CURS 5

ALIMENTATIA ARTIFICIALA
DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI

Conf. Univ. Dr. Cristina Maria Mihai

03.03.2020
 Alimentatia artificiala
1. Definitie
• Alimentatia artificiala reprezinta alimentatia in
primele 4-6 luni de viata cu un alt fel de lapte
decat laptele de mama (lapte de vaca sau
formule de lapte) in cazul imposibilitatii
efectuarii alimentatiei naturale
 Alimentatia artificiala
• Preparatul de lapte trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
- Un aport adecvat de proteine, lipide, glucide
- Minerale, oligoelemente si vitamine intr-o
cantitate de apa corespunzatoare
- Sa furnizeze cantitatile de lichide necesare
- Sa fie steril
2. Dezavantajele alimentației artificiale
a) cantitate de trei ori mai mare de proteine decât în
laptele uman (34g / lfata de 9-10 g/ l) cu consecințe :
• Suprasolicitare hepatică
• Hiperamoniemie
• Acidoza metabolic
• Deshidratare hipertona

b) încărcătura osmotic mare (protein și săruri

minerale) cu suprasolicitare renală
2. Dezavantajele alimentației artificiale
c) cantitate mică de hidrocarbonate (48 față de 78 g/ l),
necesitând zaharare 5% cu următoarele consecințe:
• obezitate prin stimularea adipocitelor
• dezvoltarea gustului pentru dulce

d) scaunele sunt chitoase, cu reacție alcalină și cu un conținut

mare de săpunuri și săruri minerale.

e) infecțiile sunt mai frecvente datorită lipsei factorilor de

apărare imunologică în lapte și posibilității de contaminare a
laptelui în cursul preparării sau administrării.
2. Dezavantajele alimentației artificiale

f) hipernatremia, datorată conținutului mare de

sodiu în lapte, este un factor favorizant al
hipertensiunii arteriale la adult

g) ateroscleroza se corelează cu conținutul de

lipide și raportul dintre zinc și cupru în laptele
de vacă.
 3. Comparație între laptele matern și laptele de vacă

• Laptele de vacă nemodificat se deosebește net

de laptele uman din punct de vedere
biochimic și biotrofic.
• El are un conținut hidric de 87,5% și 12,5%
substanța uscată.
 3. Comparație între laptele matern și laptele de vacă

• Principalele deosebiri decurg din studiul compoziției laptelui de vacă.

 apa – cantitatea de apă și reziduu uscat este aproximativ egală în cele două tipuri
de lapte

 valoarea calorică variază ușor, fiind în jur de 67 calorii /100ml pentru ambele
varietăți

 hidrocarbonate. Laptele uman conține 6,5-7 g/ 100 ml lactoză, iar laptele de vacă
aproximativ 4,5 g/ 100 ml. Din punct de vedere biochimic, în laptele de vacă
predomină izomerul alfa care dă o toleranță digestivă mai puțin bună și
favorizează dezvoltarea unei flore intestinale patogene.

 sărurile minerale. Laptele de vacă conține saruri de 2-3 ori mai multe mult mai
multe săruri minerale decât laptele uman dând o osmolaritate crescută;
conținutul total al mineralelor în laptele de vacă este de 7 g /l, iar cel al laptelui
uman 2g/l.
 3. Comparație între laptele matern și laptele de vacă

 lipidele.
• Conținutul în lipide este aproximativ egal, însă există
diferențe calitative importante (37 g /lin LV respective 35 g/
lin LM).
• În laptele de vacă predomină A.G.S. în proporție de 74% față
de A.G.N. = 24% - raport 3/ 1, iritanți pentru mucoasa
digestive și chelatori de calciu
• Acidul linoleic cu rol în maturarea sistemului nervos este în
cantitate de 5 ori mai mică în LV fata de LM
• La sugarul născut la termen, coeficientul de absorbție a
grăsimilor din laptele de vacă este de aproximativ 70-80%.
 3. Comparație între laptele matern și laptele de vacă

 Proteinele.
– Există diferențe calitative și cantitative între proteinele celor
două tipuri de lapte.
– Laptele uman conține numai 9-13 g/ lproteine față de 34g /lîn
laptele de vacă.
– laptele de vacă este un lapte cazeinos (80%). Proteinele
laptelui uman sunt formate în procent de aproximativ 70% de
proteine serice (lactalbumine și lactoglobuline) și numai 30%
cazeină.
– în laptele de vacă predomina beta-lactoglobulina, cu rol
puternic antigenic fiind implicată în alergia respiratorie la sugar,
eczema, colici abdominale, hemoragii digestive.
 3. Comparație între laptele matern și laptele de vacă

