ALIMENTATIA NATURALA

-Laptele de mama este alimentul ideal

pentru sugar.
-Este unicul aliment adecvat pt. nou-
nascutul la termen si sugarul in primele 4-
6 luni de viata, fiind perfect adaptat
nevoilor nutritive si limitelor fiziologice
ale acestei varste.
-Superioritatea alimentatiei naturale se
datoreaza in primul rand compozitiei
laptelui uman, care este perfect adaptat
posibilitatilor de digestie si absorbtie ale
sugarului, cat si nevoilor de intretinere si
crestere.
-Este un aliment de mare valoare
biologica, continand enzime, anticorpi,
vitamine, saruri minerale si
oligoelemente.
•Calitatile majore ale laptelui uman:
-asigura o ratie echilibrata in principii nutritive
necesare unei cresteri somatice si cerebrale
corecte;

-mare valoare nutritionala prin continutul ridicat

de AA esentiali si AG nesaturati; raport optim
lactoser/cazeina; raport adecvat Ca/ P;

-protectie antiinfectioasa si antialergica;

-adaptare automata la nevoile sugarului;

-consolidarea legaturii afective dintre mama si

copil;

-implicatii economice importante.

Compozitia laptelui uman:

Compozitia laptelui variaza nu numai

intre specii, dar si in cadrul aceleasi
specii in functie de unii factori:
-stadiul lactatiei;
-nasterea prematura;
-varsta mamei;
-inceputul si sfarsitul unui supt;
-necesarul de lapte al sugarului
respectiv;
-factori individuali / etnici;
-factori socio-economici.
Stadiul lactatiei

-in primele 5 zile  colostru: proportia de

constituienti chimici si imunologici se
modifica progresiv spre cea a laptelui
matur;modificarile continua lent pana la
sfarsitul primei luni de viata, cand secretia
lactata se stabilizeaza compozitional.

-comparativ cu laptele matur: colostrul

este mai vascos, mai bogat in proteine si
unele minerale, dar mai sarac in lipide,
glucide si unele vitamine.
-laptele de tranzitie (ziua 6 –10): are compozitie
intermediara intre colostru si laptele matur;
-concentratie mai mare in lactoza, lipide si
vitamine din grup B, iar proteinele, majoritatea
mineralelor si vitaminele liposolubile sunt mai
scazute,
• Nasterea prematura

• -influenteaza compozitia laptelui uman prin

imaturitatea fiziologica, metabolica,
endocrina a glandei mamare;
-in primele 15 zile dupa nasterea prematura,
laptele contine proteine si lipide cu 15-25%,
respectiv 40-50% mai multe decat in laptele
secretat dupa nasterea la termen, in timp ce
lactoza este mai redusa.
-aceste diferente dispar la sfarsitul primei
luni de viata.
•Varsta mamei
-volumul secretiei lactate este mai redus la
mamele adolescente.

•La aceeasi femeie:variatii pe parcursul zilei si

in timpul aceluiasi supt.
-lipidele, sodiul, potasiul, fierul = in
concentratie mai mare nocturna;
-laptele de la inceputul suptului este o secretie
apoasa care contine globule lipidice si proteinice
care ajung in canalele galactofore; ulterior,
continutul in lipide se tripleaza, iar cel proteic
creste de 1,3 ori.

•Relatia dintre calitatea dietei materne si

secretia lactata nu este inca bine stabilita.
Compozitia laptelui uman:
-reziduu uscat = 125 – 140 g/l;
-apa = 860 – 875 g/l;
-proteine = 10 g/l: cazeina 4 g/l,
proteinele lactoserului
6 g/l (-lactoglobulina 0g/l);
-glucide = 70 g/l (lactoza 60 g/l,
oligozaharide 10 g/l);
-lipide 40 g/l;
-saruri minerale 2 – 2,5 g/l;
-oligoelemente;
-vitamine.
-aport energetic 680 kcal/l.
 Alaptarea optima presupune:

• -initierea alaptarii in prima ora de la nastere;

• -alaptarea la cerere, de 8-12 ori/zi, inclusiv

noaptea;

• -durata supt = 10-20 min la fiecare san;

• -alaptare exclusiva pana la 4-6 luni;

• -mentinerea alim. la san pana la 12 luni si

chiar dupa aceasta varsta.
 Alimentatia insuficienta
• SEMNE SIGURE:

