ABUZUL DE SUBSTANTE

PSIHOACTIVE

Abuzul de substante se refera de fapt la consumul exagerat sidependenta

fizica sau psihica de anumite substante medicamentoase, alcool, sau narcotice si
stupefinate care au efecte daunatoare sanatatii fizice si psihice si care afecteaza
individului, uneori iremediabil, si viata sociala si afectiva.
Specialistii considera ca exista o diferenta intre abuzul si dependenta de
substante: abuzul se defineste mai ales prin prisma afectarii vietii sociale a
individului si apoi alterarea sanatatii, in timp ce in cazul dependentei pe primul
plan sunt simptomele si semnele fizice ale consumului cronic.
Abuzul de substante poate duce, in timp, si la dependenta.
Procesul are insa nevoie de un anumit timp deoarece dependenta necesita
intai aparitia unei tolerante a organismului la substanta administrata, toleranta
care sa duca apoi la instalarea sindromului de sevraj.
Abuzul de substante recunoaste numeroase cauze.:de la cele
folosite la scara mare precum alcoolul, nicotina, cafeina, la droguri, substante
psihedelice, analgezice si multe altele.
Abuzul de substante este unul dintre cei mai des citati factori implicati in
cresterea infractionalitatii,violentei domestice siagresiunii impotriva copiilor.
Abuzul de substante nu imbolnaveste doar individul ci intreaga
societate.

Toate substantele implicate in abuz sunt capabile sa

determine o forma sau alta de afectare a cognitiei, a perceptiei, atentiei
si controlului fizic. Foarte multe dintre substantele de care se face abuz
in prezent sunt implicate in aparitia sindromului de sevraj. Acesta este
un efect al intreruperii bruste sau scaderii semnificative a dozei si a
administrarii respectivei substante. Pentru ca sevrajul sa apara trebui
intai sa se instaleze dependenta de drog. Dependenta apare dupa
consumarea uneia sau mai multor substante pe o perioada variabila de
timp. Sevrajul evolueaza in diferite stagii. Un individ incepe sa simta
simptomele sevrajului cu intensitate din ce in ce mai mare, gravitatea
atinge apoi un nivel constant care se mentine cateva zile, apoi starea
lui incepe sa se amelioreze, iar simptomele dispar.
Sindromul de sevraj este doar una din complicatiile
utilizarii cronice de droguri. Cea mai periculoasa complicatie a
supradozelor si abuzului de droguri este moartea.
Toleranta este un alt efect al abuzului de substante.Ea
consta in necesitatea cresterii progresive a dozei pentru obtinerea
acelorasi efecte.

Tutunul si nicotina

Motivele fumatului sunt variate: placere, ameliorarea vigilentei, invingereastresului

sianxietatii, combaterea depresiei, inlaturarea senzatiei de foame,
controlulgreutatii,etc. La inceput, fumatul confera individului incredere in sine si o
serie de senzatii placute (deoarece nicotina actioneaza pe sistemul dopaminergic al
organismului), insa, pe masura ce anii trec si apare abuzul de tutun si ulterior
dependenta, aceste senzatii sunt inlocuite de teama de instalare a simptomelor de
abstinenta in cazul in care numarul zilnic de tigari nu este respectat.
Apare si toleranta, de aceea, fumatorii vechi ajung la un numar
imrpesionant de pachete de tigari fumate in cursul unei zile.Responsabila
de abuz si dependenta de tigrari este nicotina. Aceasta se concentreaza in frunzele
plantei si constituie aproximativ 3% din greutatea tutunului uscat. O tigare medie
are aproxiamtiv 1 mg de nicotina absorbabila. Asupra organismului, nicotina are
efecte stimulatorii. Dupa ce se absorbe, ajunge rapid in torentul circulator si trece
foarte usor bariera hematoencefalica. Odata inhalata, are nevoie de doar 8
secunde pentru a patrunde in creier.Sistemul nervosposeda receptori speciali
pentru nicotina, denumiti chiar receptori nicotinici care sunt raspunzatori de
eliberarea substantelor ce determina instalarea efectelor placute ale fumatului:
euforie,relaxare, dar care sunt responsabili si de instalarea dependentei de tutun.

Consumul cronic de tutun duce in

final la afectiuni cardiovasculare, creste
riscul de aparitie si dezvoltare
aterosclerozei,predispune la
aparitiaaccidentelor vascular
cerebralesiinfarctelor miocardice acute,
la boala cronica obstructiva de
plamani,emfizem pulmonarsicancer
bronhopulmonar, de cavitate bucala,
delaringesau de pancreas.
Fumatul in timpul sarcinii
afecteaza foarte grav produsul de
conceptie, poate determina aparitia de
anomalii congenitale, nastere
prematura,greutate mica la nastere si
creste de 3 ori riscul demoarte infantila
subita.
Abstinenta dupa consumul cronic de
tutun (fumat sau mestecat) include
simptome generale:anxietate, foame,
crestere in greutate,depresie,tulburari
de somn.

