COLAGENOZELE

LUPUSUL ERITEMATOS
SISTEMIC
 Colagenozele- definiţie

Includ un spectru larg de boli şi condiţii care au

manifestări sistemice şi mecanisme imunologice şi
inflamatorii idiopatice.
o Natura sistemică vine la nivelul ţesutului conjunctiv şi
a vaselor, care sunt sediul modificărilor patologice.
o Diagnosticul foloseşte criterii pentru fiecare
colagenoză : criterii clinice sugestive – specificitate &
sensibilitate inaltă
o Diagnostic foarte dificil in fazele precoce
 Tipuri de colagenoze

 Lupus eritematos sistemic -

LES
 Poliartrita reumatoida - PAR

 Sclerodermie sistemica - ScS

 Dermato/ polimiozita -

DM/PM
 Sindom Sjogren - SSj

 Policondrita recidivanta
SNC si periferic Tiroida
 Boala mixta de tesut Ochi Urechi
Plaman Ficat
conjunctiv - BMTC Stomac Sange
 Manifestări comune
 Artralgii/artrite
 Fenomen Raynaud
 Mialgii
 Eruptii cutanate diverse/ rash /
fotosensibilitate
 Sindrom sicca
 Serozite
 Manifestari generale: febra,
oboseala, astenie , scădere
ponderală
 Alte manifestări: alopecie,
tromboze, etc
 Sindrom inflamator
 Sindrom disimunitar (AAN)
 Lupusul eritematos sistemic

o Boală inflamatorie sistemică care afectează multiple organe

(practic toate)
o Cea mai cunoscută/ frecventă între bolile de ţesut conjunctiv -
model clinicopatogenetic pentru grupul colagenozelor
o Asociată cu producerea de anticorpi antinucleari şi distrucţia
tisulară mediată imun
o Spectrul clinic al LES este larg
 Variază între forme foarte uşoare şi benigne & forme severe şi
ameninţătoare de viaţă.
 Evoluţia bolii este caracterizată de perioade de recăderi şi
remisiuni.
 Există terapii imunodepresoare care sunt utilizate cu succes şi au
redus semnificativ mortalitatea.
 Incidenta

Femeie, între 15 şi 45 de ani, rasa afroamericana >

asiatici > caucazieni
Orice varstă, creşte mult la varsta sexual activă
Raport femei: barbati = 8: 1 (varste extreme 2:1)
La barbati apare mai tarziu
de 3-4 ori mai frecventă la rasa neagră ! Forme mai
severe
Manifestările generale: artrita periferică şi erupţiile
cutanate sunt manifestările cele mai frecvente
LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC

-artrite simetrice neerozive – artic mici

+ mari
-!!! nu afectează articulaţiile coloanei
vertebrale
- deformări articulare – secundare
leziunilor capsulo-articulare
Manifestări clinice
• Manifestări generale
o Astenie, oboseală
o Alte: febră, stare de rău, anorexie,
scădere ponderală, etc
• Manifestări musculoscheletale
o Artrite/ artralgii
 acute sau cronice, episodice sau
migratorii, simetrice sau nu, tipar
reumatoid”
o Artropatia cronică nonerozivă
(artrita Jaccoud): laxitate
ligamenatra
o Osteonecroză avasculară – cap
femural
o Mialgii + frecvent/ miozită rar <
5%/ miopatie medicamentoasă
(corticoterapie, antimalarice, etc)
o Fibromialgie
 LES – ≥ 4 criterii de diagnostic
1
Rash malar Eritem fix, plat sau reliefat pe eminenţele malare

2
Lupus discoid Plăci eritematoase în relief cu cruste cheratozice aderente şi obstrucţii foliculare; pot fi
prezente cicatrici atrofice
3
Fotosensibilitate
4
Ulceraţii orale Includ ulceraţii orale sau nazofaringiene observate de medic

5
Artrite Artrite neerozive, afectând 2 sau mai multe articulaţii periferice, caracterizate prin
tumefiere, durere sau exudat
6
Serozita Pleurita sau pericarditaafirmată pe ECG sau evidenţierea lichidului pericardic