• Laptele de vacă nu conține fier și lactoferina suficientă

favorizând apariția anemiei feriprive.
• Laptele de vacă conține de 6 ori mai mult fosfor și de 4 mai
mult sodiu și calciu decât laptele uman.
• Calciul și fosforul sunt în raport necorespunzător nevoilor
sugarului, favorizând apariția rahitismului.
• Cantitatea mare de minerale din laptele de vacă contribuie,
alături de proteine, la realizarea unei osmolarități crescute
a laptelui, considerată factor favorizant în patogenia
ischemiei mezenterice din enterita necrozantă neo-natală.
 3. Comparație între laptele matern și laptele de vacă

 vitamineleliposolubile și hidrosolubile sunt bine reprezentate în

laptele de vacă. Laptele de vacă ca și laptele uman este bogat în
vitaminele complexului B și vitamina A. Nevoile de vitamina D, E
și C nu sunt asigurate.

 valoarea biotrofică a laptelui de vacă (anticorpi, imunoglobuline)

este nulă

 conținutul microbian - laptele de vacă conține o floră microbiană

saprofită abundentă și este un bun mediu de cultură pentru
germeni patogeni care pot transmite la copil o serie de boli.
 3. Comparație între laptele matern și laptele de vacă

• Comitetul de Nutriție al Academiei Americane

de Pediatrie nu recomandă introducerea
laptelui de vacă în alimentația copilului înainte
de vârsta de 1 an.
 4. Modificările aduse laptelui de vacă.

a) Diluarea laptelui efectuată cu mucilagiu (M.O. 2%, 3%, 5%)

- 1/ 2în primele 2 săptămâni, 2/ 3până la 3 luni, 3/ 4până la 4 luni
- Reduce cantitatea de proteine și de săruri minerale și în consecință se
obține scăderea osmolarității laptelui.

b) Adaosul de hidrocarbonate : Cel mai frecvent sunt folosite zahărul, în

concentrația de 5%

c) Acidularea
- practicată în scopul creșterii digestibilității laptelui de vacă cu dispersarea
cheagului de cazeină prin folosirea acidului lactic, citric, tartric.
- Pe lângă efectul de precipitare a cazeinei în grunji fini, care oferă o
suprafață mare de digestie, i se atribuie laptelui acidulat efecte
stimulative ale secreției biliare și pancreatice și efecte bacteriostatice.
 4. Modificările aduse laptelui de vacă.

d) Fabricarea pulberii de lapte

- Se obține prin procedee industriale, de sterilizare
prin fierbere urmată de concentrare în vid prin
evaporare și desicare prin pierderea apei în
proporție de 90%.
- Se obține astfel laptele praf integral prin
resuspendarea căruia se obține un lapte ce
respectă compoziția laptelui de vacă.
 4. Modificările aduse laptelui de vacă.

Modificările aduse laptelui de vacă în scopul adaptării

compoziției lui la posibilitățile de digestie și absorbție ale
sugarului cuprind:
• deshidratarea cu transformarea în lapte praf pe cale termică,
prin care se obține sterilizarea și unele transformări fizico-
chimice, care îi facilitează digestia
• reducerea conținutului de proteine, electroliți și a presiunii
osmotice
• ameliorarea calitativă a proteinelor și aminoacizilor
• adaosul de glucide
• înlocuirea parțială a lipidelor cu uleiuri vegetale
• adaosul de vitamine și oligoelemente.
 4. Modificările aduse laptelui de vacă.

• Preparatele industriale rezultate din

prelucrarea industrială a laptelui de vacă,
folosite în alimentația sugarului, poartă
denumirea în codul internațional de
comercializare de substituenți de lapte matern
sau formule de lapte.
 5. Formule de lapte praf

• Conform reglementărilor internaționale, produsele de

lapte praf destinate sugarilor se clasifică în două grupe:
– Formule de început (preparate de prima vârstă), se adresează
sugarilor în primele 6 luni de vârstă.
– Formule de continuare (lapte de vârsta a II-a) – sunt destinate
sugarilor după vârsta de 6 luni până la 12 luni.
– Formule 1-2 ani, 3+
– Formule speciale (pentru prematuri, alimente-medicament)
 A. Formule de inceput pentru sugari
• Special concepute pentru a acoperi nevoile energetice ale sugarului
nascut la termen 67-72 kcal/100ml

• Se caracterizeaza prin:
- Reducerea cantității de proteine (14-18 g/ l) și asigurarea unui raport
albumină /cazeină de 60/ 40 ce se apropie de cel din laptele uman.
- Conținutul de aminoacizi esențiali este îmbunătățit.
- Modificarea compoziției lipidelor prin adaos de ulei vegetal.
- Glucidele sunt reprezentate în exclusivitate de lactoză (63-79 g / l).
- Raport Ca /P= 1,5/1
- Scăderea globală a sărurilor minerale, care împreună cu reducerea
cantității de proteine optimizează osmolaritatea (sub 400 mOsm / 1).
- Suplimentarea cu fier și adaos de oligoelemente și vitamine.
 A. Formule de inceput pentru sugari

• Exemple de preparate adaptate: Humana1,

Nan 1, Similac, Aptamil 1, Hipp1, Topfer1,
Milupa 1, etc
 B. Formule de continuare

• Sunt destinate sugarilor după vârsta de 6 luni până la 12 luni.

