INGRIJIREA PLAGILOR

Tehnica pasarii plagii la locul accidentului

a) Toaleta si dezinfectarea tegumentului cand plaga se afla intr-o regiune paroasa , se incepe cu
tunderea parului.
b) Spalarea tegumentului in jurul plagii cu apa si sapun apoi degresarea cu eter sau benzina
c) Dezinfectarea in jurul plagii se face cu tinctura de iod, apoi cu alcool prin miscari circulare din jurul
plagii spre exterior
TOALETAPLAGII: se curata plaga prin turnare in jet cu apa sterila, ser fiziologic , antiseptice neiritante
( cloramina 0,2-0,4 ,permanganot de potasiu in rapot de 1/40000, apa oxigenata 3%). Rolul acestor substante este
de a indeparta cu ajutorul jetului in mod mecanic impuritatile, iar antisepticele de a dezinfecta plaga.Urmatorul
pas este tamponarea plagii cu comprese sterile , NU se face tamponarea cu vata.
NU SE TOARNA NICIUN FEL DE SUBSTANTA IN PLAGILE PENETRANTE IN ORGANISM SI CAVITATI NATURALE.
Acoperirea plagii se face cucomprese sterile , care trebuie sa depaseasca marginile plagii cu 2-3
cm.Compresele pot fi astfel manevrate incat sa nu atinga cu mainile suprafata ce vine in contact cu plaga.Fixarea
se face prin leucoplast sau infasare in functie de regiunea nde se afla plaga , de intinderea ei si de evntualele
complicatii.
Primul ajutor in ingrijirea plagilor va urmari : prevenirea infectiei acestora. Este necesar spalarea mainilor
inainte de a pansa. Respactam cu strictele regimul de asepsie care constituie succesul indecarii rapide si fara
complicatii. Inaintea efectuarii pansamentului se administreaza antialgice si sedative pentru calmaraea durerilor si
linistirea bolnavului

Ce nu se face : Nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu nici un fel de instrument, Nu se scot fragmente
osoase in cazul fracturilor deschise , Nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa oxigenata.

APENDICITA ACUTA

DEF: Reprezinta inflamatia acuta a apendicelui CECAL. Este numita boala tineretii, survenite intre 10-30 de
ani , adica in perioada de maxima dezvoltare a aparatului limfatic.Cauza determinanta este infectia .
FIZIOPATOLOGIE: Obstructia segmentara a lumenului apendicelui determinand acumularea de mucus in
interior, transformand germenii in puroi , ceea ce provoaca cresterea presiunii la nivelul apendicelui cu aparitia
edemului.Presiunea si infectia irita terminatiile nervoase din peretele apendicelui, care se transmite pe cai
viscerale si de aici se explica durerea difuza, epigastrica sau periombilicala.
Cand procesul septic depaseste seroasa apendiculara irita peritoneul , iar durerea devine intensa si apare
contracura musculara , febra , tahicardie, creste numarul de leucocite , se explica prin accelerarea toxinelor
bacteriene.
SIMPTOME: durere localizata periombilicala , epigastu la debut , apoi dupa cateva ore sau zile durerea se
muta in fosa ilica dreapta.Initial bolnavul este agitat si schimba periodic pozitia.Durerea se accentueaza la efort si
tuse (semnul tusei), apare strea de greata , varsaturi alimentare ulterior fecaloide , apar tulburari de tranzit
(constipatia), diaree survine rar in special la copii.Administrarea de purgative este periculoasa deoarece creste

1|Page
secretia de mucus si presiunea in lumenul apendicular putand duce la perforatie, apare tahicardia si temperatura
crescuta38-39
EVOLUTIE: Repausul , regimul hidric , antibioticele sipunga cu gheata pot determina remisiunea temperaturii,
a simptomelor dar cu riscul aparitiei oricarei complicatii : peritonita generalizata , abcesul apendicular , plastronul
apendicular.

INGRIJIREA PACIENTULUI CU APENDICITA. MANIFESTARI DE DEPENDENTA :Durerea confirmata

la palparea fosei iliace drepte , apararea musculara , greturi, varsaturi, constipatie , diaree, febra , pulsul crescut.
Problemele pacientului: durere in fosa iliaca dreapta , deshidratare , hipertermie , anxietate.

INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE :

- Asigura repaus la pat bolnavului
- Suprima alimentatia pe gura
- La indicatia medicului recolteaza sange pentru examinare paraclinica(HLG – mov, glicemia daca este
diabetic, uree, probe hepatice :TGO,TGP, examen sumar de urina , grup sangvin si rh, timp de
sangerare/coagulare.
- Aplica punga cu gheata in regiunea fosei iliace drepte
- Administreaza la indicatia medicului medicatie antiinfectioasa, antialgica
- Pregateste bolnvul pentru interventie chirurgicala.

OCLUZIA INTESTINALA

DEF: Prin ocluzie intestinala se intelege oprirea completa persistenta a tranzitului intestinal si in consecinta
imposibilitatea evacuarii de materii fecale si gaze.Astfel se poate constitui un sindrom de abdomen acut .

Oprirea tranzitului intestinal poate fi provocat de obstacol mecanic sau dinamic

OCLUZIA MECANICA care inseamna orpirea tranzitului intestinal provocat de un obstacol mecanic , situat
oriunde in lungul intestinului subtire sau gros.

OCLUZIA DINAMICA (FUNCTIONALA) reprezinta oprirea tranzitului din cauza unei tulburari functionale a
motilitatii intestinale sau prin exagerarea contractiei musculare a peretelui intestinal fie prin pareza sau paralizie al
acesteia.

CAUZE: -mecanice: ( tumori maligne sau benigne prezente in interiorul intestinelor sau in afara tractului
intestinal; un corp strain , fecaloame , invaginatie intestinala , torsiunea adica rasucirea unei anse intestinale,
diferite hernii externe , strangulari interne )

Ocluziile prin strangulare sunt mai periculoase ca cele prin obstructie.

CAUZELE OCLUZIEI INTESTINALE DINAMICE: survine fie prin paralizia musculaturii intestinului, fie prin
spasmul acestia . Stimulii nervosi care detarmina ocluzia functionala pot fi declansati de :

1) Afectiuni abdominale ( inflamatii ale mucoase , peritonite localizate sau generalizate, hemiperitoneu,
pancreatita acuta,hemoragii digestive, infarct mezenteric)
2) Afectiuni ale sistemului nervos ( traumatisme craniene,t. Medulare)

2|Page
 3) Intoxicatii: uremie ,intoxicatii profesionale , toxicomanii
4) Alte boli: boli toracice : traumatisme, embolii pulmonare, infarct de miocard IMA , - Boli ale organelor
retroperineale : colica nefritica , tumori, hematom retroperineal.
5) Boli ale aparatului genital

SIMPTOME: Durerea abdominala apare brusc , este localizata initial in locul leziunii , insa se generalizeaza
repede. Este extrem de puternica cand se instaleaza asimptomatic , survenind la 10-20 de

minute ca si intensitate.

