Lipsa somnului – un atac direct la persoana

Se spune ca n-a murit nimeni din cauza somnului. Nu este adevarat. Numeroase
cazuri letale sunt provocate de insomnie

Un

somn bun nu este intotdeauna un lucru usor. Statisticile arata ca milioane de

oameni stau treji in mijlocul noptii, calculand ingrijorati bugetul familiei, amintindu-
si certurile si neintelegerile de peste zi, sau retraind stresul de la serviciu, pana
cand nu le mai ramane nimic de facut decat sa se scoale si sa se uite la
televizor. Dupa numarul mare de retete pentru somnifere si dupa numarul mare
de pastile de dormit vandute in farmacii, insomnia poate fi considerata cea mai
raspandita problema de sanatate a secolului. Numai in SUA se platesc peste 100
miliarde de dolari anual pentru tratamentul si cheltuielile colaterale legate de
patologia

somnului. Aproape oricine a trait ocazional o noapte de insomnie, unul din 3

adulti are periodic dificultati in a adormi, iar una din 4 persoane peste 60 de ani
are chiar in fiecare noapte serioase probleme cu somnul. La noi, din nefericire,
mai mult de jumatate din cei afectati nu urmeaza nici un tratament, ceea ce
poate sa aiba consecinte foarte grave asupra calitatii vietii, a deciziilor luate in
cursul zilei, si este cauza unor evenimente tragice (incluzand accidente letale
datorate somnolentei)

Stadiile si caracteristicile unui somn bun

Somnul este un fenomen reversibil de suprimare temporara a sensibilitatii, prin

care organismul se odihneste profund, metabolismul este incetinit, iar mintea
devine inconstienta fata de lumea exterioara, pentru refacerea rezervelor
energetice necesare centrilor vitali ai organismului.

Somnul se investigheaza cu ajutorul polisomnografului, care masoara simultan

activitatea cerebrala (E.E.G.), miscarile oculare si tonusul muscular. Exista 4
stari de constiinta distincte:
1. Somnul profund (delta) cand organismul se reface cel mai bine, 2. Starea de
vis – somn REM, 3. Somnul usor sau superficial, care acopera cea mai mare
parte a noptii, 4. Starea de veghe. O persoana sanatoasa are nevoie de 15 – 20
de minute pentru a adormi, iar un somn de calitate pare sa vina de la sine, fara
efort. Daca ne trezim uneori in toiul noptii, adormim la loc imediat, iar dimineata
ne trezim natural, cu o senzatie de putere si vitalitate care persista pe tot
parcursul zilei. Cea mai mare parte a proceselor de vindecare si refacere au loc
in timpul perioadelor de odihna nocturna.

Insa foarte multi oameni adorm greu, altii se trezesc noaptea foarte des sau le
este greu sa adoarma la loc, iar altii se trezesc la primele ore ale diminetii, la ora
3 sau 4, si nu mai pot adormi la loc. Insomnia apare si in numeroase afectiuni
organice ca: ischemia cardiaca, astmul bronsic, bronsita cronica, refluxul gastro-
esofagian sau ulcer, obezitate, tulburari metabolice, abuzul de substante, inclusiv
hipnotice si alcool.

Cauzele profunde ale insomniei

Introducerea timpului standardizat (ceasul desteptator) si a luminii electrice

(becul) sunt cele doua cauze profunde ale insomniei, pentru aproape un miliard
din locuitorii planetei care, statistic, nu au un somn fiziologic. De-a lungul istoriei,
activitatile noastre erau masurate dupa rasaritul si apusul soarelui. Organismul
este programat sa functioneze dupa caracterul ciclic al proceselor naturale:
primavara ne putem indragosti, iar iarna ne simtim deprimati. Un agricultor
muncea pe camp toata ziua, iar noptile si le petrecea, de obicei, in casa, si astfel
somnul era de calitate. Azi, majoritatea oamenilor s-au mutat in blocuri de beton
si sticla, iar cand se lasa seara, aprindem lumina si continuam sa lucram. Vietile
noastre nu mai

sunt in echilibru cu ciclurile circadiene, ne trezim si ne culcam dupa ceas, si nu

dupa soare.

Preocuparea pentru studiul somnului si al viselor dateaza de secole, insa

implicatiile acestui “fenomen de masa” au fost studiate foarte putin pana acum.
Cei afectati cauta cu disperare ajutorul, iar la noi in tara se lovesc si de
indiferenta autoritatilor, care considera ca “nu a murit nimeni din cauza
somnului”, in spitalele de la noi neexistand nici macar un singur salon pentru
investigarea, evaluarea si tratamentul insomniilor. Prin gravitatea si durata ei,
insomnia este o amenintare nu numai pentru sanatatea individului, ci si pentru
integrarea sa sociala.

