SCOALA POSTLICEALA HENRI COANDA CONSTANTA

SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

DEPENDENTA DE COFEINA

PROF.STAN ALINA ELEV POPESCU

CRISTINA
AMF III

2022

1
 Ce este dependența?

Dependența reprezintă o problemă serioasă de sănătate și este definită ca o incapacitate

psihologică și fizică de a opri consumul anumitor substanțe (droguri, alcoolul,
tutun,cofeina ,etc.), sau de a renunța la realizarea anumitor activități (mâncatul compulsiv,
jocurile de noroc, etc.), chiar dacă persoana este conștientă că acestea ii fac rău.
Atunci când o persoană suferă de o dependență, ea nu deține controlul deplin asupra
acțiunilor sale, iar uneori nu deține niciun fel de control. Pentru a face față realității zilnice,
persoana ar avea nevoia satisfacerii urgente a acelei dependențe. Tipuri de dependență

Dependența fizică
Dependența fizică intervine atunci când organismul simte din ce în ce mai des nevoia de a
consuma o anumită substanță, și în cantități din ce în ce mai mari. Creierul se obișnuiește în timp
cu substanța respectivă și nu mai reacționează cu aceeași cantitate de plăcere, așa încât doza
trebuie crescută treptat, pentru a-și asigura plăcerea constantă. Atunci când persoana respectivă
renunță brusc la substanța ce îi provoacă dependența, se instalează sevrajul.
Cele mai cunoscute forme de dependență sunt:
 Dependența de droguri;
 Dependența de alcool;
 Dependența de tutun;
 Dependența de cafea;
 Dependența de internet;
 Dependența de jocuri de noroc
 Dependența de jocuri video;
 Dependența de cumpărături;
 Dependența de mâncare;
 Dependența de sex;
 Dependența de sport.

Dependența psihologică
Putem vorbi despre ea atunci când dorința emoțională sau psihologică pentru o substanță sau un
comportament împing persoana spre a obține satisfacția consumului. Dacă persoana întrerupe
brusc consumul, se va simți deprimată, neliniștită, va avea insomnii, iar puterea de concentrare
va scădea dramatic.

2
 CAFEINA
(COFEINA)

Cofeina este cel mai larg utilizat psihostimulant, este o substanţă naturală care se
găseşte in principal in semintele arborelui de cafea (Coffea arabica), in frunzele de ceai (Thea
sinensis) si cotiledoanele semintelor de cacao (Theobroma cacao) dar si in seminţele sau fructele
a cel puţin 100 de specii diferite de plante.
Alaturi de cafeina se mai gasesc in aceste plante si alti compusi din grupa metilxantine
cum ar fi teofilina si teobromina.
Proprietatile generale ale metilxantine lor sunt:
 stimulante ale SNC
 stimulante ale inimii,
 efect bronhodilatator si diuretic - efectele sunt de intensitate diferita pentru fiecare
dintre ele.
Cafeina este semnalata si in traficul de droguri, ca falsificator (adulterant) al drogurilor
psihostimulante, fiind folosita pentru a mima actiunea stimulanta a amfetaminelor.
Absorbtia gastrointestinala este mare, iar biodisponibilitatea, dupa administrarea orala,
tinde
spre 100%. Timpul de injumatatire al cafeinei este mult mai mic la fumatori (3 ore), fata de
nefumatori (10 ore). La copiii mai mari de 3 ani si la adulti biotransformarea este intensa, insa la
copiii mai mici de 2-3 luni metabolizarea este foarte lenta si timpul de injumatatire este mai mare
de 24 de ore. Se distribuie larg in organism si realizeaza concentratii crescute in creier. Se
metabolizeaza aproape in totalitate 85% (mai putin de 10% din substanta patrunsa in organism
este eliminate netransformata) si se elimina sub forma de metaboliti pe cale renala.
Cafeina se foloseste ca atare - cafeina baza sau sub forma de saruri: cafeina
natrlubenzoica si cafeina citrica.