Varsatura survine de obicei dupa o criza dureroasa . Apar dupa o perioada in care s-a acumular lichid in ansa
de deasupra obstacolului, cu atat mai curand cu cat obstacolul este situat mai sus. La inceput sunt formate din
continut alimentar , apoi devine bilioase, iar apoi fecaloide
Intreruperea tranzitului intestinal este un simptom cardinal in ocuzia intestinala , daca sediul ocluziei este
mai inalt , bolnavul poate avea emisiuni de gaze si mai ales de materii fecale prin portiunea inferioara a
intestinului.
Distensia abdominala (meteorismul abdominal) este deosebit de marcata cand obstructia este situata la
colon si indeosebi la colonul sigmoidian.
Borborismele (clopotaj intestinal)

Examenul radiologic al abdomenului este facut „pe gol”, arata ca intestinul este plin de gaze si cu lichid
intestinal.
Semnele generale lipsesc in faza de debut , progresiv starea se agraveaza , apare tensiunea scazuta si se
instaleaza socul si toxemia grava .
Orice bolnav cu ocluzie intestinala sau cu suspiciune de ocluzie intestinala trebuie internat de urgenta in
serviciul de ghirurgie . Se instaleaza o sonda nazogastrica pentru combaterea stazei.
NU SE ADMINISTREAZA OPIACEE
NU SE ADMINISTREAZA NIMIC PER-ORAL
NU SE ADMINISTREAZA PURGATIVE
PERITONITELE

Sunt inflamatii ale seroase peritoneale daorate unor invazii bacteriene sau a unei iritatii chimice.Tinand
seama de evolutia lor exista: peritonite acute si cronice, peritonite localizate sau difuze
PERITONITELE ACUTE: Sunt inflamatii acute ale peritoneului care reprezinta cea mai clara forma a
abdomenului acut chirurgical
ETIOLOGIA: Este de obicei infectioasa si este reprezentata de streptococi, tafilococi, enterococi ,
pneumococi, colibacili, bacilul tific ,proteus
Peritonitele acute pot fi primitive sau secundare .Cele secundare sunt cele mai frecvente , ele sunt provocate
de afectiuni ale organismelor abdominale , infectia propagandu-se la peritoneu in general prin perforatie.
SIMPTOME: abdomenul acut estedenumirea generica data unui tablou clinic , provocat de un numar mare
de afectiuni:Abdomenul acut chirurgical care se datoreaza unor cauze multiple: propagarea infectiilor de la
organul inflamat sau inopularea directa prin traumatism/plaga sau perforatii digestive (ulcerul), rupturi ale unor
organe cavitare.
Abdomenul acut medical se intalneste in pancreatita acuta , gastrita ,hepatita acuta , afectiuni pelviene
inflamatorii, hemoragii petroperineale, colici abdominale.

3|Page
 DEF: ABDOMENUL ACUT este un sindrom clinic , care prin dureri abdominale severe si prinsimptome
sisemne asociate de regula peritonitei acute .
Semne functionale ale abdomenului acut : durere localizata la inceput difuza ulterior cu variate iradieri si
intensitate diferita.Apar varsaturi care pot fi : alimentare apoi bilioase . Pazreza abdominala manifestata prin :
liniste abdominala la auscultatie si oprirea tranzitului.
Semne fizice abdominale: contractura musculara este cel mai important semn si in fond singurul necesare
pentru diagnosticarea de peritonita. Bolnavul sta imobil, respira suferficial , evita miscarile respiratorii profunde .
Nu tuseste din cauza exacerbabrii durerii abdominale si raspunde in soapta ( semne cotractura generalizata) . Cand
contractura este localizata se constata devierea liniei albe si a ombilicului de partea afectata.
Abdomenul prezinta 3 manifestari specifice peritonitei:
1) Imobilitatea
2) Rigiditatea peretelui acre poate fi limitata sau difuza (abdomen de lemn)
3) Linistea abdominala (absenta completa a undelor peristaltice)
4) Alte semne cu valoare secundara : semnul Blumberg atunci cand se comprima progresiv cu palma
peretele abdominal si se ridica brusc palma ( este un semn inselator), hiperestezia cutanata, matitatea deplasabila
in flancuri , disparitia matitatii hepatice , suprimarea zgomotelor intestinale , sunt semne si simptome asociate .
Pentru diagnosticare este necesar mereu tuseul rectal, durere la palparea fundului de sac Douglas ,
bombarea si impastarea locala sunt semne pretioase pentru diagnosticarea de peritonita.
ALTE SIMPTOME: sughitul ( apare precoce datorita iritatiei diafragmatice , iar tardiv datorita extinderii
procesului septic intraperitoneal), febra ridicata , puls rapid, dispnee si respiratie superficiala fapt care duce la
insuficienta respiratorie , icterul survine tardiv datorat insuficientei hepatice .
Apar semnele socului : transpiratii reci, tahicardie,puls rapid, tensiune arteriala scazuta, stare generala se
alterneaza in raport cu vechimea peritonitei. Pe fata bolnavului se inscrie suferinta si apare faciesul peritoneal

LITIAZA BILIARA

Domina patologia biliara determinata de calculii veziculari mici sau multipli intalniti la sexul feminin dupa
varsta de 40 de ani.
Fiziopatologie : In formarea calculilor intervin factori multipli , care este absolut necesara existenta unei
interfete care sa favorizeze cristalizarea adica existenta de leucocite, epitelii , germeni , paraziti.Aceste nuclee de
crizatalizare nu se vor transforma in calculi decat daca se asociaza si o insuficienta evacuatorie veziluara.
SIMPTOME: Intalnim 3 faza
1) Faza tulburarilor septice : balonari, senzatie de greata , astenie fizica si psihica, tulburari de tranzit.
Aceasta perioada poate dura ani de zile.
2) Faza durerilor paroxistice care costa in contractura netede veziculare generate de un calcul sau
infectie. Durerea este violenta in hipocondul drept cu iradiere epigastrica. Bolnavul este agitat si poate avea
greturi si varsaturi
3) Faza complicatiilor este un stadiu chirurgical iar simptomele vor fi dictate de natura complicatiilor ,
forma clinica si evolutia bolii.

