Corelația dintre Insomnie și Starea de Sănătate

Introducere
Insomnia, o tulburare de somn caracterizată prin dificultăți de
adormire, menținere a somnului sau somn de proastă calitate,
afectează o mare parte a populației la un moment dat în viață.
Starea de sănătate a unei persoane și insomnia sunt adesea
interconectate într-un mod complex. În acest referat, voi explora
corelația dintre insomnia și starea de sănătate, evidențiind modul
în care insomniile pot afecta sănătatea fizică și mentală a
individului.

Insomnie accidentală
Insomnia accidentală este acel tip de insomnie care se instalează
accidental, în urma unei anumite conjuncturi sau a unei situații
(psihologice, fiziologice).

Insomnie cronică
Insomnia cronica este tulburarea de somn care se manifesta intr-
o perioadă mai lungă de timp, iar cauzele cele mai frecvente ale
acestui tip de insomnie sunt: anxietatea;depresia.
Cuprins
Cauzele lipsei de somn
Cauzele insomniei sunt variate și pot avea legatura cu varsta
(prea înaintata sau prea tanară) sau condițiile fiziologice
existente (sarcina, diverse afecțiuni). Iată care sunt cele mai
frecvente cauze ale insomniei:

Tulburarile de ritm circadian: zboruri lungi cu avionul,

schimbarea locului de munca si a programului (turele sunt un
factor care tulbura somnul si ritmul circadian), altitudine
ridicată, zgomot ambiental, temperaturi prea scazute sau prea
ridicate din camera in care dormi.

Tulburari emotionale sau psihice: depresie, anxietate.

Diverse afectiuni: dureri cronice; angina pectorala, boli

digestive, boli pulmonare, astm, apnee, boli autoimune, boli
degenerative, atac cerebral.

Dereglări hormonale: mecanisme foarte complicate și cu efecte

nebănuite.

Medicatie: unele substante medicamentoase pot induce insomnie

(corticosteroizii, antidepresivele sunt printre cele mai frecvente).
Stresul: perioadele cu stres amplificat cresc șansele de insomnie.
Consumul de alcool: scade sansa unui somn odihnitor.

Tipul de alimentatie: in general, alimentatia nesanatoasa, o cina

consistenta sau dimpotriva, prea frugala, senzația de foame pot
deregla somnul.
Folosirea inainte de culcare a computerelor, telefoanelor,
tabletelor inhiba producerea de melatonina.

Impactul Insomniei asupra Sănătății Fizice și Mentale

Probleme Cardiovasculare: Insomnia cronică poate crește
riscul de hipertensiune arterială, tulburări ale ritmului
cardiac și evenimente cardiovasculare majore, cum ar fi
infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. Lipsa de
somn poate duce la creșterea nivelului de stres și tensiune
arterială.
Obezitate și Probleme Metabolice: Insomnia este adesea
asociată cu modificări hormonale care cresc pofta de
mâncare, în special pentru alimente bogate în calorii și
carbohidrați. Acest lucru poate contribui la creșterea în
greutate, dezvoltarea obezității și la perturbări ale nivelului
de zahăr din sânge.
Slăbirea Sistemului Imunitar: Somnul insuficient sau de
calitate slabă poate slăbi sistemul imunitar, făcând
organismul mai susceptibil la infecții. Răcelile frecvente și
incapacitatea de a se vindeca rapid sunt frecvente în cazul
persoanelor cu insomnie.
Durere Cronica: Insomnia poate exacerba simptomele
durerii cronice, cum ar fi cele din artrită, migrene sau alte
afecțiuni. Lipsa somnului poate face gestionarea durerii mai
dificilă.
Depresie și Anxietate: Insomnia și tulburările de sănătate
mentală, cum ar fi depresia și anxietatea, au o relație
bidirecțională. Insomnia poate fi un factor de risc pentru
dezvoltarea acestor tulburări, iar persoanele cu depresie sau
anxietate pot avea dificultăți în a adormi sau a menține
somnul.
Stres și Iritabilitate: Lipsa de somn cronică poate crește
nivelul de stres și iritabilitatea. Persoanele cu insomnie pot
deveni tensionate și pot avea dificultăți în gestionarea
situațiilor stresante.
Probleme Cognitive: Insomnia poate afecta procesele
cognitive, cum ar fi memoria, concentrarea și capacitatea
de a lua decizii. Persoanele cu insomnie pot avea dificultăți
în îndeplinirea sarcinilor zilnice și pot avea performanță
scăzută la locul de muncă sau în școală.
Creste riscul de infarct: Incidenta cazurilor de infarct
creste in cazul persoanelor care dorm mai putin de 6 ore pe
noapte. De asemenea, lipsa de somn provoaca
hipertensiune arteriala.
Creste nivelul glucozei din sange: Lipsa somnului creste
nivelul de stres, ceea ce duce la cresterea nivelului de
 cortizon din organism. In acest fel, riscul de diabet creste.
Efectele negative asupra organismului contribuie la nu
numai la cresterea riscului de diabet, dar si la declansarea
bolilor de inima, a accidentelor vasculare si a infectiilor.
Modifica apetitul: Lipsa somnului afecteaza echilibrul
hormonilor care ne dau senzatia de foame (grelina) si de
satietate (leptina). Ideea este ca daca dormi mai putin,
organismul tau va secreta mai multa grelina si va inhiba
producerea de leptina, prin urmare vei manca mai mult.
Acest lucru se intampla si pentru ca organismului tau ii
lipseste energia, iar singurul mod in care isi poate face rost
de un surplus de energie este hrana. Daca nu dormi
suficient, vei avea senzatia de foame mai des si vei manca
mai mult decat ai, de fapt, nevoie.
Pielea isi pierde elasticitatea: „Somnul de frumusete” nu
este doar o gaselnita a industriei cosmetice. In timpul
somnului, organismul tau produce un hormon care are rolul
de a reimprospata si repara celulele. Daca nu dormi
suficient, productia de colagen scade, iar acest lucru va
afecta elasticitatea si fermitatea pielii.
Oboseala ochilor: Dupa o noapte de insomnie poti avea
cearcane, sau albul ochilor se inroseste.

