ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ

Dr. Simona Bucerzan

I.Definiție
 
A. Alimentația artificială reprezintă alimentația sugarului cu un altfel de lapte decât
cel uman (matern), adică cu substituenți de lapte matern, având ca sursă laptele de
vacă.

B. Se recomandă acest tip de alimentație atunci când alimentația naturală nu este

posibilă din diferite motive.
II. Compoziția laptelui de vacă
A. Apa constituie circa 87% din laptele de vacă

B. Densitatea este de 1034

C. Proteinele
1. Sunt în cantitate totală de 34 g/l și asigură 20% din valoarea energetică a laptelui de vacă
2. Excesul de proteine din laptele de vacă determină o metabolizare și epurare dificilă cu încărcare osmotică
crescută.
3. Cazeina
a. reprezintă circa 80% din proteinele totale
b. precipită în stomac în flocoane mari, greu digestibile și este constituită din 4 fracțiuni (α, β, γ,κ) cu
structură și proprietăți funcționale specifice.
4. Proteinele din lactoser
a. constituie restul de 20% din totalul proteinelor
b. nu sunt protejate de enzimele proteolitice ale sugarului și sunt reprezentate de:
(1) β-lactoglobulină, fracțiunea proteică cea mai antigenică a laptelui de vacă, implicată în
patogenia colicilor abdominale, a hemoragiei digestive, refluxului gastro-esofagian, a eczemei și a
alergiilor respiratorii
(2) α-lactalbumina
(3) lactoferina, imunoglobulinele, enzime heterospecifice
D. Glucidele (Hidrații de carbon)
1. Se află în concentrație de 48 g/l în laptele de vacă și sunt reprezentate de lactoză.
2. Lactoza laptelui de vacă eliberează o cantitate mai mica de galactoză necesară mielinizării
nervoase la sugar.

E. Lipidele
1. Se găsesc în cantiate de 36 g/l și asigură 50% din valoarea energetică a laptelui de vacă.
2. Se află sub formă de globule mari, stabile, care se ridică și plutesc la suprafața laptelui
formând stratul de smântână.
3. Structural sunt formate în principal de trigliceride (98%), fosfolipide (0,2 – 1%), steroli (0,2 –
0,4%) și acizi grași liberi.
4. Acizii grași saturați (palmitic, stearic, miristic) reprezintă 74% din lipidele laptelui de vacă,
față de numai 26% acizi grași nesaturați.
F. Sărurile minerale

1. Sunt în cantitate totală de 7-8 g/l, față de 2 g/l în laptele de mamă

2. Na și K se află în cantiate de 3-4 ori mai mare decât în laptele de mamă, crescând riscul de
HTA la indivizii care au fost alimentați cu lapte de vacă în perioada de sugar.
3. În laptele de vacă există de 3 ori mai mult Ca și de 8 ori mai mult P comparativ cu laptele de
mamă, dar absorbția celor 2 elemente este redusă datorită raportului inadecvat dintre ele.
4. Fe se află în cantitate de 2 ori mai mică în laptele de vacă comparativ cu laptele de mamă și
are o biodisponibilitate redusă.
G. Vitaminele
1. Vitamina A și cele din grupul B sunt bine reprezentate în laptele de vacă, asigurând nevoile
sugarului.
2. Laptele de vacă este însă sărac în vitaminele C, D și E.

H. Valoarea energetică
1. Valoarea energetică a laptelui de vacă este de aproximativ 700 kcal/l.
I. Germenii din laptele de vacă

1. Chiar în condiții igienice de recoltare, manipulare și păstrare laptele de vacă conține germeni
saprofiți (acidifianți: streptococus lactis, termobacterium bulgaricum, lactobacili, și de
putrefacție: B.Proteus, Enterococus, B.Subtilis) sau patogeni (bacilul Koch, stafilococ, brucella,
salmonella).

