TEMA Nr.

14 Alimentaţia mixtă şi artificială

Alimentaţia artificială este alimentaţia sugarului cu substituienţi ai laptelui

matern,formule lactate preparate din laptele de vacă,considerentele imposibilităţii
asigurării laptelui de mamă.

Alimentația mixtă o vom numi atunci cînd necesitățile de vîrstă ale

copilului,față de laptele matern nu sînt acoperite totalmente prin secreția laptelui.În
acest caz alimentul de bază este complex,alcătuit din lapte matern și supliment.
Suplimentul un amestec lactat pregătit în baza laptelui de vaci,deși în alimentarea
sugarului ca supliment poate fi folosit și laptele altor mamifere.Industrial formulele
de lapte sunt pregătite în fond în baza laptelui de vaci,iar în ultimul timp se
folosește și laptele de capră.
Suplimentul e de obicei acoperit cu amestecuri adaptate sau neadaptate.

Clasificarea amestecurilor lactate

 -adaptate
 -neadaptate.
Amestecurile neadaptate pot fi dulci și acidulate.

Amestecurile neadaptate sunt amestecurile A,B,V,C în funcție de gradul de

diluție
 A lapte diluat 2:1
 B lapte diluat 1:1
 V lapte diluat 2:1
 C lapte integru
Pentru îndulcire se folosește sirop de zahăr.Cu cît copilul este mai mic cu atît e
necesar mai mult sirop de zahăr de la 2,5-0,5%.
Amestecurile neadaptate acidulate sunt chefirul și dilușiile lui.El este pregătit pe
baza de fermentare a laptelui de vaci.După diluție chefirul este de tipul
V,B,integru.Biolactul la fel este un amestec neadaptat acidulat.
Chefirul și biolactul pot fi folosite atît ca supliment în alimentarea mixtă cît și ca
produs de diversificare în alimentașia artificială.Durata de administrare a
amestecurilor neadaptate se recomandă a fi de scurtă durată sau temporară pentru
că la administrarea amestecurilor neadaptate în organismul copilului se formează
acidoza care defavorizează procesele metabolice și de activitate a
organismului.Amestecurile neadaptate pot fi folosite la nevoie chiar începînd de la
perioada de nou născut dar neapărat le vom înlocui cu amestecuri adaptate.
Amestecurile neadaptate se pregătesc la bucătarii speciale sau cele aflate pe lîngă
spitalele raionale sau în condiții casnice după o instruire specială a mamei.

Amestecurile adaptate se pot folosi atît în alimentarea mixtă cît și în cea

artificială dar că în cea artificială amestecul de bază pe fonul căruia se va realiza
diversificarea în alimentarea artificială.
Amestecurile adaptate dulci sînt amestecurile care inițiază alimentarea pentru
copilul primelor luni (Maliutca,Humana,Tuteli,NAN 1,Nutrilon 1,Beba1.
Amestecurile acidulate
 -NAN acidulat
 -Maliutca acidulată
 -Malîș acidulat
 -Nutrilon acidulat.
În cazurile cînd nu sugar cu deficiență a laptelui matern sau absența lui și alergia
copilului la laptele de vaci.Acestui copil i se vor propune amestec adaptat în baza
de soia
 NAN soie
 Semilac soie.
Iar cînd avem nu doar alergie alimentară la laptele de vaci,dar și prezența
fermentopatiilor vom folosi amestecuri adaptate speciale,unele din ele nu vor avea
lactoză pentru copiii cu intoleranță.

Adaptarea formulelor lactate

-deshidratarea termică,obţinerea laptelui praf steril

-reducerea concentraţiei de proteine,săruri minerale,osmolarităţii
-ameliorarea compoziţiei proteice şi a aminoacizilor
-substituirea parţială a lipidelor cu uleiuri vegetale
-ameliorarea conţinutului glucidic prin adaos de glucoză.

Formulele lactate sunt produse create special pentru sugari,modificate în procesul

preparării industriale,în scopul adaptării lor la nevoile nutriţionale ale copiilor
sugari
Caracteristici

 majoritatea formulelor sunt elaborate din laptele de vacă modificat

 indiferent de modificările operate asupra laptelui de vacă,acesta nu va avea
niciodată toate calităţile laptelui matern
 valoarea energetică a formulelor este de 60-75 kkal/100ml,asigurînd aportl
caloric necesar creşterii sugarilor alimentaţi exclusiv cu lapte
 compoyiţia lor tinde să o copieze pe cea a laptelui de mamă
 sunt echilibrate prin compoziţia nutritivă pentru susţinerea creşterii şi
dezvoltării sugarului
 trebuie să conţină proteine ,lipide,acid linoleic,vitamine
(A;C;D;E;B;ac.folic,minerale)
 formulele farălapte de vacă trebuie să conţină biotină,colină

Clasificarea formulelor lactate pentru copii

I. formule de start (0-6 luni)- formule lactae pentru alimentaţia copiilor
sugari de la naştere pînă la 4-6 luni
  formule adaptate ( NAN 1,Nestogen 1,NAN Acidulat,Maliutca 1,Similac
1,Nutrilon 1,HIPP 1)
 formule hipoalergice/hipoantigenice (NAN HA 1,NAN HA 2,HIPP
HA,Mulipa,Humana HA,Nutrilon HA).

