BAZINUL OSOS

caracteristici anatomofunc]ionale [i
biomecanice

Bazinul osos, realizeaz` \n ansamblu centura pelvin`. Scheletul bazinului

cuprinde dou` oase coxale [i complexul sacru-coccis.
Baza bazinului este reprezentat` de linia care porne[te de la promontoriu,
merge de-a lungul crestei iliace [i apoi pe marginea anterioar` a coxalului p#n` la
simfiza pubian`, continu#ndu-se apoi cu cea din partea opus`.
Suprafa]a exopelvin` prezint` anterior simfiza pubiana, pubisul [i gaura
obturat`, posterior fa]a posterioar` a sacrului, articula]ia sacro-iliac`, marginea
posterioar` a coxalului, iar lateral fa]a lateral` a fiec`rui coxal.
Suprafa]a endopelvin` are un punct de reper numit linia terminal`. Aceasta
pleac` de la promontoriu, continu` pe marginea anterioar` a p`r]ii laterale a sacrului,
apoi pe linia arcuat` [i creasta pectineal`, ajung#nd apoi la marginea superioar` a
simfizei pubiene.
Linia terminal` indic` limita anatomic` \ntre bazinul mare [i
bazinul mic (bazinul mic se mai nume[te [i bazinul
obstetrical). Ea delimiteaz` str#mtoarea superioar` a
pelvisului, care \mparte la r#ndul ei bazinul \ntr-o por]iune
superioar` (pelvisul sau bazinul mare) [i una inferioar`
(pelvisul sau bazinul mic / bazin obstetrical/ canal pelvin).

Diametrele str#mtorii superioare:

diametrul antero-posterior : pleac` de la promontoriu

[i \n func]ie de limita anterioar` poate fi:
promonto-suprapubian (11,5 cm): ajunge la
marginea superioar` a simfizei pubiene;
promonto-retropubian (10,5 cm): posterior
simfizei;
promonto-subpubian (12 cm): ajunge la
marginea inferioar` a simfizei pubiene.
diametrul transvers poate fi:

transvers maxim (13,5 cm): distan]a \ntre punctele cele mai dep`rtate ale liniei
arcuate;
transvers mediu (13 cm): intersecteaz` la jum`tate distan]a dintre promontoriu [i
simfiz`.

Diametrele str#mtorii inferioare:

diametrul antero-posterior (9 cm): extensibil.

diametrul transversal biischiatic (12 cm): \ntre tuberozit`]ile ischiatice.
diametrul oblic (11 cm): \ntre ligamentul sacro-coccigian [i jum`tatea ramurii
ischiopubiene.

|nclina]ia pelvisului

|n ortostatism, pelvisul mic este foarte \nclinat \n raport cu coloana vertebral`.

Explica]ia este dat` de pozi]ia planului str#mtorii superioare care este orientat dinapoi
\nainte [i de sus \n jos, trec#nd prin promontoriu [i marginea superioar` a simfizei
pubiene. Astfel, planul str#mtorii va forma un unghi de 60 cu orizontala care trece prin
marginea inferioar` a simfizei (acest unghi se nume[te unghi de \nclina]ie al pelvisului).
Planul str#mtorii inferioare va trece prin v#rful coccisului [i marginea inferioar` a simfizei
pubiene. Are o direc]ie oblic`, form#nd cu orizontala un unghi de 10.

|n decubit dorsal, unghiul de \nclina]ie al pelvisului are o valoare de aproximativ 45.

Unghiul realizat de planul str#mtorii inferioare se anuleaz` \n decubit dorsal.

Segmentele osoase ce intr` \n componen]a bazinului se articuleaz` anterior,

realiz#nd simfiza pubian`, iar posterior articula]iile sacro-iliace. Tot posterior
este [i articula]ia sacro-coccigian`.

Particularit`]ile simfizei pubiene

Simfiza pubian` este o articula]ie semimobil`.

Suprafe]ele articulare sunt ovalare [i au axul mare orientat oblic \n jos [i
\napoi. Ele sunt acoperite de cartilaj hialin.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de un ligament interosos [i de ligamente
periferice (a[ezate anterior, posterior, superior [i inferior). Ligamentul
interosos joac` rolul unui disc intraarticular. Ligamentele periferice
realizeaz`, \n ansamblu, un man[on fibros articular.

Particularit`]ile articula]iilor sacro-iliace

Articula]iile sacro-iliace sunt articula]ii semimobile.