-crestere in G mai putin de 100-200 g/sapt in

primul trim. de viata;

-mictiuni rare, urina concentrata si in

cantitate mica.
• SEMNE POSIBILE
-sugar nesatisfacut la sfarsitul
suptului:plange frecvent, mese lungi
si dese;
-sugar cu scaune rare si consistenta
crescuta, in cant. redusa;
-la inceputul suptului nu apare lapte la
stoarcerea sanului.
 MODALITATI DE STIMULARE A
SECRETIEI LACTATE
-alim. echilibrata si consumul a cel putin 2 l
lichide/zi de catre mama;
-alaptarea frecv. de 8-12 ori/zi, la cerere;
-utilizarea de stimulente ale secretiei lactate
(ceaiuri galactofore);
-aplicarea de comprese calde si umede pe
san cu 5 min inainte de alaptare;
-masarea usoara a sanilor inainte de supt;
-relaxarea mamei.
AVANTAJELE ALIMENTATIEI NATURALE

-vezi si calitatile majore ale laptelui uman !

-incidenta mai mica a unor boli de nutritie

(diabet zaharat)
-incidenta scazuta a eritemului fesier, a
enterocolitei ulcero-necrotice, a invaginatiei si
obstructiei intestinale;
-alaptarea confera mamei protectie impotriva
cancerului de san si ovarian;
-actiune contraceptiva (amenoreea de lactatie);
-reprezinta cea mai buna profilaxie impotriva
marasmului, obezitatii infantile, infectiilor,
tetaniei neonatale, eczemei, alergiei la laptele de
vaca.
CONTRAINDICATIILE ALIMENTATIEI NATURALE

•Contraindicatii permanente de cauza

materna:
-septicemie;
-tuberculoza activa;
-insuficienta renala si cardiaca;
-ciroza; hep. virus B;
-nevroze, psihoze post-partum;
-scleroza in placi;
-febra tifoida, malarie;inf. cu CMV;
-boli neoplazice;
-SIDA.
•Contraindicatii temporare de cauza
materna

-infectii acute tratate cu antibiotice

(Cloramfenicol, Tetraciclina, sulfamide,
Nitrofurantoin, Metronidazol);
-ragade mamelonare sangerande,
mastita;
-mameloane ombilicate;
-galactoforite, abcese, hipogalactie.
 •Contraindicatii permanente de cauza
infantila
-intoleranta congenitala la lactoza,
galactozemie;
-malformatii gura, fren scurt;
-dinti congenitali;
-corize prelungite (sifilis, difterie).

•Contraindicatii temporare de cauza

infantila
-hiperbilirubinemie neonatala neconjugata
prin inhibitori ai conjugarii;
-sugari lenesi / slabi.
INCIDENTE ALE ALIMENTATIEI LA SAN

-hipogalactia;
-lactoreea;
-flatulenta.
ALIMENTATIA ARTIFICIALA

=alimentatia sugarului cu un alt tip de lapte

decat laptele uman (un produs de lapte de vaca)
in primele 4 luni de viata, la care trebuie sa se
recurga numai in cazul imposibilitatii
administrarii laptelui uman.

•Laptele de vaca are o compozitie adaptata

nevoilor speciei respective, care nu corespunde
nevoilor, posibilitatilor de digestie si excretie ale
sugarului.
•Compozitia laptelui de vaca

-densitate = 1034; pH = 6,3 – 6,8,

continut hidric 87,5%.
-proteine = 34 g/l; asigura 15-20% din
valoarea energetica a laptelui; este de 3
ori mai bogat in proteine comparativ cu
laptele uman.
-glucide = 48 g/l; asigura 29% din
valoarea energetica a laptelui.
-lipide = 36 g/l (cantitate similara cu cea
din laptele uman); asigura 50% din
valoarea energetica a laptelui.
-saruri minerale= 7-8 g/l.
-vitamine hidro- si liposolubile.
Microbii laptelui de vaca