II. formule lactate de continuare sunt formulele de lapte praf folosite în

alimentaţia sugarilor mai mari de 4-6 luni

Caracteristici
 este destinată perioadei de diversificare alimentară
 asigură tranziţia gradată de la alimentaţia exclusiv lactică la introducerea
alimentelor solide ,asigurînd aporturile necesare de
proteine,calciu,fosfor,vitamine şi minerale
 cantitatea recomandată 500-750ml/24 ore
 principalul element lichid al unei diete diversificate în mod progresiv
 nu prezintă baza alimentaţiei copilului ,se diversifică cu alimentele proaspăt
introduse în dietă
 conţine fierul dispensabil acestei vîrste
 conţine echilibrat de lipide,furnizînd de 6 ori mai mult acid linoleic decît
laptele semidegresat
 furnizează calciu,P şi vitaminele necesare acestei perioade de creştere
rapidă.

Formulele de continuare
 pentru sugarii de 5-12 luni (NAN 2,NAN 3,Maliutca 2,Similac 2,Nutrilon
2,Humana 2)
 pentru sugarii şi copiii mici (formula de ajutor)

III.formulele speciale
 formule pentru prematuri şi nou-născuţi (Pre NAN,Enfamil
Premature,Nutrilon Premium,Similac Special Care)
 formule delactozate cu proteine din laptele de vaci (NAN fără
lactoză,Humana H,Mulipa H,) sau soia (Enfamil Soya,Similac Soya,Nutrilac
Soya)
 formule lipsite de acid fenilpiruvic (pentru copiii mai mici de un an
Lofenalac,Phenyl-100,Afenilac;pentru copii mai mari de un an Phenyl-
Free,Tetrafen,Phenyl-400)
 formule hipoalergice
 formule elementare/semielementare
 formule hiperenergetice.

Tehnica limentaţiei artificiale

1.Principii ale tehnicii alimentaţiei artificiale
 a.iniţierea alimentaţiei artificiale
substituirea alimentaţiei naturale cu formule lactate este preferabil să fie
realizată la copilulu sănătos
produsul alimentar nou se va introduce în raţionul copilului progresiv în
condiţiile unei toleranţe digestive bune,majorarea treptată a cantităţii de
produs lactat artificial ,care substituie alimentul precedent
nu este raţională introducerea a două formule lactate simultan avînd aceeaşi
compoziţie.
schimbarea frecventă a alimentaţiei sugarului cu diferite formule lactate în
condiţiile unui adaos ponderal insficientnu este argumentatădeoarece fiecare
produs nou are nevoie de o perioadă de adaptare

b.caracteristicele formulelor lactate

selectarea formulei lactate se ajustează la vîrsta copilului,starea lui
nutriţională,stările premorbide (diateze
alergice,paratrofie,malnutriţie,anemie,rahitism,dismicrobism)

c.principiile igienice în alimentaţia artificială

alimentaţia artificială impune cerinţe stricte igienice,mult mai extinse decît
în alimentaţia la sîn,determinate de prepararea formulelor lactate,de riscurile
de alterare,infectare în procesul de pregătire a alimentului

2.Obiectivele şi unelte pentru realizarea alimentaţiei artificiale

a.biberoanele –vase din plastic sau sticlă,destinate în calitate de rezervor
pentru laptele administrat la alimentaţie sugarului
dimensiunile biberonului se adaptează volumului unei alimentaţii
pe suprafaţa lui se aplică gradaţii pentru supravegherea volumului laptelui
b.tetine-dispozitiv din material elastic cu care copilul suge laptele din biberon
orificiul tetinei este punctiform ca laptele să se scurgă sub forma de
picături,dar nu prea mic ca copilul să nu obosească şi nici prea larg ca
laptele săse scurgă în jet (copilul nu reuşeşte să sugă,apare riscul de
aspiraţie)
confecţionate din gelatină cu zahăr solid pentru sugarul mic (stimulează
senzaţiile gustative,măreşte amplitudinea suptului),după apariţia dinţilor se
folosesc tetine din latex pentru profilaxia cariei dentare.

3.Prepararea formulelor lactate pentru sugar

laptele se prepară înainte de fiecare alimentaţieprin diluarea cu apă fiartă şi
răcită pînă la 37-45C a unei cantităţi de amestec lactat praf corespunzător
vîrstei copilului,formînd o concentraţie a laptelui de 13-15%
praful de lapte se varsă în apa din biberon,se agită pentru dizolvare bună
laptele dizolvat se răceşte pînă la 37C,temperatura se verifică prin picurarea
laptelui pe partea anterioară a antebraţului mamei