2. Prezența lor în lapte impune sterilizarea lui.

3. Sterilizarea se poate realiza prin: fierbere la 102°C, timp de 10 minute, pasteurizare,

autoclavare sau uperizare.
III. Modificările compoziției laptelui de vacă
 
Pentru a corespunde nevoilor nutritive și posibilităților de digestie ale sugarului se impun
modificări în compoziția lui care vizează:

1. reducerea conținutului de proteine și săruri minerale și implicit a încărcăturii osmotice, acest

lucru se realizează prin diluția laptelui de vacă cu lactoser de vacă demineralizat

2. reducerea raportului cazeină/proteine din lactoser de la 80/20 în laptele de vacă la 40/60 ca în

laptele de mamă

3. ameliorarea calitativă a proteinelor și a aminoacizilor

4. adaosul de glucide: maltodextrină, zaharoza, amidon, polimeri de glucoză

5. înlocuirea parțială a lipidelor din laptele de vacă cu uleiuri vegetale (de soia, porumb, floarea
soarelui, etc.) pentru aportul de acizi grași esențiali și pentru ameliorarea raportului dintre acizii
grași saturați și acizii grași nesaturați

6. adaosul de vitamine și oligoelemente

IV. Formulele de lapte praf
 
A. Criterii pentru stabilirea compoziției laptelui praf

1. Formulele de lapte praf constituie unica sursă de substanțe nutritive până la vârsta de 4-6 luni
la sugarul alimentat artificial, compoziția lor are deci un impact major pe termen scurt și lung
asupra sănătății și dezvoltării copilului.

2. Compoziția laptelui praf este strict reglementată și atent evaluată de către comitetele
internaționale de nutriție înaintea introducerii lor pe piață, care reglementează concentrațiile bine
stabilite pentru fiecare nutrient în scop nutrițional și pentru alte beneficii.
3. Acceptând compoziția laptelui de mamă ca fiind cea optimă, evaluarea eficacității alimentației
cu o formulă de lapte praf trebuie să se bazeze pe comparația cu răspunsurile metabolice și
funcționale ale sugarilor alimentați exclusiv la sân, în privința unor criterii:

a. fiziologice (creșterea în greutate și lungime, dezvoltarea cognitivă și motorie)

b. biochimice (markeri plasmatici)

c. funcționale (stimularea imunității, prevenirea / minimalizarea manifestărilor alergice,

reducerea riscului infecțios, prevenirea unor obiceiuri alimentare care să conducă la obezitate /
anorexie)
4. Codul internațional de comercializare a substituienților laptelui matern, adoptat de Adunarea
Mondială a Sănătății (World Health Assembly – WHA) în 1981 are ca scop protejarea alăptării
prin reglementarea accesibilității și utilizării corespunzătoare a substituenților laptelui de mamă,
doar în situații absolut necesare.

5. Prin urmare, informația asigurată de producătorii de lapte praf nu ar trebui în nici un fel să
creeze impresia superiorității alimentației artificiale ca fiind echivalentă sau superioară alăptării.

6. Prevederile Codului ar trebui să fie strict aplicate și respectate de către profesioniștii din
domeniul sănătății și de către organismele implicate în promovarea alăptării.
B. Clasificarea formulelor de lapte praf

1. După compoziția proteică:

a. formule standard pe bază de proteine din laptele de vacă
b. formule pe bază de proteine de soia

2. După forma de prezentare:

a. formule sub formă lichidă ,gata preparate și care pot fi utilizate ca atare
b. formule sub formă de concentrat lichid, care necesită diluție cu apă înainte de administrare
c. lapte praf (concentrat sub formă de pulbere) care se prepară prin resuspendare în apă fiartă
și răcită

3. După adresabilitate:
a. formule de început sau preparate de lapte praf pentru sugari
b. formule de continuare sau “progres”, “follow-on”
c. formule “de creștere” sau “junior”
d. formule speciale de lapte praf
C. Formulele de lapte praf de început

1. Sunt inscripționate cu “1” sau “A”

2. Proteinele sunt în concentrație de 12-18 g/l

3. În funcție de raportul cazeină / proteine de lactoser se pot întâlni :

a) formule de lapte praf pe bază de lactoser (formule adaptate sau “premium” sau cu
proteine modificate), care au compoziția similară cu cea a laptelui matern (raportul
cazeină / lactoser = 40 / 60), au avantajul că asigură o bună evacuare gastrică și nu
suprasolicită funcția renală

b) formule de lapte praf pe bază de cazeină (parțial adaptate sau cu proteine

nemodificate), care au raportul cazeină / lactoser apropiat celui din laptele de vacă (>1),
deoarece cazeina coagulează în flocoane mari în stomac, aceste formule încetinesc
evacuarea gastrică, crescând riscul de apariție a regurgitărilor, discomfortului digestiv și a
constipației.
4. Lipidele
a. Se află în cantitate de 30-40 g/l și furnizează circa 50% din necesarul energetic zilnic
al copilului.

b. Sunt înlocuite grăsimile animale din laptele de vacă cu uleiuri vegetale (de soia, cocos,
floarea soarelui). Astfel, se asigură și aportul de acizi grași esențiali, inclusiv de ARA și
DHA și se echilibrează raportul acizi grași saturați / acizi grași nesaturați.

c. Pentru o bună digestie a grăsimilor au adaos de taurină și carnitină.