4|Page
 COLICISTITA ACUTA

Este o complicatie a litiazei biliare , fiind o urgenta chirurgicala . Debutul clinic este zgomotos , survine la 2-3
zile dupa o masa bogata in grasimi.Apare cu precadere la sexul feminin .Debutul este marcat de o colica biliara
prelungita.Pacientul avand tendinta de a apela la automedicate . Cauza durerii permanente in hipocondrul drept
cu iradiere in epigastru asociate cu intoleranta gastrica la alimente si varsaturi bilo- gastrice episodice.

In absenta antibioticelor , colicistita acuta evolueaza spre instalarea unui hidrops cu componenta septica ,
zilele urmatoare ducand la constituirea unui abces vezicular cu semne de iritatie peritoneala

Colicistita acuta este cea mai frecventa cauza de abdomen acut de origine biliara

HERNIA ABDOMINALA

Reprezinta o perforatie sau o slabire in peretele unui muschi , tesut sau membrana , care in mod normal tine
un organ in cavitatea sa naturala.In cazul unei hernii abdominale , organele din abdomen ies din cavitatea
abdominala prin zonele slabe ale stratului de muschi care perforeaza peretele.

Hernia formeaza o tumefactie mai mult sau mai putin voluminoasa pe abdomen. Se poate accentua la tuse si
efort fizic ; se poate reduce in pozitia DD, poate fi reductibila , poate sa fie supla la palpare si de cele mai multe ori
nedureroasa. In cazul herniilor mari acestea se pot complica brusc printr-o strangulare si pot provca acluzie
intestinala.

Tipuri de efor si solicitari ale corpului are pot provoca hernii: tuse violenta si persistenta sau stranut,
obezitate sau crestere brusca in greutate , sarcina, ridicarea unor obiecte grele , diaree sau constipatie ce solicita
muschii abdomenului.

TIPURI DE HERNII:

 Hernie epigastrica (se rezlva chirurgical si apare frecvent la barbati)

 Hernie provocata de incizii ( se poate rupe peretele abdominal in jurul cicatricilor chirurgicale , iar
organele abdominale ies printr-un orificiu din peretele abdominal)
 Hernie inghinala (are o frecventa de 70% dintre toate tipurile de hernii)
 Hernia ombilicala (se intalneste la nou-nascut si copii mici pana in 6 luni sau la obezi si persoane cu
ascita)
 Hernia femurala (este hernia situata la radacina coapsei)
 Hernia hiatala (apare in general in jurul varstei de 50 de ani)

TRATAMENT: Daca hernia este de mici dimensiuni si reductibila se recomanda un tratament conservator ce
consta in ecercitii fizice ce vizeaza cresterea tonusului muscular sau purtarea unui brau si evitarea ridicarii de
greutati si a efortului de tuse.
Daca hernia este mare este necesara interventia chirurgicala de urgenta

PREVENIREA APARITIEI HERNIILOR ABDOMINALE:

5|Page
  alimente bazate pe fibre vegetale din fructe , legume si cereale
 atentie la greutatea corpului , hernia apare frecvent la persoanele obeze
 ridicarea unor greutati poate cauza hernia in special duoa o interventie ghirurgicala
 unele afectiuni cronice : constipatia , balonarea, tusea, pot solicita musculatura abdominala.

INFECTIILE CHIRURGICALE ACUTE

Generalitati: infectiile se datoreaza patrunderii in organism a unor germeni , ceea ce poate determina din
partea organismului o serie de reactii. Infectia este deci rezultatul luptei dintre organism si microb.
De cele mai multe ori invinge organismul care distruge in totalitate microbul sau cel putin o parte din
acesta.Uneori organismul este cel infant , germenii inmultindu-se foarte mult , se respandesc in tot corpul ,
bolnavul face septicemie si moare.
Modul de evolutie a infectiei si modalitatea de autoaparare: intr-o infectie ghirurgicala pot fi remarcate 2
faze:
1) stadiul de infectie localizata
2) stadiul de infectie generalizata
Primul stadiu apare mereu , cel de-al doilea in mod exceptional.

Orice inflamatie se caracterizeaza prin 5 simptome:

1) inrosirea (RUBOR)
2) caldura (CALOR)
3) tumefierea (TUMOR)
4) durerea (DOLOR)
5) lezarea sau tulburarea functiei regiunii sau a organismului respectiv (FUNCTIA LAESA)

Ori de cate ori intr-un tesut au aparut germeni patogeni la locul respectiv datorita excitatiilor pe care
acesteia le provoaca se declanseaza un proces patologic in evolutia careia exista urmatoarele etape:
1) hiperemia( activitatea circulatiei sangvine locale ), sistemul vascular din regiunea afectata se dilata
aducand la nivelul regiunii cat mai multe elemente de aparare.Aceasta vasodilatatie determina inrosire si caldura.
2) Diapedeza – in urmatoare etapa leucocitele se dispun de-a lungul peretelui vascular si multumita
miscarilor specifice traverseaza peretele vascular devenin o celula libera care se indreapta catre microb .
3) Exudatia seroasa impreuna cu leucocitele din vasele de sange iese si o cantitate de plasma care
insoteste aceste leucocite creandu-le un mediu propice similar cu conditiile din interiorul vasului de sange ceea ce
il ajuta sa-si indeplineasca functia de distrugere a microbului.

STADIUL DE INFECTIE GENERALIZATA

In momentul cand bariera locala a fost depasita si microbii patrund in sange apare septicemia.
Un bolnav cu septicemie prezinta urmatoarele semne:
 Temperatura ridicata
 Stare generala alterata
 HTA
Organismul lupta activ fapt dovedit de hepato si splenomegalie si temperatura ridicata

6|Page
 INFECTII ACUTE GHIRURGICALE LOCALIZATE

FOLICULITA este o mica inflamatie superficiala a pielii in care e prinsa si o glanda sebacee.Poate sa se
extinda, sa cuprinda si o glanda sebacee.Poate sa se extinda , sa cuprinda foliculii pilosebacei si sa se transforme in
furuncul.

TRATAMENTUL consta in igiena locala atenta , badijonarea locala cu alcool de 70 grade sau tinctura de iod ,
eventual aplicarea de unguente de atibiotice.

FURUNCULUL este o inflamatie PILOSEBACEU , deci a foliculului firului de par si a glandei aferente acestui fir
de par . Inflamatia se produce cu un stafilococ , de obicei auriu si este specific zonelor din piele care poseda par .

Poate avea succesiv 4-5 sau mai multe furuncule , fapt care se numeste FURUNCULOZA.