3
Dependenta de cafeina
Dependenta de cafea este o problema reala a lumii in care traim. Se estimeaza ca peste
120.000 de tone de cafea se consuma anual, la nivel mondial. Nu este greu sa ghicim ca acest
lucru a dus la milioane de oameni dependenti de aceasta bautura, spune dr. Laurentiu Luca,
medic de medicina generala. Potrivit acestuia, vorbim despre dependenta atunci cand bem mai
mult de 300 ml de cafea pe zi (3 cani normale de cafea).
Cafeaua este benefica pentru sanatatatea noastra. Insa exista si reversul medaliei: dependenta de
cafea ne poate imbolnavi. Bolile de inima, ulcerul, insomniile si anxietatea sunt cele mai comune
suferinte generate de un consum excesiv de cafea.
Manifestările abstinenţei de la băutul cafelei în cazul consumatorilor „înrăiţi“ sunt
comparabile cu cele trăite de dependenţii de droguri sau de alcool.

ACTIUNE SI INDICATII

Cafeina este un stimulator psihomotor de intensitate moderata, stimuleaza respiratia in

conditiile deprimarii acesteia (de exemplu, in intoxicatia cu barbiturice), are un efect stimulator
asupra inimii, produce vasoconstrictie in în sfera nervului splahnic şi dilataţia vaselor coronare
cerebrale şi renale. Cafeina mai are si un efect diuretic slab, stimuleaza secretia gastrica,
relaxeaza musculatura neteda bronsica.
Cafeina consumată cu moderaţie poate face parte dintr-o dietă sănătoasă. Este un alcaloid
care imbunatateste timpul de reactie si concentrarea si creste vigilenta datorita stimularii sistemul
nervos central, mărind activitatea senzorială.
Efectele fizice includ stimularea sucului digestiv, rinichilor si metobolismului intr-un mod care
sustine eliminarea toxinelor. Consumul de cafeina a fost asociat si cu un nivel scazut de acid uric
si cu o probabilitate mai mica de a suferi de guta. Creşte puterea de contracţie a cordului
îmbunătăţindu-i ritmul. În doze terapeutice îmbunătăţeşte activitatea centrului respirator şi cea
diuretică, prin diminuarea resorbţiei tubulare.
Chiar si in conditii foarte neprielnice, la doze moderate amplifica multe procese psihice:
 capacitatea de concentrare
 vigilenta (atentia sustinuta)

4
 fixarea de noi informatii si rememorarea lucrurilor invatate anterior
 viteza de reactie (timpii de raspuns)
 viteza de procesare a informatiilor
 dispozitia

REACTII ADVERSE

In doze excesive (de 300-600 mG) cafeina determina neliniste, anxietate, excitatie,
insomnie, diureza, deraierea fluxului gandirii si vorbirii, tahicardie sau aritmii cardiace, perioade
de infatigabilitate, agitatie psihomotorie, confuzie, vertij, tremor al extremitatilor, pirozis si
discomfort epigastric, crampe musculare, tulburari de vedere si auz.
S-a dovedit ca, in general, consumul in exces al cafeinei (aproximativ 600mg/zi) duce la
dependenta. Dependenta de cafeina se caracterizeaza prin anxietate, agitatie si probleme ale
somnului (similare starilor de anxietate) si ingestia unei cantitati mari de cafeina poate fi asociata
cu depresia si poate agrava sindromul premenstrual (SPM).
Toleranta la cafeina difera de la persoana la persoana, insa excesul este toxic. Intoxicatia
acuta grava este foarte rara, doza potential letala fiind de 100 mg/kg, mult mai mare decat s-ar
putea ingera prin cafea.
Consumul cronic de cafea, urmat de intreruperea brusca, determina un sindrom de
abstinenta usor caracterizat prin iritabilitate, neliniste, nervozitate, dificultate de a lucra si cel
maicaracteristic, cefalee.
Tulburarea de somn indusa de cafeina produce de regula insomnie, desi unii indivizi se
pot plange de hipersomnie si de somnolenta diurna (mai ales atunci cand vorbim despre
abstinenta de la cafeina) in legatura cu cafeaua. Cafeina exercita un efect dependent de doza,
cresterea dozelor cauzand cresterea vigilitatii si o reducere a continuitatii somnului.
Cafeaua poate înrăutaţi simptomele refluxului gastric, iar dacă ai probleme cu somnul ar fi
bine să renunţi să o mai bei în a doua parte a zilei.
Cafeina inhiba o enzima numita fosfocreati-resintetaza, implicata in transformarea creatinei in
fosfocreatina- sursa de energie rapida pentru muschii scheletici si creier. Altfel spus, cafeaua
care te “remoteaza” dupa un efort fizic nu are cum sa faca acest lucru, doar produce surescitare si
imbunatateste anumite functii psihice diminuate din cauza oboselii accumulate. Nici inainte si
nici in timpul efortului cafeina nu este prea buna, daca ne gandim la efectul asupra glicemiei si
secretiei de epinefrina (adrenalina).
Cafeina influenţează sistemul de comunicaţii al creierului Influenţa cafeinei se exercită în
primul rând asupra a doi transmiţători, acetilcolina şi adenozina, crescând nivelul de acetilcolină