7
Afectare renală proteinurie peste 0,5 g/zi sau mai mare de 3 + sau cilindrii celulari

8
Afectare Convulsii sau psihoze fără alte cauze

neurologică
9
Afectare Anemie hemolitică sau leucopenie (mai puţin de 4000/microl sau limfopenie (mai putin de
1500/micro.l) sau trombocitopenie ( mai putin de 100.000/microl) în absenţa
hematologică medicamentelor ce o pot induce
10
Anomalii Preparate pozitive pentru celule LE sau anticorpi antiADN dc sau anti-Sm sau VDRL fals
pozitive – cel puţin 6 luni
imunologice
11
Anticorpi Titru anormal de anticorpi antinucleari (AAN), determinaţi prin imunoflorescenţă sau orice
altă tehnica echivalentă, în orice moment, în absenţa medicamentelor cunoscute a induce
antinucleari AAN
 Manifestări cutanate
Leziuni lupus-specifice
o Acut
 Rash malar “în fluture”(a)
 Eritem generalizat – arii expuse la soare, fotosensibilitate
 Leziuni buloase
 Leziuni orale, afte dureroase sau nu – dintre cele mai frecvente, mai
ales la debut (b)
o Subacut
 Anular, policiclic, papuloscuamos psoriaziform, recurente, mai ales
zone expuse la soare (c)
o Cronic
 Lupus discoid localizat
 Lupus discoid generalizat
 Lupus profundus
 Leziuni orale cronice
 Alopecie noncicatricială, generalizată sau circumscrisă
 Leziuni non-lupus specifice sau nespecifice

 Paniculită
 Urticarie
 Vasculită
 Livedo reticularis (d)
MANIFESTĂRI CARDIOVASCULARE

o Pericardita- cea mai frecventă manifestare

o Miocardita- rară, tablou nespecific
o Endocardita valvulopatia - mai ales mitrală
o Ateroscleroza coronariană !!!
MANIFESTĂRI PLEUROPULMONARE
Pleurita/pleurezia
 frecventă 30-60%, adesea asimptomatică, asociată
pericarditei
o Pneumonita acută lupică - rară, greu de diferenţiat de !
Pneumonia infecţioasă
MANIFESTĂRI RENALE

o Cea mai serioasă dintre afectări – determină prognosticul!!

o Multe asimptomatice cu evoluţie insidioasă
o Leziuni histologice renale de grade diferite – pană la 100%
din pacienţii cu LES
AFECTAREA NEUROPSIHICĂ
Cefalee “refractară”
 Convulsii generalizate
 Meningită aseptică
 Stări confuzionale acute sau sindrom cerebral organic
 Disfuncţii cognitive
 Modificări de dispoziţie şi afectivitate depresie, anxietate
 Hemoragie intracraniana
EVOLUŢIE, PROGNOSTIC
o Spectrul clinic larg de la forme uşoare şi benigne la
manifestări ameniţătoare de viaţă
o Recăderi/remisiuni
Prognostic
 Rata supravieţuire la 10 ani – 90 %
 Rata supravieţuire la 20 ani – 70 %
o Deces
 Infecţii ! Imunodeprimaţi
 Evenimente vasculare acute
 Rar boală activă, vasculită SNC, insuficienţe terminale de
organ – rinichi
ATS precoce!!!
 Tratament – recomandări generale

Stilul de viaţă trebuie adaptat pentru a asigura odihnă

suficientă, exerciţiu fizic cu măsură şi o dietă echilibrată .
Măsuri de reducere a stresului sunt necesare si uneori
cariera profesionala trebuie regândita.
Soarele si infectiile sunt cei mai mari duşmani ai
pacientilor cu LES.
Evitarea expunerii la soare !
 Evitarea medicamentelor cu potenţial de
fotosensibilizare (ex antibiotice)
 Creme cu factori de protecţie > 15SPF
 Tratament – recomandări generale

 Controlul infecţiilor
 Protecţie antibiotică în cursul procedurilor stomatologice şi
endoscopice
 Vaccinarea antigripală, antipneumococică !
 Factorul hormonal
 Evitarea anticoncepţionalelor
 Sarcina nuanţare !
 Protecţia cardiovasculară
 Evitarea factorilor de risc cardiovasculari
 Protecţie cardiovasculară – Aspirină 125mg/zi, statine
TRATAMENT MEDICAMENTOS