SIMPTOME: La inceput usoara inrosire + caldura locala , in a 3-a si a 4-a zi de la inceputul infectiei furunculul
ajunge la marimea unei alune , iar local se simte o induratie , bolnavul are o senzatie de prurit care apoi se
transforma in durere vie , in centru se observa unul sau mai multe fire de par . Furunculul evolueaza inca 4-6 zile
timp in care creste in adancime si suprafata. Dupa circa 8-10 de zile de la debut evolutia furunculului e terminata
in acest stadiu firele de par se elimina

TRATAMENT : pentru o vindecare corecta trebuie facuta o mica interventie ghirurgicala prin carese scoate o
masa compacta , rotunda, galbuie formata din puroi si tesuturi necrozate (BURBIONUL).In locul unde s-a elimiat
acest miez ramane un mic orificiu care in zilele urmatoare se cicatrizeaza.

CURBUNCULUL

In alte cazuri exista o evolutie mai complicata datorita unei stari generale deficitare a organismului sau a
unei cantitati mari de germeni birulenti care patrund in organsim . In asemenea cazuri sunt prinsi dintr-odata
numerosi foliculi pilosebacei vecini.

EVOLUTIE SI COMPLICATII : infectia se poate propaga la tesutul celular subcutanat si poate declansa aparitia
unui FLEGMON .

TRATAMENT : local care consta in protejarea cu compresa sterila a oricarei infectii locale , acesta se
aplica dupa badijonarea cu alcool sau tinctura de iod; tratament cu antibiotic se aplica doar in cazul de
furunculoza si in cazul furunculului aparut pe fata .

HIDROSADEMITA

Este inflamatia glandelor sudoripare . Aspectul sau clinic este foarte apropiat de cel al furunculului cu
precizarea ca deasupra formatiunii inflamate pielea nu este alterata si nu adera la formatiune inflamatorie.

Hidrosademita se dezvolta in axila si in regiunea perianala , acolo unde exista glande sudoripare in numar
mare . Nerespecatarea unei igiene neriguroase pot determina aparitia hidrosademitei.

7|Page
 Prin incizarea formatiunii inflamatorii a hidrosademitei nu se evacueaza un barbion si puroi gros sau seros.

TRATAMENT : Este idem ca la furuncul (incizie asociata sau nu cu un ratament medicamentos ).

Hidrosademita are mare tendita de recidiva

ACNEEA

Este o inflamatie a glandelor seboreice ( de grasime) .Apar de obicei la adolescenti pe fata si pe gat avand
numeroase puncte subpurative .Este foarte dificil de tratat, dar se amelioreaza cu compre caldute, ceai de musetel
, acid boric si unguente .La sfarsitul adolescentei dispare.

ABCESUL CALD

ETIOLOGIA : este o infectie chirurgicala acuta purulenta bine delimitata.Infectia ia nastere in general prin
inoculare din afara inauntru a unor germeni patogeni .Aceasta inoculare se poate produce fie datorita unei plagi
superficiale ( o mica zgarietura) , fie unei plagi mici facut prin scarpinare

Bolnavul care ajunge la chirurg la cateva zile dupa accident isi poate exprima adeseori mirarea ca infectia a
aparut dupa ce rana pe care o avusese cu cateva zile inainte s-a inchis .

Abcesele se pot dezvolta oriunde: tesutul celular subcutanat, in muschi , splina, ficat, creier, plaman .

SEMNE SI SIMPTOME: sunt semnele locale tipice : inrosirea, caldura, tumefiere si inpotenta functionala a
segmentului lezat. Pielea la nivelul abcesului devinde cu timpul rosie, rigida si apoi violacee. La inceput abcesul
prezinta o inuratie mai mult sau mai putin accenutata. Cu timpul el devine fluctuent , este preferabil sa se faca o
punctie exploratoare atunci cand nu exista certitudinea absoluta ca este un abces , decat sa se faca o incizie inutila
sau sa se afirme ca nu este un abces si interventia de evacuare sa intarzie .

SEMNE GENERALE: temperatura ridicata 38-39 grade, frisoane , stare generala alterata, limba sabulara ,
agitatie.

Examenul de laborator se poate evacua spontan , dar cel mai bine este ca evacuarea sa se produca
chirurgical

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: de furuncul si de abces rece ( dat de bacilul KOCH cu tumori si cu anevrismul
arterial)

TRATAMENT: consta in evacuarea abcesului prin incizei larga , - tratament medicamentos cu penicilina

PLAGILE

Prin plaga sau rana se intelege o lezare a tesuturilor incepand cu pielea si ajungand la profunzimi diferite

8|Page
 Plagile sunt determinate de agenti traumatici( mecanici, fizici , chimici).Agenti traumatici se mai numesc
agenti vulneranti.

CLASIFICAREA PLAGILOR :

1) I -Dupa tipul de actiune al agentului vulnerant

- Acenti mecanici : plagi prin intepare , taiere, zdrobire, muscatura , arme de foc
2) Agenti termici :plagi prin caldura – arsuri , produse prin frig – degeraturi, produse de curent electric.
3) Agenti chimici ( acizi , baze , saruri) produc arsuri chimice
4) Agenti ionizati : raze ultaviolete

II CLASIFICARE IN FUNCTIE DE CIRCUMSTANTELE DE PRODUCERE:

1) Accidentale : accindente de munca, de circulatie, casnice
2) Intentionate : agresiuni , sinucideri
3) Iatrogene : interventii ghirurgicale , manopere endoscopice, injectii, punctii

III CLASIFICARE IN FUNCTIE DE REGIUNEA INTERESATA DE TRAUMATISM , NUMAR SI ADANCIME :

1) Dupa regiune sunt plagi ale craniului, fetei, toracelui, coloanei vertebrale, abdomenului, membrelor
2) Dupa numar sunt unice sau multiple
3) Dupa adancime sunt superficiale sau profunde
IV CLASIFICAREA PLAGILOR DUPA FORMA ANATOMO PATOLOGICA SI EVOLUTIE :
1) Plagi simple
2) Plagi comopuse
3) Plagi complicate

V CLASIFICARE DUPA TIMUP SCURS DE LA PRODUCERE

1) Plagi recente sunt sub 6 ore de la producere

2) Plagi vechi care dep. 6-8 ore de la producere

SEMNE LOCALE :

- Lipsa de continuitate la nivelul pielii

- Sangerare : simptom intotdeauna prezent
- Durere
- Impotenta functionala

SEMNE GENERALE : La orice bolnav cu plaga se vor cerceta :

