1

TRAUMATISMELE CAPULUI

COMOTIA CEREBRALA

Este o pierdere de scurta durata a constientei care apare dupa un traumatism mai mult sau mai putin
puternic.
Cand traumatizatul isi revine , nu-si aminteste ce s-a intamplat.
Simptomatologie – atunci cand isi revine
 Obnubilare
 Greata, varsaturi(uneori)
 Cefalee
 Nu exista leziuni anatomo-patologice ale creierului si de aceea, pacientul se recupereaza
complet in scurt timp
Investigatii
 Punctie rahidiana – LCR limpede, fara sange
 Radiografie craniana – poate arata fracturi liniare
Tratament
 Se remite complet fara tratament
 Repaus fizic si psihic
 Analgezice
 In caz de cefalee persistenta, pierdere de cunostinta , varsaturi, vertij, la cateva zile de la
accident, se va transporta pacientul intr-un serviciu de neurochirurgie

CONTUZIA CEREBRALA

Este o afectiune cranio-cerebrala traumatica in care exista leziuni anatomopatologice ale creierului.
Sunt 2 tipuri de contuzii cerebrale- usoare (benigne) si grave (maligne).
CONTUZIA CEREBRALA USOARA(BENIGNA)
o Se produc distrugeri ale unor vase sangvine mici si ale unor fibre nervoase pe o zona redusa
→hemoragii in ῎pata de ulei῎
o Cand hemoragiile sunt date de ruperea unor arteriole , suprafata pe care se intind
hemoragiile este mai mare si leziunile neuronilor sunt mai importante
o Orice revarsat sangvin in interiorul craniului isi va exercita presiunea asupra substantei
cerebrale , producand distrugeri ale zonei respective si tulburari nervoase grave
o Compresiunea cerebrala va determina si un edem cerebral
Simptomatologie
 Pierderea cunostintei – poate dura ore sau zile
 Obnubilare
 Amnezie pentru perioada din timpul accidentului pana la trezirea completa
 Functiile vitale nu sunt alterate
 Febra de natura centrala (fara substrat infectios)
 ROT- incetinite sau abolite , cu reflex Babinski pozitiv
 Greata , varsaturi , fotofobie
 Cefalee care poate persista toata viata
 Redoarea cefei
Investigatii
 Punctie rahidiana – LCR sangvinolent
 EEG – arata daca procesul a prins si centrii corticali- se face in primele ore de la accident
si se repeta in zilele urmatoare
 Ex.fundului de ochi- edem papilar cara arata si prezenta si gradul edemului cerebral
 Radiografie,CT, RMN craniana
 2

 Ex.de laborator – uree, glucoza, probe hepatice, transaminaze, HLG, ionograma, ex.urinii
– pentru dg.diferential cu alte boli
Tratament
 Pe perioada de inconstienta – trebuie supravegheati si ingrijiti sa nu faca infectii pulmonare ,
sa nu inhaleze secretiile sau sangele din nazofaringe , sa nu faca escare
 Daca starea de inconstienta se prelungeste – sondaj vezical
 Repaus la pat , intr-o camera izolata, ferita de zgomote si lumina
 Reducerea edemului cerebral : perfuzii cu gucoza 33%+Manitol 20%+ sulfat de Mg 15%
 Hemostatice injectabile :vit.C, vit.K
 Pentru sedarea fenomenelor de iritatie corticala – Fenobarbital
 Daca examinarea clinica si explorarile paraclinice demonstreaza prezenta unui hematom
mare , care poate sa distruga prin compresiune centrii vitali, se executa asa-numita ῎gaura de
trepan῎(se face un orificiu in cutia osoasa care va ajunge la hematom si se va evacua
hematomul prin acest orificiu)

CONTUZIA CEREBRALA GRAVA (MALIGNA)= DILACERAREA

Simptomatologie
 Pierderea cunostintei, de lunga durata
 Accidentatul reactioneaza greu si numai la excitatii puternice: intepaturi,striviri ale pielii
intre degete
 ROT – la inceput diminuate apoi se accentueaza bilateral sau numai pe partea opusa leziunii
 Semnul Babinski – pozitiv uni- sau bilateral
 Tulburari de deglutitie- reflexul deglutitiei dispare in cazuri foarte grave
 Respiratie stertoroasa (zgomotoasa), tahicardie
 Hiperpirexie (de cauza centrala , prin dereglarea centrului termoreglarii)
 Retentie de urina si constipatie rebela
Investigatii
 Punctia rahidiana – ESTE CONTRAINDICATA in distrugerile cerebrale
 EEG
 Radiografie,CT,RMN craniana
 Ex.de laborator
Tratament
o Reechilibrare hidroelectrolitica- cu solutii hipertonice
o Interventii chirurgicale – trepanatii pentru decompresiune si evacuare de hematoame
o Sonda vezicala , clisma
o Antipiretice, corticoizi, antibiotice
o Atentie !- la :
 degajarea cailor aeriene-limba poate sa alunece inapoi si sa obstrueze glota →pericol
de asfixie-se face aspirarea secretiilor nazofaringiene, se aplica o perna sub cap;daca
bolnavul poarta proteza dentara, se scoate
 activitatea circulatiei periferice – masaj pe toate segmentele corpului, schimbarea
pozitiei corpului la 30-60 min.
 Ingrijirea pielii – la 2- 3zile , b.va fi spalat pe tot corpul
 Ingrijirea ochilor- neingrijirea ochilor unui bolnav inconstient duce la uscarea corneei;
se picura din cand in cand in ochi ser fiziologic
 3

