Sunteți pe pagina 1din 453

Nicolae Achimescu

EDITURA TEHNOPRESS
Str. Zimbrului m.17
700047 Iasi
Tel./Fax: 0232260092
I

INDIA
RELIGIE SI
~
FILOSOFIE

A/Ie tlL"A Goo(_Cc7

!/;.JUi I vi r tl57be 4- t d.

ISBN: 973-8048-38-9

!editura
Tehfiopress
IA~I

>
: ,
Nicolae Achimescu

INDIA
RELIGIE '!?I FILOSOFIE
, - - . -_ .. - ~."~ .- _ ..... _-. "-""~'_' ... -

, "

.-

,,
CUPRINS
I '
INTRODUCERE 9
L INDIA: OSCURTA ISI'ORIEA UNUI
SPA'fIUMULTlEINIC,MULTlLlNGVJSfIC,MULTlCULTURAL
~IMULTIRELIGIOS 13
II. VEDISMUL ~I POSlVEDISMUL 20
1.Literatura sacri : 20
2. Divinititi ,isemnificatii 24
3. Cosmogonia 37
3.1. Cos11JOgoniargvedlcii 37
3.2. Cosmogonia bralJ1IIIlIlicii 40
3.3. Cosmogonilz upan4adlcii 43
4. Probleme de doctrinA 46
4.1. OmuL E/ementedejWologie1ipsUJOlogJe 46
4.2. Mllntuirea ca ellberare.lntre karman fI salllSD.ra 52
4.3. Mistlca upan;'adlcii. Unlrea cu Absolutul 57
4.3. J. Atman-Brahman. Absolutul nediferentiat 59
4.3.2. Coinciderua contrariilor 61
4.3.3. Contemplarea lui Atman-Brallman
ca lumina tnterioara 65
5. Cultul 68
5.1. Locuridecult 68
5.2. SacrijicUJe 11sacerdo(iul 71
5.3.RiJurHe 75
5.3.1. Riturile domestice (grihya) 75
5,3.2. Riturile solemne (srauia) 78
6. Eshatologia. Cultul mortilor 84
6.1. EsI,atologla 84
6.2. RiturJ./ilnerare 87
III. HJNDUlSMUL SAU "COMPLEXUL OPOZI'fIILOR" 89
I 1. Ceestehinduismul?
2. Literatura sacri :
1 89
92
3. Divinititi ~isemnificatii ~ 97
3.1. Divlnltil(i masculine 98
3.2 DivinitiJllfeminine 108
3.3. Fiin(e,lfoT(esupranamraie 109
3.4. Fltolatria, zoolatrla ; 110
cultul=vacli"
3.5. Politeism., t'panteism" Ii "monoteism altemativ" .. 113
6 India. ReUgie i ftlosofie Cuprins 7
4. Hinduismul cJasic. 118 6. Sincretism hinduisto-islamic. Sikhismul 236
. 4.1.Castele~lrela(illesocJale 119 6.1. intlilnlrea dlntre IIlndulsm811s1a';' 236
4.2. Legea kannJc4 ~lsaJflSllra 126 6.2. SIkI'lsmul 238
4.2. 1. SQ11lfiiracosmicli ~ 134 6.2.1. NlInal'li succesoriistlJ 238
4.3. Dltanna ~lmokfa 141 6.2.2. Doarina slkhistd 240
4.4. Cele patru stadii ale vie(iJ (Jqrama) : 6.2.3. Cultul 241
148
6.2.4. Sikhismul tntre trecut st viitor.
4.5. Slstenrejl/osojIco-rellgloasl! (darianas) 157 Cdteva precizdri 24
4.5.1. VedAnta 15 7. Sincretismul hinduist;c..~tin:Noi mi,dri reformatoare 244
4.5.1.1. VedAntapreSankarianli 1858
7.1.Brlll,ma-SamJlJ 245
. - ~ e-

4.5.1.2. VedAntasankarianli 161


7.2.Arya-SamIl] 247
4.5.2. Miinlirpsii 167
7.3. Rllmakrisl,na-Mission 249
4.5.3. SiIqJkhya 171
7.4. oS: Radl,akrlsl,nan 251
4.5.4. Yoga 182
8. Situatia actuall. Perspective. 252
4.5.4.1. Origini $1tipurt Yoga 182
IV. JAINISMUL 256
4.5.4.2.
4.5.4.3. Trepte/e
EltberareaYoga
finald si 185 1.lstoria jainismului: Piriva $i Mahivira 256
"puterile mira uloase" (siddhi) 197 2. DoctrinA Ji moralA 260
4.5.5. Vaiseshika 202 2.1. Perioadelecosmlce 260
4.5.6. Nyliya 206 2.2. Compozllla universului 261
lsdca bhakti 211 23. Sufletele Indivlduale ~l substanta karmlcd 263
4.6. M post-clasie, Secte ~imi~ciri hinduiste 218 24. Eliberarea 266
5. Hinduismul aldlsm-tantrlsm 2.5. Ascezll ~i moralli 268
218
5.1. S islmulsmul ~I slvaismul 3. Sltuatia actuall 271
223
5.2. V
V.BUDISMUL 275
5.2.1. Secte vishnuiste 224
I.Literatura sacrA 276
5.2.1.1. Bhligavata 224
I.I.Canonulliinayllnist 276
5.2.1.2. Piiiicariitra 225 1.2. Canonul ma/'Ilyltnist 280
5.2.1.3. RiilnAnuja 226 1.3. Literatura vajrayllnlstli 1. 282
5.2.1.4. Miidhva 228 2. Buddha: istorie ~ilegendA 282
5.2.1.5. NimblJrka# Vallabha 229 3. Budismul indian. I
5.2.1.6. Ramaiti! st krishnaltii 230 Sectarizarea comuniti:fil tntemeiate de Buddha 289
5.2.2. Secte sivaiste 231 4. Viata ~iexistenta tn accepthmea lui Buddha 295
5.2.2.1. P /iSupata 232 4.1. Exlstenta ca suferin(li: pesimism sau realism? 295
5.2.2.2. Scoala din Kasmir 233 4.2. Efemeritatea lucrurilor ! 299
5.2.2.3. Saivasiddhiinta 234 4.3. Non-eul (anattiJ) 302
5.2.2.4. Vi"aSaiva-.#i sou lingliyat-ii 235 4.4. COIldi(ionismul absolut (pa(iccasamuppll.da) 307
8 India. ReUgie i filosofte
5.lfinayina ~ 311
5.1. Non-teJsnulll,inayllllist 311
I ' 5.2. Cosmologia ; 313
5.3. Legea fiecare data 0 3. Jbidem,p. 190.
kIlnnlciJ 4. K. Koistennaier, Hinduismus,
Ill'eincarnareQ INTRODUCERE experienta foarte ciudata,
316 avand sentimentul ca, pur K5Jn, 1965, p. 17.
5.4. Meditatia:
experien,1J
S-a remarcat faptul ca ~isimplu, Ie "fuge pamantul
directlJ Ii Asia a reprezentat de sub picioare", ca
persona/IJ totdeauna pentru
patrund lntr-un spatiu
.......... 321 Europa un fel de mit, in care
6. Mabiyina
absolut necunoscut. De pilda,
325 Orientul "devine un ecran un crestin care "intalneste"
6.1. Jntelepclunea
antlnomlciJ:'
comod, pe un reprezentant al
care Occidentul isi proiecteaza budismului traieste rea1mente
ontologle II
antlontologle imaginea propriilor sale acel sentiment chinuitor
325 neajunsuri" ~i ~iincomod de a pluti' cumva
6.2. Cl'edin(iJ , care a exercitat 0 mare foqA un timp intr-un spatiu
1 experlentiJ
de atractie asupra conceptelor vacuum, are senzatia - asa
328
6.3. Omul
europene. Daca dorim sa cum sublinia cineva - ca
desiJvIi1Jlt cunoastem realmente "toate notiunile prin care s-
(bodhisattva) Orientul trebuie sa depasim ar dori exprimarea unor
33 1 in primul rand acest
6.4. NIlVA{Nl: cunostinte sau experiente se
Absolutul sau "Orientmisterios alvechiului pul verizeaza i dispar, ca se
Nlmlc-ul absolut? mit occidental"? Fireste, acest cade de fapt intr-un abis ~i 0
335 lucru nu este simplu, fiindca
7. Comunitatea monabalA incertitudine tot mai
"miturile nu pot fi profunda.Incet se ajunge din
$1laicatul
342 contracarate prin fapte", iar
nou laliman, se
8. Morall $i ascezi atunci "cand
descoperainfapt straturi mai
347 realitateaameninta sa
9. Vajrayina profunde, mai adanci ale
: 353
devorezemitul, ne agafIDn cu realitapi. On de aproape
10. Situatia aetuall. si mai multa mdfujire de mit" suntem i.nsa sau nu de
Budismul transfrontalier _3
adevarata existemanu se peate
356 De prin secolul al
11. Budismul in Occident XVI-lea si pana inca spune, intrucat apar noi
358 astazi, multi europeni banuieli, noi abisuri, noi
BmLIOGRAFIE de profunzimi","
361 lnalta tintJt.a spirituala,
in lneercareade a intrailldialog 1. H. Cox, Licht aus As/en:
Verheissung und Versuchung
cu unii ganditori ostJicher
Reltgtositat, Stuttgart, Berlin,
religiosi din India ~idin 1978, p. 124.
I I Extremul Orient, au trait de 2. ibidem, p, 185.
10 India. Rellgle ~i fUosofie Introducere 11
Se pune tot mai mod similar iipune ~i H. exists inca un raspuns .
religie (respectiv teologie)
insistent intrebarea daca Rombach lui Heidegger convingator, 0 ipoteza ar
este una diferita, De-a
Occidentul este pregatit intrebarea critics, daca putea fi urmatoarea:
lungul istoriei sale,
sa recunoasca Orientul, realmente Occidentul argumentul acestui refuz
filosofia occidentale s-a
daca filosofia reprezinta singurulloc al ar consta in aceea ca, in
separat de religie ~i si-a
occidentala este implinirii existentei'', Orient ~iOccident, relatia
abandonat rolul sau de
rea1mente disponibila sa dintre filosofie ~i
Iarfilosofuljaponez Y. "instanta conducatoare a
recunoasca curentele de Takeuchi consernneaza: existentei umane", pentru
gfuldire orientala ca 5. L. Dumont, Homo
Heidegger "vorbeste de a dobandi un
hterarchicus, Paris, 1967,
filosofie si, in consecinta, sfarsitul metafizicii p.21 statut strict stiintific, L.i
sa defineasca istoria occidentale, dar face acest 6. Cf- H. Rombach, Orient, dimpotriva,
filosofiei ca 0 istorie a lucru doarpentru faptul ca Phanomenologie des fllosofia nu s-a distantat
filosofiei universale. L. gegenwdrtigen
pomeste de la Bewusstseins, niciodata de religie :]i a
Dumontnuim~aceasta premisa ca filosofia ar fi ~Qnchen, 1980,p.153. aparut totdeauna ca 0 "cale
~ afi.nnand: "Filosofii un produs al Occidentului; 7. Y. Tacheuchi, The Hearl a transcendentei
manifesta acea tendinta in contrast cu of Buddhism. In search of de sine a omului", Pentru
fireasca, ~i anume de a the Timless Spirit of
acesta, posibilitatea unei Primitive Buddhism, New York,
"filosof", iubitorul de
identifica mediul in care s- lntalniri a metafizicii 1983, p.77 intelepciune, se pune tQ!
a dezvoltat traditia existentei de sorginte lJiiI:t~barea da~
filosofica cu existenta occidentale cu metafizica intelepciuneaorierttalaarvi
umana in sine ~i de a Nimic-ului de sorginte zamai putinrealitatea sau
condamna toate celelalte orientals (m principal adevarul ultimo ' ~'
culturi ca apartinand budista) ar trebui sa '",
treptei subumanului. Sub deschida 0 noua Deosebirea
acest aspect trebuie perspective, respectiv 0 profunda intre modul
remarcat ca este vorba de extensie oriental de gandire si eel
un regres. De pilda, filosofica, care sa occidental se evidentiaza
Hegel ~i Marx s-au pomeasca dinspre trecut mai ales atunci cand, de
aratat chiar interesati de spre viitor",7 exemplu, se afirma ca
descoperirea altor civilizatii, Referitor la "Nimic-ul", ba chiar
Fireste, in cazul intrebarea legata de ceea "Nimic-ul absolut", privit
filosofilorcu tenta politics, ce impiedica pe filosofii ca fundament al oricarei
occidentali sa recunoasca
indiferent daca se plaseaza speculatiile orientale existente, ar reprezenta un
de partea unuia sau despre logica, om, lume concept traditional
celuilalt dintre cei doi, nu ~i Absolut ca pe 0 ~iindispensaqil pentru
trebuie insistat"S, Intr-un filosofie autentica, nu Orientul budist. Dacaacest
concept are pentru T oti partenerii de 12
gandireanoastra europeana dialog occidentali, in India. Religie i f"lIosoOe
general, si crestini in
0 conotatie plina de mister,
special, constata ca in
fata de succesiunile logice, se
pentru gandirea budista, contesta principiul evident al
budism ~iin Orient in
in schimb, el este un
principiu obisnuit ~icomun.
general "adevarul" nu are contraillctiei, exista 0 opozitie
fata de gandirea discursiva
.. I.
din punct de vedere valoric
Daca ideea de "Nimic nici un pret, Exista 0 ~idistinctie, INDI
absolut" reprezinta 0 aversiune evidenta India incearca, in
notiune greu accesibila genere, sa-l transpuna A: 0
pentru crestin, pentru pe om intr-un spatiu SCU
8. Vezi J. van Bragt,
budist ea este, dimpotriva, Begegnung von Ost und In care acesta se ail! in RTA
West. Buddhismus und
lupta permanqnta cu
inceputul sau fundamentul realitatea universului. Aceasta ISTO
oricarei gandiri, Christentum, in: H. WaIdenfels mentalitate i~ipropune sa RIE
und Th. lmmoos, Fernostliche descopere omului falsa iluzie
in crestinism, Dumnezeu Weisheit und christlioher pe
este socotit ca fiind existenta
A
Glaube. Festgabe fiir H. care singur si-o face despre
suprema, ca Jumoulin SJ zur Vollendung Iumea inconjuratoare, UNU
des 80. Lebensjahres, Mainz, I
existenta a tuturor existentelor; 1985, pp. 274-275.
determinandu-l, in
pentru budisminsa, acelasi timp, sa lupte SPAT
dimpotriva, atasarea progresiv chiar cu el Insusi,
panA ce va cunoaste
IU
de existenta nu este nimic
altceva decat ne~tiinta.
MUL
"Nimic-ul absolut" este TIET
ridicat in mod elar la rangul NIC,
de principiu metafizic, care MULTILINGVISTI
trebuie sa fie ultimul "loc" C,
MULTICULTURA
pentru tot ceea ce exista, L
dar tara sa fie existenta
ins~i. Primind, prin
urmare, aceasta functie
metafizica de a fi izvor al
intregii existente, "Nirnicul
absolut' devine, infapt,
antiteza la invatatura
crestina, care atribuie
aceasta functie lui
Dumnezeu.
adevarata "realitate" care-I
guvemeaza, Din acest punct
ciclul l_~,_$,IMUL nimic
ui TIRELIGIOS .. sigur legat de populatia cea
de vedere, existenta in mai veche care a locuit acest
reinca
general se prezinta ca un inconjurata spatiu, Se presupune, totusi,
camp de lupta, in care marilo
r. din trei Parti de ca membrii populatiilor
omul lupta, pe de 0 parte, cu tribale contemporane
Oceanul Jndian, iar
caracterul fundamental de cunoscute sub numele de
lanord limitata de
suferintaa intregului cosmos, munda, care traiesc astazi in
iar pe de alta parte cusine j I lantul Muntilor
Himalaya, India se India centrala si in Ceylon
insusi, ca parte integrantA si constituie intr-un (Sri Lanka), arfi urmasii
forma specifica de adevarat continent, populatiei celei mai vechi
manifestare a acestei lumi deosebit de restul din aceasta parte a lumii.
suferinde, in care este Asiei amt din punct Peste aceasta populatie au
obligat de vedere geografic, venit dravidienii,
s cat si economic, care erau foarte numerosi
a cultural si religios. inIndia inca de prin mileniul
Populatiile autohtone al IV-lea i.d.Hr.
t din acest spatiu, Acestia erau posesorii unei
r inainte de venirea civilizatii care a cunoscut 0
indo-europenilor
a mare inflorire intre anii
dinspre nordul Marii 2500-1500 i.d.Hr. De
i
Negre, i~i numeau departe, cele mai
a
Tara Jambudvipa reprezentative exemple in
s ("insula acest sens le constituie
c fructuluijambu",
ruinele celebrelor centre
a un fruct
urbane religioase si de cultura
. '. asemanator maslinei
descoperite In urma
d uscate). Actuala denumire
cercetarilor arheologice
vine de la fluviul Sindhu,
a efectuate in Valea Indusului
devenit in limba veche
t incepand cu anu11922; Este
iranianaHindhu si
o ingreacalndos. yorba de Harappii, veche
r In ciuda cetate din teritoriul numit
i eforturilor astazi Punjab, ~i de
t depuse de Moheiijo-daro, situat la 400
a km de gura Indusului, care a
cercetatori, nu urmat un
se stie inca model cultural si religios
I I
identic. In plus, se pare ca
aceste doua centre
India. ReHgie i fIlosofie It. A. L. Basham, The Wonder That Was India, New York, Grove Press.
14
1954,p.25.
trebuie considerate primele exernple de secularizare ale unei structuri
9
urbane, ceea ce constituie un fenomen modem prin excelent .
Ele erau construite pe baza unor planuri similare - 0 citadela,
ziduri, un sistem de salubritate avansat si, printre alte multe binefaceri
ale unei vieti civilizate, un sistem de baiperfectionat, Existau
consnuctii din piatra, iar copacii sacri erau imprejmuiti, dar nu
aveau temple propriu-zise, spre uimirea in special a arheologilor care
se asteptau sA vada temple invechile cetati.
Singurele documente de care dispunem privind viata religioasa
preindo-europeana sau ariana invaleaIndusului sunt oferite de
diferitele reprezentari artistice. De pilda, figurinele de
teracotliinfa:J:i~d 0 femeie aproape nuda, sugereaza existenta unui
cult al Zeitei-Mame, iar cele de femei Insarcinate sau cu un copil
in brate, un eventual cult al fecunditatii, Alte obiecte demonstreazA
practica unui cult al falusului, un cult care avea sA supravietuiasca,
de altfel, in acest spatiu ~i dupa venirea arienilor. Judecand dupa
peeeti, apare limpede ca oamenii i~i imaginau niste fiinte
supranatmale care locuiau inplante ~iarbori ~iun panteon cu multe
divinitati, Astfel, figurile umane gravate pe sigilli alMuri de un elefant,
un tigru, un rinocer, un bivol etc. par a-I prefigura pe
zeul indian demai trziuSNainpostumde domnsi stapan al animalelor.
Jar faptul ca pe unele sigilli apare ~iinfruntarea rituala a taurului, ca
in
Creta, ne face sa credem ca acest animal era adorat ~i aici,
Fireste, multe dintre aceste elemente aveau sa fie absorbite
mai
trziu detraditiile religioase indiene propriu-zise 10. Sepresupune chiarca
religia din Harappii ar prezenta multe asemanari cu diferite elemente
11
hinduiste, care sunt ell precadere populare inregiuniledravidiene

9. Vezi M. Eliade, Istoria oredirqek: siidetlor religloase, volumul I, Bucuresti,


Editura $tiinpficA ~iEncielopedica, 1981. p. 132.
10. Thomas J. Hopkins, The Hindu Religious Tradition, Encino,
Dickenson, 1971, p. 9.
India: 0 seurtl istorie Nouareligie raspanditA de arieni inspatiul indian este cunoseuta
15 in istorie sub numele de religia Vedelor. Perioada vedica s-a incheiat
pe la anul 450 Ld.Hr., adica odata cu aparitia jainismului ~i
Parerile cercetatorilor nu concords, insa, ineeea ce
budismului, desi autoritatea Vedelor a ramas constanta in India.
priveste faptul daca civilizatia din VaIea Indusului a fost
Momentul acesta coincide si cu extinderea dorninatiei persane asupra
distrusa de catre
.indo-arieni sau daca a disparut de la sine. Orieum, este I'p. Remarcam in aceasta privinlA mai ales G. Dumezil, Zeii suverani at indo-
evident eli in europenilor, trad. rom., Bucuresti, Univers enciclopedic, 1997; idem, L 'ideologie
Tund"anu]:ui isoo td.Hr.'asemenea cetliti, precum tripartie des Indo-Europeens, Bruxelles, Latemus, 1958.
Harappii ~i
Mohehjo-daro, au disp~t far! a lasa vreo mostenire
deosebita urmatorilor stlipfuri ai Indiei, indo-arienii.
.
Triburile indo-iraniene, care se autointitulau "nobile"
(Airya
-.'.~,.,...,i.n., limba veche iranian! si iirya In sanscrita), au venit,
dupa toate probabilitatile, de undeva din stepele Asiei
Centrale, mai precis din nordul Marti Negre. Elefaeeau parte
dintr-o mare familie Iingvistica, cultural! ~i religioasa ell
mai multe subgrupe. Sunt descrisi a fi fost oameni robusti,
nomazi, cu pieleaalba, ducandu-si viata ca agricultori si
crescatori de animaIe. De asemenea, ei cunosteau foarte
bine prelucrarea metalelor, roata si carul. Unele dintre
aceste triburi au migrat spre apus, in Europa, aItele s-au
stabilit in actuaIul Iran, iar altele s-an indreptat, injurul
anului 2000 i.d.Hr., spre sud, stabilindu-
se in parteanordica a Indiei de astazi, Asa cum subliniaza
indologii 12,
societatile indo-arlene, de pe toata aria ce se intinde din
Irlanda pana in India, erau impartite in grupuri, pe baza eel
or trei functii: preoti, razboinici ~iagricultori. De fapt, aceasta
tntreita diviziune sociala se refleeta foarte bine in structura
castelor indiene de mai tArziu, dar ~ in divinitatile adorate de
fiecare grup. Astfel, zeitatile indiene Mitra ~i Varuna sunt
legate de preoti; Indra ~i Marut sunt venerate de
razboinici, iar zeiiAivini ~iSarasvatisunt cinstiti de
agricultori.
16 India. Religie l filosofie India: 0 seurta istorie 17
ev

Punjabului, nu insa si asupra regiunii nord-estice a Gangeiw~Dat Astfel, au fost ocupate, pentru perioade scurte, succesiv, unele regiuni
fiind faptuI ct\, sub stapBnirea persana a ahemenizilor, Punjabul a d~ catreregii greci din Baariana", de sciti, parti, hum si altepopulatii
devenit a douazecea satrapie, fiind obligat sa plateasea un mare tribut nomade din stepele Asiei Centrale, Yueh-chi. A unnatapoi 0 noua
cuceritorilor, centrul politic al Indiei arlene s-a mutat acum inregiunea perioada de inflorire - dupa perioada Maurya - atattn plan cultural,
Gangelui, mai precis inregatuI Magadha. Aici, noul 0rP4Pa/aliputra concretizata mai ales in aparitia celebrei arte budiste "GandJuira"IS,
va deveni ~iva ramane vreme de peste sase secole capitala imperiilor cat ~iin plan politico-militar, intimpul regelui Kaniska (sec. Ii.d.Hr.
indiene cevor urma, sau I d.Hr.), care a reusit sa-~i extindadominatiasi asupra Kasmirului,
Dupa 0 perioadamai neferici~ datorataconducerii unei dinastii iar in Asia Centrala pana inTurkestanul Oriental. Din pacate, imperiul
.... lacome ~ compte, dar ~ dupa scurtaepocade ocupatie aPUfdabului sau, cunoscut sub numele de Imperiul Kusan, s-a prab~t sub atacurile
de persilor sassanizi.
catre Alexandru eel Mare (t323), a urmat stralucita era a prilnului mare inveacul
al IV -lea d.Hr., dinastia Gupta fondeaza al
imperiu indian, Maurya (322-185 i.d.Hr.). cu capitala la Pataliputra, pe treilea mare imperiu indian, dupaMawya i Kusan, care se va numi
malurileGangelui.Imperiul~i~aatinsmornentulsaudemaximaextensiun.e, Imperiul
cuprinzand aproape intreaga peninsula indiana, in timpullui Asoka Gupta (320-647 d.Hr.). In timpul epocii Gupta ~i in cursul catorva
(272-232 Ld.Hr.), eel mai ilustru reprezentant al dinastiei Maurya. secole ce au urmat,lndia nu a fost agresata de prea multi invadatori,
RegeleAsoka s-a convertit Ia budism ~ia devenit un aparator cornparativ cu alte perioade anterioare. Aceasta perioada este
energic al acestei noi religii. El a trimis calugari budisti In misiuni cunoscuta sub denumirea de "India hindusd", avand ca fundament
filantropice, educative, religioase in toate regiunile imperiului san, in aceea ce specialistii numesc sinteza brahmanica cristalizata religie-
tarile invecinate cu India, inregatele elenistiee din Asia ~i din nordul cultura - societate - ordine politica 16.
Africii ~iin unele pfu1i din Europa. Ideea fundamentala de care era 14. Unii cercetatori afirma chiar ca unii dintre acesti regi s-au convertit la
caIauzit acest mare rege - despre care unii istorici au afirmat ca budism. Un exemplu il reprezinta regele Milinda (Menandru), despre care Th.
reprezinta pentru budism ceea ce reprezinta pentru crestinism W. Rhys Davids sustfne ell a devenit budist ~ica a ramas in amintire pentru
Constantin eel Mare - a fost omenia, administratia interna si celebra sa conversatie eu filosoful-calugar budist Nagasena; cf. Th. W. Rhys
Davids, trad., The Questions of King Milinda, I-II, New York, 1936. Louis
abandonarearazboaielor de agresiune. EI era convins ca, oferind ca
Finot, in propria sa traducere a aceleiasi lucrari, nu Unp~~te parerea acestuia,
exemplu un guvem luminat, putea sa-i convinga pe vecinii sai de ca ~ialti autori; vezi Mllinda-Paiiha sau intrebarile Rege/ui Milinda, trad.
meritele noii sale politici si, astfel, sadevina un conducator moral al rom. de Durnitru Scortaru, Institutul European, Iasi, 1993, p. 2 I.
intregii lumi civilizate. Desigur, aceastanu inseamnacael si-aabandonat 15. Noul stil creat in arta budistli i~iare numele de la acela al regiunii din nord-
ambitiile sale imperiale, dar le-aadaptat eticii umanitare a budismului 13. vestul Indiei, care cuprinde astazi Afganistanul de sud sl anumite pllrti din
I Dupa moartea regelui Asoka, Imperiul Maurya incepe sa se Pakistan. Arta "Gandhara" a fost putemic influentata de arta romana orientals,
atingandu-si apogeul intre anii 130-150 si 430-450 d.Hr. Ea se caracterizeaza
destrame, mai ales datorita unor invazii straine in India prin reprezentarea idealizata a chipului uman. In decursul evolutiei sale se
septentrionala, remarca printr-o spiritualizare progresiva ~iprintr-o abstractizare formala, Vezi
Franz-Karl Ehrhard ~i Ingrid Fischer-Schreiber (Hrsg.), Das Lexikon des
13. Cf. A. L. Basham, op. cit., p. 54. Numeroasele masuri de reforma ale lui Buddhismus, Berna., Barth Verlag, 1992, p. 98.
Asoka sunt inscrise in "Edictele" sale; vezi Amulyachandra Sen, Asoka IS 16. ThomasJ. Hopkins, op. cit.,p. 82.
I Edicts, Calcutta, The indian Publicity Society, 1956.
I'
18 India. ReUgi~ i filosofie India: scurtA lstorie 19
.
" 0