5. Glucidele
a. Se află în cantitate similară cu cele din laptele de mamă, fiind reprezentate în principal de
lactoză (glucidul natural al laptelui de mamă), dar se practică și adaosul de alte glucide:
maltodextrină, zaharoză, amidon semifiert sau gelatinizat.
6. Sunt suplimentate cu minerale (Fe, Ca, P, I, Cu) și oligoelemente (Cr, Se, Mn) în cantități
similare cu cele din laptele de mamă, raportul Ca / P este de 1,2 – 2 pentru o mai bună absorbție
a acestor minerale.

7. Vitaminele sunt adăugate în formulele de lapte praf în cantități corespunzătoare pentru a

asigura nevoile sugarului. În zona europeană se recomandă un supliment de vitamina D pe cale
orală sub formă de picături.
8. Adaosul unor ingrediente opționale:

a. Probioticele și prebioticele sau simbioticele (asocierea probiotic-prebiotic) sunt

adăugate în formulele de lapte praf pentru a stimula dezvoltarea florei inestinale saprofite
și pentru a împiedica proliferarea germenilor patogeni.

b. Nucleotidele, unități de bază ale acizilor nucleici, (ADN și ARN) cu rol în creștere și
răspunsul imun.

c. Glutamina favorizează maturarea funcției gastro-intestinale și îmbunătățește funcția

sistemului imun.

d. Oligozaharidele pentru efectul prebiotic.

9. Valoarea energetică este de 670 kcal/l.

10. Osmolaritatea: 300 mOsm/l

11. Indicații: de la naștere până la vârsat de 4-6 luni

12. Exemple: Nan 1, Milumil 1, Aptamil 1, Novalac 1, Vitalact 1

D. Formulele de lapte praf de continuare (“pogress” sau “follow-on”)

1. Sunt inscripționate cu “2” sau “B”

2. Proteinele sunt în cantitate de 18-24 g/l
3. Glucidele
a. oscilează între 60-86 g/l
b. sunt reprezentate pe lângă lactoză, de maltodextrină, amidon de orez sau de porumb
4. Lipidele sunt în cantitate de 30 g/l
5. Mineralele: în cantiate de 4-6 g/l
6. Osmolaritatea: 300-400 mOsm/l
7. Valoarea energetică: 670 kcal/l
8. Indicații: după vârsa de 4-6 luni, în paralel cu diversificare alimentației
9. Laptele de vacă intergral sub formă lichidă sau pudră NU se recomandă înainte de vârsta de 1 an.
10. Exemple: Nan 2, Aptamil 2, Humana 2, Hipp 2, Novalac 2, Guigoz 2
E. Formule de lapte praf “junior” sau “de creștere”

1. Sunt inscripționate cu “3” sau “1+”, “2+”

2. Oferă elemente nutritive esențiale necesare copului mic, fiind îmbogățite cu Ca, Fe, I,
vitamine și acizi grași esențiali.

3. Au gust plăcut de vanilie sau fructe.

4. Au proteinele între 20-26 g/l, glucidele între 80-110 g/l, lipidele între 30-34 g/l, valoarea
energetică de 670 kcal/l.

5. Indicații: de la vârsta de 8-10 luni până la 3-4 ani.

6. Exemple: Nan 3, Hipp 3, Novalac 3, Aptamil Junior, Nestlé Junior

F. Formule speciale de lapte praf

1. Formule pe bază de proteine de soia

a. Sunt fără lactoză și zaharoză.

b. Folosirea lor de rutină în prevenirea colicilor abdominale, a regurgitațiilor sau a diferitelor

forme de atopie nu este justificată.

c. Sunt indicate în intoleranța severă și persitentă la lactoză, galactozemie și concepte

vegetariene.

d. Se contraindică la prematuri.