TRAUMATISME VERTEBRO MEDULARE

FRACTURILE COLOANEI VERTEBRALE

Sunt acelea care rezulta in urma unor traumatisme violente exercitate fie direct , fie indirect asupra
asupra sinei spinarii, cu interesarea maduvei si in acest caz poarta denumirea de traumatisme
vertebro-medulare.

Etiologie

o In cazul in care arhitectura osoasa normala a vertebrelor este slabita datorita unui
proces patologic preexistent (osteoporoza,, TBC osoasa, tumora osoasa,etc.), se pot
produce fracturi de coloana si ca urmare a unor traumatisme de mica intensitate
(alunecare pe strada, in casa, cadere de la mica inaltime ,etc.)

Forme anatomo-patologice

Comotia medulara – leziune simpla , b.are parestezii, fulguratii in membre care dispar in
scurt timp dupa accident
Contuzia medulara –o leziune mai grava care consta in leziuni vasculare , ale neuronilor si
fibrelor nervoase componente ale maduvei spinarii și apar hemoragii si hematoame care prin
compresiune distrug segmentul respectiv din maduva
Compresiunea medulara – se produce atunci cand prin fractura se deplaseaza un fragment
osos care patrunde in canalul medular
Dilacerarea medulara – este cea mai grava leziune medulara traumatica ; se produce in
traumatismele puternice , cu distrugeri masive ale vertebrelor care parasesc pozitia normala ,
comprima maduva si o distrug

Simptomatologie

 Durerea
 la nivelul unei vertebre sau a unui grup de vertebre, spontana sau la presiune
 daca fractura este la nivelul coloanei cervicale , accidentatul isi sustine capul
cu ambele maini pentru a-si diminua durerea
 deformarea locala
 se poate observa o proeminenta osoasa (gibozitate ) dureroasa care daca este
posterioara se numeste CIFOZA, dar poate fi si laterala - SCOLIOZA sau combinata
CIFOSCOLIOZA
 fracturile se pun in evidenta si prin faptul ca se simt fragmente osoase mobile sub
piele
 contractura musculara
 modificari de culoare(echimoze, hematoame ) si tumefieri ale pielii
 semne neurologice – sunt in legatura cu nivelul la care se produc ; cu cat sunt mai sus situate
leziunile , cu atat gravitatea leziuniii nervoase este mai mare ( de ex.leziunile cervicale pot
duce la moarte prin antrenarea bulbului sau prin paralizia muschilor respiratori)
 parestezii, pareze sau paralizii ale membrelor
 tulburari sfincteriene (glob vezical)sau incontinent urinara, constipatie rebela sau
incontinenta de materii fecale ,etc.
 4

Investigatii

o rdiografii de fata ,de profil si oblice (pentru fracturi ale arcului posterior si ale
apofizelor vertebrale )
o CT, RMN

Complicatii

 Pulmonare- bronhopneumonii, edeme pulmonare

 Infectia urinara- data de sondarea repetata a b.
 Meninigita – in special in traumatismele deschise
 Escare

Tratament

 La locul accidentului:
 Se va cerceta daca acesta are sau nu o leziune medulara evidentiata printr-o
paralizie a membrelor; acest lucru se face prin inteparea usoara sau
zgarierea extremitatilor , la care traumatizatul , chiar inconstient, trebuia sa
reactioneze
 Deplasarea la spital se face cu mare precautie pentru a nu provoca o leziune
medulara acolo unde nu exista sau pentru a nu agrava o leziune existenta; in
acest scop se va interzice pacientului sa se miste si nu se va permite unor
persoane neavizate sa-l ia si sa-l introduca in pozitie necorespunzatoere
intr-un vehicul
 De la locul accidentului va fi deplasat pe brate de catre 4-6 persoane care vor
actiona incet, sincron si vor transporta b.ca un bloc ,in decubit dorsal,
pe o targa sau pe o foaie neteda de usa pana la salvare
 Pe targa se aseaza o patura care se indoaie usor sub ceafa si umeri , ca si la
baza toracelui , pentru a oferi suport corect coloanei vertebrale la acest nivel
 Deplasarea vehiculului se face fara bruscari
 B.va fi supravegheat in timpul transportului si la nevoie, imobilizat prin 3-4
benzi circulare
 La spital:
 Evaluarea functiilor vitale si a volemiei, a reflexelor
 Reechilibrare hidroelectrolitica si sangvina
 Va fi asezat pe un pat tare pana in momentul in care va fi pus in corset gipsat
 Corsetul gipsat trebuie sa imbrace complet trunchiul pentru a imobiliza
corect coloana
 In fractura de coloana cervicala , aparatul gipsat trebuiesa acopere tot gatul
si baza craniului = guler cervical

TRAUMATISMELE TORACELUI

Fractura unui nr.redus de coaste

Cand sunt fracturate 1-3 coaste , daca nu s-a produs o deplasare a acestora sau o ranire a pleurei ,
accidentul este suportat usor , mai ales de catre tineri.

