Virgil Vasilescu

SEMNELE PAMANTULUI

- cultura §i civilizatie carpatica -

ARHETIP-RS
Bucuresti, 1996
 GRAIUL ~I PORTUL LAOLALTA
CUPRINS 1. Aspeete ale tinutei vestimentare 62
2. Portul romanesc de sarbatoare in .rnileniul tacerii" 65
3.Costumul valah in seeolul XIII 66
Cuvant de tncepatura 5

'I
4. Vestmintele voievodale 67
Preambul 6
PARTEA A DOUA
PARTEA INTAI
VESTMINTELE, SIMBOL PURTATOR DE SIMBOLURI
DIN SUBSTRATURILE CARPATICE 1.Grafiea vestimentara 73
1. Sernnele eerului, sernnele parnantului, semnele noastre 9 2. Doua piese ale asamblului vestimentar 78
2. La pragul dintre ere 11 3. 0 certa valoare a continuitatii 79
3. Chipuri de piatra 13 4.Cingatoarea 82
4. Sub tutela dreptului eutumiar 16 5. Scoarta, laicerul ~i maeatul 83
5. Reliete ale veehilor credinte 18 6. Haine alese 85
·6. Dovezi 19 7. Pesternanul 86
7. UueIte ~i aeeesorii 21 8. Stergarul, horbota ~i batista 87
8. Manufaeturile preistoriee In sprijinul artei vestimentare 26 9. Factorii eare au "golit" simbolurile 90
1O. Snurul ~i gaitanul 91
IN MILENIUL MARILOR FRAMANT ARI 11. Caraeteristiei ale camasii barbatesti 92
1. Conservatorism 31
2. Primul mileniu crestin a eonservat fondul simbolistie 34 PODOABE
3. SeI1U1ele,In mileniul crestin 38 I. Regruparea semnelor sub impulsuri afective 93
4. Palmeta, un simbol 42 2. Bogatia de continut a covorului 95
5. Cuvantul "sacru" se seria cu simboluri 45 3. Vopsitul firelor ~i al tesaturii 98
6. Gospodaria autarhica, depozitar de valori 47 4. Efeetullaturilor prelungite 99
5. lzvoade 110ieu veehi simboluri 101
SUB SEMNUL SFINTEI CRUCI '" Motivatia gatelilor aplieate 112
1. Religia, element spiritual esential 51 'l, "Atcala eapului 114
2. Crestinizarea apostolica In spatiul veehilor credin]e 53 K, AIUtH liS
3. Arhetipul erueii crestine 7 ~),Spa(iul sfant al easei noastre 119
4. Traditia s-a nascut in proeesui de crestinare I

186 IKI
( 1'111 1111 i 1111111111,111111111 \h 1111111'111111 (:IIN(;I

CUVANTDE INCEPATURA

Studiul D-Iui Virgil Vasilescu intitulat Semnele pdmantului

continua studiul Semnele Cerului,publicat in 1994.

In acest al doilea studiu contrapune ideativsenmele pamantului

- semnelor cerului. Contrapunerea este numai aparenta, in fond este
o continuare normala a semnelor cere~ ti, transcendente, prin
corespondentele lor parnantesti, iminente. Ele se comporta, in
sistem semiologic, in genu! contrariilor care se complinesc Intr-o
sinteza inedita.
© Editura ARHETIP-RS Ambele studii deschid 0 perspectiva noua semnelor cosmice
CP 67 OP77 In semiologia romaneasca si, prin ea, mai departe, in aceea general-
Bucuresti cod 74300 umana.
tel.: 619.82.52

ISBN 973-97395-5-5 Prof. acado Romulus Vulcanescu

redactor: Iulian Dragomir

lector: prof. Eleonora Zamsa
culegere: COlina Matura

,
grafica: Gheorghe Garici
consilier editorial:
Natalia Dumitru Smirnova -;,~.//' ,,,..-:--::-:'.'.~~~
coperta: Dan Sacmari
Tiparit la: Semne '94
//
,(0,..""'·
II'" r:p"" "",," r:
.
~.'
i, "!
.,

~ ·\.t\-..,~
-.;:;~, ..
 11:;\ M
I'I~ uu I
orglastlcc spccifice secoIelor V-I
1IIIIIIIIiI III' IJlllMn lit IIIhlllMrttOf
,d,(', 1111II ('Xl'hiH (Jllhlenla slmbolurilor asupra populatiei carpatice.
Asllcl, NCfllllcic NII<.:n.l~I·ullcontinuat drumul, legand anii exploziei enig-
uuutce 1\ Il\,\oll(lcullil de perioada care a urrnat civilizatiei meta lei or. Pe
uurorc, tn sccnarlllc adoratiilor. prin ofran de, sub impulsul riturilor, PARTEA INTAI
roloscau tn continuare semnele vechilor credin] e. Nici schimbarea
doctrinclor cultice, nici tnclestaiile dintre neamurile care l~i decIarau
reciproc legi intangibile, nici influentele altor civilizatii nu au lmpiedicat
mersul firesc al simbolurilor. Lupta a lasat de tnteles ca vechile credinte
~imultitudinea de semne ale acestora dispuneau de resurse considerabile.
Valul antic de populapi umblatoare nu a tulburat linistea simbolis-
ticii autohtone deoarece, in toate neferieitele ocazii, impactul se producea
tntre venit i ~i sedentarii aglornera] i In ceta] i. Pastratorii vechilor
credinte erau cei izolati, retrasi la mari distante ~i sub protectia locurilor
pline de neprevazut, Aici, legile nescrise nu erau tulburate nici de gustul
capeteniilor dorniee de moda noua, nici de cei care rataceau in preajma
davelor ~i a targurilor. Apreciatul climat cultural al cetatilor Pontului
Euxin nu a influentat repertoriul simbolurilor carpatice descins aiei din
culturile Gurnelnita ~i Hamangia, desi existenta zonei comerciale libere
.in aceasta parte a marelui reg at putea sa aduca elemente noi. Pentru
bastinasi, semnele cultice erau trepte In urcusul spre Cer §i nonnele lor
excludeau presupusele influente.
La trecerea spre era noastra, carpaticii izolati recunosteau numai
raportul Om-Cosmos, fara trepte ierarhice interrnediare. Pentru ei, Spatiul
§i Timpul erau doua categorii fara dimensiuni, Viat a vesnica §i 0
perioada terestra limitata. Eul terestru, plinul de sine, era negat prin
conceptul dual, iar simbolurile toate, nu numai cele grafice, asigurau
legatura cu fort ele atotputernice. Semnele erau de acum unelte ale
pamantenilor cu care acestia l§i mdeplineau ruga, nu idoli in fata carora
sa se pIece eu smerenie.
Senmele pamantului au rasarit din semnele cerului, cele de pe urma
fiind zidite dupa chipul ~i spiritul celor dintai, §i astfel si-au continuat
drumul prin milenii.

6
 DIN SUBSTRA TURILE CARPATICE

SEMNELE CERULUI, SEMNELE

PMANTULUI, SEMNELE NOASTRE

Numai vartejul stelelor I-a tndemnat pe om sa cresteze in grafit patru

.
volute suitoare. Alt model nu a avut la tndemana in vatra de la Strachina-
Dorohoi, pe la lnceputul celui de-al XV -lea mileniu, nici indemnuri nu a
putut prirni. Nu au fost statuili nici oamenii din zona Portile-de-Fier cand
au incizat in os §i com alte cateva semne tncarcate cu talcuri adanci. Aid,
In anii 10.650 i.d.C., au dat chip coloanei, unghiului, rornbului, hasurii,
cercului ~i au tmpestritat 0 falanga de ecvideu cu perechi de segmente
gemene. Acestor sapte semne tncrustate li s-au adaugat apoi alte trei
simboluri: culoarea sangelui, a osului ~i culoarea pamantului. In Carpati,
atunci, aceste semne au marcat Inceputul Iumii rationale, au pus temeiul
unei civilizatii pe scanteia gandirii abstracte.
Aceste semne au fost sacralizate, li s-au atribuit puteri miraculoase,
prin ele cinstindu-se forta atotcuprinzatoare a Cosmosului. Cu semnele
Cerului, omul ~i-a exprimat sentimentele cuprinse tntre bucurie ~i durere,
a alcatuit textul prime lor rugaciuni.
Pentru legaturile stranse cu fortele atotstapanitoare s-au alcatuit
unghere sacre si apoi temple, toate menite sa creeze climatul optim pentru
adoratii. Aid s-au practicat ritualurile lesutului, cusutului, ale modelarii
§i incrustarii lutului §i aluaturilor, aid se 1mplinea ceremonialul prin
cantec §i dans, toate sub impulsul cutumiar al simbolurilor, apoi al
derivatelor din acestea.
Cand barbatul a preluat conducerea ceremonialului, simbolurile au
capatat 0 §i mai mare stralucire prin tncorporarea acestora in normele
marelui Cult al Soarelui. Cultul solar i§i avea chip format din cere, spiral a,
unghi, rornb, iar celelalte semne sacre au completat paleta rnijloacelor
cultice de exprimare.
Prin aparitiaunor credinte, prin simplificarea ritualurilor, cerarnica
de cult si-a pierdut treptat continutul sau sacru, §i-a simplificat grafica,
in vreme ce adunarile cultice au luat amploare pana la nivel orgiastic.

9
 Altarele, pe inaIlimi, au luat locul templelor, painea §i bauturile sacre au
.ramas cu ceremonial prea putin schimbat, iar accesoriile textile de cult,
prin impulsul marilor petreceri rituale si-au extins paleta semnificatiilor,
a cornpozitiilor simbolistice; s-au pastrat tehnologii §i practici cu substrat
mitic.
"Criza religioasa" s-a resimtit §i in vechile doctrine carpatice prin
aparitia unui val de zeitati ~i a norrnelor noi, pe care acestea se sprijineau.
In anii pragului dintre ere se vanturau triburi calatoare, se tnteteau
confruntarile razboinice, se distrugeau dave § i targuri, in vreme ce
asezarile rustice fiintau netulburate in climatul spiritual traditional. In
locuinta rurala, total izolata, semnele cerului erau arhetip al semnelor
pamantului, al simbolurilor existente
'!XXx pretutindeni pe bunurile de care omul se
folosea. Aici se mentinea filonul cultic
stravechi care lumina continuu valurile
@ amenint atoare ale conceptelor cultice
straine, aici tncremeueau traditiile din
care izvorau valori nepieritoare.
<>
Intili au fost create semnele pri-
mare, apoi acestea au fost sacralizate cu
ajutorul zeitatilor nascute din pamantul-
mama. Peste cateva milenii, in locul
zeilor detronati §i al templelor distruse
~~ s-au ridicat Cultul soarelui, Cultul coloa-
nei, Cultul stramosilor. Toate acestea l§i'
aveau temei solid pe aceleas i norrne
~ spirituale pe care erau cladite sirnbo-
lurile, toate fiintau'prin chipul semnelor
~ \"
./ primare. Sprijinit pe acestea, omul a
o crezut tntr-o singura forta care a stapanit
lumea, in forta puterilor Cosmosului.
Prin zeita] ile cu chip pamantean, el
apropia Cerul de suflet ca rugaciunea
sa-i fie auzita,
fig. 1: Arhetipurile simbolurilor
carpatice .
10
LA PRAGUL DINTRE ERE
Ca sa se poata apropia de Cer, omul, ridicat din randul vietuitoarelor,
a zgaraiat §apte semne §i a inventat trei culori. Ca sa alcatuiasca
rugaciunea, din semnele izbutite a mai nascocit alte cateva simboluri, dupa
asernanarea celor dintai. Cele sapte semne incizate, 0 data cu pigmentii
datatori de rosu, alb §i negru, au pus bazele primei civilizatii din
Carpati, cu peste zece mii de ani tnainte de Hristos. Apoi, Miracolul
neolitic din aceasta parte a lumii nu a avut asemanare in felul in care
senmele erau alcatuite, nici egal in randuirea acestora pentru a comunica
gandurile, sentimentele §i faptele. Omul a articulat sunetele ca sa se faca
tnteles, apoi rostirea a tnsemnat-o in materiale trainice, lasandu-ne textul
rugaciunii, sau alfabetul paleoscrierii. S-au ridicat temple, s-au creat clipe
fastuoase pentru cinstirea fortelor atotstapanitoare, s-au implinit libatii,
s-au tmpartit of ran de, s-au creat vestminte §i dansuri rituale, anume ca sa
lrnplineasca ruga §i rnultumirile, Toate acestea s-au tnfaptuit sub impulsul
lor zece semne de tnceput, apoi toate au tncheiat vremea societatii
alitare, teocratice, in Spatiul Carpatic al ani lor 3500i.d.C. (109).
Cand populatiile sarace au tulburat pacea aducand cu ele raul §i
lnlciile, barbatii acestor locuri au 1mpletit sarguinta pentru agonisirea
hrane; cu lupta pentru apararea avutului. Semnele aducatoare de bine au
J'osttncrustate si pe manerul arrnelor §i in alcatuirea podoabelor din metal
, RRtfel, In adunari orgiastice, In tumultul adoratiilor, s-au ridicat la
11l1illul impus de marele Cult al Soarelui.
ultul soarelul .este primul: martor al ierarhizarii, al tnfiintarii
pltlllnldci valorilor spirituale ce urma sa seextinda in sfera relatiilor
mutlut ell Cerul. In aceasta noua societate, patriliniara, legaturile
ph Itllllic cu Cosmosul s-au strans §i mai mult, iar 'in acest intens dialog,
1IIII01l1lilc au constituit mobilul adoratiilor, al alcatuirii vestmintelor §i
JlIIII'I~"ltlllll()r cultice, toate dupa model traditional. Semnele sacre trans-
11111111111IllCSRjC al carer text era tncrustat in lut ars, in aluaturi purificate,
III IJII~tllh\ ro~iI ~i albe. Amploarea tncrustatiilor a ramas in dovezi
'I,llhlllll' pdll produsele turnatoriilor din secolele XII-X i.d.C., de la
I IlpI1I1 ~lInhUlCtlAiud, Gusterita s.a., prin prezenta semnelor solare, a
11\1111111 MI'IIIlIl'lOI' III un loc ce dominau In acei ani viata spirituals. Sim-
11
--- - -
- --- --=--- - ----=-----==-=-
,- ---- -- ~-
bolurile, In diferite alcatuiri ~i moduride folosin] a, au constituit
tntotdeauna coloana vertebrata a zidirii spirituale In Spatiul Carpatic al
erei trecute, totdeauna tinand stranse legaturile omului cu unica foqa
atotstapanitoare,
Desi cu mult tnainte de finele epocii precrestine existau erase si sate
compacte, majoritatea populatiei locuia in case tmprastiate pretutindeni
unde se amenajau curaturi pentru culturile de cereale ~i legume, in
apropierea pasunilor nelimitate, departe de ochiii trecatorilor (57; p.119).
Locuinjele, ridicate din bame fixate pe furei din lemn, sau pe bolovani,
erau acoperitecu materiale din cele existente la indemana: cu stuf (la
lunca), cu paie (la campie), cu sparturi late din lemn la deal ~i munte (v.
Columna). Distanta mare dintre case nu perrnitea participarea oamenilor
la adunarile rituale, stare de fapt ce a tntant cultul vetrei, cu datinile ~i
practicile ei religioase.
Dupa logistic a antica, in razboaiele cu caracter defensiv majoritatea
barbatilor se ocupau cu producerea hranei necesare celor antrenati in
lupta. In conditiile trnprastierii totale a asezarilor nu erau cu putinta
dislocari masive, pustiitoare. Dimpotriva, I~i perrniteau retrageri rap ide
din calea adversarului, distrugerea bunurilor, deschideri de capcane ~i atac
prin surprindere (v. razboiul din 101-102). Din cauza deselor atacuri ~i
bulversari sociale, locuintele se ridicau tot atat de repede cum se dis-
trugeau, iar spatiul spiritual era amenajat dupa vechiul model al un-
gherelor sacre. Acolo erau asezate zeitatile ~i accesoriile cultice, se legau
datinile ~i legendele rituale.
Sub cupola templelor, in erase, in sate compacte, in dave ~i in cetati
apoi, preo] ii dadeau fast nou adunarilor cultice, iar credincios ii,
raspanditi la mari distante, se rnulturneau cu protectia vechiului cult in
cadrul stramt al locuintei lor. pana in prag de noua era, ferneia a fost
responsabila cu toate randuielile menite sa cinsteasca tnaiutas ii, sa
meutina in casa climatul sacru venit prin traditie. In spatiul locuintei
razle]e, dialogul eu fortele tutelare se purta in tacere deplina ~i in
meditatie, potrivit regulilor cultului secret, fapt pentru care zeii nu erau
numi] i, nu erau chern at i. Ei § i oamenii creau 0 stare permanenta,
transcedentala, pe suportul altarelor tncarcate de simboluri.
Practicile culticc, descinse din rnileniile trecute, s-au pastrat pana la
fillcle cpocu mcratctor pcutru ca, totdeauna, convingerile spirituale all
12
ramas nemodificate in continutul lor structural (106; p. 331). Niciodata
§i nicaieri, relatia Om-Cosmos nu a fost rnodificata cu toate ca multe
doctrine au adus cate un segment menit sa revigoreze echilibrul. In Spatiul
Carpatic, simbolurile au traversat multe rnilenii, cu aceeasi tncarcatura
cultica ~i tara presupuse rnodificari survenite sub presiunea altor popoare
stabilite vremelnic. Au rezistat analizei filosofilor antici, au intrat in
conceptia arhitectilor ~i s-au pastrat in dogmele multimii; aceleasi, care
au fost ovoidul, clepsidra, coloana, spirala s.a. De pilda, cainele pictat la
Cucuteni pe vasele rituale, In rnileniile IV-III, a ramas tot animal sacru in
secolele III-I, ca ~i datinile legate de etapele vietii vesnice. (97; p. 11)
In primul an al erei noastre, carpaticii credeau profund in puterea
Tatalui, asemuindu-I pe acesta cu chipul soarelui, cu linistea Cerului. Erau
aceleasi raporturi vechi de supunere totala fata de forta cereasca §i
aceleasi practici cultice specifice celor care credeau in viata fara de
sfar~it. Se mentinea ritualul painii ~i bauturii sacre, al brodarii textilelor
:ultice si odajdiilor, aceleasi practici adoratorii cu ritm accentuat, cu
lansuri specifice, cu fumigatii. Toate acestea erau urzite pe substratul
!ultic al simbolurilor, al scenariilor zilnice, fiind conduse de femei, in
locuinjele rustice, ~i de barbap instruiti, In temple §i adunari orgiastice.
tun numai femeile au condus ritualul alcatuirii simbolurilor in prac-
uettc cultice ale tesutului ~i brodatului, ale modelarii pastei din lut sau
Ulnll ctc., ele au permanentizat chipurile celor mai vechi credinte in
11'11111/\ Om-Cosmos ~i numai ele au creat climatul transcendental in,
1I111hll rcstrans al asezarii rustice.
CIIIPURI DEPIATRA
l'nllj1 111 anul 106 d.C., vreme de sase veacuri, ades in tirnpuri de
11'1111,11', 11111I(' Ie prcot l~i asuma ~i rolul de conducator de oaste, deoarece
Itl/I II I T~I uvea, ~i 'in aceasta perioada tnfloritoare, 0 motivat ie
IHIIIII,I1.1 hllll' detcrmmau, fiind sub protectia zeilor. Marele preot facea
~i Ccr.tntre adunarile cultice ~i Zamolxis, Preotul
lilli,' 1ll1l11illlC
"I 1';1\11 .uca
IClInlll!.1
IILI structurii vechilor- credinte ~i tnlocuia mesajele
IltjlllJiiilh I II 1I1J:j1 ~iadorajule in fata altarelor. In ceremonial, purta
iiiliiih .tlIII, i ulunrca Iiind ~iIn aceste vrernuri un simbol a1 vietii
13
ves nice, al vie] ii prelungite peste pragul thanatic. Slavea puterea
stapanitoare In cantece vocale ~i la "cetera" (28; p. 175-340,578). MareIe
preot purta nelipsitul caduceu, un toiag tnfasurat la capatul superior Cll
doi serpi - simbol al pacii §i prosperitatii, "Intemeietorii" - cum Ii se
spunea - aveau chip solitar, tntre adunari traind retrasi ill grote, rneditatia
tndepartandu-i de framantarile oamenilor de rand. Nu mancau came,
traiau din cules, erau prezicatori ~imedici, pastrau taina cultelor, subliniau
semnificatia simbolurilor. Nu tntarnplator caducelul preotului, in vreme
de restriste, era imprimat pe scuturi, iar in toiag, simbolul pacii (sarpele)
urma gurii amenintatoare de lup.
Se slujea in altare, pe tnaltimi, cat mai aproape de Cer, de Zarnolxis
(44; p. 107), in fata unor cratere uriase de bronz. Zile ~i nopti la rand,
mull imea adunata canta, juca, facea zgomote asurzitoare lovind in
cazane, in table, in rangi §i vase metalice. Peste multirne §i peste darurile
tnvelite ill spice de grau plutea fumul greu al plantelor euforice. Capital a,
resedinta regelui, nu se confunda cu tnaltele platouri ale altarelor. Aceste
urias e vetre de rugaciune erau raspandite pe coroana rnunt ilor, pe
platourile ceIe mai tnalte, unele dintre ele ramanand active §i ill anii grei
ce au urmat (Vulcan, Siriu s.a.). La soroc stabilit, populatia urea pe
versanti si, cu un anume ceremonial, alegea un barb at, tl tmbraca in
carnasa alba a rnortii §i ll arunca in sulite, trimitandu-i sufletul cu mesaje
pentru Zamolxis. Mesagerul era un nou sernn, in locul vechilor simboluri
care mijloceau dialogul cu ceru!. Ipotetic, se poate sustine ca vetrele
marilor aItare au fost ~i centre administrative ale zonelor regatului, iar
preotii au fost capetenii subordonate regelui, marelui preot.
lncaperile cuItice, ungherele sacre, s-au pastrat §i ill perioada puter-
nicelor regate. Cavemele locuite de preoti serveau drept capeIe pentru
ceremoniile permanente ale cultului, erau loc ales pentru oracole. Se
sustine ca acolo s-au scris "tablele legii despre judetul din urma", in
locuintele pustnicilor, in spatiul dacic. Si in aceste vrernuri, in locuinte
se amenajau unghere unde se implorau zeii, unde se facea uz de vechile
dogme ~i de practici stravechi (lararium). Coltul sacru a fost creat ca
forma uzuala pentru comunicarea comoda cu fortele atotstapanitoare,
fiind alcatuit cu muIt tnaintea ternplului, tnaintea aparitiei barbatului
titular de ceremonial. Ruga in intimitatea locuintei contura al doilea chip
al omului supus canoanelor cuItice, pe langa euforia adoratiilor in falll
14
altarelor. Populatia nu era exagerat mistica, ea cauta un rost in toate, un
echilibru.
Nu se §tie in ee masura avea dreptate poetul Pherenicos din
Heracleea cand sustinea ca oamenii din Carpati se trag "din neamul
titanilor", dar se poate da crezare eelor spuse de Eschil. Acesta preeiza ca
tntre Pharanx (Parang) §i "raul eel violent §i greu de trecut (Oltul), in
nordul Istrului de Jos, se extrage fierul atat de neeesar pentru
confect ionarea uneltelor §i armelor. Fara tndoiala, este vorba de
priceputii faurari de la Baia-de-Fier, din tinutul ill care se crede ca soar
fi nascut Prometeu ...
Aristotel sustinea ca loeuitorii de pe Mures aveau obieeiul sa-§i
cante legile, penttu ca aeestea Ie erau sfinte §i trebuiau memorate. Titanii
din Carpati, dupa poetul Pindar, purtau pe cap coroane 'aurite, i~i legau
pletele eu sireturi de aur ~i purtau pe frunte ornamente stralucitoare.
Ynainte de Herodot, poetul Aristarc vedea in popula] ia din Carpal i
"rl1zboinici multi ~i puternici, avuti de herghelii, turme §i eirezi de vite".
"Barbalii cu plete stufoase, eei mai robusti dintre toti oarnenii", purtau
'neiula turcaneasca §i cilma§i ee treceau peste genunehi, purtau pantaloni
Iran~i pe pieior.
Multi scriitori antici, de la Herodot pana la Julian Apostatul, au
mlllllS placut impresiona]i de chipurile de" piatrT3:fe-carpaticilor, fie .ei
lI'IlV Ua razboinici, lucratori ai pamantului, crescatori de vite sau
JlII'lIlcrfltori de metale. Toti eredeau tntr-o unica focta cereasca, credeau
III ucuiurirc, respectau dogmele euItiee §i sfatul tnteleptilor,
I'nun t11 ultima perioada a existent ei regatului dacic, lumea
i 1\'llIlIdoHSa era trnpart ita In doua mari grupe. Locuitorii davelor,
Ili/ltll' II rcgclui, militarii, capeteniile targurilor, luau parte Ia
11'11"11111111.11111 organizat tn jurul marilor altare ~iin temple. Era firesc,
"I.,,"U, (JlIIII popor putemic, eu forte militare de temut sa dea amploare
11111111111111I culucc, ea aeestea sa fie eel putin egale eu serbarile Romei.
1'lIl'lIlulln tit: rand, legata prin tndeletniciri de calendarul agrieol ~i
hl ll'l I'IIIHIlI,II, tn pcrimctrul strict al asezarii rustiee, ramasese supusa
illll)"111111I1I ~t IlIlIglci, precum ~ipraeticilor naive ~i vdjitoriei generate
ill! ((lit· tlllllnillllllllJ'cSlnri. ZcWllile easel (larii) erau dovada continuitatii
cc
1"lIlt!1 tlllI hlll'xlsll'll!i milcnii in mal toarc culturile carpatiee (106;
j i 1 1111Ivilli lilt' multc nspcctC(1i1l mpt:llorlilcCllltelor secrete, precwn
 geniul bun al cainelui, concept descins din cultura Cucuteni, magicul
numar sapte, semnul celor trei axe, izvorul, ulciorul etc. Populatia rurala,
. izolata § i prin tndeletniciri, a ramas depozitara valorilor spirituale
traditionale, pastrand cu predilectie elementele esentiale ale credinjelor
exprimate prin ceramica sacra, prin painea cultica, prin ofran de § i
vestminte, prin adoratii individuale, lipsite de fast.
Pana la finele secolului al III-lea d.C., deosebirea dintre populatia
urbana ~i cea rurala s-a adancit considerabil, satele ~i asezarile risipite
zidind pentru totdeauna temeiul datinilor ~i obiceiurilor, chipul de piatra
al vechilor credinte.
SUB TUTELA DREPTULUI
.CUTUMIAR
o scena de pe Columna 11
reprez inta pe Decebal tn clipa
.premergatoare supremului sacrificiu.
Sinuciderea a fost masura barbateasca
ce a permis evitarea urni lin] ei
tnvinsului, 1n marele razboi de aparare,
sfarsit tn anul T06.
Obiceiul pamantului impunea
conducatorilor de tara sa poarte ~i un
rang mare sacerdotal, pe langa marele
preot, 1n cazul in care aceste doua
functii nu erau cumulate de rege. Ca
Decebal del inea ~i' rangul superior,
dupa mareIe preot, 0 dovedes te
existent a ~nurului sacerdotal ee-l
purta tncins, Acest snur, impletit din fire
rasucite spiralic, era de fapt 0 copie a
braului zeitelor carpatice din mileniile
V-III, 0 replica a centuriior metaiice tur-
nate in atelierele transilvane, la Dipsa,
Spalnaca, Aiud (fig.2), Gusterita, pur-
fig. 2: Vesmintele capeteniei
tate ~i la Dunareni, prin anii 1500 i.d:C.
16
Un altelement cultic 'inclus In compozitia metopei amintite il
reprezinta camasa despicata In parti. Camasa barbateasca astfel croita
era 0 prelungire a practicilorculturii Carnpului de ume-(Gogo~u-Ga.rla
Mare, anii 1500 i.d.C). Multi idoli de aici din sudul Olteniei purtau, peste
tmbracamintea parpi de sub brau a corpului, doua piese asezate simetric,
legate sub cingatoare, Aceste piese, semnificati v brodate, se adaugau peste
tmbracaminrea de corp, asa cumimaginea alaturata sugereaza, ~i peste
vestmintele barbatesti. Singura deosebire consta in faptul ca cele doua
Parti distincte ale carnasii dacice barbatesti nu erau brodate cu sim-
bolurile traditionale, dar eu eertitudine imaginile raspundeau acelorasi
nonne eultice tnradacinate de milenii.
Carnasa nu era brodata;
tn schimb, tncal] amintea,
botmele, purtau simboluri
Npccifice marii civilizatii din
'arpa] i. Simbolurile impri-
llIule tn piele fina nu erau or-
110111110 tntr-o anume topica
IlIIdlllonalll, dar fonnau frize
I 11 ~1I111 elcvat, dovada a unui
I,\lhIlUIII.'lIl de mestesugar. Pe
,1I0lulml botinelor soan im-
III 1111011,prtmrc alte semne,
11,11'1111'111111 de coloana cu un
!lUlIl lllUdnl tntrcg, ~i rom-
IIlII lIollN slmboluri de
fllllplll .1it' l'ivilizaf iei car-
JII!!I~ (l,1I , NIt'a 1l'gAl1d traditia
Iii "UP 11111\'1111 a mestcsu-
i Ihl' iI! 1.1~j.IlJIIIZl·llctllsa.
111111 "Ullllllllltl solare,
I d, luplnlCII, II lostornat
I hlllt:hli hlHllllonfllc,
Il" «II ,111111 tlH'~t sa
/'I 1(1111111"11 III prln
illi ifnI' ,llIlilh1cHII'. I'riu . .
. til!, 3: BlIrbat in haine groase (cca 1500 i.d.Cc)
17
conturul lui ~i prin basorelieful din centrul de interes al compozitiei, ,,De cinci ori pe zi noi jertfe-aducem, ~i alaturi
reprezenta discul solar, imaginea Cosmosului atotcuprinzator. Cercurile Cele sapte slujnice-n cere tot cantau din timbale,
concentrice tncarcau semnificatia, iar volutele opuse, prelungite pe axe Iar altele se vaietau",
In crestere, au dat sens major nazuintelor, sperantelor §i privirilor spre
tnaltirnile lui Zamolxis, au optimizat luptatorii in nenumarate tnclestari, Grape lui Strabon §i Menandru, se dovedeste ca practicile vecbilor
Metopa, analizata prin perspectiva elementelor care 0 compun, credinte ale mileniilor IV-III erau active si In anul zero. Se menjineau
dovedeste ca legile stravechi erau preluate de catre diriguitorii daco-geti dansurile rituale, adora] iile ritmice In format iuni concentrice,
§i li se supuneau fara rezerve. Legile nescrise, dar existente in cultele adoratiile in grup, In trnprejurarile create facandu-se uz de cifrele
secrete, faceau parte din sufletul lor, veneau prin traditie, penetrand magice: 3,5, 7.
curentele noi. Cutumele specifice perioadelor trecute erau mentinute Dupa A. M. Scbiff: " ...un cere de fiinte In meditatie armonica (In
mereu actuale, active, de catre marii preoti si initiati, datorita firului dans ritual- n.n.), produc In fapt 0 rezonanta, un «sunet» de comuniune
robust al doctrinei unice. I de armonie naturala de aproxirnativ 7 hertzi, care traverseaza carnpul
Sirnbolurile irnprimate pe scuturi §i tncaltaminte, piesele vestmin- etectrosratc al planetei" (97; p. 10).
telor bogate in semnificatii precum cingatoarea, sortul, dosnicul, cusma Libatiile, adulatiile, rugile - sa fi fost mantre producatoare de
s.a., raman dovezi penetrabile ale filonului cultic stravechi, spre viitor. I\':t:()uanle cu efect tulburator pentru psihicul uman? Daca asa 0 fi fost,
utholurile au pregatit pasul cunoasterii de sine spre identificarea ideii de
)IIIIIIIICI'.ClI.
RELICTE ALE VECHILOR
CREDINTE
VEZI
Strabon, in lucrarea sa de capetenie, tl citeaza pe stralucitul poet
Menandru pentru a arata cateva din particularitatile cultice ale marelui
popor dace-get (102). Fiindca poetul cu mandrie se socotea get, a scris
cousistente versuri referitoare la practicile spirituale existente In acele
vremuri. De aid se desprind informatii care confirma existenta firului
netntrerupt al credintelor, legandu-le pe acestea de faza lor incipienta.
Astfel, In anii dintre cele doua ere, sapte femei prinse In cere rosteau
adoral ii, cantau In ritmul pas ilor dansului ritual, ca In Hora de fa
Frumusica a mileniul IV i.d.C. Concomitent cu acestea, celelalte femei
"se vaietau", creand In acest mod atmosfera mistica ce cuprindea
multimea:

"Caci zeii ne prapadesc mai cu seama pe noi, insuratii,

De vrerne ce-ntr-una trebuie sa pregatim cate-o serb are" .

Dupa poet, serbarile se [incau Ian], adesea pagubitoare pentru eel

arc le ()r"[tAlli;t,lll1:

IR
 Mesagerul rnultimii pentru dialogul cu zeii, tnaintea caderii in
sulite, se tmbraca, cu un ceremonial anume, In camasa alba a rnortii,
potrivit legilor lui ZaImoxis. Astfel, culoarea osului, a firului de canepa
tesut, si-a pastrat semnificatia simbolica ~iIn secolele I, culoarea alb-
crem ramanand pe mai departe semn al axului thanatic.
Monumentele triumfaleAdamclisi ~i Columna lui Traian furnizeaza
date care atesta existent a anumitor elemente cultice in vestmintele
capeteniilor locale. Desi tmbracamintea demnitarilor era, partial, un
produs importat (121; p. 84), atelierele proprii suprapuneau elemente
autohtone bogate in sernnificatii mistice. Asa se explica predominanta
purpura la toga in vecinatatea nuantelor de brun ~i crem. Fondul rosu
al intregului ansamblu cornpozitional, sau la benzile late, asezate pe
terrninale, nu au simbolizat lupta, varsarea de sange, ci dorinta de viata,
linistea, caracterul defensiv al inclestarilor pentru aparare.
In secolele I, inainte ~i dupa Hristos, In Carpati, conducatorul
spiritual al luptatorilor era, In frecvente cazuri, ~i stapanul spiritual al
intregii populatii. Fara sa se lipseasca de serviciile marelui preot, fara sa
renun] e la cuItuI secret al misterelor, sau la sfaturile int elept ilor,
conducatorul purta cingatoare, se leg a peste mijloc, peste haine, cu §nurul
Impletit spiralic, drept semn al Inaltului rang preotesc. Din basorelieful
Coloanei, al Columnei lui Traian, se evidentiaza 0 metopa, 0 scena ce
. imortalizeaza clipa sinuciderii lui Decebal, imagine care arata ca rnarele
rege purta cu grija sernnul marelui cult (150; fig. 7), si, nemijlocit, respecta
dogmele traditionale, Snurul rasucit spiralic era tot atat de important ca
~i braul lat purtat de catre zeita] ile neolitice din Carpat i, avand 0
sernnifica] ie asemanatoare centurii de bronz. Deosebirea consta In
functia mistica a fiecarei piese, In mesajul spiritual transmis de fiecarc
dintre aces tea. Nici rnai tarziu snurnl martisorului, sau eel canonic, nu
s-au substituit simbolic braului rosu, sau altor piese cu semnificatic
cultica.
Tot dupa Columna, camasa barbatesca era prevazuta, prin croi, cu o
despicatura in parti, in aparenta anume pentru pas larg, angajat, nestin-
gherit. Se purta vara peste pantalon, lunga pan a sub genunchi, iar tn vremc
racoroasa se as eza "in brad" (tmbracat), Despicatura In part i avea ~i ()
functie mitica, de vreme ce traditia de doua milenii impunea femeii don:
piese brodate, asezate peste tesatura ce acoperea partea postenoars 1\
20
corpului (v. Luna). Cand s-a renuntat la croiul ce perrnitea conturarea
celor doua parti ale piesei vestimentare, s-a adus in loe alt element, clinul,
"barburul" si, cu acesta, semnul "M", tot atat de puternic tnradacinat In
dogmele traditionale (99; p. 121). Este greu de precizat daca cele doua
aspecte formale de croi apartineau aceleiasi importante zeitati neolitice
din Carpati (mileniul V), dar din aceasta perioada a descins simbolul.
Demnitarii daci purtau botine din pie Ie imprimata, iar multimea fixa
bucata de piele tabacita, cu ajutorul nojijelor petrecute peste talpa. Dupa
metopa ce tnfatiseaza pe Columna pe Decebal, botinele erau imprimate
eu doua semne primare, cu coloana §i cu romb, iar scuturile dacilor erau
ornate cu simboluri spiral ice, unghiulare ~i romboidale. Din centrul
'ompozitiei nu lipsea simbolul Cultului solar.
Caciula rnulata In volute, snurul sacerdotal, camasa lucrata sub zodia
~cilei-pasare, tncaltanle cu semnele originare - sunt nurnai cateva ele-
mente cultice ce confereau 0 nota de virtute barbatilor de altadata.
UNELTE ~I ACCESORII
la 0 perioada istorica la alta, complexitatea articolelor vestimen-
"" r n Impus noi piese in familia uneltelor, noi tehnici §i mijloace.
II ",ttllorul de piei a deschis calea spre formele incipiente de rnanifestare
ph 1(IIIIIn,a cat primele sernne ale artei, ale frumosului vestimentar atat
". 1111,ll1n('11131 tn mileniile care au urrnat. Au fost inventate cutitele de ras
ph" d,' nuhnal, eare confirms un fapt de mare importanta: inca din
iil11l1llh, "h-lie dln care se confectionau hainele erau bine finisate, erau
IfI~II'_'IIII, 11Il'Jl~ntl era lasat numai pe unele dintre ele, pentru protectie
IP"III\'II lUI/\II\pcriilor. Materialul pentru hainele de sarbatoare era bine
i "ii ~I,tlltll,l! (09), tn acel tnceput interesant de mileniu VII.
1'II1111ltllll'uI,varful bine ascutit cu care se perforau pieile croite
I! I' I.••I' III Plllllll~ cusutul strans, a fost raspandit pe tot cuprinsul
,,"Ii e[1I1'1111t, hlt'cplltul fiind marcat de varful de silex. Dupa des-
it iln ill I., VftlWild(146: 2/56; p. 89), de la Pietrele-Giurgiu (146:
il rl'i II d,' III 1I,111l11l1l.nra~ov, silexul a fost tnlocuit. inca din
ii !hlll'lI"" ," lit \ unuerlal mai bun, cu osuI de animal.
iHliik'''"1I1 III IIN uloNllIlai suplu in rnanuire, mai rezistent ~irnai
IlhIHI!II"lfllllll dill cupru t§1 confirms existent a In cultura
Gumelnita (4800 Ld.C.), printre alte asezari fiind llttlll',111 ~lllIllnhn~esti,
in Moldova, (133; p. 265, 269), urmand apoi 0 rnspOnuh" 111 masa a
uneltelor din bronz. Cu certitudine, in aceasta perioadA s·a "muntat la
strapungatorul din lernn care a fost folosit para lei cu eel din os ~I cupru.
Uneltele supuse perisabilitatii nu au lasat dovezi care s~ le conflrrne
existenta, dar practica tnsailarii ~i cusutului confirma existenta unei
operatii ce precede acul, acolo unde strapungatorul din metal nu a fost la
tndernana tuturor. Bronzul greu oxidabil a contribuit la perfectionarea ~i
raspandirea rapida a acestor unelte, la inlocuirea celor mai putin eficiente.
S-a lucrat intens cu strapungatorul din bronz In vetrele de la Baleni-
Galati (80; p. 73-74), la Crusovu-Dolj (146: 3/57; p. 103), la Ta~ad-
B ihor, dar unele dintre ele, dintre cele folosite la Pecica- Arad, de exemplu,
erau lucrate sub forma de dlHtite cu maner de os, create anume pentru
ornarea .cojoacelor (80; p. 102). In secolul al XII Ld.C., la Pecica se
"infloreau" cojoacele, se coseau policrom semnele sacre folosindu-se fire
~i mesina. Numai cu perforatorul-daltita ~i cu fa~ii fine din piele colorata
se puteau aplica pe cojoc rozeta soarelui, "vartejurile", zigzagul, coloana
s.a. Atelierele metalurgice produceau cantita]i mari de perforatoare,
concomitent cu alte produse eerute de populat ie in aeel tnceput de
mileniu I i.d.C. (80; p. 108).
Acul de cusut, acul unealta a aparut din necesitate, ca 0 solutie
tehnica, hind de aceeas i varsta cu firul tors, §i a mers in urma
strapungatorului pe lungul drurn milenar. Aeul de os, acullucrat din tibia
de caine, eu urme de folosinta Indelungata, confirrna utilizarea uneltei la
brodarea §i confectionarea hainelor atunci, In anii orizontului cultural
Vadastra (146: 3/56; p. 112). La Pietrele-Giurgiu s-au folosit acele
confectionate din os de pasare (RI90; p . .494), ca §i la Trusesti, in
Moldova, 'in anii cuiturii Cris, in urma cu peste opt milenii (146: 3/57; p.
203). Ace de os au fost folosite si la Gilau, 'in cultura Tisa (4800 Ld.C.),
straturile pastrand §i alte unelte adaugate ulterior, ca in to ate vetrele
umane. Aeul de cupru de la Haba§e~ti confirms existenta uneltei tnainte
de perioada bronzului, tnainte de prime Ie valuri de migratori (133; p. 270).
Aces tia au gasit aici unelte prelucrate din metal nativ. Popula] ia
statomica, egalitara, in anii 3500 i.d.C. nu cunostea armele §i rostullor,
dar 'l~i confecpona uneitele necesare din metal. 0 bun a dovada este si
IICu} de cupru de la Sf. Gheorghe (119; p, 149).
Acele luerate din bronz au fost utilizate 'in toate asezarile. Se
confirma aeeasta prin faptul ca atelierele produceau cantitati importante,
ca existau negustori care distribuiau aceasta unealta tn toate asezarile. Se
confectionau §i cutii In care se pastrau cantitati mai mari decat neeesarul
nnei familii. Ateiiereie, manufacturile, distribuiau aeele ambalate, ~idoar
negustorii vindeau cu arnanuntul. Asa se explica depozitul cu cele 22 aee
de bronz de la Baleni-Galati, (secolul XII i.d.C.; 80: p. 73-74), cutia de
ace de la Poenesti- Vaslui (146: 2/56; p. 406), preeum §i cele 13 aparatori
de aee de la Stntimbru German-Arad, exemplarele de la Zagon-Covasna,
de la Barlad, de la Varsad (146: 2/56; p. 526), de la Sibiu t4800 i.d.C.,
Gusterita), de la Socodor-Arad (146: 2/56; p. 100), Ta~ad (80;,p. 112-3)
s.a. Aeele de bronz confection ate In tehnica ciocanirii au sporit finetea
'in redarea simbolurilor pe articolele vestimentare, au contribuit astfella
sublinierea expresivitatii §i a sensului, a mesajului sacru. hII
Fusaiola era volantul care asigura rasucirea fibrei. Fara aceasta piesa I
fixata pe 0 tija ~i propulsata de degete nu se putea alcatui firul de tort.
De-a lungul timpului s-au confection at fusaiole din piatra, din os, din lut
ars (146: 2176; fig. 115), din metal §i din sticla, cand a foot descoperita
materia prima pentru acestea. Mult mai tarziu, s-a strunjit In lemn tija
tmpreuna cu volantul, strungulprimitivfiind la fel cu eel folosit in Nazare!
§i pretutindeni in Iudeea.
Dupa forma lor, fusaiolele aveau infati§i1ri diferite, stabilite in
func] ie de gustul §i priceperea mes terului care le-a construit, dar
tntotdeauna respectand un anume tip; astfel, s-au gasit fusaiole ovoidale,
discoidale, aplatizate, tronconice, sau bitronconice. Faptul ca. in multe
cazuri, fusaiolele au tnsotit torcatoarele §i dincolo de viata, presupune
ca aceasta unealta, aceasta anexa, se con fund a
cu insa§i existenta, deoarece din fire se creau
vestrninte, iar acestea erau prioritare in inven-
tarul sacru. Drept urmare, eu multe milenii
mai tarziu, Zamolxis nu primea mesaje de la
solii pamanteni decat nurnai cand acestia erau
lmbracati in camasa 110ua, alba §i incinsi eu
~nur de aceeasi culoare, alba, a rnortii. Dintre
multe, dintre foarte multe asezari preistoriee
unec s-au gasit fusaiole, pot fi citate cateva ee
IP:111il1diferitelor culturi ale Spatiului Car-
"lItie (fig.4). Astfel, deopotriva se lucra firul
fig. 4: Fusaiola de la Buridava
23
de tort la V arsad pe Mures (146: 2/76; p. 89). Itl nrMlIl'l pc Olt (146: 2/76;
p. 526), la Augustin, Harman, Prejmer, ill Tara liAr~t.lI, III Pietrele, tn
Campia Dunarii (146: 2/76; p. 524), Ia Petrisoru-Buzju (146: 6/59; p. 111,
279), la Vladiceasca de Ufov (146: 7/61; p. 99-101), pc Valca Mostistei-
Calarasi (146: 3/57; p. 321) s.a.
De mare important a documentara sunt fusaiolele incizate.
Neiudoielnic, inciziile comunica ceva, tnchid Inca un sistem de prescriere ..
Textul menta 0 mai mare atentie, deoarece sernnele incizate pe rninial-
tare, pe idoli, pe haine, au nota cornuna cu cele de pe fusaiole (146: 3/57;
p. 203). Numai fusaiolele de lut au fost incizate, probabil, In procesul sacru
al confectionarii lor, sau unde bronzul era considerat metal pretios (80;
p.95-7)... . umplute cu pasta alba, erau pictate policrom, au fost raspandite pe aceleasi
Gr~pHitiIe razboinlui de tesut au fost piese importante In inven-
tarut asezarilor preistorice. Razboiul de tesut si-a avut locul in templu,
tesutul facand parte din ceremonialul, din laudele tnchinate zeilor. Atun-
ci, tesutul era 0 rugaciune. Desi instalatii de tesut au fost ~i mai tnainte,
prin anii 5000. i.d.C. se practica tesutul intens in asezarile de la gurile
Dunarii (42; p. 1'1,), atat in sudul Dobrogei, cat ~i in apropiere de Galati
(180). Dovezile care.confirma existenta razboiului arhaic sunt rare pentru
ca lernnul din care a {ost confection at nu a rezistat in timp, dar culti varea
plantelor tehnice §i lana, ca materie prima, sunt dovezi ale existentei
uneltelor de tesut. (Oaia a fost tmblanzita In Carpati, §i tot aici is-au
atribuit puteri divine; 21).
Greutatile rneuite sa tntinda firele raman certe dovezi materiale.
Fiecare fir de urzeala era fixat de bara de unde tncepea tesutul §i tntins
de celalalt capat prin greutatea de lut suspendata, Pentru ca greutatea de
lut ars a fost gasita pretutindeni pe aceleasi vetre cu fusaiolele, se poate
deduce ca asezarile aveau razboi de tesut. chiar daca acesta era folosit pe
rand, de mai multe persoane, in gospodani diferite. Ca instalatia era intens
solicitata ne-o dovedeste greutatile mult utilizate, descoperite la Pietrele-
Giurgiu (146: 3/56; p. 524). Greutati multe de tesut s-au gasit ~i la
Hannan, Prejmer ~i In multe Iocalitati apartinand perioadei LaTenne,
Dintre multe alte fusaiole, atrag atentia greutatile incizate de la
Viczuresti- Varsad (146: 2/67; p. 100), ale carer tncrustajii au elemente
conumc ell inciziile figurinei antropomorfe stilizate, de tip Troian, de la
II hIlM~(I~II.IIISi.Scmnclc incizate au fost reprezentari ale faptelor reale -
4 25
inciziograrne - nu creatii abstracte, pentru ca sernnele se repeta ca forme
de redare, in topica diferita §i la intervale mari de timp. $i greutatile de
razboi au fost purtatoare de mesaje, au stoeat inforrnatii.
In neolitic predominau greutat ile tronconice §i cele in forma
trunchiului de pirarnida patrata, Dupa forma lor, atrag atentia cele des-
coperite la Poduri-Prohozesti, judetul Bacau (146: 7/84; p. 67), cele de
la Vladiceasca-Ilfov (146: 2/67; p. 89), cele de la Cucuteni (R35),
Socodor, in asezarile perioadei metalelor (146: 2/56; p. 43). In straturile
§i adstraturile de la Poenesti- Vaslui s-a lucrat concomitent cu fusaiole
plate, sferoidale '~i bitronconice, cu greutati de diferite forme. In alte
vetre, precum cele de la Poenarii- Vasluiului, greutatile aveau inciziile
vetre alaturi de ace de bronz §i strapungatoare de os. Pe langa acestea s-au
gasit pieptene de os, piatra de arnnar, oeru in morminte, dovezi care
confirma complexitatea unei vetre umane (146: 1153).
In asezarile stabile ale Vechii Europe s-au sedimeutat culturi peste
culturi ~i toate atesta rnestesugul generalizat al [esutului §i cusutului.
Razboiul orizontal de [esut, In secolul I Ld.C. trebuie sa fi existat
razboiul orizontal de tesut, fiindca in vocabularul curent al populatiei
locale erau cuvinte care confirmau mestesugul §i accesoriile instalatiei,
Cuvinte ca pecuaria (pacurar), ovis (oaie), capra (capra), lana (lana),
furca (furca), torsus (tors, rasucitj.fusus (fus, unealta), acia (a13), acus
(ac de cusut), linteum (lintoliu) etc., chiar daca la un moment dat au
iulocuit pe cele existente in vocabularulloeal, atesta faptul ca rnestesugul
era bine cunoscut In relatiile dintre oameni,
Sunt ~i cuvinte care dau nume unor accesorii specifice razboiului
orizontal de tesut, expresii care tot atunci au intrat In vocabularul autoh-
ton. Atunci s-au consolidat in.voie, In perimetrul asezarii si, tnghetate in
ospodaria autarhica, au traversat rnileniul silitei taceri.
Astfel avem cuvantul fustel (fustis), nume dat vergelei-pereche de
rlun, cea care separa firele urzite pe natra §i Ie ordoneaza paralel. Fustelul
!stc specific acestui sistem de instalatie, ca §i ghemul (glomus). Pana la
Il'ca vreme, la razboiul vertical, bateala era trecuta direct de pe fus in
Ilnn~a.Ghemul s-a inventat din necesitatea de a depozita fire foarte, foarte
hlllAI. pentru urzit, pentru adunarea lor pe raschitor, pe tevi §i mosoare,
IH11\\,\Ccsoriicare nu erau necesare razboiului vertical cu tntinzatoare din
lut ars. Ulterior, 0 parte din accesorii au cnpAlllt 11111111,,1\' tntrebuintari,
Faptul ca in aceste secole de tnflorire a lil'lllturJlOl dlll'() Hl'tc a aparut
razboiul orizontal, nu se pune la tndoiala, deoarece HtllJld .1 ItpNM 0 anexa
care a ridicat considerabil productivitatea mestesugulul: suvelca. Latinii
ti ziceau "radius", 0 comparatie, de fapt, cu bratul pcntru dcscnat, cu
maslina lunguiata, cu varguta fusaiolei tncarcata eu fire, a~a cum era
folosita la razbciul minoic (98; p. 337). Deci suveica, prin brajul ci, prin
cadrul adeevat [esutului, totdeauna a derulat firul de pe betisorul izolat
de fusaiola.
Razboiul crizontal de jesut s-a' inventat dupa eel vertical, dar nu mai
tarziu de tnceputul cpoeii Iicrului, cand metalul era destul de rar ~i de
scump, ~i nu putca fi la tndcmana celui care construia instalatia de tesut.
Desi a fost intr-uu continuu proces de perfection are, nu is-au adaugat
piese metalice, nu i s-a schimbat principiul de functionare, Fiind ~i
ramanand un mecanism prirnitiv, tesatura obtinuta in astfel de instalatii
nu a rezistat concurentei atelierelor specializate care functionau intens la
Curtile domnesti, nu a putut sta pe taraba negustorilor (03), dar a ramas
singura tesatura la tndemana celor care alcatuiau gospodaria autarhica. In
ateliere specializate s-au obtinut jesaturi fine, superioare celor care vara
cultivau canepa §i iarna 0 lucrau (103). Multimea, legata organic de
locurile ei dintotdeauna, s-a preocupat continuu de obtinerea roadelor
pamantului, necesare vietii, pentru protejarea termica a corpului si pentru
mentinerea legaturilor spirituale cu forte le nevazute. Precum plugul,
secera sau cuptorul de paine, au fost necesare fiintelor umane razboiul de
tesut §i templul. Cand oamenii din Carpati se tntelegeau in vorbe latine,
deja se auzeau in casele acestora ~i zgomotele vatalelor.
MANUF ACTURILE PREISTORICE IN
SPRljINUL ARTEI VESTIMENT ARE
La tnceputul secolului XII i.d.C., la Spalnaca, in atelierul de
prelucrare a metalelor se producea 0 gama Iarga de produse cerute de
populatie. Din diversitatea produselor descoperite aici, pe vechea vatra a
atelierelor, reiese nivelul de dezvoltare al asezarilor din Carpa] i,
preocuparea oarnenilor, relatiile lor cu triburile vecine sau cu cele aflate
in trecere, nivelul de trai § i gradul de civilizat ie in ace Ie vremuri
26
tndepartate etc. (80). Inventarul depozitului de bronzuri descoperit in vatra
manufacturii (1200 kg piese) confirma trei categorii mari de marfuri din
metale care erau mult solicitate la schimbul de produse: articole
gospodaresti, arme ~i podoabe.
Secerile descoperite aici, ca in toate vetrele atelierelor transiivane,
confirma deplin preocuparea oamenilor pentru cultura cerealelor, precum
§i stabilitatea populatiei pe aceste locuri. Migratorii nu tnchideau ciclurile
agricole pe aceleasi meleaguri, nu seman au §i nu culegeau, ei luau cu de-a
sila bunurile populatiilor care Ie gaseau in cale. Articolele specifice
activita] ilor gospodares ti confirma puterea economics a sedentarilor din
acele tndepartate vremuri. Ca dovada, de pe lista uneltelor ~i acareturilor
nu au lipsit niciodata urmatoarele articole: topoare, seceri, ciocane, lanturi.
§i verigi diferite, cutite, cuie, piese ajurate pentru care §i carute, tabla de
bronz, lame de ferastrau, vase de diferite forme ~i capacitati. Pe langa
acestea, s-au confectionat strapungatoare ~i fusaiole, cu toate ca acestea
din urma erau lucrate, predominant, in gospodarie, sau de catre mes terii
olari.
Pentru infruntarea celor care veneau, cu gand vrasmas, oamenii
locurilor carpatice aveau in inventarul gospodariei ~iarme perfectionate,
iar manuirea §i tehnicile de lupta erau transmise din genera] ie in
generatie. In orice gospodarie erau, pe langa celturile de tip transilvan §i
arcurile din lernn de corn, topoare de lupta tmpodoblte cu simboluri,
pumnalul, sabia, varfuri de sageti, varfuri de lance, coifuri, articole de
hamasament. Toate aceste materiale se confectionau in atelierele locale.
Din depozitul de bronzuri de la Spalnaca pe Mures reiese ca
populapa Spatiului Carpatic a atins, in secolul XII i.d.C., un nivel de trai
foarte ridicat, nivel care s-a pastrat multe secole §i care a ispitit multe
popoare ~i triburi. Arta vestimentara confirma civilizatia epocii bronzului
In arealul Carpal ilor dunareni. MariIe ateliere ~i negustorii de
marunjisuri au raspandit pe tot teritoriul articole de podoaba, aflate la
mod a in acele vremuri. Astfel, bijutierii de la Spalnaca, sau cei de la
Gusterita, ori de la Aiud sau Dipsa, s-au tntrecut in creatie ~i dibacie ca
a scoata la vanzare podoabe de 0 rara frumusete, Au tinnt seama
totdeauna de simbolurile traditionale ~i cn acestea an creat opere de arta.
Aici ~i atunci, arta s-a nascut din tngernanarea semnelor credintei de
27
tnceput. Astfel, puterea simbolului s-a amplincat tn stralucirea metalului
prelucrat.
Ca ~i alte turnatorii, Spalnaca ca scos pe piaja", seeole in sir, printre
altele, ~i urmatoarele tipuri de podoabe, solicitate mai eu seama de moda
ferninina:
- fibule simple, fibule spiralice ~i fibule tip .passementerie'':
- centuri de bronz
- bratari spiralice de sarma ~i din banda
- discuri solare ~
'V'
- nasturi multi ~i bogat omati
- tutuli, butoni conici ~i sferoidali, cu clopotei sferici <t3
- margele, cercei, ace de par, saltaleoni etc.
Se lucrau si se vindeau brice de barbierit, pandantive ~i multe ~~ ~
podoabe pentru carele ~i carutele gospodarilor. (f)
Manufactura bronzului carpatic, cu nota ei strict autohtona, a com-
~V7
pletat cu mult rafinament ~i bun gust tntregul complex vestimentar
feminin de epoca. Inventarul turnatoriilor din secolul XII i.d.C. dovedeste
existenta unui pop or bogat, tntr-o epoca infloritoare. In acest secol, la
Sandra-Biled (Tirnis), s-au purtat butoni cu caleta sferica, dupa tiparul
turnatoriei de la Dipsa-Nasaud. La Band (Mures) se tumau butoni cu
carlig (80; p. 82), iar la Minisu (Arad), pe haine, pe langa butoni se
adaugau nasturi incizati cu semne sacre ~i multe falere (80; p. 64). La
Mis ca-Bihor, la Cioclovina-Hunedoara, la Cama-Dolj, ca s i la
Domanesti-Satu Mare, pe acelasi tip de haine s-au tntalnit atunci nasturi,
<$.
N
tutuli, butoni §i falere. Butonii sferoidali cu bila au tmpodobit § i
~o
I/')