• Au un conținut proteic și mineral superior preparatelor de start
• Ex: Nan 2, Humana 2, Novalac 2, Hipp 2, Milumil 2, Similac 2,
Topfer Bio 2, Aptamil2
• Valoare calorică: 60-85 cal/100 ml
• Proteine 2 -2,3 g/100 ml
• Lipidele 2-4g/100 ml
• Glucidele 6,5-8,6 g/100 ml
• Raportul Ca/P 1,2-1,5
• Unele preparate au conținutul îmbogățit cu fier
 C. Formule de lapte praf speciale
1. Formule din soia:
- sunt formule de lapte praf in care proteinele provin din soia;
- trebuie multa precautie in utilizarea lor la sugarii cu intoleranta la proteinele
din laptele de vaca deoarece pot declansa asa numita alergie incrucisata
- sunt formule “mixte” in care sunt prezente proteine provenite din soia si fara
lactoza
- Sunt indicate în caz de intoleranță la lactoză și în galactozemie.
- Sursa de glucide este reprezentată de polimerii de glucoză, dextrinmaltoza și
sucroza care sunt ușor de absorbit.
 C. Formule de lapte praf speciale
2. Formule AR:
• aceste formule se administreaza copilasilor cu reflux gastroesofagian
• in principiu compozitia e aceeasi cu a formulelor standard, atata doar
ca dupa preparare au o consistenta mai mare(sunt mai “groase”)
pentru a impiedeca refluarea laptelui;
• consistenta cremoasa este rezultatul adaugarii de pudra de roscove,
un ingredient fara valoare calorica, asta insemnand ca, formulele AR
nu sunt cu nimic diferite fata de cele standard in ceea ce priveste
aportul de calorii si nutrienti.
 C.Formule de lapte praf speciale
3. Formule hipoalergenice:
- Sursa de proteine: hidrolizat proteic.
- contin proteine provenite din laptele de vaca insa acestea sunt partial
hidrolizate(descompuse pentru a fi digerate si asimilate mai usor);
- sunt indicate la sugarii ce provin din familii cu probleme alergice(dermatita atopica,
astm bronsic, diferite alergii alimentare) la care riscul de a dezvolta intoleranta la
proteinele din laptele de vaca este crescut 
 C.Formule de lapte praf speciale
4. Formule delactozate/ hipolactozate
- sunt recomandate celor cu intoleranta la lactoza:primara(congenitala) sau
secundara(in urma unor episoade diareice acute-gastroenterocolita acuta sau
cronice care afecteaza mucoasa intestinului subtire ce devine incapabila sa
absoarba aceste zaharuri datorita lipsei unor enzime ce se gasesc la acest nivel;
- Ex: Nan fără lactoză, Aptamil fara lactoza, Milupa HN 25, Humana HN
 C.Formule de lapte praf speciale
5. Formule cu hidrolizat total:
• si acestea contin proteine din lapte de vaca insa acestea sunt complet hidrolizate;
• se recomanda celor cu alergie la proteinele din lapte de vaca
Tipuri de proteine din laptele praf
 C.Formule de lapte praf speciale
6. Formule pentru prematuri
• Sunt adaptate nevoilor morfo-funcționale ale aparatului digestiv imatur și ritmului
particular de creștere.
• Aport caloric: 20-24 kcal/30 ml.
• Proteine: 1,8-2,4g/100 ml (au un conținut proteic mai crescut decât în formulele de
start )
• Lactoză 50% (compensează parțial intoleranță la lactoză a prematurilor)
• Lipide emulsionate, 50% trigliceride cu lanț mediu (compensează insuficiența
secreției biliare și secreția scăzută de lipază pancreatică).

Ex: Prenan (Nestle), Pre- Aptamil (Milupa), Humana Pre (Humana)

 C.Formule de lapte praf speciale
7. Fortifianți de lapte matern (human milk
fortifiers HMF)
• Sunt folositi pentru suplimentarea laptelui de
mama in cazul celor nascuti prematuri si care au
o greutate mica la nastere (1600-1800 g)
• Au un conținut bogat în:
- Hidrocarbonați cu moleculă simplă, ușor
absorbabili (cresc valoarea calorică),
- Calciu (oferă o mineralizare bună)
- Vitamine, în special vitamina D.

• În condiții speciale (curbe ponderale staționare

sau descendente, carențe nutriționale marcate) se
pot adăuga și în formulele speciale de lapte praf,
cu prudență (pot determina creșterea sarcinii
osmotice și o modificare a tranzitului intestinal).
 6. Tehnica alimentației artificiale

• Tehnica alimentației artificiale include:

- Spălarea și sterilizarea tuturor ustensilelor în care se
prepară și cu care se administrează laptele.
- Introducerea laptelui praf se face în cantități mici,
progresiv crescânde.
- Laptele se prepară înaintea fiecărei mese și se
administrează din biberon, încălzit la 37°C.
- Sugarul se ține în poziție semi-șezândă iar biberonul se
ține oblic, astfel încât gâtul și tetina să fie pline pentru
a limita aerofagia.
 7. Stabilirea rației în alimentația artificială

• Rația sugarului alimentat artificial trebuie să asigure nevoile

calorice și de principii nutritive corespunzătoare vârstei și
greutății sale.