Simptomatologie
 5

o Dureri care se intensifica in timpul respiratiei sau cand isi misca bratele
o Daca se apropie urechea de locul unde se banuieste fractura , se percepe un zgomot
caracteristic dat de capetele osoase care se freaca intre ele = crepitatii osoase ; acestea se
pun in evidenta si daca se apasa cele 2 segmente osoase ale fracturii alternativ, cu degetele
ambelor maini , ca pe clapele unui pian

Investigatii

 Radiografie
 CT

Tratament

 Repaus la pat
 Antalgice :Piafen, Algocalmin; la nevoie infiltratii ale nervilor intercostali ai coastelor
fracturate cu Procaina + Hidrocortizon

Fracturi pluricostale cu volet costal

Volet costal = fracturarea mai multor coaste deodata, coastele fiind fracturate in cate 2 sau mai
multe puncte distantate intre ele; se creeaza astfel o suprafata – un fel de platou (volet) care nu mai
este intim legat de restul grilajului costal si sub presiunea aerului atmosferic, voletul se adanceste in
torace si comprima organele de aici , diminuand capacitatea de oxigenare a sangelui(hipoxie).

Simptomatologie

 insuficienta respiratorie acuta cu cianoza si tahipnee

 hTA, tahicardie
 transpiratii reci
 coma - uneori

Investigatii

 radiografie , CT

Tratament

o anihilarea miscarilor paradoxale ale voletului se face pe 2 cai :

 se fixeaza voletul cu un pansament compresiv (manevra provizorie care permite
transportul la spital )
 se reduc fracturile costale care au determinat voletul , fie prin interventie
chirurgicala si osteosinteza , fie prin tractiunea voletului spre pozitia normala a
coastelor , cu ajutorul diferitelor aparate
 infiltrarea nervilor intercostali cu Procaina
 oxigenoterapie
 reechilibrare hidroelectrolitica, antibiotice , analgezice

Complicatii

hemotoraxul = sange in pleura

pneumotoraxul = prezenta de aer intre cele 2 foite pleurale
o simptomatologie :
 insuficienta respiratorie grava , cu cianoza si tahipnee
 6

 tuse chinuitoare
 emfizem subcutanat = bule de aer sub piele
o tratament
 in caz de plaga toracica atunci cand pleura comunica cu exteriorul si plamanul este
comprimat masiv de presiunea atmosferica , se face inchiderea de urgenta a plagii
prin bandaj compresiv , sutura provizorie a plagii , pe cale chirurgicala
 oxigenoterapie
 desocarea accidentatului
 evacuarea de urgenta a aerului din pleura , printr-un sistem de aspiratie continua ,
dupa o toracotomie minima

TRAUMATISMELE BAZINULUI

Fracturile bazinului includ fracturile oaselor care il compun:

 osul coxal

 fundul cotilului

 ramurile ilio— si ischiopubiene

 sacrul

 coccisul.

De obicei leziunile sunt complexe, fiind implicate si articulatiile sacro-iliace ale simfizei
pubiene si uneori si viscerele cuprinse in micul bazin.

Diagnostic

• Evidentierea durerilor locale pe spinele iliace, crestele iliace, pubis, arcada inghinala sau
prin apasarea marelui trohanter

• Contractura muschilor abdominali poate fi prezenta ca semn reflex sau datorita

hematomului retroperitoneal; uneori insa, ea poate fi semnul unei rupturi de organe
abdomino- pelvine(vezica urinara, uretra, colon, intestin subtire sau vase mari abdominale)

Din aceste motive, prezenta contracturii abdominale trebuie apreciata ca un element

suplimentar de gravitate, care impune masuri de supraveghere, desocare si transportare
rapida catre unitatea spitaliceasca.

• Vor fi urmarite:

- evolutia pulsului

- a tensiunii arteriale

- aparitia semnelor clinice de anemie

 7

- aspectul urinii

- posibilitatea mictiunii spontane (pentru depistarea unor rupturi de vezica urinara,

de uretra).

In cazul rupturii de vezica se constata lipsa globului vezical(urina revarsandu-se in cavitatea

peritoneala sau extraperitoneala), deci bolnavul nu urineaza. Leziuni ale vezicii urinare apar
foarte frecvent (asociate fracturilor de bazin), dupa caderile de la inaltime, coliziunile auto,
accidentele prin strivire.

In cazul rupturii de uretra apar uretroragie, dificultati la mictiune, retentie de urina.

• Bolnavul cu fractura de bazin are si impotenta functionala relativa a membrelor

inferioare (poate misca genunchii, gleznele, degetele de la picioare, dar mersul devine
imposibil din cauza durerilor).

• Mobilizarea coapselor unilateral sau bilateral este foarte dureroasa.