Antimalarice (Hidroxiclorochină şi clorochină)

Corticosteroizii- prednison, metilprednisolon
Ciclofosfamidă
Azathioprină
Methotrexat
Hormoni sexuali
Terapii biologice
Alte terapii nonmedicamentoase: transplant,
chimioterapie
 LES – Terapia fizicală

benefică pacienţilor cu LES

Medicul de recuperare:
 evaluarea
fiecărui pacient,
 Recomandă un plan terapeutic eficient care să :
 amelioreze durerea, redoarea şi inflamaţia
 îmbunătăţească mobilitatea articulară şi
funcţionalitatea articulară
 LES – Terapia fizicală
 Exerciţiile aerobice pot îmbunătăţii capacitatea aerobică la pacienţii
cu LES formă moderată.
 Exerciţii de creştere a forţei sunt iniţiate când este cazul. Oboseala
poate împiedica progresul unor pacienţi.

 Exerciţii izometrice pentru pacienţii cu inflamaţii articulare, în special

şold şi pentru cvadriceps pentru a menţine stabilitatea.

 Exerciţii izotonice pot fi utilizate când inflamaţia este absentă sau

redusă.
 Activităţi legate de transferuri şi ambulaţie sunt importante pentru
menţinerea mobilităţii.

 Dacă durerea este prelungită peste 1-1,5 ore după activitate, exerciţiile
trebuiesc reduse în intensitate şi/sau durată.
 LES – Terapia fizicală

 Exerciţii cu creşterea amplitudinii de mişcare

(ROM) în prezenţa inflamaţiei pot creşte durerea.
Exerciţiile izometrice pot fi tolerate mai bine.

 Posturările pot preveni contracturile articulare la pacienţii

cu LES. A nu se utiliza perna sub un genunchi dureros.

 Hidrokinetoterapia - pentru efectuarea exerciţiilor la

nivelul articulaţiilor inflamate, atât datorită flotabilităţii în
apă (descărcare articulară), cât şi efectului calmant al apei
calde.
 LES – Terapia ocupaţională
 ajută pacienţii să-şi recapete independenţa funcţională la
maximum posibil în ciuda problemelor cauzate de boală.

 Activităţile zilnice (hrănirea, îmbrăcatul, îmbăierea, îngrijire şi

gospodărire) sunt încurajate şi pot necesita antrenament cu
echipament, tehnici şi proceduri speciale.

 Oboseala este unul din cele mai frecvente simptome întâlnite la

pacienţii cu LES. TO poate fi utilă în învăţarea pacientului a unor
tehnici de conservare a energiei, utilizând echipament adaptat.

 Trebuie efectuată o evaluare a siguranţei la domiciliu, şi TO poate

oferi recomandări de echipament (băncuţă pentru cadă, şezut de
toaletă ridicat, bară de susţinere) pentru a creşte independenţa
pacientului şi siguranţa mişcării în locuinţă.
 Profilaxie
Controale periodice.
Tratarea infectiilor.
Evitarea expunerii la soare
Dieta sănătoasă:fără grăsimi şi bogată în cereale
integrale, fructe şi legume.
Evitarea stresului emoţional.
Odihnă.
Mişcare moderată (cât de mult permite suferinţa).
Discutii cu medicul curant - activarea bolii.
Evitarea anticoncepţionalele orale.
 Indicatii la pacientii cu LES

Aplica comprese calde/ reci pe articulatii

Foloseste orteze pentru a sustine articulatiile
dureroase (dupa ce te consulti cu medicul
reumatolog)
Foloseste perne si paturi pentru a-ti sustine
articulatiile dureroase in timpul somnului
Permite articulatiilor afectate de lupus sa se refaca
dupa un puseu de activitate a bolii, nu le
suprasolicita pana cand durerile nu dispar
BOLILE TESUTULUI
CONJUNCTIV-
COLAGENOZELE

