Sistemul muscular

Totalitatea muschilor
si formatiunilor
contractile din diverse
organe ale corpului uman
constituie sistemul
muscular. Muschii
asigura locomotia,
munca fizica,
activitatile motoare ale
organelor interne,
adaptarea si mentinerea
pozitiei corpului. 
   Muschii contin: apa
(75%), substante
minerale, substante
organice specifice
(miozina, actomiozina) si
substante energetice
(adenozintrifosfatul,
fosfocreatina, glicogenul,
acidul lactic).
 Alaturi de schelet, musculatura contribuie hotarator la determinarea si influentarea formei corpului,
diferentierea ei fiind in stransa legatura cu dezvoltarea scheletului.
Miscarile pe care muschii le efectueaza in jurul axelor care trec prin articulatii sunt: 
- flexia (apropierea a doua segmente legate printr-o articulatie, micsorandu-se unghiul dintre ele) 
- extensia (miscarea contrara flexiei, unghiul dintre segmente putand ajunge la 180 grade sau chiar mai
mult)
- abductia (indeparteaza un segment sau membrul in intregime de corp) 
- adductia (apropie aceleasi elemente de trunchi) 
- rotatia interna (un segment sau intreg membrul se roteste inspre corp, in jurul axului sau vertical) 
- rotatia externa (miscarea inversa prin care membrul se invarte in afara in jurul aceluiasi ax).

In cazul antebratului, exista o rotatie specifica care poarta numele de pronatie cand palmele sunt orientate
in jos, si respectiv supinatie in cazul orientarii lor catre in sus. Musculatura este dispusa, ca si oasele
scheletului, in marile regiuni care alcatuiesc corpul uman: trunchi, membre superioare si inferioare.

In functie de pozitia lor distingem doua categorii fundamentale de muschi: scheletici

(somatici) si viscerali (ai organelor cavitare interne). Daca ne referim la structura lor, distingem
muschi striati si muschi netezi.

Muschii scheletici (somatici) sunt muschi striati, componente active ale sistemului locomotor. Au forme
si dimensiuni variate: fusiforme, circulare, trapezoidale, dreptunghiulare.

In functie de dimensiunea lor, muschii pot fi ca si in cazul oaselor: lungi, lati, scurti. Numarul capetelor
de fixare determina si el o clasificare a muschilor in: muschi cu un capat, cu doua capete (biceps), cu trei
capete (triceps) si cu patru capete (cvadriceps).
Exista o categorie unica de muschi care se prinde cu un capat de os si cu celalalt de tegument. Muschii
din aceasta categorie se numesc muschi cutanati.

Principalele grupe de muschi scheletici (somatici): muschii capului, muschii gatului, muschii trunchiului,
muschii membrelor superioare, muschii membrelor inferioare.

Muschii gatului sunt muschii mimicii, muschii cutanati, muschii masticatori, muschii limbii si muschii
extrinseci ai globilor oculari. Muschii gatului sunt pielosul gatului, sternocleidomastoidieni si hioidieni. 

Muschii trunchiului sunt muschii spatelui si ai cefei (trapez, marele dorsal) si muschii abdomenului
(drept abdominal, oblici).

Muschii membrului superior sunt: muschii umarului (deltoid), muschii bratului (biceps si triceps),
muschii antebratului (pronatori si supinatori ai antebratului, flexori si extensori ai degetelor) si muschii
mainii.

Muschii membrului inferior sunt: muschii fesieri, muschii coapsei (croitor, cvadriceps, femural,
adductori ai coapsei), muschii gambei (gastrocnemian, pronatori si suspinatori ai piciorului, flexori si
extensori) si muschii piciorului (extensori ai degetelor si plantari).

Muschii viscerali intra in structura inimii, a peretilor tubului digestiv, vaselor sangvine, cailor urinare si a
uterului. Acest tip de muschi sunt formati din doua tipuri de tesut: striat de tip cardiac (in miocard) si
tesut muscular neted.

Muschii, atat cei scheletici (somatici), cat si cei viscerali, poseda patru proprietati
caracteristice: elasticitatea, extensibilitatea, excitabilitatea, contractilitatea.