• Reguli:
• cantitatea de lapte să nu depășească 700 ml în 24 ore, iar
aportul de lichide să fie de maximum 1000 ml /zi, indiferent
de greutatea sugarului
• la schimbarea preparatului de lapte sau la creșterea
concentrației, noul preparat se va introduce în cantități
progresiv crescânde
 7. Stabilirea rației în alimentația artificială

• La sugarul alimentat artificial, se va prefera o schemă regulată de

alimentație, astfel:
- 7 mese pe zi în prima lună,
- 6 mese în a doua luna și a 3-a luna
- 5 mese pe zi din luna a 4-a cu un interval de 3-4 ore între mese și o
pauză nocturnă de 6-8 ore

- 120 kcal/ kg/ zi în primele 2 luni

- 110 kcal/ kg/ zi în perioada 2-6 luni ș

- 180-160 ml/ kg/ zi lichide în trimestrul I

- 160-150 ml/kg/zi în trimestrul II.
 8. Incidente în alimentația artificială
• anorexia -ea impune mărirea intervalului dintre mese și eventual administrarea unui lapte
acidulat

• subalimentația – apare când rația sau concentrația preparatului este necorespunzătoare

pentru vârsta și greutatea sugarului. Se verifică și se corectează rația sau concentrația
laptelui

• supraalimentația este consecința rației sau concentrației prea mari a laptelui praf.
•
• colicile abdominale – se manifestă prin crize de plâns, agitație, frecarea picioarelor în
cursul său după alimentație. Au o incidență de 10-40%, iar vârsta medie de apariție este de
3-4 săptămâni

• alergia la laptele de vacă – mai frecvent la proteinele laptelui de vaca. Mecanismul

patogenic este alergic, cu formare de anticorpi față de una sau mai multe fracțiuni
proteice ale laptelui. Betalactoglobulina este fracțiunea cea mai antigenică.
 9. Alimentația mixtă

• Alimentația mixtă este alimentația cu lapte de femeie

la care se adaugă un preparat de lapte de vacă în
primele 4-6 luni de viață.
• Se recurge la alimentația mixtă în următoarele situații:
- hipogalactia maternă
- când mama și-a reluat activitatea profesională, lipsind
la 1-2 mese
- la prematuri și sugari cu distrofie, care necesită
cantități sporite de proteine.
 10. Tehnica alimentației mixte

• Se pot folosi două metode:

– metoda complementară: copilul va fi pus să sugă la ambii sâni și se va
completa rația alimentară cu un preparat de lapte praf. Metoda se
folosește în caz de hipogalactie precum și la prematuri și sugarii
distrofici. Această metodă este fiziologică, menține stimulul secreției
lactate prin suptul regulat cu evacuarea completă a glandelor mamare
și oferă ameliorarea digestiei laptelui de vacă prin aportul de enzime
(mai ales lipaze) prin laptele de femeie.

– metoda alternativă: se practică prin alternarea supturilor cu unele

mese de lapte praf când mama lipsește de acasă. Metoda are
dezavantajul realizării unor distanțe mari între supturi, care determină
stagnarea laptelui în sân și diminuarea secreției lactate.
DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI
 1. Tendinţe în istorie
• În decursul timpului au exista diferite opinii
privind diversificarea alimentaţiei.

• Înainte de 1920, alimentele solide erau

recomandate rar pentru sugarii mai mici de un
an.
 1.Tendinţe în istorie
În 1950 tendinţa era
de a introduce alimentele
suplimentare cât de
devreme posibil-
unii recomandau
introducerea lor
din primele zile de viaţă.
Once upon a time in America…
 2. DEFINITII
• Alimente complementare= alimente de
diversificare= orice aliment lichid sau solid,
altul decat laptele de mama, sau formula de
inceput sau continuare (ESPGHAN 2008)

• Perioada de diversifcare= perioada in care alte

alimente sau lichide sunt oferite sugarului
alaturi de laptele de mama/formula (OMS)
 OMS-2001

• Oragnizatia Mondiala a Sanatatii

defineste alimentatia complementara ca “
un proces care incepe atunci cand laptele
matern nu mai este suficient pentru
cerintele nutritionale ale sugarilor, fiind
necesare alte alimente si lichide,
impreuna cu laptele matern
 ALIMENTATIA COMPLEMENTARA
• Scopul diversificării este acela de a apropia alimentația
sugarului de cea a adultului, într-un mod treptat / progresiv,
permițând acomodarea tractului gastro-intestinal la noua
alimentație, intr-un moment in care alimentatia lactata
exclusiva nu mai acopera nevoile energetice si plastice ale
sugarului.

• Alimentele complementare sunt necesare atât din motive

nutriționale și de dezvoltare, și sunt o etapă importantă în
tranziția de la alimentatia sugarului la alimentatia
adultului.
 3. Date epidemiologice
• În mai multe părți ale lumii în curs de dezvoltare,
alimentatia complementară continuă sa reprezinte o
provocare
• În India, 54,5% dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și
8 luni au primit alimente complementare înainte de 6 luni
• În Nigeria, doar 21% dintre copiii alăptați primesc
alimentatia complementara minimă acceptabilă
• In Etiopia, doar 4,2% dintre copiii în vârstă de 6-23 luni
au o alimentatia complementara minimă acceptabilă
 4. Controverse

• Stabilirea momentului optim al diversificării este intens dezbătut.