- Pulsul care poate fi rapid si de amplitudine redusa in caz de plagi insotite de hemoragie sau de soc
traumatic
- Tensiunea arteriala care daca scade poate fi si ea un semn alarmant aratand prezenta unei hemoragii
intense sau externe
- Temperatura care poate fi ridicata in cazul plagilor infectate
- Leucocitoza creste in plagile infectante
- Hemoglobina , hematocritul si nr, de globule rosii scad in caz de hemoragii importante

9|Page
 VARIETATI DE PLAGI IN FUNCTIE DE STRATURILE ANATOMICE INTERESATE:

1) Plagi nepenetrante : agentul traumatic a interesat pielea , muschi si eventual oase

2) Plagi nepenetrande : atunci cand agentul traumatic patrunde intr-una din cavitatile corpului dar nu
afecteaza nici un organ
3) Plagile perforante atunci cand este lezat si un organ

TRATAMENTUL PLAGILOR :

PRIMUL AJUTOR : Scoaterea accidentatului din mediul in care a suferit traumatismul ( daca este un mediu
nociv), oprirea provizorie a hemoragiei, aplicarea unui pansament protector , transportarea intr-un serviciu
chirurgical pentru a se aplica tratamentul definitiv al plagii

TRATAMENT CURATIV

1) CALMAREA durerii se administreaza algocalmin , piafen

Daca este necesar sa se faca explorarea , toaleta si sutura plagii acestea se vor face sub anestezie locala sau
generala
2) Tratamentul unei plagi incepe cu o toaleta locala minutioasa : se va rade parul in jurul plagii pe o
distanta de aproximativ 10 cm de marginenea acesteia.Apoi se spala pielea cu apa si sapun . Se spala apoi cu apa
sterila . La sfarsit se badijoneaza cu tinctura de iod. Se curata plaga cu rivanol , cloramina sau apa oxigenata .
3) Sutura plagii: Plagile recente se pot inchide perprima. In caz de dubiu plaga va fi inchisa persecundam
prin sutura sau pastile.Abia atunci cand suntem siguri ca nu se dezvolta in plaga in plaga un proces inflamator
Plagile care depasesc 6 ore de la accident de la accident se considera din start a fi infectate si se face acelasi
tratament descris mai sus dar nu se sutureaza perprim ci persecundar.
Plagile ramase nesuturate vor fi urmarite zilnic, se va face toaleta si eventuale excizari ale tesuturilor
devitalizate.

PANSAMENTELE
Prin pansament in sensul strict se intelege numai acoperirea unei plagi accidntate sau post operatorii cu un
material protector, de obicei tifon si vata fixat cu fasa sau cu material adeziv.
CLASIFICARE:
1) Protectoare: ptr a feri plaga de contactul cu exteriorul
2) Absorbante :se fac pentru tratarea plagilor infectate sau secretant
3) Compresive :se folosesc pentru a opri o sangerare ori pentru o actiune stransa , o articulatie , entora
sau luxatie
4) Ocluzive : au scopul de a izola complet o plaga de exterior
5) Umede : folosite in scop antiinflamator – este contraindicat in plagi care secreta abundent deoarece
favorizeaza secretia si provoaca dermite, piodermite si foliculite.

PRINCIPII CARE STAU LA BAZA EFECTUARII UNUI BUN PANSAMENT

1) Sa acopere complet plaga si sa o izoleze bine de mediul exterior
2) Sa fie facut din material steril
3) Pentru plagile secretante materialul cu care se face pansamentul trebuie sa aiba o buna putere
absorbanta
4) Sa se utilizeze solutia antiseptica cea mai adecvata

10 | P a g e
 Bandajul care fixeaza pansamentul propriu-zis sa fie suficient de elastic si totodata suficient de bine strans

ARSURILE

Arsura este un accident datorat actiunii exercitate asupra corpului de catre agenti trumatici specifici.

Gravitatea unei arsuri se apreciaza tinandu-se seama de doi parametrii:

Intinderea suprafata arsurii si gradul de profunzime al acestiea.Amandoi parametrii au o mare importanta ,

intinderea arsurii determina prognosticul vital iar profunzimea gradul de invaliditate al accidentatului.

Gradul de profunzime : epiderm , derm si hipoderm .

DPDV al profunzimii arsurile se clasifica in 4 grade :

1) Arsura de gradul 1 = este cea mai superficiala tipica este arsura de razele solare (se numeste ERITEM
SOLAR). Se pot produce si datorita altor agenti termici : apa fiarta , flacara , corpuri incalzite , agenti electrici ori
chimici. Dupa acest grad de arsura stratul epidermic se descuameaza mai devreme decat in mod normal , se
vindeca spontan fara sechele ,poate persista doar o hiperpigmentatie
2) Arsura de gradul 2 =este dintre arsurile patologice tipul cel mai des intalnit . Se produce cand
intensitatea caldurii este mare si straturile epitermice se distrug lasand insa intreaga membrana bazala.Vasele
limfatice precum si terminatiile nervoase subepidermice fiind iritate produc eliberarea de plasma care diseca
straturile distruse de cele vii .Ca urmare apar fligteme care au un perete transparent cu continut de plasma galben
citril .Arsura de gradul 2 corect ingrijita se vindeca fara nicio cicatrice
3) Arsura de gradul 3 = intereseaza tot epidermul si o parte din derm .In acest caz vasele sangvine ca si
glandele pielii si foliculii pilosi vor fi lezate si ii vor varsa continutul in fligten , dandu-le o culoare sero-
sanghinoleta.(culoare face diferenta intre arsura de gradul 2 si 3 )
Arsura de gradul 3 se vindeca cu cicatrici si cu cat suprafata arsa este mai mare cu atat capacitatea de
epurare a organismului diminueaza fapt ce poate duce la o intoxicatie generala si deci la un sfarsit letal.

4) Arsura de gradul 4 =intereseaza epidermul si dermul .Acesta afecteaza muschii si oasele .Tesuturile
sunt necrozate si dau nastere la escare sunt predispuse la suprainfectare , regiunile arse sunt insensibile
.Vindecarea arsurilor de gradul 4 se insoteste de arsuri vicioase cu invaliditati grave .O arsura de gradul 4 se poate
vindeca prin epitelizare spontana numai daca are o suprafata sub 5 cm patrati, altfel este necesar sa se aplice grefe
SUPRAFATA ARSA

In afara de profunzimea arsurii, un rol foarte important il are suprafata arsa. Suprafata atinsa de
arsura este aceea care arata gravitatea imediata a arsurii. In functie de marimea suprafetei si de profunzimea
arsurii se poate calcula prognosticul vital al bolnavului.
Schema A.B Wallace -aceasta schema ia drept de referinta cifra 9 ca procent si cu ajutorul careia se
poate face un calcul foarte rapid al suprafetei arse, astefel fiecare membru toracic reprezinta 9%, fiecare membru
pelvin 18 %, fata anterioara si posterioara a toracelui 18 %, iar regiunea perineala 1%. Suprafata arsa trebuie
calculata cu mare precizie, deoarece o arsura care depaseste 10% din suprafata corpului poate sa determine stare
de soc .Arsurile care depasesc 30 % din suprafata corpului pun mari probleme de reanimare si tratament ulterior ,
iar arsurile care ating 60-70% din suprafata corpului nu sunt compatibile cu viata chiar daca sunt doar de gradul 2.