5
şi reducând efectul adenozinei. În mod normal, adenozina inhibă activitatea neuronilor. Cafeina
îi slăbeşte capacitatea de a-şi îndeplini sarcina, ceea ce duce la accelerarea anormală a proceselor
Un alt efect indus de cafeina este hipoglicemia. Si cei fara diabet zaharat pot sa aiba
hipoglicemie, mai bine zis un tip anume numit hipoglicemie reactiva.
Consumul indelungat de cafeina duce la cresterea secretiei de cortizol, un alt hormon de
stres.
Acesta accentueaza dorinta de a consuma glucide cu indice glicemic mare si creste rezervele de
energie, in special tesutului adipos. Astfel, un apetit crescut pentru dulciuri in cursul dupaamiezii
poate fi consecinta cafelei de dimineata. Nivelul ridicat de cortizol influenteaza semnificativ si
stareapsihica: stari de tensiune, anxietate ridicata care scad starea de bine perceput si in timp pot
genera stari depresive.
Cafeaua reduce apetitul alimentar pentru scurte perioade de timp, posibil ulterior corectiei
hipoglicemiei reactive si ca efect al cresterii secretiei de acid gastric.
Cafeina genereaza insomnia, care si ea creste rezistenta la insulina. In consecinta,
organismul necesita o cantitate mai ridicata de insulina pentru a functiona optim, drept urmare
pancreasul va trebuie sa produca o cantitate mai ridicata din acest hormon. In timp, pancreasul
poate ajunge la epuizare si risca sa apara diabetul zaharat.
Inevitabil si cafeina a intrat pe lista parca tot mai lunga a substantelor care fac minuni, vindeca
boli sau oricum previn/rezolva multe din problemele de sanatate (alaturi de vin, bere, aloe vera,
mai nou marihuana etc.) Cercetari pe termen lung arata ca intre cei care consuma cronic cafeina
si cei placebo, pentru acelasi interval de timp, nu exista vreo diferenta notabila.
Deci consumul pe termen lung nu aduce vreun beneficiu net.

Semnele excesului de cafeina:

-Tahicardie
-Confuzie, anxietate
-Tulburari de somn, insomnie, oboseala exagerata
-Febra
-Probleme gastrointestinale
-Migrene
-Sete exagerata
-Poliurie (urinare excesiva)
-Iritabilitate

6
-Crampe musculare
-Afectiuni respiratorii
-Greata
-Stari de voma
Din cauza faptului ca declanseaza dependenta, atunci cand o persoana decide sa renunte la
cafea, va resimti pentru o perioada simptomele specifice sevrajului. In mod normal, cofeina are
un impact asupra organismului timp de trei ore dupa ce a fost consumata cafeaua, iar simptomele
de stopare a consumului pot aparea intre 12 si 20 de ore de la ultima cana de cafea consumata, in
cazul unei persoane dependente. Simptomele de sevraj sunt mai proeminente incepand cu a doua
zi de la intreruperea consumului, dar in mod normal nu dureaza mai mult de o saptamana.