e. Exemple: Isomil, Humana SL, Nutricare Soya, Alsoy

2. Formule de lapte praf pentru prematuri

a. Sunt inscripționate cu “0” sau “pre”

b. Proteinele sunt în cantitate mare, peste 20 g/l, au raportul cazeină / proteine din lactoser de
30/70, sunt îmbogățite cu taurină și cistină.
c. Glucidele sunt în cantitate ceva mai mare, 80-85 g/l, reprezentate fiind pe lângă lactoză de
maltodextrină.
d. Lipidele se găsesc în cantitate de 40 g/l, reprezentate de trigliceride cu lanț mediu, sunt
suplimentate cu acizi grași esențiali, atât precursori (acid linoleic, α-linolenic), cât și derivații
lor cu lanț lung (LCPUFA: ARA –acid arahidronic și DHA – acid docosahexaenoic).
e. Sărurile minerale: 5g/l
f. Osmolaritea: redusă-280 mOsm/l
g. Valoarea energetcă: 800 kcal/l
h. Se indică la nou-născutul cu greutatea sub 2500g.
i. Exemple: Pre Nan, Aptamil Prematil, Humana 0, Similac Special Care
3. Formulele de lapte praf cu proteine hidrolizate

a. Formule cu proteine parțial hidrolizate, hipoalergenice (HA)

(1) Se caracterizează prin hidroliza enzimatică parțială și selectivă a proteinelor din lactoser până
la oligopeptide, alături de tratare termică, fapt ce reduce semnificativ alergenicitatea proteinelor.
(2) Sunt indicate la sugarii cu risc atopic (istoric familial pozitiv de alergii)
(3) Exemple: Nan HA 1, Nan HA 2, Aptamil HA 1, Aptamil HA 2, Humana HA 1, Humana HA 2,
Novalac HA 1, Novalac HA 2

b. Formule cu proteine extenstiv hidrolizate (semielementale)

(1) Se indică în alimentația copiilor cu alergie la proteinele laptelui de vacă, malnutriți, sindroame
de malabsorbție, diaree cronică.
(2) Exemple: Alimentum, Nutramigen, Pregestemil, Alfaré, Althéra, Aptamil Pepti

c. Formule cu proteine total hidrolizate (elementale)

(1) Conțin o mixtură de aminoacizi
(2) Sunt indicate în diareea cronică, sindroame de malabsorbție
(3) Exemple: Neocate, Alfamino, Humana Sineal
4. Formule de lapte praf pentru copiii cu tulburări digestive minore

a. Formule antiregurgitare (AR)

(1) Sunt formule îngroșate cu amidon semifiert sau cu făină de roșcove.
(2) Sunt indicate la sugarii cu reflux gastro-esofagian și regurgitații.
(3) Exemple: Nan AR, Novalac AR, Aptamil AR, Humana AR

b. Formule hipolactozate/delactozate
(1) Sunt utilizate în realimentarea sugarilor după boala diareică acută sau în diareea
cronică (deficit secundar de lactază).
(2) Exemple: Nan fără lactoză, Aptamil Lactose Free, Milupa HN25
c. Formule pentru combaterea disconfortului digestiv (constipație, colici, meteorism) și
reglarea tranzitului intestinal (confort, confortis)

(1) Sunt suplimentate cu probiotice (lactobacili) sau prebiotice.

(2) Au un conținut redus de lactoză pentru reducerea flatulenței și a disconfortului

digestiv.

(3) Au proteine parțial hidrolizate, ușor de digerat și care determină scaune mai moi.

(4) Conțin lipide modificate cu o proporție mare de β-palmitat, care reduce formarea
săpunurilor de Ca la nivel intestinal și asigură o consistență normală a scaunelor.

(5) Se indică la sugarii cu colici, constipație, balonare.

(6) Exemple: Hipp confort, Milumil confort, Nan 1, 2, 3 Confortis

d. Formule acidifiate de lapte praf

(1) Conțin fermenți lactici care hidrolizează rapid lactoza în acid lactic.
(2) Sunt indicate la sugarii inapetenți, la cei cu colici sau cu meteorism abdominal.
(3) Exemple: Pélargon, Bio-Guigoz
V. Incidente în alimentația artificială

 
A. Subalimentația
1. Apare la rații insuficiente sau concentraţii prea mici ale formulei de lapte praf pentru greutatea
și vârsat copilului.
2. Se verifică și se corectează rația și concentrația laptelui praf.

B. Supraalimentația
1. Apare în cazul administrării unor rații sau concentrații prea mari ale formulei de lapte praf.
C. Regurgitările

1. Constau în eliminarea unor cantități mici de lapte proaspăt, nedigerat, în timpul sau la scurt
timp după alimentație.

2. Cauza poate fi aerofagia care apare la sugarul lacom, orificiul tetinei prea mic sau prea mare,
sau când sugarul nu este ținut în poziție verticală după alimentație.