Alcoolul

Desi impresia generala este ca alcoolul are un efect stimulator al functiilor nervoase,
mecanismul lui este exact invers: alcoolul deprima creierul. La doze mici el
actioneaza in special pe centrii inhibitori, aparand starea de dezinhibitie. La doze
mai mari,alcoolul inhiba centrii excitatori, iar respectiva persoana se confrunta cu
afectarea gandirii rationale, este incapabila sa isi controleze actiunile, isi pierde
echilibrul si tonusul.
Astfel, se poate afirma ca alcoolul este un drog psihoactiv cu efect deprimant.El
poate determina aparitia dependentei, stare cunoscuta sub numele
dealcoolism.
Consumul de alcool pe termen lung sau pe termen scurt, dar in cantitati
semnificative, influenteaza negativ starea de sanatate a individului.
Acesta ajunge sa se confrunte cu:
- Afectiuni gastrointestinale:ciroza,ulcer peptic,gastrita,pancreatitasi
carcinoame hepatice, pancreatice,gastrice;
- Afectiuni cardiovasculare:hipertensiunesi cardiomiopatie alcoolica;
- Afectiuni neurologice:neuropatie alcoolica periferica,encefalopatie
Wernicke,psihoze, modificari structurale cerebrale care pot duce ladementa;
- Afectiuni imunologice:suprimarea imunitatii mediate celular;
- Afectiuni endocrine:scaderea concentratiei de testosteronsi cresterea
concentratiei deestrogeni(in cazul barbatilor), atrofie testiculara,ginecomastie;
- Afectiuni psihiatrice:depresie sau sindroame anxioase.

Marijuana

Marijuana se obtine din planta numita cannabis. Marijuana difera de hasis, desi au
aceeasi origine: marijuana se refera la frunze si flori, in timp ce hasisul este forma
rasinoasa de drog, mai consistenta si mai concentrata. Compusul chimic activ din
canabis este un canabinoid cu actiune psiho si fiziostimulanta, dar care este
raspunzator si de intoxicatie. Cantitatea minima de canabinoid care poate determina
efecte psihedelice si somatice este de 10 micrograme per kilogram corp. Marijuana
este un drog care se fumeaza si care dupa inhalare este raspunzator de fenomene
somatice si psihice. Stimulare psihica indusa de marijuana difera de la un utilizator la
altul si pot fi atat pozitive cat si negative. Cele mai frecvente efecte descrise sunt
euforie, relaxare, stare generala de bine, cresterea libidoului si a senzualitatii. Drogul
poate insa sa determina si agitatie,insomnii, anxietate,paranoia, depersonalizare.
Reactiile somatice ale consumului de marijuana includ cel mai adeseaxerostomie,
congestie conjunctivala, relaxare musculara si scaderea presiunii intraoculare.
Fumul de marijuana este un iritant mult mai puternic pentru plamani si arborele
bronsic si contine mult mai multe substante periculoase si carcinogeni decat tutunul
obisnuit. Consumul frecvent de marijuana poate determina utilizatorul sa evolueze
catre droguri mai puternice dar si mai periculoase, cum ar ficocaina sauheroina.

Cocaina

Cocaina actioneaza ca un
stimulator al sistemului nervos
central, de aceea efectele
administrarii sale pe termen scurt
includ: cresterea vigilentei si starii
de alerta, euforie,hipertensiune
arteriala, cresterea libidoului si
amplificarea placerii sexuale.
Reactiile adverse sunt insa mult
mai importante si
numeroase:prurit generalizat,
tahicardie, aritmii, halucinatii, idei
paranoide.ntensitatea efectelor
drogului depind de calea de
aministrare, doza si puritate si
variaza de la 30 de minute
pana la cateva ore.
Daca isi adminsitreaza o
cantitatea foarte crescuta,
utilizatorul poate muri deoarece
toxicitatea cocainei se manifesta
prin aparitia convulsiilor si
deprimarii cardiorespiratorii de

Heroina
Heroina este un opioid semisintetic si este de departe cel mai utilizat drog al acestei clase foarte
largi. Tot droguri opioide sunt simetadona,morfina,codeina,oxicodona. Administrarea frecventa si
regulata a heroinei duce la instalarea dependentei fizice si psihice si a tolerantei la drog.
De exemplu, un heroinoman care a inceput abuzul cu 6 mg de heroina, poate sa ajunga
in timp la 6 grame/24 de ore.
Heroina este folosita ca drog pentru efectele sale de relaxare, de inducere a unor stari euforice.
Administrarea ei se caracterizeaza printr-un rush ce apare pe masura ce drogul este metabolizat si
transformat in morfina. Administrata intravenos,heroina, ca si orice alt opioid va determina
instalarea rapida si intensa a simptomelor. Heroina are si alte cai de administrare, pe langa
injectare: prizare, inhalare de vapori dupa ce este incalzita, sau fumata intr-o tigare.
Efectele intoxicatiei sunt: ameteala,bradipnee, cresterea senzatiilor placute, modificarea
perceptiei stimulilor negativi. Sevrajul este sugerat de greata, varsaturi, crampe abdominale foarte
intense,diaree, confuzie,mialgiisidureri generalizate in tot corpul, diaforeza,hipotensiune
arteriala. Toate aceste simptome apar la cateva ore de la oprirea administrarii drogului in cazul
unui morfinoman cronic.
Supradoza de heroina poate determina moartea individului deoarece drogul influenteaza
activitatea respiratorie, deprimand-o pana la abolire. Riscurile dependentei de heroina sunt
multiple si pot fi si de natura infectioasa deoarece utilizatorii folosesc adesea seringi in comun, ace
murdare si infectate si pot dezvolta boli grave,
transmisibile:HIV/SIDA,hepatita,endocardita,tetanos,botulism.

Bibliografie
www.csid.ro
www.wikipedia.ro

Constantin Alina Cristina

Craescu Raluca
Dedu Ana Maria
Neacsu Gabriela