Suprafe]ele articulare sunt fa]etele auriculare ale coxalelor [i ale sacrului, congruente.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articular` - consolidat` anterior [i
posterior de c#te un ligament. De men]ionat c` ligamentul sacroiliac posterior are \n
structura sa patru straturi, fasciculul iliotransversal Zaglas fiind cel mai important dintre
acestea. El se \ntinde de la creasta osului iliac [i spina iliac` postero-superioar` la sacru.
Mai exist` [i ligamente extrinseci, numite ligamente sacro-sciatice:

- marele ligament sacro-sciatic (\ntre fa]a posterioar` a articula]iei sacro-iliace [i

tuberozitatea ischiatic`);
- micul ligament sacro-sciatic (\ntre fa]a posterioar` a articula]iei sacro-iliace [i
spina sciatic`).
Alt ligament extrinsec este ligamentul iliolombar, care are rol de a solidariza
ultimele dou` vertebre lombare la creasta iliac`. El are trei fascicule: orizontal
iliotransversal, posterior, oblic.

Particularit`]i ale sacrului

Sacrul joac` rolul unei pene introduse \ntre cele dou` coxale. C#nd se aplic` for]ele de
greutate, sacrul nu se pr`bu[e[te \n micul bazin din cauza conforma]iei articula]iilor sacroiliace [i ligamentelor (intriseci [i extrinseci) ale acestora.
For]ele ce ac]ioneaz` asupra bazinului vor fi descompuse la nivelul sacrului \n direc]ii ce
ac]ioneaz` pe toat` grosimea sa. Astfel, for]ele se transmit prin coloana vertebral` direct
sacrului, apoi uniform articula]iilor sacro-iliace, coxalelor, articula]iilor coxo-femurale [i \n
final, extremit`]ilor superioare ale celor dou` oase femurale. |n func]ie de aceste presiuni,
trabeculele osoase se vor orienta \n dou` sisteme trabeculare (superior [i inferior) [i dou`
zone de condensare marginale.
Sistemul trabecular superior are o direc]ie dinspre creasta iliac` spre por]iunea

Sistemul trabecular inferior are o direc]ie dinspre creasta iliac` spre por]iunea medial` a
cavit`]ii cotiloide.
|ntre cele dou` sisteme trabeculare se realizeaz` dispozi]ii ogivale, ce vor
conferi rezisten]` osului. Ambele sisteme vor intersecta, inferior, fasciculul arciform
cotiloid.
Da la cavitatea cotiloid`, for]ele vor fi preluate de sistemele trabeculare ale
celor dou` oase femurale. Mai exist` un fascicul ischiatic, \n grosimea tuberozit`]ii
ischiatice, orientat spre inferior.

Biomecanica bazinului

Cele dou` coxale realizeaz` mi[c`ri concomitent cu sacrul, bazinul \n

ansamblu put#nd fi considerat un \ntreg rigid. La nivelul articula]iilor sacroiliace se realizeaz` mi[c`ri de bascul` ale sacrului, \n jurul unui ax
transversal ce str`bate zona superioar` a sacrului. Aceste mi[c`ri sunt
numite nuta]ie [i contranuta]ie.

Mi[carea de nuta]ie: \n timpul acestei mi[c`ri, baza sacrului se

orienteaz` \n jos [i \nainte, iar v#rful sacrului - \n sus [i \napoi; astfel,
str#mtoarea superioar` se mic[oreaz` iar str#mtoarea inferioar` se m`re[te.

Mi[carea de contranuta]ie: \n timpul acestei mi[c`ri, baza sacrului se

orienteaz` \n sus [i \napoi, iar v#rful sacrului - \n jos [i \nainte; astfel,
str#mtoarea superioar` se m`re[te iar str#mtoarea inferioar` se mic[oreaz`.

{OLDUL

caracteristici anatomofunc]ionale [i biomecanice

Centura pelvin` se continu` cu membrul inferior prin intermediul articula]iei [oldului

(articula]ie coxo-femural`) ce va permite \ndeplinirea de c`tre acesta a dou` func]ii:
oscila]ia \n faza de pendulare [i stabilizarea \n faza de propulsie a mersului, alerg`rii
sau s`riturii.