SCLERODERMIA
 SCLERODERMIA

♦ Boală rară şi „enigmatică” de ţesut conjunctiv care are

ca element central fibrozarea tegumentului şi a altor
tegumente
♦ Frecvent afectate femeile între 35 şi 64 de ani, rasa
neagra, orice varstă,
o F: B = 3: 1
o Rara la copii si barbati < 30 ani
♦Supravieţuirea : cea mai redusă dintre colagenoze
diferită între cele două forme şi depinde de afectarea
viscerală.
 Clasificare

oSdS limitată
 5 ani - 79%
 10 ani - 47%-
75%

o SdS difuză
 5 ani - 48-
50%
 10 ani - 22-
26%
 3 MECANISME PATOGENETICE
IMPLICATE:

o Sistemul imun activat, disfuncţie endotelială,

creşterea activităţii şi rolului fibroblastului
o Fibroza - răspunde de afectarea cutanată,
digestivă, pulmonară interstiţială,
o Vasculopatia cu îngroşarea peretelui vascular
(şi ischemie secundară) - răspunde de
fenomenul Raynaud, hipertensiunea
pulmonară, criza renală, sclerodermiformă, etc
 Forme de sclerodermie sistemică

Sclerodermie sistemică limitata

- Scleroză cutanată acrala limitată la mâini, picioare, fata,
- Fenomen Raynaud care precede (ani) afectarea cutanată
- In general fara afectare viscerala
Sclerodermie sistemică difuza
- Scleroză cutanată acrală, dar depasind antebratul si
gambele si extinsa pe trunchi / abdomen
- Fenomen Raynaud care precede cu maximum 1 an sau
debutează concomitent (chiar ulterior) afectarii cutanate
- Prezenţa fricţiunilor tendinoase
 Sindromul CREST

– C- Calcinoză
– R- fenomen
Raynaud
– E- dismotiltate
Esofagiană
S• Sclerodactilie
T- Teleangiectazie
 Manifestări clinice
Fenomenul Raynaud: Prezent la toţi pacienţii cu ScS,
Evoluţie trifazică (paloare – cianoză –roşeaţă)frecvent ca primă
manifestare
Severitatea – durata, frecvenţa atacului, condiţii de
apariţie, prezenţa ulceraţiilor pe partea extensorie a
degetelor şi MCF, pulpa degetelor, periunghial.
 Afectarea cutanată:
o Elementul central al bolii
o Dă definiţia, diagnosticul, extensia şi severitatea bolii
o Există totuţi cazuri rare de “scleroderma sine scleroderma” –
afectare imunologică şi viscerală caracteristică, dar fără afectare
cutanată
o Tiparul afectării cutanate:
 predominant acrală (degete, mâini, urechi, nas, regiune periorală,
etc)
 simetrică
 progresivă centripet : degete, faţă→ antebraţ, braţ, torace, abdomen
→”om în carapace”
 însoţită de calcinoză (fig), teleangiectazii – unele mucoase (fig),
anomaliile de pigmentare hiper/hipo “sare şi piper” salt and pepper
 extensia afectării cutanate se corelează cu prognosticul
Etape: edem → îngroşare, aderenţă → atrofie;
viteza de parcurgere a etapelor de la săpt la ani – prognostic!
o Aspecte caracteristice:
 Mâini: edem, sclerodactilie, “semnul rugăciunii”, pliu
cutanat aderent (fig ), “mâna in gheară” (fig )
 Faţă: dispariţia ridurilor, facies inexpresiv “de icoană
bizantină”,
microstomie, apoi de “pasăre de pradă” (fig)
o Scorul cutanat Rodnan modificat – permite evaluarea
extensiei afectării cutanate şi urmărirea evoluţiei acestuia
 Afectarea digestivă:
o Cea mai frecventă afectare viscerală 75-90%– în ambele
forme de ScS
o Atrofia mucoasei musculare şi fibroza submucoasei→
hipoperistaltism
(neuropatia vegetativă datorată afectării vasculare şi datorita
atrofiei si
fragmentării musculare si depozitelor de colagen, fibrozei şi
neuropatiei )
o Esofagopatia 70-96%
o Gastropatia 50-88%
o Enteropatie
Afectarea pulmonară
Principala cauză de mortalitate – 25-30% din cauzele de deces
o Pneumopatia interstiţială (alveolita, fibroza)
 Afectarea cardiacă