incepand cu anul 1000 d.Hr, au aparut in India arabii seete. Prima dintre aeestereligii, cea a Vedelor, a fost 0 religie exclusiva,
:~ e = = ;~ ~ = !
s
~,ins tal andms colu la1XI II-:leao co nduce respor adieam
,

~~~t~:~~ = ~ t : 1 ~ ~ : ~ : E anua p ut utd even i relig iai ntreg ulu

~ i
a dinastiei Mogul (1526-1761). Praetie, domnia aeestei dinastii a maimari paqia populatiei Indiei. Ulteriorauaparut:celedou!mari ~
inceput dupa debarearea lui Vasco da Gama pe Coasta Malabar religioase cu un caracterreformator, avand carezu1tat constituireaaltor
(1498) ~ia continuat dupa fondarea eompanillor engleze ~i olandeze douareligii Ia fel de semnfficative:jainismul ~

~:~::n~~C:~
budismul.
(injurul anului 1600) sau franceze (1668); Dinastia avea sa dispam--~ :-t~.."~,=..--.~.. in prezent, inIndia, al!turi deadeptfireligiilorapl!
ruteinspatio1
abia dupa ce India a devenit dominion britanie (1761 ). Dupa eel de- indian, traiesc si adepti ai unor comunitati religioase straine, intre
care al doilea razboi monilial, inano1194 7, India si-aobtinut independenta, musu1rnani, crestini.mozaici.zcroastrieni, Deasemenea,mai existasi
unii astazifiindorepublieafederativaformatlidin21 de state. indieni apartinatori religiilor ''primitive''
(injurde40demilioanedeadepp.).
Astazi, India se prezinta ca 0 tara multietnica, multilingvistica
~i multireligioasa. Populatia ei, care numara injur de un millard de
locuitori, este de origine foarte diferita, cuprinzand, tntre altele, etnii
de euloare neagra, alba sau mongoli, care vorbesc 0 multime de limbi
si dialecte: munda, dialecte tibeto-birmane, limbt'dravldiene
~lindo-
arlene. Cea mai mare parte a loeuitorilor are ea limba materna fie 0 , '!
limba dravidiand fie una indo-ariand. Limbile dravidiene (telugu,
tamil, malayiilam etc.) sunt vorbite, inprincipal, inpartea de sud a
Indiei. Ceamai veche limba indo-ariana cunoscuta este sanscrita, in
care apare consemnata 0 foarte bogata literatura religioasa ~i Iaica,
Ineepand eu secolu1 al ill-lea i.d.Hr, sunt folosite, de asemenea, ca
,limbi literare asa-numitele limbi indo-centrale,pali ~ipriikn. Ele
nu
sunt 0 evolutie ulterioara asanscritei, ci i au origineain anumite
structuri lingvistice mai veehi, apropiate de sanscrita, dezvoltandu-
se paralel cu sanscrita Din limbile indo-centrale provinlimbileindo-
arienemodeme, dintre care cele mai importante sunt: hindi; bengali;
,,
maratbi pafijab i; gujarlitf, rajasthlinj~i oriyd.
Din punct de vedere religios, ~i astazi, India este un adevarat
ealeidoscop. Toemai de aceea nu putem vorbi despre religia Indiei,
ci despre religiile Indiei, intrueat fiecare etapa din evolutia religiei
acestora s-a transformat intr-o alta religie, eu diferitele ei sisteme si
~icunoastereamitologieisi religiei popoarelor indo-europene. Siimaveda (" Veda
cantarilor") contine texte imnologice preluate, inprincipal, din Rgveda. Imnurile
sale erau cantate de catre preoti special pregatiti'in
acest sens in cadrul actelor de cult. Yajurveda ("Veda formulelor

II. VEDISMUL ~I POSTVEDISMUL

1. Literatura sacra

. --.-..-._-.---R- eligia-vedica-esie-recoristituita astazi pe baza unor


scrieri religioase cu un caracter foarte diferit. Literal, notiunea Veda
inseamna
"cunoastere", "cunoastere sacra" ~ieste utiJizata ca denumire gen.btata
pentru 0 mare parte a acestei literaturi. Din punct de vedere
filologico-
istoric, Veda poate fi descrisa ca 0 literatura vasta, care reflecta, pe de
0
parte, conceptiile ~itIairile religioase ale primilor invadatori alieni
inIndia
~ pe de alta parte, pe cele profesate de catre acestiain veacurileurmatoare,
Literatura vedica a fost scrisa in limba sanscrita ~i cuprinde
unnatoarel~ ~pePrin~ipale de scrieri: a) cele patru colectii
(samhita): Rgveda; Siimaveda. Yajurveda ~iAtharvaveda; in
sensul strict al cuvantului, Veda desemneaza aceste patru
colectii de texte; b) Briihmana; c) Aranyaka; d) Upanisadele; e)
textele Siitra.
Ceamai veche ~iceamai importanta dintre cele paw Vede
este
socotita.8gveda (" Veda imnurilor"), euprinzand 1028 de imnuri redactate
in zece carp. A fost cornpusa in a doua jumatate a mileniului al Il
-lea Ld.Hr, si limba in care a fost scrisadovedeste faranici un fel de
dubiu ca textulreprezintaceamai vechefonnaaliterannii indiene de care
dispunem. Luata in sine, culegereanu este 0 lucrare unitara, scrisade un
singur autor, ci avem de-a face cu imnuri compuse inperioademult
departate in timp una de altasi apoi atribuite unorpersonaie celebre.
Canturile din aceasta culegerepot fi considerate celemai semnificative
izvoarepentru cercetarea
Vedismul Ii postvedismul - asa cum 0 aratA ~inumele lor (literal: "stand alaturi de invatator",
I I
'''invapi1;Ora data astfel") 17 - un caracter mistico-ezoteric. Din totaIul
21 sacrificiale") s-a pastrat in cinci colectii diferite !?i de 108 doar 14
cuprinde fonnulele ceremoniale folosite
Iarealizareaefectivaasacrificiului de catre sacerdotii 17. Conform teoriei acreditate de 1. Renou, astazi termenul Upanisad ar putea
fi interpretat ca deservind un intreg sistem de corespondente precise Intre
respectivi, in fine, Atharvaveda (" Veda vrlijilofj confine componentele personalitatii umane, elementele sacrificiale ~i structurile
descantece, universului fizic. Vezi L. Renou, L 'Inde fondamemale (texte seJectate de Ch,
~i,formulemagicefolositepen1ruizgonireaspiritelormalefice Malamoud), Paris, Hermann, 1978, pp. 149-151; semnificatia in sine a cuvannilui
. CuIegexea Upr;iJii~d este abordata pe larg de P. Deussen, Filosofia upanisadelor, trad.
rom., Bucuresti, Ed. Tehnica, 1994,pp. 23-26:
cuprinde 730 de imnuri folosite inanumite ocazii de catre
brahman, preotul care supraveghea respectarea eu strictete
a ritualului, acesta intervenind doarin situatiile in care
constataincaJ.careaanumitorprescriptll ritualice.
Briihmana (1000-800 i.d.Hr.) sunt tratate teologice
care explica
actelesacrificiale l?i
araDiseomificapasimbolicaaamatumtelorprivind aceste
sacrificii. Doua dintre aceste Briihmana apartin .8gveda:
Aitareya ~i
Kaushsaki. Cele rnai importante Briihmana care
apartin Yajurveda sunt: Satapatha i Taittii'iya. infond,
ele nusuntaltcevadecatsimple anexe, simple "comentarii
brahmanice" ale celor patru Vede.
Aranyaka ("Cmtile Padurii") dateaza din
perioada 800-600 i.d.Hr. si contin instructiuni !?i
meditatii pentru eremiti, pentru cei retrasi in padure, Pe de
alta parte, ele continua procesulinceputinBriihmana,
in sensul detasarii de actul ritual exterior ~iinteriorizarii
sacrificiului. Exista in aceste texte multe expuneri
speculative despre 0 serie de teme foarte interesante,
cum ar fi cele trei cai paraIele presupuse a exista intre
ritual, rnacrocosmos i microcosmos.
Cea de-a patra categorie, cea mai cunoscuta,
este aceea a Upanisadelor (800 - cca. 300 Ld.Hr.),
consacrate in mod deosebit misticii speculative. Au
aparut intr-o perioada de criza a brahmanismului
~i se distanteaza categoric de ritualismul acestuia, avand
22 India. Religie i mosofie 18. DupAcum s-a putut observa, fiecareia dintre cele patru Vede ii este asociat un
grup de Briihmana, Aranyaka ~i Upanisade.
sunt considerate a fi revel ate. Cele mai vechi ~i mai importante 19. "Ei transmit vinaya de la maestro la discipol prin traditie oral! $i nu Ie seriu
niciodata". "In India de nord nu se aft! nici un manuscris pe care sa-l pot
dintre acestea sunt urmatoarele: Aitareya; Kaushitaki-, Chandogya-;
copia". Vezi Biografia lui Fa Xian; Taisha Trip/taka, vol. 51, p. 864 h.; apud H.
Kena-, Nakamura, Orient $1 Occident: 0 istorie comparatd a ideilor, trad. rom.,
.'..,.Blhat{lir~~- si Taittriyo-Upamshad. ~el~dou!aparfin~da, Bucuresti, Humanitas, 1997, p.33.
a treia si a patraSiimaveda, iar ultimele doua apartin Yqjurveda
.
Literatura Siitra (siitra: "fir", "fir conducator") se constituie
din manuale foarte apropiate de textele Briihmana, care cuprind
reguli
scurte legate de ritualuri si viata morala, Practic, exista doua grope de
izvoare s iitra, ~i anume Srauta-Sisra care contin instructiuni practice
privind derulareamarilorsacrificii, ~ Grihya-SiUa, careprezinta
prescrippi referitoare la ceremonialurile private, desfasurateacasa.
Cele patru Veda, Briihmana, Aranyaka ~i Upanisadele,
adica Veda insensullarg al cuvsntului, au aparut -in
coneeptiaindienilor
-la inceputul timpului. Ele nu sunt opera oamenilor, sunt revelatie
divina si sunt desemnate ca sruti ("ceea ce s-a auzit"). Desi
literatura Siitra este de origine umaria, totusi ea este considerata
ca 0 traditie cu deplina autoritate, Indienii numesc aeeastaparte a
literaturii vedice Smiti (''tradipe''). Textele Smities: aparut, in
principal, pe la inceputul erei crestine si se deosebesc de Vede prin
faptul ca fonnulele sacre
cuprinse in ele nu mai provin de la un Absolut impersonal. in plus, in
vreme ce Vedele sunt accesibile doar membrilor castelor superioare,
dar in special brahmanilor, Smtti se adreseaza intregii comunitati,
inclusiv celei de-a patra caste, aceea a servitorilor sau siidm.
Scripturile vedice se transmiteau in vechime doarpe cale
orala,
Acest fapt parea un lucru aproape incredibil pelerinilor veniti din
afara Indiei, cum este cazul pelerinului chinez FaXian, care a
exclamat: "Brahmanii recita 0 suta de mii de versete din
mintea lor!,,19. De
''''r'ismul Ipostvedlsmul (sec. al vm-Iea)23, intemeietorulsistemului Vedanta.
, I
23 20. De Bello Gallico, VI, 14; cf. versiunea rom. C. Iulius Caesar, Riizboiul
galic. Razboiul civil, Bucuresti, Ed, ~tiintifica, 1964, p. 2 19. I
asemenea, cand savantii occidenta1i au inceput sa publice pentru 21. Cf. A. C. Bouquet (ed.), Radhakrishnan: Comparative Studies in
prima oara editii critice din Vede, ei au consultat "manuscrisele Philosophy Presented in Honour of His Sixtieth Birthday, London, George
vii", adica pe brahmani, a carer rnemorie era mult mai exact! Allen and Unwin, 1951, p. 155.
decat manuscrisele 22. H. Nakamura, op.cit., p. 33-34. I

23. Vezi M. Hulin si L. Kapani, Hindutsmul, in: J. Delumeau, Religille Iumii,


propriu-zise, in convingerea brahmanilor, scrierea ~icopierea Bucuresti, Humanitas, 1996, p. 336.
textelor
ar fi putut da nastere mai usor la erori decatpastrarea ~i
reproducerea acestora din memorie. Chiar cea mai mica
greseala de asimilare a scripturilor era considerata un pacat de
rieiertat. De altfel, in vechime
gasiID 0 situatie similara ~iin Occident, in Galia unde, potrivit lui
Iuliu ceza1', druizii "socotesc ca religia nu permite consernnarea
in scris a lnvataturii lor ...", pentru ci1, Intre altele, "cei rnai multi,
bizuindu-se pe I
scris, suntin general mai puJrsrguincio~ in inv8.fareape derostsi nu
mai acorda atentie memoriei' 1. Si tot la fel, in vecheaJaponie,
miturile ~i ritualurile erautransrrrise
generap.iIor1.111Il8.toareprinintennediul memoriei de catre gruparile
sacerdotale ereditare de pe lang! curtea imperiala22
Astazi, Vedele nu mai prezinta decat 0
importanta "arheologica". Scrise intr-o sanscrita mai mult sau
mai putin arhaica, ceea ce Ie face accesibiIe doar unui numar
limitat de bralunani eruditi, ele n-au fost niciodata traduse
invreuna dintre limbile curente ale Indiei. Transmiterea lor
traditionala orala, de la maestru la discipol sau din tata In fiu,
se mai pastreaza doar la cateva generatii de brahmani
traditionalisti, cu precadere in sudul Indiei. Pe de alta parte,
solemnul sacrificiu vedic si-a pierdut mult din semnificatia sa de
odinioara, ba chiar acapatat 0 nota desueta, iarmarile divinitati
vedice au intrat intr- un con de umbra. La drept vorbind, doar
literatura upanisadicaramzne
vie ~i actuala, mai ales datoritA comentariilor celebrului
filosof'Sankara
India. Rellgie i fiJ~sofie Vedismul ,I postvedismul 25
I 2. Divinitati ~isemnificatii Of, ) ..: , priI'tiordiale, Dit3is, comune tuturor triburilor arlene, ~ eaele dezvaluie,
,':':~:'t::;~';
prin chiar numele lor, binomul originar "lumina (zi)" - "sacru,.27.
Dyaus s-a bucmat, desigur, c8ndva, deautonomia unei divinita;i
- Dupa cum arata textele vedice, experientareligioasa a omului reale, anumite unne in acest sens fiind consemnate intextele vedice:
~""'..'. -- dinacea vremeera centrata pelumeadeaici. ExistAo stransa corelare perechea "Cerul si Pamantul" (Dyiivapphivl)28, invocatia adresata
intre lumea naturii, cosmos ~iviata comunitaraa omului, Fenomenele "Cerului Tata'.29, catre "Cerul care e totul',3o. De altfel, hierogamia,
naturale emu ele insele fie divinizate, fie st:rans legate, aproape tn fiecare atotstiinta, creativitatea sunt atributele specifice unei autentice divinitlip
aspect, de, sentimentul divinului sau al sacrului. Pentru poetii vedici,
~~_"._,~~Y!!!"1!!l.&P.19saoia~rele, stelele erau realitati vii, ele alcatuiau 0 uraniene. Ulterior, insa,Dyaus se "namralizeaza", el tnceteazasamai
parte incontestabila a vietii spirituale. Multe dintre imnurile exprlme sacrul ceresc, de acum el nu vamai mdeplini functia unui
vedice nu erau adresate unui anume zeu al soarelui, unui zeu allunii zeu suprem ceresco
sau unui zeu al focului etc., ci insusi soarele, insa.~i luna, focul sau o alta divinitate a naturii este Ushas, zeitazorilorzilei, Aurora,
chiar fulgerul coborand dinnori reprezentaumanifestari ale sacrului, care a inspirat ~i careia Iisunt consacrate multe ~ifrumoase imne din
ale muninosului. Rgveda. Imbracata in lumina, ea apare la rasarit, l~i descopera gratiile
Pe de alta parte. in Rgveda, de pilda, descoperim 0 ~i alunganoaptea, Ea este 0 dansatoare cu sfuili descoperiti. LUmina
reprezentar~ antropomorfica a zeilor, similara altor divinitati indo- ei trezeste tot ceea ce este viu la viata, pasarile zboara din cuiburile
europene, cum ar fi cele grecesti: li se atribuie cap, fata, ochi, brate, lor, iar oamenii 0 pomesc dupa mancare, De asemenea, zeul
maini, picioare si alte parp ale corpului omenesc. Formele zeilor sunt Sirya, zeul soarelui, era privitcao divinitatecaretrezesteoamenii,
insadeseori neclare, iar anumite membre sau pArfi ale lor sunt concepute j
stimulandu-i spre activitate, EI spioneaza intreaga umanitate ~iobserva
I strict figurativ, pentru ale deserie actiunile, De exemplu, limba si
toate faptele bune ~irele ale oamenilor; tot lafel, alunga bolile ~ivisele
membrele zeului focului nu reprezintanimic altceva decat flacmile sale; rele, Soarele moo era invocat ~isub numele Savitar ("Cel care
bratele zeului soarelui suntnrzele sale, iarochiul saureprezintadiscul somz.24. hnbarbateaza"), El dilatore~te incarele sale de aur ~iobserva toate
lntre zeii care reprezinta diferite fenomene ale naturii amintim, creaturile. Asemenea
in primul rand, pe Dyaus pitar, parintele cerului25, numit de multe ori lui Sirya, el trezeste dimineata toate vietatile, iar seam trimite la odihna
~i parintele multora dintre celelalte divinitati vedice. EI se afla intr- toate animaIele ~ipe toti oamenii. De asemenea, in imnele vedice, el
o relatie foarte stransa cu zeitaPphivimiitar ("Mama-Pamant"). este implorat sa izgoneasca toate duhurile rele. Luna despre care se
26
Dupa cum arataMircea Eliade , este cert ca atat zeul vedic vorbeste inanuniite imnnri ca despre unfenomen al naturii, nu apare in
Dyaus, apoi italicul Jupiter, elenul Zeus, cat si zeul germanic Tyr-zio Rgveda ca 0 divinitate de sine statatoare. Desigur, anumiti cercetatori
no sunt altceva decst forme istorice evoluate ale unei divinitati au Incercat sa identifice diferite divinitati vedice cu zeul lunii,
insanici
,,
uranie.p, e
unaclintre teoriile lansate pfulaacum n-a fostsuficient de
convingatoare,
24. A. A. Macdonell, A History of Sanskrit Literature, New York, D. ApJeton I

and Co., pp. 71n2. 27. Cf. in sanscrita div. - "a straluci", "zi"; dyaus - "cer", "zi"; apoi dios, dies,
25. Poetii rigvedici se adresau acestui ''tatli ceresc" cu forma de vocativ "Dyaus deivos, divus; apud ibidem.
pilaU' ("0. Tara Cer!"); vezi .8gveda, VI, 51, 5 etc. 2li~l;!gveda, I, 160.
26. M. Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Bucuresti, Humanitas, 1992. p. 79. 2fhAJharvaveda, VI,4,3.
30. Ibidem, 1,32,4.
26 India. Religie p fl1osofle 34.
Cf.
Paljanya,zeulploii,avearoluldeaajutapIantelesamsam~dealenutri. latina:
ignis;
Prinaceasta,elsiinbolizanudoarfertilitateainge.nera4insensulcAsimboliza englez
s8n.'lan1a p1antelor,ci constituiachiar"embrionul"vacilor, iepelorsi femeilor. a:
,,,-.,,"~...-D- upacum spuneaxn, diferiteIe fenomene aIenatmii igniti
aparuneori on.
35.
ca fenomene fizice iar alteori ca divinitati. Nu arareori, este dificil Arieni
de facut distinctie cand acestea sunt concepute ca insesi fenomene i
ale naturii !ii~ ca intruchipari div:ine alerespectivelorfenomene vedici .....
"prive
naturale. sc I
-----_Acest lucru este valabil, de pilda, pentru vant, care apare desemnat in focul
care
1
imnurile vedice sub doua denumiri: Villa ~iVilYl} Cele doua nume i~i
arunc
sunt folosite atilt pentru vant ca divinitate cat ~ pen1ru fenomenul a n!
natural in sine; totusi, denumirea de Viua este utilizata eel mai cArile
frecvent pen1ru adesemna vantul cafenomenal naturii. Cbipul in sus
drept
saunu poatefi descris, 0
2 fiin~
ilauzim doar cum sufla, Vdta este numit respiratia (atman) zeilof3 ,
33
iar despre Vayu se spune intr-un imn ca arproveni din suflul
(prana)
omului primordial. Viiyu pare safi avut 0 anumita semnificatie
cultica; el este invitat deseori sa bea soma si este primul din nmdul
zeilor care primeste 0 inghititura din aceasta baumra sacra.
00114 divinitati foarte semnificative prinrolul pe care iljoaca
in
desfasurarea sacrificiilorvedice ~icare reprezintA totodata personificari
ale unor fenomene fizice erauAgni ("focul") ~ Soma (nume alunei plante
~ial bauturii sacre extrase din
aceasta).
34
Zeul vedic a1 focului, Agni , este cu precadere un zeu al
sacrificiilor, Focul poartajertfele de pe pamant la zeii cere~i35. De
asemenea, arienii vedici credeau caAgniii conduce pe ceilalti zei
spre
31. Cf. latina: ventus; germans: wehen - "a sufla" Wind - "vant".
32 . .8gveda. X, 168.
33. Ibidem, X, 90.
Vedismul i postvedismul 27 s jos mama sa De asemenea, Agni este numit apaln napiit ("zeul
a apei"), lntrucat el se aprinde in apele atmosferice, adica in norii
locu1 unde se aduceausacrificiile, intrucat eI cunoaste atat drumurile spre u furtunii, coborand pe pamant sub forma fulgerulues.In cer, zeul se
zei cat!ii pe cele spre pamant. Prin urmare, el erasocotit un fel de caIa.uza naste in fiecare dimineata sub chipul soarelui. ,
,
a zeilor ~ioamenilor. Brabmanii 11considerau drept arhetipul ceresc Dupa cum aminteam, ca ~iAgni, zeul Soma juca si el un rol
aI deosebit de important in cadrul actelor sacrificiale.Insa, este dificil de
sacerdotiului. Pentruei, el eSteSarerdotUl SacrificiBJ. diVhf6. ba1OritArolului .' i
a stabilit candSoma reprezinta divinitatea propriu-zisa in sine ~i
sao principal in conducereasacri:ficiilor,Agni leplezenta verigade 1eg8ttu:'a cfuld aceasta no\iune desemneaza doar planta sau bautura soma,
din1re zei si oameni. De asemenea, era zeul care proteja casele oameni1or, r
extrasa din aceasta 9. Fire!ite, despre aceastii a doua semnificatie a
aIungnd beznele, indepartand diavolii, aparBnd de boli ~ide~i. Tocmai tennenului
c
deaceea, relatiile luiAgnicuoamenii eraumaistranse deestcelecualti -. -e'

37 e 36. "il cant pe Agni, capelanul, zeul sacriflciului, preotul, lnchmatorul, care ne
zei, fiind totdeauna invocat cu fuarte mare incredere
a umple de daruri"; Rgveda, I, 52),2.
Ca principiu cosmic, Agni este 0 veriga de legatura Intre
37. "Du-ne, Agni; spre belsug pe dnnnul eel bun ... crurA-ne de greseala care ne
cele trei lumi; el apare in cer, in atmosfera ~ipe pamant, Zeul se naste d rata~te ... cruta-ne de boli, Apara-ne mereu, Agni, cu neobosita-ti pazA..Nu ne
zilnic pe pamant, ~ianume atunci cand omul aprindefocul prin frecarea e parasi mmniaeelui viclean .:" ; ibtdem.l; 187,1/5.
a doua bucati de lemn uscat: bucata de Iemn de deasupra este tatal 38, "Cind te ni1pust~ti asupra arborilor ca un taur flmnand, lasi in urma ta 0 elM
n~ .."; ibidem, J, 58,4. .
vie care inghite oblatiile, actionand In acelasi timp ca mesager catre zeii ceresti. 39. Este cert c1! ai tarziu, planta aceasta folosita in primele secole de catre
m.
Ei nu se roaga unui spirit al focului, ci chiar focului Insusi, conceput in maniera indo-arieni in scopuri ritualice a fost inlocuit! de alte specii botanice. Soma-
religioasa, dar inc! fenomenal, ca 0 crearura divina, plin! de vial! ~iputere" ..W. haoma este formula indo-iranian! a bauturii "nernuririi" (amrita); este probabil
Hopkins, Origin and Evolution of Religion, New York, Yale University Press, ca ea s! se fi snbstituit bautnrii indo-europene madhu, "hidromelul". Vezi M.
1923,p.50. Eliade, lstoria credinte!or #..., I, p. 221.
~ ,~"<-.<"'" '." "
. t
.a .
28
29
vom vorbi mai pe larg cand vom aborda problema sacrific1ilQr si pedepseste cu strasnicie pe cei pacatosi, De asemenea, el este un zeu
ritualurilorvedice legate de acestea. atof$iutor~i1Dlmartorconstantaladevarului~minciuniiNiciofiipturanu
Ca divinitate, Soma se impune prin atribute similare celor .poate gandi sau sav~i vreo faptA tara a:fi observat de ciitre acest zeu,
conferite mai nnurorzeilorin general: este atotvazator, inte1ept, victorios, Ordinea impusa de Varuaa se identifies cu legea cosmicti
generos etc. EI este considerat prietenul ~i ocrotitorul altor zei, (pa) . .8.ta este legea care cuprinde intreaga lume, pe care nu doar
44
dar
mai ales al zeului Indra. De asemenea, el este nurnit Regele Soma, cu oamenii, dar chiar ~izeii trebuie sa 0 respecte necondiponat : ea este
precadere datorita importantei sale rituale. In literatura brahmanica, garantul intregii ordini cosmice, morale ~i liturgice. Caile urmate in
Soma este identificat frecvent cu luna, iar in sanscrita clasica notiunea vial! de catre cei buni, care respect! ita, se numesc vrata 45. Pentru
46
de soma apare ca un tennen uzual pentru "luna". vedici, universul in ansamblul sau era un intreg ordonat perfect .
Celelalte divinitati vedice nu sunt forte personificate ale Pe de alta parte, tot de Varuga se leaga foarte strans conceptul
47
naturii de mliya Desigur, aceasta corelatie pare oarecum antinomica in
sau fenomene fizice. Desigur, cateva dintre acestea apar strans
corelate
cu diferite fenomene ale naturii, dar nu se poate confirma elar daca in cazu1 acestui zeu care este pastratorul ~i garantul ordinii cosmice. In
Iasemenea cazuri este yorba realmente de trasaturi primordiale ale sau, in tenneni cosrnogonici, trecerea de Ja 0 epoca primordial! Ja epoca actuaJa,
aces, tor divinitati, de la 0
"stare" baodca la 0 lume organizata,la W1 "Cosmos". Cf M. EIiade, lstoria crwn/elor
j VanJ1)Cl apare in multe inmuri impreunacu zeul Mitra. Ambii
I I
sunt desemnati ca asura ("domn puternic,,)40. fn Rgveda, si alti zei #, ..,I,p.209.
apar purtand acelasi nume 41,iar in anumite cazuri chiar unii demoni - .
adversari reeunoscuti ai zei1or- suntdesemnati ca asuras. Mai mult 43. Cf. f.?gveda,V, 85.
decat atat, maitarziu aceasta denumire este consacrata exclusiv
demonilor 42.
Varuna este conceput ca eel care mentine ordinea firii si
ordinea morals, este randuitorui Iegilor naturii. EI a statornicit cerul
~i pamantul, este omniprezent si apamtorul intregului univers,
suportul cerului ~i pamantului43 Fiind garantul ordinii morale.
Varuna ii
40. Vezi, de pi IdA,Atharvaveda, I, 10, 1 etc.
41. Ibidem, VI, 83, 3.
42. Textele vedice fac chiar aluzie laconflictul declansatlntrezei (cleva) ~i asuri: Acest
conflict apare pe larg prezentat ~icomentat in epoca post-vedica, in textele
Briihmana.
Succesul zeilor in lupta contra asuri}or s-a datomt filptului ca Agni i-a abandonat pe
acestia din WTIll, fiinddlnu posedau sacrificiuI (J.?gveda, X. 124; V. 5). De fapt, acest
conflict mitic reflecta lupta "zeilortineri" (cleva) impotriva unor divinitap
primordiale
Rgveda, maya semnifica 0 schimbare cu caracter nociv a ordinii
existente, schimbarea demonica ~i iluzorie, dar in acelasi timp ~i
"striearea stricaciunii~,48,adica distrugerea a ceea ce este rau, pe lima
restabilirii unei ordini alterate ~ischimbarii in bine. De aici se poate
trage 0 concluzie foarte simpla: exist! maya rele ~imaya bune. Primele
vizeaza inspecialviclesugurile", "vrajile", rnai ales cele de transformare
demonica, ca in cazul sarpelui Vitro, mayin-ul sau magicianul, prin
excelenta, asa cum rezulta din Iupta acestuia cu zeul Indra. Fireste, 0

44. IJ.ta a fost uneori comparat cu conceptul grec despre moira ~j cu eel
chinez de dao, dar, la fel ca acestea, n-a fost niciodata personificat. Termenul a
Incetat sa mai fie utilizat in India chiar inainte de aparitia budismului, dar conceptul de
I.eg~ cosmic! a dorninat gandirea indiana. ulterioara, fiind exprimat prin alte nopum
(karma sau dharmp). Vezi T. W. Rhys Davids, Lectures on the Origin an~. Growth
of Religion as Illustrated by Some Points of Indian Bruddhism, editia a II-a,
London, Williams and Norgate, 1891, pp. 279-289.
45. Rgveda, IX. J 21. I; X 37. 5.
46. Aceeasi conceptie era impA~itA, de altfel, ~ide vechii greci; vezi Platon
Opere I, Editura Stiintiflca, Bucuresti, 1974, p. 371.
47. Etimologic, termenul maya este derivat de catre aproape toti lingvistii, din
rada~in~ ~ay - "a schimba", Vezi M. Eliade, Istoria credintelor si ... I, p. 21 I.
48:'Vezl G. Dume~il. Ordre.fantaisie, changement dans les pensees archatques
de I In de et Rome, m: Rev. Etudes Latines, 32, 1954, p. 142 sq.
3 ---:----------V-edismul,ipostvedismul 31
..
asemenea maya distruge ordinea cosmica, lmpiedicade pildAmersul fiind delegatul cuplului si sa-~i asume caracteristicile ~imodalitatile de
soarelui sau tine apele legate, provocand seceta etc. Maya bune, exprimare ale amandorora, chiar acelea care sunt atribuite in mod
insa, dimpotriva, restabilesc ordinea cosmica, sunt tocmai un diferentiat celuilalt atunci cand se face distinctia intre ei.
fel de Binomul Mitra-Varuta; care, inca din cele mai vechi
"anti -maya", sunt mliya de lupta impotriva fortelor demonice, sunt i timpuri, juca un rol considerabil ca expresie prin excelentaa
"
maya creatoare de forme !iiifiinte, pe care zeul Varu,pa Ie foloseste !, Suveranitapi divine, a fost, tocmai de aceea, folosit mai tBrziu ca
din plin. Maya cosmologica poatefi considerata ca un echivalent pentru formula exemplara pentru toate cuplurile antagonice, opozitiile
[fa. Astfel, descoperim multe pasaje prezentand alternanta zilei complementare.
cu noaptea, mersul soarelui, caderea ploii ~i alte fenomene care tin Mama zeilor V'aruia ~i Mitra esie zeita Aditi, care este ~i
de [fa, ca rezultate ale acestei mliya cosmologice, creatoare 49. 1
I
mama altor divinitati, Fiii ei constituie laolalta 0 grupa speciala de
divinitati: adityas. In afara de Varuna ~iMitra, mai trebuie amintit
Zeul Mitra nu apare in Vede portretizat cu prea multe trasaturi
care sa-i apartina in exclusivitate ~icare sa-l individualizeze pregnant ir Aryaman, ocrotitorul arienilor; el patroneaza toate problemele legate
fata de ceilalti zei. De cele mai multe ori, el apare in compania zeului j
de ospitalitate ~iincheierea casatoriilor.
I FaramdoiaIa, celmai semnificativzeu din vecbiul panteon vedic a
Varuaa. De altfel, lui i-a fost dedicat un singur imn, in care apare I fost Indra. Acesta este invocat in aproape un sfert dintre cele peste 0
independent de ceilalti zei vedici. EI este zeul prietenos, care mie de imnuri din J.?gveda. Indra estereprezentantul divin al marelui
intruchipeaza eel mai bine armonia ~iintelegerea intre oameni. Acest ideal al acestei epoci; mai precis, el esterazboinicul viteaz, care a condus
lucru 11ilustreaza insasi etimologia numelui sau - "pact", "acord", poporul
"pne. S oare 1e este oc hi u 1 sau 50 ; d e aceea, el vede totul, san victoriossprelndia, sprenoualui tara, ~ caredovedeste ~iincontinuare,
t eme'". in:fi.ecarezi, 0 deosebita vitejie intimpulluptelorin care sunt cucerite no~~
nu-i
scapa nimic,
I Inepoca vedicatfu-zie,Mitraesteidentificatcuziuaiar Varuza trad. rom., Bucuresti, Univers Encic1opedic, 1997, p. 55 sq. I

cu noaptea. Totusi, aceasta opozitie dintre cei doi zei - dupa cum
subliniaza multi cereetatori'" - nu este una de ostilitate sau de
rivalitate, ci exc1usiv de solidaritate ~i complementaritate, omologate
in varianta "soare divin - soare noctum". Cele doua divinitati, cu ideile
~iconduitele lor, sunt la fel de utile vietii oamenilor ~icosmosului.
Cdnd sunt opuse, ele nu se plaseaza automat una de partea "bun a",
cealalta de partea "rea", Mai mult decal amt, in imnuri, nu numai ca
opera lor comuna este in general atribuita, cu toate aspectele ei,
cuplului ca intreg, dar se intfunpla uneori ca unul dintre cei doi zei,
nurnit singur, sa apara ca

49. M. Eliade, Istoria credintelor $1... I, p, 211 sq.


50. Taittlriya-Briihmana, III, 1,5,1.
51. Vezi mai pe largo G. Dumezil, Zeii suverani at lndo-europenilor, ed. a III-
a.
roditoare regiuni. De aceea, Indra este considerat ~i divinitatea cea mai
activa~ezeii vedici. EI esteunrazboinicagresiv, intrandinluptAin
carul sau din aur, tras de patru em de culoare maro-gaIbui. Inmna
2
dreapta tine anna sa temuta, vojra ("tunetul"i In timpulluptei, el
Iibiruie pe
adversarii zeilor ~ioamenilor ~icapturea.zao mare prada de razboi,
Indra este descris ca un urias de 0 marime ~ 0 foqa inimaginabila,
Foameasi setea care iIcaracterizeaza sunt pe masura dimensiunilor
sale; el poate consuma cantitati enorme de came !iiipoate bea lacuri
intregi de soma. Bautnra aceasta sacra era foarte importanta
pentruIndra, fiindca, dupa ce 0 consuma, capata forta necesara
pentru a savr~i faptele de vitejie amintite. Inimnurile vedice, el este
deseori invitat sa participe lasacrificiul soma; cnd se consuma aceasta
baut:ura, pentru a primi noi forte, pentru
a-i birui pe dusmani in lupta~ a captum prada de razboi pentru adeptii saL

(2 . J.?gveda, I, 32.
1,
32 .~ " ...,,,.,,,,~edismul-i postvedismul
.
33
Cea mai mare fapta de vitejie a luiJ1UUa este Iupta sa impotrivalui<Ylfra, Zeul care se preocupa de bunastarea poporuIui este P iishan:
El
~arpelc: sau dragonul asezat pe munte, unde "leaga" apele, prov6~d este invocatcacel care cunoasrednanurile ~itoate carari1e, fiind
protectorul seceta, In timpul acestei lupte inv~, ceru1. ~ pamantul se cutre:mlJI'lt ~.Stapanul drumurilor. Toti cali.itorii din perioada vedicAn
cereau proteqie In cele din urma, Indra, redescoperindu-si fortele, dupa ce a consumat ~n ",.,pentru a putea evita toate primejdiile care iipandeau
cand se deplasau
soma, reteaza capul monstrului cu vajra sa ~ielibereaza apele53 intr-o anumita directie, De asemenea, cu ajutoruI sau, oricine
putea

:::~.~=:=rz=~'::;:.r_=:._~~;;_==
Indra nu ucide msa 0 singura data dragonul, ci inmod repetat, , descoperi 0 pajiste bum, zeul protejandu-l pe respectivul ~itunnele
sale

pe,ntru 0 continuitate a vietii, pentru biruinta vietii asupramortii tocmai : cu soarele, iarcomentatorii indieni ilidentificachiar
cusoarele.
prin moarte, prin sacrificiu, dar nu printr-un oarecare sacrificiu, ci printr- Vishnu, care este invocat doar in caleva imnuri vedice,
pare un sacrificiu violent sa fi indeplinit 0 functie de reglementare a ordinii cosmice.
Trasatura
Inluptasa,Indraprim~deseorisprijindinparteaMarutilor sa esentiala 0 reprezinta cei trei pasi facuti prin care mascara
55
(Maruts), 0 oaste de luptatori 'linen, de aceeasi varsta. Marl ~iputemici, pamAntul Doi dintre acestia sunt vizibili pentru om, insa eel de-