• Diversificarea precoce (2,5 – 3 luni) favorizează apariția alergiilor

alimentare

• La baza afirmațiilor de mai sus stau următoarele argumente: mucoasa

intestinală a sugarului este permeabilă pentru unele antigene
(proteine, polipeptide), fiind posibilă apariția unor reacții alergice.

• Diversificarea precoce favorizează apariția supra-alimentării

 5. Supra sau sub- alimentaţia?

• Dacă introducerea are loc devreme se

favorizează supra-alimentaţia
sugarului,stimulându-se multiplicarea
adipocitelor și obezitatea.

• De partea cealaltă întârzierea/

amânarea diversificării crește riscul
de deficit în dezvoltare.
 6. ESPGHAN 2017
• Ghidul ESPGHAN din 2017 recomanda promovarea
alimentatiei exclusiv la san timp de 6 luni( 26 de
saptamani)

•Alimentele solide si lichide, altele decat laptele matern

sau formule de lapte praf, nu trebuie introduse inainte
de 4 luni, dar nu trebuie amanate mai mult de 6 luni

•Alaturi de alimentatia complementara se recomanda

continuarea alimentatiei la san
 6. ESPGHAN 2017
• Laptele de vaca nu ar trebui folosit inainte de 12 luni

• Fara zahar sau sare in alimentatia complementara pana la varsta de 12

luni

• Sucurile de fructe sau bauturile indulcite cu zahar trebuie evitate in

primul an de viata

• Dieta vegana trebuie utilizata numai sub supravehere medicala adecvata

• Parintii trebuie sa inteleaga consecintele grave ale nerespectarii

recomandarilor privind suplimentarea dietei
7. ASOCIATIA AMERICANA DE PEDIATRIE - 2012

• Potrivit Ghidului Asociatiei Americane de Pediatrie,

gradul de pregatire si capacitatea sugarilor de a tolera
alimentele consumate ar fi in jurul varstei de 4-6 luni.

• În această perioadă, tractul intestinal are un sistem de

apărare bine dezvoltat care minimizează sau evită
riscul de reacție alergică la sugari după consumul de
alimente care conțin proteine ​străine, în timp ce
capacitatea sa de a utiliza proteine, grăsimi și
carbohidrați se îmbunătățește.
 8. Avantajele introducerii diversificării între
4 – 6 luni:

- La 3 – 4 luni, copilul îşi pierde reflexul de expulzie, care determină

mişcarea limbii spre anterior când un aliment solid se află în cavitatea
bucală a acestuia.

- La 6 luni prezintă un interes deosebit în ce se află pe farfurie, salivând

sau deschizându-şi gura.

- La 5-6 luni sugarii îşi vor exprima opţiunea alimentară.

 8. Avantajele introducerii diversificării între
4 – 6 luni:

- Se accelerează creșterea și dezvoltarea prin îmbogățirea rației

alimentare cu vitamine, oligoelemente, săruri minerale și fibre
alimentare

- Sistemul gastro-intestinal este suficient dezvoltat încât să asigure

digestia și , ulterior, absorbția noilor alimente.

- Sistemul neuromuscular al sugarilor se maturizează, ceea ce conduce

la dezvoltarea abilităților de recunoaștere a alimentelor, acceptarea
linguritelor, masticarea și înghițirea alimentelor și, chiar, diferențierea
și aprecierea gusturilor și culorilor alimentare
 9. Ce le spunem părinţilor?

• Părinţii să îşi cunoască copilul, pentru a depista momentul în care

acesta este pregatit pentru alimentele solide.

• Fiecare copil este unic şi unii vor necesita un timp mai mare pentru a
se acomoda cu noul aliment.

• Forţarea ingestiei alimentelor va crea o stare stresantă în procesul de

tranziţie alimentară.

• În ansamblu părinţii ar trebui să se relaxeze şi să experimenteze

alături de copil.
 9. Ce le spunem părinţilor?
• În cazul în care părinţii oferă câte un aliment nou la fiecare masă,
copilul va fi copleşit de multitudinea gusturilor, iar părinţilor le va
fi dificil să observe reacţiile adverse la alimentul specific.

• Copilul are suficient timp să încerce gusturi şi arome noi.

• Câte un aliment nou la 3 zile sau 2 pe săptămână.

• Este importanta expunerea copilului la diferite texturi

• Un sugar poate refuza un aliment de 10, pana la 15 ori, inainte de

a-l accepta
• Câteodatã, pãrinţii transmit inconştient percepţia lor faţã de
un aliment, influenţând decizia copilului.
• Ar fi util ca pãrinţii sã-şi limiteze propriile pãreri legate de
mâncare ca sã lase ocazia copiilor sã-şi dezvolte propriile
sentimente.
• Prima reacţie a copilului la apariţia alimentului solid este de a-
l împinge afarã din cavitatea bucalã, scurgându-l pe menton.
• Evenimentul este normal, deoarece nu a mai gustat altceva
decât lapte de sân sau formulă, şi o sã dureze pãnâ când se
obişnuieşte.
 10. Siguranţa
• Forţarea copilului sã mãnânce dupã ce
a terminat masa poate sã determine
apariţia sufocãrii sau ţinerea mâncãrii
în cavitatea bucalã fãrã a o înghiţi.