tncaltarile (precum calusarii), zgomotul metalic cornpletand probabil s»

ritrnul tobelor tn dansurile rituale. Accesoriile metalice prin stralucirea lor
au completat tabloul ceremoniilor riguros organizate. Cerintele persist- >%~
ente au stimulat productia de accesorii.
Dupa anii 800 i.d.C., cand geto-dacii se desprindeau din marea masa >%
a tracilor, 'in fiecare loeuinta din spatiul carpato-danubiano-pontic se
produceau fibre de factura vegetala ~i animala, se tesea intens, alaturi de
alte activitati impuse de indeletnicirile cultivarii parnantului ~i cresterii
vitelor. Inventarul arheologic este foarte bogat in obiecte de piatra, de os,
metal, sticla etc., ca sa nu mai amintirn de valoroase informatii oferite de
fragmentele ceramice. Se atesta ca atunci, ca §i mai inainte, au fiintat
Semne din generatia a II-a; mil, VI-IV i.d.C.
28
laolalta cu inventarul necesar producerli Immel ~I eel al producerii
vestmintelor, iar dupa intensitatea simboluriior ~i dupa boga] ia MILENIUL MARILOR FRAMANTARI
podoabelor, Spatiul Carpatic a fost un epicentru curopcan al civilizatiei
(146; p. 98). Femeile din Carpati au practicat torsul, [esutul, cusutul, au
manuit uneltele necesare In ocupatiile casnice, in acceasi vreme cand
Noerna, sora lui Tubalcan, se lauda ca ea a nascocit jesutul lanei. In
aceleasi timpuri ~i tmparateasa lui Yao se zice ca a inventat tesutul In
China, Iris In Egipt, Minerva In Grecia, Arachnea In Lidia. Cu siguranta,
prioritare au fost supusele zeitei .rorcatoare" ~i ,,!esatoare" din Carpatii
dunareni ...
Fig. a.: Figurina
purtatoare de
simboluri
(Gurnelni] a,
5200 i.d.C)

CONSERV ATORISM

Dintotdeauna, ca §i astazi, omul s-a hranit cu produse vegetale

precum: radacini, tulpini, coaja, frunza, ramuri, fructe §i flori, la care a
adaugat §i produse anirnale, In rnasura In care a dispus de acestea: lapte,
oua, came, miere. Hrana completa ideala, dupa omul antic, era painea,
laptele ~i mierea.
In ultimul mileniu al erei precrestine, desi luana era neschimbata,
era alcatuita dupavechi retete, sursele de obtinere a produselor vitale
fiind diferite, se tncadrau In doua moduri distincte, dupa cum erau adunate
~i dupa munca depusa, Pentru ca populatia era tmpartita In "veniti de
aiurea" §i "stabili de cand lumea", cei carora le era frica sa doarma sub
acoperis de casa §i purtau familia In camf<l, cei care "pe caii lor marunti,
beau, rnancau, tineau adunarile lor, cumparau ~i vindeau, adesea ~i
dormeau" (44; p. 204-296), produsele traiului le adunau prin felurite
i1nicii. Numai 0 parte din trebuinte era completata, la nevoie, din
propriile turme de oi ~i din cardurile de cai pe care Ie purtau pe drumurile

30 31
lor fara de sf1lr~it.Unii dintre acestia zabovind mai mult in zone bogate
se dedau la culesul roadelor In cazul cand le gaseau nedistruse.
In a doua categorie de vechi populajii se gaseau cei legati de vetrele
lor fixe, descendenti ai aceluiasi nearn milenar. In pragul dintre ere, ei
valorificau produsele pamantului, ca ~i tnaintasii lor, cresteau animale,
plante, stavileau furia apelor, a focului. Cresteau animale de care aveau
nevoie ~i cat le era necesar, cultivau plante anuale, ingrijeau pomi ~i
vita-de-vie, tndeletniciri pretentioase ~i de lunga durata, construiau mori
~i darste, pive, dau tntrebuintari multiple focului. Erau la ei acasa ~iorice
lucru facut era privit in perspectiva, era facut pentru 0 lunga durata de
folosinta.
Spre deosebire de triburile umblatoare, atat de sarace in preocuparile
lor, populatia stabila detinea un avantaj al lndeletnicirilor extrem de
bogat. Erau recunoscuti in cultivarea graului, a rneiului, a bobului, dovada
ramanand irnensele depozite de gran carbonizat peste care a crescut
padurea Sarmizegetusa, precurn ~i marturiile scriitorilor antici. Din
mentiunile acestora reiese ca, in Campia Dunarii, prin secolul III i.d.C.,
crestea graul de trnpiedica mersul calaretului, iar populatia din Buceag
vindea grau corabierilor, In cera] ile greces ti ale Pontului Euxin.
Podgoriile luasera amploare pana cand vinul devenise pericol social ~i
motiv de ingrijorare pentru marele preot Deceneu.
Toti locuitorii din Carpati cresteau cai, oi, capre ~i vite mari, pasari
~i animale de curte, vie] uitoare care-s i gaseau hrana in apropierea
locuintei ~i se adaposteau tn locuri amenajate anurne. Ipotetic, se sustine
ca oaia in aceste tinuturi a fost trnblanzita. Cu dovezi arheologice sigure
se confirma ca la tnceputul mileniul II i.d.C; vacaera crescuta §i pentru
lapte, iar irnaginile pictate pe cerarnica statiunilor preistorice basarabene
evident iaza important a care se dadea acestui produs alimentar.
Tinuturile de la nord de Istru era socotite "tara albinelor". Indeletnicirea
cresterii acestora presupune timp, experienta tntr-o prisaca mostenita,
semn al stabilitatii unei asezari, Ce dezvoltare trebuie sa fi luat pescuitul,
daca Alexandru eel Mare si-a trimis armata peste Dunare, in Dacia,
noaptea, folosind barcile pescarilor locali! ~i tot in apropierea pragului
dintre ere, in Dacia se exploatau intens minele de sare, de aur, de argint
§l fier (58). Toate aceste tndeletniciri sunt 0 dovada, un specific al
32
popula] iei autohtone, un reper al permanentizarii prin conservarea
valorilor traditionale,
Stramosii nostri W faceau curatura In inima padurii, pentru ca
aceasta Ii proteja, ti ascundea sub perdeaua umbrelor tenebroase ale vailor
§i tnaltimilor. Asa se explica remarca strainilor care sustineau ca "dacii
se [in legati de munti": DACI INHAERENT MONTIBUS. Ei i§i ridicau
case din barne asezate pe furci scurte din lemn ~i cu acoperis in doua ape
(v. Columna). Pe curatura i§i samanau toate plantele de care aveau nevoie,
fara ca ogorul sa fie cultivat doi ani la rand cu acelasi soi.
In casa, familia era impartita pe lndeletniciri, pe faze de lucru, pe
operatii. Se tinea searna de puterea fiecaruia, de pricepere, de sezon §i
de urgente. Barbatului ti reveneau activitati care cereau efort mare §i
curaj. EI confectiona uneltele ~i acareturile necesare, ridica ~i tntrejinea
locuinta, stabilea etapele de lucru, momentul optirn ~i distribuia forta de
munca. In vreme de restriste, intra in taberele de aparare Iasand in loc
femeile ~i batranii.
Femeia lmplinea activitat i relativ-comode, dar deosebit de com-
plexe. Avea treicompartirnente mari in care acpona: munca mai usoara
in agonisirea hranei, ingrijirea copiilor ~i a neputinciosilor, tntretinerea
clirnatului cultic in familie. Numai femeia semana §i culegea canepa, de
pilda, stiut fiind ca aceasta planta era deosebita pentru fibra ei necesara
odajdiilor, pentru fuiorul ofrandelor, pentru samant a necesara
fumigajiilor euforice. Numai femeia secera, tmblatea, vantura, spala ~i
usca graul, rnacina, frarnanta §i cocea painea, obligatii aduse prin tradijie,
din templele neolitice. Tot de acolo descindea obiceiul ca femeia sa
raspunda de tmbracarnintea tuturor, a celor din casa.
De atunci, ea facea deosebiri tntre tmbracarninte §i odajdii, aces tea
fiind lucrate dupa anumite canoane, ca sa raspunda cerintelor pentru care
crau facute, pentru practicile cultice. In acest spatiu geografic, oile purtau
"lanuri aspre", iar nurorile tomitane refuzau uneori sa.se foloseasca de arta
~eilei Pallas - tesutul. (Ovidiu Papadima, III, 8, 8, Sq). De rnulta vreme
mcdiul rural a conservat valorile spirituale. Tot de atunci, ca ~imai tnainte,
nfcmeia frange darurile zeitei Ceres si poarta apa grea In crestetul
'Ilj}ului" (Ovidiu), precum, pe vremuri, purtau zeitaple de la Gumelnita,
jhclac~ti, Floresti si Rusestii Noi. Ca pe vremea cand se tesea panza
,ern tn temple, femeile "Ies canepa din care fac hainele lor §i ale
33
 ba.'bHl ilor" (Herodot),
totdeAuna flcAnd di~
til1clic tl1U'C hainele ter-
moizolatoare ~i cele
cultice (78; p. 84).
La finele de era, prin
traditionalismul peren se
conservara toate valorile
spirituale, asa cum erau
ele in vremurile .marii
explozii culturale" ce
caracterizeaza mileniile
, V-III i.d.C. Toate acti-
vitatile intreprinse aveau
un temei cuItic, erau
tngradite In leg i de
neocolit. Toate bunurile
purtau semnele credin-
telor active ~i in acelasi
fig. 5: Semne create §i folosite in cele doua ere tirnp traditionale, fiindca
pretutindeni clirnatul cultie se confunda cu existenta fiecarui om, se creea
un tot in afara caruia nu se concepea viata, Era 0 caracteristica a popu-
latiei stabile dintotdeauna. Aceasta atmosfera benefica a tinut plna ~i
universul tn echilibru, prin dogmele conservate in timp.
PRIMUL MILENIU CRE~ TIN
A CONSERV AT FONDUL
SIMBOLISTIC
A§ a-zisele dislocari §i colonizari, daca au existat in asemenea
proportie, nu au influentat semnificativ structura populatiei rurale. Era
in obiceiullocalnicilor ca, in caz de prirnejdie, sa se retraga in locuri ferite
de focul navalitorilor. Aveau culturi anuale de tngrijit. aveau livezi, vite,
stupi, iazuri, vie, inventar gospodaresc. Toate aces tea trebuiau tntretinute
§i exploatate de-a lungul unui an sau a ciclului de vegetatie, ~i toate erau
[intite de pradalnici. Deci s-a irnpus 0 cautare continua a locului de vatra,
34
s-a impus reasezarea gospodariilor in locuri cat rnai ferite, in spatiul de
obarsie. Din cauza deselor schimbari de vatra, casele erau ridicate in pripa
~i numai din rnateriale de construct ie existente la tndemana, din lernn,
paie, lut s.a. Acolo unde lipsea piatra, temeiurile erau fixate pe furci, (v.
Columna), iar acolo unde lernnul era deficitar ~i vanturile aspre, localnicii
izolati i§i sapau bordeie, ori i~i ridicau tncaperi cu pere]i din chirpici.
. Retragerea, ies irea din fat a prirnejdiei repetate, dar in perirnetrul
aceluiasi spatiu autohton, nu a influentat fondul cultural propriu, nici
macar particularitatile vechiului mod de trai (65; p. 185).
Populatia tracasata, supusa umilintelor de tot felul, a fost cea a
asezarilor urbane, cea Iegata economic de centrele aglomerate, de cetaji,
de targuri, de ateliere. De fapt, in documente, numai despre aceasta
categorie de populape se relateaza, fiindca nurnai aceasta putea fi vazuta,
Aceasta era mult imea, poporul, in aceasta se gaseau robii, liberii
proprietari de pamant tinup in evidenta stapanitorilor, Cetatea Histria
avea la un moment dat suprafata pamanturilor proprii, cu sate ~i supusi
tncercuit i tntr-un hotar lung de peste 500 km. Mul] irnea se ascundea in
linistea apasatoare ce se ridica in locul cetatilor stinse ~i in spatiul dacic
aceasta linis te era generalizata. Numai in nucleele de aglornerat ii
demografice populat ia a fost lrnpestri] ata cu oarneni venit i pentru
capatuiala, cu veterani, cu negustori, cu mici grupuri semi stabile.
. In asemenea condit ii dure, arnestecul de popula] ii in In] eles
definitoriu nu era cu putinta, Nu se puteau infiltra valori spirituale straine,
sed motivational, inferioare, in trei straturi sociale ferm departajate.
Stratul superior, (adrninistratia, armata, mestesugarii), precum ~i stratuI
de mijloc, alcatuit din populatia supusa adrninistratiei cetaplor, a suferit
unele moditicari prin schirnbarea unor concepte cultice, prin mutatii
dogrnatice periferice. Populatia rurala, izolata de framantarile dure, zil-
nice, eel de-a I treilea segment, stratul despre care nu s-a scris nimic In
antichitate, a fiintat ill sfera valorilor neschimbate, a dainuit in vechea
lege. Dupa toponimie, fiecare deal, fiecare vale, fiecare izvor, fiecare
pATIu pe locuri abatute de la drurnurile mati si-au luat nurne de la intlii
ziditori ai satelor razlete, tmprasuate.
In asemenea conditii de izolare deplina, influentele spontane, sau
volt acceptate, nu au fost niciodata operante. Deci ideea tnstrainaru de
baqie, a stramutarii, este lipsita de temei toemai pentru ca s-a neglijat in
35

analiza rolul botarator al segmentului populat iei izolate total (52; p.
173-339). Acolo s-au tmpietrit elementele de baza ale civilizat iei
autohtone, acolo a ramas trunchiul originar fixat In procesul firesc al
evolu] iei sale.
Romanii ~i neamurile umblatoare de dupa secolul III crestin au
mijlocit ~i au adancit izolarea datorita duritatii ~i lacomiei cu care pustiau
satele. Ca s-au retras romanii sub presiunea gotilor, ca gotiiau fost
alunga]i de huni in incursiunile tnspaimantatoare ale acestora, ca se
influentau lntre ei sau i~i uneau triburile infometate, ca nu rnai conteneau
avarii, sarmatii, gepizii, ca slavii in puzderia lor nimicitoare calcau totul
in copitele cailor - toate acestea nurnai pamantul le stie ~i cenusa focului
pustiitor. In aceste vremuri de restriste asezarile rustice ratacite in adancul
codrilor i~i avea veacul in credinta lor (21; p. 58). .
In tot acest rastimp, de la retragerea aureliana ~i diluarea treptata a
triburilor navalitoare, pana la aparitia centrelor administrative incipiente,
au pierit davele, castrele, targurile antice cu drumurile lor lungi (106). A
pierit ~i populatia acestor nuclee active, dar treptat a iesit la lumina ~i s-a
extins fort a din umbra, stratul populat iei izolate, ies ind la iveala
adevaratul filon al valorilor tnghetate in anonirnat. Pe stratul solid al
vechilor credinte s-ausuprapus, treptat, noi elemente, crestine, procesul
fiind tnceput inca din secolul I d.C. A ramas credinta in forta unica,
atotstapanitoare, conceptul de viata vesnica, dualismul existentei. A
ramas practica adorarilor in sarbatori, cinstirea tnaintas ilor, rugas i
multumirea interioara. A disparut ceramica sacra odata cu templele unde
aceasta era lucrata ~iinvestita cu functii cultice, dar simbolurile au rarnas
in decoml tuturor bunurilor iesite din mana omului.
In acest mult tncercat milenin, tncarcatura simbolistica a dat un nou
suflu valorilor spirituale. Crucea a capatat alte sernnificatii cand s-a izolat
de sernnele primare, dar vestrnintele nu s-au eonfundat niciodata cu
hainele termoizolatoare, nici aluaturile cultice cu painea pentru hrana,
Coloana de pe acoperisul casei a luat chipul protector al sulitei spre cer,
sernnele solare au alcatuit pragul purificator al portilor ~i palimarelor,
adunarile cultice au inceput cu noile canoane ~i au continuat cu cantecele
~j dansurile rituale stravechi. Dupa ceramica sacra, datinilor le-au revenit
inlul J,lf('11 Rn tnfrunte Timpul si sa puna frau uitarii, Ele au luat chipul
vechilor credinte ~i l-au urzit in forme mult simplificate, dar pe annura
senmelor prirnare, pe continutul ideatic traditional.
Multe documente au pastratdovada potrivitcareia, in primul mileniu
crestin, simbolistica autohtona si-a continuat drumul firesc sub protectia
segmentului de jos al populatiei locale. In secolul III al acestui greu
mileniu se mentine spirala, dovada fiind sarpele fantastic trecut prin
steag, in chipul zeului Glykon, la Tonus. In finalul anilor de dupa criza,
(secolul IV) Donariul de la Biertan, pe Tarnave confirma existenta unui
grup de simboluri puse de crestinitntr-o noua ordine (83; p. 494). Donariul
tntrunea, intr-un nou simbol, dreptunghiul, care desparte doua triunghiuri
opuse la varf, care tndeparteaza simbolul mortii, (trei puncte) ~i cercul,
senmul vietii vesnice, Cercul redat atunci poarta stravechiul sernn cultic
al unghiurilor opuse la varf, legate, (crucea Sf. Andrei), senmul "X",
reactualizat prin prezenta toiagului apostolic.
"Tabula austera" tmpreuna eu "monograrna cristica" au actualizat,
in secolul IV, sapte simboluri carpatice stravechi, chiar daca tabula izolata
a fost folosita drept decor sau chenar textil, la Novidium, pentru dedicatii
zeilor Mani. In secolul V d.C., la Budureasa, Prahova, se tumau podoabe
din metal, triunghiuri, dreptunghiuri, cercuri, romburi, diferite obiecte
care purtau arhaicul senm thanatic s.a. Bijuteriile respectau imaginea
vechilor simboluri, multe dintre ele fiind identice cu cele redate in
ceramica davei de pe Valea Siretului (142/69; fig. 3-9). In secolele V-VII,
~imai tarziu, s-a pietat ~i s-a incizat crucea cu picior ~icu trei brate egale,
cu terminatia bratelor tnspicate in raze, asa cum s-au redat asemenea
irnagini in perioada bronzului. Imaginile de la Ficisi, Buzan, au ramas
marturie a prelungirii firului continuitatii simbolurilor pllna spre eel de-al
do ilea mileniu crestin,
Simbolurile s-au extins, au fost preluate ulterior ~i incluse in reper-
toriul altor culturi, dar semnificatia lor nu a putut fi tnstrainata de locurile
de obarsie, Au fost adaugate inscriptiilor grecesti, au alcatuit decoml
monedelor bizantine, ins a numai in irnagini seci, lipsite de conjinutul
sacru initial. Senmele € ,W, C , M, Z, S ,{) ,® constituie
o parte din valorile simbolice autohtone care au alcatuit repertoriul grafic
xtins al culturilorcarpatice. Cu siguranta, nu s-a stiut ca "M" a fost creat
ln Portile-de-Pier, In mileniul VI, In aceeasi perioada cu "S" -ul de la Gura
37

Baciului, Cluj, ca semnul..o este propriu culturii Garla-Mare-C~na § i a
fost creat in anii 1500 i.d.C. in Tezaurul bizantin de la Horgesti, Bacau,
s-au pastrat rnulte rnarturii in sprijinul ipotezei potrivit careia alte
civilizatii au 1mprumutat si au dat noi semnificatii simbolurilor carpatice
stravechi (142: 4/71).
Primul mileniu al erei noastre, in mutenia populatiei risipite, ne-a
pastrat fiinta, tncremenind-o in practicile cultice, in datini, in obiceiuri
cutumiare.
SEMNELE IN MILENIUL CRE~TIN
Odata cu tnceputurile, semnul a fost tnzestrat cu duhul dainuirii in
timp, al rezistentei peste veacuri §i astfel a devenit sirnbol. Acestui semn
sacru i s-a supus multirnea care l-a creat, i s-a supus din tata-n fiu, de-a
lungul miilor de generatii. I s-a supus pentru ca, odata purtat, unea
spiritele si, astfel, aceasta era in mai mare siguranta, tnfrunta greutatile
usor, izbandea in tot ce avea de implinit,
Semnele §i simbolurile au fost imprimate pe toate bunurile de care
omul se folosea in ruga lui tndreptata spre atotputernic: pe temple, pe
vestminte, pe ofran de, pe tesaturile ce trnpodobeau tncaperile §i un-
gherele destinate rugaciunii, in locuinte.
Cand crestinismul s-a generalizat, toate simbolurile, in afara de
cruce, au capatat harul frumusetii .florilor", devenind de neinlocuit in
podoabele care cinsteau sarbatorile. Subliniem, repetand, ca s-au tmpietrit
in datini asa cum au fost, cu aceeasi culoare, cu aceeasi prospetime. A
ramas acelasi mod, alaturi de aceleasi procedee in redarea in benzi,
aceleasi materiale folosite, aceleasi mijloace tehnice uzitate. Intregul fond
spiritual acumulat s-a subordonat noii credinte, vitalizand-o pe aceasta cu
fastul traditional al marilor adunari cultice. in aceste tndepartate vremuri,
§i pe vechile altare, s-au nascut nedeile, iar acestea ne-au identificat
neamul §i conceptul cultic. . din moduli romboidali. Amandoua aceste semne au format obiectul·unor
Dupa primul mileniu cres tin, cand ceramica sacra § i-a redus
frccvenja pe masura scaderii influentei vechilor dogme, marea farnilie a
silnholurilor s-a grupat dupa noi criterii, dupa cele rational-estetice.
('1111)1\ plnllll 'nchisa, (cercuI) §i curba plana deschisa (spirala in volute
38
suitoare) si-au combinat derivatele in compozitii cu mesaje noi, iar
materialele folosite cu precadere au ramas cele care au permis tehnici
simple de alcatuire: aplice, colaje din piele §i tabla, torsade din metal, din
lut ars §i aluaturi, compozit ii picturale redate pe ceramica executata la roata
§ .a. Din multitudinea de exemple, atrag atent ia cele redate la Poiana-Gorj, la
Saracsau, la Dulceanca-Teleorman, in secolul VI d.C. (151).
Spirala cu volute suitoare a facut casa buna cu cercul §i pentru faptul
ca arnbele simbolizau viata tn derularea ei vesnica, Din cere a derivat
semnul solar, apoi roata in miscarea-i perpetua, atat de diferit prezentata
de-a lungul rnileniilor. Se pare ca roata solara a sugerat aspectul practic
al rotii carului, al rotii olarului, al rotii hidraulice (v. PI. 1). Universul
avea un sinonim: miscarea,
Toate semnele care au la baza unghiul si-au grupat compozitiile in
cateva compartimente tara sa-§i piarda individualitatea. Acest arhetip si-a
format 0 nota aparte. Prin repetare, a format coloana in zigzag, semn
folosit §i in rnileniul X §i in rnileniul I d.C. Si-a pastrat semnificatia in
repetare, in pozitionare, in asociere cu alte sernne, in cromatica, De la
prima coloana incizata pAna la cea tncarcata cu pasta alba pe vasele cultice
de la Circea, in rniIeniuI VI, sau la cea redata pe vase in satul Lazarea pe
Mures, in secolul IV d.C. (146: 3/84; p. 245), ca pretutindeni in Spatiul
Carpatic, sedentarul rnistic a ordonat grafica inciziocrornatica in benzi, pe
acelasi ax al continuitatii. Coloana modulara, cea fermata prin intersec-
tarea a doua coloane in zigzag, sau cea fermata din coloane serpuite, au
redat in toate timpurile sensul cresterii, al ridicarii spre cer. Cand a fost
asezata orizontal, i s-a asociat continutul interpretativ cu cel al ramurii
de brad plecate spre pamant,
Hasura de la Dubova §i Let a sugerat 1mpletitura firelor, umplerea
golurilor cu fir colorat, cu segmente de dreapta grupate perechi. Pretutin-
deni, accesoriile cultice §i bunurile de folosiuta curenta au fost ornate cu
acest simbol al apei, practica fiind activa §i in primul rnileniu crestin.
In aceeasi prima compozitie au aparut rombul ~i coloana fermata
compo zit ii deosebite, pastrandu-s i totodata § i semnificaj ia ini] iala,
ndividuala. Inlai, coloana a tmbratisat rombul, rombul hasurat, apoi din
omb s-au format patratul §i dreptunghiul, iar rombul taiat pe orizontala
I sugerat irnaginea triunghiului. Triunghiul, alaturi de toate figurile
39
geometrice lnrudite cu el, a alcatuit imagini senmificative 'in epoca
metalelor, dar a intrat ~i in repertoriul imaginilor cultului crestin.
La Taut-Arad a fost creat un senm asernanator cu eel de la Dubova,
dar intr-o maniera tehnica aparte. Astfel, rombului is-au adaugat, pe
verticala, doua unghiuri opuse, sugerand In acest fel desenul de pe falanga
de ecvideu. Sernnul nou obtinut a fost pus 'in compozitie Cll benzi
muitiliniare drepte ~i ondulatorii, legand, in secolul VIII d.C., vechile
sernne tntr-o noua imagine, in simbolul rnediului acvatic (153).
voluta, legata opus de cea dintai, a format un sernn de mare importanta:
S. Doua asemenea senme puse 'in cruce au alcatuit .crastatul". Acesta, cu
mai muIte volute, a creat atat de folositoarea turbina, rozeta incizata,
stampilata, pictata, sculptata, redata 'in nordul ~i in vestul Spatiului
Carpatic, exact la Podul Vechi ~i Subcetate, precum alta data la Dunareni
sau in Moldova (143).
Rozeta fermata din dou a semne S puse in cruce, sau trei semne S
puse crucis, au tmbogatit repertoriul iinaginilor. La Padureni-Neamt era

m~< Combinarea semneloj primare tntre ele, In toate tmprejurarile,

a condus ~i In ace~sta perioada la compozitii Cll noi ~i valo-
[cw' I
~ ~
'"
roase semnificatii, In cultura Ariusd, un nou sernn cucuteniau
a fost format din trei semne primare, din unghi ~i coloana,
originare din zona Portile-de-Fier ~i din spirala eu volute unghiulare
~I~n~.~~~!C~~S~7e:tl~~ ~;~i~~~
(11; p.'.390). La Craiova, acelasi
semn, III acela~l am, era redat eu .
.
s· ~
.
...
I~

originare din sudul OIteniei (124; fig. 2/1) (fig. alaturata), Coloana, la
randul ei, a fost fermata din doua arcade opuse, ill cazul desenului de pe
falanga, arcada fiind folosita intens in stajiunea banateana de la Parta,
iar rombul intre arcade alipite era tncrustat la Trusesti-Suceava in anii
4000 i.d.C. (146: 7/61; p. 79, fig. 8/1). Spirala unghiulara descrescatoare
de la Ostrovu Corbului (rnileniul V), (146: 1/54) a fost introdusa in romb,
In aceeasi perioada, la Crusovu (146: 3/57; p. 103), simbolul facandu-si
astfel sirntita prezenta In intreg spatiul cultural. In rnileniul I d.C.
sirnbolurile, bandate sau izolate, nu mai pastrau rigurozitatea reproducerii,
topica ~i continutul initial, dar nici nu erau total lipsite de elementele
caracteristiee traditionale. Toate vasele ~i ehiupurile purtau brau alveolat,
sau In chip de snur, peste portiunea jurnatatii superioare, purtau butoni,
patru bra]e, ~i cu trei - la Giur- --'-' _--J
giu (140: 25/89; p. 20); iar la Zimnicea, elementele spiraiice ale aceluiasi
semn erau asezate intre bratele unei crud (152: 10/88; p. 83, fig. 9/3). In
secolul V d.C., la Buzan se pastrau pandantive din aur ell rozete exeelent
imprimate, cu simboluri ce sugerau miscarea circulara (148: 9/77; p. 65).
Sernnul solar ee sugereaza miscarea circulars a fost eel mai raspandit
simbol in spatiul originar al graficii cultice.
B. STATORNICIA SEMNULUI MI-5 CARli CIRCULARE
~ @ Mileniul V i.d.C. Vanatorii Mici, judo Ufoy

+
erau modelate manual, poate tot cu un anumit ritual.
La baza civilizatiei carpatice au stat trei elemente esenjiale: soarele, Turdas , judo Hunedoara
pamantul §i apa. Soarele a dat caldura (~i focul), pamantul ~i apa au Mileniul IV i.d.C.
asigurat hrana. Omul ~i-a imaginat aceste trei elemente distinete intr-un Frurn us ica , judo
~ ~ Botosani
tot unitar, tntr-o vesnica rniscare. In cercul solar a introdus spirala pe al
carei ax a pus apoi elemente pe care forta apei le-a activat. Astfel s-a @ @ Salcuja, judo Dolj

*0*
aplicat In tehnica rniscarea circulara. Mileniul IV -II i.d.C.
Simbolul miscarii a fost activ §i in primul mileniu crestin, Daca In 0 Dunareni.jud.Dolj

evul mediu erau instalatii hidraulice performante, se poate contura im- Anii 100 d.C. Culciu Mare.j.Satu-Mare
agiuea aeestor instalatii "fara cuie, fara fier", alcatuite din toate elemen-
tete neoliticului earpatic, in evolutia coneeptelor cultice stravechi. A doua Anii 400 d.C. Padureni, judo Neam;

40 41

-~- ---

PALMETA - UN SIMBOL
In primul mileniu al erei noastre, gatelile au continuat sa fie in atentia
populatiei, in virtutea traditiei ~i a noilor conditii create de imprejurarile
sociale. Prin traditie, podoabele metalice produse din abundenta in
atelierele din Carpati erau ornate cu imagini cultice menite sa completeze
ansamblul vestimentar de ritual. In anii dintre cele doua ere, fiecare barbat
purta mantia prinsa pe umar cu fibula (v. Columna), ~i fiecare femeie i~i
agata pe haine cel putin 0 asemenea pies a aleasa cu gust (v. Adamciisi).
Era firesc ca ~i dupa secolul I d.C. populatia avuta sa-~i mentiua
inventarul impus de datini, in contrast cu starea de spirit creata de
represaliile ~i vitregiile ce-au urmat. In cei 0 mie de ani rava~iti nu s-au
tmprospatat, conceptual, obiectele meta lice de valoare, din lipsa de
ateliere, dar s-au mentinut obiectele lucrate in vremuri mai linistite,
datorita gradului scazut de uzura al materialului din care erau lucrate:
cupru, bronz, aur, argint,
Toate obiectele de podoaba au fost purtatoare de semne sacre
tradition ale, fie ele destinate pentru a fi suspendate, aplicate sau brodate.
itt'u?
Atat semnele imprimate, cat ~i forma in sine a obiectelor, reflectau
radacina adanca a vechilor credint e.
Mileniul I d.C. a constituit perioada de con-
solidare a crestinismului, de punte tntre dona
ideologii, de cernere tacita in valtoarea
dezmembrarii statale ~i a haosului. Cu toate ~ Toate obiectele de podoaba, deci ~ifibula amintita, au fost purtatoare
l\\\r
acestea, pana dupa secolul VII se mai gaseau
urme ale credint ei ce urrna sa piara, se
men] ineau active practicile tnradacinate
~ifSI
~~;;y
prin purtarea semnelor adoratorii.
o dovada a mentinerii, In mileniul I
d.C., a obiectelor cu semne sacre stravechi,
a ramas agrafa - 0 compozitie metalica me-
nita sa lege, sa fie suspendata ca podoaba, sa
slujeasca drept protectie spirituala pentru
@~
purtator. A fost folosita frecvent in ultimele ~)
doua milenii din era precrestina ~i in secolul fig. 6: Palmeta de la Teius
42
I ce a urmat, deci a fost inclusa in familia odoarelor, a bunurilor ce se
pastrau cu sfintenie. 0 agrafa cu totul aparte a fost "palmeta", numele
venindu-i de la forma palmei cu degetele rasfirate, Acest tip de podoaba
pare sa fie un produs al turnatoriilor carpatice, daca tinern seama de
cornpozi] ia materiei prime, de tehnicile de prelucrare, de sursa
minereului, de frecventa pieselor in aria lor de folosinta, de rnotivatia
spirituala a acestor obiecte.
Pentru ca, in depozitele descoperite, palmeta s-a gasit totdeauna
alaturi de alte podoabe, dar ~i alaturi de piese de hamasament, se poate
tntelege ca a avut in primul rand 0 functie sacra, apoi pe cea practica a
legarii, a tnfrumusetani.
Faptul ca cele mai multe exemplare s-au gasit In zonele bogate in
zacamintele de neferoase aduce inca un argument ce confirma originea
podoabelor de acest fel, Tinand searna de numarul mare al localitatilor
transilvane ale carer populatii de bastina Inca mai pastrau palmete
(Sacuieni, Galaspetreu, Valea lui Mihai, Socodor, $icHlu, Simand,
Noslac, Cipau, Gambas, Cordes, Poian s.a.), multe loca!itati din sudul
Olteniei, din zona atilt de bogata In podoabe a anilor 1500 i.d.C., de
exemplarele pastrate In Moldova! de prezenta sporadica a acestui obiect
'in zonele extracarpatice pe unde grupuri indigene s~au asezat ternporar,
se poate contura vatrade origine a podoabelor, apalmetei, precum ~i aria
de raspandire a acesteia In intervalul celor dona milenii ale pragului dintre
ere. Palmeta a prelungit perioada de existenta a semnelor sacre stravechi
intrand cu cateva secole In etapa de inceput a crestinismului,
de semne cultice vechi. Palmeta, prin conturul ei, a mentinut conceptul
precrestin al functiei magice dupa care erau alcatuite numerele cinci ~i
§8pte. Unele palmete au fost create cu cinci protoame (Ipotesti, Ciuper-
cni, Orlea, Hotarani), altele cu sapte asemenea proerniuente (Dranic) -
probabil in functie de continutul ideatic ce trebuia respectat,
Palmetele au sugerat, prin prezenta lor, silueta corpului uman, toate
mplarele fiind, probabil replica tarzie a idolilor din lut ars. In
majontatea cazurilor, agrafele de aceasta factura au umerii proerninenji,
1'\1 perforapi sau cu volute, precum statuetele din mileniul V (142: 18-
I WR6; p. 261). Fibula digitala de la Teius a fost prevazuta cu terminatii
1II1I('rale accentuate, cu erose in chip de pas are rapitoare, motiv identic
43
celui de la Cipau-Ludus (139: 2/65; p. 28), precum ~i cu eel gravat pe
pabarul de argint de la Portile-de- Fier, sau pe paharele de la Agighiol.
Capul, gatul, toracele ~i bazinul au stat 10 atentia celor care au modelat
palmetele, probabil sub tutela preceptelor referitoare la energia subtila,
fenomen cunoscut de cei care confectionau podoabe.
Simbolurile milenare audainuit in grafica gatelilor ~i in mileniul I
d.C. Nu au lipsit, din decorul palmetelor, cunoscutele cercuri concentrice,
semnul "S" izolat sau legat in unghi sugerand patratul, semn nelipsit de
pe manerul topoarelor de lupta, ~i nu a lipsit nici lantul de volute opuse
(107, fig. 91) Au fost prezente liniile valurite, friza romboidala, semnul
"S" ~i perecbea de volute legate. In centrul de interes al decorului
palmetelor a stat rombul, pe fondul aceluiasi substrat cultic al semnului
perpetuarii. Sub coroana fermata din cinci sau sapte proerninente, la toate
exemplarele a fost sugerata fata umaria prin puncte, prin spira Ie, prin
segmente de dreapta (148: 6/78; p. 47). in decorul unor palrnete, rombul
a fost indus in fragmentul de coloana (la Lechinta de Mures, la Groj-
dibodu pe Olt, la Seitin-Arad) (139: 5/68; p. 517), mentinandu-se activ
simbolul apei ~i energiei (140: 25/89; p. 207), in legatura dintre grafica
vecbilor statuete carpatice ~i urmele cultice ale secolele IV-VII d.C. (146:
4/81; Dan Dragus),
In secolele de popularizare a cres tinismului s-a facut deplin
cunoscuta crucea bizantina, semn care a fiintat paralel cu vechile sim-
boluri (151: 3, 16/65; p. 581). Pe ceramica secolului IV d.C.,la Histria era
imprimata bucla lui Rho alaturi de crucea monogramaticd (151: 4, 16/65;
p. 695). .Hacicarurile" de la Armeni, sculpturile ~i reliefurile cultice din
cavitatile Muntilor Buzaului, sunt noi semne ale crestinismului, precum
~i sernnul crucii la Tomis, ori la Ipotesti (128; p. 347). In acesti ani de
mari tramantari nu au lipsit nici stampilele cu crucea Sf. Andrei de pe
ceramica de la Daia-Pasune si Albesti (145: 9/79; pl. 25/6), nici semnul
arhaic "M" de pe monedele descoperite la Botosana (147: 2170; fig. 13).
Au fost anii cand palmetele, gatelile vestmintelor, vechile semne,
prin prezenta lor croiau drum paralel cu eel al simbolului crestin, chiar
~iin cazul cand, ideatic, toate semnele erau, probabil, contopite. Dupa
descoperirile de la Vela, Orlea, Sarata Monteoru, Launi, Poian, Gambas,
Cernes ti ~.a., dupa cele cateva exemplare din Albania, Ungaria § i
Ucraina, sau cele din Asia, Pergarn, fibula digitala nu pare sa fie inca 0
44
creatie bizantina, nici germanica. Cele ki evoluate exemplare s-au gasit
in Oltenia si, dupa aspectul global, se apropie de ansamblul gatelilor
banatene (148; 6/78).
CUVANTUL: "SACRU", SE SCRIA
CU SIMBOLURI
Cand a slabit functia cultica a ceramicii, din aceasta s-a redus
cromografia sirnbolistica. S-a redus treptat, pe masura ce se tnradacinau
elemente noi in ritualurile traditionale, Pe umele specifice ritualului
incinerarii erau grefate mesaje tntarite de norme morale. Cand la vechiul
ritual al incinerajiei a aparut altemativa tnhumarii, normele cultice s-au
simplificat, iar simbolurile si-au retras fortele sacre ce tnnobilau ac-
cesoriile specifice. Incepand cu anii 500 i.d.C., in conditiile biritualului
tnmormantarn, ceramica sacra a intrat intr-un proces accelerat de saracire,
declinul graficii fiind direct proportional cu emanciparea populatiei in
statul prosper al acelor timpuri. Dovada ramane urna-sac modelata grosier
cu mana, din pasta neglijent framantata, cu desene sumare in continut ~i
In forma de redare. Cateva grupuri de volute amncate pe umarul vasului,
un porn in berna, alveole rare ~ibutoni formau tabloul simplu al ornamen-
tului. Era un semn ca legatura sufletului cu fortele atotstapanitoare era
asigurata ~i pe alte cai, se facea direct prin dialog altfel organizat pe
tnaltele platouri cu altare (60; p. 318, 324,fig. 243).
Primul simbol exclus din ceramic a de cult §i eel mai afectat dintre
toate, in acestmediu de expunere, a fost spiral a cu volute unghiulare. Dupa
cinci milenii de la aparitia ei, a tnregistrat un transfer, consolidandu-se in
broderie ~i sculptura cu aceeasi fermitate cu care a iesit din repertoriul
modelajului. Probabil ca noul continut ideatie a contribuit la aceasta
mutatie, ci nu mijloacele tehnice de redare a semnului propriu- zis, fiindca
umele erau lucrate cu mana, din lut prelucrat grosier, dovada a unui obieei
aparent de importanta minora.
In perioada de varf a civilizatiei dacice, obiectele de cult ~i mai cu
.,l!llnu vasele purtau un brau spiralat, erau tncercuite cu un snur seos in
J'dicf. Uneori, acest sernn se repeta in grafica vasului, deci se gasea in alt
mupartiment al spiritualitatii, dar totdeauna oglindea irnaginea braului
pnstrat prin traditie, Se poate exemplifiea suficient cu ceramic a de la
45