a! inarmati cu Ianci scameietoare, ei zboara prin aer in care din aur. Cand- treilea, eel mai inalt, transcende inmod absolutspapul uman. EI
aparei, totul secutrernurartunetul.ploaiasi vanml urmeazadrumul lor. In
instituie "anul" (constand din patru anotimpuri - fiecare a cate 90 de zile lii
timpuI Iuptei, ei cnta, pentru a transmite puteri suplimentare zeuIuilnma. " '., ;''.,.",~.,.)n~op similar unei roti care se pune inrniscare, in lupta impotriva
ti),
56
Cei doi zei Aivini54 sunt invocati deseori in Rgveda. Ei sunt dragonului V.nra, Vishnu creeaza spatiu pentru Indra Prin pasii
frat] gemeni, nedespartiti ca cei doi ochi, ca cele doua maini sau ca eei marl facuti de el, Vishnu creeaza spatiu pentru Indra in timpulluptei
doi sam. CIl toate acestea, se spune despre ei ca s-au nascut separat. acestuia. Astfel, se mona despre Vishnu ~i Indra ca ei ar fi cei
care Asvinii poarta grija de fertilitate lii sana tate. ei sunt aceia care daruiesc ar fi extins in comun spatial atmosferic si cosmic. In
literatura copii sotiei unui barbat steril, ei fac ca laptele vacii sa curga din nou ~i brahmanica, cei trei pasi ai lui Vishnu sunt corelati evident
cu pamamul, tot ei se preocupa ca fecioarele sa se casatoreasca, In acelasi timp, ei atmosfera ~ cerul, zeuI fiind identificat cu
57
sacri:.ficiuI Preotul care aduce
sunt medici ceresti, care ii ajuta pe cei bolnavi ~ipe cei suferinzi. Ei sacrificiuI 11imita pezeuI VIShnu, f8cand cei trei pasi ai lui VIShnu pe locuI
pot vindeca chiar orbi ~i ologi. unde se sav~sacrifi.ciuI. Prinaceastaidenti:ficare eu
VIShnu,sacerdotul
53. S-a propus chiar 0 teorie In aeest sens, conform careia termenul vma ar cuprindeaintreguniversul:paman~spat:iuIatmosferic~ceruL
Insemna "dig" ~ica mitul aeesta reprezinta faptul istoric al distrugerii digurilor 0 divinitate mai aparte inpanteonul vedic 0 reprezinta
Rudra;
construite de autohtonii din Valea Indusului de eltre invadatorii arieni. Cf. care apare la fel de neprietenos amt inrelatiile Cll ceil alp zei cat ~icu
D.D.Kosambi, An Introduction to the Study of Indian History, Bombay, Popular oamenii. EI ii terorizeaza pe oameni prin furia sa demonica lii ii ucide
Book Depot, 1956, f.p.; apud H. Nakamura, op. cit., nota 21, p. 39. Totusi, priIlt .. tfeluldebolisicatastrofenaturale.Aveaunparimpletit58,brun
n,.

aceasta teorie pare putin plauzibila, .". 1!1' >

p4. Cei doi A.svini (literal "ei:i1Aretii") sunt comparabili eu dioskouroi greci sau 55 . Rgveda I, 155,6.
castorii din religia vechilor romanl; Cf. N. Achimescu, Istoria si filosofia 56. Ibidem, V, 5.
religiilor la popoarele antice, Iasl, Editura Junimea, 1998, p. 306. Mai sunt 57. Satapatha Briihmana, I, 9,3,9 sq ..
cunoscuti sub numele de Niisatyas. 58. Rgveda I, 114, 1,5.
.. -.
~
",_..-- ..
"- ..... ,.

34 India. 'l~ellgie-ilfilasofie "v:.dismulfi"postv.edismul 35


S9
inchis , pantecul sau era negro ~i spatele rosu, Totdeauna umbla ~iapele, iipas, aparocazional personificate inJ.?gveda. Arienii vedici
inarmar cu arc ~isageti, ,irnbrikat in piei de animale, si bantuia prin vorbesc despre ele ca despre fecioare sau zeite ~iIe invitA uneori sa ia
muntii, cei mai izolati l1ifiorosi, . parte Ia sacrificii. Ele au puteri taumaturgice si purificatoare. Se
crede
Caracterul malefic al acestui zeu apare ilustrat rnai evident iri~.<. ;"'--=="'ca top cei ce intrau in apa se purificau.
> .,." I

literatum postvedica, Ellocuieste m pad-urisijungle saIbatice,stapan~ Apsaras ' ~iGandharvasreprezintlidouagrupe de fiinte


divine,
60
peste toate fiarele salbatice ~ipeste top cei izolati de societateaariana, corelate deseori cu procreerea. Apsaras', care sunt pomenite doar
Daca ceilalp zei locuiesc undeva inrasarit, ellocuieste in nord, in muntii arareori in Rgveda, erau la mceput, in conceptiaanumitor
cercetAtori, Himalaya. Fiind 0 divinitate de tip contrar, Rudra nu poate participa .~'''''~..:.wn_i,mfe ceresti acvatice. In literatura vedica de mai
tarziu, le tntalnim
la sacrificiul soma, la care participa ceilalti zei, ci are parte doar de atAtineer cat si pe pamant (in lacuri, rauri ~iin arbori). Ele erau sotiile
anumiteofrandealimentareanmcatepepamant,deresturilecareramBneau acelorGandharvas~iob~uiausalocuiascaimpreunainanumiparbori.
61
delatmelesacrificiisaudediferiteofiandedinsacrificiilevM8mate Cand nuntasii treceau pe lnga asemenea arbori, Apsaras ~i II

In general, Rudra simbolizeaza atdt in Vede cat l1in Brahmane Gandharvas erau invocati de catre acestia pentru a asigura 0
casnieie tot ceea ce este haotic, nociv, imprevizibil. Cu toate acestea, el are ~i fericita pentru mireasa, De cele mai multe ori, ele sunt
considerate
o larura mai "prietenoasa", fiind denumit Siva ("binevoitoruI", drept fiinte prietenoase, dar alteori emu percepute si ca forte adverse,
"prietenosul"), Este evident ca un zeu care aduee atdtea prejudicii, se care- i pot transforma pe oameni in posedati. Tinerele necasatorite
poate, totusi, de asemenea, abtine de la sav~irea raului, De aceea, :'0<"''' erau privite ca apartinand acelor Gandharvas. In primele zile ale
. de multe ori, el este invocat sa crute familia ~ianimalele acesteia, In casatoriei, in timp ce sotii trebuiau sa traiasca in totala pudoare si
anumite cazuri sunt elogiate calitatile sale taumaturgice: el este eel mai ap~tinentAsexuala, Gandharva era socotit rivalul sotului abia
casatorit cunoscut dintre medici, cunoaste mii de mij loace de vindecare a ~iilhplorat sa se indeparteze de sotia proaspat casatorita
~isa mearga oamenilor si animalelor. la sotia sa, Apsaras '.
Divinitiitile feminine par, in general, sa nu fijucat un rol prea Tabloul pe care ni-l ofera textele vedice despre divinitatile din
important inviatareligioasadinperioadavedica.Amamintitdejadespre aceasta perioada este unul foarte variat, Nu poate fi afirmat despre
P 'tthiv.i,Aditi si despre Ushas, cea mai importanta dintre divinitatile nici unul dintre zei ca ar domina cu absolute autoritate ~i
consecventa feminine. De asemenea, poetii vedici personificau diferite rauri, intre panteonul vedic. Este, insa, foarte adevarat cli anumite
divinitati din care locul principal ilocupa Sarasvati. Aceasta zeita era invocata literatura vedica domina in anumite privinte ~i
circumstante acest impreuna cu surorile ei, respectiv celelalte rfuni din partea nord-vestica panteon. Daca, totusi, am incerca sa tragem
concluzia ca un anume
a Indiei, fiind socotita mama tuturor duriior. Ea era eea care daruia zeu este absolut suveran, pe baza modului in care apare invocat in
putere de viata si urmasi, In literatura brahmanica, ea este identificata anumite imnuri vedice, tot la fel de bine putem constata ca in alte
cu Vtic (HCuvantul"), care apare reprezentata uneori ca 0 zeitA.Chiar , , asemenea imnuri vedice este invocat un alt zeu, avand semnificatii ~i
atribute diferite, Am putea chlar cita imnuri, in care 0 anurne divinitate,
59. Ibidem, n,33, 5. aparent primordiala ~ipredominanta in alte imnuri, se dovedeste a fi
60. Satapatha Briihmana, XII, 7, 3,20.
dependenta de divinitati absolut nesemnificative.
61. Ibidem, I, 7, 4,9.
,.J. "_,,,'~,"
I 1
.
37
. . _~;',;:k '
InperioadaBrtihmanelor, religia vedica s-aindreptat o~lun , Toemai de aceea, monoteismul in sensul de credinta intr-un
spre un zeu principal, un creator, Prajapati, :tara ca aceasta tendinfA Dumnezeu personal ~i transcendent, care creeaza lumea ~i0 proniaza
sA pam la s~tul veacurilor, este prezenta doarin acele traditii religioase
se concretizezevreodatainmonoteism. Pomind dela identificareainitialA
a divinitAPloruna cu cealalta, religia manifestare a Absolutului i orenda de la
indivizibil. Cand ideea de i populatiile tribale
vedicaacondus mai degrabala ideea indiene din America.
aparitie a lucnnilor dintr- n
-~'''.-- I" ' p
Vezi Fr. Heiler, Die
un principiu unic Religionen der
de principiu unic al lumii, asa cum e
primordial a fost Menschheit, hrsg. von
apare inliteratuIa upanisadica, confirmata ~iiDs~ita de r K. Goldammer, 5.
. i Auflage, Philipp
catre ganditori, incepand
S-a ajuns, astfel, la o Reclam jun., Stuttgart,
sa se in:filtreze ~iin a 1991,p. 144.
convingerea ca exista 0
mentalitatea poporului, d 64. B/hadaralJYaka
realitate ultima,
comparativcucaremultitudin zeii au ajuns sa fie e - Upanisad, trad. de
considerati ca manifestari l Radu Bercea, Editura
eadedivinitalinureprezi.ntade $tiintifica, Bueuresti,
catsimple ale acelui principiu unic. e
1993, p. 86.
forme saunume. Aceastarealitate Orieum,
absoluta nu este una detip pl~_~~:,_. nu s-a ajuns niciodata u
" ci un principiu unic, impersonal, st! pana acolo meat sa r
panind totul Cercetatorii an
62
fie contestata m
ajuns la concluzia ca toti zen a
existenta ~i
nusunt altceva deedt 0 t
a zeilor. Desi o
emanatie a Unului semnificatia a
~i ca orice pluralitate este ~iprestigiullor s-au r
imaginara, !ntr-una din diminuat, ei ~iJau pastrat e
Upanisade, cand filosofului a ,
YajPiava/kyais-a cerut sa n
62 . Rgveda, Ill, 54; 8.
aprecieze numarul zeilor, el u
63. Etimologic, termenul
aredus cele 3306 divinimp laun m brahman provine din rad!
singurprincipiu universal, i cina brh - "a fi puternic",
63 t avand sernnificatia de
Urad- Totul, Brahman
e "putere", "fortA" prezenta
"Numai drept unul
in cantarea magica, formula
trebuie privit cacel
f sacrificial! ~irugaciune (cf.
netrecator vechea notiune islandeza
i
~itrainic,64. bragr- "poezie, melodie"),
m
Vechile divinitati n-au c dar ~i in preotul sacrificator,
fost niciodata eliminate care posed! acest brahman.
p Brahman este similar unui
compIet, ele au fost mai i fluid magic, unei potente
degraba incorporate in acest magice, cum ar fi, de pilda,
prineipiu unic, ca forme de ' ~ mana de la melanezieni sau
influentate de vechea credintarevelata descoperim diferite imnuri cu un 38 .... Vedismul p postvedismul
de Dwnnezeul Israelului, adica caracter profund speculativ, care Iama ..Religie 1mos9fie 39
mmozaism, crestinism si islam. prin ideile si continutul lor fae totalitate cosmica'", cat
aluzie la preocuparile nici un fel de entitate
~i ca Fiinta androgina, fenomenala sau nici 0 actiune
3. Cosmogonia eosmogonice ale ganditorilcr din
Aceasta Inseem, na cA 70. Aici este vorba
veacurile urmatoare, respeetiv
Purusha zamisleste ~espre acel Unu si Totul,
3.1. Cosmogonia rgvedicd cei din perioadele brahrnanica ~i
Energia creatoare sau mai presus de orice, acel
upanisadica, Astfel, in Imnul
Principiul creator feminin, nici-existent - n1ci-non-
Imaginea arienilor vedici crea!iei65, universul in intregul
Virii], ~i apoi este nascut existent, care ne
despre lume este simpla, in viziunea lor, sau apare dintr-un singur individ, 67
de ea Creatia propriu-
din omul primordial, din aduce aminte de "motorul
lumea ar consta fie din dona parp: zisa este produsul nemi~cat~' (mavens
cerul si pamantul, fie dintrei Purusha. Uria~ul primordial, unui sacri:ficiu cosmic. Zeii immobilis) al lui Aristotel
componente: cerul, spapularmosferic Purusha, este reprezentat atat il sacrificA pePurUsha~ "Omul": sau de acel principiu din
~ipamantul. Uneori, ei ~i imagi.nau ca din 1rilpUl-"""""'-~:~",c filosofia chineza a lui Lao zi,
ca fiecare dintre aceste trei parp s-ar S!U taiat inbucati se nasc
65.lJgveda, X, 90. care este "stramosul tuturor
imparti la randul Ior in alte trei animale, elemente liturgice, lucrurilor din Iume,,71, care
parp componente. Pamantul era clasele sociale, . pamantul,
inchipuit ca 0 suprafata tetragonala, este "fara de forma dar
cerul, zeii. Cele patru caste deplin, care a existat inainte
iar mai tfuziu ca 0 ~ie inconjurata de
superieare care vor supravietui de Cer ~i Pamant, ... fBra
mare. in acest univers actionau, in
in India pana astazi nu substanta, ... nesupus
credintalor, astrii ceresti divinizati liii
ceilalti zei. sunt altceva decat clasele schimbarii, peste tot
sociale nascute din
Inpartile mai vechi ale Rgvedei patrun.zfu1d",
nu gasim nici un fel de mituri
cosmogonice propriu-zise. Diferitele
divinitati nu prezinta nici un fel
de atribute privind ordinea cosmica ~i
cosmogonica, Antropogonia este
prezentata indiferite feluri. Uneori, se
spune ca oamenii ar fi opera zeilor,
alteori ca si-ar avea originea intr-un
parinte primordial, inManu,
asa cum este numit primul barbat, sau
in Yama, intaiul muritor, care mai
tarziu va deveni stapanullmpliratiei
mortilor, '
Abia in anumite paqi mai noi
din 'Rgveda, in cartea a X-a,
trupullui Purusha: din gura sa se nasc brahmanii, preotii, din bratele ~,~,~,~""" ace! "Nenumit", din care "s-au nascut Cerul ~iPamantul"n.
sale se naste casta luptatorilor, kshatriya, din coapsele saleme~ugarii, . In continuare, poemul vedic despre creatie aminteste ca, la
6
vaisya; iar dinpicioarele lui castasclavilor, slujitorilor, S Uira .: inceput, exista un ''lntuneric in.vl11uitdeintuneric",caacel'Toteao intindere
Cosmogonia rigvedica culmineaza, ins!, inprofundul poem nedeslusita de ape", ~i ca Germenul ascuns inhaos, ''Unul'', us-
despre creatia datorata unui principiu primordial nici existent, nici anascut
non-existent", Ca atare, potrivit acestei teorii, la inceput nu erau nici I , prin putereacaIdurii (tapas ),,73. Noptmeatqpas- mai inseaJ.nna
existentul ~inici non-existentul. De un anume existent, sub aspectul ~i"ascezA"
sau manifest, nu poate fi vorba. Dar aceasta nu inseamna ca-l putem ~ireflectamarea consideratie pe care indienii din vechime ~ panaastm
numi non-existent, fiindca din fiinta pozitiva deriva tot ceea ce exista. 0
,.".: Realitatea ultima ~iabsoluta, ca fundament al intregii lumi ~iexistente, acoroaautoritatii ~idisciplinei religioase. Potrivitaceluiasi iron, stamitade
nu poate fi definita nici ca existenta, nici ca non-existenta, pentru cA le caldura primordiala, a aparut "Dorinta" (kama), care a fost "cea dintai
transcende pe ambele si pentru ca nu se poate spune cA nu a existat emanatie a spiritului (manasa retas),,74. Tennenul klima are deseori in
sanscritasemnificatia de "dorinta sexuala", "dragoste", msa. aici ea este
privitaintr-oacceppunemetafi2'ica,calUlprincipiufimdamentalinevolupe,
ca 0 emanatie a spiritului, ca cea dinw. srunanta a Constiintei (manas).
"Samanta cea dintai", ca emanatie a spiritului, a Constiintei, s-a
divizat
66. Ibidem, X, 90, 1-4. 75
apoi In "sus" ~i ')OS", intr-un principiu masculin ~iunul feminin . Dar
67. Ibidem, X, 90,5; Vira], ca principiu creator feminin, este un fel de Sakti,
partenerul zeului Siva din hinduism. In B,hadarawaka-Upani~d. IV, 2, 3, ea creatia seeundara, adica creatia fenomenala, rlhnfule 0 enigma. Zeii s-au
se casaroreste cu Purusha. nascut dupa oceea", deci ei nu pot:fi socotiti autorii creatiei lumii.
68. Vezi Rgveda, X, 90, 12: "Gura sa a devenit Brahman, din bratele lui s-a Dupa ce s-a avantat in astfel de speculatii asupra originii
nascut Lnptatorul, coapsele sale audat nastere Mestesugarului, din picioarele lumii, autorul acestui frumos Poem at creatiei da inapoi, speriat
lui s-a nascut Slujitorul".
parca de
69. Cf. ibidem, X, 129:
"Atunci nu era nici nefiint!, nici fiinta; nu era vazduhul, nici cerut eel 70. Cf. Satapatha-Brahmana, X, 5,3,1.
departat, Ce acoperea? 71. Dao De Jing, 4; A. Waley, The Way and Its Power. A Study of/he Tao Te Ching
Unde? Sub a cui ocrotire erau apele? and Its Place in Chinese Thought, New York, Grove Press Inc., 1958, p.146.
Era oare un adanc ~rlt fund? Atunci nu era moarte, nici nernurire; 72. Dao De Jing; 25; ibidem, p. 174, 141.
Semnul noptii ~i al zilei (ioelt) nu era. 73 . .Q.gveda,X, 129,3.
Liber sufla fare suflare acest Unul; 74. Ibidem, X, 129,4.
mai presus de el nu mai era nimic altceva", 75. Cf. ibidem, X, 72,4.
76. Ibidem. X, 72, 6.
I'
41
propria saindraznea1a Nici zeii, spuneel, nUCUIlOSC originealumii, i:tiirtJcat concret, care cliuta un sine (iitman) propriu, i!ji dorea sase individualizeze.
ei ~~i suntposteriori creatiei i probabilclin-o cunoastenicizeul Astfel, a apelat la exercitiul ascezei ~ia c~pMat 0 forma manifests, din
celmai mare, care vegb.eazAdin inaltul cerului asupmintregului univers. potentialitate a devenitrealitate.
'._,., ....00"_. ""',,"'""'" intr-un alt iron al creatiei n, poetul 11 cauta ~i11 invoca pe Tot inSatapatha-Briihmana81 descoperim o reluare a conceptiei
zeul rigvedice despre Embrionul de aur (hiranyagarbha). Potrivit textului
primordial, pe creatorullwnii: "La inceput, el a aparut ca Embrionul brahmanic, lainceput,nu existadecaro masahaoticade ape. Ele ~i doreau
de aur (hiranyagarbha). Cand s-a nascut, el singur era stapfrnullumii. un singur lucru: sa se inmulteasca. Aureusit sa-;;i indeplineasca
EI tinea pamantul ~iacest cer acolo sus. Cine este zeul pe care trebuie aceasta
.x I c i
--~'.r_'''_'_ Si l ."; ' .c sacn 'filClU. il unnat~oare 1e versun . sunt doifuta prin asceia (iapqs), Inurmacareiaaaparut un ou de aur. Anul nu
insti.m pnn. ? "9
',_ enumerate
meritele acestui zeu, fiecare vers lncheindu-se cu intrebarea: Cine este exista incain acele vremuri.1n decursul de un an, ouI de aur a plutit peste
zeul? s.a.m.d. in ultimul vers, care este probabil un adaos, facut la 0 ape, dupa care din el s-a nascutun om, Prajiipati. El a desfacut oul de
data mai tarzie, primim, in fine, raspunsul: zeul camat este: Prajiipati. aur, ins~ atunci nu existainca nici 0 portiune de uscat pe care sa se
aseze,
3.2. Cosmogonia brahmanicii Dupa un an, Prajiipati a cautat sa vorbeasca ~i a spus:
I I "bhifh", ~iprin acest cuvant a aparut pamantul; apoi a spus: "bhuvah
Zeul Prajiipati este, dupa cum am amintit, 0 divinitate specifics ", aparand vazduhul, spatiul a1mosferic; in cele din urma, a spus:
epocii brahmanice. Mai mult, el este figura centrals a literaturii "suvar",
brahmanice, unde apare deseori cazeucreator sau ca divinitate dupa care a aparut ceru182. Aceste trei cuvinte rostite de catre
suprema. Specu1atille cosmogonice aparut:epe lasfiqitul perioadei Prajapati, afirmamai departe textul brahmanic, constituie laolalta cinci
vedicevor evolua mai departe in perioada brahmanica, Figurile silabe. Din ele a facut Prajiipati cele cinci anotimpuri ale anului:
~iprincipiile cosmogonice primavara, vara, anotimpul ploios, toamna ~iiarna,
revendicate in perioadele anterioare vor:fi acum corelate ~iidentificate Legat de semnificatia oului cosmogonic, trebuie retinut ca ~i
cu astazi, in foarte multe locuri, oul este adaugat la simbolurile ~iemblemele
" ... . .83
Prajdpati. Acestadevine Embrionul primordial, "divinitatea primordiala" reinnomi naturn ~l vegetape , pentru ca toate aceste embleme ale
sau Purusha, "Omul" primordial. Inrr-un iron citat mai inainte din vegetatiei ~imai ales ale Anului Nou rezuma, intr-un fel, mitul creapei
78
.8gveda , am observat ce semnificatie are asceza (tapas), ca periodice. Prin urmare, in asemenea ansambluri rnitico-rituale, ideea
principiu cosmogenic, Din Briihmane atlamclJ.Prqjiipati, care
lainceputera~,
a creat cele trei lumi prin asceza (tapas). Un alt exemplu care 8] . Satapatha-Brahmana, XI, 1,6.
ilustre8.Zh puterea ascezei il gasim intr-un mit cosmogonic din
Satapatha-
82. MotivuJ oului cosmogonie nu reprezinta 0 caracteristica exclusiva a
B ra:.1n_mana 79 fundam entat pe i.mn ul arni.n.tit din Dr ..y..e. da&O . Ai Cl.
se spune ~\5
(asat);
ca, Ia inceput, acestpamantnu eranici ''fiinta'' (sat), nici "nefiinta"
exista doar Con~iinta (manas), care-si dorea Sa se manifeste ca spiritualitatii indiene, eI fiind prezent sl in Polinezia, Indonezia, Iran, Grecia,
Fenicia, Letonia, Estonia, Finlanda, la anumite populatii din Africa Occidentala,
ceva illAmerica Centrala ~i pe coasta de vest a Americii de Sud. Centrul de difuziune
77. Ibidem. X. 121. a acestui mit trebuie cautat, probabil, in India sau Indonezia. Vezi M. Eliade,
78. JJgveda, X, 129. Tratat de istorie a religiilor, p. 378.
79. Satapatha-Brahmana; X. 5, 3. 83. ae pilda, brazii de Anul Nou sunt lrnpodobiti, intre altele, ell oul sau coji
80. JJgveda, X, 129. de-oua. Vezi mal pe largibidem, p. 378-379.

42 India.' :ReHgie. fl filosofie 84. Ibidem, p.379.
85. Ibidem, p. 380.
de bazanu este "nasterea" ca incosmogonia brahmanica, cirepetarea
nasterit exemplare a Cosmosului, imitarea cosmogoniei'",
Exista multe asemenea exemple de folosiri rituale ale
oului
.' "no' care ihistreaza
faptul'ca ouI gariUiteazaposibilitatea de a se repeta
actul cosmogonic primordial, creatia, Amintim, mai intai, rolullui in
ritualuri1e agricole, care a supravietuit pana in zilele noastre. De
pilda,
pentru a facilita incoltirea semintelor ~icresterea plantelor, laranul
,,-~~ finlandez trebuie sa poarte un ou in buzunar pe durata semanatului,
sau sa aseze un ou sub brazda, Estonienii consumasi ei ouain
perioada aratului, iar suedezii anmca oua pe cfunpurile arate,
Cand seamana inul, germanii ii adauga uneori oua sau aseeza un
ou pe camp, sau consuma oua cat line semanatul, Tot la germani
exist! obiceiul de a pune in aratura oua sfintite de Paste la biserica
8S.
Interesul pentru intelegerea procesului creatiei in literatura
brahmanica este, indiscutabil, mare. Dupa cum s-a putut observa,
" autorii din aceasta perioada preiau ~idezvolta mai de parte, in
general,
speeulatiile cosmogonice rigvedice. Ei cauta unitatea existentei, unitatea
Cosmosului si manifests tendinta de a-I considera pe Prajiipati drept
principiul primordial ~iunic. Cu toate acestea, linia aceasta nu devine
predomlnanta, Pentru foarte multi autori, preponderentaramane jerifa:
jertfa ca for/ii creatoare, j ertfa ca factor ce dinamizeaza fntreaga
existentd, intregul univers. Pentru teologii preocupati de sacrificiu,
desigur, Praj iipati este acel "Unul", prezent inca de la inceput ~ichiar
inainte de creatie; dupa ereatie, el se identified cu intregul univers ~i
cu viata de pe pamant in formele ei cele mai variate; el este in acelasi
timp creatorul ~icreatia, intr-o maniera absolut panteista sau
panenteista Totodata, dupa cmn am vazut, el se identifica cu "anul'~
respectiv cu timpul (kala), cu trecutul, cu prezentul, dar si cu viitorul.
Insa, in opinia acelorasi autori brahmanici, el este identic in acelasi
timp cusacrificiul. Sacrificiul reflectaritmul cosmic. Prin sacri:ficiul adus
regulat, Prcfiipati
~ redoband~ unitatea ~i-~ipoate continua, astfel, actiuneacreatoare,
Vedlsmui fipostvedismul in aceste texte se foloseste ca expresie pentru princi piul suprem al
43 existentei notiunea
de Brahman'", Am intaInit acest termen in cosmogoniarigvedica cu
Din aceasta perspectiva, Mircea Eliade86.remarca semnificatia de fort! misticpa care da putere cuvantului sacru, care
excelent faptul camitul ~iimaginile saletraduc cosmogonia eficientizeaza formula sacri:ficiala. in Briihmane, notiunea primeste 0
brahmanicajn termeni 86.~. Eliade, Istoria credintelor # ideilor.... , I, p, 240-
1 biologici; ingenere, dat fiind modullor propriu de a exista, 241.
lumea ~i 87. Satapatha-Briihmana, I, 6, 3.
88.Ibidem, X, 4, 2.
viata se epuizeaza, au un s~it, prin chiar durata lor. in cazul de
I
i , 89. Cf. B{1:1diiraQyaka-Upani~d, II, I, 20: "A~a cum si-ar depana paianjenul
fa~
firul, asa cum din foe se tllspfindesc scantei marunte, la fel din Sine (Brahman,
Satapatha-Briihmana'' vizeaza tocmai epuizarea lui i n.n.) se raspandesc toate sufletele; toate Iwnile, toti zeii ~i toate fiintele"; vezi si
Prajiipati: I ibidem, N, 1-2; Chi1.ndogya-Uptmifad.ill, 18. 1-6; vn, 1; 1hitti'iya-Upanifad.
"Dupa ce Prajiipati dase la iveala vietuitoarele, is-au IT. 6.
desfacut incheieturile. Or, Prajiipati este, desigur, Anul,
~iincheieturile sale sunt cele doll! ilnbinari ale zilei cu noaptea
1I
(adica aurora $i amurgul),
, luna plina ~i luna noua, precum ~iinceputurile anotimpurilor. El
nu
putea sta in picioare cu incheieturile desfacute", in aceasta

I
situatie,
reconstituirea lui Prajiipati, mai precis a trupului sau cosmic,
se va realiza prin sacrificiu, adica inaltnd un altar sacrificial,
pentru ca el se identifica cu acest altar ~icu sacrificiul in sine88
Preotii 11realcatuiesc pe Prajiipati, il"aduna" (salpSkj) tocmai prin
faptul ca zidesc straturile
de caramiai care constituie altarul, Conc1uziaeste foarte
h
evidenta:
fiecare
primordial
sacrtficiu repetii actul cosmogonic Ii
I

garanteazd
altarul
continuitatea lumii pentru anul viitor. Prin
i
reconstruit, prin Prajiipati re-articulat, 1umea l~i pastreaza
! viata, armonia si fertilitatea, asa cum le-a dobandit prin actul
creatiei. ,
f 3.3. Cosmogonla upanisadica

Speculatiile cosmogonice, incepute in Rgveda


~icontinuate inBriihmane, l$i gasesc forma finala in Upanisade.
44 India';-Religie-,i-fij9$()fte Regiunile cerului -
urechile,
semnificatie i mai importanta: principiul desemnat de ea d~~ihe V ocea sa este revelatia Vedei,
Vantul este suflul sau, inima sa - lumea,
perechea impersonala a unui Prajapatt personal. In Upanisade, picioarele sale - pamantul, El este Sinele
Brahman este forta creatoare ~ipurtatoare de existenta: "El este launtric din toate fiintele",
eel
I '-"':"Y"~-'---~dicnare apar toate aceste fiinte; eel prin care ele traiesc dupa ce au
J aparut; eel in care ele intra cand mor; pe acesta trebuie sa incerci sa-l
"
cunosti, acesta este Brahman,,9o. Prin unnare, Brahman este Totul, I
el este tot eeea ce cunoastem sau am putea cunoaste, dupa cum tot
el este aceia care transcende orice forma de cunoastere, eel care
--,-
se
91
J
plaseaza dincolo de limitele cunoasterii noastre .
Totin Upani~ade,ideeadeBrahmane1nlocuitasaucuplatAcu
notiunea de atman, avand semnificatia de "Sine" ~ireprezentand
atat Sinele universal cat ~isinele individual. Cu a1te cuvinte, exista un
principiu unificator universal, care cia viata Cosmosului in ansamblul
sau, dar ~iun
sine al omului, al tuturor fiintelor~ lucnuiIordin aceastalume, emanatdin t
;
f

atman-ul universal asemeneaseameilor dinfoc.


"C-'~, '-=,"""
-.. Atman- Brahman i~i manifesta prezenta in intregul univers:
"El este eel care indeplineste totul, doreste totul, miroase totul,
gusta totul, cuprinde universul, tacut, nepasator,,92. "Atman este sus
sijos, in vest ~iin est, in sud ~iin nord; iitman este aceasta intreaga
lume,,93. Din el rasare soarele ~;itot in el apune'", toate regiunile
eerului sunt
95
organele sale , eele patru regiuni ale lumii (est, vest, sud, nord), cele
patru parp ale lumii (pamant, atmosfera, eer, ocean), eelepatru lumini
ale
lumii (focul, soarele, luna, fulgerul) ~i cele patru sufluri vitale (resp~e,
oclri, ureclri, manas -coninta) sunt cele saisprezece parp ale sale9

90. Taittiriya-Upanisad, III. 1.


9 I . Cf. BrhadiiraQyaka-Upani$lld, II, 3.
92. Chiindogya-Upanisad, III, 14.2.
93. Ibidem, VII, 25,2.
94. Bradaraayaka-Upanisad; 1.5.23.
95. Ibidem, IV, 2, 4.
96. Chiindogya-Upanisad, IV, 4-9; cf. Mundaka-Upanisad, II, 1,4: j I
"Capul sau este focul, ochii - luna si soarele,
I
45 .. .
I'
'~<>'.

1
Pomind de la etimologia termenului sanscrit, s~ti, creatia trebuie
perceputa ca 0 eliberare, 0 revarsare, deci, ca 0 aparitie a lumii din iitman-
Brahman. Aparent, acest lucru intra in contradictie cu invatatura fundamentala
despre realitatea unica ~iabsoluta a lui Brahman. De aceea, doctrina despre creatia
lumii, pentru ca lumea sa nu apara ca fiind opusa lui Brahman ca altceva, sustine ca
insusi Brahman, dupa ce a creat Iumea, a intrat in ea ca suflet, ca Sine al acesteia'";
el a intrat in ea ca un "Sine viu" (jiva iuman, sufletul individual) si "a desfasurat
nume ~i fonne,,98. B,hadarawaka- Upanisad afirma ca Brahman a plasmuit
organismele ca pe niste "cetati" (puras) ~ia intrat apoi in ele ca cetatean (purusha,

I
adica ca suflet)99. Asemenea resedinte, in care el a intrat ca suflet individual, sunt de
acum tome fiinte vii, asadar toate planteIe, toate animalele, top
... 100
oamenn ~l top. zen .
o prezentare mitica a genezei neamului omenesc ~ia speciilor
animale 0 regasim Iimpede descrisa inBthadiiraqyaka-Upani{ladIOl
La origine, iitman este Fiinta androgina, nici barbat nici femeie, ci unitatea
inseparabila a ambilor, care se scindeaza ulterior, iar prin procreere ajunge din nou
la unificare. Dupa aceasta, femeia fuge si se ascunde rand pe rand in diverse specii
de animale. insa iuman 0

97. Cf. BrhadiiraQyaka-Upani$ad, I, 4,7: "Acel (iitman) a intrat in ea(m lume) pana in varful
unghiilor"; vezi ~iTaittiriya-Upani~ad. II, 6: "Dupa ce a creat-e, el a intrat in ea".
98. Chiindogya-Upani$lld, VI, 3,3.
99. Vezi B[hadiira.{1JJaka-Upanifad, II,S, 18: "Ca pe niste cetati
el a facut bipezii
si patrupedele la fel ca pe niste cetati;
Iar in cetati el a intrat ca pasarea in zbor, In cetAti el a intrat
ca cetatean".
100. Mundaka-Upanisad, II, 1, 7:
"Din el nascutu-s-au de multe ori ~i zeii
~i raposatii, oameni, vite ~i pllsm-i tot din el..." Cf. mai pe uag
Altareya-Upanisad, III, 3.
101. Bthadiiraoyaka- Upanisad, I, 4, 3-4.
J
_..;._----,~-..-. Vedismul ~.postvedismuJ
46 India;- ReJigie 1i"fi)osolie
47
urmareste prin toate acestea si zamisleste astfel indivizii fiecarei specii 1 ~'~'--------------------------------~
de anirnale. Dincolo de orlce speculatii care s-au facut pe aceasta
J capitol seconstituie inepilogul instruirii religioase~
inainte de a se despm,i de ucenicie ~ aintrain viata de familie.
tema, mitul i~ipropune sane sugereze ca toate formele de animale au .
Desigur, ulterior, in contrast cu aceste conceptii care prescriu
0
.."-""'natUra identica cu cea a ornului ~i,ca ~iel, sunt in1rupmi ale lui iuman. 1. procreerea in randul indatoririlorreligioase;apare-o' tei1diiiiA ascetica
pronuntata, potrivnica acesteia. De pilda, in B,nadaraQYaka-
Concluzia finala care se poate desprinde este aceeasi ca si in . Upanisad; se spune ca brahmanii care I-au cunoscutpe Atman renunfll
cazul cosrnogoniilor anterioare: fie ca se raporteaza la 0 entitate .J. la dorinta de copii, avere ~iIume, ei nu aunevoie de unnasi, pentru ca
personaIA.(Purusha sau Prajiipati), fie la una impersonala (Oul de sme1e lor se identifica cu aceasta lume: ecCevomface cu odraslele, cand ,. ~.
,~_,~Aur, Unu-l, Brahman sau iitman), toate cosmogoniile vedice .
sau ale noastre sunt Sinele (iitman) acesta ... Desprinzandu-se de dorul
post-vedice sustin existenta unei start primordiale unitare ca sursa feciorilor, de dorul averilor ~ikle dorullumii, ei duceau viatade
f
a pluralitdtii. Creatia nu este altceva decal 0 transformare, 0 J
cersetori, cad dorul de feciori este dorde averi ~ dorul de averi este dorde
manifestare a unitfitii primordiale. Imne"I08.
Textele upanisadice insist! inclusiv asupra perioadei de
4. Probleme de doctrma gestatie, Aceastaeste evaluata la "zece luni (lunare)", darpoatefi Ia
fel de bine mai scurta sau mai lun~ 109. Ni se ofera chiar detalii
privind
4.1. OmuL Elemente defiziologie ,i evolutia embrionului 110. Astfel, in unna ,dupa 0 noapte ,
psihologie fecundatie,i
107
Bthaddraoyaka-Upani {lad ne ofera instructiuni clare privindmodul
In literatura upanisadica, actul procrearii apare, in general, in care cineva poate procrea unfiu sau 0 fiicaavandanumite~; acest
ca
o indatorire religioasa, fiind prescris alaturi de lnsusirea ~i 102. Taittiriya-Upanisad, I, 9.
predarea 103. Cf. Chiindogya-Upanisad, III, 17,5; V, 8-9; B{hadiira1JYaka-Upani~ad,
1r /e: a..Jet .102 , Deseon',1e este descns. aleezgoorni c, ca 0 acp,uneasacn VI,2,13;VI,4,3.
104. Talttiriya -Upanisad, I, 11.
ifi C'lalx103 105. Aitareya-Upanisad, II, 4.
Discipolul care si-a incheiat stagiul de ucenicie pe langa un maestro 106. Bthadiiraayaka-Upanisad, I, 5, 17.
~i pleacs, este indrumat sa poarte de grija ca genealogia neamului 107 . Ibidem, VI, 4.
1
sau sa nu se intrerupa 04. Dupa moartea tatalui, fiul nu numai ca va
