BUCUR-IA ÎMBRACĂ

ROMÂNIA!
Înainte de a deveni
toate metaforele
scrise, nescrise,
spuse şi nespuse,
IA este doar o
bucată de pânză
albă...
 IA este doar una dintre diferitele tipuri de cămăşi
tradiţionale care s-au purtat pe la noi. Specialiştii o
numesc "cămaşa de tip dacic" sau "de tip carpatic"
pentru a o localiza în timp şi spaţiu.

CE ESTE IA?
 CUM SE GÂNDEŞTE O IE?
IA a fost ca un fel de uniformă, dar "uniform" este ultimul lucru
care-ţi vine în minte când te gândeşti la II: vei realiza că nu erau
două II compuse la fel şi purtate la fel.

Pentru că ia nu a fost producţie de serie!

Folosind, la bază, aceeaşi croială şi aceleaşi reguli de
compoziţie, fiecare femeie a ştiut să îşi adapteze
costumul încât să fie unic şi să o avantajeze.
 Jonglând cu proporţia
modelelor, densitatea
râurilor, culorile
folosite, femeile îşi
controlau apariţia, îşi
reglau silueta, prin
adevărate iluzii optice.

Iar talia subţire era

pusă şi mai bine în
evidenţă de IA amplă şi
bogată.
 DIN CE E
COMPUSĂ O
IE?
 Pe viu
ar arăta
aşa:
 CUM SE CROIEŞTE O IE?

Fără foarfecă! Şi fără tipar! Pentru că pânza se sfâşie, se

rupe "pe fir" – aşa s-a făcut dintotdeauna, aşa se face şi
acum.
 Cămaşa românească este deosebit de practică şi
economică.
Construcţia ei se realizează prin împărţirea în
segmente rectangulare simple a unei singure fâşii
de textil, valorificată perfect şi integral, în care
nimic nu se pierde.

Totul a fost gândit şi optimizat pentru ca să nu se

risipească nici material, nici timp, nici efort.
IA a fost compusă pentru a putea fi şi descompusă, în
ideea de a putea înlocui părţile care se uzau mai
repede; la nevoie, cămaşa primea un 'refresh'.
CUM SE COASE O IE?
 Părţile
componente
ale mânecii
 ALTIŢA
În general, altiţa este compusă din rânduri
suprapuse, cu motive repetate, aşezate pe borduri
orizontale. Rândul de sus, "umărul", se cosea uşor
distanţat faţă de restul.
Altiţa nu se “închidea”, trebuia să rămână deschisă
spre în sus. Aceasta semnifica deschiderea spre cer,
unirea cu cerul.
 După obicei, motivele folosite pe altiţă erau
specifice locului şi nu se regăseau în alte părţi ale
IEI.
O femeie putea “lua” cu ea motivele din altiţă,
dacă se mărita în alt sat, dar în acest caz, motivele
erau redenumite după satul de provenienţă.
 În altițe sunt
cerurile - așa că în
cusătură vom avea
stele, sori, comete,
vântul, acvile.
Tot ceea ce
adăpostește cerul
poate fi găsit,
simbolizat și cusut
în altița IEI.
 ÎNCREŢUL
Mai jos pe mâneci, în încreț, e pământul - unde culorile
variază de la alb la negru cu ocru, galben, brun, dar și
alb.
 SEMNELE REPREZENTATE PE
ÎNCREŢ

Pe banda încreţului s-au folosit motive specifice,

feminine, legate de fertilitate: în special spirale,
romburi şi variaţiuni de romburi, tăiate şi intersectate.
 CARE ESTE ROSTUL
ÎNCREŢULUI?

Rostul este unul practic: înainte nu exista elastic.

Femeile foloseau “încreţeala" pentru a obţine un efect
similar.
 RÂURII DE PE MÂNECI

Urmează, în râuri, meandrele apelor, uneori mai

abrupte, și motivele vegetale care le însoțesc.
 Iar apoi urmează manșeta mânecii;
în volănașele acelea e marea, unde ajung toate
râurile.
 RÂURII DE PE PIEPT

Râurii de pe piept sunt mult mai bogaţi la IILE de vară

şi în sudul ţării. În nord, fiind mai rece, femeile purtau
bundiţă (cojoc fără mâneci) care acoperea IA pe piept şi
spate. Se vedeau doar mânecile. Nu avea rost să încarci
o IE pe care urma s-o ascunzi sub bundiţă.
 PAVELE

"Pavele" sunt nişte pătrăţele de pânză care fac legătura

între stan şi mânecă, pentru a asigura libertate de
mişcare.
 BIBILURI, CHEITE ŞI ALTE
CUSĂTURI:

Mai există cusături decorative pentru poale, pentru

guler, pentru gura cămăşii (dacă este deschisă în faţă)
şi pentru marginea de jos mânecilor.
Cusăturile numite "cheiţe“ sunt folosite pentru a uni
bucăţile de pânză între ele: pentru a coase mâneca pe
interior, pentru a coase faţa de spate.

Numele
folosit
pentru
aceste
cusături
este
"BIBILURI
" şi spune
totul.
 Prezenţa găurelelor şi a "cheiţelor" cu care se cos
piesele între ele asigură circulaţia aerului, evitând
supra-încălzirea.
 Fiecare IE este unică.
Nu există două II la fel.
Fiecare IE poartă în ea ceva din sufletul şi din
gândurile femeii care a cusut-o.
Fiecare IE are povestea ei, aşternută pe pânză în multe
zile de trudă.
 CE O
FACE
UNICĂ?
 IA ESTE VERSATILĂ
Fiind o cămaşă care se asamblează, nu
se croieşte, ea este potrivită pentru
toate genotipurile de femei, pentru
toate vârstele şi pentru toate
transformările prin care trece femeia
de-a lungul vieţii, începând de la
fetiţă, însărcinată, mamă care
alăptează, până la femeie în vârstă.
 ŞTII SĂ
DEOSEBEŞTI
O IE DE UN
KITSCH?
 IA ORIGINALĂ NU
ESTE TERMINATĂ...
Aşa da! Aşa nu!