Batca Doamnei ~i Racatau, de la"Cemavoda, de la Piatra Craiovii, Alba
(10; p. 179,282). De fapt, acest semn a legat mai tarziu zidurile ctitoriilor,
barnele bisericilor din lemn, stalpii de case ~i cerdacurile, a alcatuit
chenarul covoarelor ~i rauri, atat de mare i-a fost semnificatia. El era
simbolul sarpelui sacru, marca prezenta unei zeitati descinse din coloana
~i spirala cu multe milenii inainte. (42; p. 76). Din grafica vaselor cultice
au disparut volutele unghiulare, s-au rant volutele suitoare, dar a aparut
braul, sarpele care, de fapt, actualiza vechiul continut ideatic al spiralei.
Epoca de tnflorire a Daciei, tncheiata 0 data cu razboaiele
nimicitoare, a permis ~i alte modificari In complexul spiritual traditional.
Steagul dacilor avea dublu rol: era tnsemnul statului ~i mijloc de panica
in Iupta (Dracones). El era format din corp de sarpe §i cap de lup (31). $i
lupul, caine le prin trnblanzire, a fost §i a ramas In mitologia carpatica
simbolul protector. Acesta a venit pe firul traditiei din cultura Cucuteni,
din pictura vaselor din Valea Lupului, din imaginea celor doua animale,
adesea afrontate. Intotdeauna, sarpele a pazit pragul casei (114), iar
pietrarii locali au sculptat capul de lup (draconul dacic) in vrejurile
spiralice de acant pe pragurile de sus ale Arcului triumfal Adamclisi.
Stindardul miiitar dacic astfel croit era un "sincretism religios, era
irnaginea tnsas i a furtunii" In nenumaratele lupte de aparare (78; p.
507, fig. 250).
Asocierea sarpe-Iup venea din adancurile trecutului, se reflecta in
forma bralarilor spiralice cu terminale In forma de cap de animal mitic,
in forma ~i grafica inelelor s.a., vetrele dacice de pretutindeni pastrand
multe asemenea dovezi.
Simbolurile au sensibilizat sufletulla fiecare tntalnire cu imaginea.
In orice cadru de prezentare ar fi fost ele, chiar ~i in ceremonial strain
sentimentelor omului de rand, simbolurile au fost apreciate. Au fost
adoptate in nou context, numai pentru faptul ca existau, ca erau preluate
in alt ceremonial. Unul din stindardele rornane cele mai irnportante.
vexillum, reprezentat In sculptura Arcului triumfal de la Adamclisi, purta
atunci un semn apreciat de localnici. Era unghiul carpatic "dinte de lup"
descins din mileniile trecute, (v. La Tenne; Sf. Gheorghe, Covasna) ~i
unghiul drept ce sugera patratul, sernn al cultului solar (93). Dacii l-au
apreciat ca simbol, full sa tina seama de sernnificatia iutregului insernn.
Ceramic a sacra a dacilor si-a simplificat cromografia traditional a,
46
dar a accentuat prezenta braului, semnul de sorginte spiralica, arhetipul.
Toate semnele tradition ale si-au extins forma ~i continutul din sfera
doctrinelor cultice in tnsemnele statale ~i in grafica obiectelor de utili tate
practica, in ornamentul bunurilor de practica curenta, Ingemanarea a
ramas 0 dovada a timpului cand marele preot era adesea conducator de
tara, cand cei care acceptau sfintenia semnelor cerului ramaneau pe veci
oameni ai parnantului.
GOSPODA.RIA AUTARHICA.-
DEPOZIT AR AL VALORILOR
SPIRITUALE
Dintotdeauna, asezarile rustice tmprastiate pretutindeni in Spatiul
Carpatic au implinit forma optima de organizare In vederea obtinerii
roadelor parnantului. Ele au constituit 0 veriga stabila in lantul evolutiei
§i singurul mod de supravietuire In anii de silnicii. Precum soarele, ogorul
sau izvorul, Iocuinta rustica a generat elemente vitale ~i datorita acestor
bunuri a capatat vesnica §i nestirbita vigoare. Valul rigid al legaturilor
economice a aparut 0 data cu surplusul de produse, cu inventarea birUlui
~i a banului, dar acestea nu au miscat vatra din locul ei, nu i-au tulburat
independenta pentru ca nu se putea pastra iazul infundand izvorul...
In legea firii este ca fiecare vietate sa-§i cladeasca un cuib. Privind
In desfasurarea timpului, omul fiind constrans de schimbarile climei, in
goana pentru obtinerea hraneia pus bazele graiului si ale credintei.
f Acolo, in grote §i In cavemele pietrelor colibate, a inventat primele unelte
menite sa-i usureze efortul, acolo ~i-a croit haine protectoare. Atunci s-a
nascut omul rational. Factorii de clima, de mediu, i-au permis ca sa se
ridice pe sol, sa-si construiasca locuinta adunand materiale din imediata
propiere, de acolo de unde I§i agonisea §i hrana. Ca toate vietatile, din
rala unui pericol care nu putea fi tnfruntat se retragea cu cas a fua ca
vrcodata sa-§i paraseasca spatiul in care fiinta de veacuri. Pretutindeni
nil dainuit: dealul ~i casa, valea §i vatra, sursa de apa ~i salasul.
Pe langa tipul de locuinte imprastiate statornicit, a aparut ulterior §i
I!w\llnla urbana, artificiala, seaca, lipsita de calendarul febril al cautarii
hWlIei, a aparut aglorneratia de asezari familiale. Aid era resedinta
lnp~llului ~i a slujitorilor lui, erau ateliere de prelucrare a bunurilor
47
pamantului, aici s-a inventat piramida ierarhiei sociale. Asezarea urbana
nu a schimbat forma de organizare a gospodariei rurale, dar a subordonat-o
intereselor ei, transformand-o in sursa sigura de hrana §i de rnaterii prime.
Au fost aglomeratii tncinse cu eenturi de aparare, au fost aglorneratii
libere, deschise, la rascruce de drumuri, apoi aglomeratia targurilor
slobozite de domn §i boieri. Pe l~nga toate acestea, au existat vremelnic
§i taberele umblatoare, a carer caracteristica era sa- §i castige hrana prin
pradare, cu forta. Din cele trei tipuri de locuinta (rural, urban §i nomad),
primul, asezarea rustics, le-a tntretinut pe celelalte, iar raportul dintre ele
nu a fost totdeauna echitabi!.
In aceasta parte a planetei, pamantul a oferit §i alte bunuri indispen-
sabile omului. Din cele trei mari bazine recunoscute prin subsolul lor
bogat (Ural, Caucaz §i Carpati), spatiul nostru carpatic s-a situat in
frunte. Spatiul Carpatic a oferit toate minereurile ~i mineralele utile, aurul
§ i sarea. Toate acestea au constituit elementul de baza tn evolut ia
civilizatiilor ce au urmat, au stimulat asezanle rustice in producerea §i
pastrarea bunurilor. Desi atelierele de prelucrare au aparut de timpuriu in
Spatiul Carpatic, produsele lor au patruns greu in gospodaria rustica,
motiv pentru care aici s-au inventat constructii §i instalatii tehnice fara
legaturi metaliee, sau cu adausuri nesemnificative. Int~i s-au ridicat case,
s-a inventat razboiul de [esut, moara, piva, plugul, lacasul de cult, apoi
s-au creat cuiul de fier, brazdarul §i stransorile metaliee. Raritatea
metalelor in gospodaria rustica a dat mai tntai stralucire podoabelor,
obiectelor cultice.
Forma terenului a avut importanta In alegerea vetrei pentru casa. Pe •
lAnga faptul ca trebuia sa fie in panta tnsorita, s-a l inut searna de
posibilitatea extinderii curaturii pentru ca aeeasta trebuia sa raspunda
anumitor cerinte impuse de specificul eulturilor. Asezarea trebuia sa fie
lllnga padure, pe dealuri proteetoare sau pe vai tnsorite, cu sursa de apa §i
eu posibilitati de refugiu. Toponimia vine In sprijinul aeestui argument.
Drumurile mari, tmparatesti, Drumul Romei, Drumul Sarli, Drumul lui
Mireea, Drumul Targovistei, Drumul Iasului, Drumul Clujului s.a., nu au
oferit locuri preferabile pentru asezari deoarece caile cu trafic intens, bine
eunoscute de veniti-nepoftiti, nu aduceau nirnic bun populatiei rustice.
In arealul gospodariei taranesti intrau suprafete cultivate eu eereale,
fanetele §i pasunea In lurninisuri, gradina de zarzavat, loeul pentru
48
canepa, stupina, livada ~i via. Pentru asigurarea productiei minime, de
tearna brumelor tarzii. a calamitatilor eu spatiu limitat, oltenii aveau doua
vii, doua livezi, una pe deal, alta pe vale. Pentru usurarea exploatarii,
populatia rurala ~i-a zidit stana de barne petnaltimile alpine, pimnita §i
crama, cazalnita pe livada.In toate anotimpurile, vitele erau duse la sursa
de hrana, nu hrana adusa la stau!.
Gospodaria autarhica s-a condus dupa legi nescrise, stabilite §i
verificate de-a lungul mileniilor. Desi era ades constransa economic sa
produca surplusuri, nu s-a abarut de la anumite formule eutumiare impuse
de climatul spiritual care tnvaluia familia. Ca sa nu fie respinsa de .neam",
de familiile active ale arborelui genealogic, de etajul viu al acestuia, in
fiecare gospodarie in efecti vul de vite al aeesteia trebuia sa fie ,,0 vaca cu
lapte pentru copii", doua vite tragatoare, tineret pentru tmprospatarea
efectivului ~ipentru vanzare. Pentru nevoile casei bunul gospodar trebuia
sa creasca eel putin trei oi pentru fiecare membru al familiei, porci pentru
came, pentru prasila ~i vanzare, eel putin atatea pasari de curte cate
sarbatori sunt peste an.
Gospodaria autarhica autohtona a constituit eel rnai putemic nucleu
economic pentru toate categoriile sociale, in toate timpurile. Taria
cconomica a derivat din sfintenia traditiilor §i a datinilor tnradacinate
intr-un simbol binecuvantat, In acest tip de gospodarie s-a respectat cu
aceeasi rigoare ealendarul agricol, soroaeele vremii §i tntreaga paleta a
sarbatorilor precrestine §i crestine. Relele au trecut precum valurile peste
formulele rigide, axiornatice, viata curgand pe vadullegilor neschimbate.
Toate activitatile erau asezate sub tutela unor imperative de maxima
ficicn~. Era 0 "vreme" a flnului, a pusului, a culesului, a seceratului, a
lnrsului, a [esurului etc., iar abaterea de la soroace, neimplinirea, era
dcscurajata prin multiple ~i aspre mijloaee morale. Intr-o gospodarie
Ildlclltll pe temei arhaie nu au existat momente libere, de relaxare, decat
PI' pnlul bolii ~i nici atunei. Sarbatorile au fost subordonate obligatiilor
II1IIIose de cult §i de axele existentei. In zilele de lucru, rnergand cu vitele,
11'1111'1" II tors, a cusut, a brodat, si-a dublat rosturile, caci la rornani fiecare
111111\11111111 Iarniliei avea tudatoriri precise, in functie de sex, de varsta, de
I: 1111 Wi dl' cornplexitatea lucrului ce trebuia implinit. Rigurozitatea a fost
111.111' d,II'n pmcttca a Iasat atatea dovezi in cultura rnateriala ~i spirituala.
11.~h·lIll1cde suut ca toate manifestarile au avut permanent un suport
49
spiritual care a optimizat tntregul complex al gospodariei rustice, s-a gasit
un sprijin in tot ce s-a intreprins, in orice lmprejurare. Orice activitate s-a
tnceput cu ruga scurta, cu .Doamne-ajuta!", cu credinta ca se va tmplini
SUB SEMNUL SFINTEI CRUCI
ruga si, la sfarsit, eu multumirea pentru ajutorul dat in implinirea lucrului.
Acest mecanism a fractionat ~i astfel a usurat efortul, a exclus esecul,
pentru ca -omul s-a simt it permanent protejat de 0 fort a dreapta,
impartiala, pentru ca lucrul avea 0 rnotivatie lipsita de ambiguitate, avea
un final concret, util.
Practicile tndelung verificate au men] inut firul tradit iilor, firul
tnceput in vremea credin] elor primare, iar izolarea a ferit valorile
tezaurizate, le-a indepartat de influentele straine, neverifieate, neconeor-
dante eu dogmele carpatice. In asezarea autarhica a fost §i a ramas lacasul Fig. b.: Figurina
purtatoare de sim-
spiritului nostru originar pentru ca aceasta vatra a tnzestrat elernentele
boluri (Rast, cca
statorniee ale naturii cu duhul ves nieiei prin men] inereasemnelor 5200i.d.C)
vechilor credinte. Gospodaria autarhica a ramas dintotdeauna 0 dovada a
conservatorismului rural exprimat prin semnele cultiee asezate la temeiul
tuturor activitatilor,
Nurnai gospodaria rustica, prin specificul ei, a putut conserva intact
fondul cultural traditional. Nici obiectul muncii, nici sursa de materii
prime, nici desfacerea produselor nu au influentat relatiile sociale care REUGIA - ELEMENT SPIRITUAL
ar fi putut modifica struetura traditiilor. Linistea patriarhala nu a putut fi ESENTIAL
ucisa, In asezarile rustiee s-a nascut farmecul sezatorilor, al clacilor §i al
nedeilor, aici s-au stratificat marile noastre valori.
Spiritul carpatie, dupa anul 106, a fost iarasi divizat. Teritoriile
rna se In afara zonei ocupate de rornani erau §i ele expuse multor silnicii,
Itat din partea rornanilor, care l§i creau zone de protectie a noului
terltoriu, cat §i prin marile presiuni exercitate de triburile rnigratoare. lntre
In'slc doua forte opuse, populatia stabila tncerca sa-si mentina rosturile,
Illpn datina, Se pare ca, in acest secol al II-lea crestin, obstile teritoriale
1111'1\ lc cele mai expuse vicisitudinilortribale au fost eeledin extrema estica
.\ [lnuturilor earpatice, datorita lipsei, aici, a unor bariere in stare sa
1IlIII'ilNen lnvaziile, Cele peste 30 localitati mari, daeice, de la est de Prutt.

I "Ihllll'fII, 31Utat i, Borodina, Bocani, Branes ti, Ca§ la, Chilia, Copancea,
11""'''11111, J\()I"()di§ tc, Lencauj i, Leova, Maliie§ ti, Miinzlite§ ti, MiircauI i, Mingir,
111111111, ()dli~l, Palanca, Petreni, Purcari, Prajila, Sipinj i, ~abalat, .~oldi'ine§ti,
I \~"', VIIMlonl, Z!l.mc§ti ~i multe altele care au reinviat pe vechi vetre.
50 51
forturile de pe Nistru, gruparile de pe valurile Foltesti- Tyras, Foltesti-
Mingir ~i Leova-Copana aduc dovada puterii de rezistenta folosind 0
unica tactica: evitarea conflictelor deschise, directe. Multe dintre aceste
asezari au mentinut vatra calda inca din mileniile VII- V i.d.C., toate
intens populate inca de atunci ~i dezvoltate in straturi suprapuse (v,
localitatile Soldanesti, Soroca, Orhei, Manzatesti, Tyras, s.a.), Dovezile
care le atesta existenta arata ca se conduceau dupa norme tndelung
verificate, tnradacinate in manifestari cu caracter magic ~i de cult (11; p.
135-7). Si In aceasta zona extracarpatica, in aceasta perioada, se mentinea
cultul vetrei, parte componenta ~ielement practic al cultului solar. Pe vatra
casei se nastea mai usor, pe vatra se irnbaiau copiii, aici se lecuiau
bolnavii, vatra usura iesirea sufletului. Numai in spatiul vetrei se torcea,
se jesea, se cosea, se tmpleteau fire ~i se plamadea aluatul pentru ritual.
Serbarile orgiastice aveau drept temei smerenia, piosenia, adoratiile
§i ruga, nu luau chip de orgie dionisiaca, Nu aveau credinte dualiste de
tip iranian, zeul unic nu avea nevoie de un nume, iar atributele explicative
ale puterii atotstapanitoare erau numeroase ~i riguros respectate.
In acest secol, in extrema estica a Daciei, normele cultice erau
neschirnbate. Se pastra credinta in nemurire sub protectia zeului suprem
care era Cerul senin, Zalmoxis. Cultul consta in slujbe, ceremonii ~i
incantatii, in respectarea normelor morale impuse §i urmarite de slujitorii
altarelor. Preotii traiau viata de ascet si, dupa tipicuri rigide, conduceau
scenariile cultului. Erau prezicatori §i medici. Pentru activitatile lor
spirituale multiple, populatia Ii socotea "intemeietorii" de nearn, deci ~i
aparatori in vremuri de restris te. Se opuneau adeseori vrajitoriei ~i
adeptilor acesteia.
In zona est-carpatica, asemenea intregului spatiu dacic, simbolurile
specifice se mentineau active in toate mediile tradition ale de exprimare,
de vreme ce existau tncrustate In materia le dure: in ceramica, in metal, in
os etc. Arheologia aduce dovezi ce confirms prezenta semnelor ar-
hetipale, a simbolurilor locale vechi de peste cinci milenii (11; pI. 153,
174, 51, 52, 59, 74, 87). rntre acestea predomina paralelele valurite,
coloanele romboidale, zigzaguriIe §i intersectiile modulare, cercul, sem-
nele solare, crucile obtinute prin sectionarea cercului, clepsidra s.a., to ate
derivate din semnele primare. Se mentine ~i rarnura de brad cu spicul
52
plecat, simbol tbanatic frecvent in neolitic, precum §i cainele (lupul),
semn zoomorfic caracteristic picturii cucuteniene.
Toate aceste semne, de cand au fost create ~i pana in al II-lea secol
crestin, au avut un puternic suport cultic, spiritual, care Ie-a tntretinut
vitalitatea, care le-a dat taria sa tnfrunte impactul cu noua credinta ce se
anunta. Faptul ca in repertoriul simbolurilor est-carpatice, in aceste
vremuri, existau toate sernnele primare cu 0 multime de substitute ale lor,
ca circulau prin asezarile umane peste cinci semne ale cultului solar,
identic redate ca in urma cu doua milenii, tntareste convingerea ca vechile
dogme nu slabisera in aceasta perioada mult framantata. In extrema estica,
populatia stabila nu-si schimbase nirnic din dogmele cultice traditionale,
din bogat ia spirituala specifica populat iei din Carpal i. Simbolurile
cucuteniene erau folosite in acelas i context, cu aceeas i fermitate
trnbogateau accesoriile de cult. .
Zidurile se naruiau ~i se ridicau, spiritul plana in pacea lui milenara
§i dainuia prin fiinta fara tntrerupere a simbolurilor.
CRE~TINAREA APOSTOLICA IN
SPATIUL VECIIILOR CREDINTE
Dad Sfantul Apostol Andrei a predicat cuvantul crestin In Scitia
Minor, populatia de la Gurile Dunarii a facut cunostinta cu crestinismul
apostolic in a doua jumatate a secolului I dupa Hristos.
ln secolul II s-a zidit bazilica la Histria.
re~ tinarea. Eminentul Tertulian (160-240), in scrierile sale
Ipt)logelice din anii 198-202, pomenste, printre alte nearnuri crestine, §i
pl,1 dHCL Confirma spusele Apostolului Pavel care scria In epistola catre
'I'll: "CAlld voi trirnite pe Arteman la tine, sau peTihic, grabeste-te sa vii
la mlnc tn Nicopole, ca acolo arn hotarat sa iernez". Tinand searna de
plI~1111I gcografica a orasului Nicopole, de puterea de influenta a Ap.
•
I 'It Vl'l \ Nl' t'11elege ca acesta viza ~i Spatiul Carpatic in vederea promovarii
I IIvnllhllul crcsun,
(Ill/Wiles, cunoscut filosof in Alexandria, la numai sase ani dupa
11111,11 11'11 Illl Tcrtulian a tntarit afirmatiile acestuia, sustinand ca dacii,
IIIIIHIII ~l sl'ilii, "cei mai multi dintr-tnsii" n-au auzit de cuvantul
i\\l,IlIIlIH'III'I, IIdAI' ClI timpul tl vor auzi" (87; p. 12, 13). Lesne se poate
53
mtelege ca majoritatea populajiei din aceasta zona respecta vechile
dogme, dar era §i 0 parte tnsemnata de adepti ai noii credinte,
Atat Tertulian, cat §i Origen, folosind mentiuni mai vechi, precum
scrierile lui Justin Martirul (100-163), prin scrierile lor au stabilit
tnceputurile crestinarii daco-getilor ca fiind dupa anul 50, sub semnul
'simbolic al "Sfintei Cruci". In Spatiul Carpatic, procesul de crestinare a
fost tnceput de ucenicii Mantuitorului, de cei mai apropiati adepti ai lui,
deci prin grai apostolic.
Dacia, in atentia apostolilor. Relutnd scrierile mai vechi, episcopul
Eusebiu de Cesareea, tinand searna ~i de "Cartea a III-a a Deslusirilor
asupra Facerii" precizeaza ca Sf. Ap. Pavel a predicat Evanghelia in toate
tinutnrile sud-dunarene, in apropierea puternicului regat daco-get. In
epistola catre romani, Apostolul Pavel spunea: "intru puterea semnelor
§i a minunilor, tntru puterea Duhului Stant, tncat eu am tmplinit Evan-
ghelia lui Christos de la Ierusalim si jur-imprejur pana la Iliric" (83; p.
481). Cum, din Ierusalim pana in Iiiria, trecand peste Bizan], era drum
prin Tracia §i Moesia, tnsearnna ca zona de influenta a cuvantului crestin
propovaduit de Apostolul Pavel s-a extins nernijlocit spre nord ~i astfel
peste Istru s-au format enclave crestine timpurii. Deci .zelosul tntru
Hristos", Apostolul Pavel, indirect a adus la noua credinta §i multirnea
din sud-estul Daciei, de pe Olt pana la Tyras, zona care facea corp comun
de interese in aceasta vreme cu tinuturile sud-dunarene, Si el a raspandit
samanja, urmand apoi rodul bogat al convingerilor.
Desi au existat senme de crestinare pe tntreg teritoriul Daciei, se
confirma existenta, aici, a noii credinte.prin prezenta de mai tarziu (anul
325), a episcopatului Gothia, pastorit de Theophilus. in aceeasi perioada,
Banatul era supus diocezei Iliricului prin episcopatele Sirmium §i
Virninacium care i§i exercitau influenta §i in Transilvania. Sf. Ap. Pavel,
prin rnisiunea sa, a contribuit la scoaterea daco-romanilor din matca
vechilor lor credinte,
Sfantul'Apostol ANDREI. Eusebius, parintele istoriei bisericesti,
este primul istoric ecieziastic marturisitor al regulilor apostolicesti care
vine in sprijinul confirmarii tnceputurilor crestinarii. Intr-una din lucrarile
sale de capetenie, episcopul de Cesareea zice: "Cllnd sfintii Apostoli ~i
Discipoli ai Mantuitorului se raspandisera pe tot pamantul, lui Toma, dupa
54
cum spune traditia, i-a cazut la sorti Partia, iar lui Andrei Scitia ..." (l!H;
p.23).
Actiunea celor mai apropiati discipoli ai lui Hristos, a Apostolilor,
pentru crestinarea lumii antice, s-a desfasurat, pe de 0 parte, in Imperiul
Roman coplesit de amenintari §i rniscari interne de nemultumire, iar pe
de alta parte, In marele regat al parplor §i puternicul regat al dacilor.
Spatiul de crestinare "cazut la sorti" Apostolului Andrei, a fost litoralul
Marii Negre: Moesia, jinutul sudic al Carpatilor, pana la Tyras ~i litoralul
sarmatic pllna la albia, zona de comer! liber §i trafic de influenta spre
Dacia. Cand lurninatul episcop Eusebius sustinea ca Sf. Andrei a predicat
religia lui Hristos in Scitia Mica, facea legatura cu afirmatiile lui Ter-
tulian §i ale lui Origen, punand astfel temei deplin istoriei crestinisrnului,
Sf. Andrei a ratacit pe cararile aspre ale pnuturilor dobrogene ~i ale
"pustiului getic", Cand Sf. Ap. Andrei predica in Scitia Mica, Sf. loan
predica in Asia Mica, Sf. Petre ducea cuvantul lui Hristos in Galatia.
Bitinia, Cappadoccia §i Pont, iar Sf. Pavel aducea crestinismul tnnoitor
in Balcani, concentrandu-si straduintele aici, tmpreuna eu Ap. Andrei.
Pentru tntarirea cuvantulul crestin. Cuviosul Niceta, episcopul
mesianei, a trait pana in anu1415 ~ia eonvertit la crestinism populatia
stabilll de pe ambele maluri ale Dunarii. Daco-roman fiind, si-a extins
rctlvltatea apostolica din Banat pana la Tomis, tnmultind grupurile de
.·t\)~tilla!iin tot arcul carpatic (83; p. 491). Dupa spusele Sf. Paulinus din
Nola. cuviosul Niceta, pe lilnga alte scrieri eu caracter teologic, s-a condus
II .1(.:Uvitateasa, sistematic, dupa dona lucrari importante: una se adresa
1I\(.II<JalUor la botez ~ialta credinciosilor abatllti de la calea cea dreapta,
1l1clcge de aici insistenja in propovaduirea cuvantului crestin printre
1'111 llillieU supusi de m.ilenii vechilor credinte ~i randuieli. Ca pastor ~i
1111111011111', In cci 75 de ani de viaja, cuviosul Nieeta si-a cinstit scaunuI
1'\lI~rnJ}Hl prin fapte demne de Janda (83; p. 510). Remesiana tnterneiata
III' Illlj)l1rU1111 Traian (Repubica Ulpianorum) ulterior a facut parte din
11I4I('m'll Illrlculut, episcopatul pastorit de Cuviosul Niceta fiind astfel un
• "1I1l1l1l1!itlillalde mare importanja in procesul de crestinare a populatiei
tlllI ('ill llllil.
UIII\IN(jlll!1I In noua credinja. Pe pamantul Scitiei Mid, in primele
1'\ Ilk lilt· IlIlIclllnJul cresttn, Sfantul Cuvios Gherman a dat stralucire §i
iilllllll.1I1' 1'lIvnHt\lllli apostolic. A fost tnvrednicit in ale preotiei de catre
55
Sf. loan Gura-de-Aur, a sihastrit in Siria, Palestina ~i Egipt, a revenit in
pnuturile dobrogene pentru ca, propovaduind cuvantul lui Dumnezeu, sa
continue zidirea tnceputa de Sf. Andrei. "Sf. Parinte Gherman" - cum 11
numea Sf. loan Cas ian- a venit, a propovaduit ~i a suferit martiriul pentru
dreapta credinta, In Spatiul Carpatic (159), aici, unde vechile credinte
nu cedau cu usurinta, in fata celor noi care urmau. Nu neamurile care i~i
aveau .casele umblatoare", pe carute, opuneau rezistenta, fiindca aces tea
nu aveau ce pierde; ci populatia stabila pedepsea pe cei care se abateau
de la traditionalele dogme, de la cultul vetrei, al strarnosilor.
Mare trebuie sa fi fost impactul dintre vechi ~i nou, dintre cuvintele
tnradacinate In Carpati ~i cuvantul crestin, daca s-a ajuns de la lupta de
idei, la uciderea misionarilor! Din punctul focalizator extrem de activ
ramas dupa Sf. Andrei, la Gurile Dunarii adept ii crestinismului au
tncercat sa deschida 0 bresa spre Cotul Vrancei, spre Pasul Buzaului,
vizand ~i tinuturile Transilvaniei. Dar, dupa cat se stie din afirrnatiile
unor analisti, aid, in apropierea Muntelui Siriu, s-a rnentinut pana mai
tarziu vechea vatra de initiati cu recunoseutul lor sistem de organizare
cultica. Era de asteptat sa apara obstaeole In propovaduirea cuvantului
Evangbeliei. In spat iul nord-dunarean s-a mentinut puterea marilor
preoti, In eentrele urbane, si dupa slabirea retelei de organizare cultica
specifica frarnantarilor primelor seeole. Popula] ia de jos, mereu
dispersata, care numara mai rnult de jumatate din "eel mai mare popor
dupa indieni" (Herodot) i~i pastra in vatra arhaica vechea credinja eu '
tenta matriliniara,
"Cultele secrete" erau active In secolul I d.e. prin practicile cultice
vechi ~i prin datini. Se mentiona atunci obiceiul corectarii morale prin
vrajitorie, lecuirea prin descantec, se rcspecta forma veche a cultului
mortilor, tesutul §i brodatul sacru, painea cultica in ofran de, se pastrau
adunarile orgiastiee. Toate acestea formau cadrul spiritual intangibil al
asezarilor rustice raspandite ill tot cuprinsu!, tntre Nistru, Tisa, Dunare ~i
Marea Neagra.
La impactul dintre vechile dogme ~i prospetimea noii credinte,
Sfantul Mucenic Sava, tmpreuna cu adeptii sai, a fost torturat ~i apoi
tnecat in apa Buzaului la data de 12 Aprilie, anu! 372. Si Nichita Martirul
si-a gasit sfarsitul in aceleasi conditii ca ~i Sava, pe aceleasi locuri, in
aceleasivremuri (181; p. 16). In sec. I-IV d.e., multi propovaduitori ai
56
cuvantului crestin au intrat In calendar ca ziditori ai semnului Crucii, ai
trinitatii. Straduinta pentru crestinare ~i martiriul sunt dovezi cil fiecare
simbol a adus ell sine 0 doctrina, un cult, a revolutionat 0 stare de spirit.
In acest rnileniu, Crucea a acumulat tot ce a fost sacru in simbolurile
carpatice.
ARHETIPUL CRUCII CRE~TINE
Inca din vremurile cand ornul tsi facea aparipa drept faptura aleasa
a pamantului, a aparut ~ireligia ea forma incipienta a constiintei sociale.
De atunci s-a tnradacinat credinta in forte Ie atotstapanitoare, din anii
cand oamenii foloseau ocru-rosu ca semn al vietii terestre, cand incizau
simbolul urcusului spre Cer §i atribuiau puteri divine imaginilor pe care
Ie creau.
X
Crucea Sf. Andrei. Atunci, In perioada ritulni primar, seg-
mentele de dreapta oblice, opuse, asezate perpendicular, au
fost decupate din intersectia modulilor Coloanei ~i au format
un nou semn, cu propriullui continut ideatie. Lalnceputul erei
uoastre a fost transferat in alt cadru cultic, analistii socotindu-l "primul
:mplu de cruce crestina" ~i tndeobste numindu-l "Crueea Sf. Andrei"
181; p. 34). Pe parcursul existentei lui, sirnbolul cunoscut in multe
"fllliuni neolitice din mileniile IV-III, la Valea Lupului a fost tnscris in
rc, lar mai tarziu, in anii 2000 i.d.C; la Govora-sat a fost trasat In mai
1l11l)1\! ccrcuri eoncentrice. lrnprejur i s-a adaugat alt cere format din Ian]
II 1111l118hiuri, de zimti (31; fig. 156). Ceramica specifica a carnpului de
IIIIU' din sudul Olteniei (anii 1500 i.d.C.) poarta acest semn cu aureola,
111111 Ut'CIlSla subliniindu-i semnificatia In contextul grafie (29; fig. 392).
In! hilloma semnelor solare, cat ~imai tarziu, in afara acesteia, segmen-
kll· oh\icc au luat pozitie vertical-orizontala, tot tnscrise in cere, apoi
, IIIII'H, rn,n tucercuire, a purtat raze la bratele egale (47; fig. 69). .Crucea
I I\lull\'I'" Inj~al semn precrestin, a fost preluata ea simbol al noii
, lI'dlull', IIhIIJllilldu-i-se alte semnificatii, poate mult mai profunde.
c'rucea co brate egale. Concornitent cu predecesorul crucii
I, Andrei, a aparut ~i s-a raspandit crucea cu brate egale.
i'i:SI sim\)ol derivat din semnele primare, raspandit in multe
till hllli nconuce, a marcat zodia Cultului solar pe toata
57
ai erei crestine (152: 10/88; p. 1672:). ~i aceasta rnonograma preia drept
baza tot semnul cultic de tnceput §i-l actualizeaza printr-un nou element,
prelungind astfel unele aspecte ale dogmelor precrestine catre sfera noului
cult. Monograma cu carja prelungita peste cere ~i cu bara orizontala in
afara acestuia a confinnat convertirea romanilor stabilit i in Dacia,
trecerea acestora la crestinism. Dovezile existente in tinutul municipiului
Napoca coufirma trecerea populatiei locale la cultul ce urma sa se
+
legifereze (152: 10/88; p. 166-9).
Crucea constantlniana, Crucea cu picior ~i trei brate egale a
fost ultimul simbol adus din vechea zestre sacra ~i actualizat
dupa eel de-al Il-lea secol crestin. Cu acest semn s-a Incheiat
. inventarul simbolurilor precrestine carora populatia carpatica
le-a dat stralucire rnistica. Deopotriva, crucea cu brate egale ~i cea
constantiniana au fost redate pe accesoriile de cult, au fost brodate pe
tesaturi, au fost imprimate in aluaturi, au fost purtate drept podoaba cu
puteri magice.
Simbolurile autohtone ~icele cruciforrne nu s-au exclus, nu au pierit
cele vechi In favoarea variantelor noi, nu si-au restrans sfera de influenta,
pentru ca toate au fost entitati axiomatice. Fiecare semn luat separat era
unitate depozitara de cutume, de normemorale, reprezenta raporturile
omului cu fortele superioare lui, totdeauna comunicand prin canale
specifice, Simbolurile au mentinut credinta in nemurire a celei mai mari
semintii din aceasta parte a lumii (Herodot: IV ,93), iar prin crestinare au
creat platfonna noua, aceea a datinilor reflectate prin relieve,
fig. 8: Crucea
in broderie
60
TRADITIA S-A NAsCUT IN
PROCESUL DE CRE$TINARE
Tinand searna de informal iile documentare existente, se poate
aprecia ca, in secolele de dupa anul zero, fondul valorilor spirituale
autohtone traditionale nu s-a diminuat. El a fost tezaurizat In rnediul in
care a- fiintat de multe milenii, iar transformarile doctrinare i-au dat
straluciri estetice in locul continutului ideatic.
Vreme de un rnileniu, vidul de putere creat de neamurile trecatoare
a usurat patrunderea altor curente cultice, iar acestea s-au pus In cumpana
cu vechea credinta dand nastere tndoielilor ~i tmpestritandconvingerile
populatiei grupate.
Multimea rurala, trnprastiata, nu a resimtit insistentele ideologice
ale noii credinte, fapt pentru care a irnbinat nonnele, a ridicat edificiul
restinismului pe vechiul temei traditional.
Aparenta liniste de dupa furtuna primelor sase veacuri, a consolidat
procesut de tmpacare dintre milenarele dogme ~i cultul crestin. Practicile
.ulttce specifice templelor, precum tesutul ~i brodatul, modelarea ~i
purlflcarea lutului ~i a aluaturilor, adoratiile exprimate prin cantece ~i
dllllHl1ri rituale au ramas ca elemente eel mult cornplementare
"I('IIIOJlialului, nu a intrat parte integranta in noua manifestare cultica,
I'l'Occsul de crestinare a trans format simbolurile in "izvoade", le-a
111111 tll' conjinut ~i a pus esteticul in locul sacrului. Dintre to ate sim-
11t,111I11I', numa] crucea ~i-a ocupat un Ioc sfant in noua credinta, tnsa nici
I ,I JIll MIl tllH(rSinat total de repertoriul sirnbolistic vechi. Crucea cu brate
I 1,,111' 111'n111l1S !Ilnturi de celelalte semne, in toate compozitiile ce-au unnat,
!'tllf111ln 110111 cstcfick'la fost puternica precum 0 dogma. Si tn mileniul de
IiIIChllll, Wi tn (..'0\ care I-a urrnat, simbolurile au ramas In cornpozitii
jill ifil I "I',,(liliul Tn care au fost create. Totdeauna, au reflectat nota
it It 111.1111II 1HlilMlid spirituale ~i au definit nearoul care le-a creat.
11,11111II" l'lIIllp1tIl1t,simbolurile si-au facut veacul in tacerea adanca
111111IIINlfn~.
epoca (La-Tenne), s-a despartit definitiv creatia populara vestimentara
de cea a tagmei demnitarilor (182; pl. 35).
Cateva detalii ale costumului daco-getic. Cu doua milenii tnainte
de tnceputul erei crestine, pe vatra marelui imperiu trac, barbatii purtau
pantaloni - 0 piesa vestimentara caracteristica populatiei carpatice. Pan-
talonii erau .Jargi ~ilungi pana la caputa, unde erau legati cu sfoara" (121;
pl. 84). Corpul era tmbracat cu 0 tunicalunga pana la genunchi ~i tncins
cu un brau, iar peste tunica se arunca 0 manta lara maneci, prinsa pe umar
cu 0 agrafa. Dupa alti autori, barbatul, gol pana la brau, purta "ilari cu
creturi, iar pe cap 0 boneta" (04). Tinand searna de factorii clirnatici,
trebuie admise ambele variante ale pantalonului ~i camasii,
Femeia purta in sarbatoare doua tunici: una lunga pana la calcaie si,
peste aceasta, 0 alta =lunga pana la genunchi, prinsa la piept cu 0 agrafa.
Pe cap purta 0 "legatura sloboda", spre deosebire de sotiile capeteniilor,
care nu-si acopereau coafura.
In zilele lucratoare, tmbracate adecvat, fetele ~i femeile daco-getilor
luau parte la culesul roadelor campului, la conservarea alimentelor, la
prelucrarea p1antelor textile, in vreme ce "nurorile tomitane - sustine
Ovidiu - nu tnvajau sa se foloseasca de arta zeitei Pallas - tesutul" (79;
p. 84). Femeile daco-getilor macinau graul cu rasnita de mana, duceau
singure greul gospodariei, barbatii fiind antrenati cu lucrul campului ~i
cu cresterea vitelor. Femeia, "in locul lanei, frange darurile zeitei Ceres
~i poarta apa grea in crestetul capului". (Herodot, IV.74). Asa purtau
vasele ~i in mileniile V-IV i.d.C. la vadastra. in Oltenia, sau la Branzeni,
in [inutul dintre Prut si Nistru.
. Hainele de sarbatoare, ~i in aceasta perioada a Inceputului de era
noua, au fost cusute cu multa grija, iar in broderie s-au folosit culorile de
baza. Probabil rosul ~i negrul pe fond alb nu au lipsit din tabloul care i-a
impresionat pe calatorii straini, in treacat pe la noi, ca sa sustina ca, in
aceste tinuturi, locuitorii .se tatuau ~i se tmbracau in vestminte colorate"
014; p. 96). Izul de sarbatoare era sustinut de policromia hainelor; deci,
nemijlocit, de simboluri ~i compozitii mult verificate in timp.
Basoreliefurile Arcului triumfal de la Adamclisi, inaugurat la datil
de 1 august 109, ~i ale Columnei lui Traian, lucrare terminata in anul 11."
aduc dovada unor elemente de costum de care s-a facut uz ~i tuaintc de
anul zero.
64
PORTUL ROMANESC DE
SARBATOARE IN "MILENIUL
TACERII"
Bogatiile imense ale acestui parnant, zacarnintele de aur ~i sare,
cirezile de vite ~i rodul muncii plugarilor, untul, mierea ~i vinul au atras
triburi1e nomade din cele patru zari. Aceste locuri binecuvantate de zei,
de la retragerea adrninistratiei rornane din fata urgiei, vrerne de un
mileniu au cunoscut ce1e rnai cumplite acte de salbaticie. Au ramas sub
cenusa 88 de castre cu sistem propriu de aparare, iar asezarile rura1e au
fost sterse din ca1ea navalitorilor. (In anii 1500, in Muntenia nu se
refacusera, nu au rnai reinviat cele peste 217 localitap.) Daca ar putea
vorbi pustiu1 getic a1 Bugeacu1ui, sau trecatoarea Oituz, ar cutremura
pictrele de spaima §i durerea semanate de navalitori. Cu speranta in zile
bune ca altadata (Leru-i, Doamne, Leru-i Ler!), oropsitii din plaiurile lor
-au retras in branistele tainuite ale padurilor seculare lasand impresia ca
II [tnuturile Carpatilor dornneste pustiul sarac.
tn aceasta linis te "milenara", In locuin] ele total izolate, 'in
oNpodllria autarhica, datinile, obiceiurile, credintele, cantecul, dansul §i
pili 11\1 de sarbatoare, toate au inghet at, au luat chip de piatra. ~ i
1111 1III'IcHrcaa durat, tara ragaz, 0 mie de ani.
Jllli tul romanesc de sarbatoare a trecut, deci, In deplina izolare in
It I ~I niNtimp al mileniului marilor framantari. Nu s-au facut modificari in
ii 1111Ii .I prcg~tirii [esaturilor, nu s-a schimbat croiul, a ramas acelasi soroc
I '"II h.1lotilor in care portul facea parte comuna cu celelalte manifestari
l'lillllllit
II, I.ldnll strarnt al deplinei clandestinitati, grafica vestimentara,
ililu "lilli" IIllndata sfinte - au rarnas incremenite, pe locullor, go lite
1111111 IIIINlle, dar tncarcate apoi cu precepte estetice. In etapa
!1I'\'llilill.1, III Iiuclc mileniului tntunecat, 0 data cu cristalizarea
h'I'11i1 ~(.II.III·,11('010, in obstiile satesti, podoaba vestimentara a con-
11111111" lv !II' Il\nn{lrie pentru cele care rnanuiau acul, vatalele ~i firul
III
\111ft itn!ll (~l(),senmcte mitice all iesit din clandestinitate cu aceeasi
65
 vigoare a unicitatii lor; au iesit in lurne, continuandu- ~i cursul firesc,
drept prima emblerna a unui nearn putemic.
Elementele care au conservat sirnbolurile caracteristice textilelor
romanes ti au fost determinate de izolarea deplina in condi] iiIe
gospodariei autarhice, de influent a reciproca mijlocita de grupurile
bazinelor hidrografice (14), de climatul creat de obstiile satesti (41), de
climatul creat in spajiul tanlor-de-pnut (39), inclusiv al [inuturilor
moldovenesti (45).
Iu mileniul I d.C., portul romanesc de sarbatoare a pastrat toate
valorile estetice acurnulate pana atunci, influente rninore aducand numai
negustorii de arniciuri ~i boiangiii, in targurile prestatale, in targurile de
vai ~i de rauri raspandite pretutindeni: targul Argesului, al Buzaului ~i al
Darnbovitei (Bucuresti), targul Jiului ~i al Gilortului, al Trotusului ~i
Bahluiului, (Harlau), targul Moldovei (Baia), targul Siretului, Tg. Mures,
Soroca s.a. (135; p. 440). Apoi s-au dezvoltat targurile Turda, Oradea,
Sibiu, Campulung, aeestea fiind in fruntea listei eelor slobozite de catre
domnitor ~i de catre boierii dregatori,
In targurile acelor vrernuri, "taranii trecutului celui mai adanc'
faceau nurnai schimb de produse fiindca "banul nu era la tndemana lor"
(49; p. 228).
Trecutnl adanc al tacerii se incheia,
COSTUMUL VALAH IN SECOLUL
ALXIII-LEA
Cronica pictata de la Viena (Chronicon Pictum Vindobonense), In
ilustratia ei prezinta 0 mare parte din costumul populatiei locale par-
ticipante la luptele de la Posada. Pictorul-reporter a reusit sa sublinieze
particularita] ile costurnului pentru a scoate in evident a participarea
taranilor, cu mijloacele lor rudimentare, In tnclestarea cu 0 armata bine
dotata (84; vol, XI). Este yorba despre eosturnul popular folosit in
imprejnrari deosebite, nu despre eosturnul de uz curent. Autorul subliniaza
caciula tuguiata pana in rnasura in care mojul tnalt tine sa se apIece.
Aceasta .frangere a caciulii" valahe avea rostul sa-i pna lirnita acesteia
pe frunte, sa nu impiedice vizibilitatea celui care 0 poarta. Prin ridicarea
motului, caciula putea fi coborata peste ureehi ~i frunte in vederea
66
protejarii capului tmpotriva frigului. Imaginea analizata scoate in
evidenta faptul ca aceasta piesa vestimentara era lucrata din blana de
animal tanar, era croita ~i cusuta cu grija. ln aceste imagini documentare,
alii tarani purtau caciula "infundata", anume ca sa nu cada incomod peste
pletele lungi (46; fig. 8).
Cronica aduce si alte elemente importante. Se observa ca marea
armata a taranilor valahi purta haine lungi pan a sub genunchi. Acestea
erau lucrate din tesatura groasa, din piele tntoarsa cu lana spre interior,
ori din blana.
Pictorul a tinut sa scoata in evidenta ~i camasa cu fusta plisata a
barbatilor, cu piep]i brodati ~i maneca stransa in manseta.
Hainele groase din tesatura, cojoacele, caciulile [uguiate ori iufun-
date, camas a cu fusta plisata, confirma aspectul global al portului
barbatesc la acea data a toamnei tarzii: 9-12 nov. 1330, tntr-una din
posadele Carpatilor rani Romanesti (120).
VESTMINTELE VOIEVODALE
La Inceputul celui de-al doilea mileniu al erei cres tine, t inuta
vcstimentara a capeteniilor, a carmuitorilor, s-a tndepartat ~imai mult de
/lota cornuna a rnultimii. Dregatorii, numiti in ranguri, in functie de
Ilogalie, de nearn nobiliar, de rangul predecesorilor etc., si-au dovedit
pO;l,\lia social-economica prin portul zilnic ~i eel de sarbatoare, prin
IIl1ldul de confort al locuintei, prin spapul feudei ~i nurnarul de supusi,
I 'Ill till era un criteriu de apreciere, vestrnintele presupuneau 0 valoare.
n vrcmurile tntemeierii voievodatelor, in portul capeteniilor de tara
,HI IIpNnll clemente de factura bizantina, probabii ca sa fie cel putin egali
1 II hull'rimcs sud-dunareana (49; p. 64). Astfel, boierii ~i voievozii au
1'11I 1,\1, Iii ;l,ilcmari, haine lucrate in fir simatase, blanuri scumpe, caciuli
1 11111 It' peste plete, as a cum cerea eticheta vremii. Doamnele s i
illl""IIII'h~, nclasandu-se mai prejos, pe sub pelerine, scurteici ~i blanuri
t 1'11111'11I1 lochii de brocard, se tncaltau cu papuci din piele subtire,
11111I111\1 ~I 1'1 ru f1r stralucitor.
I It II tlllll'IHIII', atrage atent ia braul lui Neagoe- Veda, 0 piesa
111111'111.11,1 ,lkNtllltA dupa gustul domnitorului. A fost lucrata la Sluczk,
nl'IIII1I1I.I,lultlNIIl(\\I-se numai rnatase ~i aur.
7
 Din portretele existente, Mircea eel Batran, in tinuta de cavaler al
crestinismului, purta 0 haina stransa pe corp. Aceasta era din matase
tncarcata cu cercuri negre lucrate in fir de contrast, cu semne in albastru,
cu frize bogat ornate, toata broderia fiind executata in matase ~i aur pe
fond contrastant. Peste haina purta 0 mantie rosie tnflorata in aur care
cadea In falduri, acoperind cu pulpanele cei doi vulturi bizantini brodati
pe tesaturile genunchilor.
Stefan eel Mare purta haine de brocard, caramizii, iar peste aces tea
l~i punea 0 mantie lunga, tot din brocard, cu fond visiniu, tivita cu fir de
aur, toata lucrata In compozitii stralucitoare, Purta papuci mai largi, cu
varf rotund, sau inca I! aminte cu carambi tnalt i, rosii, din piele de
caprioara.
Vlad Tepes, ruda apropiata cu Stefan cel Mare, purta dolman din
blana de samur, eu umeri bogati, dupa moda apusului, ~i purta siruri de
margaritare ~i nasturi scumpi, dupa moda turceasca. In lupte, purta 0
cactula comoda, lucrata din catifea vis inie, eu mai multe ~iruri de
margaritare pe tiv.
Roehiile tuturor doamnelor erau lucrate din broeard, erau brodate eu
fir de aur, pe fond rosu, verde, sau brun, in diferite nuante. Erau croite
larg ea sa cad a in pliuri ~i sa nu se piarda efeetul florilor eusute in fir
sclipitor. Peste aeestea se aseza 0 haina stransa in guler, pe gat. 0 friza
deosebita ea model de executie si ea valoare artistica trnbraca gulerul ~i
cadea in lungul hainei ~i pe poala, care aproape atingea pamantul, Peste
aeestea, in vrerne racoroasa se purta 0 a treia haina, aeeasta fiind brodata
eu modele ~i mai man, asezate cu gust pe fondul de contrast. Era moda
slava, bizantina, la care doarnna lui Mireea eel Batran [inea eu sfintenie,
Pe vrernea eampaniilor lui Mihai Viteazu, doanmele de rang malt se
indeletnieeau cu torsul ~i [esutul alaturi de roabele lor, iar in zile bune,
de Iiniste, urmareau sosirea negustorilor din Stambul sau Venetia, ea sa
eumpere blanuri, plapumi, rnarame, batiste sau tesaturi de matase.
Din eele cateva exemple se vede luxul din palatele domnesti, adesea
superior unor conducatori ai apusului sau rasaritului, eu care se tntreceau
1111 fllIllllI, 111I ststem ce eombina curentul apusean eu eel rasaritean, pe un
ill avutie ~i bun gust. Cat de bogati erau, se poate deduce din inventarul
fliit" 111111vccut al tncarcaturii bizantine. Si in aceasta perioada tentatia
.pribeagului moldovean" Petre Schiopul, bunuri din casa lasate de acesta
la Tirol (49; p. 55-6). lata scumpeturile "pribeagului", care nu erau mai
'I' n 1.111' III lurnca buna, Spre adrniratia tuturor, fara sa se negIijeze datina
IUlllllIl, ',u\lillul Alcxandru Ipsilanti, ea sa se amuze, la un mare banchet
presus de eele ale altor boieri, in vremea lui Mihai:
68
inele, bilezicuri, zulifieuri, eercei (petruCercel, venit din Apus, purta un
cercel- dupa moda de acolo);
halhale, zingire, nezghepuri, matcale, fimiruri, hangere (batute in pietre
scumpe), pazvaturi de eai, felengene de aur, lefturi eu "iamanduri" sau
diamante, rubine "bala~e" (balais), .zmaragde", "olmazuri", lanturi, sau
lantuguri (pe eare oamenii Ie purtau la gat pe vremea lui Petru Rares);
sinii, tipsii, taiere, ehipuri de dobitoaee §i lueruri de argint §i aur batut:
~oimi, cerbi, boi, corabii, nastrape, sfes nice, linguri, cupe, teaseuri,
"eiilimiiri de argint eu cerneala", buzdugane, cutite eu teei scurnpe "de
matase cu lanturi de argint", fraie de argint cu piruzele, "sean", sei, zabale
de argint aurite, "siibii de aur patrate", peme eusute eu fir, cearceafuri
cusute eu matase, caciuli de sobol, caftane de serasir, de aur, "ciimii§i rosii
ale doarnnei", "cineisprezece cenghere muieresti'', .ferele de catifea ale
doamnei", feregele de atlaz ale aceleiasi, dulame de atlaz ~i "tafta •• ale
domnului, basmaluje turcesti, fin luerate; mese de cristal, oglinzi in patru
colturi cu eadrul de matase rosie §i turcoaze, iacinte §i granate prinse in
aur, "meonjurat de perle §i pietre scurnpe", verigi pentru picior, briitari,
,,0 scufie femeiasca eu rase de aur ~i margaritare mari", 0 seufie neagra de
catifea eu margaritare mari ~i rase mici de aur pe eare sta prins un juvaer
de aur eu diamante ~i rubine, surguciuri cu pene de cocor, prinse in aur,
gamisite ell margaritare ~i rubine, podoabe femeiesti eu lanturi lungi ~i
margaritare ce atarnau de ele, pe care le intrebuin] eaza femeile la gateala
capului. (!5iRuxandra, fata lui Neagoe, Ie poarta in picturiJe de Ja Arges.)
Pcntru feciorul domnului, au fost in inventar:
ulere cu margaritare, gulere batute in aur, "in chipuri", cruei de purtat
In snt, "degetare de aur", felurite haine de atlas ~idamase, de brocard, to ate
II culori vii, "scufite unguresti" pentru domn, mantale turcesti de sobol
dlJllu§itc cu rosu, manusi albe, galbene, eare se aduceau din Ardeal s.a,
°
"I AI b!itrftnele, domnul pribcag purta caciula de samur, cu motul pleeat
II 11\1/!;Petru-veda, batran.islab, spariet, albit, cu 0 earte in mana.. .••
(hllllll lIumuzachi).
11111 e Ilnii 1770-1780 a aparut .rnoda noua" in vestirnentatia stratului
69
 a schimbat toaleta cu cea a "sasoaicei" Petty, sot ia unui dilator.
Englezoaica Lady Craven, spre uimirea ei, vedea la Curtea lui Voda
Mavrogheni persoane tmbracate greceste, iar fata vestitului ban Dudescu
purta acolo 0 palarie tnalta de samur. In 1793, in noaptea petrecerii Curtii
domnesti de la Iasi, au sclipit .focurile diamantelor, apele rnargaritarelor"
~i costumele europene in onduleurile calde ale menuetului. Moda noua,
plina de curiozitati §i satisfacjii, se impunea categoric. Tesaturile usoare,
colorate deschis, predominand nuantele, luau locul celor sobre. Rochiile
foarte largi cu umerii tncarcati, cu dantele §i voal, botinele §i ghetele
marcau pregnant caracteristicile modei secolului. Dulamile, sucnelele,
PARTEA A DOUA
zabunelele, ghiordiile §i timbarele lucrate din postavuri sasesti, sileziene,
apoi panzele lesesti, catifelele §i aclazurile, cameloturile, intrau in umbra
noului val al modei tnceputului de veac.
Intre secolele XVI-XVIII, portul clasei diriguitoare s-a schimbat
structural in trei perioade: pan a in veacul al XV -lea a suferit influenja
orientala, bizantina, prin intermediul slavilor, a sarbilor §i a bulgarilor.
Influenta Apusului a fost resirntita in veacul al XVI-lea, prin intermediul
negustorilor sasi, polonezi, italieni §i genovezi. Al treilea val de factura
bizantina noua, stimulat de negustorii greci, a durat pana la finele veacului
al XVII-lea, impletindu-se apoi cu influenta rosa §i austriaca. Aceasta a
predominat piata produselor vestimentare pana in secolul al XIX.
Produsele cojocarilor, ale darstarilor, piuarilor, panzarilor si as-
taragiilor nu si-au gasit locul in gar-
.".deroba lumii avute. Aspectul grosier al
acestor produse indigene se datora
traditiilor tnradacinate in spatiul gos-
podariei, se datora materiei prime ne-
select ionate, uneltelor §i tehnicilor
rudimentare, activitatilor sezoniere, §i
nu putea intra in competitie pe piata
celor care 1 ineau pasul cu produsele
atelierelor § i manufacturilor specia-
lizate. Si-au continual, in schimb, dru-
mul de veacuri cu aceeasi vigoare, cu
aceeas i robuste] e, fara sa primeasca
ceva din noul modei trecatoare. Cos-
tumul romanesc de sarbatoare a ramas in
acelasi cadru spiritual. fig. 9: Semne din epoca bronzului