• Copilul nu ar trebui sã rãmânã

nesupravegheat cât timp mãnâncã pentru cã nu îşi cunoaşte propriile
limite şi se poate îneca mâncând repede sau înghiţind fãrã sã mestece.

• Copiii mai mari nu ar trebui lãsaţi sã hrãneascã sugarul datoritã

riscului de sufocare al celui din urmã.
 Siguranţa alimentarã
• Sã pãstreze tacâmurile curate. Bureţii, protecţiile de plastic sau
prosopul de bucãtãrie sunt locuri prielnice pentru bacterii.

• Sã îşi spele mâinile înainte de prepararea mâncãrii cu apã caldã şi

sãpun, uscâdu-se cu prosoape de unicã folosinţã sau uscate.

• Sã prepare carnea la o temperaturã de minim 70 grade C

(Departamentul de Agriculturã al Statelor Unite recomandã folositea
unui termometru instant pentru carnea roşie deoarce poate pãrea
gãtitã şi la temperaturi mai mici)

• Sã nu pãstreze mâncarea mai mult de 2 zile.

 11. Secvență recomandată de introducere
a alimentelor complementare

• Exista o fereastra critica pentru introducerea bucatilor de alimente solide, iar daca
acestea nu sunt introduse in jurul varstei de 10 luni, poate creste riscul de dificultati
alimentare ulterior
• Este important, atat din motive nutritionale cat si de dezvoltare de a da alimente
adecvate varstei, de consistenta corespunzatoare si metode corecte
 12. Cum se prepara mâncarea?

• Pentru o alimentaţie sãnãtoasã, se poate prepara mâncarea

prin fierbere sau în aburi.

• Dacã pãrinţii fierb legume, ar fi util sa le gãteascã într-o

cantitate micã de apã pentru a le pãstra substanţele
nutritive şi în maximum o zi de când sunt cumpãrate.

• Legumele refrigerate pot pierde vitaminele B si C.

 13. Cum incepem?
• Sugarul să fie perfect sănătos!
• Se vor incerca alimente simple pentru început:
cereale fara gluten inainte de 6 luni, si cu gluten
dupa 6 luni
• Cerealele se pot prepara cu lapte de sân sau
formule de lapte, semiconsistente sau de
consistenta mai groasă, în funcţie de posibilităţile
de deglutiţie ale sugarului
• Cerealele se vor da la lingurita , dimineata si seara
 De ce începem cu cereale?

• La 6 luni rezervele de fier ale sugarului sunt epuizate.

• Fierul suplimentar din cereale oferă 30%-45% din

fierul necesar pentru sugar, aducând rezervele de fier
la nivelul optim.

• Cerealele oferă vitamine (tiamina, riboflavina,

niacina, calciu, vitamina B 6) şi fosfor.
 Fãrã alimente solide în biberon !

• Prepararea cerealelor cu lapte in biberon,

nu îl va învaţã pe copil nimic despre
mecanismele sau aspectele sociale ale
consumului alimentelor solide şi creşte
riscul oferirii unui numãr de crescut
calorii.
 LEGUMELE
• Legumele- pot fi o alta optiune de inceput a alimentatie de
diversificare

• 1-2 linguriţe pe zi, iniţial, apoi 4-5 linguriţe o data sau de 2

ori pe zi (morcovi, fasole verde, cartof dulce, pastarnac,
mazăre, broccoli, dovlecel, patrunjel)
 FRUCTELE
• Se introduc după o lună de la
introducerea legumelor, după
ce sugarii s-au obişnuit bine cu
masa de legume si cereale
• Gustarea din fructe va fi cea
de dimineata si va consta,
treptat, în 4-5 linguriţe de
piure de fructe
• Primele fructe introduse: mar,
para , banana, initial separat si
apoi combinatii intre ele
 Gălbenuşul şi carnea

• Atenţie la sursa de provenienţă şi la igiena

alimentelor!

• Putem amâna introducerea acestora după vârsta

de 7 luni.

• Ce fel de carne?
• Gaina ( copan), curcan, vită
 “Finger foods”

• În jurul vârstei de 10 luni, sugarul va învãţa sã guste alimentele şi,

ivindu-se oportunitatea, sã mãnânce singuri.

• Când copilul apucã strâns şi poate sã ridice obiecte între police şi

index, orice aliment pe care poate sã-l apuce şi sã-l ducã la gurã
poate fi considerat “mâncare cu degetul”.
 “Finger foods”
• Acesta este un bun moment pentru a-l obişnui
cu lingura.