4.Condiţiile igienice în alimentaţia artificială a copilului

 -igiena personală-înainte de prepararea laptelui se spală bine pe mîini
-igiena biberonului –se spală şi se sterilizează prin fierbere după fiecare
folosire
-igiena tetinei –se sterilizează în aceleaşi condiţii cu biberoanele,cînd se
aplică pe biberon nu se atinge cu mîna partea internă şi cea care va fi în
cavitatea bucală a copilului.
-igiena laptelui praf –cutia cu lapte praf se păstrează într-un loc uscat şi rece
(nu în frigider) ,fiind închisă bine

5.Tehnica alimentaţiei cu biberonul

-poziţionarea sugarului pentru alimentaţie
 copilul înfăşat în scutece sau haine curate se poziţionează oblic în braţele
mamai cu capul pe cotul ei
 alimentaţia în poziţie orizontală predispune la otite
 respiraţia nazală a copilului să asigure o permiabilitate normală

-alimentarea cu biberonul
 biberonul cu lapte se ţine în poziţie obligă cu gîtul şi tetina să fie plne cu
lapte şi se introduce în gura sugarului
 se va evita adormitul copilului în timpul alimentaţiei

-durata alimentaţiei
 durat medie este 15-20 min.care depinde de volumul de lapte,puterea de a
suge şi particularităţile individuale ale corpului,alimentaţia nou născutului şi
sugarului mic durează mai mult din cauza pauzelor scurte şi
frecvente,discomfortului de la aerofagii
 nu se recomandă forţarea copilului pentru terminarea laptelui din biberon
(riscuri de aspiraţie a laptelui).

-finalizarea alimentaţiei
 după terminarea alimentaţiei sugarul se ţine în poziţie verticală 10 minb.cu
capul pe umărul mamei,pentru favorizarea eructaţiilor din aerofagii,uneori
apar regurgitaţii,astfel se evită aspiraţiile cu laptele regurgitat
 apoi copilul poate fi culcat în decubit lateral pe stînga pentru a facilita o
posibilă eructaţie,apoi pe partea dreaptă

6.Supravegherea alimentaţiei artificiale

 curba ponderală adaos săptămînal în greutate conform vîrstei şi
taliei,evaluarea hranei lunară medicală cu aprecierea creşterii şi dezvoltării
copilului
 pofta de mîncare se accentuiază la orele meseişi este liniştit după
mese,doarme cînd apetitul este satisfăcător
 scaunele 1-3 scaune în 24 ore,mai consistente decît în alimentaţia la
sîn,miros mai puternic,fără componente patologice.
Hipogalactia
Starea cînd secreția laptelui matern nu acoperă necesitatea de volum de lapte
necesară la vîrsta dată

Etiologie
 -insuficiența glandulară mamară
 -anomalii și ragadele mamare
 -angorjarea sînilor
 -greșeli de inițiere a alăptării
 -introducerea tardivă a primului supt
 -erori în tehnica alimentării,durata scurtă a suptului
 -forța slabă a sugarului în timpul suptului
 -golirea incompletă a sînului produce efecte negative asupra secreției lactate

Clasificare:
 -primară cînd avem probleme endocrine sau neurologice,psihiatrice,sindrom
postpartum,psihoze-evoluție incompletă a glandelor mamare în pregătirea
către alăptare
 -secundară apare în urma bolilor somatice ale femeii sau complicațiilor în
timpul sarcinii,nașterii sau postpartum

După timpul de manifestare

 -precoce se dezvoltă în primele 10 zile după naștere.Este generată de
problemele din timpul sarcinii ,nașterii,perioada postpartum și operațiile
cezariene.
 -tardivă evoluiază după 10 zile de la naștere.Cauze pot fi :
 -surmenajul femeii care alăptează
 -încălcări în alimentația femeii ce hrănește la sîn
 -nerespectarea regimului zilei
 -calitatea alimentației
 -climatul moral-psihologic în familie
 -stresul de altă origine.

Manifestări clinice
copilul este neliniștit,agitat,nu rezistă intervale 1,5-2 ore între alimentațiile la
sîn
decalaj mare între numărul mișcărilor de supt și fracvența deglutiției
cîntarul de control indică contitate insuficientă de lapte ingerat pentru fiecare
alimentare și pentru 24 ore
micșorarea numărului de micții 3-4 ori/24h (mai mult de 6 micții –
alimentarea la sîn eficientă)
scaunul constipat (scaunul flămînd)
reducerea turgorului țesutului adipos
reducerea adaosului ponderal
 modificări patologice ale sînului mamei (sînul e flasc,atîrnă;lipsa
fragmentelor glandulare la palparea sînului;la apăsare pe areola mamară
laptele curge picături).

Măsuri de profilaxie și tratament

1. alimentarea la sîn mai frecventă
2. majorarea duratei suptului,aplicării la sîn
3. aplicarea copilului la ambii sîni în timpul unei alimentații
4. suptul copilului stimulează lactația
5. poziționarea corectă a copilului lîn timpul suptului
6. golirea sînilor de lapte după fiecare supt
7. lengeria optimală a mamei
8. evitarea supraoboselii mamei,regim de odihnă optimal
9. alimentarea echilibrată a mamei
10. asigurarea comfortului psihoemoțional al mamei,evitarea stresului.