...deoarece femeile considerau că perfec țiunea

nu este a omului, ci îi aparține lui Dumnezeu.
 NU EXISTĂ II CU MÂNECĂ
Aşa da! SCURTĂ... Aşa nu!

...există doar cămăşi cu mâneci foarte lungi.

Ele erau motiv de fală şi simbol al bogăţiei purtătoarei.
Mâneca scurtă era semn de sărăcie ("coate-goale").
Dacă mâneca nu îţi acoperea măcar coatele însemna că
erai sărac şi nu îţi permiţi pânza.
 PÂNZĂ
NATURALĂ
ALBĂ?
Da, doar albă, mai ales
din in, cânepă şi
pânză ţesută în casă
din fire naturale.
Albul acesta însă nu
trebuie privit şi nu
este un spaţiu gol, ci el
trăieşte în sine ca şi
„culoare”, el pune în
evidenţă ornamentele
colorate.
NU EXISTĂ II NEGRE!!!!
Aşa da! Aşa nu!

Nu
există II
negre
sau de
orice altă
culoare
înafară
de alb.

Albul e lumină!!!!!
 NU EXISTĂ II CU GULERUL
LARG!!!
Aşa da! Aşa nu!

Gulerul este strâns întotdeauna la baza gâtului .

ÎNCREŢIREA IEI LA GÂT SE FACE
CU BREZĂRĂU SAU CIUPAG
Aşa da! Aşa nu!

Nu se folosesc cusături tip “fagure” sau “burta vacii”.

NU EXISTĂ II CUSUTE PE PERDEA!!!
Aşa da! Aşa nu!

Pânza folosită
era din
bumbac, in,
cânepă, mereu
ţesută în casă.
RÂURII TREBUIE CUSUŢI
PÂNĂ LA GULER!!!
Aşa da! Aşa nu!
 RÂURII TREBUIE CUSUŢI DOAR
PÂNĂ LA BRÂU!!!
Regula avea şi un rol practic: partea de jos a IEI intra
sub poale, deci nu era nevoie să se risipească timp şi
materiale în mod inutil.
Aşa da! Aşa nu!
NU EXISTĂ II CU MOTIVE
FLORALE “NATURALISTE”
Aşa da! Aşa nu!
 RÂURII DE PE PIEPT SUNT
Aşa da! ÎN NUMĂR PAR Aşa nu!
Dacă râurii sunt în număr impar, atunci gura
cămăşii va fi cusută într-o parte.
 Despicătura gulerului
într-o parte se făcea
pentru fetele nemăritate,
care nu trebuiau să
alăpteze.
În ansamblul ei, cusătura de pe Cusăturile de pe
IA românească semnifică, la fel mâneca unei II
ca orice alt obiect tradițional, reproduc armonia
ordinea firească a lumii. dintre cer și pământ.

cerul

pământul

apele

marea
Simbolurile brodate pe față, spate sau mâneci vorbesc
despre viața și familia femeilor care au cusut aceste
cămăși, despre zona geografică în care au fost ele
realizate, dar și despre preocupările meșteșugăre ști ale
satului.
Nu sunt simple desene cusute pe pânză, ci adevărate
simboluri magice, menite să îi poarte noroc celei care
urma să îmbrace IA, să o apere de ghinion și de rău.
 IILE nu au
inimioare. Au
motive florale și
cusături care
vorbesc despre un
limbaj universal al
armoniei.
Pentru că, în trecut,
iubirea era văzută
ca armonie și bună
înțelegere în cuplu.
 Cămaşa românească este lăsată să respire.
Dacă are mânecile încărcate, armonios, pieptul este
lăsat mai liber. Nu a fost purtată şi nici gândită ca o
piesă separată, ruptă din contextul şi ansamblul pe care
îl creează cu poalele.
 Când îmbraci cămașa, coloana vertebrală devine un
ax de simetrie.

Femeia astfel gătită e un pom al vieții, aflat între cer și

pământ, în armonie cu toată creația.
 IA
este capodopera "design-ului colectiv" românesc, la care
au contribuit mii de ochi, de mâini, de creiere, vreme de
mii de ani; iar rezultatul este ireproşabil şi inegalabil:
pierderi = zero; valoare şi mesaj = infinit
HAINA ÎL FACE
PE OM, IAR

IA
ÎL SFINŢEŞTE
 Bibliografie şi fotografii
• https://www.facebook.com/groups/224922601040515/
(grupul “Semne Cusute”)
• https://www.facebook.com/SemneCusute/ (pagina “Semne
Cusute”)
• https://www.facebook.com/costumetraditionaleautentice/
Magazinul online “Ie Vie”)
• https://www.meetsun.ro/tag/prima-ie/
• https://www.facebook.com/silviafloarea
• https://semnecusute.ro/
• https://www.google.com/search?q=ie+autentica&newwind
ow=1&source=lnms&sa=X&ved=0ahUKEwil04C0su7gAhUC
66QKHS4jDA8Q_AUICSgA&biw=1280&bih=603&dpr=1
• Textele aparţin doamnelor Ioana Corduneanu, arhitect; Prof.
Univ. Dr. Doina Işfănoni, cercetător etnolog