Sunteți pe pagina 1din 14

ABUZUL DE SUBSTANTE PSIHOACTIVE

Abuzul de substante se refera de fapt la consumul exagerat si dependenta fizica sau psihica de anumite substante medicamentoase, alcool, sau narcotice si stupefinate care au efecte daunatoare sanatatii fizice si psihice si care afecteaza individului, uneori iremediabil, si viata sociala si afectiva.

Specialistii considera ca exista o diferenta intre abuzul si dependenta de substante: abuzul se defineste mai ales prin prisma afectarii vietii sociale a individului si apoi alterarea sanatatii, in timp ce in cazul dependentei pe primul plan sunt simptomele si semnele fizice ale consumului cronic.

Abuzul de substante poate duce, in timp, si la dependenta.

Procesul are insa nevoie de un anumit timp deoarece dependenta necesita intai aparitia unei tolerante a organismului la substanta administrata, toleranta care sa duca apoi la instalarea sindromului de sevraj.

Abuzul de substante recunoaste numeroase cauze.: de la cele folosite la scara mare precum alcoolul, nicotina, cafeina, la droguri, substante psihedelice, analgezice si multe altele.

Abuzul de substante este unul dintre cei mai des citati factori implicati in cresterea infractionalitatii, violentei domestice si agresiunii impotriva copiilor.

Abuzul de substante nu imbolnaveste doar individul ci intreaga societate.

Toate substantele implicate in abuz sunt capabile sa determine o forma sau alta de afectare a cognitiei, a perceptiei, atentiei si controlului fizic. Foarte multe dintre substantele de care se face abuz in prezent sunt implicate in aparitia sindromului de sevraj. Acesta este un efect al intreruperii bruste sau scaderii semnificative a dozei si a administrarii respectivei substante. Pentru ca sevrajul sa apara trebui intai sa se instaleze dependenta de drog. Dependenta apare dupa consumarea uneia sau mai multor substante pe o perioada variabila de timp. Sevrajul evolueaza in diferite stagii. Un individ incepe sa simta simptomele sevrajului cu intensitate din ce in ce mai mare, gravitatea atinge apoi un nivel constant care se mentine cateva zile, apoi starea lui incepe sa se amelioreze, iar simptomele dispar.

Sindromul de sevraj este doar una din complicatiile utilizarii cronice de droguri. Cea mai periculoasa complicatie a supradozelor si abuzului de droguri este moartea.

Toleranta este un alt efect al abuzului de substante. Ea consta in necesitatea cresterii progresive a dozei pentru obtinerea

acelorasi efecte.

• Tutunul si nicotina Motivele fumatului sunt variate: placere, ameliorarea vigilentei, invingerea stresului si anxietatii, combaterea

Tutunul si nicotina

Motivele fumatului sunt variate: placere, ameliorarea vigilentei, invingerea stresului si anxietatii, combaterea depresiei, inlaturarea senzatiei de foame, controlul greutatii, etc. La inceput, fumatul confera individului incredere in sine si o

serie de senzatii placute (deoarece nicotina actioneaza pe sistemul dopaminergic al organismului), insa, pe masura ce anii trec si apare abuzul de tutun si ulterior dependenta, aceste senzatii sunt inlocuite de teama de instalare a simptomelor de abstinenta in cazul in care numarul zilnic de tigari nu este respectat.

Apare si toleranta, de aceea, fumatorii vechi ajung la un numar

imrpesionant de pachete de tigari fumate in cursul unei zile. Responsabila de abuz si dependenta de tigrari este nicotina. Aceasta se concentreaza in frunzele plantei si constituie aproximativ 3% din greutatea tutunului uscat. O tigare medie are aproxiamtiv 1 mg de nicotina absorbabila. Asupra organismului, nicotina are efecte stimulatorii. Dupa ce se absorbe, ajunge rapid in torentul circulator si trece foarte usor bariera hematoencefalica. Odata inhalata, are nevoie de doar 8 secunde pentru a patrunde in creier. Sistemul nervos poseda receptori speciali pentru nicotina, denumiti chiar “receptori nicotinici” care sunt raspunzatori de eliberarea substantelor ce determina instalarea efectelor placute ale fumatului:

euforie, relaxare, dar care sunt responsabili si de instalarea dependentei de tutun.