11 | P a g e
EVOLUTIE CHIMICA : cap 9%, membre superioare 9%-9%, membre inferioare 18%-18%, torace 18%-18%.
Evolutie clinica: trei elemente atrag atentia in evolutia arsurilor:
- Socul
- Infectia
- Invaliditatile

Socul este elementul cel mai important de care trebuie sa se tina seama in primele ore de tratare a
unei arsuri. El este un soc traumatic si hipovolemic tipic.
Tabloul de laborator din socul arsilor are unele elemente specifice si se caracterizeaza prin:
hemoconcetratie care este cu atat mai mare cu cat figtenele sunt pe o suprafata mai intinsa, deoarece
cantitatea de plasma care a iesit din vase este mai mare.
Hematiile pot ajunge pana la 6 mil pe mm/3, leucocitele intre 10 mii si 12 mii/mm 3 , la fel si
hemoglobina si hematocritul crescute.
Sunt scazute clorurile si proteinele plasmatice.
Complicatiile arsurilor: infectia , nefrita acuta (complicatie a rinichiului), bronhopneumonia, embolia
pulmonara, hemoragia digestiva, escarele, intoxicatia centrilor cerebrali .
Prognosticul unei arsuri care depaseste 20-30% din suprafata corpului este rezervat.
Evolutia buna sau rea depinde de varsta si de echilibrul fizic si psihic al bolnavului ca si de calitatea si
promptitudinea tratamentului aplicat.

LEZIUNI PRIN TEMPERATURI SCAZUTE

DEGERATURILE sunt leziuni datorate frigului caracterizate prin modificari preponderent locale,dar cu
rasunet general.
Etiologie : factorul determinant este frigul si actiunea sa, se exercita mai ales asupra regiunilor
descoperite si a extremitatii corpului (urechi, nas, degetele mainilor si picioarelor). Un rol important in
producerea degeraturilor il joaca umiditatea si starea de oboseala fizica si psihica . Incaltamintea umeda
favorizeaza pierderea de caldura si permite totodata patrunderea frigului. Un rol important il are si durata
expunerii la frig .
Fiziopatologia: in vederea reducerilor pierderilor de caldura in zona expusa se produce
vasoconstrictie, care duce la ischemia membrului, alterarea peretelui capilar, cresterea permeabilitatii
acestuia si extravazarea plasmei si formarea de edeme. In acelasi timp se produce cresterea vascozitatii
sangelui si agregarea hematiilor si trombocitelor cu formare de tromboze intravasculare agravand inschemia
prin obstructie vasculara.
Degeratura de gradul 1 : cuprinde degeraturile in care dupa o oarecare perioada de paluare apare un
eritem (inrosire) care este urmat cel mai adesea de un usor edem, de prurit, sensibilitatea tactila este
diminuata sau chiar complet abolita. Bolnavul acuza dureri in zona in care a aparut degeratura. Dupa
vindecare ramane de cele mai multe ori o receptivitate mai mare la frig
Degeratura de gradul 2 : se caracterizeaza prin fligtele serosanghinolente, asemanatoare cu cele de
la arsuri . De retinut ca acestea nu apar imediat , ci la 2-3 zile dupa expunere. Dupa caderea fligtenelor
cicatrizarea se face cu foarte mare greutate.

12 | P a g e
 Degeratura de gradul 3: apare necroza care cuprinde toata grosimea pielii si hipodermul, avand
aspectul unei cangrene umede, dupa detasarea placardului de necroza la cateva saptamani, ramane o
ulceratie atona care se vindeca in 2-3 luni, uneori se poate infecta.
Degeratura de gradul 4 : apare cangrena uscata, cu aspect de mumificare a extremitatii membrului
respectiv care poate interesa si osul. Nu trebuie sa ne grabim cu amputatia, ci trebuie sa lasam ca partea
mortificata sa se delimiteze net de cea vie dupa care se face amputatia.
La toate aceste fenomene locale se adauga fenomene generale: somnolenta, depresie fizica si
psihica, hta,puls la inceput rapid si apoi bradicardic .Toate acestea se pot complica cu arterita obliteranta.
Tratament curativ :
- Suprimarea cauzei: bolavul va fi introdus la adapost. Trecerea de la frig la cald sa se faca treptat,
frictionarea extremitatilor inghetate cu apa rece adica 36 grade apoi cu apa din ce in ce mai calda
pana la 40 -45 de grade
- Vasodilatatoare: pentru prevenirea infectiei tetanice, se va administra anatoxina tetanica 0,5 ml ,
pentru prevenirea infectiei se face antibioterapie.
Tratamentul local consta in pansamente sterile in cazul degeraturilor de gradul 2 si 3, iar in cazul
degeraturilor de gradul 1 este suficienta ungerea cu unguent gras .

DETERMINAREA GRUPELOR DE SANGE

Sangele uman contine o serie de aglutinogene si aglutinine

Transfuzia de sange se poate efectua doar daca exista o identitate aglutinogenica intre sangele donatorului si
al primitorului.
Aglutinogenul= este un antigen natural, care se afla fixat pe globulul rosu
Aglutininele= sunt anticorpi naturali , care se gasesc in serul sangvin .
Aglutininele cele mai importante sunt : alfa si beta, iar aglutinogenele A si B

Grupa Aglutinogen(Ag) Aglutinina(anticorp Ac)

0(1) -------- alfa/beta
A(2) A beta
B(3) B alfa
AB(4) A/B ------
Sunt pe eritrocit sunt in serul sangvin

Coexistenta unui aglutinogen cu aglutinina corespunzatoare (A cu alfa si B cu beta la aceiasi

persoana nu este compatibila cu viata, deoarece prezenta aglutinogenului si aglutininei omogoage produce
aglutinarea globulelor rosii .
Determinarea grupelor de sange se face prin doua metode:
1) Metoda directa –BETH VINCENT (Aglutinine cunoscute)
2) Metoda indirecta – SIMONIM (Aglutinogen cunoscut)

Determinarea grupelor de sange se face : prin punctie capilara sau punctie venoasa .
Prin punctie venoasa recoltarea se face pe vacutainere ce contin anticoagulant (heparina sau
citrat de sodiu).