70
 VESTMINTELE - SIMBOL PURTATOR
DE SIMBOLURI

Fig. d.: Figurina

purtatoare de sim-
boluri (Cucuteni,
cca 3765 i.d.C)

... _-------
GRAFICA VESTIMENT ARA

Dintotdeauna, omul a alcatuit compozitii grafice, indemnat fiind

11I1111:11 de anumite rascoliri launtrice. Intai, a creat cornpozitii la cbemarea
"I ului, apoi a dictat gustul rafinat al frumosului, dar nici 0 data nu a plecat
Ih'llIllandul ca trebuie sa alcatuiasca 0 banda omarnentala, cu sau fad axa
IlIlIfjltlidinala, 0 retea sau un schevron. Ei a creat frumosul sub influenta
Ilu'dtului apropiat lui, dupa chipul ~i' asernanarea elementelor care l-au
l'II~lhIJizat, a creat asa cum a gandit ca era bine, ca "trebuia sa fie".
l'IIIIII'iI' dcscinse din departari sacre au fost adunate III cornpozitii care
I uunutlenu rnesaje, care puteau fi .citite". Aceste compozitii, la randul
1111 , I ,I ~Isemncle luate izolat, faceau parte din insa~i fiinta celui care le-a
jllllIl.ldl! dllpa modele luate din mediullui. Numai asa se explica irnpulsul,
\I 1111111',\ IIIVollltltara de a respecta reguli stricte, sirnetrice.
11111111 l'slC simetric proportionat, plantele l~i au frunzele, ramurile
73
 asezate simetric, vietuitoarele sunt create dupa reguli simetrice, toata
lumea vazuta ~i nevazuta este clactita pe suportul rigid al simetriei. Omul
a creat elemente artistice, dar acestea nu au putut face exceptie de la regula
universals pentru ca au fost, sunt ~i vor fi exteriorizari materializate ale
trasaturilor intime, iar aces tea se nasc sub impulsul catre interior al
senzatiilor ~i al percepjntor.
Teoria Galois sta Ia baza calculului matematic in studiul simetriei ~i,
cu ajutorul ei, se subliniaza valorile multor fenomene ale naturii, fie ele
fizice, chimice sau biologice. Punandu-se fenomenele In expresie
algebrica s-a ajuns la valori ale gandirii exacte, fenomen care nu a ocolit
nici grafica vestimentara (85; p. 241). Surprinde faptul ca aceasta
raspunde perfect canoanelor algebrice .~i, astfeI, calculul matematic
justifica, motiveaza frumosul creat iei populare tradi] ionale ~ i-i
subliuiaza valoarea, Altfel spus, 0 ie olteneasca este frumoasa nu pentru
ca place neindoielnic, ci pentru ca asa reiese din calculul matematic,
cifrele neexprimtnd senzatiile vizuale, sau stari Ie afective ...
Compozitiile grafice specifice materialelor textile sunt preponderent
formate din frize, din benzi asezate orizontal, sau vertical, toate formam]
un tablou ornamental policrorn. Banda este fermata Ia randul ei din
.rnou ve" omamentale atasate fiecarui punct al retelei, criteriu aplicat din
sirn] artistic nativ de catre cei care au tncrustat rnateriale dure; sau care,
cu rnulta migala, au impletit fire policrome (31).
Banda ornamental a este 0 portiune din plan cuprinsa tntre doua
drepte paralele, numite §i drepte lirnita. Dreapta paralelala dreptele limita,
trecand prin mijlocul benzii omamentale, da nasters axei longitudinale.
De criteriile acestei axe s-a t inut seama milenii Ia rand, fiindca pe
aceasta axa s-au incizat elementele sacre, cu ajntorul ei s-a creat
ramura de brad-sirnbol, s-au incizat unghiurile cu laturi paralele,
modulii coloanei etc.
Studierea grupurilor de simetrie are aplicatii fenne In arta populara
a brodatului, cadrul algebric folosit, in acest caz, fiind teoria grupurilor
finite (85; p. 248). Cand s-a cusut 0 altita, nu s-a [inut seama de aceasta
teorie, nu s-a stiut ce este 0 simetrie bilaterala, dar totdeauna s-a gasi! un
echilibru perfect prin lucru bine facut, iar echilibrul este o componenu it
normelor matematice. Izvodul nu a fost pus unde cerea intersectia rejclc!
bidimensionale, ci acolo unde simtea ca trebuie sa fie. Numai ca accsr
74
"trebuie", totdeauna a coincis cu rationa-
mente matematice, §i de aici deriva marea
valoare a creatiei vestimentare romanesti,
Tipurile de ret ele bidimensionale (rom-
bice, patrate, dreptunghiuIare § .a.), acceptau
combina] ia tuturor sernnelor primare specifice,
chiar ~i in cazul cand 0 spirals, un cere, sau
segmente sunt tnscrise in romb, sau tn patrat,
Matematica deschide 0 perspectiva de
valoare in aprecierea cromograficii vestimen-
tare rornanesti.
Dioamica 10 plastica textila. In arta fig. 10: Semn sacru
tnfrurnusetarii pieselor vestimentare §i a textilelor de interior, un rol de
searna l-a avut elementul de ere ape, de prefacere, In vederea obtinerii
lucrului desavarsit, Acest element dinarnic a fost reflectat dintotdeauna
sub doua aspecte diferite. EI a fost privit prin prisma evolu] iei, a
transformarii, a prefacerii cu scopul de a exprima fidel gandirea
f~llritorului ~i - al do ilea aspect, Ia fel de important - a sernnificat
miscarea, forta regeneratoare, tncadrul Iarg al cultului solar. Aceasta
011 a regeneratoare a fost materializata in incizie, prin sernne care sugerau
nvartirea in jurul propriului punct de centru, axul fiind socotit miezul
unlvcrsal tnjurul.caruia gravita lurnea In totalitatea ei.
Cucuteni, mileniul IV i.d.C., acest punct de centru reprezenta zeul
tlunI, eel al regenerarii ~i transformarii (60), sernn preluat din credint ele
I"ccucutiene din semnele incizate in stat iunea arnplasata pe Dealul Ghindaru
I "I(): 6/83). Acest sernn altnvartirii duale, alrnis carii perpetue, bine cunoscut
I III vatra de la Habasesti, in anii 3000 i.d.C. (133), a fost considerat, mai
1;11till ell doua rnii de ani, in China, drept axul diagramei Marelui Pol, cu
11I11I/(kA\ ie asemanatoare, aceea a simbolului dual recunoscut tn calculele
1111 lill XI (122; p. 12). Miscarea redata prin sernnul cultului solar a fost
111"1'/\'llflll~ §i tnceramicadela Turdas.Iajumatatea mileniul Iv i.d.C. Aici,
hIliI' II IUh'tsl'ctale din interiorul cercului au fost prelungite 1nafara acestuia,
"" I'llhlllpit llur li s-au adaugat semnececaracterizeazarniscarea ~itnvartirea
Ii ~I 11'1111IIIVI'IS ill mcrsului acelor de ceasomic (29; fig. 17/5).
II 1'1,II k,l tcxliUl romaneasca, simbolul solar tncarcat cu simbolul
iillil illlJll HI tll scmnctc n1i~clirii circulare, persista In arta covorului
7
 pe aceasta dupa un

/;
0"
•..,.. """;"'" ~
...~~~.:,.",...•...--:::~..
procedeu tipic (29; p. 177).
DOUA PlESE ALE ANSAMBLULUI ,/,. . .....,',; ffRJ'~" "
T esatura trebuie sa fi fost

j, ~
VESTII\JENT AR ~':I (\:\.\ ~
lunga de 4-5 latimi ca sa fie
, ~. :.,.~ --' .: '1) ~ " " ~~, -.-".~~.. ? .:"
c
. '/", ..' f: 1 \ .... ';-71
·1 r -; .~,....,. ;,[11 !t "aruncata peste cap", "trecuta
In creatia vestimentara, totdeauna s-a urmarit ~i s-a realizat - printre .~ r.. ~,
i

<.;~ pe sub barba" s i "rasucita

--.L-~j\l"

altele - 0 trasiitura esentiala: supletea In functionalitate. .Rochia-clopot" ,~r~ i peste gat", potrivita eu grija ca
&~.}
,f/
: ! c-
. (90; p. 358), valnicul ce tmpodobeste mai multe zeitati, au fost accentuate
comod, cu preponderenta In sezonul rece al anului calendaristic (29; p. \.. ;>.. l··}:;,;,.:l sa se vada capataiul brodat
tntins peste piept. Deschiderea

.\,~:, /~ l'~"
230-52). Fota corseteaza, prin structura ei compozitionala, limiteaza conica in dreptul urechilor, pe
~':.::~'.J." rf: ~~. foff
repertoriul miscarilor, fapt subliniat in incizii, redat cu acuratete de catre 1.:"

modelatorii lutului (42; p. 83, fig. 8), in cornpozitiile lor realiste (29; p. \ ..
" '.:....

. ./~
i' \ Ft ~ langa faptul ca sublinia
/ \' . = tras3iurile fetei, presupune ca
193, fig. 1). Pentru asigurarea unor caracteristici noi: comoditate, suplete "j'.&;~ : " t esatura era groasa § i putea
.... ~.,;;~~.
i "'_
in miscari §i, ceea ce este mai important, pentru dublarea spatiului st~njeni auzul. Daca, ulterior,
compozitional de exprimare, s-au creat catrintele. Cele doua piese, doua " aceasta piesa a ajuns articol de
;,foi" ale unui tot unitar, dar cu continut ornamental diferit, au format parte fig.12:Gatealacapului(Hu~i,cca.4250i.d·C)dar , de mare valoare ' In
indispensabila a complexului vestimentar specific anotimpului cald:
ceremonial, se presupune ca, la tnceput, aceasta a avut 0 functie sacra,
catrinta unu, ("fala") §i catrinta doi, ("dosul", opregul).
atat ea parte components a eomplexului vestinlentar, cat §i luata separat.
,; Idolul de la Cascioarele, (cult. Gumelnita) este tmpodobit cu incizii
Stergarul era menit pentru.gateala capului (in mileniul V), creat fiind
ce -schiteaza prezenta catrintei unu. Dad se presupune ca este redata
o data cu ciupagul, eu fota, cu valnicul, cu catrintele. De atunci, gluga a
intrarea unui templu, se subliniaza tocmai continutul simbolistic al aces-
rarnas numai cu functia practica de protecpe, rolul cultic fiind propriu
teia, functia ei mistica legata de sirnbolul perpetuarii, De fapt, pentru
acestei Iesaturi de pre] (173).
aceasta, catrinta unu a fost mai bogat ornamental decat perechea ei. Idolul
confirma existenta acestor piese vestimentare (170).
Zeitatea de la Vanvatinti, dupa tncrustatiile ce le poarta, confirma o CERTA DOVADA A
CONTINUIT ATII .
mai degraba existenta catrintei decat a fotei, dad se line seama de
inciziile accentuate care Iimiteaza extrema decorului.
Dovezi arheologice multiple subliniaza pregnant ca, In rnileniul V ota moldoveneasca, asa cum este lucrata s i astazi in vergi
i.d.C., femeile din Carpal ii dunareni confect ionau ~i purtau, dupa po\lcrome, tnguste, ridicate dintr-o banda rosie, lata de .rrei degete" a
preferinta ~i sezou, valnic, fota sau catrinte. Fiecare din aceste trei piese IIh'l'il, In tirnp, putine rnoditicari structurale. Tehnica tesutului a permis
reprezanta un mod aparte de exprimare in oruarnentul lor, izvoadele fiind uuurlu! sl1 lege Intre ele firele suspendate (v. Carna, 1500 i.d.C.),
totdeauna diferite, neiipsind frizele, cornpozitiile tncadrate s.a.; sirn- 11'''IIl'Cland efectul cromatic al .vrastelor", apoi aceasta tesatura sa 0 aseze
bolurile. I' 1\ II\II corpu lui peste partea camasii de sub cingatoare. La vechiul model

~ tergarul - piesa anume cream pentru gateala capului. De-a m.1t Inllgat doua elemente menite sa schimbe aspectul estetic: totdeauna
tll' ,,,loafC rosie, ~i vrastele cu izvod, intercalate cu cele traditionale,
lungul culturii .ceramicii liniare", femeile Spatiului Carpatic purtau parul
IllIlil'II' d\,l111Cn1CIiind asimilate sub influenta costumului voievodal (sec.
lung, lasat pe spate, sau 11taiau scurt ~i11pieptanau cu carare (29; p. 180).
/Fig. 12/ In anumite ocazii.Jsi acopereau capul cu 0 tesatura, "petrecand· V tI ('.). I)c Ia acest costum al demnitarilor, oamenii de rand au adus in

78 79
 costumullor ~i bordura din .pielicele'', atasata pe tiv, de la guler pllna la
poale, tmpodobind astfel cojoacele, hainele groase din tesatura, fie ele

• ~JU bunditele sau cele lungi pllna la parnant (51; pI. 32, 64).
~&

lP
~ c,

@ Fota moldoveneasca nu si-a schimbat niciodata limitele ariei de

', ..
~I'Ii.
H :;.:
-I!E
~ raspandire, nu a scazut In intensitate In favoarea altor piese cu functii
similare. Pri vind retrospecti v, ea nu a suferit schimbari In dificila perioada
~ :-f
.; ,t]" a crizei crestine, cand zeii au fost detronati ~icand simbolurile au secatuit,
Dupa cum bine se cunoaste, nici influente romane sau grecesti nu s-au
tnregistrat, cu toate ca zona a cunoscut un trafic intens comercial ~i de
tranzit, de la mare, in targuri, la rascrucea drumurilor Romei, sau In
procesul plamadirii limbii rornane.
Arealul fotei moldovenesti a ramas acelasi in vremurile noastre,
exact suprapus pe spat iul 1arii lui Dromihete (anii 400 i.d.C.), pe
epicentrul culturilor Precucuteni-Cucuteni, de la Nistru pana peste
trecatorile rnunt ilor la Bod-Bras ov ~i Tg. Mures , de la Ciorani ~i
Bogdanesti-Galati, la Darabani (151: 7/56; p. 54).
Impreuna cu peste sapte variante de altite, fota in vraste a ramas
extrem de free vent folosita, In Bucovina, astazi ca ~iIn secolul XVIII, sau
mai tnainte. In fruntea localitatilor cu preocupari In mentinerea portului
traditional se gasesc, printre altele, ~i Salaseni, Tataceni, Carnpulung pe
Ceremus (111).
Intre toate localitatile basarabene, fota pastreaza aceleasi caracteris-
Ilci, identice cu cele bucovinene sau rnoldovenesti. In cincisprezece
I()calitap studiate nu s-au gasit alte elemente structurale asimilate, subor-
donate aceluiasi scop, fota In vraste fiind de netnlocuit In spatiul mol-
:1
dovenesc sau In satele nord-estice ale diasporei. In [inutul Bugeacului,
i
lotn rnoldoveneasca apare paralel cu pestemanul ~i cu simbolurile car-
puttee, in frize marl, ca ~i in Dobrogea. Pe litoral, influenta cetatilor
il "11'(,'C~ti,a comertului, a creat 0 nota noua, 0 tenta spre culori vii ~i fir
111I'llIlie,[en omen care scoate ~i mai mult in evidenta fondul simbolistic
1lllIlIllonal.
,I '~~~ PI! vcrsantul vestic al Carpatilor Orientali, In zona de influenta a
t 111111111 prcistorice moldovenesti, ~i astazi se gaseste intact fondul tipic
\ IllIthm'IItHral populatiei satelor de pe Siret, Prut si Cubolta. Astfel, pe
\'IIIr,1 (illfUhiului, portul, cantecul, dansul, datinile si obiceiurile au ramas
C. Arealul fotei 'in varste IIIttl""I'I(~ lor arhaice, ca ~i In satele de la "Gura" trecatorii Oituz, sau In

80 81
 cele ale depresiunii Intorsura B uzaului. Nu se gasesc In covoare .culbecr:
sau "cra.stW' ca la Soldanesti, la Bujoru sau la Cucuteni, dar se tes intens
"pa.nzaturi" §i "panuri", se pastreaza covoare, scoarte §i laicere, fete de
mas a §i stergare, dupa toate canoanele specificului moldovenesc (25).
La Topli] a este acelas i costurn-tip, moldovenesc, aceeas i fota
arhaica, In vergi, pe acelasi trunchi preistoric al culturilor din rasarit (108),
ca §i la Valea Mare-Covasna, sau in satele buzoiene. De fapt, tntreaga
zona de curbura a Tarii Barsei, de la Pasul Buzaului §i trecatoarea Oituz,
p~na la lunca Oltului, Ia Harman §i de aici pana la Izvoarele Muresului a
apartinut arealului Cucuteni, fapt confirmat astazi de relicvele existente
In portul popular din aceasta zona (48; vol. I).
Fota ill vraste pastreaza nota primara In alcatuirea ei, pastreaza
elementele semnificative traditionale §i a ramas statornica de rnilenii In
aceeasi vatra culturala. La fota, "coltul Inters" al purtatoarei fertile
subliniaza §i astazi cutuma Zeijei-marna ...
CINGATOAREA
Dupa cele mai vechi documente,
lmpreuna cu fota, zeitatile purtau, In rnileniul
V i.d.C., §i braul tnflorat cu sirnboluri. Poate
ca, fiind prima piesa vestimentara creata, de
aceea nu a lipsit niciodata din randul bainelor
de sarbatoare. Braul brodat nu a avut functia
practica sa sustina pe corp alte piese, nici
rolul termoizolator. Trebuie sa fi avut 0
func] ie sacra deoarece a fost pregnant
evident iat In inciziiIe care Impodobeau
vaseIe preistorice de cult. Din plastica
grupului statuar de la Naeni se deduce ca s-a
pus mare pre] pe ornamentul cu sirnboluri
specifice, traditionale, redarea acestora pe
fig. 13: Chimir ornat cu brau §i In bronz fiind evidente (V. Vasil
motive arhaice (Orii~tie) P~rvan- Getica). In anii 1500 i.d.C., braul sau
ceutura din bronz constituiau piesa
82
obligatorie la costum, iar turnatoriile specializate se tntreceau in
Impodobirea centurilorcu sirnboluri. Centurile, astfel ferecate, In asociere
cu pandantivele §i cu tutulii, cu clopoteii sferici, cu bratarile §i verigile
de picior, completau efectul cromatic, sirnbolistic al vestrnintelor.
Tipologic, cingatorile costumului de sarbatoare se grupeaza In trei
categorii bine definite:
a) Centura -centura din piele (chimirul), care a fost creata intai ca semn cii omul
s-a desprins de lumea animala ~i centura metalica, arnandoua piesele fiind
deosebit ornate.
b) Braul=- braul [esut din fibre grosiere, oro at prin nevedit §i braul brodat cu
fire colorate, sau cu margele in simboluri izolate sau 1'ncompozijii deosebite; in
table (v. braul moldovenesc).
c) Bracirile - cingatoare specifica portului de sarbatoare al femeilor - intrunesc
§i ele aceleasi semne geometrice, speculandu-se pentru obtinerea acestora tot ce
a putut oferi arta jesutului.
Cingatorile [esute Si cusute au constituit un produs al priceperii §i
tndemanarii ferneilor, eu toate ca in Humulestii lui Creanga, sau la
Grozesti-Orhei bateau la vatale §i barbatii "torcalai".
Totdeauna cele trei tipuri de cingatori au purtat 0 tncarcatura
spirituala considerabila, pentru ca au facut parte din costum, din
tncarcatura tehnica a acestuia. Fara cingatoare, fraza mesajului estetic era
Jipsita de predicat. 0 dovada: in Oltenia, cand 0 fata lasa, printr-o
presupusa neputinta, sa i se ,,fure" bracirile de pe corp, era semn ca
accepta casatoria eu "hotul".
SCOARTA, LAICERUL ~I MACA TUL
Acestea sunt trei piese grosiere din lana, anume luerate pentru
rcopcnrea patului, a lavitei sau a peretelui tncaperii de locuit. Scoarta §i
Inkcl1II sunt batute putin la piva, sau tndesate pe leasa, macatul ramanand
"h'pt cuvertura subtire. Urzeala tuturor a fostdin canepa sau din burnbac,
tlt·.IS~ tn doua sau patru ite, cand modelele nu au fost prea complicate.
ovorul policrom, "eu calu]i" §i cu vechile sirnboluri, luerat in satele
Ipht'hIJlIl, sau eovorul cu "tablite", ell bora, cu cerbi §i eu brazi, a dovedit
1111 .lInln bogalie de continut ca ~i laicerul "ill vraste" ~i "scaune"
11·IIJII'~tl·la~i). sau ca eel "in spie de grau" de la Hartoape (jud. Iasi). Doar
I IlIlIpll"xitntea execupei difera de la eovor la laicer, pentru ca benzile
83
 anume a~ ezate in ordinea
fireasca a culorilor sacre, ori
simbolul painii sacre (spi-
cuI) sunt superioare oricaror
compozi] ii cu simboluri
naturaliste, sau scenelor
laice, realiste.
Este stiut ca nicaieri nu
s-a putut concepe 0 compo-
zit ie in plastica vestimen-
tara tara semnele de dpaW:
romb, coloana, cere, unghi
§ .a.; dar felul cum sunt
a~ezate §i redate cromatic
evidentiaza cultura din care
descind, stabilesc trunchiul
genetic pe care ele au
fig. 14: Izvod pe scoata evoluat. Adunand mai multe
fi§ e langa 0 Iucrare de
referinta (118), se deschide sensul trimiterii pe fagasul continuitapi, spre
culturile preistorice.
Astfel, sernnul "S" atilt de uzitat in pictura cucuteniana, a fost
deopotriva jesut pe catrinte, ill Oas, a fost cusut pe altita in Banat, a fost
tesut in Basarabia (118; fig. 28).
Semnul obtinut prin intersectia perechilor paralele ~ a fost
izvod preferat pentru scoarta, la Motru, ill satele de pe Crisuri ~i In cele
de pe ambele maluri ale Prutului (118; fig. 27, 71).
"Crucea cu brajele in cruce" a fost cusuta ill scoartele moldovelle~ti
~i cusuta pe iile din Muntenia (118; fig. 32).
Izvodul de la Dunareni (din anii 1500 i.d.C.), numit astazi "rada~cif'
III Transilvania, pentru bratele lui in volute unghiulare, este frecvent In
rnacatul argesean, in broderia policrorna dobrogeana, este t esut ill
peretarul nord-basarabean (118; fig. 28), ca ~i sernnul "M" culcat care
populeaza grafica laicerelor in tntreg Spat Carpatic (118; fig. 49).
Si aceste piese (scoarta, laicerul ~i macatul), cromogranc, sunt
inconfundabile. Comparativ cu cele ale aItor popoare din diferite ZOIl\'
etnografice, ele pastreaza matricea, obarsia unei civilizapi puternicc.
Covorul, uneori cu influente orientale ~i elenistice, nu a reusit sa excludh
84
piesele autohtone asemanatoare func] ional. Lujerul, frunza de vie,
strugurele, pomul vietii, cu ramuri simetrice §i cu pasari de straja, nu au
tnlocuit spicul de grau, vrastele, scaunele si aIte izvoade, pentru ca acestea
au fiintat laolalta cu toate piesele vestimentare, ~i nici pe cele din
interiorul locuintei, rnentinand astfel un climat general optim mostenit
de 0 comunitate omogena, sub aspect spiritual autoritar.
HAINEALESE
cat ar fi ele de frurnos lucrate, camasa, zadia, fugma §i obielele,
catrintele, valnicul sau fota, pe vreme racoroasa nu se aseaza bine faril
cojoc, sarica ori suba, Dupa opinii fundamentate, avizate (79; p. 98, 3),
hainele groase de sarbatoare erau croite sa fie purtate mai cu seama cu
blana pe dos. In cazul acesta cojocul, ca ~i pieptarul au fost brodate cu
simbolurile specifice epocii bronzului carpatic, cu cercuri concentrice, cu
volute spiralice a§ ezate meaudric in lung § i In lat, cu simbolurile
reprezentand ochiul, izvorul, soarele, chipul zeitei-pasare,
Cu timpul, tehnica prelucrarii pieilor pentru haine a condus la
aparitia unei bresle, fara ca hainele lunate In asemenea conditii sa piarda
din bogatia lor ornamentala. Cerintele mari de haine din piele brodata au
dcterminat numarul considerabil de ateliere In centrele populate. De pilda,
111 anul 1887 (156; p. 178) erau in Alexandria 83 cojocari cu ateliere
iroprii, iar IIi Turnu Magurele erau 45 de asemenea breslasi (61; p. 61).
II Moldova anilor 1800 d.C., cojoacele purtau aceleasi semne preistorice,
I.lr mestesugul prelucrarii pieilor era foarte raspandit: 34 cojocari la
noronot, 25 la Sulita, ateliere mult cautate la Botosani, la Vaculesti,
I/Mdauti, Cristesti, Tudora, Zlatunoaia, Mihalaseni, Stefanesti si, ca aici,
III roatc [inuturile moldovene ~i transilvane. Mari centre de ateliere ca
II'h' din Tara Oltului (24), de la Sibiu, Brasov, Fagara~, Bistrita s.a., au
dliMMvOr§itarta cojocaritului fara ca sa se abata mult de la tehnicile
11.lIlilionale ale prepararii pieilor, ale croitului, cusutului ~i brodatului.
Sltnbolurile au capatat noi straluciri, 111 ultima vreme, prin fire Ie
IIIIi IIN colorate cu pigmeuti chirnici, sau prin reflexia firelor metalice
1lIlltllllilll:ltc in omarea pieselor vestimentare din piele tntoarsa. Ca §i
1t11l1l1l'lc, accstea au rnentinut tntreaga constelatie a simbolurilor autoh-
111111
85

se fixeaza franjuri in culoarea tesaturii. Horbotica, ln Basarabia, nu are
asernanare, precum brodatul stergarului, compozitia acestuia, in satele de
pe Satauta.
Suprafata brodata a stergarului de nunta, tn unele zone depaseste
jumatate din suprafata totala a piesei, deoarece broderia bogata confirma
pozitia sociala ~i rolul celui care tl poarta in ceremonial. La Iurceni ~i in
toata zona Nisporeni-Stras eni, ca ~i In' t inuturile sud-vestice ale
Romaniei, se tine seama ca stergarul sa se aseze, la nunta ~i botez, de pe
umarul drept spre soldul stang, iar In doliu, invers, de pe umarul stang
spre dreapta-jos. 0 nuuta .cu pretentii" nu este de conceput fara 132 de
prosoape, pentru top nuntasii de seama.
~tergarul oferit este un sem.n de mare cinste, este nelipsit de la
protocolul tntalnirilor deosebite, fie el alaturat altor daruri, sau aruncat
peste umar, Este podoaba icoanelor sau face obiectul colectiilor, dar
niciodata nu tmbraca aspectul practic utilitar, nu este golit de continutul
cu care a fost dotat initial, pentru ca
~ ~i el este alcatuit din sem.ne atern-
.z : Iporale.
Horbota, lucrata prin
tmpletirea firului cu ajutorul unui
carlig, a tntrunit ~i ea aceleasi ele-
mente compozi] ionale, aceleas i
modele alcatuite din simboluri. Cu
horbota s-a Imbogatit stergarul, ca-
masa, perdele, peme, asternutul pa-
tului. In hasura ei se tntrevad frize
formate din simboluri, elemente fito-
morfe ~i zoomorfe, sporadic aparand
~ichipuluman. Policromia nu a intrat
tn practica de rutina, nu a fost adrnisa
ca mijloc de exprirnare in crea] ia
autohtona.
Batista are 0 tncarcatura simbo-
listica pe masura locului pe care Il
det ine in garderoba tradit iouala.
fig. 16: Izvod crosetat Desi se gaseste la toate popoarele
88
slave ~i annene, cu toate ca are multe elemente bizantine, ea face exceptie
la noi, ca fiind purtatoare a acelorasi elemente grafice si cromatice sacre.
Se gase~ te In acelas i ritm compozit ional cu piesele vestimentare,
raspunde acelorasi cerinte In imprejurari comune, are ~i ea un cadru
specific bogat in semnificatii, a fost In spectrul celor trei axe, cu rol bine
deterrninat. Nu a lipsit din bradul de la nunta, nici din pomul
tnmormantarii, de pe reverul mirelui, de la grumazul viorii etc. Prin grafica
ei, batista poarta caracteristici cu predestinatii precise: batiste pentru
mire, pentru nuni, pentru vornicei, pentru socri etc.
Stergarul, horbota ~i batista au creat un valoros orizont cultural in
adancul spiritualitatii neamului nostru, alaturi de piesele vestirnentare, la
egala valoare cu compozitiile textile de interior.
Marama. Din punct de vedere functional, stergarele, care au con-
stituit podoabe pentru Incaperi, articole de dat tn dar oaspeplor alesi, fie
ocazionali, sau invitati la diferite ospete, au completat inventarul ar-
ticolelor de zestre etc., au fost create ~i folosite la tnceput numai pentru
gateala capului.
Era, deci, normal ca broderia sa fie identica In continut cu cea a
celorlalte piese vestimentare, purtand ~i ele simbolurile zonale specifice,
frizele ~i cornpozit iile existente pe vestminte '~i'pe .textilele ce au
tmpodobit tncaperile locuite (174). A~a se poate explica fenomenul ca in
satele Buzaului, pe stergar se gasesc frize in care pomul incizat la Carna
este redat prin repetare fara nici 0 modificare a izvodului initial, ca pe
Valea Prahovei ~tergarele poarta frize "cu hora", elernentele
antropomorfe fiind identice eu ceIe de pe covoare, sau de pe boccele.
Pretutindeni stergarele au fost, in primul rand, folosite ca velitori, apoi au
primit ~i alte functii complementare.
Pe rnasura ces-a raspandit tehnologia panzei de borangic, marama a
I'ost preferata de tinere in gateala capului. Pe panza extrem de fina,
ohli nuta din rnatase naturala, s-au tesut semnele traditionale, s-a facut
111I transfer al acestora ~i pe acest nou material din nevoia exprirnarii
ml~ntelor estetice ... Astfel, ~i marama poarta sem.nele sacre, arhaice.
rlnr sclcctiv ordonate, aducandu-Ie in prim plan pe cele care genereaza
IIlIlImism, in cadrul specific bunei dispozitii. Este ~i aceasta 0 dovada ca
1111111111\a a fost proprie tinerelor, stergarul (peschirul) rarnanaud tn
",Io~itlla varstnicelor, cele doua piese fiind adaptate normelor locale de
89

conduita (93). De la 0 zona la alta, marama a fost asezata pe cap In chip
diferit, dar cu toate ocaziile a oferit 0 sporita nota de elegantaDatorita
acestui fapt, in toate zonele propice obtinerii firului de matase naturals,
costumul a primit 0 tenta de frumusete §i bun gust.
Cornpozitiile s-au grupat tot la capetele piesei, ca la stergar, dar mult
mai aerat §i - cromatic - mai sarace, Totdeauna a atras atentia §i firul
metalic introdus 1n spajiul compozitional, marama fiind astfel obiect
preferential.
FACTORII CARE AU GOLIT
SIMBOLURILE DE CONTINUTUL
LORSACRU
Climatul sacru al spiritualita] ii primitive tn care odajdiile §i
vestimentatia i§i aveau un rol important, tncepand cu anii 106, treptat,
si-a pierdut din semnificatie, Moda romana §i cea greaca, patrunzand 0
data cu relatiile economice §i modul de viata al paturii stapanitoare, prin
negotul tntre cetap §i dave, au adus un suflu nou felului de alcatuire al
hainelor de sarbatoare. Pe relieful unor metope ale monumentelor ridicate
atunci, se vede costumul autohton influentat de moda noua, schimbul de
produse, cornertul, punandu-si astfel pecetea.
Criza religioasa, adancita In secolul III, s-a prelungit In Spat Carpatic pana
In secolul VII, perioada In care semnele sacre au ramas numai ill cons tiin] a §i
practica celor izolat i total.
Navala triburilor pradatoare a distrus organizarea statala In tntreg
Spatiul Carpatic §i astfel aceasta a contribuit §i la dezechilibrul spiritual
al populatiei ravasite, In aceasta perioada, credinteIe, datinile §i obi-
ceiurile au fost adunate In sfera de ojel a tacerii, in spatiul izolat al
gospodariei autarhice. In cadrul stramt al locuintei a rarnas toata bogatia
spiritului autohton adunata canova in temple §i apreciatatn adunari
rituale.
Dupa veacuri de restriste, 0 data cu reorganizarea social-econornica
prevoievodala, a reinviat cultura veche prin datinile §i obiceiurile ei, a
readus vechile simboluri vestimentare as ezandu-Ie In chip nou.
Crestinismul, targurile domnesti, negotul in tranzit, interventia banului
90
In schimbul de produse, toate au modificat optica privind costumul de
sarbatoare §i continutul graficii simbolistice a acestuia. In epoca crestina,
costurnul a tncetat sa mai fie un complex sacru, devenind mai degraba un
mod de a cinsti evenimente alese. Pe locul unui obiect sacru a aparut 0
norma, iar simbolurile si-au schimbat rezonanta acumulata in multe
milenii cu sclipirile frapante ale frurnosului. Cei patru factori principali
au stat la baza perenitatii simbolurilor autohtone, au contribuit la conser-
varea costumului national.
~NURUL - GAIT ANUL
Dupa cat se cunoaste, franjurile create dupa asemanarea suvitelor
din fibre au 1mpodobit tivullimitei inferioare a sarafanului In asezarile
neolitice basarabene, au tmbogatit clopotul fustei, la Cama, au constituit
o podoaba apreciata de sfatul tnteleptilor in dialog cu Imparatul Traian
(v, Columna).
Dad nu s-ar fi nascocit snurul §i apoi, din acesta, gaitanul, nu s-ar
fi putut reda pe textile cercul, spirala §i meandrele acesteia, iar semnele
cultului soarelui ar fi avut all chip. Catrintele fara franjuri ar fi fost mai
sarace, iar hainele lungi din aba nu ar fi avut astazi nota de eleganta lara
firul tmpletit In trei, in patru sau opt al gaitanului, sau fara snurul rasucit
spiralic. In deceniile trecute, abagiii au atins performanta maxima in
lmpletirea gaitanului. Apoi au aparut ateliere specializate in lmpletirea
firelor colorate in negru, usurand astfel munca celor care brodau, care
creau adevarate opere de arta cu asemenea impletituri. Demn de apreciat
pentru valoarea lui cornpozitionala, cu snur §i gaitan, ramane costumul
schileresc §i hainele groase de Bihor §i din celelalte zone, deoarece numai
pe tesaturile grosiere, bine finisate §i tndesate se putea aseza, se putea
"urzi" snurul in semnele traditionale,
Fara exceptie, toate simbolurile au putut fi red ate pe textile groase,
adesea pentru efecte estetice, aplicandu-se colaje din material contrastant.
in asemenea conditii, colajele bine gaitanite au alcatuit frize §i table de
cxceptie.
Itarii, pentru ca sunt aproape acoperiti cu fusta carnasii, nu au fost
ornap cu gaitan, dar bernevecii au decor In tonalitate cu celelalte piese
din costumul din care fac parte. .
Snurul, gaitanul, croiul, izvoadele §i culorile sunt mijloace cu care
II\.: multe milenii s-au exprimat sentimente, deoarece numai cu acesta s-a
91
putut trasa curbilinia in redarea izvoadelor pe material textil. Gaitanul a
usurat trecerea simbolurilor de la incizie, de la tncrustare, la alcatuirea cu
PODOABE
ajutorul firelor tmpletite.