o Autopsii – afectare cardiacă > 50%

o Manifestarea clinică – rară şi nespecifică
oCM difuză, restrictivă – alterare diastolică, primar –
insuficienţă cardiacă
o Aritmii, tulburări de conducere
o ATS coronariană prematură
Afectarea renală
Criza renală sclerodermiformă - rară, severă
 Afectare renală acută şi rapid progresivă, acompaniată de
HTA malignă şi creştere a reninei plasmatice – 6%
 Anemie hemolitică micrangiopată
 Manifestări clinice sugestive

 Fenomen Raynaud
Edem, îngroşare, aderenţă a pielii
Artralgii
Teleangiectazii
Fibroză pulmonară
Disfagie
Sdr sicca
HTA şi IR
 American College of Rheumatology Diagnostic Criteria for
Systemic Sclerosis 1980

Criteriu major
• Sclerodermie proximală:
– îngroşare, aderenţă şi indurare cutanată simetrică a degetelor şi
tegumentelor proximal de MCF/ MTF +/- membrul în
întregime, faţa, gâtul şi trunchiul (torace sau abdomen)
Criterii minore
– Sclerodactilie
– Ulceraţii digitale (pitting scars) … ca expresie a ischemiei
– Fibroză pulmonară bibazilară: desen interstiţial bazal
bilateral accentuat linear sau reticulonodular; difuză sau
„fagure de miere”(honeycomb”); NU alte boli pulmonare
 TRATAMENT
Bolnavii cu sclerodermie nu beneficiază de un tratament
specific

Tratament igienic
Repaus prelungit
Evitarea frigului
Protecţia extremităţilor: încălţăminte largă şi călduroasă,
mănuşi imblănite fără degete
Se evită mâinile in apă rece
Se foloseste apa caldă in activităţile cotidiene
Tratamentul medicamentos include tratamentul de
fond, tratamentul vasodilatator şi tratamentul modificărilor
cutanate, digestive
 TRATAMENTUL RECUPERATOR
Recuperarea depinde de extensia şi severitatea afecţiunii
Obiective:
 Menţinerea mobilităţii,
 Creşterea elasticităţii pielii;
 Menţinerea şi creşterea funcţiilor
- Aplicaţii de căldură: parafină, băi calde, ultrasunete;
- Exerciţii de mobilizare de 2 pe zi;
- Exerciţii de tonifiere după rezolvarea miozitei cu precauţie:
fascită;
- Exerciţii de reeducare respiratorie;
- Exerciţii de reeducare a masticaţiei şi deglutiţiei
- Exerciţii de relaxare
Se face o evaluare frecventă, recuperarea modificându-se
în funcţie de problemele noi ivite
BOLILE TESUTULUI
CONJUNCTIV-
COLAGENOZELE

DERMATOMIOZITA
 DEFINITIE
Boală inflamatoare de etiologie necunoscută, care afetează în
primul rând muşchii, dar şi pielea şi organele interne
Boli rare- Incidenţa anulă: 0,5-8,4 cazuri/milion
Lipsesc criteriile de diagnostic acceptate universal
Tratate de medici din diverse specialităţi
 Femei : bărbaţi; 2,5 : 1
o Rasa neagră mai frecvet afectata decât rasa albă
o Debut : incidenţa maximă: 10-15 ani şi 45-60 ani
 Forma paraneoplazică apare ≥ 60 ani
 La copii predomină DM asociată cu vasculita
 La adulţi predomină DM asociată cu neoplazia sau alte
colagenoze, precum şi miopatia cu incluzii (MCI)
 MANIFESTĂRI CLINICE