Consumul cronic de tutun duce in final la afectiuni cardiovasculare, creste riscul de aparitie si dezvoltare aterosclerozei, predispune la aparitia accidentelor vascular cerebrale si infarctelor miocardice acute, la boala cronica obstructiva de plamani, emfizem pulmonar si cancer bronhopulmonar, de cavitate bucala, de laringe sau de pancreas.

Fumatul in timpul sarcinii afecteaza foarte grav produsul de conceptie, poate determina aparitia de anomalii congenitale, nastere prematura, greutate mica la nastere si creste de 3 ori riscul de moarte infantila subita. Abstinenta dupa consumul cronic de tutun (fumat sau mestecat) include simptome generale: anxietate, foame, crestere in greutate, depresie, tulburari de somn.

Consumul cronic de tutun duce in final la afectiuni cardiovasculare, creste riscul de aparitie si dezvoltare
Consumul cronic de tutun duce in final la afectiuni cardiovasculare, creste riscul de aparitie si dezvoltare

Alcoolul

Alcoolul • Desi impresia generala este ca alcoolul are un efect stimulator al functiilor nervoase, mecanismul

Desi impresia generala este ca alcoolul are un efect stimulator al functiilor nervoase, mecanismul lui este exact invers: alcoolul deprima creierul. La doze mici el

actioneaza in special pe centrii inhibitori, aparand starea de dezinhibitie. La doze

mai mari, alcoolul inhiba centrii excitatori, iar respectiva persoana se confrunta cu afectarea gandirii rationale, este incapabila sa isi controleze actiunile, isi pierde echilibrul si tonusul. Astfel, se poate afirma ca alcoolul este un drog psihoactiv cu efect deprimant. El poate determina aparitia dependentei, stare cunoscuta sub numele de alcoolism.

Consumul de alcool pe termen lung sau pe termen scurt, dar in cantitati semnificative, influenteaza negativ starea de sanatate a individului.

Acesta ajunge sa se confrunte cu:

  • - Afectiuni gastrointestinale:ciroza, ulcer peptic, gastrita, pancreatita si carcinoame hepatice, pancreatice, gastrice;

  • - Afectiuni cardiovasculare: hipertensiune si cardiomiopatie alcoolica;

  • - Afectiuni neurologice: neuropatie alcoolica periferica, encefalopatie

Wernicke, psihoze, modificari structurale cerebrale care pot duce la dementa;

  • - Afectiuni imunologice: suprimarea imunitatii mediate celular;

  • - Afectiuni endocrine: scaderea concentratiei de testosteron si cresterea

concentratiei de estrogeni (in cazul barbatilor), atrofie testiculara, ginecomastie;

  • - Afectiuni psihiatrice: depresie sau sindroame anxioase.

Marijuana • Marijuana se obtine din planta numita cannabis. Marijuana difera de hasis, desi au aceeasi

Marijuana

Marijuana • Marijuana se obtine din planta numita cannabis. Marijuana difera de hasis, desi au aceeasi

Marijuana se obtine din planta numita cannabis. Marijuana difera de hasis, desi au aceeasi origine: marijuana se refera la frunze si flori, in timp ce hasisul este forma rasinoasa de drog, mai consistenta si mai concentrata. Compusul chimic activ din canabis este un canabinoid cu actiune psiho si fiziostimulanta, dar care este raspunzator si de intoxicatie. Cantitatea minima de canabinoid care poate determina efecte psihedelice si somatice este de 10 micrograme per kilogram corp. Marijuana este un drog care se fumeaza si care dupa inhalare este raspunzator de fenomene somatice si psihice. Stimulare psihica indusa de marijuana difera de la un utilizator la altul si pot fi atat pozitive cat si negative. Cele mai frecvente efecte descrise sunt euforie, relaxare, stare generala de bine, cresterea libidoului si a senzualitatii. Drogul poate insa sa determina si agitatie, insomnii, anxietate, paranoia, depersonalizare. Reactiile somatice ale consumului de marijuana includ cel mai adesea xerostomie, congestie conjunctivala, relaxare musculara si scaderea presiunii intraoculare.