CARACTERISTICI ALE CAMA~II

BARBATE~TI

In nord-vestul Olteniei se poarta berneveci, piesa vestimentara

barbateasca, evoluata, aleasa candva din inventarul hainelor de lucru.
Bernevecii sunt croiti din dirnie alba, atent finisata ~i data la piva. Prin
structura lor, nu permit folosirea fustei, prin prelungirea carnasii, pe sub Fig. e: Figurina
cingatoare spre genunchi. Sunt gaitaniti pe toate tivurile care scot la purtatoare de sim-
vedere croiul arhaic local §i tot din gaitan poarta cateva compozitii boluri (Chirnogi,
tncadrand "urechile" cu prelungiri catre genunchi. Largi precum .braca" cca 3160 i.d.C.)
daco-getica, fiind ornati, exclud fusta adaugata la camasa. Paralel, in
aceeasi zona se purta de obicei §i camasa peste itari, lunga 'pana la
genunchi, la Balesti §i Motru - judo Gorj (63), ca ~i in Tara Barsei (48).
Exceptand prezen] a bernevecilor, pretutindeni, din costumul
barbatesc nu lipseste fusta la itarii cutati pe picior. Itarii albi, camasa cu
fusta, pieptarul (adesea tnflorat) sau vestaneagra sunt piesele costumului
de sarbatoare al tuturor anotimpurilor.
Fusta itarilor atrebuit sa tntruneasca, functional, 0 conditie de baza: REGRUPAREA SEMNELOR
sa permita pasullarg, firesc, in deplasare. Pentru aceasta, fusta camasi! a SUB IMPULSURI AFECTIVE
fost despicata in parp (v. Columna lui Traiant, plisata (v. Monumentul de
la Adamctisii, sau scurtata in masura in care nu mai tmpiedica deplasarea In pragul celui de-al treilea mileniu crestin, sernnele prirnare exista,
zorita. Pentru acest motiv, camasa cu barburi a pastrat tehnica folosirii
Exista asa cum au fost create, exista sitn variante multiple, dau §i
clinilor alaturi de simbolul zeitei .Daruitoarea vietii", creat in anii 5200
stocheaza adanci tntelesuri, In expresii pia stice bandate, In compozitii
Ld.C. Toate conditiile impuse croiului, precum ~i tehnologia tesutului
deosebit alcatuite, Pe firul derularii celor 12 milenii, simbolurile si-au
panzei, tratarea fibrei, sau culoarea, (11; p. 47 formeaza un aspect al
specificului vestimentar national. Din epoca tarzie a fierului (La-Tenne), acumulat sernnificatii, iar din tnsumarea acestora s-au creat derivatele,
aceste caracteristici nu s-au schimbat, fapt ce consolideaza temeiul de complementarele, ca dovada a aprofundarii convingerilor §i a
patrimoniu al costumului national. Broderia, oruamentul, au mers para lei perfectiouarii normelor cultice. Semnele, tara nume §i tara text ex-
in textile, metale §i ceramica §i asa a rarnas in arta casnica actual a (52; p. plicativ, au pastrat in mediul cultic tntreaga taina a tainelor. Ca sub
143). Trainicia traditiei a fost apreciata in secolul XVllI, cand fusta la juramant, nimeni nu a tntrebat de sensul folosirii semnelor atat de
itari, fie ea despicata, plisata, tntinsa sau cu barburi, era tncarcata si rnigaloase, nimeni nu le-a raspandit talcurile, dar odata asezate cu rostul
mentinea sernnele specifice erei trecute, specifice spatiului nostru (182; ~iJa locullor, acestea au creat 0 stare euforica, 0 profunda multumire de
p.338-48). sine. In toate timpurile, climatul acesta a fast tncurajator.
Aruncand 0 privire peste multitudinea exemplelor, se constata
. 92 93
 culorile selection ate din plante ca sa poata fi realizata: in vraste, in sah,
VOPSITUL FIRELOR ~I AL tn.obloane, in pavi, in dame, in linda apei, in floarea mare, in floarea
TESATURII inchisa, in floarea tncheiata, in roata, in rumba, in culbeci etc., etc.
Pentru obtinerea efectelor cromatice, oamenii acestui spatiu all
Zonele de influenta reciproca, de interferente, care au alcatuit Spa! folosit Cll predilectie radacini, tulpini, coaja, frunze, flori ~i fructe, au
Carpatic in primele trei secole ale erei crestine, In bun a parte s-au impus folosit fixativi organici ~i minerali. Nuantele erau obtinute prin schim-
cu particularitati In costumul local de sarbatoare (60; p. 32). Desi s-au bare a proportiilor substantei active ~i, mai rar, din amestecul lichidelor
folosit aceleasi simboluri, acelasi procedeu de asezare tn friza si table, colorante.
pe aceleasi materiale obtinute cu tehnici traditionale, nota specifica a Dintre foarte multe plante bogate in pigmenti coloranti au fost
ansamblului a fost de natura particulara. lata zonele mari, consolidate in preferate: roiba pentru rosu, arinul pentru negru, nucul pentru maron,
primul mileniu dupa Hristos, care au dictat nota specifica a costumului, floarea de tei ~i coaja uscata de ceapa pentru galben, etc. Cu struguri, eu
tnaintea varietatilor multiple care au culminat in secolul XIX: frunze de bozie ~i cu afine s-au colorat firele cu destinape speciala, in
broderii deosebite, pentru obtinerea arniciului, cicicului, tnainte ca aceste
I. Zona estlca, paralela cu Carpa] ii estici, zona neocupata ~i fire sa fi fost aduse de la Tarigrad sau Halep, la pre] de peste 20 bani
nesupusa administratiei romane; ocaua (52). Dintre fixative nu au lipsit otetul, borsul, sulfatul de cupru
II. Zona pontica; etc.
III. Zona Daciei centrale, sub influenta oraselor Ulpia Traiana, In ultirnele secole au aparut oameni specializap in "boitul" firelor ~i
Apulum ~i Potaisa; tesaturilor: boiangiii. Acestia au contribuit la largirea gamei cromatice,
IV. Zona nordlca, sub influenta centrului Porolissum; la imprimarea intregullli spectru in compozitia vestimentara.
V. Zona Daciei extracarpatice vestice, sub influenta Daciei in-
tracarpatice ~i a .traditiilor specifice epocii metalelor. EFECTUL LA TURILOR
PRELUNGITE
Aceste zone formeaza ramificatiile trunchiului genetic al costumului
romanesc de sarbatoare, Pe temei cornun, ele si-au creat noi mijloace de Astazi, In secolul nostru, se
expresie tmbogat ind astfel cromografica costumului romanesc tipic. rnentine in grafica textilelor casnice
Preocuparea vopsitului firelor ~i a tesatunlor. unbraca, in mare parte, o mul] ime de semne create in
acelasi cadru zonal, desi culorile, ca ~i celelalte simboluri, apartin rnileniile V-VII i.d.C. Toate sirnbo-
trunchiului comun, arhaic. Drept nota comuna ramane practica intensa a lurile ridicate din radacina motiva-
folosirii pigmentilor organici alaturi de foarte rare cazuri cand s-au tionala a miscarii, a energiei vitale,
folosit, in trecutul tndepartat, ~i pigrnentii minerali. perpetue, in cazul acesta se grupeaza
Ca In aceasta parte, in aceasta mare vatra de cultura, se facea exces IIIimaginea definitorie a cerului ca ax
de culoare, a dovedit-o Aristofan, eruditul grec (466-385 i.d.C.) care al spiralei astrelor (v. imaginea
sustinea ca "locuitorii de langa Istru se tatueaza §i se tmoraca In vestminte alaturata),
colorate" 014; p. 96). De atunci tncepand, s-au tmbracat ~i tncaperile Sunt 17 variante principale de
locuintelor Cll tesaturi ~i cusaturi, abundenta de culoare imprimand 0 sernne tuscrise in cere, fiecare dintre fi 8 C I I· I· I
nota majora de optimism (71). Numai scoarta, cata risipa a facut din .... ~ ~ 19. 1 : erur, ca ax a SpIra ei astre or
1e avand semnificatii de sine stata- (Draguseni, cca 3600 i.d.C.)
98 99
 Rombul, atat de bine cunoscut in cele peste douasprezece milenii ale
existentei lui la noi In plastica traditionala, a fost suprapus in descrestere
~i colorat diferit, pentru ca, astfel prezentat, sa comunice ideea ridicarii
semnificajiei la superlativul absolut. Romburile in romb au fost asezate •.. ~
~~~•• rr. :-(~.:
<' ..
in centrul de interes al compozi] iilor textile; nu a lips it din sculptura, din / .,.•....
~ "'""•..- .;~:.
metaloplastie etc. Scoartele, fotele de la Carnpulung-Muscel. frizele .
_.~.t" "~" ):.,,'v ".'
\.\ ~
"" \:.
/'.\ V
"'" .)~~~ x' / A.
..
bracirilor s.a., au purtat in coloana lor policroma sernnul de tnceput al I '; .:J,;:. _ c- J,:,
~
'.<
..r . ,. v ~, c r'. ""'"
fertilita] ii, al bogat iei. Procedeul sublinierii prin repetare, prin r .•~ '/:/ " . <?'.',.:

/ ~ ~,.' *
I /' )_/~ .~. '•• '

suprapunere, a tncoltit, se pare, tot in etapa primara a proeesului ideatiei, ;' .' y.
.r,:? ,,·X '\~'" ~ ••.~

de data aeeasta in statiunea neolitica Hotarani, cultura Vadastra, prin anii

'*' l'\:' r. ~
{<
4800, la Iclod - cultura Tisa, la Herculane, la Sf. Gheorghe. A fast un mod r r &
;.....,../.. X 9V.:)0< I.,§:.: ·F
.;.;
nou de exprimare, pe langa eel practicat prin hasura, prin paralele oblice . /""
.I'
<:<./
." -
i:+,
.Y\.
.-"Q. Y, ~
.A -,
;t:~
I ':><' /'. /.
suprapuse tncrucisat, asa cum se proceda in anii 6000 i.d.C., la Carcea "',
'>:;<..
~..,.~ '<:i
~ ~. v, ~ \§-:>.'
>xs -0 J • &< '+'~.
(151: 4176; p. 35, fig. 1/6) ~i in stapunea Let (151: 1/64; p. 19).
Tot in mileniul V i.d.C., la Crusovu s-a introdus in romb, de la caz
la caz, una dintre eele doua tipuri de spirala, combinandu-se astfel ~i
.
"\.
J·"'·M.

"
. &'
c¢ -.
)'f
. '. *. ('.
, .
>9' -. 0·. J,
0<:,.
2~' '~
1/)')

* '"~)<:'.
~
,.
-&
'1-:
1'./,
;('

coneeptele In vederea sublinierii ideii potrivit careia energia inepuizabila

" ~
''*.)f.'" i =::%
*
f .>G
w
sta la baza procesului perpetuarii ciclice (146: 3/57, p. 103). Acest semn
format din doua simboluri importante s-a men] inut in omamentul ~ r:
...>,<..
:Y< ~
~.
'~ ~.x.
'l
cojoacelor, al tesatunlor, al panzei de aba, acolo unde gaitanul ~i firul
colorat au permis alcatuirea dublului semn (165).
(~ <:.,. . .,~
Rombul cu un gl1,lPinterior format din trei segmente paralele la 0 ...,
'<,

latura, a fost folosit In exprimarea plastica, la Glina-Ilfov, in anii 4800

i.d.C. (146: 10173, p. 79, fig. 8/1), la Trusesti-Tuguiata, in nordul Mol-
dovei, prin anii 4400 ai aceleiasi perioade vechi, ~i de atunci nu a tncetat
sa existe in omamentullemnului, al textilelor ~i al podoabelor din metal.
Era bine stiut atunci ca aeeste combinatii scot in evidenta elementele de
baza ale dualisrnului precrestin ~i firul vietii vesnice alcatuit din seg-
mente ale axului thanatic. Dupa semnele folosite, ~tiau ca organismele vii
pier ciclic, In timp ce .izvorul vietii nu are sfarsit (146: 7/61, p. 79) .
. Rombul cu laturile prelungite trebuie sa fi fost cel mai bogat in
sernnificatii, de vreme ee a dominat omamentul textil existent in Spat
Carpatic. Astfel de imagine a transmis peste treizeci de mesaje, de con-
cepte, daca tinern seama de semnele diferite din interior, de numarul de
segmente plasate tntre prelungiri de cele doua tipuri folosite ale
terminatiilor spiralice, de variantele cromatice.
fig. C: Crucea dubla oblica in grafica textiIa
Astfel de imagini, In variantele oltenesti ale ceramicii de la Dunare
(anii 1500 i.d.Ci), au predominat In grafica vestirnentara perpetua pe
Tarnave (105; p. 137), a fost sugerata In grafica valceana, tn cea din
Teleonnan, din Dobrogea ~i din tiuuturile Sibiului (94). De 0 rara
Irumusete, cornplexul semn creat la Draguseni (Cucuteni A.), a fost
brodat pe vestminte In satele Crisului Alb (38; fig. 8, 12, pI. 25, 26), in
Tara Oltului, la Mateiasi, la Caciulata (54), la Apahida (74), in nord-vestul
Iteniei (40; fig. 12), in Belintul Tirnisoarei ~i In toata Tara Crisurilor
I a Somesurilor (26; p. 7), la Bardar ~i Rusestii Noi, In Basarabia (164),
prctutindeni unde s-a gandit la fel, in legea veche, unde s-au rostit aceleasi

102 103
 a fost tncrustat in metalul bratarilor, In coaja "pomilor" funerari, a ocupat
spatiul specific broderiei articolelor vestimentare din piele (54).
Atat variantele spiralice individualizate, cat ~i cele create prin
asocierea cu rombul sau cercul, prin prezenta lor in contextul vietii
spirituale au constituit sintagme importante ale lexicului carpatic preal-
fabetic.
$
Cereul s-a asociat cu spirala, atat prin continutul sau ideatic,
(acesta simbolizand caracterul perpetnu al miscarii), cat ~i prin
tehni.ca alcatuirii lui cu ajutorul curbiliniei. Rombul a constituit
cadrul, caseta spiralei, atunci cand s-a cerut aceasta combinatie
de sernne, dar cercul s-a contopit ideatic, s-a comEletat reciproc cu spirala.
EI a fost aura spiralei ~i a semnelor ., X '''" < .. a fost format din mici
triunghiuri in statiunea Govora-Sat, din puncte, (rnileniul II i.d.C.) (146:
7/60; p. 135), a constituit lirnitele angrenajului cu palete in rotire, In
statiunea Vanatorii Mici, Ilfov (anii 5250 i.d.C., (146: 2176; fig. 3/81), a
ajutat la precizarea sensului rotirii in jurul axului propriu.
Ca ~i spirala, mediul material in care a fast exprimat cercul era
deterrninat de particularitatile inciziei in curbilinie: ceramica - dupa
inventarea rotii olarului - pasta in care se putea inciza user, pielea
tabacita, abaua, metalul prin tumare ~i torsionare, osul.
Atat cercul, cat ~i sernicercurile componente ale izvoadelor, au
constituit puncte de interes pentru cei care le asezau in cornpozitii
complexe. Astfel, la Dragus-Fagaras. pe "baibarici" (pieptare), fete1e
purtau perechi de cercuri sprancenate cu arcade in frize, cu perechi de
spirale (55; p. 5). La Avrig, in aceeasi zona, "calara~ii de nunta" se
rnandreau cand In frizele frumoaselor pelerine era brodata ~i "rada~ca" in
perechea sernicercurilor unite (55; pl. 27, fig. 49). In aceasta zona, ca ~i
in Moldova, In Basarabia, cojocarii aveau un repertoriu al semnelor
circulare, nu neglijau brodatultn "onuri mari", in lantde cercuri cu arcade
sernicirculare, lucrau in ,,creste", nu lipsea "soarele" din tabla cu "bractuti
§i trandafiri" (24). La Vestem, la Rosia, la Vurpar ~i la Boian, pe Tarnave,
s-au apreciat cercurile concentrice in interiorul cercului din puncte, poate
,: pentru policromia firelor cu care erau lucrate (65; fig. 43). In Bazinul
I '"
Crisului Alb ~i pe Somesuri, totdeauna s-au brodat ~i cercuri concentrice,
policrome, lucrate pe aba (131), ca ~iin zona Jiului de Sus unde, pe acelasi
tip de tesarura, cercurile ~i spiralele erau cusute cu gaitan diferit colorat.
106
L
Cercul ~i rpirala au rarnas In schita coregrafica a horelor, in decorul
bratarilor, in modelajul aluaturilor cultice, in conceptul grafic al olarilor
~i al cioplitorilor in lernn.
Unghiul, in aparenta, s-a tnrudit cu rombul. Rombul a fost simbolul
fertilitatii, al fertilitatii solului, iar unghiul simboliza viata tndestulata.
Ideatic, ele au fost apropiate, ca ~iprin constructie, prin desen. In grafica
culturii romanello- aziliene au fost alaturate in acelasi mesaj. Se pare ca
in gandirea primara au fost doua parti principale ale aceleasi propozitii
mistice. In rnileniul X i.d.C., a fost alaturat rombului, In rnileniul VI era
folosit drept podoaba a accesoriilor de cult, in mileniul V figura In
pictogramele tablitelor de la Tartaria ~i pe vestrnintele .Madonei" de la
l'1I
Rast. In rnileniul IV fiinta pretutindeni in Spat Carpatic: la Targsor-
Ploies ti, la Cavadines ti-Gala] i, la Poiana In Pisc-Sibiu, la Dealul
Fantanilor-Iasi, Ia Soroca, Ia Deva, Ia Ostrovu CorbuIui, Ia Ohaba-Ponor,
pretutindeni. "De fapt, nu a existat vatra preistorica unde rombul sa nu fi
'~ fost printre simboIuriIe carpatice. El era Iiantul tuturor semnelor sacre, in
t ' toate mediile de exprimare. Cu ajutorul lui s-au scris muite pagini ale
~~
"
vechilor religii. A fost §i a ramas martor al perioadelor istorice antice ~i
:l
medievale, a ramas dupa acestea mijloc de tnfrumusejare a tuturor obiec-
telor, alaturi de celelalte izvoade, impreuna cu care ne-a venit prin traditie.
Poate unde era folosit intens in cornpozitii diferite ~i pe felurite
materiale, ori pentru ca s-a construit usor din cele doua segmente, a fost
folosit in broderie pentru "Incheierea" modulilcr componenti ai pieseior
vestimentare, pentru alcatuirea chenarelor, pentru proiectarea frizelor etc.
Pe Ianga acestea, a constituit sernn bine delimitat in contextul larg al
tuturor sirnbolurilor. EI a umplut golurile dintre romburile tnsirate, iar In
multe eazuri a dat chip nou sernnului de la Dubova, ramanand singur, in
locul grupului de unghiuri cu laturi paralele (81; p. 55). Unghiurile opuse
la varf ~i eu terminatii spiralice au fost preferate in alcatuirea .petecului"
banatean, a .cepsei", a "zgardanului", a chimirului textil, In grafiea
scoartelor si a peretarelor moldo-basarabene s.a. Peste tot a fost raspandit
'in multe variante, cu multe tntelesuri in subtext (94). lata cateva variante
care marcheaza marile praguri cuItice, de la ecredinte, la crestinism,
sernne frecvente in grafica secolului nostru: "'" ~ ::><:., X.
Foarte raspandit a fost sernnul irt creat in mileniul IV s i
>:;
difuzat in toate vetrele neolitice. A fost redat in grafica tuturor
materialelor folosite in scopuri rituale, ~i-a gasit locul in
grafica textila, din Dobrogea ~i Basarabia, la Fagaras, in Tara
107

spiralic, poarta rombul ~i crucea cu brate egale, culbeci ~i cercuri con-
centrice alaturi de multe alte semne traditionale,
Si crestarile in lemn, in alte materiale dure, fiinteaza mai cu searna
acolo unde exista paduri seculare de stejar, unde sunt oameni specializati
in mentinerea frumosului ~i utilului traditional.
Vestmintele, hainele specifice ritualului, precum ~i gatelile incaperii
sacre a locuintei, a anumitor sectoare §i unghere ale acesteia, au fost ~i
au ramas tncarcate cu chipurile mistice ale vechilor convingeri. Icoana sta
mai bine pe un peretar frumos, sub un fluture de stergar brodat ~i cu
horbotica. Vestmintele pastreaza in egala masura amprenta celor mai
este in stare sa tntareasca mai multe ipoteze: 0 persoana gatita traditional,
sarbatoreste, in hainele pe care le- a lucratcu migala, are un comportament
euforic In grupul de oameni. Probabil ca, rnigalind ~i purtand semnele
sacre, omul intra total In propria-i rezonanta ~i astazi, ca ~i In adunarile
cultice orgiastice sau In practicile organizate de temple.
Simbolurile ~i bunurile purtatoare ale aces tor sernne, sfinte pentru
noi, au fost, exists ~i vor dainui cat lumea.
E. SEMNE ARHAICE IMPORTANTE IN GRAFICA
NEOLITICA A STATIUNILOR CARPATICE

s
putemice etape ale dezvoltarii cultice stravechi, poarta nota specifics a

W ~®
J' §'Jrd G
neoliticului carpatic din care a rasarit cultul nostru solar. Piesele vestimen-
tare ale moldovenilor (Cucuteni), nu se confunda cu cele create atunci pe
vetrele oltene (c. Vadastra), cu cele incarcate ulterior cu stralucirile ~
<iff>
metalice ale epocii bronzului banatean. Fiecare sernn ~i-a pastrat forma
§i locul stabilit cu anume rost, in mileniile trecute. Au disparut verigile, ~ ~ S V' <#> Z
I
podoabe incomode ce tmpodobeau gleznele, tnsa vestrnintele nu au
><X>¢<X V"V'.A
~I
*. «z ~ X~I + M
acoperit gleznele; a disparut §i urma particularitatilor dacice, acel pas-
larg, dar camasa barbateasca a ramas cn limitele tot la jumatatea dintre /51 ~
sold ~i genunchi, tot tncmsa cu braul atat de bogat in semnificatii.
Costumul de ceremonial nicicand nu a
• 0
0
0
~ ~ ~ 8
fost tntrebuin] at drept haina termo-

*
izolatoare. El a Intregit atmosfera sarba-
torilor de peste an §i riturile celor trei axe V ~
«< «~ ~ ~
ale existeut ei: nas terea, casatoria §i
marea despartire,

o 0 ~ ~ ~ .:::.
Mull umita cercului, spiralei § i -~ <
coloanei, urmele vechilor credinte alca-
tuiesc toate scheme le coregrafice. Sarba ~
olteneasca - de pilda - te duce cn gandul
la stravechiul focar cultural al Portilor-
de-Fier, la atributele celei mai vechi
..-__%XoX. ~ • ~}t
zeitati carpatice, la invartirea spiralica
00®~@EB+
·~@I/.
numai de la stanga spre dreapta, tude-

fig. 19: Semne noi, in Teleonnan

partat, ln sensul cautarii rasaritului de
soare, pentru 0 vesnica tinereje.
In ceea ce priveste exteriorizarilc
~®. ®
.---;-~~;o'-=
framantarilor Iauntrice, un experiment
III
110

GATEALA CAPULUI
In trecutul preistoric, femeile ~i barba] ii deopotriva aveau
preocupari pentru ingrijirea capului, desi partea cea mai importanta pentru
ei era pieptul, lacasul sufletului. Femeile, la Turdas (mileniul IV) se
pieptanau cu carare, la Carna (l500 i.d.C.) ordonau in coloana suvitele
lasate pe spate, iar la Trusesti, in epoca timpurie a fierului, dupa chipul
unei statuete din os, se purta parul liber, in parti §i retezat la "urechi" asa
cum purtau pana de curand batranii moldoveni (Fig. 22).
Piesele ve stimentare anume create pentru gateala capului, inca din
anii 4000 i.d.C. au constituit un semn al maturitatii, un simbol al rangului
ee-l detinea purtatorul, erau In randul tuturor podoabelor ce situau omul
pe 0 anume treapta sociala (100). Nu toji barbatii purtau cusma (v,
Columna, Adamclisii, iar femeile, ~i astazi, dovedesc prin .valitoare"
castigul statutului lor de consacrare (49; p. 49).
Fie ca se numeste stergar, peschir, carpa, marama, ciapsa, conci,
valitoarea era, de obicei, asezata peste legatura care strange a parul §i
astfel se puteau obtine diferite moduri de gateala (72; p. 14). "Cate
borde ie, atatea obiceie" erau In preocuparea pentru gateala capului, iar
mai cu searna femeile, pretutindeni §i In toate tirnpurile, s-au tntrecut in
competitii tacite (94).
In secolul XIX d.C. s-au tnregistrat cele mai bogate forme de gateala,
cele mai frumoase piese create in acest scop, toate fiind pe suportul
stravechilor datini, pe suportul credin] elor preistorice. Fie el portul
salistencelor, al codrencelor, cel din Tara Lovistei (107) sau din alte zone,
cu toate particularitatile lor (89; p. 25, 27), au permanentizat valorile
transmise din general ie In general ie, Ie-au adus tmbunatat iri, fara
schimbari structurale fundamentale. Nutntamplator gluga (Sagulum, lat.),
poate cea mai veche piesa pentru tnvelitul capului, era rascroita eu clini
la glugus , era tncarcata cu franjuri (In anii 100 i.d.C.) §i purta sirnboluri
specifice epocii fierului, Cat de bogata sirnbolistie este aceasta piesa, se
poate vedea din marea varietate a tuturor zonelor, la aceeasi functie,
nenumarate moduri de exprimare. lata cateva exemple de piese tipice dupa
modul de folosire §i anotimp, comune prin continutul ornamental §i
ideatic:
114
1. Tulpan - cunoscut §i folosit In OItenia;
2. Stergar - in Moldova, Basarabia, Bucovina, Muntenia, Dobrogea;
3. Marama - in OItenia, preponderent in Muscel, Gorj, Valcea,
Mehedinti;
4. Ceapsa -in Tinutul Padurenilor, Banat.
Ceapsa cu "cormi" In Tara Hal egului;
5. Pomestelnic - in Fagaras;
6. Broboada -In zona Sibiului §i in satele mocanesti:
7. Valitoare - pe Tarnave;
8. Conci -in Banat, paralel cu ceapsa;
9. Nafrarna -In nordul Transilvaniei;
10. Casmir cu ciucuri - in Dobrogea, para leI cu stergarul.
Prin traditie, caciula a fost conceputa cu mol; fie ca acesta era din
sticla, din piatra scurnpa sau ca era croit din acelasi material, ea se purta
cu rnotul tnalt, pircaneste, plecat spre ureche, cum Ii placea s-o poarte
Mihai Viteazul, sau se purta tnfundata, cum prefera Avram Iancu (89).
Mai tarziu, "tiara" de alta data s-a transformat §i in functie de materialul
din care era confectionata, §i prin schirnbarea croiului. Vlad Tepes avea
aciula batuta in pietre pretioase, iar in secolul XIX se purta caciula rosie
II bordura neagra, paralel cu cele din "pielicele cu mitul ales" (OS).
In orice epoca, tntregul complex vestimentar a raspuns cerintelor
~plritllale pentru care a fost creat, totdeauna a fost actual §i a incitat .
III Ivlrite, datorita acurnularilor din multe milenii ale erei trecute. Herodot,
11l1tOlllS de adrniratie, spunea: "Tracii luptau avand pe cap caciuli din piele
de vutpc, pe trupuri tunici, §i deasupra mantale lungi tmpestritate. Purtau
IlCnl1~ninte Si.pulpane ~~cut~ di~ pi~le d~ caprioara".
Tn Carpal! erau tracn eel mal, cet mai., .
ALTITA
Multe dovezi vin in sprijinul unei analize profunde privind evolutia
Vl'Ntn)intclor deosebite. Hainele care, prin jesatura §i ornament, tntrunesc
HH1IIlil(: condi~i, au fost tntr-un continuu proces evolutiv, dar nu au iesit
11111 tlPHllll rigid impus de normele traditionale. Intai, carnasa a luat forma
II\' l'lcpsldrJ:! (miieniul IV), apoi omamentul a ajuns pe culmi considerabile
\1 ~()O i.d.C), iar in epoca fierului (Adamclisi), cand tehnicile [esutului si
115
 face exceptie, ea este astfel fermata. tncat a treia friza, simbolul nefiintei,
sa fie asezat pe stalpii care due spre pamant. Altita romaneasca este
emblema vietii, un simbol care subliniaza conceptia prelungirii acesteia
pan a dincolo de moarte 1. Amplasarea altitei pe locul central, totdeauna
vizibil, al costumului, tntares te ipoteza potrivit careia altit a este 0
cornpozitie ce poarta senmele tnceputurilor sacre.
In Oas, in Maramures, pe versantul estie al Muntilor Apuseni, in
nord-vestul Transilvaniei, semne rombiee, spiralice, eu precadere "SH-ul,
tin locul alti] ei. In sudul Transilvaniei, in Mun] ii Meridionali,
predominau frizele "pe negru", in "lung", eu mult spatiu alb. In satele
Campiei de Vest se tmpleteste "incarcatura" cu table aerate, iesind izbitor
in evidenta _simbolurile specifice spatiului rornanesc.
AltiJA originara, cea eu una plus doua frize, frecventa intr-o mare
zona geografica, este dovada creatiei nestingherite in pastrarea portului
(94) (fig. D). Altita cu mai muIte frize, sau cea cu tabla polimorfa,
constituie 0 dovada a gusturilor diferite, precum ~i a putinelor influente
bizantine (93).
Alti] a, sau sirnbolurile in lipsa acesteia, raspunde unui ritrn al reflexelor,
toate au 0 unica ~inerepetabila particularitate romaneasca. 0 scottn evident a
~i perioadele unor constrangeri care au impus simplificarea compo zit iilor
eromografice in portul de sarbatoare (48; p. 714).
In prezenta altitei, a maramei, a vestei, a fotei, a valnicului sau a
catrintelor, simbolurile capata stralucire, iar eostumul este neegalat in
suple] e ~i bun gust. Lipsa pieselor din garnitura tradi] ionala sau
hibridizarea simbolurilor, alternantele haotiee de frize ~i semne au fost
rezultatul influcntei factorilor de ordin social, faetori care, vremelnic, au
tngbetat totul, dar nu au putut exclude radacina, simbolul, stratul spiritual
autohton. Fara tndoiala, broderia manecii iilor rarnane un document
deoarece, ~i ea, tntruneste toate simbolurile earpatice ~i apartine sub-
iF
straturilor couvingerilor spirituale de tnceput. Simbolurile, fie ele izolat
asezate sau in compozitii diferit ordonate, contureaza vatra solid a a unei
civilizatii stravechi,
1. Colee] iile: Muzeul Satului - Bucures ti, Muzeul de Etnologie- Chis inau,
Muzeele din Iasi, Cluj, Tulcea, Tg. Jiu, Valcea, Arges, Satu Mare, Oradell,
Timisoara §.a. . ! 1111
118
SPATIUL SFANT AL eASEl
NOASTRE
Vatra de casa a fost croita pe fata tnsorita a pamantului, pentru ca
.razele soarelui alunga raul, aduce veselie, sanatate copiilor ~i spor in
toate cele bune", Cand se aseza vatra pentru casa noua, un voinie, cu fata
descoperita spre geana zorilor, facea semnul crucii de trei ori, apoi tnfigea
harletul soptind ea pentru sine: "a~a sa ne ajute Dumnezeu!". In coltul
rasaritean al ~antului de temelie arunea un cap de pasare ~ipar de animal,
untdelemn, boabe de grau ~i bani. Pentru sanatate ~i smerenie, toate
acestea se stropeau eu apa sfintita ~i eu vin. 0 data cu tnrnanunchierea
apriorilor, peste perejii urziti, pentru trei zile, se punea in coltul eulmii
() ramura verde tndreptata cu spicul spre cer, creanga tncarcata ell stergar
1I0U, cu fruete §i panglici, cu bani, la toate acestea adaugandu- se toate
l'1e necesare ospatului de casa noua. Carre sfarsitul lucrului, cand se
I~ezau ~i "ciocil.rlanii", In locul ramurii verzi se ridica "suliJA cerului",
1t'\'I sernn care tndeparteaza trasnetele, furtunile, norii, raul, care aduce
onrc, sanatate ~ispor tuturor celor care se vor naste ~i vor trai In noua
Itll'lIillja.
Nnmai blestemele mari pustiese 0 casa . Si daca se tntarnpla sa se
uue din aceasta pricina, un veae tmplinit, peste aceasta vatra pustiita,
plugul nu ara, nici sapa nu sapa, nici loc de odihna nu poate sa fie".
IIr 1111)t,asemenea mari nenoroeiri sunt vestite din vreme prin tipetele
"'11 1IIIIHl ale cucuvelei ~i prin bolile fara leae.
nuplcxu! intim, spiritual, al locuintei, a fost completat cu poteca
I t'ltlre vecini, catre neamuri, cu izvorul, eu stiubeiul curgator, eu
11111,1111, t 1\ troila ~i cuptorul, toate asezate la rascruce de drum. Poate
1',11 1'.1 Iihll'lnc~toare ee acoperea aceste locuri facea ca tot ce crestea in
1", ,,' 1'1'1hlll.ltlU,fie el om sau alta vietuitoare sa traga la cuibul unde s-a
iil1'" III I '0I11t~mistcrul Iegendelor eultice tngernanate In semnele traforate
I. I'illllllllil-IOI',Ale streasinilor, ori trarnbitelor, ecoul ce se aude cand
I. ) ,·1•. f 1IIIlIOHSC" pe la streasina dinspre rasarit, ori toate la un loc, aduc
'" ,IIlllilll' ~lInClllJlIi, tncat omul IIU ~i-a gasit linis tea in afara
IUIII 1IIIIIIIlIINlte, natal.
\'1'1 hhllCIi I1Ir~tnceput, pana astazi, la intrarea in casa te vor
119
 tntampina trei praguri eu mari semnificatii. Hora de stobori de pari,
aseza]i precum eoloanele, se tncheie in eei trei stalpi ai portii, Din
legatura acestora se ridica pragul peste care tree nurnai eei veniti eu gaud ~
bun. Legea veehe spune ca daca treci pragul portii esti frate cu eei din
casa, Poate prinbogajia omamentului ei, prin compozitiile simbolistice
nepereche, l~i creeaza un areal sacru, un hotar de unde, spre exterior,
iucepe necunoscutul. De stalpul portii se leaga sernn ca cineva a pleeat
pe veci, de acelasi stalp.se prinde ~iarmindenul - simbolul perenitatii, al
tineretii vesnice, al casei'in eare veacuri la rand se perinda trei generatii.
De stalp se prinde bradul nuntii, precum ~i ramura botezului.
Cadrul usii are, de fapt, doua praguri: eel de sus ~i cel peste care se
pa~ es te. Pragul de sus, pretutindeni la noi, sirnbolizeaza cres terea,
tinerejea, ca ~i grinda easei. De pragul de sus, ori de grinda, se dadea
copilul "ca sa creasca mare", sa fie sanatos, toate aeestea dupa "titierea
motului", dupa ce ursitorile i-au stabilit definitiv steaua calauzitoare.
Peste pragul de jos tree toate necazurile §i bucuriile, peste acesta intra
mireasa ~i ies cei care intra In spatiul thanatie, peste aeesta este hartuit
In tragicul du-te-vino, de trei ori, eel care pleaca pe veei. Pragul usii este
pragul spre alta lume.
\Peste pragul ferestrei, prin chenarul acesteia nu circula decat sufletele
tnaintasilor pieriti, cand se bucura de ofran dele primite. Oamenii nu tree
acest prag.decat cu privirile. Cu cat erese, aici, mai muIte flori, eu atat
bucuriile ni6rt;ilor sunt mai mari. In tata ferestrei se pun flori de toate
'- -
soiurile, iar pe sol nu se lasa resturi ineornode, nu se face poteca, ei se
arunca numai apa dill scaldatoarea copiilor mici. Dintre toate, numai
fereastra dinspre rasarit are tncarcatura spirituals deosebita, Pragurile, II
cand se tree, niciodata nu se ating eu pieiorul.
I I
q
;1
Respectand filiera evolutiei sale, casa a inregistrat mai multe etape
:/
de dezvoltare in jurul vetrei milenare a focului viu. Pe vatra aeestuia se
faceau ~i se desfaceau destinele, pe vatra se lecuiau bolnavii ~ise tntremau
il
II

neputinciosii, Fieeare obiect al vetrei a fost un accesoriu de ritual al :1

!
cultului purificator: grebla, vatraiul, zalarul, piva de sare, homul pe care i
erau chemate spiritele in ajutor, icoane de vatra s.a, Testul, de pilda, are I
~i acum rolul lui in sfera dura a legilor nescrise, ca ~i carbunii aprinsi. in
satele de pe Cotrneana ~i Teleorman, sapte teste se modeleaza de catn
___,___ -- ------1
il
sapte femei varstnice, dupa forrnule rituale precise. Peste lutul urnezit ~i flg. F: Stravechi temeiuri ale arealului altitei

120
121
 dospit se arunca in cruce, de trei ori, trei maini dinpleava spieelor de grau,
apoi se tncinge 0 hora pe ritrnul ~i durata unui "cantec-descantec din SEMNELE PE MERIDIANE
vechi" timpuri adus. (Veta Sandu, sat Martalogi, Arges.) ~i cate datini ~i
obieeiuri nu tin de "caminetele" casei, de sarbatorile unui an!
Cand s-a creat locuinta bicelulara, s-a ales peretele sacru, eel ridicat
spre rasarit, si pe acesta s-a tntins eel mai frumos covor. Deasupra
punctului central s-a fixat cadrul sacru format din icoana, stergar, apa
sfintita ~i buchetul de busuioc de care atama .craciunetul" - colacul
modelat in forma de "opt" cu zala deschisa. Cei care aveau venituri mai
mici, in locul covorului asezau un peretar, 0 scoarta sau 0 cerga, aeestea
fiind tesute cu mai multa usurinta ~i cu cheltuieli minime (v. Basarabia). Fig. f.: Figurina
Cand s-au ridicat locuinte cu mai multe tncaperi, s-a ales dintre toate purtiitoare de sim-
"odaia buna", .ocaia din deal", ori "din vale", .casa mare". Aceasta a boluri (Vidra, cca
3160i.d.C.)
preluat functia unghiului sacru, apoi a peretelui sacru cu toate practicile
mitice ~i mistice ale lor. Sub fereastra .case! mari" s-a asezat lada de
zestre, un alt mare depozit spiritual, traditional. S-a adaugat "culmea
toalelor" pe care sunt expuse toate tesaturile destinate practicilor rituale.
Odaia buna a preluat pe plan superior multe practici cultiee, tara ca vatra
sa simta golul valorilor transferate.
Asezate pe prag, in clipe adanci de meditatie, §i astazi vezi spatiul
sfant al casei rustice, tl sirnti in tot ee te tnconjoara, II auzi In glasul DRUMUL SEMNELOR
generatiilor. Stalpul cerdacului ~i stalpul funerar, deopotriva tncrustati
cu aceleasi semne ale tnceputului §i sfarsitului, tin pe umeri bolta dovezi arheologiee "in in sprijinul celor care sustin ca in
propriului nostru univers. arpatice s-a petrecut 0 "explozie" culturala neolitica fara
in tncrustatiile §i pictura fragmentelor ceramice reiese ca

I
I ,

122 12

- ~---~ ..~. ~--

 inciziocromatice asezate pretutindeni pe accesoriile cultice, a fost extins,
cu predilectie, spre nordul Marii Negre, ~i de aici mai departe, pe
drumurile fara de sfarsit ce Iegau asezarile intre ele. Intr-un proces
evolutiv optim, cultul care interpunea sistemul dual drept curnpana tntre
bine ~i rau, care aducea 0 alinare frigurilorneputintei in fata fortelor
neiertatoare ale mediului, s-a raspandit ca fulgernl sperantei cuprinzand,
masiv populatia stabila. A fost primul pas al expansiunii cultului primar.
Orientandu-ne dupa rnarturiile lui Caesar, Plinius, Tacitus, Ptolemeu
s.a., dupa relieve §i relicte cultice, drumurile principale ale semnelor,
zonele unde acestea si-au inradacinat climatul spiritual s-au extins de la
Tyras si Hypanis, printre Marea Neagra §i Marea Caspica, printre aceasta
§i Golful Persic, de-a lungul raurilor Cyras ~iArax, peste malurile Indului,
pana la Gange. Asezarile acestei prelungiri teritoriale trebuie sa fi fost
supuse credintei unice, exprirnata prin aceleasi simboluri (Olbia, Tanais,
Phasis, Ecbatana, Phra s.a.), de vreme ce toate dovezile pastrate de
Persepolis tntaresc ipoteza existentei unui areal cultic comun, al unei
credinte exprimate prin aceleasi mijloace.
Locuinta neolitica de la Persepolis avea tncaperi pictate in interior,
pastra zeitati purtatoare de amulete, modela ~i picta vase cultice, deci
aceeasi ceramica sacra, aceleasi fusaiole ~i urme de tesut sacru, practici
identice cu cele din Spatiul Carpatic, din eel cucutenian (134). Surprinde
asernanarea semnelor celor doua extrernitati ale aceluiasi spatiu: coloane
triple formate din zigzag, frize cu spirale fugatoare, toate semnele ar-
hetipale carpatice, pana ~i caine Ie in pozitie agresiva, lntocrnai redat ca
in statiunea VaIea Lupului (29). Cultura Harappa (finele mileniului III
i.d.C.), prin caracteristicile ei cutumiare, pare sa fie 0 replica a culturii
carpatice din mileniile V-VIII ale aceleiasi ere.
Conventional, s-a stabilit ca cea mai veche comunitate euroasiatica
! I
II sa fie numita .popor Indoeuropean prirnitiv", unitate etnica consolidata
tntre anii 5000-3000 i.d.C. (Fr. Bopp). Aceasta populatie a avut 0 credinta
cu dogme precise ~i limba proprie unica. Din dialectele acesteia s-au
dezvoltat limbile popoarelor ce au urmat (95; p. 17, 147, 168,481). Sc
tntelege de la sine ca limba §i credinta comune se exprimau prin semnc
cornune. Practicile rituale ocazionate de axele existent ialetnas terc,
casatorie, rnoarte), cele legate de mersul astrelor, de fenomenele fizice
etc., au fost comune (eel putin in structurile de organizare) 111 acel spajtu
124
unie, pana la aparitia variantelor tribale. Aceste variante au dezvoltat
derivatele §i substitutele simbolurilor triunghiului cultic, dar nu s-au putut
tndeparta de obarsie, de fiorul mistic tezaurizat in semnele primare,
traditionale, Din vechiul fond au ramas cuvinte comune (ex. "prasad":
nume propriu indian §i nume de porn in Basarabia; par), au ramas multe
elemente rnitologice comune celor doua extrernitati ale spajiului in-
doeuropean, au ramas practici rituale asemanatoare, unele datini § i
obiceiuri cu elemente comune (144).
De la Portile-de-Fier ale Dunarii, peste Poarta Alanilor, peste MareIe
Desert Sarat, pana la Delta Gangelui, s-a deschis candva drumul semnelor
sacre. Drumul simbolurilor a legat multe civilizatii in chingile de otel ale
dogmelor si, astfel, a fost cu putinta conservarea urmelor, a imaginilor
• trecutului imemorial. Semnele au jalonat drumurile influentelor cultice,
sensul deplasarii acestora, fenomen inregistratcu multtnainte de inceputul
.unoscut al rnigrarii popoarelor. Altfel nu se poate explica prezenta in
rient a atator dovezi de origine carpatica, existenta acestor simboluri
I'nspandite pana peste apele Indului (132). Numai credintele, convingerile
plrituale, au putut tnfrunta spat iul imens §i timpul. Pastrarea cu
I'IlIlcnie, atitudinea ferma determinata de convingeri, climatul spiritual
rncraltzat §iputemic tnradacinat in traditii, in datini, in practieile rituale,
llllMtkc, extrem de active, toate la un loc au determinat populatiile, rand
Ill' ,nnd, sa se lase cuprinse de marele val al Cultului Solar.
J)lIpa semnele vesnic active, razele soarelui cultie si-au tndreptat
hUllhw tntai spre rasarit (62). Apoi au cuprins lumea preantica, in
tli vnnlrea-i fireasca,
1II1111Cntele radiale, din punctul focalizator spre exterioml nucleului
IIIIlII'I(l1"primare, au cuprins tntreg spatiul vecin cu eel carpatic, in
1IIIIIkll' perirnetrului Vechii Europe, penetrand astfel zonele, relativ
.I. 11'11, .Ih- populape! primitive. Apoi influentele s-au extins, tntai spre
tiiilli IIIH'c!est. Acelcasi sernne carpatice, in drumul lor, au descris 0
I 11.1 Pl' traicctoria Cucuteni, nordul Marii Cas pice, Lacul Aral, pana la
il.lll II ~IlcgjlllleaIang-ti-kiang, deci un alt drumparalel cu eel aratat
WI (I ?6; p, 171). Ferme convingeri spirituale trebuie sa fi avut
!i1(111i1 ,Il ('lor thnpuri daca la distante atat de mari nu lipseau spiralele
liillPl1t , .pll'lllc dnble, opuse (Tell-i-Bacun)! La Hasanlu (Teheran), se
Il'l1 I Pl)lll hronzului, roata cu sase spite, semn solar bine cunoscut in
!I,I( I
125
 G. SEMNE ALE UNUI SUBSTRAT CULTIC COMUN Vetre originare in Regiuni asiatiee eu
Perioada Semne identiee
Spatiul Carpatic simboluri carpatice

Vetre originare in
Snatiul Carnatic
Perioada Semne identiee
Regiuni asiatice eu
simboluri carpatice
Portile-de

Tg.Ocna-Podei
Fier
mil. VI M 0 Haiyana

Cujarat
mil. III
Habasesti Cujarat ~
mil. V
~
Tangiru
mil, II
Rajastan
Cuina Turcului
mil. X ?1? TamiInadu

~ Cuina Turcului
mil. X X )< Assam

+ -+
Govora
mil. V
~ $ Rajastan
(pretutindcni in Cujarat, Rajastan,
Turdas Sikkim Carpati) Pradesh
mil. V
~ ~
Dealul Fantanilor- 0 Sikkim
Tarpesti, VaJea
Lupului
mil. V
® Assam Traian
mil. IV 0 0

Draguseni
mil, IV >Q< Pradesh In lucrari prestigioase se subliniaza existents .rnotivo di rotante di
~apridi" in cultura Tell Hassuna. Acelasi semn, probabil cu sernnificatii
Vadastra
mil. V
0 Assam romune. era reclat pe ceramic a preistorica la Balta Verde, pe malul
I)1I1l~rii.Deosebirea consta in faptul ca cel de aici, mult mai vechi, nu are
Cueuteni
mil. V
0 Haryana .lemcnte zoomorfe (capul de capra) ~i nu indica sensu I circular,
1IIH1Ilionaial rniscarii (29; fig. 466). Elementele zoomorfe folosite ca
Cuina Turcului
mil. X Assam umot in miscarea circulara au aparut ulterior semnelor abstracte, deci
~ 1I1l'l'puillriiorintentiei de a stabili sensul miscarii circulare opus deplasarii
Circea
mil. VI XX><><>< Cujarat lllt'lor de ceasornic i~i au loculla Vanatoni Mici (cultura Gurnelnita), la
IIMhnsc~ti, Ghindaru, Draguseni, Paraul lui Istrati (cultura Cucuteni).
Gura Baeiului
mil. VI
8 Pradesh \MI'II\CnCa simboluri, numeroase in Carpati §i cu frecventa in descrestere
Pit' exterior, s-au pictat, in mileniul II i.d.C., in asezarile de la izvoarele
Cueuteni
mil. V gggg (pre tutin de ni
Asia)
in IOllllllllllang-ho, semnul S in cruce era folositpe Volgaca s iin] inutul
',II-kllll, crucea Cll aura a trnbogatit piatra ce acoperea mormantul lui
Cueuteni
mil. V
..fi/'-J'"' Cujarat "lIdilM, trlptele spirale fugatoare au format chenarul sigiliului cilindric
Itllllll, ~.a.: toate au constituit ~ipastreaza fragmente ale vechilor radacini,
Cuina Turcului
mil. X »» Kerala ('Il'(lill\elc primare, originare, I1U au cuprins numai spatiul vast al
1111111111 de stcpa, (spre est-nord-est), ci ~i teritoriile din sud, sud-estice.
dll tlOIt drurnuri in cele patru puncte cardinale tnradacinand vechile

126 127
sernne in benzi, dovezile dainuind peste milenii. Semnul "M" ~i
rombul cu laturi prelungite ~ cele doua variante "S" $ ~
*,
i crucea
Cll aura In aripioare lurnineaza drumurile ce plead din acelasi cere al
populatiile carpatice stabilite In zone tndepartate au practicat necontenit
ciobania, Aceasta profesie este 0 dovada a vechimii acestor nuclee etnice
in zone atilt de tndepartate. Ameliorarea §i cresterea plantelor §i a vitelor
semnuluisolar, al sernnului cultic din Carpati. Pe langa acestea, muite a constituit prirnul mare pas al civilizatiilor ce au urmat, iar coloniile
sernne preistorice, precum perechi de volute opuse, spirala unghiulara, tudepartate ale carpaticilor §i-au incremenit valorile In izolare, in
arcade cu prelungiri unghiulare 8 ,crucea scarata (59), fragmentul credintele lor, In grai, In port ~i cantec, in datini ~i obiceiuri, constransi
fiind de mediul social, adesea ostillor.
coloanei de la Dubova, din pi de lup cu preiungiri spiraiice tip Monteoru
s.a., constituie filonul simbolistic originar, cultic venit ~i la sud de Dunare Asa se face ca, supusi traditiei, Gusu Gheorghe cu 15000 de oi §i
(107). ostea Ciobanul cu 10000 de oi, in anii 1900 d.C; pasteau turmele pe
Aceste semne carpatice s-au that, ca ~icele existente la est de Nistru, Muntele Olimp, stabiliti fiind In satele asezate de veacuri tntre Marea
exprimate policrom ~i in incizie, bandat, in materiale dure ~iin textile, cu Marmara § i Lacul Apoionia (17). Cimpoaiele § i fiuierele lor erau
acelasi continut cnitic (183). In repertoriu se evidentiaza ~i .floarea de rnpodobite cu rornburi, unghiuri, volute suitoare §i cercuri, tn frize asa
sfandoc", X ,atit de raspandit ill cultnrile carpatice (tabli] a 3), palete
urn nu se gasesc la aite seminjii,
spiralate (tablita 5), patratul cu laturi prelungite, tnscris in romburi
circumscrise, sa~relungiri In perechi de volute opuse ~ ,clepsidra
taiata orizontal T ,,,S" -uleu terminat ii pline. Toate acestea au fost ~i
sunt predominante in grafica populatiilor de la nord de Carpati (124; p.
45). .....
In sud-vestul vetrei semnelor originare, simbolurile, derivatele §i
substitutele acestora s-au raspandit tot prin difuziune, pe masura acceptarii
credintelor primare. De pe Valea Timocului (136), In aria mare a Bal-
~anilor (129), pana la malul Marii Adriatice (18), aceleasi sernne cu
frecventa In descrestere au tmbogatit creatiile arhaice cu urme ale
convingerilor cultice tntemeiate pe sistemul dual, cu simboluri descinse
din zona Portile-de-Fier, cu acelasi sernn sacru al rniscarii circulare (123;
p.45).
Simbolurile s-au raspandit si peste Campia Tisei (91), ajungand pana
in Silezia (16), dovezi rare gasindu-se, pe langa grai, in grafica textilelor
de interior, (v. .masarijele" din Micherechi).
Pentru ca, in epoca metalelor, carpaticii puneau accent pe cultivarea
plantelor ~i cresterea vitelor, 0 buna parte din aceasta populatie se ocupa r'
cu ciobania, tntr-o vreme in care multe neamuri abia tncercau sa
constituie in triburi de prada. Spatiul de pasune le-a fost nelimitat pentru
ca un du-te-viuo tncheia ciclul anual, iar metoda recoltarii ~i depozitarii
furajelor nu fusese atunci descoperita. Asa se explica fenomenul " fig. H: Pretutindeni, aceleasi simboluri

128 129
 R JW\ <9 r®
Spre orizontul fierbinte ce leaga orasele Asalem, Abyaneh, Per- Semne
sepolis, Barn, spre Indii sau prin Marivan spre Tara dintre Fluvii, colibe
circulare cu calota sferica ~i cirezile lor de capre tmpestriteaza rar
specifice
iraniene
0 ®~X
nesfarsitul pustiu. Triburile de nornazi penduleaza tntre munte sises, Semne
permanent in cautarea hranei pentru animale, 1~i reas eaza colibele,
sezonier, fiecare farnilie declarandu-se temporar stapana pe 0 buna parte
carpatice
0 (XXJ~Z 1r !v\I\ 0 rffiJ
a desertului. In colibe austere, omul ~i-a sporit confortul cu un plus pe Cuina Circea Precu- DI Fan- Ghe- Cuina Cucu- Ditrau
care natura nu i l-a oferit acolo. Cei mai tnstariti dintre oamenii pustiului Originea Turcului cuteni tanilor boesti Turcului teni
in vetre ccal0650 mil, VI mil, IV mil, IV mil. IV cca10650 mil. IV mil. IV
1~i acopera vatra din interiorul colibei cu covoare viu colorate, iar
peretarele se prelungesc peste lazile de merinde, astfel acestea servind
ades drept pat. Pe vatra focului.asezata sub cerul uscat la cativa pasi de
Templul este Universul In miniatura, fiindca bolta lui este ridicata
coliba, se fixeaza tabla pe care se coace lipia, iar in preajma stau ravasite
dupa asernanarea arcului astrelor, iar intre ziduri se ridica nemarginirea
cateva cesti ~i nelipsitul ceainic, 0 caldare pentru tncalzit apa, un recipient
maginata de credinciosi. Desenele de pe cupole tnmauuncheaza, in
pentru tmbaiat copiii. Toate acestea alcatuiesc inventarul sumar
rnczaic ~iteracota, aurul soarelui fierbinte cu albastrul cerului ~icu umbra
asernanator cu eel al conacelor de plai, de la DoL
lIoPI'ilor tnstelate. Din smaltul mozaicului ies in evidenta vapaia zorilor
Locuitorii pustiului merg rar la templu, in orasele luxoase, dar se
hipul semnelor t esute in firele colorate ale nomazilor, Aceeas i
roaga sub cerul liber ~ise simt in siguranta sub imensitatea boltei acestuia, Iilcromie carpatica (exclusiv albastrul), aceleasi romburi tnscrise in romb,
caci pe drumurile lor tara de sffu"§itIi poarta nUIT'Uli
credinta netndoielnica IlIlNnlllite ca pe bolul de la Circea, din mileniul VI i.d.C; acelasi zigzag
in atotputernicul stapan. Iin Dubova (anii 10650 i.d.C), aceleasi cruci cu brate egale, ca la Ditrau
Nimeni nu stie de unde au venit ~i unde merg nornazii, cad ei sunt III 't'nngaru, toate ill armonie perfects. trnpodobesc In exterior uriasele
precurn valurile sau palele de vant, precum anotimpurile cu fluxul I IIplllc. Acestea stau pe stalpii zvelti ale carer capiteluri i~iIargesc umerii
vegetatiei, Dar ceva tainic, misterios, ti leaga in spatiu ~i timp, pentru ca 11~IIIINtoriin chipul spiralelor opuse, sugerand astfel imaginea statuetelor
elemeritele lor grafice traditionale folosite in textile se gasesc In fondul 1'1 1I'('hc de la Crusovu (cultura Vadastra), sau Dealul Fantanilor (eultura
preantic european. Trebuie sa fi fost un Babilon tnaintea Babilonului, 0 111I uteru), semne conturate in anii mileniul V i.d.C.
veche departajare a popoarelor pe fondul unei credinte unice, daca UHtc surprinzator sa vezi in grafica templelor ~ i a l esaturilor
izvoadele din tesaturile nomazilor sunt identice cu cele create de alte I" 'I'll IiIIIIIor sud-asiatice, acelasi semn predominant, aceleasi variante
neamuri, la mari distante §i in civilizatii mai vechi decat legendele. Nu I'll "llt'm bcuzi (137). Si in aceste zone predomina grafica neoliticului
se stie cand s-a inventat trepiedul pentru sustinerea caldarii deasupra 11'111h',IIS"·ulln multiple variante, tu lan], In sir fugator, ori aruncat in
flacarilor; acelasi trepied care sustine ijele ~i spata pe firele tntinse tntre Ii 1,1 l'II'I,'III110 copie perfecta, este redat rombul eu laturi scarate, prelun-
laru~i adanc tnfipti in solul desertului. Cand ~i unde s-o fi creat codul ".pll nllc, tar tn jesatun, acest izvod are la baza acelasi cod complex
neveditului? Aceleasi semne tesute In benzi policrome, cu predominanja I 111'1 IIlIlIll1!, aceeasi formula care, probabil, s-a repetat de-a lungul
ocru-rosu par sa stea temei nesfarsitelor civilizatii. lata cateva elemente III. ,lltllm' precum 0 mantra. $i in aceasta zona geografica exista .
comparative cu cele iranienc: lilt I VI't'llt.: dintre ternplu, tesut sacru, eeramica rituala ~i permanen-
Idtll IlliI VII of ran de. ~i aici predomina sernnele cu prelungiri spiralice
" 1'II'hlllHlri cruciforme, toate acestea fiind tncadrate in retele rom-

130 131
I" 7;
boidale de factura specific-cultica. Pe frontispiciul templelor ~iin textile,
in centrul de interes al graficii acestora, a fost ~i a ramas prezent arborele
vietii - ~iaiei redat eu ramurile in trei etaje, sugerand asttel aceleasi vechi
doctrine, treptele celor trei axe ale vietii terestre.
Pentru ca, in Orient, prelucrarea cuprului a excelat In confectionarea
vaselor, eeramiea rituala a cedat locul obiectelor din metal. Sub impulsul
puternic al tradi] iei a rarnas torus i ulciorul caracteristic Jitului
tnrnormantarii, un vas eu gatul lung, in chip de sfesnic in gura caruia sunt
arse miresme specifiee ritului. ~i astazi ulciorul-sfesnic se aseaza langa
eel trecut peste pragul thanatic, lll.nga jumatatea tndoliata a corpului
acestuia, asa cum, Ia noi, vasul cu apa nn lipseste din eeremonialul
tmprejurarilor asemanatoare,
Vasul este incizat eu 0 banda fixata peste mijIoe, este pictat cu
aceeasi friza serpuita, cu milenara noastra banda care tmpodobeste vasele
specifice tuturor centrelor de olari.
In practica tmpodobirii cu gateli nu lipseste zgardarul, la fel de
bogat in aceleasi semne cornune noua, nu lipseste colierul, centura ~i
fruntarul, la toate acestea adaugandu-se sirul de monede din aur, din alte
piese pretioase, Cu un anume ritual, unele femei i~i deseneaza cu lut rosu
sau brun, trei puncte, deasupra sprancenei, trei puncte deasupra buzei
superioare, 0 cruce tntre doua puncte as ezate pe barba ~.a. Toate
subliniaza ideea existentei celor doua vieti, cea terestra - temporara - ~i
vesnicia, toate se bazeaza pe ritualul folosirii ocrului-rosu, pe relictele
precredintelor carpatice, pe derivatele din filonul cultic eomun.
Daca tinem seama de asemanarea elementelor grafice raspandite in
tirnp §i in spatiu, de cadrul cultic in care ele au fiintat, de cadrul sacru
specific alcatuirii lor, sub cupola vechilor civiliza] ii s-au tntalnit
nemarginirile unei putemice credinte primare. a data cu raspandirea
preceptelor dogmatice s-au raspandit ~i semnele solare, specifice,
respectandu-se tntru totul cele mai mici detalii, cu aceeasi exactitate ~i
rapiditate cu care erucea crestina a oeolit Iumea.
132
it.
*
* *
Apreciind tipologia accesoriilor cultice, a obiectelor din ceramica,
frecventa simboluriIor in compozitiile grafice, se ajunge la convingerea
ca apogeul credintelor primare a fost inregistrat tnalnte de primele
deplasari tribale, de deplasarile in masa, agresive. Primele credinte au
fost manifestari spirituale proprii populatiei stabile, iar dogmele acesteia
s-au extins radial cuprinzand mul] imea sedentarilor pricepu] i In
agricultura ~i zootehnie incipienta, legati fiind de locuinta ~i de spatiul
sacru al acesteia. Tot dupa frecventa simbolurilor se apreciaza ca triburile
tsiatice intangibile, pe vadul deplasarilor lor spre Europa, au anihilat
.rcdintele, au distrus templele, accesoriile ~itnsemnele specifice. Numai
1\~11se poate explica frecventa redusa a simbolurilor ~i chiar lipsa totala
\ nccstora in spapul tn care s-au stabilit populatii fara convingeri cultice
lluipurii, sau in vadul secatuit prin incursiunile repetate, pustiitoare.
pus fortelor nefaste, preceptele cuItice s-au raspandit ~i accentuat
III zonete cailor eu trafic intens, calauza fiind litoralul, firul raurilor ~i
111111I111. Frecventa sporita a semnelor cuItice in grafica textilelor ar-
tll.III1,I~ tntareste, subliniaza importanta drumurilor preantice al caror
111111 hucns ocolea Pustiul Tacla-Macan ~i patrundea prin trecatorile