sav~i
Iucrarile sacre in locul acestuia 105, ci vafi acela prin care parintele
sau
va continua sa existe inaceasta lume I 06. In plus, un intreg capitol
din
apare un "nodule]" (0 celula), dupasapte nopti 0 "vezica", in intervalul
de dona saptamaru un "bulgare" (adica un corp de dimensiunile
unei portocale), dupa trei luni se contureaza membrele inferioare, in
luna a patra gleznele, abdomenul ~i coapsele, in luna a cincea
coloana vertebrala, in luna a sasea gura, nasul, urechile, in luna a
saptea fa1Jul primeste "sufletul" (jiva), in a opta organogeneza dej a
SMaincheiat. De asemenea, textul ne ofera date privind conditiile
care determina sexul, integritateacorpomla si numsrul fetilor: daca
predomina "samnta paterna", viitorul tat va fi de sex masculin, daca
predomina "samanta materna" unul de sex feminin, iar daca exist!
un echilibru intre ambele gene, atunci fatuI va avea caracter
hermafrodit, bisexuat; daca "sufletul este toropit, iau fiinta orbi,
oIogi, cocosati l}ipitici". Daca celula
embrionala se divide in doua, apar gemenii. Textul mai adauga ca,
deja in luna a doua, fatnl devine constient l}ill}iaminteste de existentele
108. Ibidem, IV, 4, 22; cf. ibidem. III, 5,1.
109. Chiindogya-Upani$ad, V, 9.1.
110. Garbha-Upanisad, II-IV.
' ....'I
.~ .
'4i~,--~_Vedismulfi.postvedismul 49
48
::
sale anterioare, de faptele sale bune ~i rele Ill, Cu toate acest~' in
1

'1
credinta, se procreeaza fiul, se cunoaste adevarul, m ea
<

saIa:;;1uieste
cazul unei nasteri normale, "~ungand la poarta partilor sexuale, logos-ul (vac) 11g. in fine, inim.a reprezinta sediul empiric al Sinelui
cbinuit
prin stransoare si, abia nascut cu marl dureri", fatul intra intr-n (QJman)~implicitalluiBrahman:"InspBtiuld.inlauntrulinimiiC>dihne1e
stare de anamneza total a, el nu-si mai aduce aminte de nasterile ~ide el, carmuitorul Totului, stapfulul Totului i domnul Totnlui" I 19 '
mortile sale anterioare ~inu mai are cuno~tinta de faptele sale bunp Desi sediullui Brahman-taman se afla in trup, respectiv in
~irele. inima, totusi ulterior descoperim descrieri foarte pesimiste ale trupului
Din momentul in care este conceput si se naste, trupul !?i componentelor sale; in diferite texte, trupul este prezentat ea fiind
noului- mscut este muritor, devine 0 virtuala prada a mortii, inacelasi .f..'ai~..~..~9. .~. "~,~~~eIll~'Ep..us .m'lrfji" mg}~t);implu.
ridiculizat i deseonsiderat:"In acest trup lipsit de miez, urat
timp, insa, el este salasul Sinelui (iitman) celui nemuritor
~ineintrupat. Intrupat
j mirositor, din oase,
(gandind ca acest trup sunt eu si ca eu sunt acest trup), Sinele este cu piele, tendoane, maduva, came, smnanta, sange, mucozitati, lacrimi,
adevarat prada plaeerii ~ nep1acerii. Fiind intrupat, nu poate evita urdori, excremente, urina, fiere ~iflegma aruncate la un loc - cum s-
placerea ar putea savura doar bucuriel" 120.
~ineplacerea; daca este insa neintrupat (cand stie ca este distinct de De obicei, se considera ca omul invista se constituie din

I
tru~), cinci organe ~ functiuni senzoriale, respectiv din ochi, urechi,
acesta ramane imun la orice sentiment de satisfactie sau insatisfactie 11 ganduri, voce
(cuvant) si respiratie. Aeestea sunt desemnate ca "sufluri vitale"
Corpul omului consta si el din trei elemente, asemenea
corpurilor materiale din lumea exterioara (hrana, apa, foe) 113. Hrana,
potrivit textului upanisadic, odata consumata, se descompune in trei
paqi. Partea cea mai groasa devine excremente, partea mijlocie se 1 (pra-na )121 . Aceste ci.organesau fun.cp.i.centralesuntamintite,
. totusi,
cm
transforma in carnea omului, iar partea ~amai:fina se materializeaza inmomentul
in ganduri (manas). Tot Ia fel apa, odata bauta, se divide ~iea in
trei parti, Partea mai grosiera devine urina, cea mijlocie devine
sange, iar cea mai finase transforma in suflu (priina). infine, focul se
desface ~iel in
trei parp.: partea sa mai groasa devine oase, cea mijlocie maduva
~icea mai subtire glas (viic).
Conform textelor upanisadice, inima este centrul
vietii constiente, sedi ul constiintei (manas) 114, in inima raman
organele
sufletului in timpul somnului'! S ~itot acolo se regrupeaza
frecvent impreuna eu altele, cum ar fi limba, pielea, gustul
sau I 18. Ibidem, III, 9.21-25.
I 19. Ibidem, IV, 4, 22.
. sentimentul. Descoperim intextele upanisadice chiar 0 disputa
120. Maitrdyani-Upanisad, I, 3. Cf. A.tma-UpaniiOd, 1: "Acel Sine, in care
privind ierarhizarea acestor organe in fimctie de importanta pe care sunt piele, ~~e, carne, m~~uva, par, degete, policar, sira spinarii, unghii, glezne,
ele 0 au in viata omului. De pilda, in Blhadiirawaka-Upani!jai22, burta, ombilic, organe genitale, solduri, coapse, obraji, sprancene, frunte, brate,
"suflurile
116 d . . . X 117 coaste, cap, vene, ochi ~i urechi, care se naste ~i moare, acesta se numeste
mortn ; e asemenea, pnn IDlIDa. se cunosc , se cunoaste
c:
Sinele exterior".
f ormele Mattriiyani-Upanisad, III, 4: "Acest trup, generat, prin irnpreunare
crescut in pesters (trupul mamei) ~i iesit pe poarta urinei, este 0 lngramadire de
111. Cf. Aitareya-Upanisad, 11,4. oase, unse pe deasupra cu came, Inconjurata de piele, cu fecale, urina, flegma
112. Vezi Chdndogya-Upanisad, VIII, 12, 1,4-6. maduva, grasime si slrutinll ~i umplut eu multe boli ca 0 trezorerie cu comori":
1113.Vezi ibidem, VI, 6--6. 121. Cf. B!hadiira.r;yaka-Upani$ad, I, 3, 2--6; 1,4,7; II, 2,3; Chiindogya-Upani$ad,
114. Aitareya-Upan-i!ad, 1,2,4. I,~,~~; II, 7,1; II, 11, 1; III, 18, 1-6; VTII, 12, 4-5; Kena-Upani$ad, 1,4-8.
115. B;hadaraqyaka-Upaniiad, n, 1, 17. 122. B,nadaraqyakaUpaniiQd, VI, 1.
116.Ibidem, IV, 4, 1.
117. Ibidem, III, 9. 20.
1.
.
12 v!zut ~ice n-a fost vazut, $i ce-a fost auzit $i ce n-a fost auzit, $i ce-a fost
50 4. cunoscut intuitiv $i ce n-a fost, $i ce e bine ~ice e ri1u, ~i orice-a fost trliit pe
Vezi
vitale" (priina) intra in conflict, fiecare dintre ele revendicandu-si in Pra
orice t!ram ~i-n orice vl1zduh, ea trliie:te din nou ~i din nou; ea vede tot, vede
fata lui Brahman primulloc inaceasta ierarhie. Brahman decide ea tot".
sna-
eel mai important dintre ele este eel care, prin absenta, poate Upa
provoea nisa
d,
moartea 1rupului. in final, se ajunge la concluziaca suflul, IV,
respiratia 5:
(prii1JCl)este organul vital central, el fiind identic cu viata, "Col
o,
Desi priina a fost identificat ca cea mai importanta functie in
senzoriala a trupului, se pune totusi mai departe intrebarea, daca nu vis
cumva in spatele acesteia se mai afta 0 alta functie, un principiu ,
acea
fundamental, care domina toate funetiile senzoriale organiee: "Cine divin
sunt ell, oare, atunci cand vocea glasuieste, cand se respira prin suflu, itate
cand eu ajutorul ureehilor se pereep sunete, cand eu ajutorul pielii (min
tea),
apar senzatiile ...?" 123. Incapitolul al ill-lea din Kaushitald-
patr
Upanisad, und
ni se relateaza ce se intfunpla eu fiecare dintre functiile senzoriale in e
momentul in care omul areunsomnfara vise saudupamoarte, (anu
bha
Gandmile
vatl)
l-au parasit, el nu mai aude, nu mai vede, nu mai vorbeste, nu Mar
mai rationeaza, EI a devenit una, s-a eontopit eu "suflul vietii" etia.
(priina). Cuvantul, vaznl, auzul ~iratiuneaimpreunacu functiile lor se Ea
vede
contopesc cu priina. Acest lucru demonstreaza faptul ea un din
anume "ceva" supravietuieste momentului in care functiile senzoriaIe nou
intra in aotivitate sau i~ilnceteazaaceasta activitate. Pe de alta parte, tot
vechii ganditori ce-a
fost
releva semnificatia somnului predominat de vise. In somn, mintea v!
se zut,
simte ca si cum s-ar bucura de mai multa libertate si-si demonstreaza aude
evident fortele de perceptie ~i actiune, in starea de veghe, vointa din
nou
constienta protejeaza Iegaturastransadintrenervi ~icreier, dar in tot
timpul somnului vointa constienta trece in stare latenta iar organele ce-a
sale se fost
124 auzi
izoleaza unul de celalalt ~i actioneaza liber
t. $i
123. Aitareya-Upanisad, I, 3, 11. ce-a
fost
51 ad, se subliniaza ca fiecare dintre functiile senzoriale ale omului
este absolut dependenta de eon~tiinta sau de cunoastere (prajFia).
I Ele nu pot
n
. ~niciodata finicpona iriBfaraaceStiri pnriCipi1l. tn acest
a
context,prana
c
el ~iprajFia sunt identice. Prin unnare, ceIe douanotiuni reprezinta
a cele doua dimensiuni ale aceluiasi fenomen, respectiv un
si principiu fundamental, aflat latemelia fiecareia dintre fimctiile
c senzoriale, pe care
a I::.am: putea numi.rsuflet" ..Acest capitol profund din Kaushitaki-
p Upani sad vizeaza tocmai aspectul amintit: "Acest suflu al vietii este
it Sinele care consta din cunoastere, este ferieirea, el nu este vechi, ei
o nemuritor ... , este propriul meu Sine (atman)".
l Termenul iitman are aiei semnificatia de "sine" sau "suflet" al
al inclividului. "Sinele" sau "sufletul" omului este:fuctorul care sUi Ia
il temelia functiunilor senzoriale si eel care intermediaza legarura
125
l- intre aceste functiuni, desi el ran18neinvizibil Ca ~iin
le cazulluipriina, iuman
a este corelat eu eunoasterea; el consta din cunoastere (vijiiiina), el
d este Fiinta reprezentand lumina interioara a inimii. Ca purtator
i ~isuport al cunoasterii, iuman poate recunoaste toate lucrurile, dar
n ramane in acelasi timp ineognoscibil 126.
K , Totodata, iitman este cu mult mai mult decat Sinele sau
a "JMetul" individual; el este ~ fimdamentul existentei, Sineletmiversal12;.
u
s
h 125. Bthadlzrawaka-Upani?tJd, I, 4, 7: ''Nimeni nu-l vede, caci el este neintreg:
it rasufland, numele.sau este suflu (prana); vorbind, glas (vdc); viizAnd,
a vaz; auzind, auz; gndind, gnd (man as). Acestea nu sunt decat nurnele
actiunilor (karman) sale. Cel care mediteaza la unul cate unul din ele, acela nu
k
stie, Cl1ciel este neintreg prin unul cate unul din ele, SAmediteze la el ca "Sine"
i- (dtman), caci to ate devin aid unu!. Ceea ce trebuie urmarit in Totul este SineJe,
U caci prin el se stie Totul".
I p 126. ibidem, III, 4, 2: uEI este Sinele tau atotlauntric ... Nu-I poti vedea pe
I' I a va.zatorul vederii; nu-l poti auzi pe auzitorul auzirii; nu-l poti g.ndipe sanditorul
n gatldirii; nu-I poti cuno~te pe cunosdi.torul cuno~terii".
1 i 127. Aitareya-Upani$Cld, 1,1.
s
1
i
52 India."'R-eligie..,jrBosofie .....;.~-.-~"o.V.-.,ed.ismuJ.i. postvedismul 53
--------------------------------~~-i"~."----~'--
~------------------------------
Acest lucru presupune ca iitman-:;iBrahman sunt identici. Armbn ..ul
I similara, C1UllVa, conservarii energiei fizice. Nu se poate pierde absolut
pe care n poarta ?mu1 este identic cu principiu1.s~p~m al existentei, I", ~~c din ceea ce ne ~u.rnam prin:n--wur sava:r:;it; nu ni se atribuie
cu Brahman: "Sinele (iitman) meu dinlauntrul inimii este Brahman. . nmuc flira sa fi facut ~l flm':i sameritam .
Cu el rna voi contopi dupa moarte,,128 ..," , ~c=,""_,"''''.
~
- e,-,.-.,- r....,"-.~.-.-" .~C.e"'i 'c'a'r'e''in~sis-ta~i mai multpe
legeakannei sunt, indiscutabil,
I autorii upanisadici. Cand a fost intrebat despre destinul mortilor,
4.2. Mtmtuirea ca eliberare. intre karman $i samsara , YajnavaZkya a raspuns interlocutorului sau: ia-ma de mana, drag!
I.J
I

. I
j
A:.~~~~~ ~ a !
A C~ ~ ~.? ;orn ~~ n~~ noi .doi; nu aici In fata lumii.
Datorita iluziei (maya), omul confera valoare lumii materiale,,_~D~ep~4.u:se, cei doi au stat de Yorba. De-au grait despre ceva,
in permanents schimbare (anicca), in loc sa-si concentreze atentia ! numai despre fapta (karman) au gmt; l;i de-au preamarit ceva, numai
asupra Sinelui vesnic ~inepieritor. EI traieste intr-o stare de ignorant! fapta au Ereamarit-o. Intr-adev~, devii bun prin fapta bun! ~i rau prin
derivata din necunoastere (avidyii) ~i face ca iitman sa ramana cearea" 32. Omul este, in viziunea upanisadica, produsul propriilor
1
prizonier in iluzia experientei materiale 9. Ca 0 consecintaa ignorantei sale fapte. Existenta sa se reflecta intocmai in calitatea acestora: "Se
apare in plan spiritual un proces similar legii actiunii ~ireactiunii in -: mai spune: Omul (purusha) este rodul dorintei: precum Iieste dorinta,
lumea fizica, proces numit karman. 1 astfel iieste ~i stradania; precum ii este stradania, astfel si faEta ce
InBrahmana, termenul karma ("fapta") semnifica activitatea J
faptuieste; fapta ce faptuieste este ~i cea din care se infrupta'" 3.
ri~a si consecintele ~i benefice, ~vand in v~der<: ca, ~upa moru:e;-"'l"..-"""'""':-',...."""'" Faptel~ o~ului sunt ~ fel de fOI1e ~~tonom7' care du~a
sacnficatorul are acces m lumea zeilor, Trebuie retinut, msa, ca once . moartea trupului acponeazarnai departe, determinand destinul acestuia.
acpune, prin simplul fapt ca dobandeste un rezultat, se integreaza intr - . Nu este yorba atat de lumea de dineolo, de "lumea parintilor"
l30
o serie nelimitata de cauze ~i efecte A:;a cum jertfele aduc (pitpoka)
in care respectivul intra, cat de influenta faptelor asupra unei noi
sacrificatorului rezultate bune (bunastare, acces in lumeazeilor etc.), existente parnantesti. Upanisadele invata ca fiecare individ

I
tot Ia fel celeialte fapte ale sale cer 0 fructificare, un rezultat, produc I transmigreaza de la 0 existenta Ia alta (sa1JlSara)~ica forma existentei
consecinte, care-l impiedica sa intre in lumea zeilor sau limiteaza sale imediat urmatoare este determinata de suma faptelor sale saV'a:r:;ite
existenta sa acolo, 0 bligandu-l sa se intoarca intr-o noua experienta 'I 135
in existenta anterioar! 134. In Chdndogya- Up'ani{/ad apar descrieri
de viata, spre a culege roadele acelor fapte. In virtutea karmei, orice f 131. T.M.P. Mahadevan, Outlines of'Hinduism, Chetana, Bombay, 1960, p. 59.
actiune are automat un efect asupra subiectului savar~itor~Legea i 132. Brhadaraayaka-Upanisad; 1ll,2, 14;
karrnei nu face altceva decat sa aplice legea cauzei ~i efectului, sau 133. Ibidem, IV, 4,5; cf.lbidem IV, 4, 6:
principiul conservarii in plan moral. Conservarea valorilor morale este
!
i Acolo merge inllintuitul 0 data eu fapta (karman),
Unde Semnul ("corpul subtil"), gfuldul(manas) ii este tintuit.
128. Chiindogya-Upanlsad, III, 14,4. 'Dandu-i de capat faptei,
129. Ibidem, VIII, 3, 2: "Asa cum nu pot gasi 0 comoara de aur ingropata cei! Oripecare 0 iaptuie!?te el aici,
care nu-i cunosc asezarea, desi umbla mereu pe deasupra, la fel nu gasesc toate I Din aeea lwne se inapoiaz!
~pturile tumea lui Brahman, d~i ajung zi de zi la ea, caci ii impiedica! in asta lume, intru faptA.
In~elaciunea". I. 'I 134. Katha-Upanifad, II, 5,7; cf. Mundaka-Upanj~d, 1,2, 9-10.
130. Cf. Satapatha-Briihmana. VI,2,2,27; ibidem, XII, 9, 11; II, 6. 135. Vezj Chandogya-UpanifC/.d, V, 10.

.
1

54 India. f. m ..~: ...... .,. Vedismlil _ 55


Re15i...ed osoftIe -=,I-..p:.o_ stvedismul
. '.", ~ Mijlocul prin care omul poate realiza acest lucru este cunoasterea
detaliate ale sarpsiira-ei: Prezen~d"penplul ce~w decedat, functie ~ (praji'za). El trebuie inteleag~ lumea in care traieste este olume
ca eel ee m aceasta ~af8. au avut 0 'p~ t a distinctiilor, a diferenperilor ~ amultituctinii. Atata limp c.tvarihnane

vrednica vor nimeri negresit intr-o mate! ~cA: u; (! ~~lt..


~e"b~,!!!,!!:!! _r L<".,._"J, tprizomerul acesteisalumi, else ca
va reincama ciclic. De aceea, el trebuie

de faptele sale, autorul aratii


in casta preotilor), de kshatriJ!~(casta~llUcilo:) saud~ v~a (~
I

!
~~inte1eaga neconditionat caBrahman, etem ~iinfailibil, este unitatea
0
negustorilor). Iarcei care au SIC! purt.are searbavnica vor~en negresit I
universului, a~ existentei inintregul ei. Cel carereusesre sainte1eaga
intr-o maroa scarb~v:ncA: ~ caine~ de ~r~ sau de. ~~'ffila (subcasta caBrahman este principiul suprem ~icasinele individual si Brahman
marginalizata, ciireIau aparpneau eel SOCOtip. spureeti) '. .. _ sunt identici formeaza ounitate, acela intra inBrahman ~inu se mai
Din perspectiva upanisadica, destinul omului numai ~ nnruc=-i~-----7erncam;~i bmcici cunoasterea singuranu este suficienta in acest
de-a face cu zeii, ca in perioada de inceput a. Vedelor, Cl doar cu ; sens. Celcedo~sasecontopeasclicuBrahmantrebuiesased~
legea impersonala a karmei. Zeii nu pot in nici ~ fel anula efectul de orice dorinta, Daca 0 singura dorinta i~i face simpta prezenta in .
karmei asupra calitatii viitoarei e~st~le a omul~l. fn acest context, preocuparile cuiva, atunci respectivul va reveni, se va reincarna intr-o
omul se afia singur in fata propnulu~ sau ~estm, ~arcat doar de lumeafaptelor,fiindcadorinfeledevinacte; eel ce se detaseazadeorice
necesitatea de a se sustrage candva ciclului determinat format de dorinta, insa, este Brahman, el se contopeste cuBrahman. Acela care
succesiunea avidya-karman-sarpsiira. . t' devine ascet ~ se izoleaza poate indeplini, desigur, mai usor acest luC11..4
0
Fireste, efemeritatea existentei, marcat_B~. e atare succesiune, ,~";.:._{",,,,",.,.,.~,.,.~_I,!u.este oconditieindispensabila, Hotmatoreste~el
~e genereaza de cele mai multe ori un anume pes~m, ~ co~~uc:e la ...' .. , - sa-~ianihilez.eorice dorinta1egatiide aceastJl viafB., dacase
dedicaexclusiv o detasare asumata de tot ceea ce ne inconjoara, inclusiv de noi msme, cunoasterii Sinelui, lui Brahman ~ unirii cuacest.a.
De pilda, in Alain' j.. Upanisad, ni se relateaza despre un rege ~a:e a Eliberarea lui iitman din ciclul nesfarsit al reincarnarilor se
renuntat la regatul sau tocmai din motivul m:nntit, el ducAn~u-~l viata numeste moksa (sau muktf) ~i corespunde intoarcerii individului spre
mai departe in izolare totala, ca ascet. El a ajuns Ia concluzia ca totul origini, spre Brahman. Aceastareprezinta 0 contopire impersonala a
In aceasta lume este efemer, lara valoare si socoteste ca intr-o atare lui iitman cuBrahman, similara picaturii de apa care cade in ocean ~i
situatie este imposibil sate simp fericit "Ce importanta saaiba placerile devine astfel una ClJ el138, asemenea sarii care, 0 data dizolvata In
senzoriale in acest trup puturos ~i:tara valoare, care este constituit din apa, devine inidentificabila, dar simultan identificabila prin gustul pe
oase, piele, dorinte, maduva, came, spermalS, ~v- a '"m d'.- care A1l u npregneaza -' apel respe cti ve 139 .
saAnge _Ce

importanta saaiba placerile senzorialelntr-~asemen~ ~?unpovarat 138. Mundaka-Upanisad, III 2, 8-9: "Dupl!icum raurile curg ~ise sfarsesc in
de patimi, marne, pofte, amagire, teama, ~sperare, mVldle,. care este mare, pierzandu-si numele ~i in~li~area, tot asa inteleptul eliberat de nwne ~i
separat de ceea ce cineva i~i doreste si urut cu ceea ce nu-sr dore~te, inmti~e se ]ndreap~ spre sufletul divin, (care-i) mai mare deeM (tot) ee-i mare.
. . .. h d B h ..
cu foame sete batranete, moarte, bo al a ~ l gn J l Cel care euno~te pe Bra man suprem eV lne ra man .
,,137

Idealul religios al Upani~adelor consta in nazuinta d~pa 139. Chiindogya-Upani{lad, VI, 13, 1-2: "...Adu sarea pe care ai aruncat-o in
ul final st apl!iase.arl!i!Dand s-o apuee, nu a mai gAsit-o, intrucat se topise. Ei bine,
fericireasuprema, dupii lumealui Brahman, iarscop e eururea so~be dintr-o parte! Cum e? _ Slll"a>.-Soarbe de la mijloe! Cum e? _
Slll"at!-
CU acesta, respectiv contopirea individului dupa moarte cu acesta. Soarhe din partea (eealalm)! Cwn e? _ S1ka>. _ Dup! ce mai gu~ti din ea, I
136.lbidemV, 10,7.
vino Jamine! ~ia facut intocmai (spunand): E mereu la feb>.(Taml) i-a spus: De
137. MaitrJ.Upani$Gd, I, 3.
buna.seama, dragul meu tu nu me~ti Fiinta (sat) de aici, ~i to~i este chiar
I

aici".
! .
56 'i....
-"""--=v:edismul ~i,p9stvedismul 57

Din perspectiva Upanisadelor, identitatea dintre '~Hriele i ,.P.rac.tie., eel ee reuseste sa se detaseze de orlce
individual (iltmlm) si Sinele universal (Brahman) presupune consecinte
extraorclinare in planul moral, inrelatiadintre fiecare om ~ semeniisai. intentionalitate
Mareata formula upanisadica tat tvam asi ("tu esti acesta"), ell referire . ~iimplicit de act insine, se plaseaza dinco 10 de distinctia dintre bine
~i
speciala la identitatea existentain1re sinele fiecarui om si eel al semenilor
rau, Aceasta Inseamnaca inteleprul se elibereaza de orice atasamente
sal ~ial universului in general, postnleaza 0 relatie desav~ita de
iubire pamantesti ~i,prin urmare, este liber de orice ispita de a pacatui 143.
Cand el transcende binele lii raul, ajunge sa perceapa Sinele -
dtman-
Brahman - care ii of era posibilitatea sa se identifice eu Absolutul.
intre el si aproapele sau; tu trebuie sa-p iubesti a~ro.ape~e ca pe tine '. 1... Tot ceea ee este relativ nu mai are valoare, devine tara sens,
I

~X::~~:; ~i~a J~:t:it~:=~;!~fd:f~j ~ - -- -


moa rte cu Brahman. Doua sunt variantele

i~~ ~ ~ ~
cele mai
un irea dup a
Multe pasaje din Upanisade se refera lamodul in care are loc
de fapt, "tu" intr-un punct diferit din spatiu ~ timp lii intr-un grad semni:ficativeprezentateaici.Po1I'ivitprimeia,sineleindividualsecontope$.e
diferit
cuBrahman, fiind anibilataorice urma de individualitate aomului. Asa
de existents, Cand realizezi faptul ca toate fiintele,
cum afirma YiijiiavaZkya, dupamoarte constiinta omului dispare, este
inc1usivanimalele, nu sunt decat sinele (iltmaiva-bhiit) tau, atunci
toate actele tale sunt
detasate de orice egoism, ele tintesc exclusiv binele lorl40 I I anihilata 144. Conform unei adoua variante, nu poate fi vorbade 0 contopire
Pe de alta parte, spun autorii upanisadici, desi utile, faptele totala eu Brahman, pen1ru ca eei eliberafi in Brahman, in lumea acestuia,
bunenu conduc decarlanoi reincamari, Singuracunoastereaadevarului se pot manifesta pe mai departe ca fiinte individuale. in diferlte
~i unicului Sine (Brahman) este.eliberatoare. In.consecinta, in ,. texte, lumea lui Brahman este deserisa ca 0 lume minuoata in care eel
Upanisade se afirma deseorl ca pentru eliberarea finala este absolut decedat
necesara renuntarea la orice fapta, fie ea buna sau rea 141.
este intfunpinat de cinci sute de nimfe (apsara). Eleil impodobesc pe
Desigur, intr-o atare ipostaza, se pune 0 intrebare legitime: 0
noul veniteu ghirlande, vesminte ~ plante aromate.
asemeneadoctrinAnu conduce eumvalaodecaderemoraIa.? Upanisadele
Dupacetraverseazamulte locuri, el se descotoroseste de faptele sale
sugereaza ca, prin detasarea de orlee acte, sinele individual se elibereaza bune ~ide cele rele. Rudele
de egoism ~itYunge laadevaratalibertate spirituals; in mod spontan, el
!oarte dragi lui iimostenesc faptele bune, pe cand adversarii pe eele
se rele. In final, el ajunge in imparatialui Brahman 145
unifica ~ise lasa coordonat de vointa universal a, de ordinea cosmica,
morals, ale carei legi se impun de la sine, dincolo de eforturile
4.3. Mistica upanqadicii. Unirea cu Absolutui
noaStJr.
Acestelegiactionea:z.aautomat~iimpersonal.Elesuntuninstnnnentpasiv
142 Prlmul traducator european al Upanisadelor, Anquetil
al Absolutului. el insu~ lipsit devreo inipativa egoista
I

Duperron, a tradus notiunea upanisad prin "secretum tegendum",


140. S. Radhakrishnan, Eastern Religions and Western Thought. London,
1939, p. 102; ef. F. Edgerton, Dominant ideas in the Formation of Indian 143. S.Radhakrishnan, op. cit., p. 102-103.
Culture, in: Journal of theAmerican Orient Society, vol. 62.1942, p. 155 sq. 144. Cf B/hadiiraQYaka-UpaniiQd. IV, 5. 15: " ... Cand totul a devenit una cu
141. Cf. Chiindogya-Upunisad, IV, 14, 3: "Precum apa nu se lipeste de frunza Sine le sau, atunci cu ce ~i pe cine sa vada, eu ce ~i pe cine sa miroasa, eu ce
lotusului albastru, tot astfel nu se lipeste fapta rea de eel ce stie astfel"; vezi ~i ~i pe cine s~ guste, ell ce ~i cui sl1vorbeasca, cu ce ~i pe cine sl1auda, cu ce ~i
. Kaushkaki-Upanisad, 1,4; III, 8. la cine sl1 se gandeasca, cu ce ~j pe cine sa pipaie, cu ce ~ipe cine sA
142. Cf. B/hadiiraQYaka-UpaniiCld. JV;4, 22: "Pe eI nu-l biruie(giindul) ca de cunoasca? Cu ce sa-! cunoasca pe eel care cunoaste to tun" .
aceea a faptuit raul sau ca de aceea a faptuit binele; dlmpotrlva, el le biruie pe 145. Kaushilaki-UpaniiOd. 1.3 sq.
acestea amandoua, Faptuirea ~i nefaptuirea nu-l chinuie".
, .. . ..._ ..
'
" .....

1
58 Jndia~":ReIlgie-"fi filosofie ~-i,-4---,.vedismuli postvedismul 59
.a
''taina ascunsa". Traducerea este perfectjustificata daca avem in 1 intimpul extazului experienta unei deplineunitati interioare. Este
vedere cA intelepciunea tainica a Upanisadelor este 0 creatie a vorba de unitatea dintre sinele individual si Sinele cosmic, este vorba de
vizionarilor rnistici din acea perioada, in fruntea carora se gaseau experienta mistica a Sinelui nedifereruiat; iitman-Brahman.
legendarul
YajiiCiValk:Ya:<promotoi1iI'propriu~Zi
textupanisadic, un
impatimitdupaeliberare se
adreseazAmaestrului san
. spiritual,
autoilumineaza,
ajunge sa
acela se
el 4.3.1.
Atman-
StifIruStieii mdiene~~1" ". spiritual cu urmatoarele
146. Fr. Heiler, op. cit., p. 149. Brahman.
Uddiilaka Aru.pi. Totusi, cuvinte: "Salveazs-ma, 147. Maitrdyani-Upanisad, I,4. Absolutul
Intelepciunea mistica upanisadica caci rna simt in aceasta lume 148.Satapatha-Brahmana, XIV, 4, nediferenti
n-a asernenea unei broaste intr-un 1,30. at
constituit niciodata apanajul put ram
exclusiv al sacerdotilor; mai apA,,147,iarintr-o Briihmana se Relatia dintre sinele

I
mult decat atat, mirenii auderugaciunea inaltatA catre individual ~i Sinele
aujucat ~i ei un rol Divinitate, universal, dintre rnultitudine
considerabil in creatia pe un ton aproape disperat: ~iUnu ne este prezentata de
"Condu-ma din nefiinta (asat) la eatre misticu1 Uddiilaka in
acesteia. In
cadrul unui dialog prin
dialogurile upanisadiee pot fi in.1A1nip fiinta (sat),
din intuneric la lumina, din moarte intermediul unor metafore
:frecvent printi, femei ~ membri ai "-
lanemurire,,148. foarte sugestive.
unor caste inferioare in Referindu-se la sarea
postura de discipoli si Intrebarea care
se pune, in dizolvata in apA, el iiexplica
interlocutori; se intampla chiar
acest context, fiului sau ca atunci
ca un anume rege sa iasa
este urmatoarea: cand gusta apa in care a
Invingator intr-un dialog pe
unde se afla adevarata existenta, fost dizolvata sarea, noi nu
aceasta tema cu un brahman,

I
0 putem vedea,
si tot la fel un brahman sa fie adevarata lumina ~i viatA?
l dar 0 simtim cu ajutorul
instruit in scoala unui laic. In
acelasi timp, este evidenta
Undeva I simtului gustativ: "De buna
aiei sau dincolo? Potrivit seama ... tu nu
legaturadintre Upanisade ~i textelor upanisadice, calea spre :z.are~tiFiinta de aiei, si totusi
speculatiile sacerdotale din mantuire este chiar aici,,149. ~i un alt
Briihmana. Abia inliteratura trece obligatoriu prin noi exemplu, din

I
upanisadica mai tarzie se insine, prin interiorul acelasi dialog: "Lamura
observa 0 detasare a misticii nostru. eel ce aceasta e cea in care Totul
acesteia de fundamentul "deeonecteaza" propriile i~iare firea, este Realul, este
teologiei sacrificiului simturi de la lurnea Sinele (atman). Tu esti
brahmanic si i~iga.se~e un exterioara, eel ce-si acesta"150. Dar cine este
Totul, Rea1ul, Sinele? Pentru
fundament nou in anihileaza propriile
psihotehnica Yoga ~iin dorinte, fiind preocupat ca atunei cand despici 0
filosofiaSa.ipkhya146.",,~, smochina, de pilcm: iar apoi
'."=,..,.,,,,,,,,,.,,~,.,.-~, "."""~"'. in exclusivitate de despici ~isemintele
cunoasterea Sinelui dinauntru, nu mai descoperi
Intr-un cunoscut
nimic: " ...lamurb. d
aceasta pe care nu 0 zaresti este e
m
Iamura din care se inaltaatat de ,
mare smochinul. Sa crezi, dragul
meu! Lamura aceasta e cea in care V
Totul i~iare firea, este Realul, este I
,
Sinele (iitman). Tu esti acesta" I 5 I.
Desi nu putem identifica nimic 1
inauntrul semintelor, este totusi 2
celt ca smochinii cresc din aceste ,
2
seminte minuscule. Tot la fel, chiar -
daca nu putern percepe direct 3
Sinele fundamental, desigur ca el .
se afla ascuns
in strafundul existentei noastre.
"Tu esti acesta" (tat tvam asi):
aici,
"tu" semnifica sinele empiric,
individual, care tinde adeseori sa fie
egoist, iar "acesta" vizeaza Sinele
cosmic.
Mesajul. lui Ud~{aka
catre fiul sau ne sugereaza prin
meta.forele de mat sus ca Sinele
cosmic, ca principiu al intregii
existente,
transcende lumea obiectiva, sfem
''numelor ~iformelor' (nama-
rrJpa),

149. Chandogya-Upantsad, VI, 13,2.


ISO. Ibidem, VI, 13,3.
1
5
1
.

I
b
i
r
i" -'
. ;;

-V-ulflpostvedismul 61
distinetiilor, a diferentierilor cunoscator?,,156. d
fiind totusi atotcuprinzator, e
afost anihilata; "C8nd pare Prin urmare, atunci
ca sarea. Brahman etot la m
ca exist! dualitate, atunci cand dualitatea pe care se
fel de sfibtil ca samburele ,
60 unul IIvede pe celalalt, bazeaza constiinta dispare,
samburelui de fruct; el e
unul il miroase pe celalalt, constiinta ins~i lnceteaza sa I
inerent in toate fiintele,
unul 11gusta pe celalalt, mai functioneze, se patrunde J
ca mtr-o lume a ,
unul Iivorbeste celuilalt,
potentialitatea vietii lor in nediferentierilor, a 4
1 unul 11 ,
desfasurare 52C. el care unitarului, Principiul I I
-,-~,,-"":"a'-ude pe celalalt, unul
realizeaza ca este se g8.nde~tela celalalt, 152. H. Zimmer, Ftlozofiile 1
""..,,.~~~. identic cuBrahman ("Eu sunt unul ilpipaie pe celalalt, Indiei, trad, rom., 4
Brahaman" - aham brahma amsi), Humanitas, Bucuresti, 1997,
unul il cunoaste pe
yi
acela devine Totul nici macar celalalt, Dar cand totul
p. 229.
.
156. Ibidem, N. 5. 15; cf
zen nu pot sa-l impiedice, caci adevenit unacu Sinele
153. Brhadlira(1J'aka-Upani.fad,
1,4, 10.
Chiindogya-Upanisad, VI,
15,2.
el este sau, atunci cu ce ~i pe 1
Sinele (atman) lor 53, cine sa vada, cu ce ~ipe 5
. cine sa miroase, cu ce :;;i 4
I
.
; Lucrul acesta il pe cine sa guste, eu ce
subliniazafoarte bine inteleptul ~icui sa vorbeasca, cu ce
Yiijnavalkya I
~ipe cine sa auda, cu ce b
,,_,...- ~i la cine sa se gandeasca, i
_gar,e"arat~d~~_i~diyiduali cu ce ~ipe cine sa pipaie, cu d
tat,eadispare ce si pe cine e
sa cunoasca? Cu ce sa-l m
prin eliberare 154P. entru ,
cunoasca pe eel care cunoaste
orice inte1ept eliberat :;;i totul? Despre
desava.r~it, constiinta i~i N
Sinele (iitman) acesta
pierde inrelesul dupa ce (se spune) numai Nu, ,
rtotul a devenit una cu nu (neti, neti): de
Sinele,,155. neapucat, cad nu este 4
Intr-un frumos apucat; de nenimicit, .
caci nu este nimicit; rara
I
I

dialog cu sofia sa
Maitrey i; acelasi legaruri, caci nu se leaga I
Yajnavalkya prezinta (de nimic); de S
neinlantuit, caci nu 5
rationamentul sau in .
tremura ~i nu este
favoarea acestei unitati, in l
vatamat. Cu ce oare sa-l
care orice COn:;;tllntA a cunoasca pe b
i
decat vazduhul, mai mare 158. Cf. H. Nakamura,
:! fundamental nu dispare ins! op. cit.p. 121; H.Zimmer,
decat ceruI, mai mare
157I.nviatenoestraoblsnultase decat lumile"I 59 Vacuum-ul
op. cit.,pp. 243-244.
159. Chandogya-Upanisad,
manifesta, evident, permanent infinitdevinepentrumistic 0 III, 14,3; cf. Mundaka-
opozitia de tip dualist dintre plinatate infinita. Upanisad, III, 1, 7.
subiect ~i object. Subiectul EI recunoaste in iitman intreaga 1
cunoasterii percepe totdeauna 6
lume, intregul univers, el percepe 0
varii obiecte. Atunci cand acesta, totul ca pe Sinele sau .
inspeta omul, devine constient ~i exclama: "Eu sunt acest
insa de Sine, se autopercepe ~i Tot". Unitatea sa cu aceasta F
r
toate celelalte devin Sinele sau, Realitate ultima 0 exprima .
atunci nu mai percepe nici un totdeaunaprintr-o serlede formule
obiect, totul se uneste cu Sinele. de identitate: "acesta este H
e
Este vorba de un fel de Acela" (tad etady; "atman este i
constiinta a Brahman", "inima este l