Fumul de marijuana este un iritant mult mai puternic pentru plamani si arborele bronsic si contine mult mai multe substante periculoase si carcinogeni decat tutunul obisnuit. Consumul frecvent de marijuana poate determina utilizatorul sa evolueze catre droguri mai puternice dar si mai periculoase, cum ar fi cocaina sau heroina.

Cocaina

Cocaina actioneaza ca un stimulator al sistemului nervos central, de aceea efectele administrarii sale pe termen scurt includ: cresterea vigilentei si starii de alerta, euforie, hipertensiune arteriala, cresterea libidoului si amplificarea placerii sexuale. Reactiile adverse sunt insa mult mai importante si numeroase: prurit generalizat, tahicardie, aritmii, halucinatii, idei

• Cocaina Cocaina actioneaza ca un stimulator al sistemului nervos central, de aceea efectele administrarii sale

paranoide. ntensitatea efectelor drogului depind de calea de aministrare, doza si puritate si variaza de la 30 de minute pana la cateva ore.

Daca isi adminsitreaza o cantitatea foarte crescuta, utilizatorul poate muri deoarece

toxicitatea cocainei se manifesta prin aparitia convulsiilor si deprimarii cardiorespiratorii de

i

i

t

l

A

t

t fi

• Cocaina Cocaina actioneaza ca un stimulator al sistemului nervos central, de aceea efectele administrarii sale
Heroina • Heroina este un opioid semisintetic si este de departe cel mai utilizat drog al

Heroina

Heroina este un opioid semisintetic si este de departe cel mai utilizat drog al acestei clase foarte largi. Tot droguri opioide sunt si metadona, morfina, codeina, oxicodona. Administrarea frecventa si regulata a heroinei duce la instalarea dependentei fizice si psihice si a tolerantei la drog.

De exemplu, un heroinoman care a inceput abuzul cu 6 mg de heroina, poate sa ajunga in timp la 6 grame/24 de ore.

Heroina este folosita ca drog pentru efectele sale de relaxare, de inducere a unor stari euforice. Administrarea ei se caracterizeaza printr-un rush ce apare pe masura ce drogul este metabolizat si transformat in morfina. Administrata intravenos, heroina, ca si orice alt opioid va determina instalarea rapida si intensa a simptomelor. Heroina are si alte cai de administrare, pe langa injectare: prizare, inhalare de vapori dupa ce este incalzita, sau fumata intr-o tigare.

Efectele intoxicatiei sunt: ameteala, bradipnee, cresterea senzatiilor placute, modificarea perceptiei stimulilor negativi. Sevrajul este sugerat de greata, varsaturi, crampe abdominale foarte intense, diaree, confuzie, mialgii si dureri generalizate in tot corpul, diaforeza, hipotensiune arteriala. Toate aceste simptome apar la cateva ore de la oprirea administrarii drogului in cazul unui morfinoman cronic.

Supradoza de heroina poate determina moartea individului deoarece drogul influenteaza activitatea respiratorie, deprimand-o pana la abolire. Riscurile dependentei de heroina sunt multiple si pot fi si de natura infectioasa deoarece utilizatorii folosesc adesea seringi in comun, ace murdare si infectate si pot dezvolta boli grave, transmisibile: HIV/SIDA, hepatita, endocardita, tetanos, botulism.

Bibliografie

Constantin Alina Cristina Craescu Raluca Dedu Ana Maria Neacsu Gabriela