Prevenire și Tratament
Pentru a preveni și trata insomnia și pentru a menține o bună
stare de sănătate, următoarele măsuri pot fi luate în considerare:
Promovarea Igienii Somnului: Adoptarea unui program
de somn regulat, evitarea cafeinei și a altor stimulente
înainte de culcare, și crearea unui mediu de somn
confortabil pot ajuta la promovarea somnului odihnitor.
Terapia Cognitiv-Comportamentală pentru Insomnie
(CBT-I): Această terapie este eficientă în schimbarea
comportamentelor și a gândurilor legate de somn și este
recomandată ca primă opțiune de tratament pentru
insomnie.
Evitarea Automedicației: Folosirea medicamentelor
pentru somn trebuie făcută sub supraveghere medicală,
deoarece pot avea efecte secundare și pot crea dependență.
Somniferele sunt medicamentele care fac posibil somnul.
Medicul le va recomanda numai daca:
 Insomnia este severa.
 Ca masura temporara, pentru a te ajuta sa dormi pe
termen scurt.
 Terapia cognitiv comportamentala nu a dat rezultate.
Antidepresivele nu sunt recomandate pentru insomnie
pentru ca nu este foarte sigura eficienta lor in asemenea
cazuri si pentru ca pot avea efecte secundare neplacute. Se
pot recomanda, prescrise de medic, numai in cazul in care
pacientul sufera de depresie si se confrunta cu episoade de
insomnie.
Medicamente care contin melatonina: pentru persoanele de
peste 55 de ani se pot recomanda medicamente care contin
melatonina. Acestea pot stopa insomnia pentru o perioada
de pana la cateva saptamani. Melatonina din compozitie
ajuta la reglarea ciclului somn-veghe.
Antihistaminicele te pot ajuta sa dormi mai bine, dar au ca
efect secundar o stare de somnolenta pe care o vei resimti si
pe parcursul zilei. Tocmai din acest motiv nu sunt
recomandate decat daca medicul le considera necesare.
Medicamente homeopate: exista suplimente pe baza de
plante care au un usor efect sedativ:
- valeriana (Valeriana officinalis);
-jujuba (Ziziphus jujuba);
-floarea patimilor sau floarea pasiunii (Passiflora
incarnata);
-roinita (Melissa officinalis);
-gura lupului (Scutellaria lateriflora);
-iasomia galbena (Gelsemium sempervirens);
-deditelul (Pulsatilla vulgaris);
-anemona (Anemone occidentalis);
-iarba fluturilor (Asclepias tuberosa);
-nucsoara (Myrtistica fragrans).
 Tehnici de relaxare/meditatie: Se poate incerca de
asemenea meditatia, pentru ca aceasta ar putea sa
imbunatateasca somnul si sa reduca stresul. Pot fi incercate
si alte tehnici, precum yoga sau tai chi pentru imbunatatirea
calitatii somnului.
Aromaterapia: Uleiurile esentiale pot ajuta la tratarea
insomniei. Uleiurile esentiale pot fi folosite pentru inhalatii,
sau in cadrul sedintelor de masaj.
Acupunctura: Acupunctura poate fi benefica pentru
tratarea insomniei, dar nu exista studii care sa garanteze
eficacitatea acestei metode in cazul insomniei.
Reflexoterapie: S-a observat ca masajul la talpi
(reflexoterapia) imbunatateste calitatea vietii, reduce
depresia si creste cantitatea de serotonina (hormonul
fericirii). In plus, s-a semnalat si o imbunatatire in cazul
anxietatii si a depresiei.
Meloterapie: Meloterapia este numita si muzicoterapie si