inconstientului, 0 stare a supremul Brahman", "eu e
subiectului pur lipsit de orice suntBrahman"{brahmiisml), r
,
obiect158 "ceea cetu esti, aceea sunt eu".
Pe aceasta treapta, eel aflat Dar cea mai important! dintre o
in extazmistic experiazaRealitatea aceste formule, "marele cuvant" p
(mahaviikyam), ramane tat .
ultima, despre care nu poate
exclama decat atat: "exista" tvam asi ("acesta esti tu insuti") c
160. i
(asti). Disparand mice distinctii de
t
genul eu-tu, subiect-obiect, dispar 4.3.2. Coincidenta .
~iorice distinctii valorice, pentru contrariilor ,
ca acestea apar totdeauna in
relatia eu-tu, Constiinta sa a Pentru autorii p
Upanisadelor, dupa cum s-a .
devenit nelimitata ~i infinite,
extinsa la dimensiuni putut observa, unitatea Sinelui 1
cosmice, cosmicizata; "Sinele nu tine intr-o masura prea 5
mare de rationamente, de 0
(iitman) meu din 1mmtrul inimii este .
mai al'gunlente explicite, pentru
mic de cat (bobul) de orez, de ca este mai degraba un
orz, de mustar, de mei sau obiect al
decat samburele de mei. Sinele 157. Cf. Kiitha-
Upani~ad, I, 2, 18-
meu dinlauntrul inimii este mai 19; Tatttlrtya-
mare decat pamantul, mai mare Upanisad, Ill, 1.
62 India. Religie l1i f"llosofie V-edismul i postvedismul
.' 63
experientei, al gnozei, al aceasta Realitate Realitaeaultimanon- Absolutul impersonal
intuitiei, Admiri cosmosul ramane una, idemificabilasi simultan (Brahman), intre Unul
~i multitudinea de forme indestructibila, vesnica identificabila prin esential ~imultitudinea
vii prin care acesta se ~i inexprimabila: "Asa fenomenele incare se lumii fenomenale.
exprima, se manifesta, iar cum printr-un singur regaseste, non- Folosindu-se de metafore,
apoi nu-ti tamane bulgare de lut, dragul obiectuala si in acelasi ca ~i Udddlaka, el arata ca
~_., ,decat sa exclami meu, se poate cunoaste timp obiectivizata prin experienta mistica a
despreacest ~treg unitar: "este tot ce e de lut, iar lucrurile prin care se Sinelui ~i_cunoa~terea
Unul"; la aceasta te exprima, intuitiva a acestuia
feluritele prefaceri
~-'<-"obligainPnmUIrande~~tadi: Yiijnavalkya ne presupune cunoasterea
""~':"""-sunfcevaceatfunade
recta,~inumaidupaaceearapunea16 sugereaza, in TotuIui: "Asacum nimeni
vorbrre: odenumire, si numai
1. acelasi sens,
lutul realitatea nu e in stare sa prinda
Dupa cum reznlta identitatea
(satya); asa cum printr- existents
sunetele iesite dintr-o
din textele un singur bot de toba in care se bate,
upanisadice, intre microcosmos si
arama, dragul meu, se darprinzand toba sau pe
Brahman ca Sine macrocosmos, intre
poate cunoaste tot ce e sinele individual tobosar, este prins
~i Absolut sup rem este sunetul; asa cum nimeni
de arama, iar feluritele (iitman) si
simultan maximum nu e in stare sa prinda
prefaceri sunt ceva ce
~iminimum, in sensul ca sunetele iesite dintr-o
atarna de vorbire, 0 161. Cf. J. Royce, The
este extrem de mare ~i scoica in care se sufla, dar
extrem demic: "El e denumire, ~i numai World and the Individual,
arama realitatea; asa I, New York-London, prinzand scoica sau pe
mare, divin, euneputinta
Macmillan ce., 1927, pp. suflatorul in scoica, este
.=----- de imaginat; mai subtil cum printr- un simplu
156-157.
prins sunetul; asa cum
cleste de unghii, dragul
decat ceea ce este subtil; el se 162. Mundaka-Upanisad,
meu, se poate cunoaste Ill, 1,7. nimeni nu e in stare sa
afla infinit de tot ce e de fier, iar 163. Chimdogya-Upanisad, prinda sunetele iesite
departe ~i aid aproape feluritele prefaceri sunt VI, 1,4-6. dintr-o lauta la care se
(in trup); el salasluieste, ceva ce atarna de canta, dar prinzand lauta
pentru cei care-l sau pe cantaretul din lauta.,
vorbire, 0 denumire,
contempleaza, aici, in este prins sunetul"l64.
~inumai fierul realitarea,
cavitatea (inimii)" I 62
la fel este, dragul meu, ~ cu Amt Udddlaka
Misticul aceainviqa1:LIra,,163. cat ~i Yiijnavalkya
Uddalaka aprecia ca toate "Lutul", "arama", plaseaza, in contextul de
lucrurile fenomenale nu "fierul" reprezinta mai sus, adevarata
sunt decat simple forme inacest text Sinele aflat "Fiinla',I(sat) ;;i Realitatea
de exprimare a Sinelui totdeauna dincolo de ultima dincolo de orice
universal, a Realitatii lumeafenomenala, nume, dincolo de forme
ultime, in vreme ce
si definitii. De altfel, o foqa primordial a, intr-un
etimologic vorbind, notiunea principiu suprem, din care
de "definitie" este incompatibila provine totul, ca 0
cu ceea ce este Absolutul, manifestare fenomenala
Realitatea ultima, indiferent purtemporala, Acest principiu
daca aceastaare un caracter universal, unic, dar in acel~i
personal sau impersonal. timp subzistent la nivelu1
Fiindcackg1nire (Uadefini'j intregii creatii in toate
lnseamna "amargini", "alimita",
164. B{fzadiiralJyaka-Upani~d, II,
"a restrange". Or, Absolutul, 4, 7-9.
indiferent de natura lui, nu poate
fi limitat,
, definit, pentru ca in acest fel ar fi
relativizat, n-ar mai fi Absolut, ar
fi
coborst la nivelul creaturalului.
Dintr-o atare
perspectiva, toate conceptele si
ideile definite ~i circumscris~ de
catre intelect trebuie privite ca
simple semne auxiliare, mcand
aluzie la ceea ce ramane
indefinibil si inexprimabil prin
nume. Tot ceea ce este tangibil
~iconceptual, tot ceea ce line
de domeniul forrnelodmateriale
(rflpa) ~ial numelor (niiman) nu
reprezintanimic altcevadecat
simplereflexe. Formesau simple
nume, ele 1rebuiepercepute doar
ca expresii a "ceva" care Ie
transcende, a ceva inexprimabil
in sine,
a "ceva" infinit care ramane dincolo
de orlce definitie
Upanisadele ne arata
ca Absolutul se constituie intr-
64 -"1-"~-"'~---::V~uJ.,i postvedismul 65
componentele ei, transcende deopotriva sferele sensibile.si p~:'d~le
conceptuaIe, el este, asadar, neti, neti, "nici asa, nici asa", Este ceva
'r-- (maha.s:)..., tara suflu (prima), :tara chip, tara masura, tara
Iauntru,
"de unde cuvintele se intorc inapoi, impreuna cu mintea, :ta
a-si fadi afara" 168.
fi Pentru prima oarain istoria g8ndi:rii universale, descoperim aici
1
atins tinta" 6 In pofida acestui fapt, aiei nu poate fi yorba de nici un Absolut perceput apofatic, negativ. Elnu poate fi cunoscutin fiintasa,
0
dihotomie, ~ nici un antagonism intre ''real'' ~i "ireal", intre "existent" fara'gust, rara miros, rara vaz, :taraauz, rara glas (vac),
~i "non-existent", de nici un dualism, pentru ca Absolutul transcendent tara gaud
~i expresiile sale sensibile, concrete siverbal-conceptuale sunt
.
in esenta . 165. Taiuiriya-Upanisad, II 4.
166.Cf.H.Zimmer,op. cit.,p.133.
,, - - una ~l ~l, Cx'"'SlffiP 1e "defini
167. Vezi Devis. Dei,9. II; cf. W. Windelband, A History of
l.l.l,.,166 Philosophy with Special Reference to the Formation and
Toate acestea ne amintesc intr-un fel de teoria lui Nicolaus Development of Its Problems and Conceptions. New York, 1921,pp.
Cusanus, preluata apoi de catre Wittge nste in, cu privire la 145-146; apudH.Nakamuia, op. cit.,pp.103-104.
coincidentia oppositorum, "coincidenta contrariilor", Potrivit acestei
teorii, individualul este identic cu universalul, lumea este identica cu
Dumnezeu; in Dumnezeu, aceeasi Fiinta absolute, care in lume se
prezinta in forme finite, este continuta infinit, Infinitul este unitatea
vie si vesnica a acel uia care in finit apare ca pluralitate extinsa,
Dumnezeu este, prin urrnare, unitatea tuturor contrariilor,
coincidentia oppositorum. Ca Realitate absoluta, in EI toate
posibilitatile se realizeaza ~iconciliaza de la sine. Contrariile nu mai
sunt doua esente,
ei una singura 67. J

Absolutul upanisadic ramane si trebuie sa ramana, deci,


inefabil, indescriptibil, inexprimabil. El nu este altceva dedit ceea
ce suntem noi insine, constiinta 11 cuprinde tocmai in masura in
care
constiinta este cunoastere. Si totusi, atunci cand incercam sa-l
exprimam, cuvintele noastre trebuie sa se reduca la: "neti; neti",
"nici
asa, nici asa". "Brahmanii spun cli nu este nici gros, nici subtire,
nici
Scurt, nici lung...nici umbra, nici bezna, nici aer, nici spatiu, :mra
atingere,
nupoatefivizualizat,elsemanifestadoarininteriorulnostru,in,'initnl',l69;
"la el ... nu se poate ajunge cu yorba sau cumintea sau cu oehii. Cum ar putea
sa fie cunoscut de altul decat de acela care spune ca exist!?,,170
, .. , .~ Cu toate acestea, negatia in genul ~'neti,_neh: t'nici asa, nici
asa") cu privire la Realitatea ultima nu este 0 simpla negatie, :tacutli de
dragul negatiei, ci 0 cfirmatie prin negatie 171. Pentru ca negand orice atribut
care i-ar putea fi conferit Absolutului, in fapt afirmam despre
acesta ca e rnai presus decat ele, ca le transcende, ca ramane dincolo
de ele. Cu ajutorul afirmatiei prin negatie, realitatea ultima i~i poate
conserva statutul de Absolut, iesind din capcana relativizarii.

4.3.3. Contemplarea lui Atman-Brahmall "~"",,,,,;,,.,-,,_, ca


lumina interioard

Misticii din perioada upanisadica au ajuns laconcluzia ca Sinele cosmic,


Brahman, poate fi cunoscut direct sub forma Luminii pure. Este yorba de
0 experienta nemijlocita a Luminii supranaturale. In acel8.$itimp, aceasta
Lumina transcosmica este identica cu lumina
168. BrhadiirQJ,1yaka-Upanifad, III, 8,8; cf. ibidem, IV, 4, 12: "Pe-
acesta percepandu-l, lntelept,
Cunoasterea (prajna) sl1var~easc-o brahmanul. Sl1nu
cugete la vorbe multe,
Caci sunt istovire Cuvantului (vac)".
169. Katha-Upanisad, II, 6, 9.
170. Ibidem, II, 6, 12.
171. YajfuIvalkya spune: " ...acesta e Sinele tau, ... vazatorul nevazut, auzitorul neauzit,
ganditorul negandit, cunoscatorul necunoscut. Nu exista alt vazator, nu exista aIt
auzitor, nu exista alt ganditor, nu exista alt cunoscator 'in afar! de el. Acesta e Sinele
(atman) tau, randuitorul launtric (antar-yamin), nemuritorul, Orice altceva este durere";
vezi Brhaddranyaka-Upanisad, III. 7, 23.
t=- """""
4 .
64 -1"'--vedismw"'1 postvedismul 65
eomponentele ei, transeende deopotriva sferele sensibile ~i pe cele ~ (manas) ... , :tara suflu (prima), tara chip, f'ara masura, tara launtru,
conceptuale, eleste, asadar, nett, nett, "nici asa, nici asa". Este eeva tara afara,,168.
"de unde euvintele se intorc inapoi, impreuna eu mintea, tara a-si fi Pentruprimaoarainistoriag&tdiriiuniversale,descoperimaici
atins tinta" 165.in pofida acestui fapt, aici nu poate fi vorba de nici un Absolut perceput apofatic, negativ. Elnupoatefi cUri6Sciitinfiintasa,
0 dihotomie, ~inici un antagonism intre "real" ~i"ireal", intre nupoatefivizualizat,elsemanifestadoarininterioruloostru,in"inima'"I69;
"existent" ~ "non-existent", de niei un dualism, pentru ca Absolutul "la el ... nu se poate ajunge cu vorba sau cumintea sau cu ochii, Cum ar
transcendent ~i expresiile sale sensibile, concrete si verbal- putea sa. fie cunoscut de altul decat de acela care spune ca exista?,,170,
conceptuale sunt inesenta . .-. . . Cu toate acestea, negatia in genul "neti, nett: (~'nici ~~ nici '-
unasi aceeasi, adicasimple "definitii" 166. asa") eu Jtivire 1a Realitatea ultima nu este 0 simpIa negatie, flcuta
Toate aeestea ne amintesc intr-un fel de teoria lui Nicolaus de dragul negatiei, ei 0 afirmatie prin negafiel71 Pentru ca negand
Cusanus, preluata apoi de catre Wittgenstein, cu privire Ia orice
atribut care i-ar putea fi conferit Absolutului, in fapt afirmam
coincidemta oppositorum, "coincidenta contrariilor", Potrivit acestei despre acesta ca e mai presus decat ele, ca Ie transcende, ca ramane
teorii, individualul este identic cu universalul, Iumea este identica cu dincolo
Dumnezeu; in Dumnezeu, aceeasi Fiinta absolute, care in lume se de ele. Cu ajutorul afirmatiei prin negatie, realitatea ultima l~i poate
prezinta informe finite, este continuta infinit Infinitul este unitatea vie conserva statutul de Absolut, iesind din capcana relativizarii.
si vesnica a aceluia care infinit apare ca pluralitate extinsa, Dumnezeu
este, prin urmare, unitatea tuturor contrariilor, coincidentta 4.3.3. Contemplarea lui Atman-Brahman "H'~'-' ,,"""''_

oppositorum. Ca Realitate absoluta, in EI toate posibilitatile se ca lumina tnterioara


realizeaza ~i coneiliaza de la sine. Contrariile nu mai sunt doua
esente,
wl67
el una gura . Misticii din perioada upanisadicaau ajuns laconcluziaca Sinele

sm
Absolutul upanisadic ramane si trebuie sa ramana, deci, cosmic, Brahman, poate fi cunoscut direct sub forma Luminii pure.
inefabil, indescriptibil, inexprimabil. El nu este altcevadecat eeea ce Este vorba de 0 experienta nemijlocita a Luminii supranaturale.in
suntem noi lnsine, constiinta 11cuprinde tocmai in masura in aQql~i timp, aeeasta Lumina transcosmica este identica eu lumina
care constiinta este cunoastere, ~i totusi, atunci cand lncercam 168. B,nadiiraJ))laka-Upanifad, III, 8, 8; cf. ibidem, IV,4, 12:
sa-l exprimam, cuvintele noastre trebuie sa se reduca la: "neti, nett', "Pe-acesta percepandu-l, inlelept, .
"nici asa, nici asa", "Brahmanii spun ca nu este nici gros, nici Cunoasterea (prajnii) sAvarfeasc-o brahrnanul.
subtire, nici scurt, nici lung ... nici umbra, nici bezna, nici aer, nici SAnu cugete la vorbe multe,
Caci sunt istovire Cuvantului (viie)".
spatiu, fiiraatingere, 169. Katha-Upanisad, II, 6, 9.
tara gust, tara miros, tara vaz, tara auz, tara glas (viic),:tara gand 170. Ibidem, II, 6, 12.
171. Yiijiiavalkya spune: " ... acesta e Sinele tau, ... vazatorul nevazut, auzitorul
165. Taittiriya-Upanisad. II 4. neauzit, ganditorul negsndit, cunoscatorul necunoscut. Nu exista alt vii7Ator,
166. Cf. H. Zimmer, op. cit., p, 133. nu exista alt auzitor, nu exist! alt ganditor, nu exist! alt cunoseator in afar! de
167. Vezi Devis. Dei, 9. 11; cf. W. Windelband, A History of Philosophy with el. Acesta e Sinele (iitman) tau, rtinduitorullliuntric (antar-yiimin), nemuritorul.
Special Reference to the Formation and Development of Its Problems and .1 I Orice altceva.este durere"; vezi B,nadaranyaka-Upanifad, III, 7, 23.
Conceptions, New York, 1921, pp. 145-146; apud H. Nakamura, op. cit., pp. 103-
104.
~T'"'-
-J
66 lDtiia,,.aeligie-,HlIesofie "" .~---~,,-edismul Ji-postvedismul 67
----------------------------------------------- -----------------------------------------------
interioara, perceputa de catre amoduluide an al respectivului trad. Aven; aici inca 0
ascet inauntrul sau in timpul ascet, dupA cum se arata rorn., confirmare-a identitapi
exeroip-u1ui Hum dintre Lumina supranamrala
inBihaddranyaka-Upanisad: anitas
mistic: "iar lumina din cer "De lanefiinta , ~ lumina interioara experiat!
care straluceste acolo sus, (asat) condu-mala fiinta (sat), de Bucu de ascetul mistic, intre
deasupra fiecliruia, deasupra resti, Brahman ~iiitman,
laintuneric condu-malalumina
tuturor, in lumi mai inalte 1995, m
(tamaso
decat cele mai inalte, aceasta
md jyotir gamaya), de
p.
19.
t
este ceeaceeste
lamoarte condu-ma 175. Chiindogya-Upanisad, III, 17.6.
r
sihnninadinlauntmlomului lanemurire,,174. I e
(puru.sa),,172. . ... -
Chiindogya- Upanisad 176. Brhadiiranyaka-UpaniiCld, IV, .
Misticul nu face 3, 7.
altceva decat sa citeaza doua versuri rigvediee, in
constientizeze ace~ta 177. Chandogya-Upanisad, vrn, 3, S
identitate, mai ales ca care este verba de contemplarea
4; M. Eliade,lstoria credintelor # i
aceasta experienta noua este Luminii "ce se aprinde dincolo He
secondata de b eer", ~i adauga: "Desprinsa din
ideilor.: n
I, p. e
crestere progresiva a intuneric, privind lumina ce se- 256;
l
temperaturii corpului ~ide
perceperea unor sunete cu
nalta, privind
lucirea ee se-nalta, la zeul intre
jidem,
Mefisto e
caracter mistic: "Ea se vede fel $i
zei, la Soare ajunseram, lumina androg
atunci cand simp caldura la inaltatA inul,
s
atingerea =Iumina inaItatli"175 . p, 19, u
trupului. Ea se aude atunci B,hadaranyaka-Upani{iad
I76 p
cand, astupandu-ti urechile, identifies insa, r
auzi parca un zgomot, dupa cum am vazut, pe iuman e
fosnetul unui foe care arde. cu fiinta aflata in inima omului, m
Sa se mediteze la ea ca fiind sub chipul unei "lumini in inima",
cea V3zuta ~iauzita" "Aceasta fiinta senina, ridicandu- ~
173.Acest lucru ne se din trupul san ~iatingand i
demonstreaza ca, in cazul de ceamai inal1i lumina, apare in
fata, perceptia Sinelui forma sa proprie. Ea este litman. s
(Atman-Brahman) Este nemuritorul, eel ce nu se i
caLuminanu reprezinta 0 teme, este Brahman,,177. n
simpla cunoastere, ci 0 e
172. Chiindogya-Upanisad, III, 13,7
experienta, multmai profunda, 173. Ibidem, III, 13,8,
l
0 experientade tip extatic, 174, 8{hadiiranyaka-Upanifad, I, 3. e
carean~eaza~i 28; M. Eliade, Mejistofel si
schimbereaedsteotei, androginul, i
n i o referinta, nu exista nici 0
d n r continuitate intre timpul care
t i precede ~i momentul
i 0
r ,, atemporal in care se
v a 1
i realizeaza,
r 7
d e 8 Dupa cum am putut
u p . observa, ascetul descopera
a e Gnoza Lumina interioara in
l n upanisadica, dupa cum momentul in care devine
. t subliniaza Mircea constient de propriul sau
. -~..,~".~.-,-,I- r I79 Sine (iitman), cand
u E/iade , este 0
n~momentul deeesului, ~tiintade natura penetreaza insa~i esenta

sufletul individual u transcendentala ~i propriei sale vieti si a
accede spre inalt:imi t initiatica, pentru faptul elementelor cosmice si, in
prin intermediul o ca eel initiat nu a cele din urma, cand moare. In
razelor solare. EI se r dobandit doar lll1mod oricare dintre
apropie de Soare, i de cunoastere, ci si un aceste circumstante, iluzia
considerat de autorul
~ nou mod de (maya), ignoranta este
upanisadic existents, mult superior anihilata, Instantaneu,
o
"poartalumii", Cei p celui anterior. ascetul este coplesit de
intelepp r Constientizarea identitapi Lumina, adica contempla
auaccesulliber, in e atman- adevarata Fiinta, El
vreme ee cei' 1 Brahman se transcende lumea prof ana,
i realizeazaspontan, intr- conditionata si se regaseste
nestiutori nu au
$ un mod similar fulgeruIui pe lll1 plan absolut, se
aceasta ~ansa: "iar e 180. Dupa reintoarce la origini (ad
cand i~i pamse~te p cum absolut nimic originem), in lumea lui
trupul, pe :
.-.._- n
nuanticipeaza stralucirea
orbitoare a fulgerului,
iitrrl_an_-Brahman, in lumea
raz.eI~~~~,~p~~Pmi;,e.t t Absolutului din care provine.
r care s~ie intunericul El accede
spl,lIle:OM:'~se~spreDilti u dens, tot Ia fel aparent 1
mi n nimic nu antieipeaza 7
Iutecag8.ndu e experienta iluminarii 8
l,el~ungelaS $ .
oare.fntr- i ascetului aflat in
adevar,aceast u extazmistic: momentul C
aepoartalumi apartine unui alt plan de h
t
i,locde a
n sad,
d IV, 4; cf
o Kau~ila
g ki-
y Upani~
a
d, IV,
-
U 2.
p
a
n
i
s
a
d
,

V
I
I
I
,

6
,
5
.
17;9:rYI, Eliade,
Meflstcfel $i
adroginul, p. 20; cf.
idem, Ocultlsm,
vrajitorie #
mode
'eulturaie,
trad. rom.,
Humanitas,
Bucuresti,
1997, pp.
120-123.
18
0.
Ke
na-
Up
ani
-1. _._.
,.
India. ReJlgie l-'filosofie ,,a},-'-.~-...vedismul i,postvedismul
69
intr-un altplan de existenta: acelaal Fiintei pure, al divinului nediferenpm
~ non-distinct, al cunoasterii supreme ~ilibertlp.i absolute. in acest < ... st:a~
sacrificiile aduse. P~ ~e iarba. se construia un altar de cmamizi;
moment, el cunoaste Realitatea ultima, realitateacaretranscende oriee ,:. dupa aducerea sacrificiului, iarba era arsa
atribut. De aceea este perceputa ca 0 stralucitoare Lumina alba, in I
Sa. vedem acum c!teva deta1ii legate de acest loc sacru pentru
care ascetul intra orbit si sfilr~e~e prin a disparea, topindu-se in ea . arienii vedici, substitut al templului, ~ semni:ficatiileSaIe. in primul rand,
:tara a lasa unne 181 . acest loe trebuia consacratin prea1abil prinintennediul unorrituri speciale,
Aceasta mistica cu un caracter impersonal a , C:el maio ~cativfiin~ eel:u amplasarii focurilor sacre. Respectivcrle
Upanisadelor ntualun VIZaUcreareaunwfocmcareardeauexclusivelementeconsidemte
pure, consacrate zeului focului,Agni. Focul eraaprlns prinfiecare, simbol
-~.-~.

se va constitui de aici inainte, inintreaga istorle religioasa a Indiei, in


fundamentul oricarei mistici a eliberarii. Inclusiv mistica budista legata i al inceputului ~inoului, m credinfa,caastfel vorfi indeplb:tate absoluttoate
de Nirvana i~i are originile Inea, iar mistica bhakti, cu un caracter
teist, din perioada hinduista a fost si ea influentata de aceasta. De - .' j...
: ~
spiritele rele, top demonii. Focul aveaatributul de a-i alunga pe
demoni, pentru ca el se identifica cu ~i zeul amintit182 Pe de alta
asemenea, celebrele sisteme de metafizica, despre care Yom vorbi
intr-un capitol viitor, sefundamenteaza ~ ele pe mistica upanisadica, ... parte, focul
sacrificiului comunieaacelasi a1ribut~ locului sacrifici~ consaa-ndu-l.
intreaga speculatie filosofica, ca si spiritualitatea ulterioara a Indiei, (~ ~ezli.m8ntul consacrat, m forma. pa.tra:tAd, upa cum am
pastreaza filoane serioase din gandirea ~ispiritualitatea upanisadica amintit, de dimensiuni destul de mari, se nwnea vihara. in interiorul
acestui
spatiu se afIa un altul mai bine marcat, cu un caracter la fel de sacru,
reprezentata de legendaru1 yajiiava/kya. Chiar nu mai putin un spatiu sau 0 ridicatura de pamant, in forma patrata, pe care se presara
ce1ebrul iarba verde. Era locul unde, se credea, vor sta zeii pentru a-si prelua
Rabindraniith Tagore preia multe idei ~i impulsuri din Upanisade
pentru mistica sa sincretista, care avea sa-l consacre in istoria
spiritualitatii universale.

I
5.Cuitul

5.1. Locuri de cult

In perioada vedica, indienii nu dispuneau de temple. Cultul


particular se oficiainjurul vetrei, considerata altarul easei, in schimb,
pentru aducerea sacrificiilor pub lice legate de sarbatori, era ales
un
loc special plasat undeva m apropierea casei sacrificantului, care nu
trebuia sa fie obligatoriu de fiecare data acelasi. Acolo se delimita
I' nurnit vedi; el corespundea altarului proprlu-zis ~iocupa 0 care eel mai important erayIipa, stalpul de care
pozitie mai centrala decat focurile sacrificiale, pentru ca J unna sawfi Ie, Iegatawv ictima 183T. exte Ie brahmam.ce sugereaza cit
focurile respective, spre deosebire de alte religii, nu erau acest
plasate pe altar, ci injurul acestuia, Spatiul pe care era ! stillp reprezenta unul dintrepunctele de convergenr.a~ concentrare a tutmor
ridicat altarul (vedi) era conturat pe pamant cu J" foqelorreligioaseaflateinjoeintimpulsacrificiului.Prinpozitiasavertica1a,
f ajutorul unei lopeti sau al unei sabii confectionate dintr- el aminteste modulin care zeii au urea! la cerl84 )
un lemn cu proprietap magiee. in acest fel, locul respectiv
era purificat ~i consacrat, In continuare, aici erau depuse
ustensilele necesare pentru realizarea sacrificiului, intre 182. Cf. Taittinya-Brahmana, 1, 2, 1, 3,4.
183, Cf. Taittiriya-Samhitii, VI, 3,3,4,'lbidem VI 3423' Ibidem VI 34 1 3-
Aitareya-Brahmana, VI, 2,17,23. """ . """
181. Cf. M. Eliade, Mefistofel si androginul, pp. 36-37. 184. VeziAitareya-Briihmana, VI, 1,1; cf. Satanratha- I 6 2 )
, , , " ..
Briihmana
70
71
Consacrarea spatiului se desfasoara conform unui -dublu aspectul spatial, iar cea de "tempus" aspectul temporal al rniscarii
simbolism, Pe de-o parte, construirea altarului e conceputa ca 0 creatie f orizontului in spatiu ~itimp 191.
a lumii 185A. pa in care s-a diluat argila este asimilata cu apa primordiala; j . Inopinia aeeluiasi Mircea Eliadel92, toate aceste lucruri
au 0 argila pusala temeliaaltarului, cu Pamantul; peretii laterali, cu atmosfera . semnificatie deosebita, in sensuI ca pentru orlce om religios din
culturile s.am.d, 186Pedealtaparte,construireaaltaruluiechivaleazacuointegrare " arhaice lumease reinnoieste tnfiecare an, lafiecare
inceput de an simbolicaatimpu1ui,cumaterializarealuiin~coIpu1altarului .. , este reconsacratd, tst regaseste "sfiruenia"
originara, dobdndtta
In acest sens, se mentioneaza eli "Anul este altarul focului", .. ..., prin erecqie. "Anul", asa cum apare eI ~iin lumea vedica, era asemenea
explicandu-se in acelasi timp ~isimbolismul sau temporal: cele 360 cle~J~_- unui cere fuchis: avea un inceput ~iun s:tar~it, dar ~iposibilitatea de a
caramizi de imprejmuire simbolizeazAcele 360 de187 nopti ale anului, iar < "renaste' in chip de An Nou. La randul sau, fiecare An Nou
cele 360 de caramiziyajusmati cele 360 de zile . Prin urmare, de; presupuneaintrareaintr-untimp''nou'', "curat", "consacrat", "liturgic",
fiecare data cand se inalta un nou altar al focului nu se recreeaza doar I. adica intr-un timp nefolosit, neuzat, nedemonizat
' lumea, ci se "cladeste Anul", in sensul ca timpul este recreat, este
regenerat. Pe de alta parte, din moment ce Anul este asimilat zeului 5.2. Sacrificiiie # sacerdotiui
cosmic Prajiipati, ridicarea oricarui nou altar presupune in mod
simbolic invierea lui Prajiipati si reconsacrarea intregii ereatii. Textul
~ Actul ritualic central in religia vedica este sacrificiul (yajfia).
brahmanic amintit mai sus nu face, desigur, referire la timpul ~ -'''''''-v'1'-_ Se aduceau sacrificii in scopul dobandirii de la zei a unor bunuri
profan,la simpla durata temporala, ci Ia timpul liturgic, con~acrat,
. materiale, a unor urmasi, pentru sa.natate ~ipentru a avea 0 vial! cat
asa cum ~ intalnim inmai toate credintele religioase ale lumii.
mai Iunga, Aducand darurizeilor, oamenii ~taudin parteaacestora
Inaltarea altarulw focului in vedism urmareste sacrificarea lumii,
o recompensa, Ca ~ inMesopotamia antica, relapa dintre arienii vedici
Insensul integrarii
apestela d " ' ~ t u tim' ul 188
189 .. "

a eV ( U ( 1 p sacru.. ~i zei era una de tipul do ut des, 0 relatie pur contractuala si chiar
m A
l
~~,
Dupa cum subliniaza Mircea Eliade , aici, m fapt,
al1:afpl
egoism: cu influenta ~iputerea lor mare, zeniipot face anumite servicii
omului - sanu uitarn eli demonii ilameninra totdeauna cu tot felul de
vedic se substituie templului, Primul care explieaapropiereaetimologica boli ~i ~uferinle - iar omul ii poate ~i el constrange prin sacrificii
dintre notiunile de "templum" - templu ~i "tempus" - timp a fost pe zei 19 . Insa, la fel de bine, in aceasta perioada se aduceau
Hermann Usener't"; care a interpretat cei doi termeni eu ajutorul ~ijertfede ispdsire. In schimb, in intreaga literatura vedica, nu gasim
notiunii de "intersectare" ("Schneidung, Kreuzung"). ~ cum au nici un fel de jertfe de multumire, Pe de alta parte, orice jertfa nu
confirmat-o ~icercetarile ulterioare, notiunea de "templum" vizeaza viza neapArat doar satisfacerea unor dorinte personale ale celui
care 0 aducea. Sacrificiul era mai degraba necesar pentru a conserva
185. cr. Satapatha-Brfihmana, VI, 5, 1 sq.
ordinea cosmica,
186. Ibidem I, 9,2,29.
187. Ibidem, X, 5; IV, 10 etc.
191. W. MUller, Kreis und Kreuz, Berlin, 1938, pp. 33,39; apud M. Eliade,
188. Mircea Eliade,Saau/ #profanul, traci.rom, Humanitas, Bueuresti, 1995, p. 66. Sacrul ~iprofanul, p. 67.
189. Ibidem, pp. 66-67. 192. M. Eliade, Sacrul si profanul, p. 67.
190. H. Usener, Gotternamen, Bonn, 1920, p. 191 sq. 193. Vezi N. Achimescu, op. ctt., p. 129.
72 India. ReHgie ~i filosofie .. - Vedismul p postvedismul . 73
l
Se aduceau sacrificii totdeauna in concordantacu mersullucrurilor, ~I Indiscutahil, acestintregmecanism sacrificial era valabil doar
. cuevolutiaCosmic~desigurciclic~inulinear. Totuleraritmat,etapizat l in cazul rnarilor sacrificii publice, cand oficiau sacerdoti, special
Acest atribut senmificativ al sacrificiului face obiectul unei analize I desemnati, cu atributii foarte restrictive. Cursu! naturii, evolutia ei in
profunde in Iiteratura brahmanica, dar acelasi lucru ilputemobserva $i
in Rgveda, unde sacrificiul reprezinta mult mai mult decat 0 simRla I1 anul respectiv era conditionata direct de modul in care se achitau de
functiile lorritualice. Ceamai mica greseala incadrul actului sacrificial
ofranda adusa zeilor in scopul dobandirii unor favoruri personale 94. putea avea repercusiuni catastrofale, mergandu-se pana la eclipse de
In literatura brahmanica, sacrificiul se contureaza ca un . scare sau pana Ia succesiunea neregulata a lunilor anului.
mecanism ritualic deosebit de complex. Atunci cand este realizat intr-~--- -r.l~----- _..~~.,.--.:,.~
Cum se, derula, ins~ sacrificiul in sine? 197. Dupa ce
era
un mod corespunzator, el actionem absolut automat. Zeii carora le 1 imbaiata, victima era introdusa inspapul consacrat, f8candu-se diferite
sunt consa~ra:~ r~spective~e ~crificii. sunt ~u~i. ~fectiv in umbra d~ 1 Iibatii. Totoda~ era implorata s~ se lini~teasc~ 198, fi~d in_:ocat zeul
aceste sacrificii; el sunt obligati sa preia sacrificiile aduse. Puterea $1 t protector al arumalelor, pentru a 1 se cere consimtamantul m vederea
nemurirea lor se datoreaza exclusiv sacrificiului pe care il primesc. I l99
saerificarii victimei , Epitetele laudative adresate victimei inainte de
Este vorba de 0 fOI1a magica care conditioneaza cursul regulat al i sacrificiu scot in evident! caracterul sacrual acesteia; ea era considerata
naturii 195. Din moment ce sacrificiul juca un rol amt de important, este un lucru" exceptional, 0 proprietate a zeilor.
limpede ca sacerdotii se straduiau ca ritualul fundamental legat de In cele din urma, victima era legata de un stalp, moment in
acesta sa fie perceput sub toate aspectele sale, sa-i fie intelese to ate ,,,. ""' 1,;,'. car~ brahman~ ..nu r:;ai ave,a drep~ sa 0 atin~a cu mainile, insusi
semnificatiile lui. lata un exemplu foarte concludent in acest sens din sacrificantul e~tand sa se mal apropie de ea, dat fiind caracterul absolut
literatura brahmanica; ploaia este cauzata de vant; la randul ei aceasta sacru al acesteia, Cel ce urma sa execute sacrificiul avea nevoid de
, ., f 1 ial d . 200
determine cresterea plantelor; tot la fel.vacile produc lapte, pentru ca rosnrea unei ~~~ ~ sp~:~ e e catre ~ pre~t , ..~
mananca plante ~i beau apa; acesta este motivul pentru care zeul Viiyu Sufocaru victimei iiurmeaza un nt special consacrat purificarii
. 201
("vantu!") este eel care produce laptele si'i' din acelasi motiv acestuia acestela Dupa aceasta, urmeaza transarea acesteia. Sangele scurs
d a .
l96 """i ' 1 itura d . desti d nil 202
idirects
se aduce ca sacrificiu laptele Pentru ca exista 0 c orelatie up pruna ~Vl a e cupt este estinat emo or . Urmatoarea
~ rificiu si ull ii .fire x d etapa ..o reprezintadistribuireapartii celeimai importantedin sacrificiu
i ntre sac ClU ~I curs umn , ste ca preotn i ncercau sa , : . _
A

escopere
dif it d tei ire 1 t I pam' ul al actului rID ial zeului canna I-a fost consacrata vicnma: este vorba de vapa partea
len ecorespon en,em e emen e e c are e Ul sac cr . a aoeri 1 .203 _. . ~
~i anumite fenomene cosmice. De pilda, iarba plantata pe altarul supenoara a pentoneu Ul Grasimea, fiertura, spuma ridicata la
sacrificiului simbolizeaza lumea, iar cele cinci paqi ale melodiei 197, Cf. pe larg M. Mauss, H. Hubert, Eseu despre natura st functia
interpretate in timpul sacrificiului sunt identificate cu cele cinci anotimpuri sacrificiului, trad. rom" Polirom, Iasi, ] 997, pp. 83-105,
aleanului (primavara, vara, anotimpul ploios, toamna, iama) etc. 198. Vezi TaittirijJa-Samhitii, 1,3,7,]; VI, 3,6,] ,2; Maitrayant-Samhitii, V,3,9,6;
Saiapatha-Brdhmana; III, 7,3,9.
]99. ZeuI respectiv estePrajiipati-~ucb-a; veri Taittir.fYa-Samhitii, ill, 1,4, 1; m, 1,4, 5.
194. Cf. Rgveda, X, 90. 200. Ibidem, 1.3,8, 1; cf. Satapatha-Brtihmana; III, 7,4,1.
195. Vezi Satapatha-Brahmana, III, 3, 1,5: "Soarele n-ar putea rasar],
20 t. Taittir iya-Samhita, I, 3, 9, 1; Sataoatha-Brahmana III'" 8 2 4-7
daea preotul n-ar aduce sacrificiul". 202, Cf.Aitareya-Briihmana. VI, 7,1,10.
'J:" ,

196. Ibidem, II, 6, 3, 7. 203 . Rgveda, III, 2),5.


,: j' - ./'

