FORMA MAXIMA

Reabilitarea unui principiu de sanatate stravechi

Puiul de somn
(Siesta)
"Puiul de somn" romanesc e considerat de stiinta actuala drept miracol al sanatatii. Afirmatia
trebuie luata foarte in serios. Siesta, acest obicei stravechi, care de multe ori a fost luat in
batjocura, este absolut necesara pentru echilibrul nostru nervos. In urma unor investigatii
amanuntite, medicii au ajuns la concluzia ca lipsa unor mici pauze de recuperare poate fi de-
a dreptul periculoasa pentru organism
Este ora 14.00. Va inabusiti un cascat si ochii vi se inchid. Ca in fiecare zi, la aceasta ora
simtiti o nevoie puternica de a dormi. Este un lucru absolut normal. Doctorii sunt convinsi in
prezent ca siesta este o necesitate biologica. Va prezentam in continuare un interviu cu un
specialist in cronobiologie, stiinta care studiaza ritmul corpului si al somnului, in raport cu
orele zilei: dr. GREGORY GLENN, de la Institute of Research, Washington.
- Cercetarile dvs. au facut din siesta o vedeta...
- Intr-adevar, siesta este indispensabila bunei functionari a organimsului nostru. Stiinta a
dovedit ca omul sufera o scadere foarte importanta a vigilentei la inceputul dupa-amiezii.
Daca nu tine seama de acest lucru, risca mult. In zilele noastre, cand ritmul de munca nu iti
permite sa-ti faci siesta, apar din ce in ce mai multe tulburari ale desincronizarii, adica nu mai
suntem sincronizati la ritmul nostru biologic si echilibrul nostru fizic si psihologic are de
suferit. Efectul este resimtit si de organism si de catre caracterul omului. La copii,
desincronizarea se traduce printr-o oboseala importanta, care duce la scaderea rezultatelor
scolare. La adulti, se constata schimbari ale starii sufletesti, care seamana cu depresiile
nervoase. Pot aparea si tulburari digestive. Fara sa mai vorbim de epuizare si de tulburarea
somnului.
- Siesta ar putea rezolva toate aceste probleme?
- Da. Ea permite organismului sa se resincronizeze si constituie o sursa formidabila de
sanatate. In timpul siestei, temperatura corpului si tensiunea arteriala scad, iar ritmul cardiac
incetineste. Organismul se repara atat fizic, cat si psihic.
- Uneori, ne trezim cu dureri de cap dupa siesta...
- Aceasta nu se intampla daca siesta se desfasoara in conditii normale. In primul rand, nu
trebuie sa ne facem siesta oricand, ci in momentul in care organismul are o scadere de tonus,
care se manifesta prin cascat, prin nevoia de a dormi sau chiar printr-o lejera somnolenta. In
general, acest lucru se intampla intre orele 14.00-15.00. Apoi, nu trebuie sa dormim oriunde.
Siesta are drept functie principala scaderea temperaturii corpului. Trebuie deci sa dormim la
umbra sau intr-o camera nu foarte incalzita, intr-un loc curat si aerisit. Din pacate, in Europa,
ritmul de munca nu permite siesta. In schimb, in Japonia, unele intreprinderi au amenajat
pentru salariati "camere de siesta". Cred ca este o practica care ar trebui sa se generalizeze.
- Toti patronii ar trebui deci sa le permita angajatilor sa se odihneasca la inceputul dupa-
amiezii?
- Da. Ar face acest lucru in interesul lor. Dupa un moment de repaus, esti mult mai
performant, mai vigilent.
- Cat timp trebuie sa dureze siesta pentru a-si face efectul?
- Intre 45 de minute si o ora si jumatate.
- Timpul variaza?
- Da, in functie de individ si de ciclul sau nocturn. Un insomniac va avea o siesta mai lunga si
se va cufunda imediat intr-un somn profund, fara vise si foarte reparator pe plan fizic.
O terapie excelenta contra insomniei
- Daca un insomniac doarme mult in timpul zilei, nu risca sa aiba proleme si mai mari in
timpul noptii?