13 | P a g e
 Metoda Buth Vincent : ne trebuie: lama cu 3 godeuri, lame de sticla curate si uscate, pipete
pentru fiecare ser hemotest in parte, pipeta pentru sangele de cercetat

Metoda SIMONIN ( aglutinogen cunoscut)

- Eritrocite cunoscute ( alfa =anti A, beta=anti B)
- Se folosesc hematii de grup A si hematii de grup B

Transfuzia de sange

Def: administrarea sangelui de la donator la primitor, atat direct cat si dupa o faza
intermediara de conservare se numeste transfuzie.
Scop:
- Restabilirea masei sangvine si asigurarea de globule rosii necesare ptr transportul oxigenului in
caz de hemoragii, anemii, stari de soc
- Imbunatatirea circulatiei periferice
- Reducerea anoxemiei
- mobilizarea sangelui de rezerva al organismului
Stimularea HEMATOPOIEZEI ( Elemente figurate): marirea capacitatii de coagulatibilitate a
sangelui in vederea hemostazei prin introducerea prin sange primitorului a unor noi cantitati de
elemente necesare procesului de coagulare in caz de hemofilie si trombocitopenie
- Stimularea reactiilor metabolice ale organismului si intensificarea schimburilor celulare
- Corectarea imuno –deficientelor
- Corectarea unor deficiente plasmatice congenitale

TRANSFUZIA INDIRECTA: se executa cu sange proaspat izo-grup si izo-Rh, de la donator cunoscut

prin intermediul pungilor din pvc cu stabilizator anticoagulant
Pregatire : Pentru executarea transfuziei avem nevoi de :
- Punga de sange
- Trusa de perfuzie
- Un suport pentru flacon
- Garou
- Vata
- Dezinfectant
- Leucoplast
Tehnica : este tehnica perfuziei

Proba de compatibilitate biologica OEHLECKER: Aceasta proba se executa astfel: sa lasa sa curga
in picatura rapida( in jet) 20 ml de sange , dupa care strangem prestubul permitand sangelui sa
curga foarte lent , maxim 10-15 picaturi pe minut . Urmarim stara bolnavului 5 minute si daca in
acest timp nu prezinta nimic deosebit (senzatie de rece, frison, dureri lombare,cefalee,neliniste,
urticarie,inrosirea fetei si puls rapid ) introducem iar 20 de mm in jet rapid ,dupa care revenim
pentru o perioada de 5 minute la un ritm de 10-15 picaturi pe minut , daca nici dupa acest timp
pacientul nu prezinta nici un semn , lasam perfuzia sa curga in ritmul dorit.
Transfuzia se desfasoara in general intr-un ritm de 30-60 picaturi/min.

14 | P a g e
 Daca este nevoie de mai multe flacoane de sange pentru acelasi bolnav, se foloseste aceiasi
trusa de perfuzie , insa se va face de fiecare data proba biologica Oehlecker.
Inainte de determinarea fiecarei transfuzii , vom avea grija ca in fiecare flacon sa se retina 5-10
mm de sange pentru a face eventuale examinari in caz de accidente post – transfuzionale .
Dupa terminarea transfuziei se noteaza in foaia de observatie a bolnavului, cantitatea si grupa
sangvina din flacon, specificandu-se tot aici eventualele accidente post- transfuzionale.

Cauzele desfasurarii defectuoase a unei transfuzii:

1) Din cauza calitatii sangelui de transfuzat (pelicula de fribina, cheaguri care astupa acul)
2) Un obstacol pe actul de perfuzie (lipirea peretelui venei pe bizoul acului sau coagul pe ac)
3) Un obstacol pe vena in segmentul superior fata de locul punctiei venoase determinat de
nesoaterea garoului sau de comprimarea venei de toracele bolnavului
4) Iesirea acului din vena

EXANDRINO-TRANSFUZIA

Se numeste exandrino-transfuzie este asa deoarece se inlocuieste partial sau total a sangelui
unei persoane cu sangele altei persoane. Aceasta manevra urmareste eliminarea substantelor
nocive din organism ca si introducerea de factori biologici necesari reechilibrarii functionale a
bolnavului.
PREGATIREA PRE-OPERATORIE

1) Pregatirea psihica si fizica a pacientului

2) Pregatirea generala : A. Bilant clinc
B. Bilant paraclinic
3) Pregatire pentru operatie (pregatire pre-operatorie)
SCOPUL:
a) Pregatirea pacientului inaintea interventiei chirurgicale este un element major de
prevenire a infectiilor postoperatorii
b) Neutralizarea surselor de suprainfectie care au originea la nivelul pielii sau la distanta
c) Reducerea posibilitatilor de contaminare a pielii prin utilizarea de antiseptice
d) Depistarea si semnalarea unor leziuni cutanate, infectii ORL sau urinare recente ori
vindecate , parazitii externi, posibilitati de alergie

PREGARTIREA FIZICA SI PSIHICA A PACIENTULUI

Ajunsi in sectia de chirurgie , pacientilor trebuie sa li se asigure confort fizic si psihic.
Pacientii internati sunt agitati , speriati, inhibati de teama interventiei chirurgicale , de
diagnosticul imprevizibil , de anestezie, de durere, de moarte.
Asistenta medicala are obligatia , ca prin comportamentul si atitudinea ei sa inlature
starea de anxietate in care se gaseste pacientul inaintea operatiei.
- Sa-l ajute pe bolnav sa-si exprime gandurile si starile
- Sa-i insufle incredere in echipa operatorie
- Sa-i explice ce se va explica cu el in timpul transpoortului si in sala de pre-anestezie, cum va fi
asezat pe masa de operatie , cand va parasi patul, cand va primi vizite

15 | P a g e
 - Sa-i asigure ca va fi insotit su ajutat
Asistenta medicala si toata echipa de ingrijire trebuie sa fie pregatita pentru un raspuns sigur si
incurajator la intrebarea inevitabila „ ce credti , ma mai fac bine?”

Asistenta prin atitudinea ei nici distanta dar nici familiala, nici dura dar nici cu slabiciune , va reusi sa
inspire incredere pacientilor.