Femurul particularit`]i biomecanice:

- cele dou` trohantere sunt voluminoase, indic#nd prin volumul lor m`rimea
for]elor ce ac]ioneaz` asupra [oldului; la nivelul lor se inser` mu[chi puternici.
- axul colului femural este \nclinat fa]` de axul lung al corpului femurului cu
125-135, unghiul realizat astfel numindu-se unghi de \nclina]ie; de asemenea, axul
colului femural este orientat nu numai de jos \n sus ci [i dinapoi-\nainte [i din`untru \n
afar`, realiz#nd cu planul frontal un unghi de 15-25, numit unghi de declina]ie.
- epifiza proximal` a femurului prezint` o arhitectur` intern` trabecular`
caracteristic`; astfel, fasciculele trabeculare au o direc]ie dinspre capul femural [i marele
trohanter c`tre cele dou` lame corticale ale corpului femural. Aceste fascicule trabeculare
sunt bine individualizate, ca rezultat al for]elor exercitate asupra femurului. Fasciculele
trabeculare sunt: 1. fasciculul cefalic (ce corespunde for]elor de presiune), 2. fasciculul
trohanterian (ce corespunde for]elor de trac]iune), 3. fasciculul arcuat (corespunde
for]elor de trac]iune). Fasciculul cefalic are form` de evantai cu baza \n sus, pornind din
partea supero-intern` a capului femural [i \ndrept#ndu-se \n jos [i \n afar`. Fasciculul
trohanterian pleac` de la trohanterul mare, are direc]ie arcuat` \n jos [i \n`untru,
continu#ndu-se cu trabeculele corticalei interne a corpului femurului. Fasciculul arcuat
pleac` de la trohanterul mare, se \ndreapt` \n sus [i \n`untru [i ajunge la partea inferointern` a capului femural. Fasciculele trohanterian [i arcuat se \ntretaie \ntre ele la 90
alc`tuind astfel un sistem arciform.

|ntre toate cele trei fascicule, la baza colului femural, apare o zon` triunghiular`, f`r`
travee, numit` triunghiul Ward acesta este un spa]iu de minim` rezisten]` la nivelul
c`ruia au loc frecvent fracturile de col femural.
- corpul femurului are o direc]ie oblic` de sus \n jos [i dianfar` \n`untru; axul lung
al s`u, axul anatomic este diferit de axul biomecanic (axul biomecanic pleac` de la centrul
capului femural [i se \nt#lne[te cu axul anatomic \n partea central` a extremit`]ii distale a
femurului); cele dou` axe realizeaz` \ntre ele un unghi de 6-9, deschis superior.
Cavitatea cotiloid` - particularit`]i biomecanice:

este m`rit` datorit` prezen]ei bureletului fibrocatilaginos, prismatic-triunghiular, cu baza

aderent` la spr#nceana cotiloid`; bureletul glenoidian, \mpreun` cu capsula articular`,
contribuie la men]inerea suprafe]elor articulare \n contact.

Capsula articular`:

este puternic`, rezistent`, alc`tuit` din dou` tipuri de fibre: superficiale (longitudinale) [i
profunde (circulare).; fibrele se vor grupa form#nd ligamentele. Grosimea capsulei este
maxim` la nivelul ligamentului iliopretrohanterian.

Ligamentele:

- ligamentele articulare \nt`resc capsula asigur#nd stabilitatea \n timpul sta]iunii verticale,

mersului, alerg`rii, s`riturii. Fibrele superficiale ale capsulei formeaz` ligamentul ilio-femural
Bertin-Bigelow (are \n componen]` dou` fascicule cu ajutorul c`rora joac` un rol important \n
men]inerea pozi]iei ortostatice), ligamentul pubofemural, ligamentul ischiofemural (cu dou`
fascicule). Fibrele circulare ale capsulei formeaz` zona orbicular`, un inel ce \nconjur` colul
femural, sus]in#ndu-l. Un rol secundar \n biomecanica [oldului este atribuit ligamentului rotund
(intraarticular).

Articula]ia coxofemural` este o enartroz` cu trei grade de libertate, la nivelul c`reia se

Flexia/extensia
Flexia este mi[carea prin care fa]a anterioar` a coapsei se apropie de
abdomen.
Extensia este mi[carea invers` flexiei, prin care fa]a posterioar` a
coapsei se apropie de zona fesier`.
|n ambele cazuri, femurul se mi[c` \n jurul unui ax transversal ce trece
prin foseta capului femural [i v#rful trohanterului mare. |n timp ce capul
femural alunec` \n cavitatea acetabular`, epifiza distal` a femurului
descrie un arc de cerc, dinainte \napoi, pentru extensie [i dinapoi
\nainte, pentru flexie.
|n timpul flexiei, partea anterioar` a capsulei articulare, precum [i
ligamentele extraarticulare anterioare, se relaxeaz`, \n timp ce partea
posterioar` a capsulei este pus` \n tensiune.
|n timpul extensiei, partea posterioar` a capsulei articulare se relaxeaz`,
iar partea anterioar` a ei [i ligamentele extra-articulare anterioare sunt
puse \n tensiune. Flexia activ`: 90-120, flexia pasiv`: 110-140;
extensia activ`:
30, extensia pasiv`: 50.
Abduc]ia/adduc]ia