•germeni saprofiti : modifica compozitia

laptelui de vaca
-microbi acidifianti = Streptococcus
lactis, lactobacili, Termobacterium
bulgaricum;
-microbi de putrefactie = Proteus,
Enterococcus, Pseudomonas, Bacilus
subtilis.
•germeni patogeni: pot provoca
imbolnavirea sugarului
-b. Koch, stafilococi, v. febrei aftoase,
Campilobacter.
Modificarile compozitiei laptelui de vaca
-fiind impropriu alimentatiei sugarului , s-a
recurs la modificarea compozitiei lui pt. a fi
apropiata de cea a laptelui de femeie si adaptata
tolerantei digestive a sugarului.
MODIFICARI
-deshidratare cu transformare in lapte praf, pe
cale termica, prin care se obtine sterilizarea si
unele transformari fizico-chimice care ii
faciliteaza digestia;
-reducerea continutului de proteine, electroliti si
a presiunii osmotice;
-adaos de glucide;
-inlocuirea partiala a lipidelor cu uleiuri
vegetale;
-adaos de vitamine si oligoelemente.
•Laptele crud nu se poate da copiilor deoarece
se digera mai greu si contine microbi.

•Sterilizarea LV se face prin procedee casnice

(fierbere) sau industriale (pasteurizare).

-fierberea trebuie facuta corect: 5 minute in

clocot iarna si 10 minute vara, urmata de racire
brusca si pastrare la rece; laptele pasteurizat se
fierbe inainte de a se administra copilului.

-pasteurizarea: inalta (incalzire timp de 3

minute la 90°) sau joasa (incalzire timp de 30
minute la 65°).
Produse (formule) de lapte praf
*Preparate de inceput
-LAPTE ADAPTAT: are o compozitie cat mai
apropiata de a laptelui uman si corespunde
nevoilor sugarului nascut la termen.
-ex: Similac, Humana 1,Nan;
-pt. nou-nascut + prematur: Materna 0,
Humana 0,
Pre-Aptamil;
-cu toate imbunatatirile aduse , LP adaptat
prezinta inca unele dezavantaje: nivelul
proteinelor si sarurilor minerale depaseste
laptele matur; fierul nu se absoarbe si
favorizeaza cresterea enterobacteriilor;
compozitia uniforma a lipidelor nu permite
reglarea apetitului; ambalajele sub forma
cutiilor din tabla, material plastic, pungi de
staniol prezinta risc de toxicitate.
-LAPTELE PARTIAL ADAPTAT:
-continut proteic si mineral diminuat, raportul
cazeina / lactoser si cel dintre aminoacizii
sulfurati mai mare decat in laptele uman; adaos
de glucide diferite de lactoza si vitamine;
substituiri de lipide cu uleiuri vegetale.
Ex: Robebi, Milumil, Beba;

*LP adaptat si partial adaptat se prepara

instant, pentru fiecare masa, prin resuspendare
in apa sterila.
LAPTE PRAF MODIFICAT:

-este preparat din lapte de vaca diluat, cu adaos

de zaharoza, amidon, vit. B1;

-aceste formule prezinta cantitatea de proteine,

minerale si lipide redusa fata de compozitia LV.
-ex: Gluvilact, Glucolact.

-prepararea LP modificat se face prin

resuspendare in apa si apoi se fierbe cateva
minute, pt. amidonul din compozitie.
LAPTE PRAF CONVENTIONAL:

-prezinta compozitia LV cu unele imbunatatiri

rezultate din procesul tehnologic de fabricare in
sensul incarcarii reduse cu germeni, a coagularii
proteinelor, a omogenizarii lipidelor.

-se prepara prin resuspendare in mucilagiu de

orez si necesita zaharare 5%.

-se admin. in concentratie de:

-8% - nou-nascut;
-10% -sugar 1-4 luni;
-12-14% (integral) – dupa 4 luni.
 In functie de varsta si starea de sanatate:

• Formule de start

-indicate pt sugarii normoponderali cu

varsta 0-4 luni.

-formule speciale pt prematuri.

*Preparate de continuare

-sunt destinate sugarilor cu varsta intre 4 – 12

luni.
-se folosesc ca parte din alimentatia
diversificata, corespunzand particularitatilor
fiziologice ale acestei varste;
-maturarea enzimelor digestive si a capacitatii
de concentrare a rinichilor permite o compozitie
mai larga a laptelui de continuare.
-glucidele laptelui de continuare sunt putin
fermentescibile;
-deoarece beta-lactoglobulina este in cantitati
reduse,
laptele de continuare are risc redus de
intoleranta;
-ex: Lactosan, Lacto II.
 Formule speciale (dietetice)
• Cu continut redus de lactoza /total
delactozate destinate sugarilor cu
intoleranta la alctoza;

• Produse hipoalergenice in care sursa de

proteine este modificata (hidrolizat
proteic, peptide cu lanturi scurte, cazeina
hidrolizata enzimatic) sau inlocuita
(proteine din soia).
TEHNICA ALIMENTATIEI ARTIFICIALE

-include spalarea si sterilizarea tuturor

ustansilelor in care se prepara si cu care se
administreaza laptele;

-introducerea LP se face in cantitati mici,

progresiv crescute, completand nevoile de
lichide cu solutie de glucoza 5%;

-laptele se prepara inaintea fiecarei mese si se

administreaza din biberon, incalzit la 37°.