- Din contra, siesta este o terapie excelenta contra insomniei. Ea compenseaza lipsa de somn
nocturn, ceea ce iti permite sa recuperezi. Sigur, nu in cazul in care dormi la o ora necuvenita.
Un somn la ora 18.00 inseamna, mai mult ca sigur, o noapte alba...
- Cei care nu sufera de tulburari de somn trebuie sa-si faca, de asemenea, siesta?
- Da. Somnul din timpul siestei va fi mai lejer si insotit de vise. Acest tip de somn are impact
mintal: el repara spiritul, intareste memoria si reorganizeaza anumite functii ale creierului.
- Este adevarat ca siesta ajuta la digestie?
- Este adevarat, cu conditia sa nu fi servit o masa pantagruelica si multa bautura. In acest caz,
risti sa dormi foarte prost.
- In ce-i priveste pe copii, majoritatea lor refuza somnul de dupa-amiaza.
- Multi dintre ei o fac cu mare placere. Cand un copil refuza sa-si faca siesta, de vina e relatia
cu parintii sau pofta excesiva de joc. Dar orologiul biologic e astfel alcatuit incat lipsa micilor
pauze de odihna de dupa-masa ii face pe multi copii nervosi si astenici. Siesta nu trebuie sa
lipseasca din programul nici unuia dintre ei.
- Si daca nu poti sa atipesti in timpul siestei?
- Nu este obligatoriu sa dormi. Poti sta alungit, intr-un soi de reverie, intre vis si realitate. Sunt
stari bine cunoscute in hipnoza. E un fel de plutire, extrem de reconfortanta, cu valoare de
somn.
Siesta si hormonii
Unii hormoni indispensabili omului nu sunt produsi decat in timpul somnului, iar siesta
permite reactivarea acestui proces.
Cortizonul este hormonul care conditioneaza reactia antiinflamatoare, cea care linisteste
durerea. Actiunea sa este legata de temperatura corpului. Cu cat aceasta din urma este mai
joasa (dimineata sau in timpul siestei), cu atat hormonul este mai activ.
Hormonul de crestere este secretat in timpul somnului lent, profund, care in unele cazuri poate
fi acela din timpul siestei. La copii, acest hormon este foarte important. La adult, el regleaza
producerea de grasimi.
Melatonina nu poate fi secretata de glanda noastra pineala decat in intuneric. Ea este
considerata drept un adevarat izvor al tineretii, capabil sa incetineasca, ba chiar sa inverseze
procesul de imbatranire. Pentru a activa acest proces in timpul siestei, trageti perdelele.
Siesta si oamenii celebri
Pictorul Salvador Dali era un mare amator de sieste. Dar cum nu dorea sa doarma prea mult, a
descoperit un truc: se culca cu o lingurita in mana. Cand aceasta cadea, se trezea.
Winston Churchill dormea un minut si se trezea perfect odihnit. La fel face si presedintele
Clinton. In schimb, lui Napoleon ii trebuiau zece minute pentru a se odihni.
Carol cel Mare era un adevarat campion al siestei. Biograful sau, parintele Eghinard,
povesteste cu umor cum in fiecare dupa-amiaza suveranul isi acorda doua ore de somn. El ii
gonea pe toti, atat pe curtezani, cat si pe membrii familiei, se dezbraca complet, lua o camasa
de noapte subtire si intra in pat, acoperindu-se cu blanuri!
Ce se intampla cand dormim?
Somnul are cinci cicluri de durata inegala, care corespund unor stari particulare:
Ciclul 1: Somn foarte lejer, care marcheaza tranzitia intre starea de veghe si somn.
Ciclul 2: Somn lejer, inca 20 de minute.
Ciclul 3: Somn profund, in timpul caruia cel care doarme raspunde foarte putin la stimulii
externi.
Ciclul 4: Somn foarte profund. Corpul "se repara". Toate functiile (ritmul respirator, bataile
inimii, tensiunea arteriala) incetinesc. In cazul trezirii fortate, cel care doarme este dezorientat,
pastrand senzatia de oboseala. Aceste patru cicluri constituie ceea ce cercetatorii numesc
somnul lent.