Adduc]ia este mi[carea prin care coapsa se apropie de linia

median`. Abduc]ia este mi[carea prin care coapsa se
\ndep`rteaz` de linia median`.
Aceste dou` tipuri de mi[c`ri se efectueaz` \n plan frontal, \n
jurul unui ax sagital, ce trece prin capul femural.
Limitarea abduc]iei este realizat` de contactul osos dintre
colul femural [i spr#nceana acetabular`. Limitarea adduc]iei
este dat` de contactul dintre cele dou` coapse. Adduc]ia
activ`: 30, adduc]ia pasiv`: 65. Abduc]ia activ`: 70,
abduc]ia pasiv`: 80.

Circumduc]ia

Circumduc]ia
rezult`
din
executarea
succesiv`
a
celor
patru
mi[c`ri
:
flexie/extensie/adduc]ie/abduc]ie. |n timpul acestei mi[c`ri, capul femural se rote[te \n
cavitatea acetabular`, \n timp ce epifiza distal` a femurului descrie un cerc.

Rota]ia

Exist` dou` tipuri de rota]ii: extern` [i intern`. |n timpul rota]iei externe, femurul se
\nv#rte \n jurul unui ax vertical, ce trece prin centrul capului femural. Marele trohanter se
mi[c` dinainte spre \napoi, iar v#rful piciorului se \ndreapt` spre \n afar`. |n timpul rota]iei
interne, mi[carea se produce invers. Trohanterul mare se \ndreapt` spre \nainte [i v#rful
piciorului spre \n`untru.
Rota]ia extern` activ`: 35, pasiv`: 40. Rota]ia intern` activ`: 15, pasiv`: 20.

Mu[chii:

Flexorii: psoas iliac (flexor principal), croitor, dreptul anterior.

Extensorii: fesier mare,mijlociu, biceps femural, semitendinos, semimembranos.
Abductorii: fesier mare, mijlociu, mic, piramidal, tensor al fasciei lata.
Adductorii: pectineu, adductor mare, mic, drept intern.
Rotatorii interni: fesier mijlociu, mic.
Rotatorii externi: piramidal, obturator intern, extern, gemen superior, inferior, p`trat
femural.

GENUNCHIUL

particularit`]i anatomofunc]ionale [i biomecanice

La nivelul genunchiului se \nt#lnesc extremit`]ile femurului, peroneului, tibiei [i suprafa]a

articular` a rotulei. Dintre acestea, femurul, tibia [i rotula particip` la alc`tuirea articula]iei
genunchiului, cea mai mare articula]ie a corpului uman.

Femurul

Este cel mai mare os al corpului. Diafiza sa prezint`, \n 2/3 superioare, o curbur` cu
concavitatea intern`, situat` \n plan frontal, curbur` ap`rut` datorit` faptului c` femurul se
comport` ca o coloan` \nc`rcat` excentric (coloan` mobil` superior [i fixat` inferior).
Femurul prezint` de-a lungul \ntregii diafize o curbur` cu concavitatea posterioar`, situat` \n
plan sagital, curbur` ap`rut` datorit` faptului c` femurul se comport` ca o coloan` \nc`rcat`
central [i mobil` at#t \n partea ei superioar` c#t [i \n partea inferioar`.
|n ceea ce prive[te for]ele ce ac]ioneaz` asupra femurului, \n 1/3 superioar` femurul este
supus \n special for]elor de flexie, torsiune, forfecare, \n 1/3 medie for]elor de r`sucire,
iar \n 1/3 inferioar` - for]elor de compresiune. Evident c`, datorit` for]elor diferite ce solicit`
func]ional anumite zone din femur vor ap`rea varia]ii \n grosimea corticalei.
|n ortostatism, femurul preia greutatea corpului transmi]#nd-o gambei. Axul s`u anatomic
nu corespunde axului biomecanic (axul biomecanic une[te foseta capului femural cu centrul
genunchiului); \ntre ele se formeaz` un unghi deschis \n sus, cu valoare de 6-9 (diferen]ele
sunt date de raportul existent \ntre lungimea colului femural [i lungimea diafizei femurale).