~~~ "'-;-""

,31 _ ',',
-Ind~. 'ReHgte-'Hilosofie "~-ii--~'--:--Vedismul .,.f..postvedismuJ I 75
a ' '~,' "
su:prafa~in oalai~ care se gitelite sunt destinate, dllPi cum am spus, ,~ : ceicar:oofereauspresac<4igiU;iarrespeCtiVUile~inschimbun
zeului sau cuplului de zei carora! se adreseaza sacrifibiul: toate '~-*':', ' Qnoranu (dj:k?'J':) p~ . , ?~
osteneala lor, c?~tAnd tn baine, viej;'~
acestea
" sesacrificain foc. Ceeace se distruge astfel prin Coni~ustie repn2mta. ". stuap.r. Existau,pte5cnptti foarte exacte pnvmd valoarea onorariului '
"'
alte pm:p ale .
...:... j, '- ,

",,","~,.,,,formal inca 0 datA victima inintregul 04


; .Tn contitupre, '1 , in functie de felul sacrificiului ~ide rangul fiecarui preot implicat in
ef
vicrlplei erau di$tribUite preotilorparticipanti lasacrifieiul respecti.V'os. .~."". .." adueerea acestuia, in literatura sacra vedica ~ipost-vedica inirun.im
,,' .; Oricare arfi fost rostul sacrificiului inprotoistoria ixub.:anana, lU ,,' patrucategorii princlpale de preoti specializati inaducereasacrificiilor.
e limpede ~~ inc~pand eu perioada brahmanica el devine principalul .ll !?e pi~~~~otar av_eBc:a sarcina sa. invoce zeii prin recitarea-unor
,;,;::~:::~:"::'ij1oc de res~Qili.rC?..,fl~l.Witlpi ..tiJIl,Qnii~~1~frU:l,.Sij.cr.ifi.ciuare iii", imnun din.$gveda; udgtitar avea calDisiune sa came
imnuri speciale
loc- , it, din Siimaveda pentru ptegAtireasacrificiului; adhvaryu em eel care
. reunificarea membrelor dislocate ale lui Prajapati, adica se I{ se ocupa de partea practiea a aducerii sacri:ficiului i eel care murfnura
-reconstitule Fiinta divina primordiala, adusajertftila inceputul creatiei, ~;" diferite forrtil.J.l~.dinYajurveda. Infine, responsabilul general
peDwcadintrupuleisaaparalumea:.Functiaprincipalaasacrificiului inlegflt1.Jm
nu era decat aceea de a pune dinnou laolalta (samdha) ceca ce cu actul sacrificialrespeetiv erabrahmnul. Acesta avea obligatiade a
fusese separat la inceputuri. til acelasi timp, reconstituirea supraveghea toate detaliile legate de sacrificiu ~isa amendeze orice
simbolica a lui Prajiipati presupune ~i un proces de abatere care ar fi putut interveni.ln eventualitatea InCare ar fi apm:ut
reintegrare in persoana anumite greseli legate de exeeutia propriu-zisa a victimei, san chiar de '
sacri:fiantului. Reunind ritualie membrele lui Prajapati; sacrifiantul se intonare a imnurilorrecitate, el trebuia sa intervina corectand abaterile
"aduna" (saIpharatOp~sm,~_~i,.!~~ilind unitateaadevaratului ' respective prinrostirea unorfonnulemagiee specialedinAtharvaveda.
san Sine. Pe de alta parte, privit ca mijloc de reunificare, sacrificiul Altfel, actul sacri:ficialrespectivriscasanu-~iatingascopul propus. Tocmai
brahmanic demonstreazaaspiratia pennanent! a spiritului indian spre de aceea, brahmanul primea jumiitate din onorariul plitit de eel care
transcenderea contrnriilor, spre concilierea acestora si spre ridicarea ofereasacri:ficiul,in1:ruclittespoosabilitatsaemmultmaimarecomparativ
la nivelul unei realitati totale. Acest lucrune explicasi de ce indienii au cuceaacelorlaippreop.implicapinaducereasacrificiului.
' refuzat tntotdeauna sa acorde vreo valoare istoriei, de ce India
traditionelan-aavutc conintaistOrica In viziunealor, ceeaceinmod ,5.3. Riturile
curent se intelege prin istoriauniversala in raport cu realitatea totala nu
este decat un moment particular al unei drame cosmice grandioase206 Acestea potfi.impaqiteindouamari cat.egorii: domestice (gri/Jya)
. Ingeneral, fiecare parinte de familie avea posibilitatea sa aduca
el ~ sacrificillezilnice, sau puteainvitaun preot safacalucrulacesta I I # androglnul, pp. 8~90; cf. mai pe larg idem,
206. M. Eliade, MeflStolel
in locul sau. Oricum, sacrificiile publice nu puteau fi aduse decat de, Imagini
sacerdoti specializati in aces! sens. Acesti preoti preluan victimade la
# simboluri. Eseu despre simbolismul magico-religios, trad. rom.,
Humanitas,
204. Taittir.fya-Samhitii. VI. 3, 11, L Bucure~ti, t 994, p. 83 sq. _,..
205. Vezi Talttirzya-Brahmana, III, 7. 5, 6.
~isolern.ne(Srauta).Plin).ele~auautoritateaintmdip.e(S1n{ti, "memoria"),
pe eand cele solemne in reveJatiadirecta ("auditiva",Srutz).,

5.3.1. Ri~1!:J:idleomestice (grihya)


i<; 'Numite ~ ri~ particu1are, ~V~ite acasa, ele sunt'~lIlOnii cultuale care au
loc zilnic sau la anumite date precise din an.'~ cum' sun: ~se
in ~r~'P'a~Ura s , el ~ nu par preacomplicate comparabil
cu nturile solem~'ifJnnt:l.1alulgrlhya se folo~te exclusiv focul din
~~' ' t~fi,'
. . ~" '_. .::~~.., .
. ,........-
\ / 'F /.
,
'",. It '

.... ,~ 76 , '\, , IIltUa~ Rellgi~ fiJosofte ' ,.--:t ~-':Vedfsmulipostv~mu1 ,'..,.'".'. . c..._.' .'J!I
, ' " \ ' ' .... . 5 ' '. " .. I ,"'" ';

,
" '
,... _"", , ' ;:'
, Vatracas~Lik~~ficial;~~ asemenea ritualun sunt brahman ~afi instruili din punctdevederere1i8ios (up~).
'
r
m1iunilie,

" " "- ~ : c ~ ~=


1'~ ' .
... ~ite pmi nte lefam Cu tinArul>este con(:b;ls de
. catre tat!). sau:l'1r un profesor (guru). ~e vor urma anumite
cere~cmialutt~ 1htre

~ ~ ~~ o~ .
d ecAtI e~ .ili~ eCtiv e~ toate~

~ :~
'
D upa ce au aVl:loc
altele, d.iScip61W se.anwY~ducAo viat!sffinm,
stlpanul easel aduce ca ofranda orez, orz, lapte acru-sau's~ " ,ditam ~ ~icastitatii (brah1tJpcflTJ!a)~rugAndu..1pe
macinat! peinruzeiiA~i::;i Prqjiipdti, iarconfonn altor izvoarepentru -'-1' profesor sa:!t8L~inrndu1 celorlalti discipoli. $'ceptiin~~
" SOIya fJi Prcfiipatt dimineata si pentruAgni ~iPrq;iipat:i seara. La , 1
f
din....parteaprofeserulyj,.~lvapurta numele de brahmaclirin.
"-' aceste, ofrande-se. adauga, ..cele.cinci ..asa-numite.zmari.jertfe". . 'I'
Ritualul
initiatic este asimilat Uilei'~no_~~';motiv pentru,cart;.~eti!
{m(l}uiyajna),aduse de asemeneazilnic, dimineata ~iseara: cuacest r apartinatori castelor superioare, dar in special celei a
, prilej, se aruncahranaca ofranda p~tru zei in foe (devayq;fJ.a), se
bia.h:manilor; sunt numiti deseori dvija ("eel de douti ori
depune inanumite locuri purificate din rn.tenorul ~ dinafaracaseipentru
nt\scut"108. ,
, zei fJi demoni, se arunca spre sud ca 0 ofranda ad~ stramosilor, se
Des.i,gur,.aceasta a doua '~" era una pur spiritual~ l~
confirmat ~l de hteratura sacm ultenoara. Astfel, confonnManava-
stndiaz. a Vedele de capul de familie-Iucru socotitde asemeneao Dharma-Sistra ("CarteaLegii luiManu,')209,celcare11inip.azApenoul
c,.a.t~rle.
''rnarejertta'' (brahrJJaYqjiia)~ infine, Be. adUG80 ."ofrand! pemruoameni" novice ill cunoasterea Vedtf.lor(ac;ticA brahmanUl) este considerat ca
(manurhyayqtaa)~'tonstandmgazduireaoaSpePIor~ '. tata fJi IlUUll8.; intre parinte ::;1brahman, al doilea era adevaratuI ta~l 0;
A',~;'; ""'~'~<Fo_~e~~!?~~Jegatedeanumiteperioadedin adevaratanastere, adicanasrereajntmnemurire avealoc abiaacuII(ll.
viata fiecarui om. Este verba de 0 serie de consacrliri san Initierea religioasa poate incepe pentru un copil din casta' :!},
"sacramente" (sa;:pskiira), care-l insotesc pe individ de lanastere pam brahmanilor lavarsta de 8 ani, pentru unul din casta razboinicilor '
lamoarte, mai precis dinmomentul coneeptiei (kshatriya) la varsta de 11 ani, iar pentru unul din casta negustorilor
embricnalepanalamoarte.Astfel.auloc, (vaiSya) lavarsta de 12 ani. inainte de once, discipolul trebuie sa
de pilda, diferite ceremonii intimpul perioadei de gestatie, avand studieze Vedele si sacunoascasemnificetiasi tehnicaritualurilor. Pe
drept
in protectia viitoarei marne ~ afatului pe care 11vanaste, Nasterea
scop

I
st\v~ trebuie st\vada nici
'Ceremoniile propriu-zise consacrate nasterii (ititakarman) se
femele goala, slt nu se irlibaieze ~isanu consume
sine ::;i perioada postnatala ofer!::;i ele prilejul unor ritualuri tot parcursul perioadei de studiu, el trebuie sa. 1rliiascAin castitate, nu
speciale.
I
0
, in'interesul copiluluimscut deexemplu, fatal facerespiratiesrtificialanou- 207. Atharvaveda, XI. 5, 3. I .
~ui pentru a-i asigura 0 viapll1ll1g! sau iimurml.lI8.la ureche 208. Satapatha-Brahmana, X, 5, 4, 12-13; Atharvaveda, XIX, 17.
diferite .r : 209. V!ElziMiinava-Dharma-$ii.stra, II, 144.
,forTnule sacrepen1rua-i stimularatfunea. Uhimul ritual dinseriacelor legate
denastere estecel prilejuitde "punereanumelui" (namakarana). Copilul I 210. I6idem.1I, 146. ,

Ibidem, II .148; de altfel, aceasta conceptie este pan-indian! ~ie reluata


primeste doua nume: unul oficial ~ialtul secret, pe care 11cunosc 211.
doar ., mai tarziu debudism. Potrivit aeesteia, eel ce se iniliazA t$i abandoneam numele
de familie ~i devine un "fiu al lui Buddha" (sakya-putto), pentru ca. el "5-a
pmintii. Numele secret 11va proteja pe copil ineventualita:teaunor ni1scut i'ntre sfinti" (ariya), ~a cum spune, de pHd!, Kassapa despre el tnsu~i:
acp.uni "Fiul natural al Celui BineeuvAntat, nAscut din gura sa, ni1seut din' dhamma,
magice care it vizeaza. modelat de dhamma ... (Samyutta Nikaya, II, 221); apud M. Eliade, Nateri
. a) Upanayana mistice, trad ..rom., Humnaitas, 1995, pp. 71-72. '
Pentru copiii din castele superioare, eel mai important
rittial
este cellegat de momentul in cafe ace~a sunt preluati de catty
un
""F'
.~
78 'India:'Rlillgilri't1I[JSOfie -T' ~_'edism_' ul_"_i_po_s_t:v_edis_' _m_ul '_9
nici un fel de mancare condimentata sau sarata, Nu exista riici Un fel i mai multi preoti, av8nd competente bine delimitate inaceasta privinf3,.
de; date precise privind durata studiului, dar oricum este vorba despre I": Aeeste rituri erau destinate, fireste, doar oamenilor bogati, pentru eli
",~,"'_ .. ' 0 pe~oada indelung~~.1)i~cipolul !~ i i~c heie perioada d~ studiu in i in asemenea ocazii era nevoie de onorarii foarte marl pentru
preoti,
urma unor ceremonn ritualice speciale, mtre care se mentioneaza 0 ' inaccesibile oamenilor de rihid. Multe dintre astfel de ritualuri necesitau
baie ritualica, motiv pentru care initiatul poarta numele de sruitaka I; _ pregatiri indelungate. Stapanul victimelor ce unnauafi sacrificate trebuia
("eel care s-a imbaiat"), Dupa aceasta perioada de initiere, eel devenit' deseori sa posteasca ~i sa parcurga 0 perioada de abstinenta sexuala;

r
in prealabil,
zx:
1mb&aziifu
---,,~-~" ~:::a::C=~ii . mireassae
matur ~itntelept se intoarce acasa, urmand sa-~i intemeieze 0 familie. ~_ de asemenea, in multe cazuri, el ~isotia sa emu supusi unor ritualuri de

pUrifi~
apa parfumata ~i i~i pune 0 nafrarna rosie , ca simbol al fertilitatii.:, Este vorba de un ritual zilnic, consacrat sacrificiului focului.
Dupace s-aimbaiat ~ a indeplinitanumite ceremonii,mireleesteCOndus:l Cu acest prilej, dimineata ~iseam, se aducea lapte ca sacrificiu zeului
de un grup de tinere la casa rniresei. EI of era miresei 0 rochie ~i 0 .~ Agni, zeul focului212. Jertfa era adusa de catre un singur preot,
impodobeste, Rudele incing mireasa cu tm cordon de lana, de culoare J adhvaryu. Comparativ cu riturile solemne periodice, acest ritual era
rosie, avand trei amulete purtatoare de noroc. in continuare se aduce deosebit de simplu .
., un sacrificiu si se sav~esc diferite acte ritualice pentru ca tinerii sa b) Sacrificiile din zilele cu luna noud si luna plind
~'~'"'-'".".".~' aiba noroc in viatA intre altele, mirele sau preotul trebuie saincorYoare Acestea se extind pe parcursul a doua zile, fiind conduse
de cu mireasa focul sacrificial, iar apoi s-o lase sa se aseze pe 0 piatra. catre doi preoti. in prima zi se fac pregatirile necesare: eel ce of
era
Dupa aceea, insotita de mire, mireasa va face sapte pasi spre nord- sacrificiul trebuie sase abf:ina de laconsumul oricarui fel de came ~i sa
est. La fiecare pas se rostea 0 formula magica, in timpul acestui ritual " ~vite orice act sexual, sa-si rada parul capului ~ibarba ~i sa nu minta,

se arunca apa pe capetele rnirilor. Luandu-se de mana, mirii erau I In ziua urmatoare, pregatirile se continua imediat dupa incheierea
condusi in noua lor casa, unde era adus ~i focul nuptial. Pe parcursul I ritualului agnihotra. intre altele, se sfintesc vasele ce vorfi folosite in
primelor trei nopti, sotii trebuiau sa traiasca in castitate. Noaptea I' cadrul actului sacrificial, se savarsesc diferite ritual uri pentru
trebuiau sa doarma intinsi pe pamant si nu aveau voie sa aiba asupra f indepartarea demonilor, se coc prajiturile ce vor fi aduse caofranda,
lor l}ici un fel de alimente sarate sau condimentate. Una dintre celemail se inalfa altarul (vedl), se sfinteste lemnul ~iiarba care vor fi rnistuite
importante obligatii ale sotului in calitatea sa de cap de familie era I de focul sacrificial, se aseaza prajiturile pe altar etc. In cele din urma,
aceea de a intretine focul nuptial. Acesta este acum focul din vatra
casei, locul unde se aduceaujertfele zilnice.
I
!I urmeaza sacrificiul insine: dupa ce se aprinde focul, sunt invitati zeii sa
ia loc pe altar, li se aduc ca sacrificiu unt ~iprajituri, iar participantii
i,. primesc !?i ei partea lor din cele sacrificate.
5.3.2. Riturile solemne (srauta) l c) Soma