• Pãrinţii îl pot lãsa sã se joace cu o lingurã de

plastic, iar când va încerca sã se hrãneascã
singur, ar trebui sã fie pregãtiţi deoarece
curãţenia va dura aceeaşi perioadã ca şi masa.
 Mâncarea comercialã

Mâncarea este special preparat pentru sugari, in vederea

acoperirii necesarului de nutrienti:
• Este convenabilã,
• Nu necesitã preparare,
• Uşor de transportat,
• Cu arome şi ingrediente diferite.
 Indicii pentru folosirea produselor comerciale pentru
copii
• Sã verifice termenul de valabilitate de pe produs.

• Sã depoziteze ambalajele închise la temperatura camerei.

• Sã fie siguri că butonul de vid este în jos. Dacã a sãrit, produsul

trebuie aruncat.

• Când se deschide un produs, sã asculte un sunet gen “whoosh” sau

“pop”şi acesta este semnul cã mâncarea este bună pentru copil.

• Sã ofere mâncare, dupã ce au scos-o din borcan, cât cred cã va mânca

copilul.

• Niciodatã sã nu îl hrãneascã direct din borcan.

• Imediat ce un borcan a fost deschis, trebuie refrigerat. Restul de

mâncare va rãmâne proaspãt 1-2 zile.
 Alergii, intoleranţe?

• Există anumite alimente care pot determina mai uşor

apariţia alergiilor alimentare sau intoleranţei la alimente.

• Copiii sunt predispuşi să dezvolte alergii alimentare în

primul an de viaţă şi riscul scade după vârsta de 3 ani.

• Cu cât este mai mic copilul când se va introduce alimentul

nou, cu atât creşte riscul alergiei la aliment, riscul crescând
în cazul existenţei unei reacţii alergice moştenite (atenţie la
antecedentele heredo-colaterale).
 Alergie versus intoleranţă alimentară

• Adevãratele alergii alimentare, care implicã sistemul imunitar sunt

rare.

• Cel mai probabil existã riscul dezvoltãrii unei intoleranţe la un

anumit tip de aliment, cu apariţia sindromului diareic, tranzitul
frecvent pentru gaze si meteorizarea abdomenului.

• Intoleranţa la alimente se deosebeşte de alergia la alimente prin

absenţa implicãrii sistemului imun.

• Printre alimentele evitate în primul an de viaţã se numărã: grâul (in

primele 6 luni), albuşul de ouã, citrice (sucuri sau fructe) şi lapte de
vacã.
 Atenţie la:

• Simptomele de diaree, leziunile eritematoase, maculo-papulare,

wheezing, crampe, vărsături, sau urticarie, neînsoţite de febrã!

Sugereazã o alergie alimentarã!

Eczema generalizată
(test de provocare cu 5 ml de lapte)
 Alimentele alergenice
• În anul 2000, recomandarea era ca alimentele alergenice ,
cum ar fi ouăle, arahidele, nucile și peștele, sa fie
introduse mult dupa varsta de 1 an
• In 2008, studiile nu au demonstrat suficiente dovezi în
sprijinul așteptării introducerii acestor alimente
• În plus, exista unele dovezi legate de faptul că
introducerea precoce a acestor alimente poate scădea de
fapt riscul de alergie

Timing of Allergenic Food Introduction to the Infant Diet and Risk of Allergic or Autoimmune Disease: A Systematic
Review and Meta-analysis, JAMA. 2016 Sep;316(11):1181-1192.
 Alimentele alergenice
• Ultimile studii arata ca introducerea tardiva a acestora
in alimentatia sugarului, nu reduce riscul alergiilor
alimentare, un sugar putand primi acest tip de
alimente oricand dupa varsta de 4 luni
• Pentru sugarii cu risc crescut de alergie la arahide,
aceste tipuri de alimente trebuie să fie introduse între
vârsta de 4 și 11 luni, in cantitati mici, sub
supraveghere atenta.

Complementary Feeding: A Position Paper by the European Society for Paediatric Gastroenterology, Hepatology, and
Nutrition (ESPGHAN) Committee on Nutrition, Journal of Pediatric Gastroenterology & Nutrition: 
January 2017 - Volume 64 - Issue 1 - p 119–132
 Alimentele alergenice
• Un copil se spune că are un "risc ridicat"
pentru dezvoltarea unei boli alergice dacă
există cel puțin o rudă de gradul întâi (părinte
sau frate) cu teren atopic inclusiv o alergie
alimentară documentată, astm, rinită alergică,
sau dermatită atopică (eczemă).
 GLUTENUL
• Glutenul poate fi introdus între vârsta de 6 si 12 luni
- pe baza cercetărilor care arată că vârsta sugarului
in momentul introducerii glutenului nu afectează
riscul sugarului de a dezvolta boala celiacă.
• Grupul de lucru ESPGHAN recomandă consumul
de cantități mici de gluten în orice moment în
timpul copilariei.
• Complementary Feeding: A Position Paper by the European Society for Paediatric Gastroenterology, Hepatology, and
Nutrition (ESPGHAN) Committee on Nutrition, Journal of Pediatric Gastroenterology & Nutrition:  
January 2017 - Volume 64 - Issue 1 - p 119–132
 FARA MIERE PANA LA VARSTA DE 12 LUNI

• Cu toate cã mierea poate sã fie consideratã un aliment sãnãtos, nu

trebuie administratã sugarilor, deoarece a fost asociatã cu botulismul,
o afecţiune ce poate fi fatalã.