• Fracturile de cotil se pot complica cu luxatia centrala a capului femural, cu urmatoarele

semne clinice:

- membrul inferior cu soldul rigid situat in abductie moderata

- disparitia reliefului trohanterian, constatata la inspectie, este determinata de

infundarea cotilului si deci de patrunderea capului femural in bazin

In fracturile inelului pelvian (fracturi totale de bazin) pot sa apara:

- scurtarea aparenta (falsa scurtare) a membrului inferior corespunzator partii

fracturate

- rotarea externa a acestuia. Aparenta de scurtare este data de tractionarea

membrului inferior impreuna cu osul iliac de catre muschii peretelui abdominal.

• In fracturi de disjunctie pubiana se constata largirea bazinului. Palpand simfiza pubiana

se simte la deget spatiul gol creat de indepartarea oaselor pubiene; ascensiunea uneia din
jumatatile (drepte sau stangi) bazinului insoteste adesea disjunctiile pubiene atunci cand
este lezata si articulatia sacro-iliaca.

Investigatii

 Radiografie, CT, RMN

Primul ajutor

 Sedarea bolnavului (sedative obisnuite, nu opiacee).

 Combaterea starii de soc ( socul traumatic).
 8

 Transportul se va face pe targa obisnuita sau targa tare, in pozitie culcata, in decubit
dorsal.

Asezarea pe targa: ori de cate ori apreciem ca este posibila o fractura de bazin, procedam ca
in cazul fracturilor de coloana, adica:

 accidentatul este ridicat de patru persoane 'ca un bloc' si este pus pe targa tare
(planseu tare) in decubit dorsal, cu membrele pelviene usor flectate din articulatia
genunchiului si a soldului (imobilizarea intre atele a fracturilor bazinului este
facultativa);
 fracturile de bazin cu luxatie centrala (in fractura cotilului) se imobilizeaza pe o
targa tare, cu membrul inferior in pozitie initiala (de abductie) nemodificata; nu se
se va incerca axarea membrului;
 daca exista deviatii mari ale osului iliac (disjunctie), se poate asigura in timpul
transportului mai indelungat o actiune de extensie (care asigura tractiuni), folosind
esarfe la diferite nivele.

Atentie! Este interzis transportul pe o patura a unui traumatizat cu fracturi de bazin.

Nu se recomanda sondajul uretral la dispensar, existand riscul crearii de cai false.

Nu se vor face clisme pentru a nu agrava starea locala consecutiva unei eventuale rupturi de
viscer abdominal.

Tratamentul in spital

Diagnosticul de certitudine se stabileste la spital in urma examenului radiologic.

• in functie de gravitatea fracturii tratamentul poate fi chirurgical (mai rar) sau conservator
(mai des), in fracturile fara deplasare sau cu deplasare moderata tratamentul consta in
imobilizare la pat 20-30 zile, cu inceperea precoce a recuperarii functionale la pat;

 in fracturile cu deplasare ale centurii pelviene se va face reducerea fracturilor sau a

disjunctiilor:

- prin suspensie a bazinului intr-un hamac atasat la un cadru deasupra patului, 60 de zile

- fractura de cotil cu luxatia capului femural: reducerea luxatiei capului femural, urmata de
extensie continua transosoasa 45-60 de zile. Cand fractura cotilului detaseaza si
indeparteaza de la locul lor fragmente osoase mari, se face osteosinteza chirurgicala a
cotilului, dupa care bolnavul ramane sub extensie continua transscheletica cel putin 45 de
zile

-fractura de cotil fara deplasare: extensie transosoasa o luna de zile.

• Disjunctia simfizei pubiene mai mare de 3 cm are indicatie chirurgicala, daca nu se reduce
prin mijloacele ortopedice mentionate anterior.
 9

Tratamentul complicatiilor necesita adesea interventia corelata a ortopedului cu chirurgul si

urologul.

• in ruptura uretrei se incearca cu prudenta introducerea unei sonde uretrale: daca nu se

reuseste, se face cistotomie suprapubiana si se monteaza o sonda de tip Pezzer.

• in ruptura vezicii urinare sondajul vezical este posibil, fara sa se evacueze insa urina (sau
se obtine un continut urinar redus, cu urme de sange). Ruptura vezicii urinare impune
laparotomie de urgenta, sutura vezicii si instalarea unei sonde vezicale sau uretrale.

• Rupturile altor viscere abdominale, inclusiv a marilor vase, impun de asemenea

laparotomie de urgenta si repararea chirurgicala a defectelor existente.

• in paralel, se face tratamentul starii de soc.

LEZIUNI TRAUMATICE INCHISE ALE PIELII SI PARTILOR MOI

CONTUZIA

Def.Este traumatismul care ia nastere prin actiunea unui agent traumatic care produce
leziuni tisulare , dar pastreaza integritatea tegumentelor.