Epifiza distal` a femurului are dimensiuni crescute at#t transversal, c#t [i antero-posterior;
ea prezint` trohleea femural` (alc`tuit` din [antul trohleei [i dou` versante \nclinate \ntre ele),
fosa intercondilian`, condilii extern [i intern.
Condilul femural intern este mai voluminos [i mai cobor#t dec#t cel lateral.
Datorit` diferen]ei anatomice \ntre axul mecanic al femurului [i cel al tibiei \n condi]ii
fiziologice, se delimiteaz` un unghi obtuz, deschis lateral, de aproximativ 175, numit genuvalgum fiziologic.
Tibia

Epifiza proximal` tibial` este voluminoas`, u[or aplatizat` dinspre anterior spre
posterior, av#nd o fa]` anterioar` convex` [i una posterioar`, u[or concav`. Este
alc`tuit` din dou` forma]iuni osoase relativ voluminoase, numite condili tibiali
(medial [i lateral). Fiecare condil prezint`, superior, c#te o suprafa]` articular`
concav`, pentru condilul femural corespondent, numit` fa]` articular` superioar`.
|ntre cele dou` fe]e articulare superioare se afl` o protuberan]` osoas` numit`
eminen]a intercondilian`, care prezint` la r#ndul ei un tubercul intercondilian
lateral [i unul medial. Anterior de aceast` eminen]` [i posterior de ea se afl` dou`
suprafe]e articulare triunghiulare, care \mpreun` cu suprafe]ele articulare concave
alc`tuiesc platoul tibial, ce este acoperit \n \ntregime de cartilaj hialin gros de
6-7 mm.
Pe fa]a anterioar` a epifizei proximale, pe linia median`, se afl` tuberozitatea
tibial` anterioar`, pe care se inser` tendonul rotulian. Lateral de acesta se afl` o
mic` protuberan]` osoas` numit` tuberculul Gerdy, pe care se inser` fascia lata.

Rotula

Rotula se afl` la nivelul fe]ei anterioare a genunchiului, \ntr-un orificiu anterior al

capsulei articulare a genunchiului, av#nd un rol deosebit \n biomecanic`.
Rotula este cel mai mare os sesamoid al organismului; are form` triunghiular`, turtit`
dinspre anterior spre posterior. Fa]a posterioar` este \mp`r]it` de o creast` osoas`
vertical`, fin`, \ntr-o suprafa]` articular` lateral`, ce se articuleaz` cu suprafa]a
articular` a condilului femural lateral [i o suprafa]` articular` medial`, ce se articuleaz`
cu suprafa]a articular` a condilului femural medial.
Pe baza rotulei se inser` tendonul cvadricipital al mu[chiului cvadriceps femural, iar de
v#rful ei se prinde tendonul rotulian.

Suprafe]ele articulare de la nivelul articula]iei genunchiului, vin \n contact astfel:

trohleea femural` [i suprafa]a patelar` a femurului vin \n contact cu fa]a articular`

posterioar` a rotulei [i formeaz` articula]ia femuro-patelar`;
suprafe]ele articulare condiliene (dreapt` [i st#ng`) vin \n contact cu cavit`]ile glenoide
(dreapt` [i st#ng`) ale platoului tibial, form#nd articula]ia femuro-tibial`;

Suprafe]ele articulare ale articula]iei femuro-tibiale sunt incongruente. Pentru

realizarea congruen]ei, se interpun \ntre ele dou` structuri fibro-cartilaginoase numite
meniscuri:

meniscul extern (lateral), de forma literei O;

meniscul intern (medial), de forma literei C.

Printr-o sec]iune frontal` se observ` c` un menisc are form` triunghiular`, prezent#nd o

baz`, \ndreptat` c`tre capsula articular` pe care se [i inser`, un v#rf, \ndreptat spre
interiorul cavit`]ii articulare, o latur` superioar` concav` femural` [i o latur` inferioar`
plan` tibial`.
Privit de sus, se observ` c` un menisc este alc`tuit din dou` coarne (anterior [i

Din punct de vedere structural, meniscul prezint` dou` regiuni distincte:

o regiune extern`, c`tre capsula articular`, numit` zona vascular` deoarece prezint` vase
de s#nge;
o regiune intern`, localizat` spre v#rful meniscului, numit` zona avascular` deoarece nu
prezint` vase de s#nge.