-se verifica temperatura laptelui prin picurare pe

fata anterioara a antebratului.
• -sugarul se tine in pozitie semisezanda, ca
pt. alimentatia la san.

• -se introduce tetina in gura, biberonul se

tine oblic, astfel ca gatul si tetina sa fie pline
cu lapte (pt. a limita aerofagia).

• -orificiul tetinei trebuie sa fie mic, incat la

rasturnarea biberonului, laptele sa se scurga
in picaturi.

• -durata alimentatiei variaza in functie de

ratie si de vigoarea sugarului.
-dupa terminarea mesei sugarul se tine in
pozitie verticala pina eructeaza aerul inghitit, iar
apoi in decubit lateral-alimentatia din pozitie
orizontala favorizeaza producerea otitelor medii
prin scurgerea laptelui din din faringe de-a
lungul trompei lui Eustachio.

-imediat dupa alimentatie biberoanele se clatesc

cu apa si se pastreaza in apa pana la sterilizare.
STABILIREA RATIEI IN ALIMENTATIA
ARTIFICIALA

-ratia sugarului alimentat artificial trebuie sa

asigure nevoile calorice si de lipide care se cuvin
la greutatea sa, respectand concentratia laptelui
corespuzatoare varstei.

-alegerea produsului de lapte adecvat varstei se

face in ordinea: lapte adaptat, partial adaptat,
modificat sau conventional.
• -la stabilirea ratiei trebuie respectate
urmatoarele reguli:
*sa se asigure caloriile necesare cu un
surplus de 10 kcal/kgc/zi;
*cant. de lapte sa nu depaseasca 700
ml/zi, iar aportul de lichide sa fie de 1000
ml/zi.
*la schimbarea preparatului de lapte sau
la cresterea concntratiei, noul preparat sa
se introduca in cantitati progresiv
crescande.
INCIDENTE IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA

-anorexia: este consecinta compozitiei uniforme

a lipidelor in cursul mesei. Impune marirea
intervalului dintre mese si eventual
administrarea unui lapte acidulat.

-subalimentatia: este consecinta ratiei sau

concentratiei necorespunzatoare pt. greutatea
sau varsta sugarului.

-supraalimentatia: este consecinta ratiei sau

concentratiei prea mari a laptelui praf.

-colici abdominale

-intoleranta la LV.
ALIMENTATIA MIXTA

-consta in adaugarea la laptele uman a unui

preparat artificial de lapte (de preferinta
adaptat).
-este de dorit ca in primele 4 luni sugarul sa
fie alimentat exclusiv natural.
-se va recurge la alimentati mixta daca nou-
nascutul nu depaseste greutatea de la nastere
dupa 15-20 zile de viata si, ulterior, sporul
ponderal este mai mic de
150 g/saptamana si aceasta crestere
neprospera nu are alte cauze decat cele
alimentare.
-2 metode: complementara +
alternativa.

•METODA COMPLEMENTARA se
foloseste in caz de hipogalactie reala:
copilul va fi pus sa suga la ambii sani si
se va completa cu lapte praf pana la
acoperirea ratiei alimentare pe masa.
• -aceasta metoda se practica la prematuri
si malnutriti la care nevoile de proteine nu
pot fi acoperite de laptele matern.

-metoda este fiziologica, mentine stimulul

secretiei lactate prin suptul regulat cu
evacuarea completa a glandelor mamare
si ofera ameliorarea digestiei laptelui de
vaca prin aportul de enzime din laptele
uman.
•METODA ALTERNATIVA se practica prin
alternarea supturilor cu unele mese de
lapte praf,cand mama lipseste de acasa.

-are dezavantajul realizarii unor distante mari

intre supturi, care determina stagnarea
laptelui in sani si diminuarea secretiei lactate.