CONTUZIILE SUPERFICIALE

I.ECHIMOZA (VANATAIA) :
 10

 ia nastere prin ruperea unor vase de sange din piele sau din tesutul celular
subcutanat si revarsarea sub piele a unei cantitati foarte mici de sange
 leziunea este strict cantonata la locul unde s-a produs traumatismul si este insotita
de durere din cauza excitarii terminatiilor nervoase de catre agentul vulnerant
 la inceput are culoare rosie – vanata apoi pe masura ce Hb din sangele existent sub
piele se transforma , capata o culoare albastra deschis- verde si apoi galbena; numai
echimoza conjunctivei apare si ramane rosie pana la resorbire
 echimoza care apare imediat dupa traumatism este expresia unei leziuni superficiale
iar cea care apare la cateva zile mai tarziu , releva o leziune mai profunda , o
sangerare profunda
 nu necesita tratament special
II.SEROMUL

 este urmarea unei rupturi a vaselor limfatice de sub piele datorita unei dezlipiri
traumatice a pielii de tesutul subiacent
 rezulta o acumulare de lichid seros , de culoare galbena , sub piele
 tratament – de obicei lichidul se resoarbe singur ; cand nu se resoarbe sau este
voluminos sau se suprainfecteaza se face o incizie a seromului
III.HEMATOMUL SUPRAAPONEVROTIC

 este determinat de ruperea unor vase sangvine si acumularea de sange sub piele , ca
urmare a unui traumatism puternic


 la cei cu hemofilie pot aparea hematoame voluminoase dupa traumatisme minime
 11

 se pune in evidenta prin faptul ca bombeaza pielea iar sub piele , la palpare se simte
o formatiune dura (cheagul de sange )
 tratament – cele mici se tin sub observatie iar cele mari care pot produce soc
hemoragic se interneaza in spital , se reechilibreaza hidroelectrolitic si se intervine
chirurgical

CONTUZIILE PROFUNDE – intereseaza structurile subaponevrotice , mai ales muschii si

formatiunile vasculo-nervoase

I.HEMATOMUL SUBAPONEVROTIC

 se datoreaza strivirii si ruperii fibrelor musculare si a vaselor de sange, cu

acumulare de sange in spatiul cuprins intre aponevroze , care au ramas
intacte
 clinic – se constata o tumefactie difuza , durere spontana care se accentueaza
la mobilizare ; punctia extrage lichid hematic necoagulat
 echimoza apare tardiv si uneori la distanta de locul traumatismului
 hematoamele mici se pot resorbi , cele mari necesita interventie chirurgicala
II.SINDROMUL DE STRIVIRE = ansamblul tulburarilor generale grave , adesea mortale,
provocate prin comprimarea ischemica prelungita a maselor musculare ale corpului.Are mai
multe faze :

 de compresiune – corespunde timpului in care tesuturile au fost in ischemie datorita

apasarii ; pt.ca sdr.de strivire sa se dezvolte , e nevoie ca ischemia sa dureze o
anumita perioada de timp , in medie 8-10 ore si sa intereseze o masa musculara
importanta
 de decompresiune – incepe in momentul degajarii accidentatului si evolueaza in 3
faze succesive :
 faza de edem – cu tumefierea rapida si masiva a membrelor traumatizate
 faza de soc – hipovolemie si uneori moarte
 faza de anurie – insuficienta renala
 tratament :
 combaterea constituirii si extinderii edemelor – prin infasarea compresiva
elastica a membrelor zdrobite , la locul accidentului
 tratarea hipovolemiei – prin refacerea volumului circulant
 tratamentul leziunilor traumatice si prevenirea infectiei – prin debridarea ,
evacuarea si drenarea hematoamelor si antibioterapie
 prevenirea si tratarea IRA prin solutii de bicarbonat de sodiu, manitol, solutii
glucozate
 12

III.RUPTURA MUSCULARA

 se poate produce prin lovire directa si in timpul unei contractii

 Poate fi totala sau partialA
 Cea produsa in timpul unei contractii poate avea loc pe un muschi sanatos ,
supraantrenat , ca la sportivii de performanta sau pe un muschi patologic
 In rupturile totale , cele 2 capete se retracta , in timp ce in cele partiale , functia de
contractie se mai pastreaza
 B.acuza o durere sfasitoare , sincopala , aparand si un hematom
 La ex.local se constata impotenta functionala si o tumefactie moale si dureroasa , iar
la nivelul rupturii o depresiune care pe parcurs se va estompa din cauza hematomului
 Tratamentul de urgenta - imobilizarea membrului si aplicarea unui bandaj elastic ,
compresiv ; in spital tratament chirurgical
IV.HERNIA MUSCULARA= este consecinta unei rupturi a aponevrozei sau a fasciei musculare
care se produce la nivelul orificiului rezultat in urma rupturii

 Se prezinta ca o tumora moale , elastica , nedureroasa , palpabila cand muschiul e

relaxat si care dispare in momentul in care acesta se contracta
 Odata aparuta , hernia musculara n-are nici o tendinta spontana de vindecare , se
corecteaza doar prin interventie chirurgicala

TRAUMATISMELE TENDOANELOR

Pot fi :