Aceste meniscuri se afl` la periferia platoului tibial, inser#ndu-se pe marginile lui [i pe

capsula articular`. Aderen]a lor la capsul` \mparte cavitatea articular` \ntr-un etaj
suprameniscal [i altul inframeniscal.
Fiecare menisc se inser` exclusiv prin cele dou` extremit`]i numite coarne, \n aria
intercondilian` corespunz`toare (anterioar` sau posterioar`). Datorit` construc]iei lor,
meniscurile pot fi mobile \n articula]ie, deplas#ndu-se odat` cu condilii femurali.
Mijloace de unire

Capsula articular`

Capsula articular` prezint` urm`toarele particularit`]i:

este groas`, rezisten]` [i lax`, permi]#nd mi[c`ri de amplitudine relativ mare;

este format` dintr-un strat extern fibros [i unul intern sinovial;
este format` din fibre: longitudinale (sunt superficiale unele merg p#n` la tibie, altele sunt
\ntrerupte de meniscuri), transversale [i oblice (sunt profunde);
este comun` ambelor articula]ii (femuro-patelar` [i femuro-tibial`);
se inser` pe marginile suprafe]elor articulare, l`s#nd \n afar`, proximal epicondilii femurali
[i distal capul peroneului. Inser]ia femural` a capsulei are urm`torul traiect: pleac` din
depresiunea de deasupra fe]ei patelare la circa 10-20 mm de suprafa]a articular` [i
descinde pe laturile condililor p#n` la epicondili, ce r`m#n extracapsular; de aici capsula se
afund` \n fosa intercondilian`, unde se confund` cu ligamentele \ncruci[ate. Inser]ia tibial`
urm`re[te conturul condililor tibiali \ncep#nd de la aria intercondilian` anterioar` [i
termin#ndu-se la cea posterioar`, pe ligamentele \ncruci[ate; linia de inser]ie capsular` se
afl` la circa 2-5 mm sub cartilajul articular;
este slab` \nainte [i pe fe]ele marginale [i mai dens` posterior, unde este \nt`rit` de dou`

Ligamente:

Capsula articular` este \nt`rit` \n toate planurile de ligamente:

patru ligamente extra articulare: tendonul rotulian, ligamentele poplitee,

ligamentul colateral extern [i ligamentul colateral intern;
dou` ligamente intraarticulare: ligamentul \ncruci[at antero-extern [i
ligamentul \ncruci[at postero-intern.
Tendonul rotulian este cel mai gros ligament al acestei articula]ii (2-3 cm) [i are
o lungime de 5-6 cm; este aplatizat dinspre anterior spre posterior; se \ntinde
\ntre v#rful rotulei [i tuberozitatea tibial` anterioar`, av#nd form` triunghiular`.
Prezint` dou` fe]e [i dou` margini: prin fa]a sa anterioar` r`spunde fasciei
femurale, iar prin cea posterioar` unei mase celulo-adipoase numit` corpul
adipos infrapatelar Hoffa [i mai jos unei burse seroase numit` bursa infrapatelar`
profund`. Marginile sale vin \n raport cu forma]iunile de \nt`rire ale capsulei:
expansiunile mu[chiului cvadriceps, retinaculele patelei medial [i lateral
(ligamente verticale ce se \ntind de la marginile rotulei la condilul femural
corespondent).
Tendonul rotulian stabilizeaz` capsula articular` \n plan anterior; el formeaz`,
\mpreun` cu mu[chiul cvadriceps, cu rotula [i cu tendonul cvadricipital, aparatul
extensor al genunchiului.
Ligamentele poplitee capsula posterioar` este \nt`rit` lateral [i medial de
dou` ligamente aplatizate, numite ligamente condiliene. |ntre ele, \n plan median,
se afl` ligamentele poplitee oblic [i arcuat, ce \nt`resc capsula \n plan posterior.
Ligamentul popliteu oblic este o parte a tendonului mu[chiului semimembranos;
el se \ntinde de la condilul tibial medial c`tre condilul femural lateral [i c#teva din
fibrele lui se amestec` cu fibrele capsulei articulare (se nume[te [i tendon
recurent al mu[chiului semimembranos).
Ligamentul popliteu arcuat se \ntinde \ntre epicondilul femural lateral [i mijlocul