PREGATIREA GENERALA cu:

A) BILANTUL CLINIC:
1) BILANT CLINIC GENERAL:

-Printr-o observatie clinica justa si sustinuta, asistenta medicala are obligatia :

- Sa observe si sa consemneze aspectul general al pacientului

- Inaltime si greutate , varsta aparenta si varsta reala
- Aspectul pielii
- Tinuta
- Faciesul
- Mersul
- Starea psihica
- Sa urmeareasca atent si sistematic necesitatile pacientului si manifestarile de dependenta ale
acestuia
- Sa culeaga diverse date din foaia de observatie, din foaia de temeperatura, de la familia
pacientului, membrii echipei de ingrijire , insa principala sursa ramane pacientul
Toate datele privind starea generala a pacientului se noteaza permanent in foaia de obsrvatie si
planul de ingrijire pentru a obtine un tablou clinic exact

2) Culegerea de date privind antecedentele pacientului :

- Familiale : neoplasm , diabet , hta , cardiopatii, TBC, hepatite cronice , HIV, SIDA,
- Antecedente chirurgicale: daca a mai suferit alte interventii , daca au avut evolutie buna , daca au
suferit complicatii
- Antecedente patologice : se vor nota bolile cu influenta asupra anesteziei si interventiei

3) Urmarirea si notarea functiilor vitale : tensiune arteriala, puls, respiratie, temeperatura, diureaza,
scaun.

4) Examen clinic pe aparate: este facut de medic prin :inspectie, palpare , percutie, auscultatie .

B) Bilantul paraclinic :
-completeaza examenul clinic ,
-depinde de profesionalismul si corectitudinea cu care asistentele medicale au facut recoltarea
produselor biologice si patologice sau sau pregatit bolnavul pentru investigatii .

16 | P a g e
 1) Examene de rutina = sunt examene de laborator obligatorii inaintea tuturor interventiilor
chirurgicale indiferent de tipul avut la dispozitie pentru pregatire si indiferent de starea generala
a pacientului.( timp de sangerare si de coagulare, determinare grupa de sange si Rh , hematocrit ,
glicemie si uree sangvina
2) Examenele complete = hemoleucograma completa (HLG), VSH, ionograma coagulograma
completa , transaminaze, proteinemia, examen de urina , EKG, radiografie sau radioscopie
pulmonara
3) Examene specifice sau speciale = sunt in functie de :
a) Aparatul sau organul pe care se intervine : explorarea aparatului respirator , radioscopie sau
radiografie pulmonara , bronhografie , bronhoscopie , tomografie, spirometrie, examenul sputei.
b) Explorarea aparatului cardiovascular ,probe de efort , oscilometrie , oscilografie , EKG, examen
fund de ochi la hipertensivi, arteriografie , angiografie , flebografie, cateterism cardiac , recoltare
sange pentru colesterol si lipemie.
c)Daca exploram tubul digestiv: examen radiologic, esofag baritat, tranzit baritat , esofagoscopie,
gastroscopie, duodenoscopie, coloniscopie , rectoscopie, anusscopie, chimisul gastric, tubajul
duodenal , examenul materiilor fecale, tomografia
Examenul functiei hepatice: Tubaj duodenal , recoltare de sange pentru : birilubina si colesterol,
coagulograma completa , fibrinogen, electroforeza .
Pentru explorarea functiei renale : examen de urina complet, urocultura, examn de sange (uree,
creatinina, acid uric , ionograma , echilibrul acido bazic si proba ADDIS, cistoscopie ,urografie
intravenoasa , pierografie

12.11.2019
PREGATIREA PENTRU OPERATIE

Se face in functie de timpul avut la dispozitie si de starea generala a pacientului

1) Timp suficient - pacient independent. In ziua precedenta operatiei repaus, regim alimentar (usor
digerabil si consum de lichide pentru: mentinerea tensiunii arteriale ,dezinoxicarea si mentinerea
diurezei, diminuarea setei postoperatorii , diminuarea acidozei postoperatorii), antibiotice cand se
anticipeaza aparitia unei infectii post operatorii , spalaturi vaginale cu antiseptice pentru interventiile
ginecologice, spalatura gastrica in interventiile laborioase pe stomac.

In seara zilei precedente :

a) Pregatirea pielii , baie generala la dus, inclusiv spalatul parului. Toate acestea dupa clisma
evacuatoare . Se verifica regiunea inghinala, ombilicul, axila , unghiile , picioarele si spatiile
interdigitale .

17 | P a g e
 Pacientul este ras cat mai aproape posibil de momentul interventiei pentru a evita proliferarea
germenilor la nivelul escoriatiilor cutanate , cat mai larg in functie de zona , cu aparat de ras propriu ,
badijonaj cu alcool sau solutii antiseptice colorate.

b) Pregatirea tubului digestiv : clisma evacuatoare , nu se dau purgative , se face dus dupa clisma ,
alimentatie lejera ( supa de legume si bauturi dulci sau alcaline).

In ziua interventiei pacientul nu trebuie sa bea sau sa manance . In salon se mai face eventual o
clisma cu 4 ore inaintea interventiei. Se indeparteaza bijuteriile , se

indeparteaza proteza dentara mobila, se rebadijoneaza cu antiseptic zona rasa, se imbraca pacientul cu
lenjerie curata in functie de interventie, se pregatesc documente (foaie de observatie, analize, radiografii,
care vor insoti pacientul

Transportul pacientului in sala de operatie se face doar insotit de asistenta medicala ,care are
obligatia sa predea pacientul asistentei de anestezie impreuna cu toate documentele si alte observatii
survenite ulterior si foarte importante pentru interventia chirurgicala.

Pacientul se transporta fie pe picioarele lui, fie pe targa sau carucior.

In sala de preanestezie se verifica regiunea rasa si se noteaza eventualele escoriatii, se verifica starea
de curatenie si daca s-a indepartat proteza .

Se pregatesc zonele pentru perfuzie prin badijonare cu antiseptice . Se instaleaza sonda urinara( unde
este cazul).

In sala de operatie se instaleaza si se monitorizeaza functiile vitale , se monteaza o linie venoasa ,

este pregatit un camp operator , se badijoneaza cu alcool pentru degresarea cu curatarea pielii de
antisepticul anterior.
Badijonarea cu tinctura de iod se face incepand cu linia de incizie , de la centru catre periferie. Se
instaleaza campul steril.
2) Timp suficient - pacient independent: Este obligatorie a doua toalete generale la pat in 24 de
ore, in rest pregatirea este aceiasi .
3) Pregatirea pacientului in urgentele chirurgicale: spalare cu apa calda si sapun numai a zonelor
de risc, raderea cu atentie a zonelor apropiate operatiei cu mare atentie pentru a nu provoca escoriatii.
Badijonarea zonei cu antiseptic, eventualele plagi prezente se vor pansa si se vor proteja atent, golirea
continutului gastric prin spalatura gastrica . In rest pregatirea este la fel.

18 | P a g e