Tratament
Daca ati experimentat deja cateva dintre aceste stari sau daca exista alte cauze care sa va
determine sa renuntati, partial sau total, la acest viciu, va aflati in fata unei mari provocari. O
renuntare brusca la doza zilnica de cafeina atrage cu sine simptome prin care organismul nostru
se opune acestei schimbari. Durerile de cap, oboseala, iritabilitatea sunt numai cateva dintre
aceste simptome, care dispar insa dupa cateva zile.
Trei pasi simpli care va ajuta sa treceti cu bine peste aceasta faza.
 Pasul intai: identificati motivul pentru care faceti aceasta schimbare: va simtiti rau, nu
mai puteti dormi noaptea, aveti pe dinti pete galbene sau maro sau respiratie urat
mirositoare etc
 .Pasul doi: calculati cat de multa cafeina beti zilnic (inclusiv cea existenta in alte bauturi,
in alimente si chiar in unele medicamente analgezice) si incercati sa reduceti treptat
cantitatea de cafeina. De exemplu, beti in fiecare zi o cana de cafea mai putin decat de
obicei. Acest lucru va ajuta organismul sa se obisnuiasca cu dozele mai mici de cafeina.
 Pasul trei: inlocuiti cafeaua cu varianta ei decafeinizata sau cu alte produse cu un gust
apropiat celei cu cafeina.

Noi alternative pentru ’dependentii’ de cafea

1. Cafeaua din cereale: contine cereale in proportie de 72% (secara si orz), cicoare si
sfecla de zahar. Chiar daca nu contine cafeina, poate fi o bautura reconfortanta.
2. Ginseng siberian: ceaiul din ginseng siberian (planta-tufis care ajunge pana la 3-4 m
inaltime) creste rezistenta fizica, intareste sistemul imunitar, imbunatateste vederea si
auzul, reduce oboseala, imbunatateste memoria si puterea de concentrare, inlatura stresul
si creste speranta de viata.

7
 3. Ceaiul rosu: indicat persoanelor cu un stil de viata alert, ceaiul rosu elimina stresul,
fiind totodata o sursa buna de vitamine si minerale. Se prepara din planta rooibos. Nu
contine cafeina.
4. Pudra de roscove: la gust si culoare este asemanatoare cu cacaoa. Pudra se obtine din
fructele arborelui roscov, bogate in vitamine, minerale si fibre alimentare. Este un
antioxidant de exceptie, contine putine lipde. In schimb, este bogat in vitaminele A si B
si calciu. Nu contine cafeina, gluten, lactoza, colesterol si nici sodiu.
5. Ceaiul verde: desi contine cafeina, ceaiul verde este mult mai sanatos in comparatie cu
cafeaua. El este bogat in uleiuri esentiale, aminoacizi, vitamina C, proteine, calciu, fluor
si altele. Toate aceste componente fac din ceaiul verde un excelent antioxidant, diuretic,
stimulator cerebral, stimulator al proceselor de ardere a grasimilor si factor de protectie
anticancer.
6. Ceaiul negru: contine cafeina dar si o substanta, TF-2, care distruge celulele canceroase;
reduce riscul de ateroscleroza si infarct; ajuta la eliminarea toxinelor din corp; alunga
oboseala; reduce nivelul colesterolului si stimuleaza digestia.
7. Ceai de lemn dulce (licorice): este un tonic general, dar si antiinflamator, antispastic,
diuretic, antialergic si fluidifiant al secretiilor traheobronsitice. Nu contine cafeina.
8. Ceai din Yerba Mate (planta medicinala forestiera): ceaiul are o aroma dulce-amara; este
un stimulant al sistemului nervos, antireumatic si diuretic.
9. Pudra de ciocolata: chiar daca nu reprezinta cea mai buna alternativa la cafea, ciocolata
pudra este totusi o optiune. Si asta pentru ca o cana de ciocolata pudra contine mai putina
cafeina decat o cana cu cafea.

Daca nu va descurcati singuri in batalia cu aceasta dependenta cereti ajutorul unei persoane
specializate!

CAFEINA SE GASESTE SI IN UNELE PRODUSE FARMACEUTICE

8
BIBLIOGRAFIE:
https://preventis.ro/ce-este-dependenta/
https://ro.scribd.com/document/453027811/referat-cafeina
https://clinica-aliat-suceava.ro
https://www.psychologyhub.ro/dependente/
https://www.coffeeplace.ro
https://www.sanatateafemeilor.ro