3. Se corectează tehnica de alimentație.

D. Vărsăturile

1. Reprezintă eliminarea cu efort a unor cantități mai mari de lapte digerat.

2. Sunt cauzate de tehnica incorectă de alimentație.

3. Se impune diagnosticul diferențial cu vărsăturile de alte cauze: malformații obstructive ale

tubului digestiv, infecții, etc.
E. Colicile abdominale

1. Este o durere bruscă, tradusă prin plâns, agitație și frecarea picioarelor.

2. Apar la câteva zile după naștere și dispar după 3-4 luni.

3. Cauza lor poate fi aerofagia, supraalimentația sau imaturitatea sistemului gastro-intestinal cu

motilitate intestinală mai redusă.

4. Se recomandă masarea ușoară a abdomenului, comprese calde pe abdomen, administrarea de

antispastice, ceai contra colicilor.
F. Intoleranța la laptele de vacă

1. Are o incidență relativ redusă, dar tabloul clinic poate fi uneori dramatic.

2. Apare după o latență de 1-2 săptămâni de la primul biberon de lapte.

3. Se manifestă prin diaree explozivă după ingestia de lapte, vărsături, insomnie, scădere în
greutate.

4. Patogenia este alergică, dovadă este sinteza de anticorpi față de una sau mai multe fracțiuni
proteice ale laptelui de vacă.

5. Se indică excluderea laptelui de vacă din alimentație și utilizarea unei formule cu proteine
extensiv hidrolizate, eventual a unei formule pe bază de proteine din soia.
 
VI.ALIMENTAȚIA MIXTĂ
 
A. Definiție
1.. Este alimentația atât cu lapte de mamă, cât și cu o formulă de lapte praf în primele 4-6 luni de
viață.
2. Se recurge la alimentație mixtă în caz de hipogalactie

B. Metode
1. Suplimentarea cu lapte praf a laptelui de mamă se face aplicând fie metoda complementară
(punerea la sân a sugarului la fiecare masă și completarea cu lapte praf până la rația pe masă), fie
metoda alternativă (la unele mese sugarul este pus numai la sân, iar la alte mese i se
administrează numai lapte praf din biberon).
2. Administrarea laptelui praf se face cu lingurița sau din biberon cu tetine având orificii mici.
• Bibliografie:
1. Alimentaţia sugarului: îndrumar pentru medicii de familie. Programul Naţiomal de Profilaxie. Subprogramul de Sănătate a Femeii şi
copilului. Ediţia a 2-a, rev, Imrimeria Naţională, Ministerul Sănătăţii, Institutul pentru ocrotirea mamei şi copilului Alfred Rustecu,
Bucureşti, 2010, pag 18-22

2. Hamos. M., Should Infant Formulas Be Supplemented with Bioactive Components and Conditionally Essential Nutrients Present in
Human Milk? J. Nutr; 1997, 127 (5): 9715-9747.

3. ESPGHAN. Committee on Nutrition. Preparation and Handling of Powdered Infant Formula: A Comentary by ESPGHAN
Committee on Nutrition. J.Pediatr. Gastroent. Nutr.; 2004, 39: 320-322.

4. ESPGHAN. Committee on Nutrition. Global Standard for the Composition of Infant Formula: Recommendations of an ESPAGHAN
Coordinated International Expert Group. . J.Pediatr. Gastroent. Nutr.; 2005, 41: 584-599.

5. Hurgoiu V., Alimentaţia copilului sănătos şi bolnav. Editura Medicală, 1999, pag 158-179.

6. Koletzko B; Pediatric Nutrition in Practice, 2nd revised edition. Editura Karger, 2015, pag 97-108.

7. Lounnerdall B.; Breast milk amd breast feeding infants: implications for improving formula. Am.J. Clin.Nutr.; 2003, 77: 15335-15585.

8. Panga G.; Puericultură. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008, pag 132-145.

9. Soticescu S; Stamatin M.; Aspecte practice în nutriţia neonatală. Editura Universitară „Carol Davila”, Bucureşti, 2013, pag 83-99.

10. Teitellbaum J.E.; Probiotics and the Treatment of Infectious Diarrea. Pediatr. Infect. Dis. J.; 2005, 24 (3): 267-268.

11. Zaharie G.; Neonatologie. Editura Didactică şi Pedagogică R. A.; Cluj-Napoca, 2007.