Ligamentul colateral extern (lateral, fibular) este puternic [i rezistent; prin fa]a sa
profund`, vine \n raport cu tendonul mu[chiului popliteu [i artera articular` superoextern`, iar prin fa]a sa superficial`, cu fascia femural`; el se \ntinde \ntre fa]a lateral` a
condilului femural lateral [i partea antero-lateral` a capului peroneului; se opune mi[c`rii
de adduc]ie a gambei fa]` de coaps` (de hipervarus).
|n extensia gambei pe coaps`, ligamentul este \n tensiune, iar \n flexie este relaxat; acest
ligament nu ader` la capsul`.
Ligamentul colateral intern (medial, tibial) este aplatizat [i rezistent; se \ntinde \ntre
fa]a medial` a condilului femural intern [i fa]a medial` a condilului tibial medial; este
format din dou` fascicule (superficial [i profund) [i din trei feluri de fibre: verticale, situate
\n partea cea mai anterioar` [i care se \ntind de la femur la tibie, oblice descendente,
care plecate de la femur se \ndreapt` \n jos, r`sfir#ndu-se pe meniscul medial [i, oblic
ascendente, \ndreptate de la tibie spre meniscul medial.
Acest ligament se confund` \n partea posterioar` cu capsula articular`, pe c#nd \n cea
anterioar` este bine individualizat. Prin fa]a sa profund` vine \n raport cu meniscul
articular, cu tendonul orizontal al semimembranosului [i cu artera articular` inferointern`. Fa]a lui superficial` este acoperit` de fascia femural` [i de tendoanele ce
particip` la formarea complexului aponevrotic numit laba de g#sc`. Ca o caracteristic`,
acest ligament se opune mi[c`rii de abduc]ie a gambei fa]` de coaps` (mi[care de
hipervalgus).
Ligamentul
\ncruci[at antero-extern este puternic, relativ scurt, de forma unui cilindru;
este aplatizat antero-posterior; distal, se inser` anterior de eminen]a intercondilian`, iar
proximal, se inser` pe fa]a medial` a condilului femural extern, av#nd o direc]ie oblic` \n
sus, \napoi [i \n afar`.
Acest ligament se opune deplas`rii anterioare a tibiei fa]` de femur (se opune sertarului
anterior).

Ligamentul \ncruci[at postero-intern are forma asem`n`toare cu aceea a

ligamentului \ncruci[at antero-extern, dar este ceva mai gros [i se rupe mult mai rar; distal
se inser` posterior de eminen]a intercondilian`, iar proximal se inser` pe fa]a lateral` a
condilului femural medial, av#nd o direc]ie oblic` \n sus, \nainte [i \n`untru.
Se opune deplas`rii posterioare a tibiei fa]` de femur (se opune sertarului posterior).
Pe partea anterioar` [i posterioar` a celor dou` ligamente \ncruci[ate se distinge c#te un
fascicul numit:

ligamentul menisco-femural anterior, ce se \ntinde \ntre partea anterioar` a

meniscului medial [i fa]a medial` a condilului femural lateral (merge \n sus [i lateral);
ligamentul menisco-femural posterior, ce se \ntinde de la cornul posterior al
meniscului lateral la fa]a medial` a condilului femural medial, al`tur#ndu-se uneori
ligamentului \ncruci[at postero-intern (merge \n sus [i medial).

Exist` opinii divergente \n ceea ce prive[te localizarea intraarticular` a celor dou`

ligamente \ncruci[ate. Unii autori sus]in c`, de[i profund situate, aceste ligamente se afl` \n
realitate \n afara articula]iei, c`ci sunt \n afara membranei sinoviale (care le acoper` doar
anterior [i lateral).
|n ceea ce prive[te raporturile ligamentelor \ncruci[ate \ntre ele: cele dou` ligamente
prezint` o dubl` \ncruci[are una \n sens antero-posterior [i alta \n sens frontal; ele se
ating prin marginile lor axiale, pe c#nd cele marginale dau inser]ia capsulei.
Din cele dou` fe]e pe care le prezint` (anterioar` [i posterioar`), uneori, cea anterioar` este
tapetat` de sinovial`, pe c#nd cea posterioar` este extraarticular` [i vine \n raport cu
gr`simea fosei intercondiliene.
Ligamentele \ncruci[ate \mping stratul sinovial \naintea lor, fiind por]iunea cea mai
profund` a capsulei. Totodat` ele sunt p`r]i \ngro[ate ale por]iunii invaginate,
intercondiliene a capsulei.