 Sectionarea totala sau partiala a unui tendon

 Ruptura de tendon – consecinta a unei contractii si solicitari violente
 Leziunea partiala este greu de diagnosticat in afara explorarii chirurgicale , pe cand
leziunea totala ne arata o modificare a reliefului pielii iar la palpare , in cazul
tendoanelor mari , ca cel rotulian sau achilean , se gaseste o depresiune
corespunzatoare locului in care se gasea tendonul
 Ruptura de tendon se manifesta printr-o durere atroce , aparuta brusc in cursul unei
miscari si insotita de senzatia de lovitura brutala la nivelul rupturii , impotenta
functionala corespunzatoare tendonului lezat
 In cazul plagilor si rupturilor recente de tendon , apare un sindrom de intrerupere ,
in leziunile vechi apar aderente la tesuturile din jur , sub forma de blocaj tendinos
 Tratamentul – chirurgical
 13

DEGERATURILE

Def.Sunt leziuni datorate actiunii frigului sau zapezii caracterizate prin leziuni locale dar cu
rasunet general, din cauza inhibitiei centrilor termoreglarii .

Etiologie

 Frigul – in special pe regiunile descoperite si la extremitati : nas,urechi, degetele de

la maini si picioare
 Umiditatea , oboseala fizica si psihica – de ex. incaltamintea umeda favorizeaza
pierderea caldurii si permite patrunderea frigului ; in acest caz se produc degeraturi
si la – 3®, - 6®C
 Un rol important il are si durata expunerii la frig , imobilitatea prelungita , marsurile
indelungate , incaltamintea stramta
 La fel de importante sunt si capacitatea de rezistenta , starea circulatorie a
extremitatilor expuse la frig , fumatul si consumul excesiv de alcool care favorizeaza
vasoconstrictia periferica si deshidratarea
Clasificare

Gradul I
 14

 paloare, eritem (inrosirea regiunii)

 edem , prurit local intens
 sensibilitate tactila diminuata sau complet abolita
 Tendinta la ulceratii
 Dupa vindecare ramane o receptivitate mare la frig si degeratura se poate
repeta

 Gradul II Flictene
(vezicule )serosangvinolente care apar la 2-3 zile dupa expunerea la frig
 Dupa caderea flictenelor , cicatrizarea se face cu mare greutate , ramanand
uneori un tegument necrozat
Gradul III
 Necroza pe derm si in hipoderm cu aspect de gangrene umeda
 Dupa detasarea placardului de necroza , la cateva saptamani ramane o
ulceratie care se vindeca in 2-3 luni
 15

Gradul IV

 gangrena uscata cu aspect de mumificare a extremitatii membrului respectiv

care poate interesa si osul
 semne generale : somnolenta, depresie , hipotensiune arteriala, puls la
inceput rapid apoi bradicardic
Complicatii

 gangrena
 arterita obliteranta
Tratament

 profilactic :
 imbracaminte si incaltaminte adecvata si uscata
 limitarea expunerii la frig
 pentru cei care lucreaza in frig , hrana a bogata in grasimi , glucide si
vitamine
 interzicerea fumatului , evitarea excesului de alcool
 miscare, lichide calde
 curativ
 bolnavul va fi introdus intr-un loc adapostit (daca e posibil )
 foarte important este ca trecerea de la frig la cald sa se faca treptat ; este
recomandata frictionarea usoara a extremitatilor inhetate cu apa rece de
3-6 ®C apoi cu apa din ce in ce mai calda , pana la 40-45 ®
 inlaturarea tuturor factorilor care impiedica circulatia sangelui , in special
imbracamintea si incaltamintea de la locul zonelor inghetate
 16

 reincalzirea se realizeaza cel mai bine prin imersia partii afectate a

corpului in apa incalzita la 40-42 ® , cateva minute , pana cand zona distala
a partii incalzite se inroseste
 in degeraturile de gradul I si II , se recomanda apropierea de un corp cu
temperatura normala, aplicarea de sticle cu apa calda
 se administreaza vasodilatatoare : miofilin , nitroglicerina , infiltratii
lombare cu Novocaina 1% sau i.v.sau intraarterial in arterele mari ale
membrelor interesate
 cand sunt interesari masive de membre se administreaza Streptokinaza
 se face profilaxie antitetanica : ATPA 0,5 ml si ser antitetanic 3000 u.
 in degeraturile de gr.III se adm.si ser antigangrenos
 pentru combaterea infectiei – antibiotice
 repaus la pat , cu zonele afectate intr-un plan mai ridicat decat restul
corpului
 pentru prevenirea ischemiei dermice , se administreaza Ibuprofen 200
mg× 4/zi si aloe vera
 in degeraturile de gr.I este suficient un unguent gras, fara pansament
 in cele de gr.II si III , pansamente sterile pentru a preveni suprainfectarea
 amputarea segmentelor NU se va grabi pana nu se stabileste cu
certitudine lipsa de viabilitate a tesuturilor implicate ; chiar si in cazul
formarii escarelor negre , structurile subiacente se pot vindeca uneori
spontan , chiar si dupa luni de zile

HIPOTERMIA

Se produce cand actiunea frigului este generala , intensa, de lunga durata , fara a se lua
masuri de protective si t®corpului scade < 35 ®C.