• Academia Americanã de Pediatrie recomandã introducerea mierii în

alimentaţia sugarului dupã ce a împlinit 12 luni, deoarece sporii de
Clostridium botulinum pot sã creascã şi sã produca toxine în tractul
digestiv al sugarului.
 Câte calorii?

• Caloriile sugarului variază în funcţie de cât de repede creşte şi

tipul activităţii desfăşurate.

• Sugarii între 6 luni şi 1 an au nevoie de 50 calorii/450g ,

aproximativ 850 calorii/zi obţinute din lapte de sân sau
formulă şi aliment solid.

• Copiii mănâncă alimente şi nu calorii, reglându-şi aportul

energetic în funcţie de nevoile lor.
 Masa sã înceapã cu alimentul solid

• Pãrinţii ar trebui sã pãstreze biberonul pânã când copilul a

terminat de mâncat alimentul solid.

• Copilului îi va fi foame la începutul mesei şi mai doritor sã

încerce noi gusturi.

Pãrinţii ar trebui sã ştie cã alimentul solid este un

supliment nu înlocuitor al laptelui de sân sau al formulei
de lapte.
 Locul potrivit de mâncare

• Locul de mâncare al copilui este la fel de important

ca ceea ce mãnâncã.

• Când copilul stã în sezut, poate lua masa pe scãunel,

iar, dacã este pregãtit sã mãnânce, dar încã nu
stãpâneşte ţinutul capului sau statului drept în şezut,
se recomandã găsirea unei poziţii acceptabile atât
pentru pãrinte cât şi pentru copil.
 Pãrinţii pot primi semnale privind alimentele
plãcute de copil
• Alimentele dulci, sunt de obicei, acceptate cu un grad de satisfacţie.

• Fata încreţitã a copilului nu semnificã neapãrat refuzul noului aliment,

însã ar trebui privitã ca o reacţie la un gust nou.

• Oferiţi alimentul din nou – dacã deschide spontan gura, doreşte sã

mãnânce, în ciuda aspectul facial.

• Dacã nu doreşte sã-l mãnânce, atunci pãrintele ar trebui sã renunţe şi

sã încerce peste câteva zile.
 Sarea şi zahărul

• În cazul folosirii aceloraşi alimente, mâncarea pentru

copil trebuie separatã de cea a familei înainte de a
adãuga sare.

Nu se adaugă sare sau zahăr alimentelor folosite

pentru copii!
 Apa

• Până la introducerea alimentelor solide, sugarul nu a avut

nevoie de adãugarea apei sau al altui lichid, dar odatã cu
regularizarea alimentelor solide din nutriţia copilului,
fluidele trebuie adãugate.

• Apa este idealã pentru potolirea setei fãrã adãugarea de

calorii, în special când vremea este calduroasã.
 Mâncare organicã

• A devenit populară odatã cu îngrijorarea pãrinţilor privind

efectele pesticidelor asupra sãnãtãţii copiilor.

• Cerealele organice cresc în sol fertilizat cu bãlegar şi

frunze uscate în loc de substanţe chimice.

• Mâncarea produsã, inclusiv carnea, este fãrã hormoni,

coloranţi, antibiotice şi alţi aditivi.
 Fãrã MIERE pentru sugari

• Cu toate cã mierea poate sã fie consideratã un aliment sãnãtos, nu

trebuie administratã sugarilor, deoarece a fost asociatã cu botulismul,
o afecţiune ce poate fi fatalã.

• Academia Americanã de Pediatrie recomandã introducerea mierii în

alimentaţia sugarului dupã ce a împlinit 12 luni, deoarece sporii de
Clostridium botulinum pot sã creascã şi sã produca toxine în tractul
digestiv al sugarului.

• Tractul intestinal al adultului poate sã previnã creşterea sporilor de

clostridium.
 Schimbãri la nivelul tractului digestiv
• Pãrinţii nu ar trebui sã se alarmeze dacã observă o modificare de
culoare sau miros în scaunul sugarului dupã ce începe diversificarea.
Legumele cum ar fi fasolea, morcovii, spanacul şi mazãrea pot
modifica culoarea scaunului, iar scaunul galben, roşu sau verde este
frecvent.

• Alimentele ingerate pot sã modifice consistenţa şi forma scaunului.

• Scaunul dupã o masã cu banane poate sã arate ca viermi mici, dupã

pere poate sã arate ca mici pietre.

Dacã sugarul prezintã scaune diareeice apoase, tranzit intestinal

prezent pentru gaze şi dureri abdominale dupã ce mãnâncã un
aliment specific, trebui oprit acel aliment pentru câteva sãptãmâni.
 CONCLUZII
• Alimentaţia copilului este deosebit de importantă şi începe
încă din viaţa intrauterină!

• O alimentaţie nesănătoasă poate avea consecinţe pe termen

lung.

• Adulţii sunt responsabili pentru alimentaţia copiilor.