Forma]iunile aponevrotice de \nt`rire a capsulei: \n partea anterioar` capsula este \nt`rit`

de trei forma]iuni aponevrotice, ce se succed dinainte \napoi astfel:

fascia genunchiului
expansiunea cvadricipital` cu retinaculele patelei
aripioarele patelei

Fascia genunchiului acoper` articula]ia ca un man[on [i se continu` \n sus cu fascia

femural`, iar \n jos cu cea crural`; pe partea sa lateral` este \nt`rit` de tractul ilio-tibial.
Expansiunea cvadricipital` este o lam` fibroas` ce se desprinde din tendoanele terminale
ale mu[chiului cvadriceps (mai ales ale va[tilor), trece ca o perdea \naintea articula]iei
genunchiului, fix#ndu-se apoi pe circumferin]a epifizei proximale tibiale. Aceast`
expansiune este consolidat` pe marginile patelei [i ale ligamentului patelar printr-o serie
de fibre verticale ce se numesc retinaculele patelei (medial [i lateral). Fiecare retinacul
pleac` din tendonul vastului [i marginea respectiv` a patelei [i se fixeaz` pe circumferin]a
condilului tibial subiacent, de o parte sau de cealalt` a tuberozit`]ii tibiei.
Aripioarele paelei sunt dou` bandelete fibroase \ntinse \n plan orizontal [i acoperite de
expansiunea cvadricipital`. Ele se inser` pe marginile patelei [i pe condilul femural
respectiv.

Sinoviala

Sinoviala este foarte groas`, fiind cea mai voluminoas` din tot organismul [i cu dispozi]ia
spa]ial` cea mai complex`; de asemenea, ea este comun` celor dou` articula]ii din cadrul
articula]iei genunchiului. C`ptu[e[te toat` fa]a intern` a capsulei precum [i ligamentele
intraarticulare
[i secret` ao meniscurilor,
cantitate mare
de lichid
sinovial;
este\nfoarte
vascularizat`.
Datorit`
inser]iei capsulare
sinoviala
este
\mp`r]it`
dou` bine
compartimente:

o sinovial` suprameniscal`, ce corespunde articula]iei femuro-meniscale;

Structurile portante ale genunchiului

Cei doi condili femurali nu sunt egali ca m`rime, cel medial fiind mai divergent [i mai lung,
m`sur#nd 10 mm; coboar` mai jos (2-7 mm) dec#t cel lateral, astfel \nc#t femurul, a[ezat cu
cei doi condili pe un plan orizontal, va lua o direc]ie oblic` \n sus [i \n afar`.
Suprafa]a articular` a epifizei inferioare femurale, reprezen-tat` de cei doi condili femurali,
este recurbat` \napoi [i de aceea partea sa cea mai mare este situat` \napoia axului osului.
Fiecare condil este oblic orientat [i axul s`u de \nv#rtire este oblic de sus \n jos [i din spa]iul
intercondilian \nspre fa]a cutanat`.
Cei doi condili diverg dinainte-\napoi, astfel c` diametrul transversal al extremit`]ii inferioare
a femurului este mai mare \n partea posterioar` dec#t \n cea anterioar`.
Din profil, forma condililor realizeaz` o volut` a c`rei raz` cre[te dinapoi-\nainte, de la 16 la 45
mm.
Cele dou` cavit`]i glenoide ale tibiei sunt diferite, astfel cea medial` este mai ad#nc` cu 3
mm dec#t cea lateral` [i are o raz` de curbur` de 70 mm; rezult` c` din cauza decalajului
dintre cele dou` cavit`]i, fiecare prime[te transmiterea for]elor de presiune pe un plan
orizontal, dar pe paliere diferite.
Suprafa]a articular` total` a genunchiului este considerat` ca fiind \n medie de 30 cm2 .

Structura extremit`]ilor osoase marcheaz`, prin sistemul lor trabecular, traiectoria tensiunilor
principale la care sunt supuse. Astfel, epifiza femural` distal` are dou` sisteme trabeculare:

primul pleac` de la corticala medial` [i se pierde \n parte \n condilul omonim (sistem

supus presiunilor de compresiune) [i \n parte pe condilul controlateral (pe traiectul
presiunilor de trac]iune);
al doilea porne[te de la corticala lateral` [i realizeaz` o dispozi]ie simetric`.

Structura epifizei proximale tibiale este asem`n`toare, sistemele trabeculare ale acesteia
reprezent#nd o continuare a celor din diafiza femural`.