Evolutie

faza de reactie sau de excitatie hipotermica :

 tremuraturi, excitatie nervoasa
 tahicardie, tahipnee, tegumente rosii
faza de hipotermie paralitica
 adinamie, astenie
 hiporeactivitate
 bradicardie , bradipnee
 somnolenta
 17

coma hipotermica
 areactivitate
 respiratie stertoroasa
 tegumnete palide cu aspect de piele de cadavru
 diminuarea reflexelor tendinoase si a reflexelor pupilare
Tratament

CE NU TREBUIE FACUT :
 Orice mobilizare pasiva sau active a persoanelor aflate in stare de hipotermie
avansata pentru ca sangele rece din zonele periferice care stagna in special in
reteaua capilara subcutanata , mobilizandu-se spre organele din zona centrala
, provoaca reactii reflexe violente la frig ale creierului si ale inimii , adesea cu
inhibitia brusca a functiei acestora si deces
 Frictionarile energice si masajele cu zapada (agraveaza prin hemoragii ,
hematoame sau leziuni viscerale , starea inghetatului , pentru ca pune sangele
in miscare
 Transportul inainte de a se fi aplicat masurile de incalzire
La locul accidentului , in timpul transportului si in spital trebuie facuta resuscitarea
cardio-respiratorie
Incalzirea trebuie sa fie rapida , in baie la 40-42 ®
Bauturi calde , perfuzii cu ser glucozat sau ser fiziologic
Vasodilatatoare, , anticoagulante
Daca prezinta leziuni - profilaxie antitetetanica , antibiotice

ARSURILE

Clasificare etiologica

Termice (produse prin caldura )

Produse prin substante chimice
Prin electricitate
Prin radiatii (raze X si atomice )
 18

ARSURILE TERMICE

Criterii de apreciere a intinderii si profunzimii unei arsuri

In functie de gradul de profunzime

 ARSURA DE GRADUL I
 este cea mai superficiala (data de soare – eritemul solar , de apa fiarta
, flacara, corpuri incalzite ce actioneaza un timp scurt sau au o putere
calorica moderata )
 19

 pielea se coloreaza in brun , apare senzatia de usturime apoi apar

vezicule , edem ,inrosire

 se vindeca spontan, fara sechele , poate persista o hiperpigmentatie

 ARSURA DE GRADUL II
 Apar flictene ce au aspectul unor pungi cu aspect transparent si contin
plasma de culoare galbena , clara , serocitrina
 Durerea este mai mare  se poate ajunge la soc

 Corect ingrijita , se vindeca fara sechele

 ARSURA DE GRADUL III
 Flictene cu continut serosangvinolent
 Lasa cicatrici vicioase urmate de deficiente functionale
 Daca suprafata de piele arsa este foarte mare , capacitatea de epurare
a substantelor toxice din organism scade si poate rezulta o intoxicatie
 20

generala si deces

 ARSURA DE GRADUL IV
 Intereseaza epidermul , dermul , muschii, oasele
 Se produce prin actiuni de lunga durata sau extrem de puternice ale
agentului cauzal
 Tesuturile sunt necrozate si dau nastere la escare ce se
suprainfecteaza , pielea este insensibila
 Vindecarea se insoteste de cicatrici vicioase , cu invaliditati grave

In functie de suprafata arsa – aceasta arata gravitatea imediata a arsurii

 SCHEMA LUI WALLACE – ia drept referinta cifra 9 ca procent , cu ajutorul
careia se poate calcula rapid suprafata arsa astfel :
 capul reprezinta 9%
 fiecare membru superior reprezinta 9%
 fiecare membru inferior reprezinta 18%
 fata anterioara si cea posterioara a toracelui cate 18% fiecare
 gatul si zona perineaa – cate 1%
 arsurile care depasesc 10% din suprafata corpului pot da o stare de soc
 21

 arsurile > de 30 % din suprafata corpului pun mari probleme de

reanimare si tratament ulterior
 arsurile > 60% din suprafata nu sunt compatibile cu viata (chiar daca

sunt de gradul II )
Evolutie

 soc traumatic si hipovolemic

 infectii
 invaliditati
Prognostic

 depinde si de locul unde se produce arsura : cele din zona perineala se vindeca mai
usor dar sunt mai greu de suportat
 arsurile din regiunea spatelui obliga b.sa stea numai cu fata in jos, ingreunand
respiratia
 cele din regiunea gatului pot deveni grave prin interesarea traheei ca si cele din
regiunea nasului, regiunea orbitala sau din zonele unde oasele se afla imediat sub
piele (gamba , de ex.)
 mai grave sunt cele de la copii(unde este afectata o suprafata mai mare ) si batrani
(din cauza deficitelor biologice )
 indicele de prognostic BAUX = suprafata arsa + varsta pacientului : > 100 moarte
sigura ; intre 75-100 →posibilitatea de supravietuire este de 50% ; < 75 
posibilitatea de supravietuire este cu atat mai mare cu cat cifra este mai mica
Tratament