II II till· IllIan ~iIan-guan. Pare surprinzator faptul ca, ocolind Pontul Euxin
I II 1.1 Pmllle de Piatra spre Muntii Nan-Shan, se gasesc multe dovezi,
l'II,lh' lilt- rredinjelor Vechii Europe. Sernnele specifice neoIitieuIui car-
1IIIIlt ,lIllcllll rcdate ~ipe vase rituale miceniene, peceramica din Phaistos,
II "!lii I!lO()l.d.C; fapt ce marcheaza un alt drum al semneIor, spre sud.
II 1111'1'''" migala s- au folosit aceleasi procedee §i in marile vetre
!!Iii} l:II In culturile stravechi la Vadastra. Gurnelnita, Petresti ~i
I
u 1111'111 (110; rig. 56, 57, 70)
V .INIle' mtceniene au fost ornate cu aceleasi spirale zimtate, cu
volme multiple, In "S", eu Ian] fugator din "S"- uri tnclestate,
1'11111 rreat la Carcea ~igeneralizat in marea cultura Cucuteni.
I ,MIe- Imrprillzl1tor ca ~i In arealul Asiei Centrale, ~i in eel
111111111 ,III Ht' modclau vase funerare folosindu-se tehnici identice eu
tr',11I1 \" neosebtrca consta tn faptul ca, in Carpap, practica era mai
II III I IIltlt'lIll fal~ de perioada Yang Shao, cand sc fl\r~dnclnllll
Ie I III iii ~11I~. Tn China anilor2000 Ld.C'., so lHodc11111VllSCtuncrnro
I ~1:\
 de tipul bolului neolitie de la Carcea (mileniul VI i.d.C.). Pretutindeni in aglomeratiile care apreciau, care puteau da girui lucrului bine facut,
Asia ~iin Europa, bolul eultie se tnscria in triunghi echilateral, iar ineiziile Astfel, prin anii 50c0-4000 i.d.C., cu aceleasi semne, numai in ceea ce
in forme spiralice eu volute rnari, in , erau tncarcate eu pasta alba. priveste ornamentul, hainele de ceremonial aveau alt chip, diferit de la 0
pan a ~i semnificatia pastei albe era preluata in China perioadei zona la alta, de la un centru la altul, cu note particulare la nivel de ginta;
Yang-Shao: aceleasi tehnici de modelare, aceleasi procedee grafice, din acelasi aluat, alta forma a painii coapte.
aceleas i semne subliniate, aceleas i combina] ii coloristice, probabil S-au desprins doua sisteme esenpale in grafia cu fir colorat a
acelasi ceremonial; acelasi ritual impus de aceleasi nonne cutumiare. sernnelor sacre: semnul meandric, desprins din volutele spiralei suitoare
Singura deosebire: tnsemnele specifice perioadei Yang-Shao crau 0 ~i sistemul unghiular, al Coloanei in zigzag. Primul a excelat in vatra de
prelungire cu trei milenii in timp ~i 0 prelungire in spatiu a practicilor origine a spiralei - vatra Precucuteni- Cucuteni - iar eel de-al doilea, In
carpatice (43; fig. 7, 8, 10, 11). zonele Tisa-Petresti §i Vadastra-Boian.
Dupa elementele simbolistice existente in grafica cerarnicii preantice Arealul carpatic al "Vechii Europe" In mileniile V-IV i.d.C., sub
~i dupa fondul fosil al graficii textile artizanale actuale, arealul credintelor aspect simbolistic, a luat forma unitara, compusa din trei moduli: Modulul
primare cuprindea sud-estul Europei §i jumatatea sudica a Asiei, peste Precucuteni-Cucuteni, care cuprindea versantul vestic al Carpatilor de
Orientul Apropiat ~ieel Mijlociu. MariIe civilizatii s-au ridicat pe temeiul urbura, Moldova, Basarabia §i tntreaga Bucovina, de la izvorul
credin] elor incipiente, cu mult tnaintea organiza] iilor statale ~i a Muresului §i al Buzaului, pana peste Nistru, de la Marea Neagra, pana la
miscarilor de populatii, remus, apoi rnodulul Tisa-Petres ti §i modulul Vadastra-Botan-
(;umelnita. In primul mare grup de asezari au predominat simbolurile
meandrice, iar in celelalte doua grupari, sistemul unghiular a fost
PARTICULARITATI ZONALE ALE
COSTUMULUIDESARBATOARE )Var~itor.
Din expresiiie grafice
Ilt'clfice tntregului areal nu au lip-
Pretutindeni s-au transmis, de la un mileniu la altul, aceleasi sirn-
j predominantele zonale care au
boluri, aceleasi piese vestimentare, in aceleasi tmprejurari §i in egala
I 111111 nota specifica, zonala, iar ..
masura in toate vetrele §i centrele urbane preistorice. Pretutindeni s-a
It l'uNIII a ramas pana astazi. Intre
folosit aceeas i materie prima, apoi aceleas i tehnici de prelucrare a
11111 ~OOO-3500, costurnul de la
fibrelor, a firelor ~itesaturii, Nici croiul, tiparul alcatuini piesei vestimen-
I jlll/llllnl, Ipetesti, Rast, tntrunea
tare, nu a suferit modificari esentiale, dad se iau in calcul mileniile
h'llll'llIelc sacre ca ~icostumul de
evolutiei proeesului tehnic al indeletnicirilor omului preistoric. Probabil
1'1 lIollllt3, Boiati, Tangiru, Vidra,
ca reguli prestabilite impuse de credinte au deterrninat 0 anume tin uta
!,II Ill-cure dintre acestea purta 0
vestimentara in adulatii, in ceremonie, in tmprejurari deosebite. Omul a
ill"'''!,lIl te, 0 tenta specifica.
dialogat cu Cerul, la nastere, pe parcursul aflrmarii de sine, la moarte.
I llllllintc de anii 5000, pana la
Pentru a se ruga sau pentru a muljurni Atotstapanitorului, s-au impu
1',1111,,1 dcvastatoare a primelor
anumite condi] ii pregatitoare: cura] enie desavars ita, tnibracamint
1111111 llll)ll'tltoare, zeitatile popu-
aleasa, smerenie.
'"Ih" ',nlt'IIIIlrCcarpatice - §i pro-
Simbolurile in alcatuirea mesajelor au luat forme diferite nurnai
1]11 1111 HUlTIai ele - purtau
pentru ca omul sa tie mai explicit. Fonnele care au dat chip nou sernnclo
itllillh' \\1 0 nota specifica l
au fost planuite §i tnradacinate in practica centrelor urbane, tn fig. 20: Semne actuale
134 135

•...••.
irnpusa de culturile care i~i exercitau influenta, Astfel, atunci s-au cris-
talizat tipurile de vestminte, de costum In concordant a cu nonnele
credintelor ~i cu traditia fondului simbolistic. In aceleasi tndepartate
timpuri, dinlntregul areal al semnelor sacre s-au desprins:
aJ - subarealuI costumului moldovenesc (Cucuteni);
bl - subarealul vestmintelor Podisului Transilvan (Petresti),
excJusiv Curbura Carpatilor;
cl subareaJul Transilvaniei de Vest (Mures, Crisuri, Somes,
Tisa);
d/ - zona extracarpatica dintre Cerna §i Mures (Banat);
el -spatiuI culturilor Vadastra-SalcujaFOltenia);
f! - subarealuI Gumelnija, ridicat pe fondul Dudesti;
g! - LitoraluI Marii Negre aflat atunci sub influenja culturii
Cernavoda 1.
Dupa anii 3500, cand zeii au fost detronati, cand credintele au intrat
in clandestinitate.isimbolurile - ~i costumul de ritual=- au inghetat In .
forma lor initiala si asa si-au varnuit veacurile, adaugandu-li-se cate o
scanteie In scurtele ragazuri de liniste.
RELICTE ALE ADULA TIlL OR
Ca si alte popoare descendente dinmarile civilizatii, colectivitati
care mai pastreaza importante fragmentedin doctrinele lorcultice (China,
India s.a.), populatia carpatica a conservat in datini ~i obiceiuri 0 seams
de precepte, de nonne calauzitoare. Aici au ramas numai acelea ce
constituiau un apanaj al femeii, specific perioadei cultelor secrete. Din
adulatiile §i libatiile de altadata au ramas numai fragmentele care s-au
dovedit viabile prin efectullor benefic, fie el acesta ~i numai sub aspect
spiritual. Pentru ca practicile tradition ale nu si-au gasit un suport nou,
evoluat, nu si-au gasit nici unloc anume in dogmele crestine si, astfel, au
ramas in tiparul rudimentar al vrajitoriei (106; p. 297).
Cei specializati In desfasurarea unor asemenea scenarii oculte diN
puneau de un repertoriu bogat, aplicabil neconcordantelor cu normcl
morale § i fenomenelor de dezechilibru. Formulelele lor magic
raspundeau tuturor cerintelor, eel mai adesea vizand ~i viata de apo
136
Printre cele mai importante scenarii se numara descantecul, ca panaceu al
tuturor durerilor fizice § i psihice, blestemul, menit sa tnlature
discrepantele morale, "facatura", creata sa implineasca nazuintele spre
desavarsire, Frecvent, se implorau spiritele rnortilor, In ungherul stramt
al cultului vetrei. Pentru prosperitatea familiei asezate in casa bogata s-a
implorat Spiritul Universal, ca §i pentru rnantuirea sufletului. Din sistemul
dual arhaic s-a luat ades a doua latura, cea a raului, din care s-au creat
mijloace pentru razbunare, pana la adancirea pacatului, pentru aeeasta
facandu-se apeI la forte Ie malefiee. Poate ~i din acest motiv relictele
adulatiilor §i libatiilor, de rnilenii, au trait In clandestinitate.
Existau multiple moduri de realizare a adulatiilor, unele dintre ele
fiind active ~i astazi. Se practicau mai cu seama seara, noaptea, in
mornente de furtuna dezlantuita, In clipe grele de durere, de spaima, de
mil.etc. In rare cazuri, pri virile ~ipalmele erau tndreptate spre cer, dar mai
Iotdeauna vrajitoarea, goala ~i despletita, lovea cu batul de alun in balta,
tn jar, in magura, scuipa ~iblestema, ori aducea la ordin pe eel mai putemic
din fortele raului: "nu tu, al mai mare, nu tu, al mai mare!" pan a la al
tptelea "Incomorat". Acesta, fiind supus total, executa tntocmai bles-
lomul sau ordinul.
Din vechile credinte s-au luat ~i anurnite elernente metodice adec-
ntc scenariilor de asemenea factura: retragerea In izolare, ruperea de
inedtu prin tnchiderea ochilor, dialogul in soapta, "suflarea duhului",
Illll!nexpirarea fortata a aerului din plamani s.a. Rar se mai gasesc urmasi
II IlIlllaplor din lungul Ian] cultic precrestin. Vrajitoarea de Briceni
lolon necuratul pe uscat, ziua, In amiaza-mare", facea ~i desfacea ca
III1IH',,1 altcineva, In 1inutul de nord al Basarabiei, iar Gheorghe 1.
f\liltndoi, nascut in anul 1900 la Livadeni, pe raul Cubolta, cu rasuflu
1I1'1I1(lIt dezlipea raul de pe om si-l scuipa in dreapta ~i in stanga, .Jua
Ihll,lIlI- ell mana", fie ele trupesti sau sufletesti. EI descanta bine numai
Iii dt'IIi'III, de flicatura, de "spariet" ~i de vraja caci, se zicea printre sateni
, 11111111I1 Iemeile au harul vrajitoriei, ele stiu secretele pentru dialogul cu
pit Ifl' h' bunc sau rele; numele vrajitoarelor nu trebuie pomenit.
I 'Inh'c ccle mai utilizate rnijloace, un loc prioritar l-au avut focul,
t 11111111, vnlvoarea, homul, vatra stinsa. In practici, s- a tinut searna de
111111111 hl'llcfiea a .focului viu" ~i din interpretarea acestuia s-a izolat
Iltli' I'r1wricn pentru a se folosi cea malefica, raul. Apa, JacuI, balta,
137
tnvolburarile nefaste, .apa neinceputa" (nu izvorul, IlU unduirile), apa
statuta, apa tulbure, aeeasta sub toate aspeetele rele a constituit mediul SEMNE ALE VECIDLOR CREDINTE
preferabil ~i mijloeul indispensabillegat de textul vrajii. Din asemenea
activitati 1111au lipsit oala noua pleznita, lucrata din lut, plante ~i arbusti,
precum ealaparul ~i spinul, metale ascupte (cujitul, securea, cuiul)
(114). In nord-vestul Olteniei,pentru blestemul tmpotriva celui care a
furat din casa bunuri diferite, vrajitoarea arunca pe magura de hotar ite,
ciupag ~i bracirt, apoi alergand In jurul magurii, goala ~i despletita,
scuipa ~i arunca cu bete, Cll bolovani, In timp ce, prin text, eerea celui
vinovat sa se spanzure. S-au folosit §i alte locuri obscure sub acest aspect, Fig.g: Figurina
precum rascrucea drurnurilor, malul abrupt al apelor, prima jumatatea purtatoare de
noptii , cimitirele, departarile de sat, zilele grele ale saptamanii (martea sirnboluri
§i sambata). (Costes ti-Basarabia,
De obicei, sufletul celui incriminat era introdus tntr-o papu§a din lut, cca 2700 i.d.c.)
diu ceara sau carpe, ~i acolo era supus torturilor prin tntepare. taiere, prin
dezmembrare §i ardere "de viu". Urmau cbinurile reale.
Accentul pus pe anurnite parti ale textului, precum ~i repetarile de
trei ori, de sase ori, de noua ~i de douasprezece ori, erau mantre specifice
vechilor practici care au insotit textul descantecelor §i vrajilor de tot felul,
S-au folosit §i ciudate unelte de tier, rudimentar luerate In atelierele CALENDARUL PAGAN
satesti. Printre "sculele pentru vrajit", paradoxal, se ana §i 0 parte din
semnele sacre, a carer forma amintesc de aceea a rhunelor nordice,
Probabil ca In asemenea tmprejurari se accentua deosebirea dintre bine §i 'nlcndarul stravechi al tnaintasilor nostri se pare ca a fost superior
rau, nuantele sistemului dual pe care s-a cladit continutul ideatic al Iknlllfl, dadl pnem seama de evenimentele de peste an, toate acestea fiind
simbolurilor. Inlllllllll' dupa anumite reguli precise, in cutume §i datini.
In tntreg Spatiul Carpatie au existat obiceiuri de 0 asemenea factura, 1llltinile, de fapt, sunt franturi esentiale ale scenariilor cutumiare
care au condus peste timp 0 infima parte din tezaurul spiritual pe care era u, III tleulare pe canaluI evenimentelor de peste an, alcatuiesc conturul
cladita lumea arnica §i medievala. Reiictele adulatiilor, raspandite lI11i· II IId.BIIIlll astronomic. Din continutul acestora reiese ca ziua-lurnina,
form ~i diversifieate ca mod de aplicare, In tot cuprinsul carpatic, dovi "'" .1I1~Rtcia era tmpar] ita in patru part i egale. Intre rasaritul § i
desc existenta, candva, a unui mare trunchi cultic. 11II11t11l1aoarelui, pe arcul drumului luminii a fast stabilit locul
1111I1111 "In patru staturi de om", a fast stabilita amiaza, "namezile", "pe
""pHII/II'I'mlui", "chindia" amarcat sfarsitul celui de-al III-lea segment,
111011111111'11tncheiera caii soarelui, a lum.inii.
lilt 111Pllhu a fost tmpartit §i anul, in patrare exacte, numaratoarea
"Alii I t II ~Ilcletimpurii ale primaverii, eu semnele de inceput ale
_,,'illil,!1 1t'lIllslcrli naturii. Fieeare patrar a avut patru mersuri de luna,
139
138
tncepand cu zilele timpurii ale prirnaverii, Cll semnele de tnceput ale
perioadei renasterii naturii. Fiecare patrar a avut patru mersuri de luna,
deci patru luni, ~i tncepea cu zilele echinoctiului sau ale solstitiului.
Astfel, patrarele tncepeau cu 21 martie, 21 iunie, 20 septembrie ~i 20
decembrie. Cu exceptia sarbatorii Anului Nou, prime Ie luni ale patrarelor
aveau cate 22 zile, iar toate celelaIte tnsumau cate 23 zile, tmpartirea
reglandu-se dupa crugul Lunii ~i al Soarelui. Spre deosebire de luna a V-a,
de luna a IX-a ~i de luna a XIII-a care aveau care 22 zile, In luna
tnceputului de an se adauga Inca 0 zi, ziua Anului Nou, zi orgiastica. Din
patru in patru ani se adauga 0 alta zi, a Atotputernicului, mai tarziu zisa
"a lui Zarnolxis" (1).
lata structura anului calendaristic al mosilor nostri, alcatuita dupa
elementele simbolistice, dupa datini si obiceiuri:
cs ,I "7- ",>"0»0
"Z21t161~'
0 0
Dupa calendarul stravechi, atat de bine cunoscut sub aspect
astronomic, toate sarbatorile erau randuite dupa tnceputul patrarelor in
. functie de modificarile naturii In ciclul biologic al regnului vegetal. Prin
observat ii directe s-a stabilit ca lunile anului sa marcheze anumite
perioade, precum .vremea pusului" ~i .culesului", .florarul''. "cire~arul",
"gustarul", miezul iemii (undreaua), sau al verii (cuptor) etc. '
Patru, In astronomia primara, carpatica, trebuie sa fi avut un rol
esent ial. Probabil a fost 0 unitate de calcul specifica, pentru ca se
tntalneste rar ~i cu rol deosebit In sfera cultica a acelor vremuri. Nicaieri
nu se gaseste alaturi de unu, de trei, de multiplul lui trei. Aruncarea
solului pamantean in patru lancii era 0 garantie ca Atotputemicul primea
mesajul, astfel facandu-se legatura tntre Parnant ~i Cosmos.
Repaosul, odihnele cultice, timpul destinat rugaciunii, a fost deter-
miuat de finele ciclurilor agrare, deci sincron cu miscarea astrelor, cu cele
pauu anotimpuri.
l-
Platfonna de la Sannizegetusa ramane un argument In favoarea

~s
tnbilirii apogeului astronomic antic. In sprijinul documentelor istorice
/J.",:1/1., x~
ei. ~<:f 7.~

II ~ ~
'" Lu @O IT ()) --t <J) I
I~
Oz

r0 ~o0
~I-
VI t;
V III datinile ~i obiceiurile
pnplIlatiei autohtone.
urzite pe treptele vechiului calendar al

I ~ ..-~
W In
II. ~ ~ (\I N :::- C\I
~ _"<;" _ _ C'l
__ ~

-- 22 I -- __ rau mai pupae sarbatori, dar cu train interioare intense. Intre

f" ,
r<) <-.J --- 2.3 2.3 C\I"""
~
ulllnilrile orgiastice erau.clipe de ruga ~i multurniri care tntretineau un
I '''L. <3
(\j ..-

;3
1.3 _
,,3
»>
"'"' ;l.1L- f Z-ILE II ZI Ll:" 1,-£ I "<
<, ......•....
I Ihnat eultic permanent. Rasaritul §i apusul soarelui, tnceputul ~i sfarsitul

-t-' j,
EO
:t/J...:J-=- I I ~r1..E: hlt'lUlui, clipele de cumpana, bucuriile §i supararile au tndreptat omul cu
11(1111 spre cerurile suprapuse, spre Cosmos. Acest climat fierbinte era
Pl'lIl'lrllt de marile sarbatori calendaristice, de datinile ce subliniau
"IIIMI~(cnJa acestora.
~3
2.3 il-II.-f:
<1 -<3 2.2- 2.3 1:Jt.- c ZI NUMITA
--:~
/

<IL£: z..1 L.E uL.£

ZILt ~ ~
- - r.Ll
..-,,,-
o
($ ::; --f:
:::I /Jl
4t 11llpn calendarul crestin ortodox, in ziua de 9 martie este praznicul
4:4: <!i <lI ;JJ ~ <:JJ ;::/ -< (1)61
Z :J ..l - 111111111I 40 de Mucenici din Sevastia. Acest praznic este suprapus pe 0
{ ..t J+ (\j ,.
;: 2: ~ ~ ::> ::> ~ I II•. I lnsttrc j]ra nume, numita ulterior, 0 zi rnilenara aleasa pentru
~ c.o (J\ 0
N
rt}.,;j"
[(J (>J

-- I'lii II h,llI\ pcntru pregatirea tnceperii unui nou ciclu agrar. In aceasta zi,
\<'1
\\J <'l <'-/ _""<"
1111"111111 Illlli tarziu "de Sarn]i", pentru a 0 departaja de evenimentul
till ~tI\ll'llt>us,lnmajoritatea asezarilor arealului carpatic retnvie anual
I. Calendarul alcatult dupa datini I 11I1I1h, practici cultice stravechi, Acestea nu au nimic comun-cu

141
140
dogmele credintei crestine, dar aduc dovada existentei unui calendar
mut, nescris vreodata, bine alcatuit, dupa observatii directe, tndelung
BRADO~II
verificate ~i respectate cu toata sfintenia.
In Oltenia ~i in multe alte localitati carpatice, in zorii diminetii
Sampler, cea mai varstnica ~i cea mai autori tara femeie din casa, fara sa Mai cu seama in tiuuturile Oltului, Cotmenei, Argesului ~i Teleor-
asiste alta persoana, afuma vitele cu un ghem aprins, alcatuit din carpe manului, in locul azimelor de Simti se plamadesc .bradosii" - papusi din
numai de canepa. Desculta ~i despletita, legata la gura ca sa nu scape 0 aluat dospit - echivalent continutului chiflelor. Dupa ce sunt rumeniti,
verba in acest moment sacru, ocoleste casa, anexele toate din gospodarie, sunt uns i cu miere, apoi nurnit i ~i impart it i, deci ~i ei pastreaza
trece pe I~nga vite ~i oratanii, tncercuieste cu trambe de fum toate sernnificajia painii sacre, a azimelor, in cinstirea stramosilor,
cuibarele ~i ungherele, patulul, jicnita, teascul, cazanita, podul casei si Dupa contur, dupa decor,
pimnita. Dupa acestrnoment, toate suntgata pentru anul bogat ce urmeaza dupa utilizare ~i dupa
sa tnceapa, semnificaj ie, brados ii sunt
P~na in amiaza acestei zile, barbatul .reteaza" stupii. De fapt, prin dolii preantici conservat i in
aceasta se 'lnt elege scoaterea stupilor de la iemat, curat irea vetrei lradil ii p~lla astazi, pe c~ta
stupinei, transvazarea familiilor de albine, adunarea fagurilor pentru vrerne idolii de lut au pierit in
ceara, recoltarea plusului de miere etc. Iill a noilor doctrine cultice.
Tot barbatii curalil pomii de uscaturi, grebleaza gradinile ~i livezile, urados ii sunt relicve ale
arunca tot ce este greblat in flacarile trnprumutate de la carpele afumaturii, rluuturtlor plamadite in
Din aceleas i scantei purificatoare se aprinde ~i cuptorul. Spre It'lIlplele neolitice, in Carpaji.
t 11RtC papusidin aluat trecut . .
deosebire de zilele de peste an; in ziua de Simti se plamadeste .aluat
?g.
0 • , ••

111111 f1aeiIrile purificatoare au J:. V~hl zeuau rn practici ~ctuale

nedospit" pentru "aziIne" (V. Mehedinti, Gorj, Valcea s.a.) Azima, turtita
pe carpator, este unsa cu angoba de coca ~i"inflorata cu furculita", in asa
fel ca sa apara trei benzi "cruci~e" de linii ondulate, paralele, ca pe umerii
oalelor de pamant, Scoase din cuptor, azirnele sunt unse cu miere ~i
"impiirtite", numite celor morti. Dupa stravechiul calendar si dupa
programul acestei zile alese, nu erau zile de repaus, zile de efort crutat,
ci stradanie, chibzuin] a, munca pentru satisfacerea nevoiior materia Ie ~i
spirituale. Desi aceste nevoi erau tmpletite, tngemanate perfect, aspectul
spiritual era mai anevoios de tmplinit datorita complexitajii lui.
Din orice produs nou alimentar, tntai s-a nurnit mortilor, in contextul
cultului acestora.
142
I IIIIIIlrLI
j Lidenti
1 entre cu ce
I a la. Vanvatirqi, cca 3500; b. Bradosi, 1994
1"(j:'lUor fuziforme. Idolii din aceasta categorie au picioarele legate
tl~II", tn sernn de moarte si, in acest chip, nu lipsesc din monnintele
IIllklllllor VI-I i.d.C. Astfel, toti acesti idoli au picioarele prelungite in
lillie, IIdes ell urme ale legaturilor peste glezne (151). Figurile feminine,
hldllllllll't precum cea de la Frurnusica (cultura Cucuteni A), cea de la
ItI,·~jI ()ni~eani (cuItura Cucuteni A-B), cele de la Vanatori s i
IIIlill·'.II, jud.Neamt, cea de la Cucuteui-Baiceni sau cea tarzie de la
IIv,lj 1111 I, pe malul rasaritean al Nistrului (anii 3500 i.d.C.),
IltlltllIlIll~l·lIl.~ si.mbolul mort ii, simbolul tnaintas ilor trecut i peste
~llIllhlllliltlc (33).
lit ,111,,_11 NUll! aceleasi zeitati ca cele model ate III lut, deosebirea
tilllllllill IIIUl1l1i compo zit ia pastei, semnifica] ia pamautului (a
lun ~I .t'lIllllficalia graului, a aluatului cultic. Conturul, decorul
11111 rllu hu, prln purificare, au rezistat peste sapte milenii asa cum
I II d,111" ntlllld ~Ipot fi datate cu relativa lI~Urillta. Cele din aluat,
143
aparent usor perisabile, au dainuit in constiinta miilor de generatii ale
aceluiasi neam profund credincios. Aria zeitatilor fuzifonne cucuteniene
a fost de fapt tntreg Spatiul Carpatic, dad! tinem seama de frecventa,
pretutindeni aici, a idolilor de vatra specifici ultirnului mileniu precrestin.
Este extrem de important faptul ca precredintele ~icredintele precrestine
carpatice i~i gasesc astazi dovada continuitatii in replici identice cu
ocazia cinstirii mosilor, la Martalogi-Arges, ~i nu numai acolo.
In ceea ce priveste decorul, zeitatile din lut au fost ornate cu semne
sacre diferite, in functie de etapa evolutiei derivatelor ~i substitute lor,
deci de .vocabularul" curent folosit tntr-o anumita perioada de timp.
Bradosii au ramas astazi cu urmatoarele elemente simbolistice din decor:
- ochi mari ~i gura deschisa;
- cerc pe locul sufletului;
- cerc pe locul regenerarii;
- acelasi semn rnarcheaza locul perpetuarii
(Informatii Tica Ancuta, Harsesti-Arges)
Toate semnele se irnprirna cu teava, ultimele trei fiind redate pe un
ax vertical. Cele trei semne ale capului mimeaza masca in clipa trecerii
de la viata terestra la cea vesnica. Cele trei de pe corp presupun con-
tinuarea vietii fara de sfAr§it, aceasta fiind conceppa modelatorilor
prirnitivi. Privind decorul idolilor din aluat (brados i), analistul face
legatura cu pandantivul rombic de la Latesti-Vaslui (mileniul V), care
reduce simbolul zeului mortii la trei puncte mari, tncadrate in romb.
Interpretand pandantivul amintit, moartea este numai 0 corect ie pe
nesfarsita traiectorie a existentei.
Brados ii confirma prezent a firului cultic precres tin carpatic, 0
datina netntrerupta a cuItului tnaintasilor aceluiasi nearn, pe aceeasi vatra
de 1nceput.
In zonele in care nu se modeleaza bradosi de Sarnti, pentru cinstirca
mortilor se modeleaza .macinici". Modelarea se face manual, sau prin
~tan] are, cu ambele procedee ob] inandu-se cifra 8. Aceste rnici' ~i
schematice figurine sunt de fapt tot bradosi, cu aceleasi semnificatii.
Desi in cursul unui an sunt zece sambete ale rnortilor, luna marti
are patru dintre ele, plus Samtii, toate tn jurul tnceputului de an precrcstin,
in jurul echinoctiului de primavra. Nici una dintre sambetele morplor 11I1
este atat de bogata in sernnificatii cat este ziua de Samti, pentru cli accast
144
mentine practicile stravechi in actualitate, tmbina pe cele menite sa
consolideze etapele vietii terestre cu cele care amintesc de viata tara de
sfarsit,
Figurinele feminine fuzifonne modelate In lut ~i aluat au fost
mesagerii omului in dialogul cu spiritele tnaintasilor lui. Figurinele din
aluat pun astazi born a noua in derularea rnileniilor. Inainte de a primi
bradosi dulci sau rnacini unsi cu miere, copiii, desculti, strau~i in cere pe
batatura casei, bat cu nuiele de alun in parnant strigand la soare:
Tuna ger ~i iesi caldura
Pe la noi pe batatura.
Si soarele Ie arunca raze de speranta ...
MO~II
Din punctul de vedere al mitologiei autohtoue, Mosii, ascendenpi,
IIIHlllla~ii,tndepartajii traitori, sunt grupati In dona straturi: mosii cei
Illlllplati §i rnosii mosilor, stramosii,
I)!ntotdeauna, Mosii §i Strarnosii au beneficiat de cinstire aleasa
I hlur (Iln perioada cand omul preistoric s-a bucurat de primele sclipiri ale
,;ll1dflll rationale. Omul de grota i~i tngropa lnaintasii sub lespezile
1111111'1'111 locuite ~i astfel, protejati dupa moarte, mosii primeau laude §i
1111.111111\. Obiceiul milenar de a cinsti tnaintasii trecu]i peste pragul
1111111.11 it' He pastreaza in mare parte, merge paralel cu practicile credintelor
Ii il" 1\'. l'lIra tendinta de a se confunda cu datinile acesteia. Indeobste
111111 uuoscute doua mari praznuiri specifice acestui fapt rnitologic: Mosii
IIII ,lilli' ~I Mo~ii de oale, evenimente cultice stravechi specifice cinstirii
11111111.111101'.
III' II de carne sunt randui] i in apropierea echinoc] iului de
I!III ,,,,1, lnalntea optimismului generat de retnvierea naturii. Lor,
iiullilm, Ii se numesc ofran de specifice: piftie in strachini, pentru
11.1111111
numit, ~i coliva pe taier, pentru toti laolalta. Hrana
III ,1 ~In,china. taierul ~i coliva sunt patru elemente bine in-
!tHiIi ,1ft cultic. Coliva, de pilda, tntruneste conditiile traditionale
J
145
numai daca graul este zdrobit in piva, apoi fiert, desi tn urma cu doua
milenii, graul se rasnea sau se macina la moara cu facaie, Zdrobirea
graunjelor a ramas 0 practica specifica perioadei idolilor din lut ~i din
aluaturi.
Mosii de oale, randuiti tnainte ~i aproape de solstitiul de vara, este
o praznuire care ofera noi date privind cultul tnaintasilor. Drept ofrand a
se ofera numai oale de pamant pline cu apa. Cel care primeste ofrand a
trebuie sa bea apa, sau sa 0 foloseasca la pregatirea hranei, interzisa fiind
aruncarea apei destinate celui numit. Drept ofranda este destinat §i vasul,
oala. Aceasta trebuie sa fie lucrata numai din argila, artizanal, "ca sa fie
primita". Sunt excluse vasele din alte materiale §i lucrate manufactural.
Cu cat sunt lucrate mai "tnfIorate" cu simbolurile tradition ale, cu atat sunt
mai apreciate. In aceasta zi, accentul valorii ofrandelor cade pe doua
articole: apa §i ceramica. Sirnbolistic, fiecare articol are 0 tncarcatura
mare ~i conduce tot la perioada neolitica a zeitatilor,
Se zice ca mosii vin printre cei vii de trei ori pe an: la Mosii de came,
la Mosii de oale si la Joi-rnari. Ei asteapta lfulga mormant si, daca nu vine
nirneni cu of rande, arunca de acolo cu bolovani ~i priviri dispretuitoare
spre cei care stau indiferenti tn asemenea tmprejurari deosebite.
SAPT AMANA SARBATORILOR
In apropierea echinoctiului de primavara se gaseste tntotdeauna ~i
saptamana recunoscuta prin numarul mare al sarbatorilor ei, Dupa calen-
darulnou, constituie tnceputul postului mare, dar tn continut este marcata
de unnele sarbatorilor precrestine, de un sir de restrictii tn activitatea
zilnica: nu se spala rufe, nu se lucreaza la camp, nu se repara acoperisuri
p.
In ordinea bine cunoscuta, luni este Lunea ciorilor. Se arunca III
pasari graun] e fierte, fierbint i, ca ciorile sa nu faca stricaciuni
semanaturilor. Urmeaza Martea viennilor. In aceasta zi se tmpra~tic
cenusa peste gradini, ca plantele puse acolo sa nu fie roase la riidiicini.
Net inand Miercurea stramba, omul necredincios datinii risca sil-I
mearga toate pe dos. Respectand restrictiile In Joia apelor, se eccles
pagubele aduse de talazuri ~i viituri, de hale si puhoaie. In ziua urmatou
sunt de fapt Douasprezece vineri; pe capul celui care ignora restrlcjl
146
cad nile tnzecite. Este rau de trasnet ~i tnecan. Se tncbeie saptamana cu
S§mbata lui Toader. In aceasta zi, top ai casei se imbaiaza. Fetele,
tnainte de rasaritul zorilor, merg netnsopte la locuri dinainte stiute de ele,
scot radacini de homan (Inula helenium), in locul radacinilor pun paine §i
sare, rostind, asezate In genuncbi, singurele cuvinte permise tn rastirnpul
obtinerii plantei cautate:
Homane, homane
Eu Iti dau paine §i sare,
Tu sa-rni dai cosija mare.
Pune coada fetelor,
Cat e coada iepelor ...
Si, astfel, cei care "tin" aceste zile mari sunt feriti de rele, totul Ie
merge din plin de-alungul anului ce urmeaza. Daca tin sarbatoare §i tn
iarjea trasnetelor pentru tndepartarea norilor cu grindina, ~i In joia
'erde cand trebuie sa se puna ramuri de roditoare tn gradini, printre
hutucii de vie §i in livezi, §i in vinerea ciumii pasarilor, vor fi ocoliti de
1,'lete care pandesc zi §i noapte.
Majoritatea sarbatorilor precrestine sunt rugi, nu multumiri, sunt un
.1 VII us pentru etape obiective asezate In cumpana duala,
RAMURA VERDE - SEMN AL
PARTICIPARII
Aimindenul este 0 zi numita a mitologiei carpatice care se apropie
III IHluristic de praznicul Sf.Gheorghe, fara sa marcbeze tn continut
III '11111111 Junii lui florar, sau lupta cu raul a Sf.M.Mucenic.
ln accasta zi, In zori, se pun la porti ramuri inverzite; cei de la munte
Ili,ld 1,'1 tic la deal pun fag, cei de la ses pun salcie sau tei. Ramura verde
I, 111\ 1I\!IlUl a renasterii naturii adus tn pragul portii, In spatiul sacru al
1111111'1. La Barcani-Covasna, si nu numai aici, lfulga pragul usii se
1,,111 hlllzdii verde pe 0 tabla de fier, pentru ca in zi de arminden ~i
111' Ille dupa aceasta, "cei care tree pragul sa fie sanato§i ca verdele .
1111111111 ~ltari ca blehiul",
'II dill em astfel ca armindenul facea parte dintre sarbatorile orgias-
147
 tice, din ace Ie tntruniri cultice de mare amploare cooduse candva de
inijiati §i pentru consacrarea acestora. Intoarcerea de la marile altare ale
lilalpmilor impunea un semn de participare, un simbol cu puteri benefice
adus de pe platourile adunarilor, pus la pragul locuintei, chiar §i atunci
cand aceasta era asezata In apropierea padurii.
~i armindenul se aduce in zori, se alege in deplina tacere ca in mai
toate actele cultice de factura precrestma impuse de datinile carpatice.
SiNZIENELE
Sunt fiinte fantastice care, in acelasi timp, poarta binele ~i aduc raul.
Se mai numesc dragaice in unele zone si, ca sa nu Ii se pronunte numele,
conform vechilor credinte, Ie mai spun ~i "ale frumoase". In superstitii
s-a stabilit ca locul unde zabovesc ele, uneori, este streasina dinspre rasarit
a casei; calatoresc in geana zorilor zburand in cercuri largi ~i sunand in
trambite. Ca sa nu fie "pocit", spun locuitorii Podisului Getic, omulnu
trebuie sa vorbeasca, nu trebuie sa raspunda la provocan ~iele vor merge
in drumul lor, potrivit cu menirea ce 0 au.
Ca sa le imbuneze, ornul le-a dat nmnele unei flori gal bene ce creste
In faneje, Se spune ca, in noaptea de dragaica, daca feteIe pun sub capatai
flori de sanziana, viseaza pe eel cu care se vor casatori.
Tot pentru a imbuna fantasticele fiinje, s-au creat adunari anume
unde oarnenii au beneficiat de momente Iipsite de suparari, tolerate de
sanziene.
Cum acestea sunt asezate in calendar la 24 iunie, iar rusaIiiIe 10 a
50-a zi de Pasti, cele doua adunari cuItice stravechi au 0 radacina comuns,
interesanta prin continut ~i prin forma adoratorie. Sanzienele, usor sunt
puse pe rele. Rusaliile au atitudine asemanatoare, ~i peotru Sllnziene, ~i
pentru Rusalii, omul a pus adunari orgiastice de ruga. Numele lor a fost
ascuns, din .Jele", in "iHe frmnoase", pentru minimalizarea efectulut
nefast. De Dragaica, in Prahova se impart maturi de pelin pentru
indepartarea raului, se tmpart pui de gaina ca sa nu vina ciuma in pas~ri.
s.a, De Rusalii se aduc calusarii in batatura casei ~i se ia din steagul In
usturoi ~i pelin, plante pazitoare de rele. Pretutindeni s-a susjinut c~ rei
.Juat din calus", la Rusalii, sau "cel purtat de Dragaica", greu §i-a UnNIl
leacuI.
148
'Sa fi fost candva 0 saptamana, doua, de ruga Impotriva raului? AI fi
tnsemnat ell solstitiul de vara avea sarbatori adoratorii asemanatoare prin
continut ~i forma cu cele ale echinoctiului de primavara, Sa fi fost un
mod aparte in marcarea tnceputului de patrar?
o RUGA. CU VECHI TRADITII
Paparudele au fost localizate diferit in timp ~i in spatiu. Se pare ca
descind din neolitic, de cand nudul sacru era 0 condit ie impusa
conducatorilor de ceremonial din mileniile V-IV (v. Hora de la
Frurnusica). Paparudele formau grupuri de nuduri acoperite cu plante
tndreptate cu varful spre pamant, Nudurile rugatoare sugerau, prin pozitia
plantelor, seceta devastatoare. Apa din bels ug aruncata din galeata
tnsernna stingerea secetei, reinvierea culturilor.
Paparudele nu aveau data prestabilita, ele constituiau 0 masura de
urgenta tmpotnva unui fenomen aparut spontan, dar practica era in
repertoriul populatiei stravechi,
In perioada istorica rnedievala, ruga a fost organizata cu robii
mosiilor mati, cu supusi care acceptau usor tinuta indecenta In arhaicul
remonial.
Nurnai paparudele au ados ~i au pastrat dovada concreta a existentei
nudului sacru ill anumite ceremoniale, in canoanele vechiului cult, caci
numai initiatii se prezentau astfel si, trnpreuna cu multirnea, rosteau
uiantre care puneau in rezonanta pamantenii cu marele spirit, cu Cos-
1Il0suI.
GA.TELILE PE TEMEIUL ENERGIEI
SUBTILE
nergia subtila, acea forta a spiritului organismelor vii, nu poate fi
III'Ullln atunci cand se cauta motivatia existentei gatelilor, Dad prin gateli
hl!l·h.:gcm anumite elemente de simbol grupate intr-un ansamblu pentru
I IlIhl hca evenimentelor, semne brodate, sculptate, pictate, aplicate in
IlIt'I('(1 implinirii cadrului sacru, se poate presupune ~i existenta unui
111111111 putemic, in stare sa determine formarea convingerilor. Prezenta
149
energiei subtile a organismelor vii nu poate fi pusa la tndoiala; ea 'a fost
bine cunoscuta de strabunii nostri preantici, eel putin ca forta stranie
careia is-au tnchinat,
La Dubova-Mehedinti, in urma cu douasprezece milenii (C 14)
(151), oamenii de grota au confectionat din os de cal salbatic, pe lilnga
alte obiecte importante, ~i amuleta. Au slefuit-o, au dimensionat-o, au
perforat-o pentru fir agatator, au uns-o cu ocru-rosu ~i au purtat-o la gilt.
Folosirea ocrului presupune ca obiectul confect ionat, amuleta, era
purtatoare de forte divine. Snurul rasucit spiralic avea ~i el semnificatii
cultiee, mai cu seama ca dupa treizeci de milenii de existenta, prin
rasucire, i~i insutea rezistenta fibrelor din care era alcatuit. 'Faptul ca
amuleta purtata la gat, permanent, era 0 taina, po ate prima din eele care
alcatuiau dogmele secrete de rnai tarziu. ' atmosfera adoratiilor, sa impuna nota specifica a credintelor precrestine.
Dupa mileniul VII, spre sfarsitul erei precrestine, tot rnai multe
zeitati purtau amulete la gat ~i la glezne. $i de aici deriva argumentul ca
asemenea podoabe ale zeitatilor aveau valoare de simbol, erau purtatoare
de miracol. Sub impulsul vechilor credinte, zeita-pasare, influenta in
zona Portile de Fier, purta asemenea podoabe In mileniul V i.d.C. Cu trei
milenii mai tarziu (v. Tablita de la Cioara), pe aceleasi parti ale corpului
tnvesmantat se aseazau aceleasi obiecte, cu aceleasi sernnificatii, In anii
1500 i.d.C. (v. idolii de la Carna) partite corpului cu senzori puternici ai
energiei subtile au fost subliniate, tntarite semnificativ, cu ajutorul
derivatelor ~i substitutelor din semnele primare (33). Erau alte dovezi
care tntareau convingerea ca semnele s i obiectele aplicate marcau
prezenta unei forte interioare, precum ~i a Iegaturilor aeesteia cu Cos-
mosul.
In toate tmprejurarile determinate de intrunirile cultice, In ansarnblul
vestrnintelor atilt de bogatsimbolistic, gatelile.au vizat sectoare precis
stabilite pe harta corpului urnan: fruntea, gatul, zona claviculara c
cuprinde, orizontal, ~i partea superioara a bratului. braul si gleznclc,
Aeestea au fost tmpodobite in mod deosebit. Ordonarea simbolurilor TII
topica lor arhaica, persistent a unor semne in centrul de intercs al
registrelor, toate cu sublinieri definitorii in ansamblul adoratiilor, tasa d
tuteles ca tntre simboluri ~i epiderma pe care 0 tmpodobesc era 0 legnlll:
majora de ordin spiritual.
Descompunand procesul tehnologic al amuletei In faze Ie de excru]]
150
ale acesteia, se ajunge la concluzia ca oamenii de grota 'de la Dubova stiau
de existenta energiei subtile. Ei sesizau prezenta energiei launtrice prin
simpla apropiere a obiectelor plane de locul unde puteau fi vazute usor,
Obiectele erau lucrate din materiale cunoscute In anumite etape de dez-
vol tare: os, com, piatra, apoi cochilii, ceramica, metale s.a., toate sugerand
sau purtand sirnbolurile ce stateau la baza doctrinelor cultice.'. 0
experienta simpla confirms ca orice obiect plat, in contact cu epiderma
zonelor amintite, este retinut de 0 forta inca necunoscuta, Neputinta
explicatiei, in toate timpurile a dat nastere miracolului, iar aeesta a fost
cinstit cu multa piosenie, cu tot ce era mai scump. Era firesc, necesar, ca
amuletele, simbolurile specifice "nudului sacru", sa fie aduse ulterior in
ompletarea ansamblului de vestrninte cultice ~i,tmpreuna, sa tntregeasca
Energia subtila - suport cultie stravechl, "Tablita de la Cioara"
.rcata in mil II i.d.C., descoperita in Salistea Hunedoarei, prin irnaginile
uiodelate confirma faptul ca oamenii aeelor vremuri aveau cunostinta de.
nzorii energiei subtile ~i puneau aceasta fort a launtrica la baza
rlnctrinelor lor. Au reprezentat actiunea forte lor atotputernice prin lama
Ilja lancei, prin frunza ~i petiolul plantei in abundenta vegetatiei,
hllldul placii de argintamintita poarta aceste imagini-sirnbol ale vietii
nice, puterea dubla a unicum-ului vietii coborate asupra eelor doua
Iursonaje. Pe fondul tmpestritat cu simbolul axului thanatic (trei puncte
I' hldlstante, semnul cucutenian al mortii), un personaj degaja viata, iar
111111 () cstornpa, mesaj tntarit ~i de cele doua semne rasarite din aceeasi
IlIlpllln pe ultimul registru al compozitiei.
Ie doua personaje reprezinta In relief barbatul ~i femeia,
I '" III1I)1.lliafiind singurul document care scoate in evidenta rolul perechii
ill I II('\lltul vietii, Compozitia de la Cioara tmbogateste continutul
INllcscu: tn comunicarea "Gateliie pe suportui energiei subtile", sus] inuta
• Iliit 111111Romana in noimbrie 1993, am demonstrat existenta energiei subtile
1I-llnnt ell aceasta este proprie tuturor fiintelor, p§.na ill clipa sucombarii.
111.1 IIMI\.1pulsatorie, nu este transmisibila voit, nu este influenjata de starile
lit III.d, .ulei de afectiunile organismului. Caracterul pulsatoriu se pare di este
111111 tll' Ilcliuniie energiei cosmice §i in masura midi §i de factorii mediului
110'111111111
151
 reprezentarii "Ganditorului" de la Hamangia ~i a perechii acestuia.
l~i lega existenta. Din imagi-
Compozitia de la Cioara recta detaliat ~i complet generalizarea, abstrac-
nile razle] e ale manifes-
tizarea convingerilor cultice ale populatiei carpatice stabile.
tarilor cu continut precrestin
Perechea scoasa in prim-plan evidenjiaza rolul ~i specificul sexului.
se observa tendinta de a pro-
. Femeia primeste energie cosmica si, multiplicat, 0 raspandeste, tncheind
teja prin ruga ~i multumiri
astfel circuitul vesniciei (v. sernnul lanciilor), spre deosebire de barbat
culturile ~i animalele de care
care acurnuleaza energia necesara pentru a ani hila forte le asemanatoare
era legat cu toata fiinta, A
care tl imprejmuiesc. Femeia este pieptanata cu cararea pe crestet, iar
crezut in uniea fort a atot-
barbatul W arunca pletele peste cap. In primul caz este semnul cochetariei
putemica, si-a creat un cult al
senine, iar in al doilea caz 0 dovada a autoritatii dure. Ambele personaje
stramosilor, si-a usurat pra-
poarta aure puternice in jurul capului, sunt conturate cu sir de puncte
111I1 de treeere spre viata ves-
marunte, drept semn ca sunt depozitare de energie subtila. Ambele au
nlca creandu-s i eonvingeri .
t

crater in dreapta pieptului, semn al centrului spiritual. Femeia este mai

bogata in energii puternice, dovada fiind semnele mari ale aurei coborate
Ierme. Reconstituirea ealen-
dnrului precres tin, carpatic,
pe gat ~i pe clavicule spre brate. Ea are semnul triplu al unghiului
a scoate la lumina noi do-
perpetuarii energiei, iar barbatul poarta dublul aceluiasi semn ~i spada,
WIf,! privind civiliza] ia ~i .
ambele sirnboluri ale atitudinii autoritare. Centurile si bratarile raman
I ullura tnaintasilor, va subli- fig. 21: Trei semne sacre
identice in timp ~i spatiu, dar femeia are verigi de valoare ~i botine,
caracteristice capeteniilor, in vreme ce barbatul poarta opinci cu mot ~i 11111 () particularitate: in subtext, ealendarul precrestin autohton urmarea
nojite stranse spiralic peste obiele, precum soldatii de mai tarziu sculptaji 11i1/1('jareaculturilor ~i a vitelor, era un calendar specific sedentarilor, un
I ,Ih'ndar agro- pastoral.
pe metope, la Adamclisi.
Privind ansamblul compozi] ional al placii metalice destinate Datele nescrise ale acestui calendar eonstituiau cai de neabatut, legi
111'111111 Iiecare, esalonate in concordanta eu cele ale naturii. lata cateva
placajului de interior, se desprinde usor importanta ce se dadea laturii
spirituale ce definea omul.. Intreaga cornpozit ie este alcatuita dUJ11
I"
t HIIlIlI! ealendaristice:

canoanele dogmelor existente atunci, pe raporturile dintre indivizi, dint
acestia ~i fortele care ti stapanesc. Se subliniaza rolul de tutelar al feOlt'li
in manifestarile cultice ~irolul de tutelar al barbatului in apararea valorllo
cultivate de femeie.
MOTIV ATIA ADORATIILOR
Sarbatorile numite, sarbatorile nenumite, dar existente pc I
manifestarilor cultice anuale ~i actiunile spontane nenumite, au COIINtl\,
mijloace de comunicare ale omului cu Cosmosul. Este Intcrcsnut
constatat ca, prin continutul lor, in toate manitestarile adoratorll !ll' JlI
an, omul a cautat sa anihileze raul, protejandu-si astfel bunurile ill
152
~'nlldrasare brusturul pop samana in gradina;
IIlIpl1 primul fulger primavaratec poti scoate plugul;
III primul tunet plezneste samanja pusa in pamant;
Inud vczi floarea de rug poti pune canepa;
,nlld zorile prind toiegele pe cer (un grup de stele), vitele au iarba
ImUtl~.
'H-I, toate operatiile principale in lucrul pamantului ~iin cresterea
1111111Iuvnt §i au trirniteri la fenomenele ciclice astrale, la cele ale
11111.JIIIII'Ucral, de care omul a fost permanent legat obiectiv,
tllIllllIllc, ruga ~i multumirile au fost totdeauna motivate.
153

MEMORIA LEMNULUI
In fitornitologia romana sunt mentionati arborii sacri fara de care
.facerea lumii" nu ar fi fost cu putinta (114; p. 482). Atat de important a
fost bradul tn veacul veacurilor trecute, in derularea timpului, tncat si
astazi acest arbore se rnentine eu aceeasi rnaretie in datini ~i obieeiuri.
Poate de la inaltimea arborelui primordial a ramas radacina obieeiului ca
in [inuturile de nord ale Moldovei, copilul, cand se naste, sa fie tnfratit
eu un pui de brad ~i amandoi sa creasca sub ingrijirea atenta a parintilor,
Prelungita tn timp, tot ramura bradului s-a tntins peste riturile celor trei
axe ale existentei omului. AstfeI, ramura bradului nu a lipsit de la
capataiul noului nascut, a fost prezenta cu un anume ceremonial al ei in
toiul nuntilor, deci a marcat etapa recunoasterii de sine in ciclul vietii
terestre, iar cu spicul tn semn de necrestere a ramas drept semn al pragului
thanatic, ~i astazi, ca in mileniul VI i.d.C., in inciziile tncarcate eu pasta
alba, la Ariusd (109; p. 86).
Stejarul, prin rnaretia lui, prin rezistenta in timp §i prin fibra-i
puternica, a fost permanent model pentru omul creator §i purtator al
normelor morale. Taiate In iama, la sorocul noptilor fara luna, tulpinilc
uriase ale falnieului arbore au fost transformate In "u§i", in "talpile"
temeiului de casa, de salas, de pimnija de plai, au fost temeiuri pentru
pive ~ipentru morile eu facae. Din stejar au fost claditi peretii bisericilor,
s-au tnaltat troitele ~i stalpii, fie ei funerari sau ai pridvoarelor.
Paltinul a mareat dintotdeauna locul pentru tnaltarea rugaciunii. 1n
perioada eucemicilor voievozi se respecta cu strictete obiceiul ea pristolul
unei biseriei sa fie dimensionat pe tulpina tnradacinata a unui palun,
pentru ca numai aeesta tnlesnea rnaltarea spre Cer a rugaciunii in grup,
Se spune ea in tinuturile MotruIui de Sus, haidueii lui Tudor se odihncau
numai la adapostul paltinuIui, ea sa fie ocrotiti (V. toponime: Ia Paltlnt,
Ia Paltinul tnfierat, la PaltinuI lui Traila s.a.)
LemnuI de par paduret a fost recunoseut ca .Jemn tare ca fiend" ,I
din el s-au lucrat .babele" ~i .rnosii" pivelor, piva ~imaiul pentru zdrohlt
sarea, pecetarele, "gasca" morilor ~i a razboaielor de tesut, ciocsnclel
pentru toaca s.a. Ca ~i carpenuI necesar .rnaselelor" pentru parghlllc
transmisie a energiei hidraulice, lemnul de par salbatec si-a ca§tigllt sutlul
sacru prin roluI care l-a tmplinit in alcatuirea accesortilor culticc,
lutul ales din cariera cu un anurne ceremonial, ~i lemnul dl~Nljll
154
trebuintelor cultice, trecand prin filiera adoratiilor, a capatat stralucirea
rnistica a vesniciei. Forma de clepsidra a maiului pivei de zdrobit sare
tmbina elemente arhaice de valoare cand este asociat eu recipientul pivei,
cu sarea, cu efortul omului §i cu atributelezeitei-clapsidra,
Semnificatii cultice au implinit ~i alti arbori: fagul, salcia, teiul,
toti pomii fructiferi ameliorap ~i cu ajutorul praetieilor cultice.
Frunza arborilor sacri, precum a teiului harazit pentru armindeni ~i
icoane, a stocat elemente de ordin spiritual, ca ~i floarea marului dulce,
ea ~i frunza de fag, au simbolizat vitalitatea caracteristica Inceputului,
primavara, tinerejea,
P~ langa arbustii care au stat de.y'~ghe pe pragul dintre bine ~i rau,
tn acest rol dual, bata din lemn"d€com ~i fluierul de soc, ambele avand
cversul duhului bun, au stat pe pragul prioritar al preferintelor inistiee,
II mitologie, Intai a fost asezat alunul, pentru vargute ~ipentru imaginara
1111 floare mica, albastra care traieste numai 0 clipa, in noaptea Sfantului
hcorghe. Apoi a unnat vita-de-vie, datatoarea bauturii sacre ~i prieina
de tngrijorare pentru tnteleptul Deceneu.
Busuiocul, calaparul, planteIe toate aducatoare de sanatate
(It'rapeutice), ceIe recoltate pentru coloranti, canepa recunoscuta pentru
IIIlor ~i pentru fumigatii, fieeare dintre ele au avut loe propriu in ritualul
I II1I1vwi, recoltarii ~ifolosirii, toate, toate au ramas in praeticile empirice,
III iI/ltlni.
'n spatiul sacru al locuintei sale, omul a stat legat eu lantul greu al
illlllllui de [inut natal. a data eu nasterea, omul acolo a intrat in rezonanta
I II ('('1ll1 ~i oricare i-ar fi fost gradul ~imotivul tnstrainarii, spiritui nu s-a
1'111 III dcsprinde din traiectoria ' primelor vibra] ii. De fapt, toate
111'\lIl1ollreleau intrat in unicullor spatiu format dupa nastere. Spatiul
plllOwl at omului, spatiu atat de tncarcat simbolistic s-a ImpiirJit in
I 1111IPIII tlmente ineonfundabile functional:
1t1l'1I111!a eu un urias complex de elemente spirituaIe: vatra focului,
11111111 sacru, usa, fereastra, grinda, streasina, cuimea, cosul, pragurile,
IOlpll, suiila s.a.;
\I,\lhlllrHstrajuita de poarta ale carei praguri sunt bine definite spiritual;
11111l1ll\1I ell flori, prisaca, locul de tntalnire cu spiritele lnaintas iIor pieri] i;
Iildhlll de legume, ograda, via;
111I11111, ltvada, ogorul, plaiuI;
pndulI'.I, lzvorul;
IlIlh'I'''1diumul cu rascmcile lui bogate in duhuri.
155
 Prinse 10 hotarul sacru, Pentru aceasta of randa, nuiaua se taia In ziua de 20 decembrie, 10 ziua
-----
..•. <,
....
consfint it prin juramant cu pragului dintre patrare, in ziua de Ignat.
/' -, brazda pe cap, sau cu mana pe Ca §i alte materiale, lemnul a pastrat in trag a paleta simbolistica
/
-,
/ "- piept, toate concentrele specifica Spatiului Carpatic. Au ramas toate semnele asa cum erau In
I \
I
I
\ delimitate prin particula- etapa de van a culturilor neolitice, au ramas In egala intensitate, In toate
\
I
I
\ ritatile aceluiasi trunchi sim- tmuturile. Usor se observa semnul cucutenian la Boicesti-Dambovita,
I \ bolistic torrneaza spat iul cel arhaic de la Carcea, la Radauti, eel de la Duhova preistorica, pe portile
I \
I
\
intangibil spiritual. Cand din Gorj, sau pe furcile cu aripi la Salistea Sibiului (SO).
J
I \ pragul axul ui. thana tic se Cu simboluri autohtone au fost ornate blidarele la Fundata- Brasov,
\ apropie, apare setea ima- mesele, lazile §i cutiile cu acte In Oltenia, grinzile odailor In Banat,
I
I
ginilor de tnceput ale undelor leaganele copiilor, portile maramuresene, cele din Lapus, din Gorj §i

.-
I

de rezonant a § i astfel se
~~~ ~ tncheie ciclul pamantean sub
cupola spiritului ves nie viu
fig, K: Spatiul spiritual al locuintei prin semnele sacre.
In memoria lui, lernnul a insumat In conceptul dual toate practicile
cu efect benefic, alaturi § i In opozit ie cu interpretarile malefice.
Individualitatile vegetale au constituit In sine simboluri, sau au purtat
asemenea semne. Cele supuse fortelor raului, cele destinate vrajilor,
"facutului §i desfacutului", trebuiau sa aiba spini, noduri, coaja aspra, gust
tau, urat mirositoare, putregaioase. Portele malefice au fost cuibarite In
oale ciobite, In lemn trasnit, tn tepuse §i taisuri,
Pana In deceniul de pe urma au ramas multe obiceiuri care au
continuat firul permanenjei, ramanand putemic Inradacinate In practicile
cultice. In locul stalpilor funerari s-au ridicat troite, totdeauna acestea, ca
§i stalpii, purtand In primul rand semnele cultului solar (73; p. 10,63,206.
453, 458). Stalpii funerari au rnarcat locul de veci al tnaintasilor, iar
troitele erau semne de hotar, pavaza duata, sprijin la raspantie de drum in
clipe de cumpana, semne la izvoare §i dejugatori etc. Alte obiecte d
simbol, purtatoare de simboluri, precum furca de tors; tiocul de coasa,
toporastia, cornu I de praf de pusca, sau eel de vanatoare, batele ciobancsti
s.a., toate au capatat valente spirituale prin functiile §i prin topica
semnelor cu care erau tmpodobite. De pilda, cu nuiaua de alun, copil
desculti bateau pamantul bataturii, tngropand frigul ~i cerand soarelu
caldura. Din nuiaua de alun se confect iona toiag pentru spirilul
tnaintasilor, dupa ce era decojit ~i afumat In chip de spirala suitoar
Vaicea etc. (101; p. 33, fig. 7, 22, 33, 72, 73). Pretutindeni, toate bunurile
din cas a, inclusiv sararitele §i pivele au fost tmpodobite cu semne sacre,
cestea continuandu-si firul netntrerupt pana la finele mileniului al II-lea
restin, §i vor mai toarce mult din caierul vremii.
Spatiul cultic traditional a permis ca aceleasi obiecte cu funcfii
benefice sa tntruneasca, in ritul adecvat, §i functii rnalefice, sa slujeasca
rtele raului In blesteme §i razbunare. In [inutul Motrului de Sus, itele
puse pe magura de mana unui nud, noaptea, tnainte de cantatul cocosilor,
lovite cu pietre de femeia-vrajitoare, scuipate, tnjepate, hulite In priviri
mantre, tmplineau vraja §i blestemul tn trei zile, ca §i stingerea
Imnanarii de ceara In vin, ca § i porunca data Tartorului de catre
vrrljitoarea-nud, la bataia In oala sparta, la valtorile iazului. De retinut ca
l~lc aveau fustei de alun, iar oalele au fost totdeauna sacre.
Aceleasi semne primare, aceleasi simboluri carpatice au fost mereu
prctutindeni In spatiul nostru cultural. Totdeauna troita din stejar s-a
1IIIleat pe hotarul dintre bine §i rau, totdeauna simbolul a fost exprimat In
utnteriale dure, In lut si aluaturi, In textile, In cantece, In miscare §i gest,
.\ _lIbliniat taria substratului cultie, magia specifica locurilor (115).
;;ol1rataria credintelor precrestine, a cultului solar, nu ar fi fost cu
I'lIttlll~ mentinerea activa a semnelor sacre, acestea nu ar fi existat.
Nil iL'Ond nu s-a putut individualiza un stalp fara .rnarul" taiat in patru,
1.11 n rozera fermata din trei .crastaturi", din trei "S" suprapuse radial pe
\ ~ ,I\~ , [ara roata cu ~ase spit e, flira unghiuri randuite In coloana, flira
11111111111'1 ~i cruci, cercuri concentrice, toate in topica ceruta de scopul