o Manifestări generale:
 febră, inapetenţă, scădere ponderală
 fenomen Raynaud
 Manifestări musculare
Manifestări musculare: oboseală musculară, reducerea forţei musculare
 Interesare simetrică, lentă, săptămâni, luni
 iniţial la nivelul musculaturii proximale
- Membrelor inferioare (90%) – semnul “scăunelului”
- Membre superioare (85%)(dificilă ridicarea braţelor, pieptănatul) –
semnul “camasii”, “pieptănatului”
 Iniţial ± tumefiere locală, tardiv atrofie asociată cu calcinoză şi
contractură musculară;
 Muşchii globilor oculari nu sunt afectaţi (excepţie doar dacă există şi
miastenia gravis);
 Afectarea muschilor cefei face dificilă ridicarea de pe pernă şi
menţinerea ortostatismului;
 Afectarea muschilor faringieni cu disfagie !! Prognostic nefavorabil
 Afectarea muşchilor cutiei toracice cu dispnee şi insuficienţă respiratorie
Piele uscată şi fisurată pe faţa palmară a degetelor ("mana de
mecanic") (fig)
Leziunile unghiale constau in exces de crestere cuticulară
(cuticular- overgrowth), hiperemie sensibilă periunghial
(semnul "manichiurii“),
Telangiectazii periunghiale (fig)
Calcinoză tegumentară (mai ales la copii), paniculită, livedo
reticularis,
Alopecia;
 Pleoape "de porţelan" (Fig), rash heliotrop – ochelari
dermatomiozitici (Fig) „facies de raton”
Gât un eritem in "V“ “semnul decolteului” pe umeri sub formă
de "semnul şalului“
Fata dorsala a articulaţiilor mâinii, coate, genunchi - erupţii
eritematomaculo- papuloase ± scuamoase - semnul Gottron)
Manifestări tegumentare: (40%)
 Manifestări articulare: (25-50%)

 artralgii, artrite, acute sau cronice asemănatoare cu PR, dar

niciodată erozive

o Manifestări viscerale:
Gastro-intestinale: miozita 1/3 superioară esofag(striate)
Difagie pentru solide ± lichide; factor de gravitate şi
prognostic sever!!!!
Diaree, constipaţie; etc
Atenţie manifestări superpozabile peste cele ale unui
neoplasm
 PULMONARE

 Dispnee şi tuse;
Disfuncţia de tip restrictiv;
Pneumopatie interstitiala – fibroza pumonara
Principala cauza de morbiditate şi mortalitate!!!!!

 Cardiace: rare, miocardita este responsabilă

de tulburările de ritm, cardiomiopatie cu ICC
 DIAGNOSTIC PARACLINIC
 Enzime musculare
- CPK creşteri de până la 50 de ori peste normal
- TGO, LDH, – diagnostic diferential ! adesea poartă diagnostic de
boală hepatică
 EMG
- Traseu miogen: unde polifazice ampltudine joasă şi durată scurtă,
activitate spontană crescută cu fibrilaţii, descărcări complexe,
repetitive –
 Biopsie musculară
- Infiltrat inflamator dispus particular, liza fibrelor muscular, distrofie a
fibrelor
- Corelatie neclara cu nivelul enzimelor musculare !
- Afectare neomogena, parcelară
• Necesara ghidarea biopsiei !
- Echo
- RMN
 DIAGNOSTIC POZITIV

o Se bazează pe 4 piloni
 Astenie musculară proximală, confirmată de medic, fără o
altă cauză aparentă
 Enzime muscular crescute
 EMG caracteristic
 Biopsie musculară
 Diagnostic pozitiv
(criteriile Bohan şi Peter)

1. Slabiciune musculară simetrică a •PM definită:

muşchilor extremitătilor şi posteriori ai criteriile 1-4;
gâtului; • DM definită:
2. Creşterea enzimelor serice musculare criteriile 5,3
CPK, LDH, aldolaza, ASAT, ALAT •PM probabilă:
criteriul 3;
3. Modificări EMG specifice traseu •DM probabilă:
miopatic criteriul 5,2
4. Biopsie musculară cu infiltrat limfocitar, •PM posibilă:
necroza miocitelor, regenerare , atrofie; criteriul 2
5. Manifestări cutanate •DM posibilă:
criteriul 5,1
 FORME CLINICE
1. Polimiozită idiopatică primară la o treime din bolnavi:
interesează mai ales musculatura centurii pelvine. Disfagie
25% si1-3 manifestări cardiace
2. Dermatomiozită idiopatică primară: afectare periorbiculară,
edem, calcifieri ale părţilor moi, probleme vasculare musculare
si cutanate;
3. Dermatomiozită cu neoplazie: pulmonare, san, colo, genital.
Nu apare la copii
4. Dermatomiozită infantilă asociată cu vasculită prin dezvoltarea
de leziuni necrotice in piele, rinichi. Calcifieri subcutanate
frecvente.
5. Miozită cu corpi de incluziune: după vârsta de 50 de ani
afectând musculatura proximală şi distală a membrelor, atrofie
musculara asimetrică cu neuropatii periferice
 Tratament