Igiena somnului

Iata in continuare 10 masuri simple de igiena a somnului, dupa celebrul tratat

Kaplan de psihiatrie, pe care le putem aplica singuri acasa:
1. Treziti-va la aceeasi ora in fiecare zi.

2. Limitati timpul zilnic de sedere in pat la durata obisnuita de dinaintea aparitiei

tulburarii de somn.

3. Intreruperea medicamentelor si substantelor cu actiune asupra sistemului

nervos (cofeina, nicotina, alcool, stimulente, cola, ciocolata, ceai negru, ceai
verde).

4. Evitarea somnului in timpul zilei (cu exceptia cazului in care acesta induce un
somn nocturn mai bun).

5.Crearea unei forme fizice bune, printr-un program gradat de exercitii fizice
viguroase in cursul diminetii.

6. Evitarea stimularii psihice in cursul serii, inlocuitul privitului la televizor cu

ascultarea radioului sau cu o lectura relaxanta.

7. Inainte de culcare, se vor incerca bai fierbinti, timp de 20 de minute, pentru

ridicarea temperaturii corpului.

8. Mese la ore regulate in fiecare zi, evitarea meselor abundente in apropierea

orei de culcare.

9. Practicarea seara, ca o rutina, a unor metode de relaxare, cum ar fi relaxarea

musculara progresiva sau meditatia yoga.

10. Mentinerea unor conditii confortabile de somn.

Fitoterapie

O serie de plante au efect sedativ, armonizeaza functiile organismului, relaxeaza

si sunt foarte eficiente pentru inducerea somnului. Iata cateva dintre cele mai
cunoscute si mai usor de procurat.

*Obligeana (Acorus Calamus), numita si trestie mirositoare, creste pe malul

baltilor si al mlastinilor inundabile. Contine ulei volatil de camfor, principii amare
si substante chimice calmante. Introdusa in Europa in sec. XVI, este renumita
pentru actiunea sa favorabila asupra sistemului nervos, imbunatateste memoria
si se folosea in trecut in tratamentul isteriei si dementei. Inlatura senzatia de frig
si stabilizeaza reflexele auditive. Se recomanda si in boli organice (ulcer, gastrita,
colita) care apar pe fond de stres.

* Paducelul (Crataegus Oxyacanta) – florile si fructele sale sunt un elixir pentru

afectiunile cardiace, elimina aritmiile, starile de iritabilitate la femei si ajuta la
combaterea insomniilor.
* Valeriana (Valeriana Officinalis) este un sedativ mai puternic decat sunatoarea
si un somnifer mai bland decat macul. Contine oxidaze, flavonoide, antibiotice,
ulei eteric. Are efect anxiolitic (inlatura excesele de teama), scade febra si este
eficienta si in crizele de epilepsie.

* Sunatoarea (Hypericum Perforatum) contine flavone, rutina si acid valerianic,

cu efecte antiinflamatoare, antispastice si antidepresive. Scade tensiunea
arteriala si secretia biliara pe timpul noptii si se recomanda in distoniile
neurovegetative.

* Macul (Papaver Somniferum) – cultivat in antichitate in China, India si Sudul

Europei, este mentionat in scrierile lui Homer, Hipocrate si Pliniu cel Batran.
Semintele si uleiul de mac se folosesc pe scara larga in alimentatie, cofetarie,
brutarie si patiserie. Contine codeina, papaverina si alcaloizi de tip morfinian cu
efect analgezic si calmant. Este foarte eficient in tratarea insomniei, a starilor
depresive si a melancoliei.

* Levantica (Lavandula Angustifolia) – de origine mediteraneana, creste spontan

pe crestele insorite ale muntilor Alpi din sudul Frantei. Trateaza tusea convulsiva,
febra, migrena, nevrozele, iritabilitatea. Calmeaza dupa surmenaj si
reconforteaza organismul.

* Conurile de hamei (Humulus Lupulus) – lastarii fragezi sunt folositi la ciorbe si

salate. Dupa mac, este considerat cel mai bun somnifer. Calmeaza excitatia
sexuala, anafrodisiac la barbati – elimina polutiile nocturne. Stimuleaza pofta de
mancare, contine estrogeni si acid linoleic si astfel combate acneea.