156 157
 obiectului incrustat (V. colectiile muzeelor din Sibiu, Cluj, Oradea, Tg.
Jiu, Craiova, Iasi, Cernauti, Chisinau) (56; p. 54, 204).
Pentru exprimarea in semne cultice, folosind "alfabetul" preantic din
Carpati, s-au utilizat tehnici specifice ~i unelte perfection ate continuu.
Astfel, semnele au fost tncrustate, pirogravate, traforate, pictate, presate,
sugerate prin miscare §i gest, obtinute prin efectul de lumina ~i umbra
s.a, Pentru alcatuirea carjei sufletelor (a "colinzii"), batul de alun a fost
afumat cu lumanarea de ceara peste tnfasurarea spiralica, suitoare, cu
coaja de tei.
Ca §i ceramic a sacra, textilele, painea de ritual, dansurile cultice, ca
toate acestea luate separat sau global, lemnul a stocat acelas i fond
spiritual, aceleasi precredinte §i credinte precrestine, acelasi sistem de
"scriere" in dialogul mut cu Cerul. Acest sistem de comunicare cu fortele
atotputemice a fost propriu civilizatiei carpatice, a fost intens folosit in
adoratii, in magie, iar lemnul a avut loc important in efervescenta cultica.
RITMURI ADULA TORII
Caracterul dual al vechilor credinte s-a tnradacinat in scenariile
cantecelor §i ale jocurilor adulatorii. Din perioada cand omul a simtit
nevoia sa se exprime §i cu ajutorul gestului, cu ajutorul miscarilor, le-a
pus pe 'acestea, in ordine fireasca, alaturi de sunetele provocate, alcatuind
astfel, mereu, noi forme de exprimare. Durerea sau bucuriile au creat cclc
doua mari grupe prin cantecele carora s-au exteriorizat trairile launtricc.
In aceste tmprejurari s-au nascut cantecele, in cuprinsul carom
resimtindu-se durerea proaspata, sfasietoare (bocetul), durerea tatcnu,
perena (cantecul de jale); ~i tot din nevoia de exteriorizare s-au Cll'.11
cantecele de voie-buna, de bucurie deplina.
In Cantecul ii dansul de ritual- pentru ca toate cantecele §i joclIIll
au constituit coloana de sustinere a exteriorizarilor dictate de irnprcjm ,111
cultice - au fost cladite pe efecte de sonorizare §i miscare, folosindu
toate mijloacele la tndernana. Sacadarea ritmurilor a impus 0 11111111
tehnica a modularii miscarilor, iar percutia, loviturile in corpuri SOli
au fost repetate in ecoul mantrelor, a seenelor adulatorii, folosililill
obiecte dure, alese: scanduri, corpuri plane, metalice, rczn II11111
, •• :.< cavitatilor, tobe s.a.
158
Cel dintai mijloc sonor folosit in acest scop pare sa fi fost spartura
din lemn, in lungul fibrei - toaca - adaugandu- se apoi, in ultimele doua
milenii precrestine, clopote mari §i rnici, cazane, bare s.a, Clopoteii s-au
purtat la picioare, intrau in gama bogata a gatelilor, acestea toate fiind
lucrate cu mult rafinament in turnatoriile transilvane ale mileniului II
i.d.C.
Interesant este ca se pastreaza la romani legatura organics structurala
tntre percupa melodica straveche §i relictele coregrafice arhaice. Aceasta
tngemanare este dovada originara a tutregului, a expresiei adulatorii, a
ritmului ancestral pe care sunt urzite miscarile, gestul, expresia.
Toaca, desfasurarea compozitionala a percutiei, dupa modelele
actuale se Impart in patru "soroace" (169). Compozipa specifica a cultului
crestin ortodox roman a fost verificata la Manastirea Nearntu §i la
Manastirea Slatina, la bisericile din Baia §i Malin-Piraie (pr. Gh.
BrMatean), la mJ.nastirile Tismana, Capriana §i la Catedrala din Alba-
tulia, Toaca, in cele patru mari registre ale ei, constituie tiparul ritmic al
majoritapi jocurilor arhaice rornanesti. Daca retragem muzica in toiul
[ocului, observam ca ritrnul percupei s-a suprapus pe eel prod us de
loviturile talpilor pe solul bataturii jocului. Legatura ritmica se simte usor
litre toaca §i jocurile rituale, in primul rand tntre aeeasta §i Calusul
ultcnesc, Tropotitura din Mararnures, Batura moldoveneasca. Relictele,
IIOvczile cultiee atat de vechi, in derularea timpului si-au schimbat in
IOIll-te mica masura interpretarea, semnificat ia. Toaca a chemat la
IlIlIMciune§i a indemnat la adoratii prin miscarile ordonate ale jocului
11111111.
antecul §ijocul au fost §i sunt utilizate nurnai in anumite momente:
1,1 prnznicele de peste an, la sarbatorile prilejuite de axe le existentei
III,twh'rc,botez, nunta, rnoarte), in clipele cand sufletul se manifesta in
II III explozive, in exteriorizari vizibile. Toaca, in cele patru soroace ale
II, I \I multitudinea de variante, marcheaza stepul, lovitura pe sol a talpii
ill! ,1It)lIIiui,oricare ar fi dansul ritual executat. Hora in cere Inchis, prin
II "'11111 coregrafic, reda pulsul soarelui adus din vecbiul cult, iar cea cu
IlItllllllfl spiralice simbolizeaza rniscarea perpetua. Ambele aspecte au
rI'l,1 Nt'hclct ritmic batutin toaca de Iernn, mereu, de Ia utrenie pana la
Il'IlIh I)ucll sufletul nu piere, nu vor pieri nici ritmurile adoratorii, nici
Antecul, nici jocul arhaic.
159

DESPRE PAINEA SACRA.
Dintre toate plante le care au adus tndestulare, graul a fost cultivat si
pentru trebuinte spirituale. Boabele de grau au constituit un simbol al
belsugului in urarile de tnceput de an agricoI, au fost folosite in vechiIe
§i noile credinte, in vrajitorie ~i blesteme, iar pleava spiceIor s-a adaugat
in lutul eu care se modelau vase, se zideau cuptoare §i se ridicau peretii
locuintelor, Dintotdeauna a hranit vietuitoarele tmblanzite ~i nua lips it
din of ran de, pentru ca spicul era folositor numai dupa ce aduna de la soare
tot aurul fortei vitale. . ajutorul "pecetarelor", a unor stampile sculptate din Iemn de esenja tare,
Pentru hrana omului, bobul de grau tntai a fost zdrobit in piva de
lemn, sau de piatra ~i fiert in vase de lut. Aceeasi hrana in aceleasi
conditii de pregatire s-a oferit deopotriva §i spiritului tnaintasilor. Cand
s-au inventat mijloacele de macinare, (r!l§nit a, moara) cornpozit ia
alcatuita din boabe de gran sumar zdrobite §i fierte a ramas numai pentru
of ran de, dar atat de tnradacinata a fost practica, tncat §i astazi continua sa
se mentina cu convingeri cultice, ca in templele mileniului V i.d.C.
Transfonnarea boabelor in taina ~i obtinerea azimei, din punct de
vedere cronologic pare sa fie al doilea produs obtinut din grau. Azima
presupune cateva practici cultice specifice, consolidate tot in perioada
templelor neolitice. Din timpuri stravechi, azima este 0 tngernanarc II
graului cu apa §i tot de atunci, pe fata ei se imprima simbolul apei, izvorul
vietii, Azima nu a lipsit §i nu lipseste din riturile celor trei axe: ea aduc
ursitoriIe pentru hotararea destinului; se rupe deasupra crestetului fCl1wil
noului camin §i de pe cap se arunca in patrarele anului; marcheaza pranul
de tnceput aI anului agricol; se duce in dar Ia zile mari ~i - cu friCj1II
blestem - se frange, nu se taie cu cutitul. In epoca metalelor, azimn ('III
sacra, iar cutitul se facea cunoscut ca unealta ucigatoare,
Fara tntrerupere. aluaturiIe dospite ~i purificate pe vetrclc 11111
toarelor au purtat serrmele sacre, redate dupa tehnicile §i datinile SP~'1111
pentru ca omuIui tuturor timpurilor, painea i-a ramas paine ~ifln',l~1
pastrat toate straturile ei cultice. Din perioada templeIor ncoliur:
idoliIor, modeIarea aluaturilor a mers para lei cu modelarea lutului, .11IIlip I
cu ritual specific, In cadrul unuiscenariu cultic. Si dad 1:11'111111
primare au fost considerate "pagane", produsele din faiua grnllill', Ie
160
model ate de femeie, au pastrat acelasi suflu puternic spiritual. Aceleasi
semne au marcat evenimenteIe din viata omului §i raportul acestuia cu
fortele nevazute, aceleasi sernne au marcat evenimenteIe de peste an.
Pentru ca aluatul permitea torsion area, modelarea, in vederea obtinerii
simbolurilor, painea a constituit mijlocul de exprimare eficace, permanent
in adorapi; a fost, de milenii, rugaciunea zilnica, prin ritualul plamadirii,
aI modelarn, al purificarii §i al irnpartiri] ca ofran de.
Paralel cu modelarea, ca procedeu in exprimarea sirntamintelor s-
au folosit presarea §i colajul; toate au fost admise in procesul pregatitor
pentru ritual. In secolele pragului dintre ere s-a nascocit imprimarea cu
tu piatra, in metal.
De-a lungul timpului, painea cultica, atat de tncarcata cu simboluri,
s-a grupat, functional, in mai muIte compartimente rigid conturate. Astfel,
s-au creat of ran de specifice adora] iilor pentru mul] umire, pentru
mplinirea dorintelor. Cu totul aparte arata ornamentul ~i forma painii
destinate sufletelor tnaintasilor. S-a folosit painea pentru displata (v.
rltualul homanului), cand omul vrea sa se achite de 0 datorie, sa nu ramana
mpovarat, S-a folosit painea rituala in ruga, in avans a ceea ce ar fi dorit
se tmplineasca. Potrivit destinatiei, fie care tip de paine rituala are.
ombinajn simbolistice proprii, asa cum s-au pastratvrerne tndelungata,
tntotdeauua §i pretutindeni, crestin-ortodoxismul a tolerat valorile
ruluce tradition ale ~i astfel, printr-o impletire fericita, painea sacra a
111(~nlinllt§i a dezvoltat familia celor zece semne primare. Dintre to ate
, I II' trei mari vetre neolitice (Gumelnit a- Vadastra, Petres ti-Tisa §i
I 1II'lIteni), egale prin intensitatea credin] elor primare, uriasa vatra
m utcm a fost crujata In secolele de pe urma de influentele multiplelor
I'
IIlIh'siuni ~i curente, fapt ce a condus la mentinera robustetei datinilor.
1 mult ca oriunde, la noi, pe vatra culturii Cucuteni, painea sacra a
Ililt toate valorile spirituale concentrate In con] inutul ideatic al
I lI'dill!eIor ~i al credintelor precrestine. Din arealul moldovenesc,
lid punct de referinta nurnai Basarabia, se pot astazi izola peste 15
11111 jell' aluaturi rituale care poarta elemente arhaice.
I' rernarca astfel unne ale idolilor fertilitajii ~i perpetuarii ce ne
I tI\' mileniul V i.d.C., cu colacii nurniti prin alcatuire pe varsta ~i
II IIl1pn~oaie", "pupilza" ~i "pupazoaica" (155). Drept replica la geu,
161
prin modelare, se tmpletesc "nodal eii" pentru baie] ii colindatori,
.manute" §i "suveicute" pentru fetele harnice, colac pentru .carcee",
pentru cei cu plugul, "eolac baietesc" ~i .colacei" pentru cei mici. Toate
constituie un ecou al adancurilor,
Un rol tnsernnat in modelarea aluaturilor cultice l-au avut sarbatorile
de peste an, fie ele mai vechi, sau cele legate de calendar. Oricum s-ar
numi ea semn al varstei, Mos Craciun, Craciun, sau Craciunel, pe toata
vatra cucuteniana, colacul ce se rnodeleaza anume pentru aceasta zi se
tmpleteste sub forma de "opt neimplinit" R, asemanator semnelor preal-
fabetice cunoscute bine §i de carpaticii secolului I i.d.C., §i de plutasii de
pe Bistrita, la Inceputul secolului nostru, sau de dimierii de la Jales. Dupa
aite surse, acest tip de colac era plamadit §i numit zilei de Ignat (20
decembrie), pastrandu-se la icoana timp de un an, deci cu acest semn se
marca pragul unui patrar bine stabilit astronomic §i in datini (Informatii
Gh. Apostol, Tru§teni-Basarabia).
Un alt semn, "opt implinit", g se trnpletea pentru cinstirea zilei de
21 rnartie, sau a zilei de 9 martie, sau marca tnceputul anului agricol.
Semnul a plutit peste valul marilor transformari §i a ramas.
In painea rituala. §i nu numai aici, s-au pastrat §i alte semne bine
cunoseute de populatia carpatica, atat in era precrestina, cat ~i dupa
aeeasta. Din tntreaga gama simbolistica a aluaturilor nu au lipsit niciodata
semnele prirnare: spirala din "impletituri" sau .culbeci", "rumba" (rom-
*'
bul), "aripioarele" sau "cltrligele" (unghiul, .valurelele", "cercul soarelui"
s.a, Pe l:lnga semnele prirnare §i derivatele din acestea au ramas §i R ,8,
it,J" sernne eu nou con] inut ideatic, cu recente funct ii, toate
cele vechi §i noi, la un loc, tntarind aura crucii crestine,
Prin con] inutul idea tic al fonnei plastice, al simbolurilor, prin
tnfratirea graului cu apa ~i cu focul, painea sacra a rezistat tuturor
timpurilor si dogmelor, a fost mai tare ca piatra §i ca fiend.
162
POMUL VIETII
Este un simbol al vietii, fie ea aceasta cea terestra sau cea specifics
axului trecerii. Ca toate simbolurile, nu nurnai forma semnului, ci §i
pozitia acestuia a exprimat starea de fapt inconfundabila a existentei
omului. Ramura cu spieul spre cer, In pozitia de crestere, a reprezentat
viata terestra, cresterea fiind un element specific ciclului pamantean,
Ramura sau pomul eu spicul in declin, lntors catre spatiul subteran, a
marcat varsta de dupa moarte pre cum ~i pragul dintre eele dona vieti,
locul de trecere dintre acestea.
Rezistenta In timp a sirnbolului a fost In atentia celor care au tmplinit
ceremonialul ocazionat de nas tere, de casatorie sau de moarte.
lntotdeauna. pomul a fost ales din specia arborilor ale carer ramuri nu se
ofileau repede. Din acest motiv a fost ales bradul, in zonele unde acesta
crestea din belsug. Tot pentru mentinerea sirnbolului, "bradul" botezului,
sau al nuntii, la sfarsitul ceremonialului se lega tntr-un porn fructifer, in
mar de obicei, pe axul coloanei acestuia, sporind astfel semnificatia,
prelungind-o spre vesnicie, spre Cer. In cazul cand in apropierea locuintei
IlUera porn fructifer, rarnura botezului saua nuntii se arunca pe acoperisul
'asei ~i acolo se pastra pfula la descompunerea ramurilor.
Ramura, sau .Pomul vietii", erau investite cu puteri divine in tirnpul
.cremcnialului specific ocazionat de evenirnent. Un anume scenariu cu
:nntece sijocuri stravechi era pentru pomul botezului, altul pentru .bradul
nunpi", in to ate tmprejurarile "gate ala" facandu-se dupa canoane precise,
nconfundabile. Dintre podoabe nu a lipsit beteala, marul, banii, sim-
holurile plinatatii. In Oltenia, ramura tmpodobita era ridicata in cea rnai
nalta prajina fixata in batatura nuntii ~i numai cand mirele reusea sa 0
rnboare. alaiul pleca de la casa miresei. La Costesti-Hunedoara "pomul
Ill' moarte" trebuia sa masoare tot atatia metri, cati ani tmpliniti avea
.Jcciorul cumindat". Pretutindeni, .Pomul mortii" era ales din padure de
plop, iar in coaja tulpinii lui erau tncrustate sirnbolurile earpatice in
II'ijistre purtatoare de mesaje. In toate tmprejurarile s-a respectat 0 anume
IIpologie in ordonarea semnelor, asemanatoare cu frizele si registrele
IlIl'Iziilor care au tmpodobit cerarnica sacra straveche. Pe umele davelor
ill' 1ft Sprancenata (88; pI. 10), pe cele ale burilor, pe OIt (10), pomul cu
111'1 pcrechi de ramuri ~i cu spicul in declin era tnradacinat tntr-un cere
163
omat cu 0 pereche de segmente gemene. Probabil ca cercul astfel tnsemnat
reprezenta pragul terestru ce despartea cele doua vieti. DAINUIE ECOUL DANSURILOR
Ramura eu spicul 'in declin, simbolul mort ii, a fost creat In RITUALE
colectivitatile eel or mai vechi culturi carpatice. Se rnentin dovezi potrivit
carora simbolul (ramura in berna) se utilizeaza pe la finele mileniului VI,
Se zice ca de Rusalii trebuie sa-
In statiunile din sud-estul Transilvaniei, la Let, apoi la Sf. Gheorghe §i
In multe asezari ale epocii metalelor(l46:2/56; p. 241; K. Horedt). Se pot
li joace calusarii In batatura. Altfel
aminti §i alte vetre importante ale aceluiasi spatiu spiritual care pastrau casa iti va fi bantuita de rele; vitele,
aceleas i practici, aceleas i simboluri: Poenes ti- Vaslui, Dunareni, pasarile §i mai cu searna copiii, vor fi
Gogosu-Balta Verde s.a, (32; p. 241). luati din "calu~" daca "mutul" nu-si
.Pornul", ca simbol al celor trei axe, a trecut ill mileniul crestin fara va aduna iscoadele celui "duca-se pe
ca semnificatia, probabil ~i ceremonialul, sa fie schimbate structural. In pustie". ,,~i daca - Doamne fereste! ~. .;:0
primele secole crestine, populatia carpatica respecta legile pamantului, - se tntampla ceva, numai frunza de "
tnsemnand umele cu ramura in declin (11; p. 333, pl. 117/15). usturoi §i crenguta de pelin luate din" .j'q',J
Ca simbol, pomul ln crestere a fost redat atat pe cerarnica ritualului steagul calusarilor vor aduce leacul". ·l';:"'~t;<.:;;x·
<
vietii terestre (nunta, botez) (143:5175; pl. 2/19), cat §i ill crestaturile
"''';:':''''11

Descompunand etapele acestei ';:'

mobilierului de interior, sau In pictura acestuia. Dulapurile, dar mai cu
seama lazile de zestre, au evidentiat, printre alte simboluri, pomul vietii,
al prosperitatii (v. Balta Mehedinti, Chirsia-Closani (149)
In mitologia rornanilor, Pomul vietii a legat un Ian] al credintelor
'" .
empirice §i al datinilor, de la arborele primordial, la "pomul nurnit",
"infratit" cu fiecare nou- nascut, In Bucovina. "Hora bradului", "Cantecul
bradului", .bocetul la porn", sernnele pomului In ornamentul painii cultice
§i pe oualele tncondeiate (166), sunt cateva aspecte dictate de normele
stravechi ale precredintelor carpatice. In grafica textilelor de interior s-a
gasit mediul ideal de exprimare. Zecile de variante ale pomului, in
scoartele olteuesti, au dovedit puterea de creatie, de ridicare continua,
pe un plan superior, a aceluiasi simbol stravechi. Covoarele moldovenesti
au ramas unice in felullor prin tnghetarea sernnului in tiparele arhaice,
prin interpretarea pozit iei ramurilor, prin sernnificat ia tulpinii, prin
sugerarea unui presupus dialog tntre elementele constitutive: porn, 0111,
soare, elemente cosmice (118).
. Din cromatica Pomului vietii s-a izolat a patra culoare-simbol,
verdele. In epoca tarzie a metalelor s-au izolat pigmentii ~i s-au vopstt
fire le pentru tesut §i broderie.
Verdele a mijlocit aparitia Arrnindenului §i acesta a tncununat
stalpul portii, in florar aducand astfel nou sens ramurii milenare.
De peste opt milenii, arborele primordial ne-a ocrotit spiritul.
datini, se contureaza chipul celui care fi 22 O· . di b I .
ig. : unagme In epoca ronzu ur
detine secretul cultului (mutul), apoi '
vataful grupului, stegarul care prirneste ~i ofran dele, cei sapte jucatori
care suspn grupul adorator. Panglicile albe §i rosii, foitele metalice
sclipitoare, clopoteii la picioare §i tncarcarura sirnbolistica a broderiei
vesmintelor - toate acestea conduc la concluzia ca dansul "Calu/arii" i~i
are radacinile in etapa de tnceput a epocii bronzului, in mileniul/ll i.d.C.
Atunci se confectionau clopojei pentru verigi ~i bra1<lri,atunci se punea
mare pre] pe aplicele din metal alb ~i rosu, pe sclipirile in cele dona
nuante .sacre, atunci se afirma din plin conducatorul teocratic §i initiatul
tn ceremonial.
De fapt, dansurile romanesti cu clemente rituale tsi au tnceputul mult
mat devreme, daca l inem seama de reprezentarile de la Cucuteni,
lhelaesti, Traian-Dealul HnUlnilor (anii 4000) (151: 25174; p. 166, fig.
I), de dansul ritual de la Gurnelnita (mileniul IV) (2), de .Dansatoarea de
IIInut" - Arad, care, In vartejul ei, l§i etala esarfa, deosebita In aceleasi
udepartate vremuri.
In repertoriul coregrafic romanesc sunt multe dansuri care pastreaza
rtemcnte rituale precrestine. Dupa desenul rniscarilor, ele pot fi grupate
IItlansuri spiral ice ~i dansuri circulare, ambele fiind singurele modalitati
IH'cHice adunarilor spontane ale multimii. Dansurile se prezentau in

