Sistemul muscular

Totalitatea muschilor si formatiunilor contractile din diverse organe ale corpului uman
constituie sistemul muscular. Muschii asigura locomotia, munca fizica, activitatile
motoare ale organelor interne, adaptarea si mentinerea pozitiei corpului.
Muschii contin:
apa (75%),
substante minerale,
substante organice
specifice (miozina,
actomiozina) si
substante
energetice
(adenozintrifosfatul,
fosfocreatina,
glicogenul, acidul
lactic).
Alaturi de schelet,
musculatura
contribuie hotarator
la determinarea si
influentarea formei
corpului,
diferentierea ei fiind
in stransa legatura
cu dezvoltarea
scheletului.
Miscarile pe care muschii le efectueaza in jurul axelor care trec prin articulatii sunt:
- flexia (apropierea a doua segmente legate printr-o articulatie, micsorandu-se unghiul dintre
ele)
- extensia (miscarea contrara flexiei, unghiul dintre segmente putand ajunge la 180 grade
sau chiar mai mult)
- abductia (indeparteaza un segment sau membrul in intregime de corp)
- adductia (apropie aceleasi elemente de trunchi)
- rotatia interna (un segment sau intreg membrul se roteste inspre corp, in jurul axului sau
vertical)
- rotatia externa (miscarea inversa prin care membrul se invarte in afara in jurul aceluiasi ax).

In cazul antebratului, exista o rotatie specifica care poarta numele de pronatie cand palmele
sunt orientate in jos, si respectiv supinatie in cazul orientarii lor catre in sus. Musculatura
este dispusa, ca si oasele scheletului, in marile regiuni care alcatuiesc corpul uman: trunchi,
membre superioare si inferioare.

In functie de pozitia lor distingem doua categorii fundamentale de muschi: scheletici

(somatici) si viscerali (ai organelor cavitare interne). Daca ne referim la structura lor,
distingem muschi striati si muschi netezi.

Muschii scheletici (somatici) sunt muschi striati, componente active ale sistemului locomotor.
Au forme si dimensiuni variate: fusiforme, circulare, trapezoidale, dreptunghiulare.
In functie de dimensiunea lor, muschii pot fi ca si in cazul oaselor: lungi, lati, scurti. Numarul
capetelor de fixare determina si el o clasificare a muschilor in: muschi cu un capat, cu doua
capete (biceps), cu trei capete (triceps) si cu patru capete (cvadriceps).
Exista o categorie unica de muschi care se prinde cu un capat de os si cu celalalt de
tegument. Muschii din aceasta categorie se numesc muschi cutanati.

Principalele grupe de muschi scheletici (somatici): muschii capului, muschii gatului, muschii
trunchiului, muschii membrelor superioare, muschii membrelor inferioare.

Muschii gatului sunt muschii mimicii, muschii cutanati, muschii masticatori, muschii limbii si
muschii extrinseci ai globilor oculari. Muschii gatului sunt pielosul gatului,
sternocleidomastoidieni si hioidieni.

Muschii trunchiului sunt muschii spatelui si ai cefei (trapez, marele dorsal) si muschii
abdomenului (drept abdominal, oblici).

Muschii membrului superior sunt: muschii umarului (deltoid), muschii bratului (biceps si
triceps), muschii antebratului (pronatori si supinatori ai antebratului, flexori si extensori ai
degetelor) si muschii mainii.

Muschii membrului inferior sunt: muschii fesieri, muschii coapsei (croitor, cvadriceps,
femural, adductori ai coapsei), muschii gambei (gastrocnemian, pronatori si suspinatori ai
piciorului, flexori si extensori) si muschii piciorului (extensori ai degetelor si plantari).

Muschii viscerali intra in structura inimii, a peretilor tubului digestiv, vaselor sangvine, cailor
urinare si a uterului. Acest tip de muschi sunt formati din doua tipuri de tesut: striat de tip
cardiac (in miocard) si tesut muscular neted.

Muschii, atat cei scheletici (somatici), cat si cei viscerali, poseda patru proprietati
caracteristice: elasticitatea, extensibilitatea, excitabilitatea, contractilitatea.