-pt. a mentine secretia lactata mai mult timp,

laptele praf se va administra cu lingurita (pt. a
evita intarcarea spontana, chiar si in cazul
tetinelor cu orificii fine).
•Stabilirea ratiei in alimentatia mixta

-ratia trebuie sa asigure nevoile de lichide si

energetice corespunzatoare greutatii sugarului,
iar laptele praf sa fie in concentratie
corespunzatoare varstei.

-rezultatele alim. mixte sunt superioare alim.

artificiale si apropiate alim. naturale.Ele depind
de ponderea laptelui uman in ratie.

-o crestere buna se obtine daca laptele praf

reprezinta cel mult 1/3 din ratia sugarului.
ALIMENTATIA DIVERSIFICATA

Diversificarea alimentatiei = trecerea de la

alimentatia exclusiv lactata la un regim
alimentar variat in care alaturi de lapte,
sugarul primeste si alimente nelactate, de
consistenta solida sau semilichida.
 MOMENTUL DIVERSIFICARII

• 5-6 luni pt sugar alimentat natural /

artificial cu formule de lapte;

• 4-41/2 luni pt sugar alimentat cu

lapte praf conventional / LV.
• DEZAVANTAJELE INTRODUCERII
PRECOCE A ALIMENTELOR SOLIDE
-introducerea prea devreme a unor
alimente noi gaseste nepregatite functiile
digestive pt. prelucrarea lor si functia
renala pt. eliminarea unor deseuri.

• -amilaza pancreatica este absenta in

lichidul duodenal in primele 3 luni, limitand
capacitatea de digestie a amidonului.
-alimentele de natura vegetala si animala contin
cantitati crescute de minerale determinand o
incarcare renala cu solventi.

-valoarea nutritionala a proteinelor din cereale

este mai scazuta decat cea a laptelui.

-administrarea de cereale cu gluten inaintea

varstei de 4 luni predispune la enteropatie prin
sensibilizare la gluten.

-legumele radacinoase si spanacul pot determina

prin continutul crescut in nitrati, aparitia
methemoglobinemiei.

-senzatia de satietate pe care o dau alimentele

solide favorizeaza spatierea meselor si cresterea
cantitatii de alimente consumata la o masa.
RECOMANDARI IN DIVERSIFICAREA
ALIMENTATIEI

-introducerea unui aliment nou se face numai la

sugarul sanatos.

-alegerea primului aliment solid se

individualizeaza in functie de particularitatile de
dezvoltare a sugarului.

-valoarea calorica a preparatului folosit trebuie

sa fie de aprox. 65 kcal / 100 g.

-introducerea alimentului nou se face progresiv,

cate 20-30 ml/zi la o masa de lapte, care se
reduce treptat pana la inlocuire.
• -se va introduce un singur aliment pe
saptamana.

• -daca apar tulburari digestive, se intrerupe

alimentatia cu preparatul in cauza si se reia
dupa cateva zile de la normalizarea
tranzitului.

• -copilul nu va fi fortat sa consume intreaga

cantitate oferita.

• -nu trebuie stimulata obisnuinta pt. gustul

dulce.
-generalizarea unui aliment care este primit cu
placere la toate mesele constituie o greseala
care perturba echilibrul nutritional al copilului.

-sucurile de fructe se administreaza cu lingurita

sau cana (folosirea biberonului face sa se retina
glucidele in gura carii dentare).

-nu este necesara o suplimentare

medicamentoasa de vitamine decat cea din
alimente.

-cel mai bun criteriu pt. aprecierea succesului in

alimentatia diversificata este urmarirea
curbelor de crestere si dezvoltare.
ALIMENTELE FOLOSITE IN DIVERSIFICAREA
ALIMENTATIEI
-legume, fructe, cereale;
-carne, ou, produse lactate.
• •Ordinea cronologica de introducere a
alimentelor in diversificare
-sugar alimentat natural: supa de zarzavat;
-sugar alimetat artificial: lapte cu fainos 5%
+ 5% zahar.
-5 luni: se inlocuieste a II-a masa de lapte cu
piure de legume + branza vaci;
-6 luni: galbenus ou in alternanta cu carnea;
-7 luni: ficat pui sau vita in piure de
legume;iaurt + biscuiti;
-8 luni: mamaliguta + branza;fidea in supa de
legume;
-10 luni:creier de vita, budinci de gris,
papanasi cu branza vaci;
-1 an: pilaf de orez, budinca de orez cu fructe,
ciorbe acrite cu bors, perisoare de carne.