Ciclul 5: Somnul rapid sau paradoxal. Cel care doarme este in plina activitate. Este ciclul
viselor, dar el nu dureaza decat 20-30 de minute. Dupa aceea, se revine la primul ciclu: veghe
si somn.
Catastrofe datorate lipsei de somn
Majoritatea catastrofelor au la origine lipsa de somn. Ele ar fi putut fi evitate daca autorii lor
si-ar fi facut siesta.
24 martie 1989: ofiterul de garda de pe Exon Valdez, un petrolier lung de 300 de metri, nu a
dormit decat sase ore. A facut o greseala de navigatie si vasul a intrat in plin intr-un recif.
42.000 de tone de petrol brut s-au raspandit pe coasta Alaskai.
28 ianuarie 1986: naveta Challenger decoleaza de la Cape Canaveral. Echipa de ingineri de la
sol, epuizata de o munca prea intensiva, nu reuseste sa-i corecteze traiectoria la timp. Naveta
explodeaza in zbor.
26 ianuarie 1986: Este ora 1 si 23 dimineata. Reactorul nuclear al centralei de la Cernobil a
explodat. Personalul, epuizat de prea multe ore de veghe, nu reactioneaza destul de repede,
lasand incendiul sa se dezvolte, lucru care a agravat foarte mult situatia.
28 martie 1979: o pana de curent duce la o scurgere radioactiva la centrala nucleara din Three
Miles Island. Si in cazul acesta, oboseala personalului, care nu a reactionat destul de repede,
se afla la originea dramei.
Relaxarea
O alternativa la siesta de dupa-amiaza o reprezinta exercitiile de relaxare.
Pentru cine vrea sa-si conserve fortele si sa capitalizeze altele noi, este absolut indispensabil
sa practice zilnic, dupa masa de pranz, un exercitiu de relaxare generala, lungit pe pat sau
stand pe un scaun-fotoliu, intr-o camera semiobscura si in liniste, pentru ca zgomotele strazii
sa nu ajunga (se vor astupa cu dopuri speciale conductele auditive externe, daca este cazul).
Pozitia orizontala faciliteaza digestia si, pe de alta parte, economiseste considerabil travaliul
cordului, sangele putand sa se deplaseze mai usor in sistemul vascular.
Surmenatii, debilii, convalescentii, bolnavii cu boli cronice grave isi vor face exercitiile fizice
in pat, in pijama si avand o sticla cu apa calda la picioare.
Durata trebuie sa fie de minimum 10 minute.
Exercitiul in sine, cuprinde doi timpi: unul de decontractare musculara, altul de detenta
mentala. Se are in vedere realizarea unui fel de deconectare a intregului organism, analoga cu
aceea care exista in somnul normal.
Decontractarea musculara
Pentru aceasta, se vor face cateva respiratii profunde si lente. Apoi, fara efort, se vor inchide
ochii. De asemenea, se va inchide si gura, fara a strange buzele si se executa inchiderea
pumnilor pe jumatate. Apoi, se decontracta bratul drept, ulterior stangul (stangacii vor incepe
cu bratul stang, apoi cu cel drept). Cand bratele sunt destinse, se decontracteaza in acelasi
mod si picioarele si, in sfarsit, muschii abdominali. Aceasta stare de destindere musculara
generala antreneaza o linistire spirituala, caci tensiunea musculara este simptomul cel mai
banal al crisparii mentale si al nervozitatii. Facand sa inceteze starea fiziologica, se
imbunatateste si starea psihica, de care este intim legata.
Decontractarea mentala
Al doilea timp al exercitiului aduce un calm absolut spiritului. Cand muschii sunt complet
destinsi, se va repeta usor, masinal: "Sunt calm... calm... cal... m...".
Peste cateva minute, membrele par amortite, sensibilitatea atenuata, constiinta mai mult sau
mai putin obnubilata. Dar la dorinta, putem face sa inceteze aceasta stare, in mod instantaneu.
Exercitiul prelungit timp de 20 de minute odihneste organismul cat trei ore de somn profund.