o Igieno-dietetic: repaus la pat in faza de activitate, educaţia

deglutiţiei,
o Medicamentos:
 Corticoterapie: - Prednison: doze mari, 1-2 mg/kg corp/zi 4-12
săptăm, in funcţie de răspuns cu reducere în funcţie de răspuns
- Metil-prednisolon: formele grave,cu afectări viscerale severe: 1g
iv / zile consecutiv, apoi oral
 Imunosupresie:
- Metotrexat, Imuran, Ciclofosfamidă, Mycofenolat mofetil –
agenţi economizatori de steroizi
- Imunoglobuline IV – răspunsuri bune, mai ales copii
- Plasmafereza, Infliximab (PM), Rituximab , transplant de celule
stem, globuline anti limfociteT - raportate ca favorabile în unele
forme
 TRATAMENT RECUPERATOR

Boala are caracter evolutiv cu remisiuni şi exacerbări

imprevizibile afectând capacitatea de muncă şi
recuperarea.
 Adulţii cu tipul 1-2 pot fi recuperaţi complet sau cu
slabiciuni musculare si oboseală reziduală
 Bolnavii de tipul 3 nu pot fi recuperati, recomandându-se
un program scurt pentru mentinerea mobilitatii si fortei
musculare, suport psihologic si corectarea tulburărilor
respiratorii
 La copiii cu tipul 4 se urmareste mentinerea mobilitatii
articulare
 Bolnavii cu tipul 5 depind de evoluţia bolii de colagen
 FAZA ACUTĂ
OBIECTIVE
 Mentinerea mobilităţii articulare
 Menţinerea elasticităţii tesuturilor periarticulare si musculare
 Repaus la pat şi activitate restrictiva
 Căldură blanda, superficială: solux, pungi termice, hidroterapie
36-38 °- 20 min.,
 Masaj sedativ periarticular
 Verticalizator pana la ortostatism de 2 ori pe zi
 Bandaje elastice compresive ale MI pentru presiunea venoasă
 La bolnavii cu tulburări respiratorii tehnici de drenaj postural,
terapie manuala toracica.
 Tulburările de deglutitie si disfagie, necesita consult specific si
tratament de reeducare a vorbirii
 FAZA SUBACUTĂ - MIJLOCIE

OBIECTIVE
Ameliorarea funcţiei musculare
Reeducarea ortostatismului si mersului
o Exercitii active ajutate, active libere de 2 ori pe zi
urmarind amplitudinea maxima
o Exercitii de transfer
o Mers gradat cu mijloace ajutatoare: orteye, bastoane,
cadru
 FAZA DE REMISIUNE
OBIECTIVE
Mentinerea si cresterea elasticitatii musculare
Cresterea fortei musculare
o Mobilizări active
o Contracţii izometrice
o Exerciţii cu greutăţi progresive cu putine repetari
o Exercitii de mers cu echipamente adaptate
o Terapie ocupatională
 Bibliografie

 Antonescu D., Patologia aparatului locomotor, Vol I, Ed.

Medicala, Bucuresti 2008;
 Chiriac Rodica, Notiuni de balneofizioterapie, Ed.
Universităţii Gr. T. Popa, Iasi, 2009;
 Cretu Antoaneta, Afectiunile reumatice care beneficiază
de kinetoterapie, Editura Medicală, Bucureşti 1996;
 Păun C, Tratat de medicină internă – Reumatologie, Ed.
Medicala, Bucuresti 1999
 Rednic Simona. Ghidul de studiu: Reumatologie.
Reumatologie clinică.