164 165
 mijlocul grupului pentru ca acesta sa ia parte activa la ceremonial, sa se
suprapuna pe ritmul strident ~i pe gestul pregnant semnificativ.
Ca in toate timpurile, dansurile spiralice se desfasoara numai de la
stanga spre dreapta - tndepartat stanga - dupa mersul astrelor. Hora are
un lider autoritar, este formata din perechi, acestea adesea afirrnandu-si
aid, public, intentia formarii unui nou camin, majoratul, probele de
rezistenta, priceperea ~i harnicia. Dansurile circulare sunt formate tot din
perechi, dupa aceleasi stravechi tipicuri. Spre deosebire de dansurile
structurate in volute suitoare, cele circulare rnimeaza pulsatiile soarelui
prin miscari spre dreapta si stanga perechilor, pasi cornbinati cu cei spre
interior ~i exterior. Spre deosebire de aspectul furtunos al declansarii
energiilor in spirala, miscarile in cere sunt caIme, sunt tncarcate cu
tandrete ~i caldura (V. .Lina" de pe Mures, alaturi de .Sarba" lui Dinca
Schileru).
Precum a fost In to ate timpurile, axul este reprezentat de sursa care
cornanda mis carea ritmica respectand formule tndelung verificate,
initiate cu scopul crearii atrnosferei euforice. De-a lungul timpului s-au
folosit mijloace producatoare de sunete puternice, percutia (lovirea) fiind
printre primele surse alaturi dearticulatii1e graiului. ~i astazi, toaca
liturghica pastreaza ritrnul dansurilor noastre rituale, stravechi (v:
R017U1nian Bizantine Liturgy - Romania, 1970). . pcrststenja cromoinciziogramelor bandate, care nu au suferit modificari
Hora romaneasca W deapana firul milenar pe fondul cantecelor cai
au adorat zeita-rnarna, zeita perpc-
tuarii. Si imagine a conturata in sub
iectul cantecelor poarta tncarcatura
mistica a zettatilor, se ridica pe stlh
stratul credin] elor precres tine.
Soarele, luna, stelele, natura III
plinatatea ei, toate sunt luate pnrla,l
la adoratii in dialog cu fortelc t:iII
ocrotesc atributele zeitei-manl~,
Dansurile urzite pe cantcc .1
• ~~')~.2\'~~~:-~,,:;;oItk:'SOQ.I< fost specifice adunarilor orgiaSII
§i asa au ramas, desi in ritual all I
§i dansuri fara cantec, §i cllntt'l' I
dans. Aceste doua tipuri de Ill' 111111
fig. 23: Codul'impletirii
166
poarta povara grea a durerii de cand Iumea §i cat va fi lumea.
Daca dansurile rituale aveau numai caracter adorator, cantecele
ritrnate care ordonau miscarile intruneau acelasi continut ideatic. Nu ne
surprinde, astazi, con] inutul unie al cantecelor noastre urzit, fara
except ie, pe tema cupluIui, pe simbolul perpetuarii tntronat de zeita-
mama, de zeita tncoronata a granelor, in mileniile V -IV i.d.C.
SEMNAL DIN ADANCURI
Cerarnica actuala de ritual a supravietuit tuturor modificarilor sur-
venite de-a lungul timpului. In epoca metalelor s-a despartit de cea
destinata uzului casnic, aceasta trnbracand cu totul alte forme, impuse de
alte scopuri. Ceramic a rituala a ramas dupa aceasta despartire cu aceleasi
aracteristici cerute tradi] ional de ritul caracteristic axului thanatic:
purtatoare de semne adoratorii §i componente a practicilor rituale. Acest
tip de ceramica poarta ~i astazi aceleasi amprente ale perioadei cand
asele de cult se lucrau in temple, cu un anume ceremonial divizat pe
111 pe, de-a lungul acestuia in~ irandu-se toate fazele de lucru de la
plllmMirea pamantului §i rnodelare, pan a la purificarea prin ardere §i
fll\pilrtirea ofrandelor. Patina mileniilor V-III i.d.C. este confirmata ~i de
tutportante, §i de slaba evolutie a tehnicilor §i uneltelor specifice -
I volujia fiind abatere condarnnabila de la cutume -, de practicile cultice
I ,\I'C fill supravietuit modificarilor rituale majore intervenite tntre timp.
Illtnt. temeia modela lutul, ea fiind ~i conducatorul ceremonialului, apoi
hili !lutul a luat conducerea ceremonialului, iar olarul a ramas legat de cei
III (1111 In clandestinitate, de cei care t ineau de vechile rauduieli.
i'I,11I1\ca rituala, astazi, ca un clopot, ne aduce semneie din adancuri, ne
1IIIIIIInll un semn al pamantului,
rlcscte ceramice care au rezistat ill rastimpul atat de dur, sunt bine
IUlIlMt'\ltede acei olari care nu si-au transformat ungherele in ateliere
1lltlllllLwtllrale,de cei care §i astazi cornbina olaritul soroacelor cu lucrul
1IoIII'Ior~icu cresterea vitelor, asa cum a fost In veacuri. Sunt patru
Ii 'I hit ontcstabile In ritual: taierul ~i strachinuta , ulcica ~iulciorul:
11111. h\ (Ioull fiind destinate ca recipiente pentru hrana cclortrecu]t peNh'
1I1!'IIIuumanc, iar urmatoarele fiind recipicutc pcnnu hNIIllldlt' 1I111'1l\
167
Taierul este platoul pe care se aseaza ofranda din grau zdrobit ~i fiert,
dupa aceleasi practici ~i retete ale lnceputurilor cultiee, iar In strachinute
se aseaza ~i astazi ofran de specifiee sezonului, de obiceifructe proaspete
de sezon, negustate. In ulcica ~i ulcior, ca tntotdeauna, se ofera bautura
mosilor ~i stramosilor, aceasta fiind apa sau vinuI. Dimininutivul folosit
in nurnirea vaselor subliniaza functia cultica a acestora pentru a se deosebi
de cele destinate folosintei zilniee, de strachina, de oala, asa cum tot
functia impunea forma ~i decorul pentru a se deosebi, in ultimul mileniu
precrestin, chiupul de amfora.
Dozarea componentelor lutului, precum ~i tehnicile deprelucrare §i
finisare, nu au suferit rnodificari structurale ~i nici sistemul de arondare a
satelor in alcatuirea plaselor de olari (de dimieri, de spatari s.a.), nici
modul de plata in natura: "una, la cap", "doua la cap", adica un continut
de cereale pentru un vas, doua contiuuturi pentru obiectul ceramic primit.
Nu se putea ca la doua-trei sate vecbi sa nu fie un olar, acolo, pe eenturile
colinare ale Carpatilor, in vetrele carierelor arhaice de argila, de luturi
colorante si de lemn necesar cuptoarelor. Producatorii vaselor cultiee au'
leg at practica lor de anurnite date calendaristiee, astfel cuptoarele lor
fumegau numai in ajunul .mosilor de oale", al .mosilor de vara", de
Samji, de Rusalii, de Sf. 'Gheorghe s.a., pentru ca "aceste zile mari nu
trebuie sa tread fara oale noi". In aceasta localitate din care s-a rejinut
citatul (Lupoita-Motru), in noaptea de Sf. Gheorghe, in livada, langa focul
acti v in tretinut, sta pus un scaun cu trei picioare destinat odihnei rnortilor, fig. L: Particularitati simbolistice ale aceluiasi trunchi
Langa scaun este un ulcior nou plin cu apa de izvor, asezat pe un stergar
bradat, cu grija tntins pe iarba. In aceasta zi, rnortii trebuie sa gaseasca tn anul 1992 0 apreciabila cantitate de "ulcele de mos i", toate incizate

ograzile ~i [arinile curate, haine cu broderie noua, vase noi din care sa fie
serviti. $i unde a fost lege, nu a fost tocmeala.,
Omamentul este mult sirnplificat fata de eel din rnileniile trecutc,
dar au supravie] uit semnele arhetipale, cele care nu au cunoscut
intreruperi. Nu lipsesc semnele sacre, bandate: sirnbolul apei, cel al
belsugului, coloana, sirnbolul energiei ~i regenerarii s.a., eele obtinute
in sincron cu miscarea circulara. In conceptia tnaintasilor, roata 01aru1111
era 0 mandala, nu un rnijloc tehnic. Nici astazi nu lipseste spirala asczat
pe adancul strachinutei sau al taierului, nu lipseste gmpul de linii cir
culare, ondulatorii de pe umarul vaselor purtatoare de lichide. In tnr!:ul
olarilor de la Iurceni- Basarabia, olarii ramasi credinciosi traditiei all adu
u ramura de brad plecata spre soi, semn identic cu eel redat in era
prccres tina la Arius d, In mileniul VI, sau cu eel incizat in Dunareni,
n anii i500 i.d.C.
Sunt vase de lut mult mai .frumoase'', unele lucrate din argila .Ja
aita", altele modelate in pamanturi fine, lucrate din portelan, din sticla,
din mase plastice viu colorate §i tnflorate. dar acestea, dupa afirmatiile
iecente ale femeilor din tinuturtle argesene, "nu sunt primite". Cand se
loboade apa la sambata rnortilor, cand tartacuta duce pe apa Iumanarile
.tprinse spre Vamile Cerului, "daca taierul nu este facut de olarul-olar, cu
It kn de Dwnnezeu, plezneste ori acreste coli va". (Afirmatiile apartin
Murici Stanescu din Martalogi-Arges.)

168 169
 Dovezi ale penetrant adstraturilor cultice, pe vertical, pana astazi, Carul, in Carpati, nu s-a confundat cu caruta cu coviltir, ci a fost facut sa
mentinerea practicilor stravechi §i in ceramics prin prezenta accesoriilor trans porte numai bunuri necesare in gospodaria stabila.
cultice, confirma puterea vechilor dogrne de, a se rnentine in contextul Constructiile din lemn au durat doua-trei secole, in cazul cand nu au
datinilor noastre. Ceramic a de ritual marturiseste, sustine cii civilizatia fost calamitate. Painea sacra a fost pastrata cateva ore de la purificarea
carpatica, neobstructionata vreodata, a fost nepereche si a ramas fara egal. aluatului, vesrnintele au rezistat eel mult 0 generatie, dar ornainentul
acestora s-a perpetuat la nesfarsit, pentru ca a fost irnpus de legi nescrise,
dar autoritare.
VE~NICIA PRIVITA. iN
PERSPECTIV A. . Conceptele traditionale au dictat ca omamentul fiecarui bun alcatuit
sa fie identic redat, sub aspect functional §i cuturniar, chiar §i In cazul
cand evolutia irnpunea 0 topics noua a vechilor sernne. Zidirile din piatra
Fara indoiala, sirnbolurile au dainuit vreme de peste 10-15 rnilenii ~i
nu ar fi permis horbota de semne, ornamentul sirnbolistic atat de complex,
vor fiinta multe veacuri, pentru ca fac parte integranta din natura spiritului
din cauza dificultatilor in sculptare. Si, dad era cu putinta un asemenea
nostru. In adoratiile adresate fortelor atotstapanitoare, omul a folosit
ornament, rezistenta zidurilor, dainuirea lor In timp, ar fi alterat interesul
dialogul intim, soptit sau mut, precum §i exteriorizari zgomotoase, pline
viu al recladirii dupa tipicul traditional cu mesaje in text. Civilizatia
de fast, impresionante. Asernenea adunari au impus pregatiri
materialelor perisabile a permanentizat grafica sacra, a permis repetarea
preceremoniale iesite din practicile zilnice, comune, totdeauna preluate
la intervale scurte, memorarea. A mentinut intensitatea clirnatului cultic
in lantul generatiilor, Pentru a lua parte la ceremonialul cultic, participan-
tezaurizat In traditii. Merita stiut ca fiecare operatic tehnica in procesul
tul i~i completa pregatirea psihica cu accesorii menite sa tntareasca
obtinerii unui bun casnic era pus a tntr-un cadru strict, axiomatic, In
atitudinea, cu diferite obiecte supraevaluate, cu sernne, cu regirn de
chenarul unei cutume, al unei datini. De pilda, pentru obtinerea unui
cru] are, toate acestea sub girul dogmelor dintotdeauna existente,
stergar s-au tmpamantenit 237 de practici cuturniare de unitiiti cultice §i
materializate prin sernnificatia imaginilor.
pe scheletul acestora s-au urzit firele, s-a batut, s-a brodat §i s-a tnalbit
Trei factori au concurat la mentinerea In stare activa a tezaurului
[esatura. Etapele cuturniare §i cele tehnice au fost tnsirate de-a lungul
cromoinciziografic al civilizatiei carpatice: adorarea mistica ridicata la
tntregului proces, etapele fiind tncepute §i sfarsite cu ruga sau multumiri.
rang de teza fundamentala, caracterul pragmatic al adoratiilor rnistice ~i
Preceptele cultice au fost tmbracate in haina sarbatorilor de peste an,
gradul tnalt de perisabilitate al materialelor purtatoare de sirnboluri.
au fost influentate de mersul anotirnpurilor, de axele existentei, iar
Pe parcurs, ceramic a si-a pierdut locul prioritar in ceremonialul
materialele perisabile folosite In redarea tnsemnelor au contribuit la
cultic specific axului thanatic. Si-a pierdut locul in favoarea textilelor, a
mentinerea climatului spiritual exprirnat prin acestea. Cei trei factori care
aluaturilor, a lernnului. Acestea au constituit mediul prielnic exprimarii
au concurat la vesnicia sirnbolurilor au facut din acestea irnagini super-
repetate prin sirnboluri.
loare statuilor §i nu au permis ca traditiile cultice sa piara pietrificandu-se
Lernnul a ramas materia prima preferata a omului pentru satisfacerea
tn legends.
nevoilor lui materiale §i spirituale, lernnul a ramas prioritar. Din lernn,
Oricand se va vorbi despre simtamintele launtrice, despre cucer-
carpaticii si-au cladit casa §i anexele, din lernn si-au ridicat lacase de cult.
nlcie, despre decorul painii §i al vesmintelor, despre filigranul portilor §i
Si-an construit uneltele §i acareturile, toate cu imbinari ingenioase care
11 palimarelor, despre climatul sfant al sarbatorilor, nu se va tncepe cu "a
au tinut locul metalului deficitar in gospodaria autarhica. Sa ridici casa
fara cuie de fier, sa cladesti biserica dintr-un lemn, sa tnalti piln~ Ia
rest odata". In as ezarile urbane, vitregite de mediul cutumiar,
upravietuitorii si-au' irnprovizat cadrul firesc [inand ades In captivitate
acoperis pive §i mori cu facae §i sa nu folosesti metal - este .0 dovadf a
mlmale, pasari §i flori. Ei nu au stiut ca vesnicia, muntii, apele §i
practicilor desavarsite In timp tndelungat ~i pastrate in conditii de izolarc.

170 171
 sufletelenn serecladesc, ci au stiut ca se-men; in In legea lor, in
permanenta.rezonanta cu Cerul. ..
EPIFANIILE ZEITEI-MAMA·
CuJtura Cucuteni a fost de fapt marea cultura premiceniana, vatra
civilizatiei preantice, dupa cum a subliniat von Stem, in anii 1902-1903,
referindu-se la statiunea neolitica din Petreni- Basarabia, Laszlo Ferencz,
despre statiunea Ariusd, in anul 1911 ~i polonezul Marian Himner, in
1913, cu ocazia sustinerii tezei de doctorat la Sorbona (02; p. 15).
Civilizajia cultica Cucuteni, desfasurata intr-un spatiu vast, a cuprins in
epicentrul ei toate statiunile neolitice ale Carpatilor Orientali si, In cele
sapte milenii urmatoare, le-a tntarit impulsul mistic initial cu reverberatii
permanente. In epoca idolilor de lut, zeitatile aveau epifanii, astfel sub- .
liniindu-s i, prin chip prefacut, prin atitudine disimulata, deopotriva
intentiile benefice ~i malefice. Era 0 expresie a caracterului dual, in
mistica straveche.
Pe vatra oricareistatiuni din Moldova, la Tarpesti-Nearnt, de pilda,
practicile mistice premiceniene nu au disparut, ci s-au amplificat mereu,
precum un bulgare de zapada in rostogolire. Au ramas mastile epifaniilor,
iar apoi, acestora Ii s-au adaugat altele nascute sub impulsul trnprejurarilor
sociale, obiective. Din acele vremuri tncepand, pretutindeni in Spatiul
Carpatic s-au practicat jocuri cu personaje mascate, menite astfel sa
sublinieze anurnite zile din an, dar masca in sine, cu sublinieri ale com-
portamentului, ale caracterului, ale varstei, ale faptelor duale, numai in
climatul cultic cucutenian s-a alcatuit ~i s-a folosit. Dintotdeauna, la
Tarpesti au fost active mastile impuse de evenimentele sociale impor-
tante, de impactul creat de acestea: Anul Nou In lupta cu eel vechi, Dracul,
Doctorul, Ofiterul, Negustorul, Caldararul etc., toate subliniind anumitc
etape istorice puse in curnpana arhaica dintre bine ~i rau.
Din mitologia cucuteniana a ramas masca ursului, tndeobste stiindu
se ca acesta era epifania .Atotdaruitoare", a zeitei-rnama, a zeitei nasteru
si a vietii (42; p. 82). Niciodata, vreme de peste sase milenii, nu a lipsn
de la adunarile orgiastice prilejuite de anumite sarbatori, Ursul jucand, III
contextul unui anume scenariu condus de ursar, a adus in batatura casvi
172
samburele sperantei de bine, de sanatate §i de belsug In toate cele
necesare traiului. Ursul, sau simbolul acestuia (masca lui) au avut darul
sa alunge raul, durerea, nesansa,
A doua epifanie a zeitei-mama a fost berbecul, masca acestuia.
Frecvent se aminteste ca berbecul a fost tmblanzit In sud-estul Europei.
Se poate ca acest proces de apropiere a animalului de om sa se fi facut sub
impulsul credintelor primare predominante In acest spatiu, de vreme ce
zeita-mama facea parte atunci din palmaresul celor peste zece zeitati
locale, iar masca berbecului defmea atributele acestei zeitati. Oricum am
esalona datele, masca berbecului a fost folosita 10 ritualurile neolitice, a
travers at epoca metalelor, a existat tara lntrerupere in adunarile rituale ale
tnaintasilor.
Cele dona rnasti, a ursului ~i a berbecului, ne leaga de firul vechilor
credinte, de civilizatii nepieritoare, dovada ca nu lipsesc din adunarile .
entuziaste ale sarbatorilor de iarna, din practicile cu caracter benefic de
peste an.
Pe Omul Spatiului Carpatic ,,masca II face ceea ce el a nazuit sa fie:
HOMMO RELIGIOSUS" (Mircea Eliade - Originile mitico-rituale).
Cand religiile au constituit hotarata forma a constiintei sociale,
simbolurile stravechi asezau substant a datinilor pe temeiul legilor
nescrise.
VE~NICA ZIDIRE
De peste douasprezece milenii, popula] ia carpatica, tnchisa In
vechile ei concepte, a fost deplin religioasa. A crezut In unica forta
atotstapanitoare, in puterea care dirija viata ~i zidirea vesnica.
In dialogul cu Cerul, prin impulsuri primare, sedentarii carpatici
imprimau, modelau, pictau, ciopleau ~i brodau serrmele aducatoare de
bine. In serrm de pretuire au folosit ~imaterialele cele mai scumpe ~i utile
lor, iar prin sllrguinra si-au ridicat model unic pe soclu de cult.
Simbolurile au constituitmijlocul de comunicare, legatura cu forte Ie
atotputemice. Prin ordonarea serrmelor in benzi, strabunii ne-au alcatuit
prima cazanie.
Numirea, scrierea cea uoua, ruga cu glas tare, au fost considerate ca
173
fiind tafIDnicii, au fost interzise prin eutume. ~i legea veehe a fost lege
rnulta vreme.
Credinta era ca simbolurile tin loe de templu, ca lumineaza, ell
tmplinesc ruga. ~i asa au ramas tn constiinta umililor.
Cine a alcatuit simbolurile ~i le-a purtat eu piosenie, a simtit profund
euforia sarbatorilor, usurarea pasului launtric si, prin acestea, s-a apropiat
de bine, de lmpliniri.
Prezenta masiva a vesmintelor specifice eulturii Petresti, pretutin-
deni astazi in satele de pe versantii Meridionalilor, prezenta masiva a
semnelor solare in trnpletirea firelor, in seulptura portilor maramuresene,
prezenja tn datini a vechilor semne §i praetici rituale, eonstituie 0 tntreita
dovada a continuitatii marilor valori spirituale.
Pentru ves nicie, semnele Cerului au tncrernenit in semnele
Pamantului, tntru tnaltarea Omului.
fig. 24: Imagini nemuritoare
I
174
REZUME
Dans son livre Les signes de fa terre, Virgil Vasilescu continue l'etude des
syrnboles de la region carpathique, pour toute la peri ode chretienne. Apres une
succinte presentation des civilisations primitives et anthiques telles qu'existantes
jusqu'au seuil du l-er siecle, apres avoir mis l'accent sur les characteristiques
culturelles des populations daco-getes, l'auteur se propose d'analyser en detail,
sous leur aspect spirituel, les manifestations specifiques au milenaire de grands
troubles sociaux. Ainsi, il met en evidence l'existence et le role important de la
population locale eparpillee par les vagues successives des tribus; I' auteur souligne
aussi I'importance des aglomerations isolees, celles-ci ayant conserve et perpetue
les valeurs culture lie qui leurs etaient propres.
Les lois anciennes du culte toujours observees, ont permis a la population
sedentaire de la region carpathique le maintien non-interrompu d'une graphique
mystique fondee sur les memes anciens modeles, La ceramique destinee a l'usage
sacre, le pain consacre et si souvent present dans les rites, les vetcments, des accessoires
aux significations spirituelles, tout temoigne de cette continuite culturelle. Nous allons
retrouve les memes signes temoins irrefutables d'une permanence culturelle et
humaine, pendant tout le long du Il-eeme rnilenaire de l'ere chretienne. Ces signes de
la terre ont marque aussi lcs objets a utilisation quotidienne pratique, dans la meme
preoccupation du maintien d'une spiritualite specifique. Les changements sociaux, les
vicissitudes trop frequentes que cette region a connu, le passage ou l'insertion de
certaines populations migratoirea n'ont pas reussi a briser cette continuite qu'une
populations sedentaire, autochtone a conserve et exprime par la rneme signification
conferee aux symboles sacres ou laiques,
Cet espaces est celui entre Nistre et Tissa, la Mer Noire, Ie Danube, le Ceremus,
La frequence de ces symboles s'affaiblit de maniere radiale, vers I'exterieur de cet
epicentre, L'auteur prouve par une documentations riche que dans I'interieur de cet
espace n'ont pas eu lieu de grandes dislocations de population, et que de massives
raides de genocide n'ont pas ete possible. La population sedentaire autochtone
non-reperee par l'administration plus ou moins centra lisee, n'a pas subi une processus
J 'acculturation, ni une interruption de son mode de vie traditionnel. Le meme climat
spirituel confirmee par la presence des symboles utilisees, l'existence de cette popula-
tion dans des coordonees materielles et sociales qui lui ont ete specifiques,
Aujourd'hui meme, ces symboles avec leurs significations ancestrales et
enrichies par une tradition toujours vivante, se retrouvent dans des normes
coutumieres, dans des rites, ou encore dans des creations populaires orales. Cet
Indivisible espace carpathique abrite encore son registre neolithique, qui fait
urface sans difficulte pour atester une aussi bien le caractere sedentaire, que la
continuite de notre peuple.
175
 SUMMARY
In his work Signes ofthe Land the author Virgil Vasilescu continues his study
on the carpathian symbols covering the whole Christian period. Afther a short
description of the preancient and ancient civilisation to the year zero, after layng
stress upon the cultural characteristics Daco-Getic population, he makes a minute
description of the age "great social unrests",
Here he emphasizes the existence and the major role played by population
acattered by the ruthless tribal waves; he also emphasizes the importance of the
isolated settlements which preserved and carried on the specific cultural values.
The author shows that underthe tutelage of the old creed laws, the sedentary rural
Carpathians preserved the mistic graphic arts in its old patterns, in the sacre
ceramics, in the ritual bread, in the ritual textile fabric, in accesories and worship.
Having followed the documents, the author also underlines that all these were
strongly preserved in the second century A.D. too, taking possesion of the main
aesthetical part of all the material goods; the material goods and these sine bleding
the ties between the concern of maintaining the spiritual mistical values with that
of earning one's living within the concrete space of the autarchical dwelling.
It is also pointed owt that under the layer of the uncontable unreste there was
alwaus the solid home of the population that didn't participate in the shallow
events; that there were large section of the population that never betrayed their
existence being profondly religion with strong beliefs in the significance of the
symbols. . Istorie, s.2,t, XXV, 1943
The author also points owt that adequate space of the Carpathian symbols
lies betwwen the Nistru and the Tisa, between the Black Sea, the Danube and
Ceremus with an obviously decreasingfrequency radially owtside this epicentrum.
The, author brings forward information that consolidate the hypothesis
according to which there have never been massive transfersof population nor
strategical devastation either; on the contrary the continuous frequency of tJ1C
sacred signes proves that the isolated population unlocated by autorities lived
within the same traditional creed climate, at the same space.
In the end, the author proves that even nowadays the long thread of the old
creeds can be found in traditions, in sleeplyrooted habits.
The existence of the neolitical signs on their hearth within the indivisible
Carpathian space, the frequency of these signs in their specific sacred environment,
rites, clothes within their dwellings, all these make up our unmistakable specific,
a thing which the author underlines quite conspicuously.
"Signs of the Land" are the signs we identify ourselves with stressing 11111
autochtonous character and our continuity as well.
176
BIBLIOGRAFIE
01. Andriesescu, Ion: Artele In timpurile preistorice, Bucuresti, 1938
02. Andriesescu, Ion: Bucovina si Basarabia in lumina arheologiei,
Tiparul Manastirii Neamt
03. Baican, E.: Moda - despre trnbracarnintea antics. Focsani, 1887
04. Barbu, V.: Adarnclisi, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1965
05. Barbu, Eugen: Costumele romanesti din veacul al VII-lea, Cluj, 1935
06. Barnea, AI. ~i col.: Trophaeum Traiani, I, Ed. Academiei Rornane,
Bucuresti, 1979 ,
07. Banateanu, Tancred ~i col.: Arta populara, E.S.P.L.A., 1957
08. Banateanu, Tancred: Portul popular din regiunea Maramures
09. Beldiceanu, Nicolae: Antichitatile de Ia Cucuteni-Iasi, 1885
10. Berciu, Dumitru: Buridava dasica, Ed. Academiei Romane, 1981
11. Bichir, Gheorghe: Cultura carpatica, Ed. Acaderniei Rornane,
Bucuresti, 1973
12. Bobu-Florescu, V.: Portul popular di? Muscel
13. Bratu, Delia: Interiorul iManesc din zona viticola Alba
14: Bratianu, Gh.I.: Traditia istorica a descalecatulhi Tarii Romanesti in
lumina noilor cercetari. Ed. Academiei Rornane, Mem. Sect.
15. Burada, Th.T.: Despre crestaturile plutasilor pe cherestea, Iasi, 1880
16. Burada, Th.T.: 0 calatorie la rornanii din Silezia austriaca, Iasi, 1896
17. Burada, Th.T.: 0 calatorie la romanii din Bithia, (Asia Mica), Iasi, 1883
18. Burileanu, C.N.: De la romanii din Albania, Bucuresti, 1906
19. Butura, Valeriu: Muzeul etnografic al Transilvaniei, Cluj, 1958
20. Capitanu, Viorel: "Carpica", 1969
21. Condurache, Emil ~i col.: Harta arheologica a Romaniei, Ed.
Meridiane, Bucuresti 1973
22. Calistru, Rodica: Abecedarul artei casnice, Chisinau, 1991
3. Capsali, Florian: Jocurile din Bucovina, Bucuresti, 1932
4. Catrina, Constantin: Arta cojocaritului in Tara Oltului - broderie -
. Candea, T.: Monografia Gurghiului, Tg. Mutes, 1971
. Contrea, A.: Belintul, Timisoara, 1939
7. Cruceru, Dan: 0 cale spre universalitate, Bucuresti, 1987
177
28. Densusianu, Nicolaie: Dacia preistorica, ed. a-Il-a, Ed. Meridiane,
Bucuresti, 1986
29. Dumitrescu, VI.: Arta preistorica din Romania, Ed. Meridiane, 1974
30. Durnitrescu, VI.: Carna - necropola de incineratie, Ed. Academiei
Romane, Bucuresti, 1961
31. Dumitrescu, VI.: Arta culturii Cucuteni, Ed. Meridiane, 1987
32. Dumitrescu, VI.: Necropola de incineratie din epoca bronzului de la
Carna, Ed. Academiei Rornane, 1961
33. Durnitrescu, VI.: Arta neolitica
34. Dunare, N.: Influente reciproce in portul ~i textilele populare de pe
ambele versante ale Carpatilor
35. Dunare, N. §i Catrina, C: Portul popular romanesc de pe Tamave,
Brasov, 1968
36. Dunare, N.: Portul popular din Bihor, Bucuresti,
37. Dunare, N.: Textile populare romanesti din rnunt ii Bihorului,
.Bucuresti, 1959
38. Dunare, N.: Textile populare romanesti, Bucuresti, 1959
39. Focsa, Gheorghe: Aspecte spirituale ale civilizatiei tarane~ti. Ed.
Ramuri, Craiova, 1944
40. Foes a, Gh.: Evolut ia portului popular din zona Jiului de Sus,
Bucure§ti,.1957
41. Ghelase, Ion: Pastorii romani, tipografia "LC. Vacarescu", Bucures ti, 1941
42. Gimbutas, Marija: Civiliza] ie ~i cultura, ed. Meridiane, Bucures ti, 1989
43. Giuganino, Alberto: La pittura cineze, Italia, 1959 . 70. Noran, Sever: Irak - Spre izvoarele istoriei, Bucuresti, 1983
44. Giurescu, Constantin C: Istoria rornanilor, vol. I, Bucuresti, 1938
45. Giurescu, Constantin C. ~i Dinu Giurescu: Istoria rornanilor, Editia
IV, B ucuresti
46. Giurescu, Constantin C. §i Dinu Giurescu; Istoria romanilor, Ed.
Stiintifica ~i Enciclopedica, 1975
47. Gudea, N.: Gomea - asezare daco-romana tarzie, Resita, 1977
48. Iorga, Nicolae: Nearnul romanesc in Ardeal ~i Tara Ungureasca, Ed.
Minerva, 1906
49. Iorga, Nicolae: Istoria Romaniei in chipuri ~i icoane. Din actele Vamii
Caineni, Ed. Ramuri, Craiova, 1921
SO. Iorga, Nicolae: L' Art populaire en Roumanie, 1923
51. Iorga, Nicolae: Portretele doarnnelor romane, Sibiu, 1930
178
52. Iorga, Nicolae: Istoria romanilor, "Stramo~ii tnainte de romani",
Bucuresti, 1936
53. Iorga, Nicolae: Portul doarnnelor rornane, Bucuresti, 1937
54. Irirnie, Cornel: Portul popular din Zona Persanilor, Bucuresti, 1958
55. Irirnie, Cornel: Portul popular din Tara Oltului, Bucuresti, 1956
56. lrirnia, Cornel ~i Necula, Marcel : Arta taraneasca a lemnului,
Bucuresti, 1983
57. Macrea, Mihai: Studii § i referate privind istoriaRornaniei, Bucures ti, 1954
58. Maghiar, N. s i Olteanu, St.: Din istoria mineritului in Romania, ed.
Stiinpfica, Bucuresti, 1970 .
59. Maslinkov, L.: Sofiska vezba, Sofia, 1973
60. Miclea, Ion §i Florescu, Radu: Preistoria Daciei, Ed. Meridiane, 1980
61. Milian, Gh.: Monografia orasului Tumu Magurele, 1941
62. Miulescu, Nicolae: "Baksha", Ed. Nagar - Venetia, 1980
63. Milosescu, Nicu : Vederi din Gorj, Tg. Jiu, 1906
64. Molin, R.S.: Romanii din Banat, Timisoara, 1928
65. Moise, Die ~iKlusch, Horta: Portul popular din judo Sibiu, Sibiu, 1978
66. Miu-Lerca, C.: Considera] ii asupra artei Iaranest! din Banat,
Timisoara 1930
67. Murgu, V.: Monografia comunei Cicio va-Montana, Oravita, 1929
68. Niculescu- Varone, G. T.: In Scheii Brasovului, Bucuresti, 1932
69. Niculescu- Varone, G.T.: Costume nationale din Romania tntregita,
Bucuresti, 1940
71. Oprescu, Gh.: Arta taraneasca la romani, Ed. Cultura Nationals,
Bucuresti, 1922
72. Oprescu, Gh.: Probleme romanes ti de arta Iaraneasca, Bucures ti, 1940
73. Parnfile, Tudor: Industria casnica la rornani, Bucuresti, 1910
74. Pascu, Viorica: Aspecte din evolutia portului popular in comuna
Apahida, Cluj
75. Pavel, Emilia: Portul popular din zona Iasului, Ia~i, 1969
76. Pavel, Emilia: Portul popular moldovenesc, Ed. Junimea, Iasi, 1976
77. Paveliuc-Olaru, Angela: Portul popular din zona Botosani.Botosani, 1980
78. Parvan, Vasile: Getica, Ed. Cultura Nationala, Bucuresti, 1926
79. Parvan, Vasile: Getica, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1982
80. Petrescu-Dambovita, M.: Depozitele de bronzuri din Romania, Ed.
Academiei Romane, 1977
179
 81. Petrescu, Paul: Costumul popular rornanesc din Transilvania ~i Banat,
Bucuresti, 1959
82. Petrescu, Paul: Costumul popular romanesc de pe Tarnave, Bras ov, 1968
83. Pippidi, D. M.: Contribupi la istoria veche a Romaniei, Bucuresti, Ed.
~tiintifica 1967
84. Popa-Liseanu, Gheorghe: Izvoarele istoriei rornanilor, vol. XI,
Bucuresti, 1937
85. Popescu, Dorin (col.): Elemente de teoria grupurilor finite, Ed.
~tiinJifica ~i Bnciclopedica, Bucuresti, 1986
86. Popescu-Spineni, I.: Vechimea cres tinismului la romani, Bucures ti, 1934
87. Postolachi, E.A.: Moldavskoe narodnoe tkaciestvo, Chisinau, 1987
88. Preda, C; Dava de la Sprancenata, Ed. Academiei Rornane, Bucures ti, 1986
89. Prie, Octavian: Un sat romanesc din Ardeal in stravechile sale
intocmiri. Cluj, 1934
90. Rachet, Guy: Universul arheologic, vol. I, Meridiane, 1977
91. Rocasin, Maria: Din traditiile populare ale romanilor din Ungaria,
VII, 1989
92. Sampetru, Mihai: Trophaeum Traiani, Ed. Academiei Rornane 1984
93. Secos an, Elena §i Piriu. Stelu] a : Portul popular rornanesc din judo
Tulcea, Tulcea, 1980
94. Secos an, Elena: Portul popular de sarbatoare din Romania, Bucures ti, 1984
95. Simenschi, Th. §i Ivanescu, Gh. : Gramatica comparata a limbilor
indoeuropene, E.D.P. Bucuresti, 1981
96. Slatineanu, Barbu §i co!.: Manualul de ceramica populara, Bucures ti, 1958
97. Stanciulescu, Tr. D.: Parapsihologia, Ed. Timpuri, Deva, 1991
98. Staureanu, M.: Dictionarullatin-roman, Institutul de editura .Samit-
ca"-Craiova, 1913
99. Stoica, Georgeta ~i Virgil, Vasilescu: Portul popular din Gorj, Tirgu
Jiu,1971
100. Stoica, Georgeta: Podoabe populare romanesti, Bucures ti, Ed.
Meridiane, 1976
101. Stoica, Gergeta §i Pop, Mihai : Zona etnogranca Lapus , Bucures ti, 1984
102. Strabon: Geografia II, Cartea a VII -a, III
103. Tafraii, 0.: Istoria costumului ~i a gateIii, Ia~i, 1931
104. Tchoukanova, Rositza: Broderie nationala bulgara, Sofia, 1957
105. Teculescu, H.: Pe Tarnave-n jos, Sighisoars, 1934
180
106. Tudor, Dumitru: Oltenia romana, Ed. ~ tiint ifica, ed. a II-a,
Bucuresti, 1958
107. Tzigara-Samurcas, Alexandru: Vechimea portului lilfanesc. Im-
primeria Nationala, Bucuresti, 1945
108. Varone, Gh.T; Costumul na] ional din Romania tntregita, Bucuresti, 1940
109. Vasilescu, Virgil: Semnele eerului, Ed. Arhetip-RS, Bucuresti, 1993
110. Velcu, Anton: Contributii la studiul crestinsirnului daco-roman,
Monitorul Oficial, Bucuresti, 1934
Ill. Visan, Ilie: Judetul RamuJi In imagini, Bucuresti, 1934
112. Vuia, Romulus: Portul popular din Tara Hategului, Bucuresti, 1962
113. Vulcanescu, Romulus: Caractere lurudite tntre portul poporului
roman ~i eel slav; Ed. Academiei Romane, An.IX-2, 1962
114. Vulcanescu, Romulus: Mitologia rornana, Ed. Academiei Romane, 1985
115. Vulcanescu.Romulus: Fenomenulhoral,Ed. Arhetip-Ro.Bucuresti, 1995
116. Zaharia, Eugen: Sapaturile de la Dridu, Ed. Academiei Romane, 1969
117. Zderciuc, Boris: Tilisca - un sat din Marginirnea Sibiului
118. Zelenciuc, V. §i Postolachi, Elena: Covorul moldovenesc, Ed. Tim-
pul, Chisman, 1990
119. Zoltan, Szekeli: Studii ~i comunicari, 1973
120. Xenopol, A. D.: Istoria romanilor din Dacia Traiana. Ed. Cartea
Romaneasca.. vol.III, Bucuresti
121. Xenopol, A. D.: Istoria romanilor, editia IV, 1985
122. Xirong, Zhou: Calator lagrota de foe, Ed. Sport-turism, 1990
123. *** L' Art populaire en Albania, Tirana, 1959, pag.45
124. *** L' Art populaire en Russie subcarpathique, 1926
125. *** China's ancient cultures. Novosibirsk, 1985, plansa 57,58
126. *** Le civita dell' oriente, Roma, 1962, fig.15, 39, pag. 171
127. *** Ceramics of neolithic cultures of east China. Novosibirsk, 1984,
plansa 1, 2, 4
)28. *** Dicponar de istorie veche, E.S.E, Bucuresti 1976, pag. 347
129. *** Costumes andomaments, Beograd, 1956
130. *** Enciciopedia universale dell'arte, voUV, cosa-escatologia,
Venezia-Roma, fig.56,57,70
1. *** Grafica neolitica a statiunilor carpatice, comparativ privita
radial, extracarpatic
2. *** Handicrafts of India, New Delhi, 1975
181
-'---~-"""""--.- ...•
.~

133. *** Habasesti - monografie, Editura Academiei Rornane, 1954, pag. 162. *** Colecjia Tamara Macovei, Chisinau
265,269 163. *** Colectia V. Vulsan, localitatea Costesti, judo Hnnedoara
134. *** Istoria universala, vol.I, 1958, pag. 78, 113,428 164. *** Colectia I. Herta, localitatea Bardar-Basarabia
135. *** Istoria universala, vol. III, Ed. ~ tiiu] ifica, Bucures ti, 1960, pag. 440 165. *** Colectia Mariei Jianu, localitatea Scoarta, judo Gorj. Vezi
136. *** Omamenti jugoslavenske narodne domace umjetne obrtnosti, albumul premiat de Ministerul Invatamfultuh,li, 1939
Zagreb,1875-1884 166. *** Colectia Tamara Macovei, Chisinau §i a Muzeului din Slobozia
137. *** Our Homeland, Iran. Photos: N. Kasraian, Text: Z. Arshi Ialomita .
138. *** Ucrainski narodni visivski, 1961, Atlas I-IV B. Periodice 167. *** Calendarul crestin-ortodox, 1993-94
139. *** Acta musei napocensis 168. *** Columna lui Traian
140. *** Apulum 169. *** Electrecord: Liturghie romaneasca pe glasuri bizantine,
141. *** Arheologia Moldovei, VII, 1972, pag.75, fig. 16/6 Bucuresti, J970
142. *** Carpica 170. *** Institutul arheologic, Bucuresti, Expozitia permanenta
143. *** Crisia, Oradea 171. *** Muzeul Iasi, Sectia etnografie: Expozitia permanenta
144. *** India, perspectives, rev. august, 1993, aprilie, 1993 172. *** Muzeul de Arheologie-Chis inau: Expozi] ia de ceramica
145. *** Marisia apartinand asezarilor preistorice de la Floresti
146. *** Materia1e §i cercetari arheo1ogice 173: *** Muzeu1 de Arheo1ogie - Chisinau, colectia de ceramica din
147. *** Memoria antiquitatis sapaturile de la Branzeni
148. *** Muzee ~i monumente 174. *** Muzeul de Istorie - Chisinau, inv. nr. 13218 .
149. *** Oltenia 11,1980 175. *** Muzeul de Etnografie, Chisinau, inv. nr. 355
150. *** Sargetias 176. *** Muzeul de Etnografie, Chisinau, inv. nr. 561
151. *** S.c.I.V. 177. *** Muzeul de Etnografie, Chisinau, inv. nr.526
152. *** Traco-Dacia 178. *** Muzeul de Etnografie, Chisinau, inv. nr. 192
153. *** Ziridava 179. *** Muzeul de Etnografie, Chisinau, inv. nr. 205
154. Bako, Geza: Reprezentari neolitice la Ditrau-Harghita. S.c.I.V., 4, 180. *** Muzeul Galati: Exponate documentare
Tom 19, 1968 181. Florescu, Radu: Geto-dacii; Ed. Meridiane, 1980
155. Buzila, V.: Muzeul de studiere a Tinutului R.S.S.M, in Bu1etinul 182. Iohan Iohannes Troester. Das AIt und Neue Teutsche, Numberg, 1666
Stiintific, 3/1990 183. Ukrainski narodni visivski, atlas I-IV, Moscova, 1961
156. *** Arhive1e statului, Teleorman, Fondul prirnariei, pag. 178 184. Mitrea, Ion: Studii §i articole de istorie, XIV, Bucuresti, 1969, p. 185
157. *** Adamclisi
158. *** Set pliante, 1990; Acad. de Stiinte, Chisinau, Sectia de et-
nografie §i studiul artelor .
159. *** Actul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Autocefale Romane din 20
iunie 1992
160. *** Stefan, Gh.: Colectia Dinogetia, Bucuresti, 1967
161. *** Colectiile: Muzeul Satului - Bucuresti, Muzeul de Etnologie-
Chisinau, Muzeele din Iasi, Cluj, Tulcea, Tg. Jiu, Valcea,
Arges, Satu Mare, Oradea, Timisoara s.a.

182 183
 LISTA IMAGINILOR Opt figurine purtatoare de simboluri:

1. Arhetipurile simbolurilor carpatice 10 a. Gurnelnita, cca 5200 i.d.C. 31

2. Vestmintele capeteniei 17 b. Rast, cca 5200 i.d.C. 51
3. Barbat in haine groase; anii 1500 i.d.C. 18 c. Hu~i, cca 4250 i.d.C. 62
4. Fusaiola de la Buridava 23 d. Cucuteni, cca 3675 i.d.C. 73
5. Semne create in cele doua ere 34 e. Chimogi, cca 3160 i.d.C. 93
6. Palmeta de la Teius 42 f. Vidra, cca 3160 i.d.C. 123
7. Crucea carpica 58 g. Costesti, cca 2700 i.d.C. 139
8. Cmcea tn broderie 60
9. Sernne din epoca bronzului 70
10. Semn sacru 75 A. Semne din generatia a doua 29
11. Repetarea ~i alternanta 76 B. Statomicia semnului miscarii circulare 41
12. Gateala capului 79 C. Arealul fotei in vraste 80
13. Chimir omat cu motive arhaice; Orastie 82 D. Crucea dubla oblica In grafica textila 103
14. Izvod pe scoarta 84 E. Semne arhaice importante in grafica neolitica 111
15. Stergarul de la Ulmu, Basarabia 87 F. Stravechi temeiuri ale arealului altitei 121
16. Izvod crosetat 88 G. Semne ale unui substrat cultic comun 126
17. Semne bihorene 94 H. Pretutindeni aceleasi sirnboluri 129
18. Draguseni, 3600 i.d.C. 99 I. Calendarul alcatuit dupa datini 140
19. Semne noi in Teleorman 110 J. Vechi zeitat i In practici actuale 143
20. Semne actuale 13~ K. Spatiul spiritual al locuintei 156
21. Trei semne sacre 153 L. Particularita] i simbolice ale aceluiasi trunchi 169
22. 0 imagine din epoca bronzului 165
23. Codul1mpletirii 166
24. lmagini nemuritoare 174

184 I It I
 GRAIUL ~I PORTUL LAOLALTA
CUPRINS 1. Aspeete ale tinutei vestimentare 62
2. Portul romanesc de sarbatoare in .rnileniul tacerii" 65
3.Costumul valah in seeolul XIII 66
Cuvant de tncepatura 5

'I
4. Vestmintele voievodale 67
Preambul 6
PARTEA A DOUA
PARTEA INTAI
VESTMINTELE, SIMBOL PURTATOR DE SIMBOLURI
DIN SUBSTRATURILE CARPATICE 1.Grafiea vestimentara 73
1. Sernnele eerului, sernnele parnantului, semnele noastre 9 2. Doua piese ale asamblului vestimentar 78
2. La pragul dintre ere 11 3. 0 certa valoare a continuitatii 79
3. Chipuri de piatra 13 4.Cingatoarea 82
4. Sub tutela dreptului eutumiar 16 5. Scoarta, laicerul ~i maeatul 83
5. Reliete ale veehilor credinte 18 6. Haine alese 85
·6. Dovezi 19 7. Pesternanul 86
7. UueIte ~i aeeesorii 21 8. Stergarul, horbota ~i batista 87
8. Manufaeturile preistoriee In sprijinul artei vestimentare 26 9. Factorii eare au "golit" simbolurile 90
1O. Snurul ~i gaitanul 91
IN MILENIUL MARILOR FRAMANT ARI 11. Caraeteristiei ale camasii barbatesti 92
1. Conservatorism 31
2. Primul mileniu crestin a eonservat fondul simbolistie 34 PODOABE
3. SeI1U1ele,In mileniul crestin 38 I. Regruparea semnelor sub impulsuri afective 93
4. Palmeta, un simbol 42 2. Bogatia de continut a covorului 95
5. Cuvantul "sacru" se seria cu simboluri 45 3. Vopsitul firelor ~i al tesaturii 98
6. Gospodaria autarhica, depozitar de valori 47 4. Efeetullaturilor prelungite 99
5. lzvoade 110ieu veehi simboluri 101
SUB SEMNUL SFINTEI CRUCI '" Motivatia gatelilor aplieate 112
1. Religia, element spiritual esential 51 'l, "Atcala eapului 114
2. Crestinizarea apostolica In spatiul veehilor credin]e 53 K, AIUtH liS
3. Arhetipul erueii crestine 7 ~),Spa(iul sfant al easei noastre 119
4. Traditia s-a nascut in proeesui de crestinare I

186 IKI
 Virgil Vasilescu

SEMNELE PAMANTULUI

- cultura §i civilizatie carpatica -

ARHETIP-RS
Bucuresti, 1996