Sistemul osos: 1. Roluri sau functiuni: a. Hematopoiaza b. Sustinere c. Locomotie d. Aparare e. Depozit de substante f.

confer corpului o form i un suport; g. reprezinta parghiile cu rol in miscare; h. de producere a unor elemente figurate ale sngelui; i. formeaza cavitati de protectie (cutia craniana, canalul vertebral, cutia toracica, bazinul); j. depozit de saruri minerale; k. reprezinta loc de insertie pentru muschi; l. confera pozitia bipeda a omului. 2. Clasificarea oaselor: late, lungi, scurte. 3. Scheletul: Sistemul osos este format din totalitatea oaselor dintr-un organism. Oasele sunt organe dure si rezistente care alctuiesc scheletul corpului. Scheletul corpului este format din: scheletul capului este format din neurocraniu care adaposteste encefalul si viscerocraniu care adaposteste oasele fetei. scheletul trunchiului este format din 33-34 de vertebre, stern(osul pieptului), coaste. schetelul membrelor inferioare si superioare. Scheletul membrelor inferioare este format din: scheletul coapsei: femurul (cel mai lung os din organism) scheletul gambei este format din doua oase: tibia si fibula scheletul ncheieturii: tarsiene, metatarsiene, falangele degetelor.

Scheletul membrelor superioare este format din: scheletul braului: humerus scheletul antebraului: radius si ulna scheletul ncheieturii: carpiene, metacarpiene si falangele degetelor. Neurocraniul este format din opt oase perechi si neperechi. Neperechi: frontal, etmoid, sfenoid, occipital si doua oase perechi: frontale si parietale. Vertebrele coloanei vertebrale sunt dispuse metemeric, una deasupra alteia si sunt impartite in cinci regiuni: regiunea cervicala conine apte vertebre regiunea toracala conine doisprezece vertebre regiunea lombara 5 vertebre regiunea sacrala 5 vertebre regiunea coccigiana 4-5 vertebre Coastele sunt: 12 perechi de arcuri osoase iar in partea dorsala se unesc cu vertebrele regiunii toracale. In partea anterioara primele 7 coaste adevrate se unesc cu sternul, 3 false si 2 flotante.

Sternul este un os lat. La partea superioara a sternului se articuleaz claviculele, iar pe marginile laterale se articuleaz primele 7 perechi de coaste. Membrele inferioare se leag de coloana vertebrala prin centura pelviana formata din doua oase coxale (ilion, ischion) care se articuleaz intre ele pe linia mediana la nivelul simfizei pubiene (pubis), iar posterior se articuleaz cu osul sacru formnd scheletul bazinului. 4. Articulatiile: mobile: la nivelul oaselor lungi semimobile: coloana vertebrala fixe: cutia craniana O articulaie mobila este formata din: cartilaje articulare capsula articulara cavitate articulara Articulaiile fixe sunt imobile. Oasele se articuleaz prin suturi dinate. Acestea formeaza parghii de ordinul 1,2 la picior, 3 la maini Sistemul muscular: 1. rolul muschilor + fenomenele contractiei musculare: Totalitatea muchilor din organism formeaz sistemul muscular. Muchii reprezint aproximativ 40% din greutatea corpului. Dup locul pe care l ocup n organism i funcia ndeplinit, muchii se clasific n: muchi scheletici (somatici) i muchi viscerali. Muschii corpului uman se grupeaza in trei clase. Prima clasa este formata din muschii scheletici, adica muschii striati care se fixeaza pe schelet. Acestia sunt controlati de creier si impreuna cu oasele pe care se fixeaza cu tendoane, sunt responsabili de orice miscare voluntara, constienta, de la zambet pana la urcatul scarilor. A doua clasa este formata din muschii netezi. Numele lor la fel ca si in cazul muschilor striati provine de la structura lor microscopica. Rolul lor este realizarea miscarilor involuntare ale organelor interne, de exemplu miscarile din intestin sau vezica urinara, care nu pot fi controlate constient, voluntar. Cea de a treia clasa este formata din muschiul care reprezinta cea mai mare parte din masa inimii, muschiul cardiac. Contracia izometric modific tensiunea muchiului, dar lungimea rmne constant. Caracterizeaz musculatura postural. Nu produce lucru mecanic, ci cldur. Contracia izotonic este aceea n care tensiunea rmne constant, dar variaz lungime. Este caracteristic majoritii muchilor scheletici. Realizeaz lucru mecanic i produce micare. n activitatea obinuit, muchiul trece prin faze de contracie izometric i izotonic, iniierea oricrei contracii fiind, de obicei, izometric. Oboseala muscular. Se manifest prin diminuarea capacitii de travaliu muscular. Se datoreaz scderii randamentului energetic, acumulrii de acid lactic, lipsei de O2, epuizrii substanelor macroergice i a mediatorilor chimici la nivelul plcilor motorii. Manifestrile termice ale contraciei. Energia chimicp eliberat n timpul contraciei este convertit circa 30% n lucru mecanic i circa 70% n energie caloric. Muchii sunt principalii generatori de cldur, att prin tonusul muscular, ct i prin contracii mici i fracvente numite frisoane, declanate n mod reflex la expunerea la frig.

Deosebim o cldur de repaus, component a termogenezei, degajat tot timpul de muchi, i o cldur de activitate, eliberat n timpul contraciei. Tonusul muscular este starea de contracie permanent, dar parial, a musculaturii. n fiecare moment, un mic numr de fibre musculare din totalul fibrelor unui muchi se afl n contracie i determin o stare de uoar tensiune a musculaturii, caracteristic pentru stare de veghe. 2. principalii muschi scheletici (striati) Muchii scheletici constituie componente active ale sistemului locomotor. Sunt muchi striai voluntari. Contracia acestora se efectueaz la comanda direct a sistemul nervos central. Muchii scheletici menin poziia corpului prin contracii tonice (tonus muscular) i asigur deplasarea prin contracii rapide determinate de impulsurile provenite de la sistemul nervos. Muchii voluntari se mai numesc striai datorit faptului c, la examinarea microscopic aranjamentul fibrilar care li formeaz le d un aspect dungat. Ei ii exercita aciunea prin scurtarea lungimii, un proces denumit contracie. Ei trebuie sa fie capabili de a produce o contracie rapid, exploziv, de tipul celei pe care o efectueaz muchii membrelor inferioare n timpul unei srituri, i de a menine un tonus constant pentru a pstra corpul ntr-o postur normal. 3. proprietatile muschilor Elasticitatea. Reprezint proprietatea muchiului striat scheletic de a reveni la forma iniial dup nceperea aciunii forei care a determinat extensia sa. Plasticitatea. Reprezint proprietatea muchilor netezi vicerali de a-i menine constant tensiunea la diferite grade de distensie. Excitabilitatea. n repaus, sarcolema fibrei muculare este polarizat. Potenialul de membran al fibrei este de -80 la -100 mV. Aciunea unui stimul fizic, chimic, electric sau "in situ" numai a influxului nervos produce depolarizarea sarcolemei. Contractibilitatea. Reprezint proprietatea muchiului de a rspunde prin contracie la aciunea unui stimul.