in stadiul I
 primul ajutor la locul accidentului
 daca arsura se produce printr-o flacara , accidentatul trebuie invelit
imediat intr-o patura sau haina groasa pentru a stinge focul; in
absenta unei invelitori , se rostogoleste victima in zapada , iarba , nisip
 22

 daca arsura este pe o suprafata mica si avem apa rece la indemana , se

toarna insistent apa pe locul ars pentru a evita patrunderea mai in
profunzime a agentului termic
 calmarea durerilor cu Piafen, Fortral , Mialgin , etc.de preferinta
intravenos
 NU se va dezbraca de hainele de pe el decat daca acestea sunt ude
sau foarte murdare ; doar se va acoperi cu un cearsaf curat si o patura
 NU este permisa nici o manevra de tratament local , spre exemplu
ungerea arsurii cu substante grase (ulei, vaselina ) sau cu alte
substante pentru ca ingreuneaza tratamentul in spital , unele
substante fiind o sursa de infectare a plagii
 Daca arsura se produce prin electricitate , smoala , minereu
supraincalzit, apa fierbinte , vapori ,etc.primul ajutor consta in
indepartarea b.de la locul accidentului si expunerea arsurii la un jet de
apa rece
 Transportul de urgenta in spital
 Tratamentul in spital
 sedative , 1 fiola de ATPA , eventual ser antitetanic – 3000 unitati
 se fac probe de laborator : hemograma , glicemie , uree,creatinina,
electroforeza , ionograma ,sumar de urina
 b.este dezbracat complet , imbaiat ori de cat ori este nevoie si dus in
sala de operatii aseptice; intregul tratament se desfasoara in perfecte
conditii de asepsie , tot personalul imbraca halate si manusi sterile , se
lucreaza cu pansamente si instrumentar steril
 b. i se face anestezie generala , se reechilibreaza hidroelectrolitic , la
nevoie se adauga si sanga sau plasma
 tegumentele se spala cu apa si sapun sau solutie de bromocet , se
clatesc apoi cu apa sterila
 se indeparteaza chirurgical flictenele si tesuturile necrozate apoi se
spala pielea cu alcool 70% (limiteaza procesul exudativ, rol
dezinfectant si anestezic )
 se aplica un pansament uscat foarte larg si ingrijit care sa nu se
deplaseze in zilele urmatoare ; peste pansament se trag ture de fasa
sterila
 daca plaga nu s-a infectat , mai ales in arsurile de gradul 2 , este posibil
ca b. sa se vindece in 10-14 zile , timp in care pansamentul nu se
schimba daca acesta ramane uscat
 fata si zona perineala nu se panseaza ,in special in unitatile unde exista
camere cu aer steril
in stadiul II – se desfoara in primele 3 saptamani ; este necesar numai in arsurile care
depasesc 30% din suprafata corpului ; se continua tratamentul inceput in std.I
 23

 analgezice : Mialgin , Morfina, Fortral,etc.

 restabilirea masei sangvine - cu solutii macromoleculare (Dextran ), solutii de
aminoacizi, plasma ; cantitatea de lichide administrata in primele 3- 4 zile se
calculeaza in functie de suprafata arsa si de greutatea corpului : se da 1 ml de
solutii pentru fiecare procent de suprafata arsa apoi rezultatul se inmulteste
cu greutatea corpului ; in zilele 4-7 , se injumatateste cantitatea de lichide
 in paralel – oxigenoterapie , anticoagulante (Heparina ), antibiotice, tonice
cardiace, vitamine
 tratamentul ulterior va fi in functie de constantele biologice si de laborator
 b.ars pe suprafete mari nu are voie sa bea si sa manince , se hraneste
parenteral; cand este posibil i se va permite sa ingereze lichide
 bai locale sau generale in cazi dezinfectate , cu apa sterila
 pansamentele se refac sub administrare de analgezice sau sub anestezie
generala
in stadiul III
 din ziua a 14-a , b.ingrijit corect care are nevoie de grefe de piele este
pregatit pentru acestea ; cea mai corecta reanimare este acoperirea la timp a
plagii combustionate cu piele din zonele sanatoase
 dupa o luna , b. cu arsuri corect tratate , trebuie sa aiba suprafetele care au
avut leziuni de gradele II si III vindecate spontan si pe cele de gradul IV grefate
sau pregatite pentru grefare
 ingrijirea pielii arse si apoi cicatrizate trebuie facuta cu grija , folosindu-se
permanent ungvente cu vitamina A si D

ARSURILE CHIMICE

 produse de acizi – se produce o escara galben –bruna , mai mult sau mai
putin dureroasa
 produse de baze – escara se formeaza lent
 produse de fosfor – prezinta un potential de malignizare tardiv; in toate
arsurile chimice , cicatrizarea se face lent , formandu-se cicatrici vicioase ,
inestetice care duc la tulburari functionale ale regiunii interesate
Tratament

 spalaturi abundente cu apa sterila, ser fiziologic

 neutralizarea acizilor cu solutii alcaline diluate( amoniac, bicarbonat de sodiu) sau a
bazelor cu solutii acide slabe
 local – excizia escarelor si grefe de piele
24