Planul schematic corporal, în educaţie fizică şi sportivă, repreezinta
schiţa corpului, redusă la câteva idei generale principale, ce permit o vedere de ansamblu a corpului omenesc.
2.Care sunt elementele pasive si active ale acestuia ?
În educaţia fizică şi sportivă se pune mare accent pe buna
funcţionalitatea şi cunoaştere a aparatului locomotor, format din următoarele elementele de bază ale planului schematic corporal:
A. Elementele pasive cu rol de susţinere şi mobilizare pasivă,
reprezentat de combinaţii de pârghii osoase care formează sistemul osos ce cuprinde oase, tendoane, ligamente şi articulaţii. Elementele pasive sunt reprezentate de:
Coloana vertebrală reprezintă axul de susţinere al jumătăţii
superioare a corpului prezintă o convexitate orientată posterior. Bazinul este formaţiunea osoasă care face legătura între coloana vertebrală şi membrele inferioare; mai este denumit şi centura pelviană formată din două oase mari, răsucite ca o elice – oasele coxale, strâns unite în partea posterioară cu osul sacrum, iar anterior sunt legate între ele printr-o articulaţie – simfiza pubiană, constituind un inel osos. Membrele inferioare sunt organele de susţinere şi locomoţie (staţiunea şi mersul biped), sprijinindu-se pe sol prin talpă (plantigradie)
B. Elementele active reprezentat de sistemul neuromuscular cu
rol în mobilizarea activă, urmată de poziţionarea dispozitivului pasiv osteoarticular în atitudini precise. Sistemul muscular este alcătuit din 502 muşchi
Musculatura corpului uman este grupată în jurul articulaţiilor şi pot
îndeplini diferite roluri: Muşchi agonişti – îndeplinesc aceiaşi mişcare (mişcarea de flexie, de extensie, de abducţie, de adducţie etc). Muşchi agonişti iniţiază şi produc mişcarea, din care cauză se mai numesc ,,motorul primar”. Muşchii antagonişti – execută mişcări opuse în articulaţiile pe care le mobilizează. Muşchii antagonişti se opun mişcării produse de agonişti, având rolul de frenator; este considerată frâna elastică musculară intervenind înaintea celei ligamentare sau osoase.
Muşchii agonişti şi antagonişti acţionează totdeauna simultan, rolul lor fiind
opus. Prin acţiunea lor echilibrată, mişcarea capătă mai multă precizie; cu cât relaxarea muşchilor antagonişti este mai mare, cu atât mişcarea este mai rapidă şi puternică.
Muşchi sinergici – îndeplinesc în comun anumite mişcări; fiecare în
parte poate efectua acţiuni diferite; intervenţia lor este involuntară. Muşchii sinergici contribuie la creşterea puterii muşchilor agonişti, au rolul de a orienta mişcările, de reglare a direcţiei mişcării în cadrul mişcărilor complexe ale lanţurilor cinegetice. Muşchii fixatori– acţionează involuntar şi au rolul de a fixa acţiunea muşchilor agonişti, a antagoniştilor şi a sinergicilor; fixarea nu este continuă, au un rol dinamic ca şi muşchii sinergici.
BIBLIOGRAFIE: Cursul de educație fizică aferent anului I, semestrul I al domnului profesor Vaida Marius .