semnifica folosirea auditiilor muzicale pentru tratarea unor
afectiuni nervoase. Pacientii care sufera de insomnie pot
incerca aceasta terapie, studiile realizate sunt incurajatoare
in acest sens.
Insomnia se previne printr-un stil de viata sanatos si o dieta
echilibrata; pentru un somn odihnitor nu se mănânca mult
inainte de culcare (organismul va fi ocupat cu digestia in loc sa
doarma) si trebuie evitate alimentele care contin cofeina.
Lipsa de magneziu poate afecta calitatea somnului. Acest
mineral te ajuta nu numai sa dormi, dar si sa ai un somn mai
odihnitor. Inainte de a lua orice supliment cu magneziu, trebuie
cerut sfatul medicului pentru a afla doza potrivita si daca ai
nevoie de el.
Vitamina D: Corpul nostru produce vitamina D direct de la
soare. Pentru asta trebuie sa fim in aer liber. Prin urmare, daca
vei face miscare in aer liber nu numai ca te vei mentine in
forma, dar vei beneficia si de vitamina D, foarte importanta
pentru functionarea organismului tau.
Exercitii fizice: Nu trebuie depus prea mare efort, sunt foarte
recomandate inotul sau mersul pe jos, pentru ca te calmeaza si te
ajuta sa scapi de tensiunea nervoasa acumulata peste zi. Este
contraindicat sa faci exercitii de o intensitate prea mare (jogging
sau mers la sala) prea aproape de ora de culcare.
De evitat alcoolul, cofeina si nicotina, mai ales seara. Alcoolul te
poate ajuta initial sa adormi, dar te va face sa te trezesti in cursul
noptii. Cofeina te impiedica sa adormi. O poti inlocui cu un
pahar cu lapte sau ceai din plante (musetel). Nicotina este un
stimulent, iar fumatorii au adesea un somn intrerupt.
Stres redus: Cu cat esti mai relaxat atunci cand vrei sa dormi, cu
atat te vei odihni mai bine. Problemele vor astepta pana
dimineata, iar un somn bun poate sa aduca si solutia la ele.
Respecta orele de trezire si de culcare: Ca sa eviti insomnia
trebuie sa ai un program de somn regulat. Daca te vei duce la
culcare si te vei trezi cam la aceeasi ora, organismul tau va fi
programat sa doarma mai bine.
Somnul de dupa-amiaza: Medicii incurajeaza un pui de somn de
30-45 de minute in cursul dupa-amiezii. Daca dormi insa prea
mult in cursul zilei iti va fi afectat somnul de noapte.
Dormitorul trebuie amenajat astfel incat sa induca somnul.
Temperatura din camera nu trebuie sa fie nici foarte ridicata nici
foarte scazuta.
Aparatele electronice nu au ce cauta in dormitor (telefon, laptop,
tableta). Lumina acestora te va impiedica sa adormi.
Linistea si intunericul sunt de asemenea importante: daca exista
o sursa de lumina deranjanta foloseste o masca pentru a-ti
proteja ochii. Impotriva zgomotelor foloseste dopuri de ureche.

Concluzie
Insomnia și starea de sănătate sunt strâns legate, iar insomnia
poate afecta în mod semnificativ atât sănătatea fizică, cât și
sănătatea mentală. Prin înțelegerea corelației dintre cele două și
prin adoptarea unor strategii adecvate de gestionare și prevenire
a insomniei, putem promova o bună sănătate generală și o
calitate mai bună a vieții. Este crucial să căutăm ajutor medical
dacă insomnia devine cronica sau afectează în mod semnificativ
calitatea vieții noastre.