I Cel mai semnificativ dintre ritualurile vedice este eel al bauturii

I
Caracteristice pentru aceste ritualuri sunt, in primul rand, cele sacre - soma. Aceasta bautura reprezinta elementul esential al
trei focuri sacrificiale sacre, asezate pe Iocul sacrificial conform unor
prescriptii foarte exacte. Riturile solemne erau savarsite de unul sau
2!:2. Cf. Satapatha-Bramana, II, 6. 3.7.

i
89 India. Religie ,i,ftlosofie ,<'~"V-edismul.pi ostvedismul
81
asa-numitului "sacrificiu-soma", de altfel 0 denumire valabila pentru cummennotni ea slnL-' cec EIl.aJue bazatexte 1orvedic.e.cu acest
W

0
za 214
,pe
serie intreaga de ritualuri, dupa cum vom vedeamai departe. prile] erau sacrificate cinci victime, intre care l1i un barbat. Capetele
Sacrificiul acestora erau apoi incastrate inprimul rand de caramizi. Pregatirile in
in sine necesita pregatiri ~iceremonii preliminare deosebite ~iera acest sens se extindeau pe perioada unui an de zile. Altarul, ridicat din
foarte complicat. Asa cum se mentioneaza in literatura 10800 de caramizi zidite pe cinci rndurl, capata forma unei pasan,
vedica, la acest sacrificiu participau 16 preoti, simbolizand ascensiunea mistica a sacrificantului la cer. In
Baurura sacrificiala se obtinea din planta cu acelasi nume, aceeptiunea
soma, 0 plant! de culoare galbena, Pregatirea baumrii, care se constituia cercetatoriloravizati, sacrificiul unui barbatreactualizaautosacrificiullui
"'.~,~~intr-un element important al sacrificiului propriu-zis, se realiza prin -Profiipati, iar constructia altarului sacrificial simboliza recrearea
tescuirea plantei cu ajutorul unor pietre. Sucul obtinut era strecurat lumii, innoireaactului cosmogonici".
intr~un vas de lemn, unde dupa aceea se adauga apa si lapte. Uneori ,
se adauga ~ilapte acru ~iorez, Se afirma despre aceasta bautura ca In acelasi context, textele vedice consemneaza un alt
ar ritual iniliati~, dik{iii, caruia trebuia sa fie supus oricine se pregatea
fi fost foarte alcoolica. Cu toate acestea, intruclit ea era produsa ~i pentru
consumata in aceeasi .zi, este de presupus ca procentul de alcool sacrificiul soma. Ritualul avea rostul de a-I intoarce pe respectivul ad
nu era asa de ridicat, fermentatia fiind foarte scurta, Tocmai de originem, la stadiul fetal. Potrivit unei rnentiuni dinAtharvaveda216, in
cadrul acestui ritual, novicele este asimilat celui in curs de arenaste
aceea este foarte probabil ca sucul obtinut sa fi continut vreo
substanta pentru a deveni apt sa execute sacrificiul soma. Acest sacrificiu
':' otravitoare, care sa fi provocat 0 stare de surescitare, de halucinatie, presupune 0 sanctificare prealabila a sacrificatorului, in sensu! unui
Asa cum subliniaza textele vedice, bautura conferea putere zeilor in regressus ad uterum. Prin acest ritual preliminar, sacerdotii il
lupta lor impotriva demoniIor, dar ~ioamenilor participanti la ritual, transforma din nou in embrion pe eel pe care 11initiazB.217. Maitriiyani-
afirma ca initiatul paraseste dupa aceea lumea aceasta si
218
inducandu-le 0 stare de extaz. De asemenea, prin consumul acestei Samhitii
bauturi, se restabilea legatura Intre zei ~i oameni, acestia din urma "se naste in lumea zeilor", intruclit adevarata sa nastere se realizeaza
I3 . if . 219 b d 220
impartasindu-se din binefaeerile nemuririi (amritai pn n sacn lClU ; este vor a e nasterea sa , cand el i~i
. .
spi rit uala
Dupa cum spuneam, exista 0 serie de aite ritualuri este agnicayana, "stivuirea (caramizilor pentru altarul) focului",
complementare, legate direct de soma. Primul dintre acestea era Dupa
agnistoma, avand loc in fiecare primavara, Era cunoscut ~isub ,
213. weda, VIII, 48: "Am baut acum soma, am devenit nemuritori; am
numele fost
de ekiiha ("dmata unei zile''). Aceasta presupune ca ritualul respectiv, iluminati, i-am gasit pe
inclusivtescuireaplantei,sed~pepmmsul unei singurezile. Existau zei".
insa ~idiferite ceremonialuri premergatoare, care se derulau timp de
mai multe zile. Cu acest prilej se sacri:ficaunu mai putin de trei animale.
Un alt ritual asociat sacrificiului soma, e adevarat facultativ,
anuleaza propria existenta biologics, eand el revine intr-o situatie care 216. Atharvaveda, XI, 5, 6.
este, in acelasi timp, embrionicasi primordiala, adicA virtua1itatepura221 217. Aitareya-Brdmana; I, 3; cf Taittlrtya-Samhitii, 1,3,2; VI, 2,5,5.
" ,2 I 8. Maitrayant-Samhita, III,6, 1.
219 . Ibidem, III, 6, 7.
214. Cf. M. Eliade, Istoria credirqelor st ldeilor... I, pp. 228-229. 220. Ibidem, III, 6, I.
215. Cf.l;?gveda, X, 90; Satapatha-Briihmana, 1,6.3,35-36; X, 4,2,2. 22 I. Mai pe Jarg, M. Eliade, Nasteri mistice, pp. 72-75; idem, Sacrul sl profanul,
pp. 171-175; M. Mauss, H. Hubert, op. ctt. pp. 64-67.

I I
"F~'
82 India:;'ReUgie- I filosuDe c............ --,,-Vedismul i postvedismul 83

d) Riijas desacIificiu, prnz ce constadin1r-o mancare pregBtita inpatru feluri din


iiya
Acest ceremonial al 'lncoronaru regelui" nu em unrltual sa~it
4
orez fiert in apa, Seam, dupa ritualul agnihotra, regele se aseza lang!
ih exclusivitate cu prilejul preluarii tronului. El se repeta periodicl1?e sotiasa preferatiiin fala focului sacrificial, underam8.neauimpreunB. toot!
parcursul domniei. Initial, ceremonialul erarepetat anual, avand noaptea, tam sa intre1in!relatll sexuale.In ziua urmatoare era adus un
scophi de a consolida regalitatea, de a asigura fertilitatea ~i de a armasar care urma sa fie pregatitpentru sacri:ficiu. InUl1I1a unorceremonli
restabili ordinea cosmica, ritualice, acesta era eliberatin direetianord-est, fiindjnsotit de alti 100 de
Este foarte probabil ca riijasiiya sa fi constituit 0 variant! em batr8ni sau castrati, Un mnnar de 400 de tineri primeau insArcinarea
prescurtata a unei serii de ceremonii anuale menite sa restaureze
de a supraveghea armasarul pedumta unui anintreg, pentrucaacesta
sa
Universul. Regele ocupa un loc central, intrucat, asemenea nu se expuna vreunui pericol, sanu intre in contact cu vreo iapa sau cu
sacrificantului, el intruchipa oarecum cosmosul222 vreo apAconsiderata im.pura caD.d perioada de un an s-ascurs, armasarul
Cele trei etape principale ale ritualului semnificau, intr- este adus inapoi, Sacrificiul in sine dureaza trei zile.In ziua a doua,
adevar, succesiv revenirea viitorului suveran la starea embrionara, dupa anumite ceremonii speciale, se jertfesc diferite animale domestice.
gestatia sa timp de un an si renasterea sa mistica in calitate de Dupa
cosmocrator, el fiind identificat in acelasi timp cu Prajiipatt si cu aceea, armasarul, care 11reprezinta pePrajapati, pregatit pentrusacrificiu,
cosmosul. Prima faza a acestei calatorii mistice - reintoarcerea la este sug:rumat Cele patru regine ocolesc cadavrul, iar sotia principaIa
stadiul prenatal avea semnificatiaaneantizarii individului. se intinde aIaturi ~e acesta; peste ei se asteme 0 mantie, iar regina
InceacJe..adouaempasereqonstituia noul trup al suveranului; in a treia simuleaza un act sexual. In acest timp, preotii ~ifemeile prezente fac
faza, regele dobandea suvehmitatea schimb de cuvinte obscene. Cand regina se scoala, armasarul este
~pra celortrei lumi, adicaincama cosmosul ~idevenea stapa:n al taiat inbuc!ti, sangele este fiert ~i carnea fripta, Ziua a treia se
Iumii, incheie eu o baie purificatoare ~icu alte ceremoniiritualice
Inmomentulungerii sale, el statea petron, cu brateleridicate, ca un simbol complementare. j

al axei cosmice (axis mundiy care Iega cerul ~ipamantul, Devenea 224
unfel de centru allumii, in sensu! cam
dob&1deasuveranitateaasupra
Dupa cum arata Mircea Eliade , dsvamedha are 0 origine
indo-europeans, intrucat anumite reminiscente ale acestui sacrificiu se
universuIui spatio-temporal in ansamblul sau .
e) Asvamedha gasesc la germani, iranieni, greci, romani, anneni, dalmati etc. Este posibil
"Sacrificiul calului" este, infapt, eel mai complex dintre ca, initial, aces! ritual sa fi fost 0 sarbatoare de primavara, un rit
riturile vediee, numit de altfel ~i "regele riturilor". Nu putea fi organizat celebrat cu ocazia Anului NOll. Sacrificiul calului, identificat cu
decat de catre un rege incununat de victorii. Festivitatea era organizata cosmosul- Projiipati; reactua1.izeazaactul cosmogenic, Inacel~i timp,
asvamedha constituie un "mister" de tip ezoteric225. El este menit
primavara, cand respectivul rege invitala un pranzritualic pe sacerdotii
saregenereze intreg cosmosul, sarestabileasca mate clasele sociale
care se ocupau
~ivocat:iile226
224. Vezi M. Eliade,lstoria credlntelor si ... , I, pp.229-230.
222. J .C. Heesterman, The Ancient Indian Rayal Consecration, Haga, 1957,
225. VeziSatapalha-Briihmana, xm,4, 2, 17:"intr-adevar,aSvamedhaestetotu~~i
p. 7; cf. A. M. Hoeart, Kingship, Oxford, 1972, p, 189 sq.; apud M. Eliade,
eel care, brahman fund, nu stie de asvamedha; nustie absolutnimic, nu este un
Meflstofel $I androginul, pp. 145-146.
bralunan
223. J. C. Heesterman, op. cit., p, 101 sq.; M. Eliade, Meflstofel sl androginul;
~i merita sA fie pradat", _
pp. 146-147; cf. idem, Imagini si slmbolurl, pp. 33-69; J. Auboyer, Le trone et
22~)(iijasaneyi-Samhita, XXII, 22; M. Eliade, Istoria credintelor si ..., I, p.
son symbollsme dans I 'Inde ancienne, Paris, 1949, p. 79 sq.
230; Idem. Mefistofel i androginul, p. 145.
84 230. Havamal, 138.

t) Purusamedha
in Srauta-Siitras se vorbeste chiar de un "sacrificiu al
barbatului" (purusamedhay. tn muite puncte, acesta era similar
"sacrificiului calului" (atvamedha), fiind conceput ca un fel de
completare a acestuia, in sensul ca el putea conferi sacri:fiantului in
plus tot ceea ce asvamedha nu reusise. Cu toate acestea, multi
cercetatori penduleaza intre cele doua ipoteze potrivit carora
purusamedha ar reprezenta fie un prototip disparut in timp al
"sacrificiului calului", fie 0 simpia imitatieteoreticaaacestuia,
227
Mircea Eliade ii expune propria convingere pomind de
la faptul ca in timpul ritualului ~{lamedha era recitat cunoscutul
iron cosmo gonic Purusasukta' 8. Inopinia sa, identificarea victimei
cu Purusha-Prafiipati presupune identificarea dintre sacrifiant i
Prafiipatt. Pe aceeasi linie, el demonstreaza ca sacrificiul
purusamedha iigaseste 0 paralela concludentainmitologia germaniea
Ranit de lance i atamat de "Arborele lumii" (Yggdrasill)229 timp de
noua nopti, zeul Odin se autosacrifica pentru a dobandi inte1epciunea
230
i a stapam alta magiei Sacrificiul zeului se reactua1iza dupa
fiecare
noua ani prin spanzurarea a noua oameni la Uppsala iprin alte
victime animale. Lucrul acesta il face pe Mircea Eliade sa
creada ca purusamedha se sav8rea efectiv.

6. Eshatologia. Cultul morttlor

6.1. Eshatologia

Rgveda nu aminteste nimic despre 0 transmigratie a


sufletului dupa moarte, ci doar despre 0 post-existent! a celor buni
printre zei sub indrumarea lui Yama ~i despre 0 calarorie a celor rai
intr-o regiune
227. M. Eliade, Istoria credintelor si.... I.p. 231.
228 . .&veda, X, 90.
229. Cf. N. Achimescu, op. cit., pp.431,436.
8S Marum234 Mitra- VaruQa23S
236
Soma ~i alti zei. Ulterior, Yama apare in ipostaza celui care ~
subterestra, la care se face insa numai obscur aluzie, Aceleasi
referiri le gasim iinAtharvaveda i in Brahmane. Faptele 231. Cf. Atharvaveda, IV, 34, in care zeulAgni este invocat sli nu arda organele
i~iprimesc rasplata sau pedeapsa doar in lumea de dincolo, sexuale ale decedatului, tntrucat multe femei Ie asteapta in ceruri.
232 . Rgveda, X,
pentru ca in Upanisade ele sa actioneze automat chiar in
16.
lumea''de~8icrasupia''celui care Ie 233. Ibidem, I, 31, 7.
sav8 234. Ibidem, V,55,4.
ret 235. Ibidem, V,63,2.
e. 236. ibidem, I, 91, l.
In Rgveda nu exista nici 0 notiune care ar putea fi tradusa
prin cuvantul "suflet", Exista, totusi, anumite expresii care ar
putea fi
redate printr-unsubstitut a ceea ce se 1ritelege in mod curent
prin '
!SP.fletm: anas ("gand", "constiinta"), asu ("viatA"), iitman
("suflu", "Viata") i tanu("personalitate", "sine"). Abia la
s:tlritul perioadei vedice se ~unge la conceptia despre un asa-
numit "suflet". inRgveda, descoperlm credinta potrivit careia
eel decedat va t:rru mai departe avand acelasi chip ca si in
viata pamanteasca, Tocmai de aceea, in nenumarate imnuri
rigvedice, folosite in cadrul ritualurilor de incinerare
a cadavrului celui decedat, era invocat zeul focului, Agni,
pentru a nu vatamacumvatrupuldecedatului231." ." "',
" "
In plus, in literatura brahmanica, se insista serios
asupra modului in care, dupa incinerare, diferitele componente
ale decedatului
se contopesc cu anurnite elemente din natura ~i asupra felului
incare
I I aceste elemente transfers celui decedat in ceruri ceea ce au
preluat; chiar intr-un imn de inmormantare din IJgveda232 se
consemneaza acest fapt: "Ochiul va merge spre so are, -iar
sufletul spre vant".
Post-existenta printre zei este mentionata in muite
dintre imnurile mai vechi din Rgveda ca 0 F,pe speciala din
partea zeilor, in acest sens fiind invocati Agm.23
<--.

86 India; -ReUgie'Ji'filosone ,.~ : . -," ,_~v~_ed_l_sm_ul__i_po_s_tv._.e_dls_m_ul


---------------------------------------~--
8_7

descoperitcaleaspre inaltimile luminoaseale eerului, el tronea:z.if:tiliolo "Aceia sed acolo in baltile de sange,
~iiiaduna pe top cei decedati23 7 . Parol propriu ca hrana morfolind.
Pentru a accede in imp!rapa lui Yama, "sufletul" celui decedat Varsatele Iacrimi
trebuia sa treaca cu bine pe IAnga cei doi caini pestriti, eu ca.te patru "Ale jeluitorului, chinuitului, pe care
oehi si cu nasullat apartinand lui yama238. Ei aveau indatorirea de a. Le au zeii ea apa de baut,
pazi intrarea in lumea cerului si nu permiteau accesul oricui, de unde
rezulta ca.dupa moarte avea Ioe 0 judecata a celui deeedat.
yamaetaprivitcamfeldeprintintarapt~citilor,e11rona~.
J!
". w
~ Chinuitorule de brahmani, ip sunt tie hotarate".
Brahmanele seoeupamaimult de sitLJatiacelorbunidupa_moarte.
~2n[0~~esto~!:.x.te~~~~!!n.Yi~1El!!!!l~Siedincolocuacel~i
239
trup eu care au decedat ; acest trup va fi, insa, unul transfigurat, In
H

departe,inmijIoculcerului ,i'nce1maidesuscer .,intr-oveylicalun:.rlna, "t

petrecand cuzeii ~ incoJ1jmat de cJefunctf42. Defimctii continuausa traiasca~, conformitate cu saerificiile ~tei'n viataactuaIa,mulp oameni evlaviosi
fiirademoarteinjurul2~'frama,avndpartedeobucuriepetmaneD1:8."]amasa t sevorhmniinlumeadedincolodoarodatalapaisprezecezile,lapatru
desSrOOtoare"a:zeil.or .:ImparapaluiYamaestedescrisai'n:ti.mqiedepercep1ia;, luni,la~luni,ladouasprezeceluni,Jaosutadeani,sauchiarnumaiau
249
autorilorvedici. Pe deo parte, eaesteprezemataca unfel de local imbuibarii nevoie de hrana Ei vor avea posibilitatea de a tri1i intr-o
comuniune
244
de tip epieurian , iarpe de alta parte cao stare spiritualadesavcym, cao vesnica eu zeii, sau chiar cuAbsolutul impersonal, cuBrahman2SO
starein carefieeare defimctestepatnmsdeo stare de bea1itudineinterioara,
de
Iuminaspiritua1a~5.
I Dupacum aminteam, .8gveda face doarreferiri aluzive lasoarta
Aeestea vizeaza atatsituatia celui decedat in drumul sau spre
celorrai dupamoarte. Ei sunt imbnmeip. de catre zeii lndra
lumea de dincolo cat ~iprotectia celor apropiati acestuia, ca unnare a
~iSomailp, pestera (vavra), intr-un i'ntunerie nelimitat, intr-o bema
contactului lor eu el. De eele mai multe ori, cadavrul era ineinerat; se
totala 46.
practica, totusi, si inhumarea, cum ar fi in cazul copiilor decedati sub
Eshatologia rigvedica este preluata si dezvoltata in
varsta de doi ani, daca nu cumva erau abandonati, pur si simplu, undeva
imnurile din Atharvaveda ~i in Brahmane. Mult mai detaliat,
247 intr-o padure, Ritualurile legate de ineinerare sau inhumare erau
anumite versete dinAtharvaveda descriu situatia celor rai cape savaqiite de 0 ruda a deeedatului sau de un preot adhvaryu. Inainte
una inimaginabila, datorita pedepselor grele care-i asteapta pe
de preluarea cadavrului din familie se desfasurau anumite pregatiri
acestia dupa moarte:
preliminare. Intre altele, trebuiau aduse sacrifieii stapAnuJui mortilor,
237. Ibidem, X, 14, 1. Yama, bocitoarele se loveau inpiept ~i peste coapse, iar decedatul
238. Ibidem, X, 14, 10. era. spalat, imbracat inhaine noi ~iimpodobit eu flori. Cortegiul funerar
239. Ibidem, X, ]4, ]4.
240. Atharvaveda, XVIII, 2,48. 248. Cf. Satapatha-Briihmana, lV, 6, 1, I; XI, I, 8, 6; XII, 8, 3, 31.
241. .8gveda, IX, 113,7. 249. Ibidem, X, 1,5,4.
242. Ibidem, X, 135, 1;X,14, 7.
250. Cf. Aitareya-Brahmana, 111,44; Taittii"ZYa'-Briihmana III 10 9 II'
243. Ibidem. X, ] 4, 10; Atharvaveda, XVIII, 4, 10 sq. T <' ','

Satapatha-Briihmana, II, 6,4, 8; Ibidem, XI, 4, 4, 2.


, , " ,

I
244. Atharvaveda, IV, 34.
245. Cf. Rgveda, IX, 113,7.
246. Ibidem, VII, 104,3; X, 152, 4; IV, 5,5.
247. Atharvaveda, V, ]9,3.
88 India. ReUgie ~i filosofie

se deplasa spre sud, in directia locului incinerarii. Nici un participant


nu avea voie sa priveasca inapoi. tn urma unor ceremonialuri speciale,
cadavrul era asezat pe rugul amplasat acolo, dupa care sotia
decedatului se aseza in partea dreapta a acestuia lnainte de a:fi aprins , ''1'' ",,, "~""., ='~ '''~''.~ ..'~..,,~-" ..: :- .. , .. ,' ',. -,_',

.
focul, sofia era invitata,
deosebit de importante, Ill. arheologice, Ie gasim in
prin recitarea unui text din intrucat mai trebuia sa mai HINDIDSMUL hinduism: statui de zei,
J.?gveda251 , sa se mai ridice
treaca un timp pana ce SAU cinstireazeitei lunii, a
decedatul intra realmente diferitelor animale sacre, a
0 data, un text care mai "COMPLEXUL
in "lumea parintilor" unor demoni cu chip de sarpe
tarziu va fi utilizat ca
.
(pitrlokay; adica a etc. Pe de alta parte, miturile
argument impotriva OPOZIT IILOR si concep~e vedice
incinerarii sotiilor alaturi de stramosilor, tnainte de
aceasta, el va rataci injurul " supravietuiesc, intr-o
sotii decedati,
celor ramasi in viata ca un formasau alta, prinhinduism.
Participantii la
fel de "fantoma" (preta). Ambele culturi, cea ariana
incinerare erau obligati sa
Ulterior, decedatul nu se si cea autohtona, au
se supuna unor ritualuri
va mai bucura de convietuit laolalta pe mai
speciale de purificare, in Seria lunga de
sacrificii speciale, el departe, influentandu-se
cadrul caroraerau utilizate curente religioase, care se
multumindu-se cu acelea profileaza dupa perioada reciproc, Este evident
diferite formule magice, cahinduismul nu este altceva
aduse inmod obisnuit Vedelor, este cunoscuta sub
fum si flori. Rudele celui
tuturor stramosilor in numele de hinduism. decat rezultatul convietuirii si
decedat erau privite timp de
randul carora dej a a intrat. Trecerea de la religia vedica simbioza acestor dona
cateva zile ca fiind impure.
la hinduism nu reprezinta cuhuri, este produsul vietii
tn aceasta perioada, ele nu
aveau voie sa manance, s~ nici pe departe rezultatul unei spirituale si materiale
atinga apa si sa studieze evolutii ulterioare a caracteristice ambelor
252
vedismului. De altfel, religia cultmi
Vedele. tn plus, fiii celui
vedica in sine nu ne of era 0 Hinduismul nu se
decedat erau obligati la
imagine corecta a realitatilor prezinta ca 0 religie unitara,
abstinenta sexuala tirnp de cu 0 fizionomie distincta, ci
un an de zile, sau eel putin religioase in ansamblullor
ca 0 structura religioasa
douasprezece zile, iar 251. Vezi Rgveda X, 18: din perioada vedica, foarte cornplexa, constituita
"ridica-te, femeie, spre Literatura vedicailustreaza din diverse religii sau
vaduva trebuia s~ traiasca
lumea eel or vii; tu stai alaturi in primul rand religia clasei elemente religioase
tot restul vietii in de un neinsufletit, vino!".
castitate. Dupacatevazile, superioare ariene, suprapuse. In acest
restul oaselor ramasepe oferindu-ne in schimb complex,
locul de incinerare putine date despre religia elementele mai vechi n-au
claselor ariene inferioare fost aboli te, ci supravietuiesc
dupa stingerea focului
~i absolut nimic despre cea in continuare
erau adunate ~i inhumate.
Multa vreme dupa aceea, a populatiilor autohtone,
cucerite de catre arieni. 252. Cf. J. Gonda, Les
rudele aveau indatorirea religions de l'lnde, I,
de a aduce jertfe regulat Multe vestigii tipice pentru Vedisme et hindouisme
religia preariana, descoperite ancien,
pentru eel decedat. Aceste
jertfe speciale erau in urma sapaturilor Paris, 1962, p. 263.
90 India~ Religie i r~fie
f1 Hinduismul sao "eomplexul opozitiilor" 91
impreuna cu elemente mai noi, intr-o simbioza perfects. Astfel, in ! acest lucru conducand la 0 ampla diversificare a sa. De altfel, inainte
hinduism au patrons si se regasesc i astazi laolaltareligia preariana, de secolul al XIX-lea, termenul de "hinduism" nici nu exista, atunci
religia indo-europeans, ritualismul brahmanic, mistica upanisadica, vorbindu-se doar de "religii ~iobiceiuri din India", incluzand desigur
tehnica Yoga, elemente de doctrine jainista ~i budista. Practic,: . ~~". si ceeace noi numim astazi "hinduism". Lainceputul secolului al
hinduismul msumeeza experiente religioase acumulate pe parcursul a lea (1830). un hindus, de altminteri apropiat de islam :;;i crestinism,
XIX~
aproximativ cinci milenii de viataretigioasa, Din aceasta perspectiva, Ram Mohan Roy (1772-1833), a recurs la inventarea acestui termen,
hinduismul este 0 excelentasinteza de elemente dintre cele mai variate:. pornind de la hindu, cuvant care exista dej a de multa vreme, fiind
grobiene ~i purificatoare, spirituale si. fiziologice.ifilosofice, ~L=.J,..~i.~.~~ legatde fluviullndus. EI a alcatuit aceastanotiune prin mimetism de
la experimentale, care lin de tDtelepciunea sacerdotala ~i de evlavia I termenii pe care-i auzea in Calcutta in engleza: crestinism,
mirenilor, de mistica ~iprofetism, de abstractia impinsa pana la extrem protestantism. mahomedanism etc. Termenul in sine, tnsa, spun
sau de un fetisism grobian, de cunoasterea ezoterica sau de credinte anumiti cercetatori, este unul inselator, pentru ca nu se poate vorbi de
255
religioase populare dintrecelemai vulgare. S-a spus chiar cahinduismul un hinduism in sine, ci mai degraba de hinduisme
ar fi un fel de complexio oppositorum, prezentand similitudini Ceea ce se numeste "hinduism" DUcorespunde unui aspect
structurale cu ceea ce intelegem prin "catolicismul roman,,253. Spre separat al vietii sociale, asa cum se intampla in cazul altor religii.
deosebire de acesta, tnsa, el nu reprezinta 0 organizatie religioasa Hinduismul este prin esenta un sistem socio-religios indisolubiL
unitara, ci 0 diversitate complexa de caste, secte, comunitati monahale .,,~"-.-
< T ermenul sanscrit eel mai adecvat este dharma, care, lara sa. intre
',,",'" -" .

in
si personalitati particulare. Comunitatile religioase distincte, numite conflict cu notiunea de "religie", are semnificatia de temei cosmic l1i
satppradaya ("tradipe orala") san path ("calea mantuirii"), nu prezinta social, de norma regulatoare a vietii. A vern de-a face in acest caz cu 0
nicidecum caracterul Bisericilor ~i confesiunilor crestine, lege imanenta naturii lucrurilor, care reglementeaza ordinea sociala iii
Reintalnim in hinduism multe dintre divinitatile vedice, dar individnala, De aceea, a pune unui hinduist intrebarea "Care este religia
importanta lor in acest nou context este cu totul alta. De pilda, unii zei dumneavoastra?" inseamna a-I intreba: "Care va estemodul de viata?".
de odinioara cu 0 semnificatie deosebita sunt acum pur si simplu Expresia varna-iisrama-dharma contureaza, din acest motiv, mult
ecli psati de catre Vishnu si Siva (in vedism: Rudra), chiar daca cei I I mai bine continutul religiei hinduiste, intrucat implicalaolaltanorme de
doi ocupau in panteonul vedic un loc foarte modest. 254De asemenea, morala general a (siidharal)Q-dharma), dar si obligatiile individuale
statuile zeilor ~ templele vor juca inhinduism un rol foarte important, iar care revin fiecaruia in functie de apartenenta sa la 0 clasa sociala sau
relatiacredinciosilorcuzeii vadeveniacumunamultmaipersonala~imai alta, in functie de etapa pe care 0 traverseaza in viata, in functie de
interiorizata In plus, aparrnari schimbarl in spatiul ritualic, iartenninologia varsta ~i sex etc. 256.
religioasacunoastesi eamutatii dintre celemai considerabile. Ca atare, am putea spune ca hinduismul este mai mult decat 0
Pe parcursul timpului, hinduismul s-a raspa,ndit iii s-a adaptat religie: este unfenomen concret, colectiv iii personal totodata, care
regiunilor in care a patruns ~ perioadelor istorice pe care le-a traversat,
2 ll: ~iL. Kapani,
2 5 P Hinduismul, ill: J.
52 5 h. Delumeau, op.
I . G cit., pp. 357-358.
V au
e di
z n
i (c
M oo
. rd
D .),
e Mdj
l 1f-e
a reli
gii,
h
trad
o
,
u
rom
t
.,
r
ed.
e
Ori
,
zont
P
uri,
r
ed.
e
Lid
z
er,
e
Buc
n
ures
t
ti,
a
199
r
5,
e
pp,
a
324
-
h 325.
i 2
n 5
d 6
u .
t M
s .
m H
u u
l l
u i
t n
,
i
92 India~' Religt&-p filosefie
._._.,. ._"-~,Binduismul sao "eomplexul opoziJiilor"
93
marcheaza viaprindividualasi sociala in ansamblul ei. Este, pursi simplu, ultima categorie de scrieri se bucura de aeeeasi autoritate ca si
prima, un modus vivendi, un mod de a exista ~i de a fi in lume, pentru ca nu atat timp cat ele converg pe lillie doctrinara cu literatura
revelata, in
se reduce la un simplu mod de a concepe, de a gandi ceva, ci la fond, smiti nu face altceva decat sa completeze si sa aprofundeze
experienta concreta, la practica in sine a ceea ce'este-conceput, la ' '"'"' fruti, in aceeasi manierA incare inerestinism, de pilda, Sfiinta Traditie
traire, la viat!. Acest fapt l-a detenninat pe R. C. Zaehne?57 sa afirme completeaza ~iaprofundeaza Sffinta Script:ura. De altfel, lucrii.r:il.e~
despre hinduism: "Hinduismul este - ismul hindusilor" iar pe J. respectivvastaliteratu:rayedicaaSli'relor,jucauunrolfoarteimportah~
258
Gonda :"Hinduismul este ceea cefac hinduistii". De aici rezulta, ..... incadinperioadavedica.Inhinduism,caooaparinprimplannoidivinitap
inprimul rand, ca pentmhindusi comportamentul este superior oricaror~"~i ~,",~',-~ '~iritualuri, lucrlirilesmpi capata 0 pondere deosebita, chiar daca
teoretic concepte, oricaror idei, ba chiar oricaror credinte, fie ele chiar;:' lucrarileSrutisuntconsidernteca:fiindcelemaisenmificative.
religioase. In opiniahinduistilor, filosofiile ~ireligiile apusene se rezuma Lucrarile Dharmasiistra; de 0 important! foarte mare pentru
exclusiv la un amalgam de reprezentari ~i de credinte profesate in viata religioasa, nu sunt altceva decat 0 continuare directa a acelor
259
detrimentul comportamentului concret, experientei directe Dharma-s iitra, care trateaza probleme de drept religios ~icivil. Cele
Spre deosebire de alte religii, hinduismul nu are un intemeietor mai importante lucrari DharmaSlistra sunt Manavadharma-siistra
uman. Hindusii spun ea el a existat, totusi, ~i va exista intotdeauna. sau Manusmiti ("Codul Legii lui Manu"i60, redactat probabil in
Aeesta este ceea ce ei numesc sanatana dharma, adica ordinea secolul al p.lea d.Hr., ~i Yiijfiavalkyasmjti, aparute injurul anului
guvernatA ~ eterna a Iucrurilor, "-""'''''''''''''''''''''C'_'''~''''''-~".1",: "',!OO d.Hr. In ace.ste lucrari spot abordat. eo multitudine de probleme,
mtre care: creape, reincarnarea, indatoririle religioase ~i sociale ale
2. Literatura sacra diferitelor clase sociale, indatoririle regelui, probleme juridice ~i de
politi ca. Este evident ca lucrarile DharmaSiistra ne amintesc, prin
Dupacum am mai spus, tradi1iaindianaimparteli~ vedica structura lor, de literatura vedica, Celelalte lucrari smiti, inschimb, au
in doua categorii: sruti ("revelapa") si smiti (''traditia'j. Sruti euprinde un cu totul alt earacter, cum ar fi cazul celor doua marl epopei
eele patru Samhitii (sau cele patru Vede), Briihmana, Aranyaka si h -bh - 261. Bh . . '
A ..r
s a aa si agavatgila-262, sau lireranm Puriina, care
el
Upanisadele. Aceste serieri sunt considerate ~i in hinduism drept reprezinta in mod indiscutabil cele mai importante izvoare privind
revelatie divina, avand un caracter fimdamental ~iautoritar. Literatura mitologia hinduista. Popularitatea aeestor scrieri este irnensa, daca
upanisadica s-a dezvoltat mai departe si dupa perioada vedica, avem in vedere faptul ea ele erau accesibile tuturor claselor sociale ,
Paisprezece dintre Upanisade sunt socotite si acum caavand oorigine inclusiv femeilor ~ castei nearienilor, cunoscuta sub mnnele deslib-a. Din
vedica, msa cele mai recente dintre cele peste doua sute de
Upanisade
260. Vezi Mfmava-Dharma-Sastra sau Cartea Legti lui Manu, trad. de 1.
post-vedice sunt datate multmai tarziu, Lucrarile c1asifieate dreptSruti Mihalceseu, ed. a II-a, Cugetarea, Bucuresti, 1944.
sunt secondate de celela1te scrieri religioase, denumite smiti. Aceasta 261. Cf. I. L. Postolache ~i Ch. Filitti, Mahabharata. Legenda lui Nala # a
frumoasei Damayanti, ed. Albatros, Bucuresti, 1975.
257. R. C. Zaehner, Hinduism, Oxford University Press, 1962, p. 1.
258. J. Gonda, op. cit., reeditare, vol. I, Payot, Paris, 1979, p, 416.
262. ~hagavat-Gita, tra? din limba sanscrita, comentariu ~i note explicative
de Sergiu Al-George, Societatea Informatia, Bucuresti, ] 994.
259. M. Hulin ~i L. Kapani, loco cit., p. 358.
94 India. ,Religie ~i' filosofie Hinduismul sau "complexul opozitillor"
. 95
acest punct de vedere, n lucrare de sine, este nu-i ramane alta solutie
in fapt capitolul dedit sa se resemneze:
aceste scrieri se disting i "Oricare ar fi deci
net de scrierile'1hiti, . interpolat in cartea a istoria proprie a
rezervate exclusiv Punctul acestor texte, putem
barbatilor din celetrei central 263. Pomind de la afirma ca va fi
clase superioare arlene. inMahiibhiir faptul ca aceasta lucrare imposibil ca ea sli fie
Inpofida marii deosebiri ata, 0 a fost elaborata Intr-o vreodata reconstituitasl
perioada atat de
existente 1ntre epopee cl, de altfel, aceasta
lndelungata de timp nici nu este sarcina cea
coneeptiilereligioase imensade ~iinvocand multele mai important! a
prezentate inaceastA 200.000 neconcordante de ordin cercetatorului: Intr-un
literatuIai literatura _~_.,~ de.versuri, geografie din epopee, fel sau altul, printr-o
vedica, teoreticienii i1reprezinta unii cercetatori, intre referire mai rnult sau
diferitelor~lihinduisteau expunerea
care G. Dumezil ~i M. mai putin indeplirtatli
ince.rcat Biardeau, i~ipun chiar ~i cu pretul unor
conflictului clintre
cu insistenta sa doua ramuri ale unuia
problema
ireala, de
- in fond,
domeniul
reinterpretmi
coreleze i sa scoata in imaginarului - a
nelntrerupte (pm;
~iaceluiasi neam: unnare, inclusiv acdea
evidenlA concordantele reconstituirii acelei Ur-
Kaurava i Piindava. ale arheologilor,
Mahdbhiirata: " ...
dintre in aceasta prezentare descrierile
istoricilor
l sau antropologilor
au fostincluse, de conventionale trateaza
indieni) aceste texte
u asemenea, relatari
superficial geografia -
lncercati sli trasati cursul continuli sa dliinuiasca
c diferte despre zei in cOn~tiinta eolectivl1
r raulu] Sarasvati ~i va yeti
~ieroi. Multe dintre eonvinge! - iar palmierul hindusa". Vezi M.
a aceste episoade Biardeau, Hinduismul.
de vin, Borasus
r interpolate conpn 'flabellifer, nu prea Antrop%gia unei
i capitole cu un creste pe campiile din civiJizO/ii, trad. rom.,ed.
l nordul Indiei, eu toate eli Symposion, Bucureti,
caracter instructiv. 1996, pp. 17-18.
e Aceasta lucrare acest copac eu trunchiul
Inalt ~idrept este amintit
gigantic! a aparut pe de multe ori in epopee.
S parcursul unei foarte Va trebui oare retaeuUi
r lungi perioade de ~i 0 Ur-Mahiibhiirata
u tirnp, probabil intre in care ornul de ~tiinta
t secolele IV Ld.Hr. de azi se va substitui
i ~iIV d.Hr.263 bardului de odinioara
pentru a regasi
Bhagavadgiti originalul?"