* Teiul (Tilia sp) – florile de tei sunt prin excelenta calmante, emoliente, fiind
foarte indicate in cefalee, insomnie si depresie. Calmeaza copiii nervosi, cu
insomnie.

* Roinita ( Melissa Officinalis) – in Evul Mediu, Paracelsius (1541) aprecia ca e

cea mai buna planta pentru tratamentul bolilor de inima (angina pectorala).
Elimina migrenele, ametelile si durerile de dinti.

* Talpa-gastei (Leonurus cardiaca) este un adevarat miracol in terapia bolilor

nervoase si psihice, intrecand de multe ori ca eficienta plante ca sunatoarea si
valeriana, care sunt mai la moda.

Aceste plante medicinale se pot folosi sub forma de ceaiuri, macerat la rece,
tincturi, dar cel mai eficient sub forma de pulbere, grupate cate 2-3 dupa afinitati
sau la indicatiile medicului. Se administreaza in dozele recomandate pe
prospect, cu 2-3 ore inainte de culcare, iar in cazurile mai severe, se vor lua chiar
si in timpul zilei, regulat, mai multe luni la rand.
La magazinele naturiste se gasesc in diverse preparate:

* Somn linistit (“Fares”): paducel, tei, musetel, lavanda, sulfina, soc si maghiran
(pliculete de ceai). * Emocalm (“Dacia Plant”): sunatoare, levantica, roinita,
valeriana (comprimate). * Benosen (“Wallmark”): extract de conuri de hamei
(comprimate). * Sedivitax (Italia): passiflora, valeriana, roinita si seminte de mac
californian (tablete). * Ceai sedativ (Plafar): tei, talpa-gastei, valeriana, sovarf,
conuri de hamei (amestec de plante). * Calmoplant (“Plantavorel”): talpa-gastei,
hamei, tei, roinita, paducel (comprimate). * Migrenprotect (“Steaua Divina”):
levantica, coada-soricelului, sunatoare, paducel, unguras, vasc (tablete).

Prezentare de caz

Se pot spune inca multe despre tratamentul insomniilor, dar poate cel mai
bun exemplu este prezentarea unui caz reusit: “Numele meu este Alis
Ionescu, si pana nu demult m-am confruntat si eu cu grave tulburari de
somn. Motivele care au generat acest lucru au fost multiple: griji, complexe
de tot felul, activitate prelungita, fara perioade de relaxare etc. Ajunsesem sa
dorm 1-2 ore pe noapte, ma trezeam, incepeam sa-mi fac tot felul de griji,
apoi “fortam” somnul sa vina, dar acesta nu mai aparea pana dimineata, cand
trebuia sa incep “plina de energie” o noua zi! Dupa vreo 2 saptamani,
noaptea ma trezeam cu atacuri de panica, palpitatii, ganduri pesimiste, iar
ziua era un chin ingrozitor. La sfatul medicului specialist, am urmat un
tratament medicamentos cu un antidepresiv si un hipnotic, 7 luni. In prima
saptamana de tratament, efectul acestora se producea imediat, adormeam pe
loc, in medie 7 ore pe noapte, insa pe parcursul zilei, ma simteam apatica si
incoerenta in gandire, iar un gust ciudat, metalic, imi persista in gura,
indiferent de ce luam ca sa dispara. Dupa 1-2 saptamani, efectul
medicamentelor s-a micsorat, a disparut, iar patul a redevenit “cel mai mare
dusman al meu”. Stateam culcata, asteptand sa vina somnul, si nici nu
puteam renunta la tratamentul medicamentos, deoarece intreruperea brusca a
acestuia implica riscuri foarte mari. Atunci am inceput, in paralel, un
tratament cu plante, cumparate de la Plafar. Efectul lor s-a lasat un pic
asteptat (cam 2 saptamani), insa am avut rabdare si am constatat ca seara, la
o ora dupa ce le luam, adormeam cu foarte mare usurinta. Mentionez ca
incep sa beau ceaiurile dupa-amiaza, cand ma intorc acasa de la serviciu.
Ultimul ceai il iau inainte de culcare. Acum dorm… in sfarsit (7-9 ore pe
noapte), dar respect o veritabila igiena a somnului: plante luate foarte strict,
ore fixe de culcare si sculare, program redus de televizor, chiar deloc inainte
de culcare, evitarea discutiilor contradictorii seara.
Le doresc tuturor celor care sunt afectati de insomnie multa incredere si
rabdare pentru a beneficia si ei de puterea tainica, regeneratoare a plantelor
de leac.” (e-mail: ieduta21@yahoo.com)

Dr. Cristian Boerescu