i ("Cantecul Celui Oricum, dat! fiind


i
s Prea Fericit"), imposibilitateaacestui
conturata ulterior ca demers, cercetatorului
m
VI-a din Mahiibhiirata, hindus, ideale, care, in ciuda
reprezentand un poem filosofic, :fiind socotita "Bibliabinduismului" tuturor pericolelor
sau "Evanghelialui Krishna". ~iamenintfuilor, dovedeste
In concret, o alta mare epopee noblete ~i fidelitate,
lucrarea se inIali~eaza sub
hindusa este Desigur, in aceasta lucrare
aspectul unei predici pe
care vizitiul 0 Riimiiyani64, au fost interpolate multe
cuprinzand legende
adreseazarazboiniculuiA1jun
vreo 48.000 de versuri. si episoade suplimentare.
a in momentul
preme.rg8tormari bat!lii Figura sa central a este eroul in forma sa actuala,
epopeea dateaza
diritre clanul Kaurava si divin Riima, -
aproximativ din
clanul Piindava: Textul care trebuie sa biruiasca
secolul al II-lea d.Hr.,
este fundamental pentru in multe lupte i sa se
dar nucleullucrarii s-a
hindusi, intrucat "vizitiul" supuna unor exercitii
i1reprezintA pe zeul Krishna dificile, pentru a reusi s-
264~ Vezi Valmiki,
lnsUi. Regrupand o elibereze pe sotia sa
Riimiiyana, trad. rom. dupa
~iorgani.znd toate caile de Sltli, rapita de catre repovestirea engleu a lui G.
mantuire cunoscute pIDl! regele demonilor, Rajaeopalachari, Bombay,
arunci, Bhagavatgitil Riivana. Regele demonilor 1965, de S. Demetrian.l-II,
propune una noua: 0 tine incaptivitate pe Bucure~ti. 1968.
sacri:ficiul de sine prin sotia sa inpalatul sau de pe
indeplinirea insulaLanka - identificata
dezinteresata aceeace nasterea, cu insula Ceylon (Sri
vdrsta, sexul etc. impun in Lanka de astazi), Intr-
privinta "legii ,_,... proprii' (sva- adevru-, sprijinit de
dharma). Trecand peste Sugriva, regele
diferentele dintre caste - mair~lUtelor, i de armata
asemenea budismului - ea acestuia, Riima reuseste
propune oric3rui hindus, delarege s-o elibereze pe Sila. In
larnaturatorul de strada, acest fel, el se va consacra
posibilitatea de a accede la drept prototipul regelui
statutul de "ascet in lume", de a ideal, simbol al curajului
fi p~ la opera divina si la eroilor, al evlaviei si al
"harul" divinitatii (praslida). nobletei. De asemenea,
Tocmai de aceea, Sitli va reprezenta de
Bhagavatgitii a ramas pana acum inainte, pentru
astazi cartea de capatai a oricarui hindusi, prototipul sotiei
. ",

India. ReUgie i rllosofie IIinduisinul san comple:ml opozttiDor" 97


96
66
Agama ~iTantra1 sunt 0 grupa de Iucrari in care elementul
conturat intr-o perioada mult maiindelungatii, extinz8ndu-se probabil
pam prin secolul a1 IV -lea td.Hr.265 . arborii
siil nu cresc decat intr-o regiune anume a Indiei, in partea de nord a podi!}ului
Lucrarile Puriina au fost compuse, conform traditiei indiene,
Deccan, foarte departe de Ceylon". Vezi M. Biardeau, op. cit., p. 17.
de catre legendarul Vyiisa, socotit de altfel ~i autorul epopeii
Mahabharata. Cu toate acestea, ele provin din cercuri literare
diferite, aparand probabil in perioada cuprinsa intre secolele IV -
XIV d.Hr. Listele traditionale ~ira optsprezece diferite Puriina; dar
in realitate
= ~, numarul lor este cu mult mai mare. intre eele mai vechi dintre

acestea amintim Vtshnu-Puriina, Siva-Purana, dar cea mai


important!
rmnane Bhiigavata-Purlina f
din secolul al X-lea d.Hr., pe care
~
teologii
visbn,uip 0 ~eazA alaturi de Upardsade ~ide Bhagavadgilli. In
general,
Puriina cuprind un material informativ foarte bogat; ele trateaza 0
asa mare varietate de probleme mcat pot fi desemnate ca
adevarate enciclopedii. Ele ahordeaza probleme legate de creatie,
genealogia
zeilor ~isfintilor, istoria diferitelor dinastii regale. in ele gasim capitole
dedicate unor doctrine filosofice ~i capitole care vizeaza probleme
juridice, de cult, astrologie ~imagie. Luerarile Puriina se diferentiaza
foarte mult intre ele in ceea ce priveste conceptiile religioase, in
sensu! ca multe dintre ele au un caracter sectar, fiind manuale
sacre ale
diferitelor directii religioase.
265. Dupa cum subliniaza M Biardeau, ca ~iin cazul Mahiibharata, "marele
savant indian specialist tn preistorie, H. D. Sankalia (s.n.), a cercetat indelung
Riimiiyana ~i denunta in aceasta epopee nu nurnai toate scenele neveridice ~i
evident imaginare (acel "fabulos" al nostru), dar ~iceea ce el considers a fi totala
necunoastere de catre autori a geografiei Indiei. EI afirma., eli. 0 asemenea
RiimOyana tardiva ~ieronata. rezulta. dintr-o Riimiiyana originala care s-ar caracteriza
indeosebi printr-o geografie eoerenta, ce poate fi deci recunoscutA de cititorul
modem: Ceylonul nu mai este Ceylon, marea nu este decat un lac, iar podul
aruncat de maimutoiul Hanumiin (s.n.) intre plUnnt ~iinsula este 0 simple podisca
pe care 0 construise tntre malul acestui lac ~i 0 insulita.; 0 populatie aborigena
reprezentatA, bineinteles, de maimute. Unul dintre principalele puncte de sprijin
ale demonstratiei !}iale localizarii definitive ale acestei Ur-Ramiiyana este ca
sectar este mult mai pregnant prezent decat in Puriina. Sunt lucrari
privite exclusiv ca scrieri sacre consecrate diferitelor directii
religioase (vishnuiti, sivaiti ~i saktiti). Ele cuprind rituri
'~iceremonii, corelate cu cultul templelor si eel aI statuilor, cu
ceremoniile de consacrare ~imagia,
Tot in randul izvoarelor binduiste sunt integrate ~imulte lucmri
literare din perioada clasica, care trateaza teme mitologice. De un
~ate renume se bucura in anumite cercuri vasta poezie religioasa;:'
.. imnuri etc., datand in special din perioada Evului Mediu. in acest
context, remarcam~in mod deosebit Gitagovinda lui Jayadeva din
secolul al Xll-lea, In acest caz, este vorba de 0 colectie de
cantarl religioase, care ilustreaza relatia de iubire dintre zeul
Krishna ~isotia sa Rlidtii. Aceasta relatie este perceputa
simbolic ca 0 imagine a relatie! de iubire dintre oameni ~izei.
Toate lucrlirileamintitemai sus au fost scrisein
limbasanscrita, Dar mai exist! ~i 0 literaturli religioasa foarte
semnificativa, redactata in alte limbi indiene, intre care tamil, hindi,
bengali ~imarathl,

3. Divinitati ,isemnlficatii

Divinitatile superioare si inferioare din panteonul binduist


sunt secondate de nenumarate fiinte spirituale, benefice sau
malefice, avandu-si originile in traditia vedico-brahmanica,
Numarul total al fiintelor divine este extraordinar de mare. De
pilda, Mahiibhiirata aminteste de 33.333 - in fapt, 0 extensiune
a numarului de 33 de Pjvinitati vedice, la care se adauga cei
88.000 de Gandharvas, spirite n~ale sotilor abia casatoriti ~i
implorate de catre acestia sa se indeparteze de sotiile proaspat
casatorite, Sivaitii din suduI Indiei numara chiar 1.100.000 de
divinitati ~idemoni. Toate aceste divinitati

266.Vezi Ch. Chakra~i, Tantras. Studies on their Religion and Literature,


Calcutta, 1963; A. Bharatl, The Tantric Tradition, New York, 1970.
98 India. ReHgie i filOSUfie sau ncomplexul opozitiBor"
ne\h~
suntreprez.e:ntateca:liinte divine juvenile. Ele se bucuradoarde 0 apai'e'ca~utor allui lndra, inhinduism el preia pana la un anumit
(amrita) relativa, extinsa peparcursul unei singure perioade cosmice, grad fimctia lui Indra, proteiand pe oameni sipe zei de demoni ~i de
Un lucru foarte important este faptul ca in hinduism fortele malefice. Prin activitatea sa protectoare, Vishnu devine in
resasim hinduism un fel de'prototippentiiii'egeleceresc;~i iposiaza in care
multe dintre divinitatlle semnificative din perioada vedica: Varuoa. odinioara, in perioada vedica, se gaseazeul Indra. Functia primordiala a
Indra; Agni, Soma etc., dar acestea nu mai sunt nici pe departe figuri lui Vishnu face din el unfel de Atottiltor, pen1ru cael este garantul ordinii
centrale ale panteonului hinduist. Exceptie fac doardoi zei, care universale.
inperioada Vede/or jucau un rol inferior, respectiv Vishnu liiSiva, In literatura brahmanica, el este identificat, ca ~ Prajapati, ell
dar de aceasta data apar drept cele mai proeminentefiguri ale sacrificiul.
panteonului indian. \..
Mai tfuziu, el chiarpreiamai multe ftmctii ale lui Prajdpaii. ~.~, ....~.
De remarcat este, tnsa, faptul ca in perioada hinduista apar --.....
schimbari marl nu doar ininteriorul panteonului, ci ~i in ce priveste Din aceasta perspectiva, Vishnu simbolizeazaarmoniaideala
relatia dintre zei lii oameni. In hinduism, zeii se aseamana in multe a cuplului preot-sacrificant saubrahman-rege. Ca atare, el releva
privinte oamenilor. lntr-adevar, zen ce-si au salau1 pe legendarul munte atilt supremap.aspiritualaa brahmanilor, cat ~iordineacosmica
Meru ~idue 0 viata minunata Inpalatele lor ceresti sunt mai putemici (dharma), garant al stabilitatii sociale ~ial bunastarii, Aceasta
deem: pamantenii, dar ei nu au posibilitatea, de exemplu, sa-! simbioza a puterii spirituale ~ a celei lumesti ~i efemere
protejeze pe oameni de ciclul reincarnarilor, Inclusiv zeii trebuie sa inpersoanazeului estereprezentatA de statueteleimpodobite ale lui
se supuna legii implacabile a karmei. Atunci cand faptele lor VIShnu (insudulIndiei), careil ~
bune s-au "consumat", ei trebuie sa se reincarneze neconditionat in purtand, in afara atributelor sale traditionale (scoica, discu1 etc.), tiara ~i
functie de meritele lor. Uneori, zeii amt de putemiei trebuie sa revina msemnele regatuIui. De aiei se poate trage concluzia ca Vishnu este, in
pe pWnant, unde ca oameni ii vor sprijini pe adeptii lor in mod preponderent, 0 divinitate a castelor shperioare arlene. Este 0
lupta impotriva adversarilor ~i fortelor malefice. De asemenea, divinitate "pura", careiaadeptii ii aduc intemple doar ofrande vegetale.
dupa cum am mai amintit, in hinduism, cinstirea templelor ~ia Alteori, Vishnu este identificat in hinduism cu Absolutul
statuilor zeilor ocupa un loc central. Credinciosul hindus are impersonal, cu principiul suprern, numit Brahman. Pentru adeptii sal,
posibilitatea de a intra zilnic in el reprezintazeul universal. Este sinele Iauntric al tuturor fiintelor, este
contact cu zeul sau, mai ales atunci cand i~i inallA rugaciunea catre ins~i cunoasterea in sine a celor ce cunosc; este inceputul creatiei,
el, actu1 si s~itu1 ei, esenta oricarei vieti; nimic nu poate apare sau
intemplu, in fata statuii aflate acolo. fiinta in afara sa. El este stapanul tuturor fiintelor si, in pofida
faptului ca
ramane pentru totdeauna nenascut ~inemuritor, el renaste permanent
.
3.1. Divinitdti masculine prin propria sa forta de creatie. El este zeul care se creeaza pe sine
insusi, atunci cand ordinea cosmica ~iindividual a sunt ignorate. El
Panteonul hinduist este foarte variat, alaturi de divinitati renaste eiclic pentru a proteja pe cei buni ~i a distruge pe cei ral,
masculine impunatoare apSnind nenumarate divinitati feminine, fiinte pentru a restaura ordinea juridica ~i cosmica incalcata. Acest
~iforte supranaturale, fonne de zoolatrie, fitolatrie, un cult atribut al sau de acum se afia in concordanta cu caracteristicile
preponderent al vacii sacre etc.
sale din perieada vedica: el este pregatit oricand sa intervina ca, prin
Cea mai importanta diviriitate este Vishnu, 0 divinitate care
actiunea
in panteonul vedic juca un rol absolut minor. Daca in Rgveda,
sa r~~1atoare, sa protejeze fortele benefice ale universului ~i sa
Vishnu salveze
100 ...."'India. R~ligie"~i'ftlosofie p.263 sq.
268. Cf. idem, Mituri si simboluri ... p. 76 sq.
lumea de la autonimicire. Probabilca tocmai aici se afla temeiul
aparitiei figurii zeului Vishnu in contextul hindus -.Fireste, nu este
yorba despre acel Vishnu primordial, pe care ilintaInim. intr-o
ipostaza atAt de modest! in contextul vedic si care a ajuns apoi atat
de impunator in panteonul hinduist. Daca astAzi zeul Vishnu se
bucura de cea mai mare cinstire din parte a a rnilioane de credinciosi
din toate parpIe Indiei,
acest lucru se datoreazA in principal faptului cA multe divinitAti ~i
fiinte
divine locale, avand un colorit foarte variat, s-au contopit sau au
fost asimilate de aceasta divinitate masculina,
Deosebit de importanta pentru hinduism este doctrina despre
reincamarile lui Vishnu (avatiira)267,fundamentata pe faptuI eli zeul
Vishnu este, prin excelenta, un zeu care vegheazacontinuitatea lurnii
si bunastarea acesteia, reactualizarea ordinii cosmice demonizate si
268
uzate periodic Pentru a proteja lumea ~ipe oameni, pentru a
anihila
procesul de degradare ciclica a tot ceea ce exists, Vishnu recurge
voluntar la asemenea avatiiruri, adicareincamari periodice sub chipul
unor oameni sau animale. Doctrina despre avatiiruri este un factor
semnificativ inviata religioasa a vishnuitilor. De fapt, avatiirurile lui
Vishnudevin pentru adeptii sai adevarate idealuri existentiale,
Incercan.d sa atinga idealul divin, credinciosul vishnuit se apropie
mai mult de zeul san ~idevine cumva el insusi un fel de incarnare a
zeului. Exista numeroase asemenea avatiiruri ale lui Vishnu, darcele
mai importante sunt in numar de zece, asa cum sunt ele prezentate
in clasificarile puranice. Ca "peste" (masya), Vishnu il
salveaza pe parintele primordial, Manu, in unna unei marl
inundatii; ca "broasca testoasa" (kiirma), el vine in ajutorul zeilor
pentru ca acestia sa-~i recupereze comorile divine disparute in ocean
inurma inuhdatmor; ca ''pore mistret" (variiha), el reuseste sa-l
biruiasca pe demonul Hiranyiiksha, care scufundase pamantul
pe fundul oceanului, ~i sa-l aduca din nou la

267. Despre semnificatia avatiirului in general, cf. H. Zimmer, Filozofiile Indiei;


......-..- --JlinduismnJ san ,;complexul opozitiilor" mai vechi din Riimiiyana, eroul Riima dispune, de asemenea, de
101 a1ribute divine,
abia inpartile mai tarzii ale lucrarii fiind prezentat ca 0 intrupare a
suprafatA; reincarnandu-se ca "om-leu" (narasimha),
Vishnu 11ucide lui Vishnu. Deducem de aici faptul eli, initial, Riima nu era altceva
deeat un erou, un luptatorideal, ale carui fapte de vitejie s-au contopit
pe fratele demonului Hiranyaksha, care ii teroriza zi
ulterior cu diferite elemente mistice. Daca in. aeele paqi din
~inoapte pe zei
Riimiiyana, in care Riima era corelat cu Vishnu; se vorbeste
~i pe oameni; ca "pitic" (viimana), el recucereste
dear partial de a reincarnare a eroului, totusi in izvoarele ulterioare
intreaga lume,
constand din cer, paniant'~i liiii:ieasubtemna:care fuses
Riima apare ca un avatiir desavarsit al zeului Vishnu.
era luate in stap8nire de catre demonul Bali inurma unor 269. Cf. A. Cotterell, Die Welt der My then und Legenden; Droemersche
exercitii ascetice; ea fiu al brahmanului Jamadagni Verlagsanstalt Th. Knaur, Mnnchen, 1990, p. 175.
(parasuriima), Vishnu iielibereaza pe
bralunani de subjugul tiranic al regelui
Kiirtav iiya269.
. . Ultimele patru- avatiiruri- ale-lui . Vishnu sunt
eele mai importante. Semnificativa este, in primul rand,
reincarnarea sa caRiima
'T eroul marii epopei Riimiiyana, cu scopul de a elibera
lumea de sub trltela monstruosului rege al demonilor,
Riivana. in Riimiiyana se
relateaza ca regele Dasaratha nu avea copii, motiv
pentru care a recurs la un fastuos sacrificiu al calului.
Vishnu s-a aratat in focul sacrificial ~i i-a inmanat regelui
0 cupa al carei continut regele avea sa-l ofere spre a fi
consumat celor trei sotii ale sale. Celei dintai dintre acestea
regele i-a oferit jumatate din continutul vasului, iar
celorlalte
doua restul. in consecinta, prima regina l-a nascut pe
Riima, a doua a
nascut si ea doi copii, iar ultima inca unul. Fiinta divina a
lui Vishnu era prezenta intori cei patru fii, dar mai ales in
Riima, intruul-nascut. La cererea zeilor, Vishnu s-a
reincamat ca om, pentru a lupta impotriva
, I putemicului rege al demonilor, Riivana, fiindca aeesta
putea fi biruit
doar de un om inzestrat eu puteri supranaturale. In partile
.-
J
.8induisIilUl sau "complexul
-:t opoziPilor"
t
102 lBdia. Religiei Q!qsofie 103
Cea mai importanta dintre reincamarile lui Vishnu ~~.eea! Reincamarea lui Vishnu ea Buddha demonstreaza, evident,
sub ehipullui Krishna ("eel negru,,)270. Figura sa se profileaza de stradaniile teologilor vishnuiti de a asimila elemente eterodoxe in
foarte timpuriu in literatura indiana, De pilda, intr-una dintre cele mai sistemul lor. Conform eelor mai multi cercetatori, scopul acestei
vechi Upanisade ni se relateaza despre Krishna, fiullui Devakis; , , ...,. reincamari a fost, de fapt, dorinta lui Vishnu de a-i atrage pe oamenii
literatura budista face ~i ea referiri laKrishna, care se aseamana intr- . rai spre contestarea Vedelor, a existentei ordinii sociale brahmanice
un anume fel celui prezent ln hinduism. In .Mahiibhiirata, Krishna I I ~i azeilor, lucru care ar fi condus, indiseutabil, la anihilarea acestora.
apare ea principe al neamului Yiidava; inrudit cu populatiaPiindava. . Alti cercetatori sunt de parere, dimpotriva, ca Vishnu s-a lntrupat ca
lnaintea razboiului dintre eele doua ramuri, Kaurava si Piindavah'_~~I: ..;BUf!d!E. ~ntru a e~ca p~ti.~sacrificiilor animale, atat de freevente
Krishna incearca sa intermedieze tma succes evitarea conflictului. Pe in brahmanism ~iin hinduism, ~iamt de eontestate de budism.
parcursul razbolului, el se dovedeste un adevarat erou, vizitiu ~i . Avatiirurile amintitepanaaici au avut deja loc: eelemai multe
indrumator al lui Arjuna. Dupa Incheierea razboiului se reintoarce in dintre ele in erele anterioare, pe cand eea sub chipullui Buddha Ia
orasul sau de resedinta, Dvarakii, unde va fi mtampinat eu multa inceputul erei actuale (kali). Potrivit conceptiei vishnuite, cea de-a
opozitie si va avea parte de multe nenorociri, inelusiv de ueiderea zecea reincarnare a lui Vishnu, ~i anume sub chipullui Kalkin, se va
propriului sau fiu, Pradyumna, in fata ochilor sai. Disperat peste realiza la sfarsitul epocii Kali; asa cum se consemneaza in traditia
masura, zeul se retrage intr-o padure din apropierea capitalei, unde literara, zeul va apare calare pe un cal alb, purtand in mana 0 sabie
vanatonll Jaras ("battan") trage asupra lui, confundandu-l cu un vanat .', '"",.',g inflacaratB.. Venind pe pamant, el Iiva pedepsi pe cei rai si Iiva
rasplati oarecare. Murind, ajunge in cer, unde este preluat de zei, CatJva pecei buni. Venireasa anuntAinceputul uneierenoi si mai
bune decat pasaje din Mahiibhiirata il prezinta ca propovaduitor religios si cele anterioare,
MulteeIementedinacestmitneamintescdeApocalipsa
invalator (de exemplu,
71
in Bhagavadgitii), iar in alte locuri este
SfiintuluiEvanghelistIoandinNoulTestameni ,nefiindexclusacmaro
identificat cu zeul Vishnu. Abia in literatura puranica apare configuratA influentA crena inaceasta
privinta,
figura saclasica. Alaturi de Vishnu, Siva este eel mai semnificativ zeu din
Existamulteindicii careprofileaza un Krishna istoric. Este foarte panteonul hinduist De fapt, Siva nu este decat 0 evolutie ulterioara
a probabil ce.Krishna safi fostinitial un emu ~i:razboinicpopular, apa:rt:in8nd amt de temutului zeu Rudra din perioada vedica, Siva hinduist
este unei ramuri dinneamul Yiidava dinp8rji1e nord-vesticealeIndiei. ReIa:tarile polivalent in comparatie cuRudra. Dupa ce cultul acestuia s-
araspandi; despre copilaria lui Krishna in compania pastorilor ~isituatiile erotice in intreagalndie, intalnirea eu divinitatile locale ~i cu diferite
alte forme legate de aceste lmprejurfui par a avea 0 cu totul altaorigine decar miturile de cult a condus inevitabilla aceasta poli valentA a fiintei
sale divine, despre eroul Krishna. Am putea presupune caavem aici de-a face cu 0 multe divinitAti locale fiind asimilate de acestzeu
impunator, Este eert simbiozaa unui zeu primordial al pastorilor saual ferti.litAti~i zrulKrishna. faptul caau existat miscari religioase inca de pe
Ia inceputul erei noastre
A venturile sale erotice i-an inspirat pepoeti ~ii-au stimulat in elaborarea cre~tine, :are-I priveau pe Siva cape principiul supremo In
Upanisadele
unei literaturi deosebit de romantice. InliteraturareligioasA, itbirea lui mal vechi, el apare in postura creatorului suprem, aEu-lui universal. In
Krishna fatA de pAstoritAsimbolizeazA dragostea divina fatade oameni. P3rtil~ cele mai vechi din literatura epica, zeul ocupa in multe mituri
o

270. Cf. Bhagavadgkii, xt, 12 sq. 27L'Cf.Apocalipsa.19, 11~15.


1-04 105

pozitie excelenta, dar profilul sAu nu era mca pe deplin conturat. Acest Zeul Brahmii este 0 personificare a principiului
impersonal lucruserea)lze8zaabiaincapitolelemait8rziidinMahiibhiirata. Brahman, principiul suprem al existentei, Absolutul. Notiunea
in literatura vedica mai veche, Siva ("cel prietenos", "eel Brahman era accesibil! doar unui cere rest:rans de intelectuali in
vreme binevoitor") era doar un predicat, cuvantul nu era utilizatcaiiUin;"""'-' ,-----'ceFpopoM de rAnd ~ea:'dupi ceva mai concret, pe intelesul
lor. De propriu. in perioada post-vediea, Siva a devenit denumirea predilecta aceea, s-a recurs la transformarea acelui Brahman
abstract din
pentruacestzeu,numeleRudrafiindfolosittotmairar.AtributulsAu "Upani~ade intr-un zeu personal, transferadu-se asupra lui
de ''prietenos'' refl~ doar partial esenta acestui zen atat de polivalent. caracteristicile din miturile cosmogonice dejamentionate, in
centrul
De altfel, inffinta sa, Siva se contureazaca unzeu al contrariilor: el este-~- carora se aflau Prajiipati ~iHiranyagarbha. Inhinduismul de mai
~~~,
simultan demonic ~ divin, aducatorde groazA~ bland, distruge ~ inacel~ tfuziu, insa, Brahmii se mai bucura doar teoretic de vreo anume
cinstire; timp construieste, provoacamoarte ~iestetotodataizvorul Vietif72. el nu mai este deja un zeu activ, veneratde prearnulti
eredineiosi, cum Subaspectulsaunegativ,zeulesteprezen1atcalocuindin:regiunile este cazul zeilor Vishnu i Siva. Fireste, in perioada de
inceput a
mtmtoasedinnord,regiuniinaccestoiledincauzajunglei;locmi1edebruBlie hinduismului,popularitateasaemmultmaimarePrezenfasainliteratum
~ide incinerare acadavrelor surit locuri.le salepreferate. Fiii &i suntmsnia, budista demonstreaza ca multe secole i.d.Hr. zeul era foarte
cunoscut
teama si boala; el este Mahakiila, respectivtimpul ca principiu distructiv, in s.nul unor cercuri largi de credinciosi. fuMahabhiirata, Brahma
apare
moartea personificata, Datorita caracterului sAu fundamental de zen al in calitatea sa de creator, el se naste dintr-un ou cosmic sau din
apele distrugerii, Siva este reprezentat sub forme t:nsprumantMoare, cu trei ochi, primordiale, fiind identificat cu Prajiipati. In partile mai
vechi din cu trupul inI~de serpi, eu cranii injurul gfttului etc. Mahiibharata apare uneori cazeu suprem, intimp ee in
partilemai tfuzii
Din acest motiv, el se opune, punct cu punct, lui Vishnu, nu ale ace~ia se situeazaierarhic dupazeul Vishnu.
doar precwn raul binelui sau diabolicul divinului, ci asa cum principiul In lucrarile epice, Brahmd poseda multe atribute
~ifunctii. lipsei de rnasura se opune masurii. Daca Vishnu genereaza ordine, F ac.nd abstractie de calitatea sa de creator, el rnai are
misiunea de a puritate i armonie, Siva apare ca un zeu salbatic prin excelenta, ca reglementa ordinea cosmica; el este autorul
notiunilor atat de unul care dispretuieste mice diferenta i oriee ierarhie socials, Zeu al fundamentale precum lege, pedeapsa, moarte si
distrugere alumii, El
tuturor exceselor, el este totodatii ascetul aproape gol, manjit cu cenusa, nu locuieste impreuna cu ceilalti zei, ci ey are propriul situ cer. In
ipostaza
este yo ginul retras in pustietatea muntelui Kailiisa pentru a medita ... ~ de creator al Iumii, el este perceput ca parinte atotstiutor,
consultant vrenie de mii de ani. EI este venerat atat de oameni din castele inferioare, ~l indrumator al zeilor ~ demonilor aflap in pericol.
Literaturamai tfuzie
cat si de cei ai unei caste superioare (de exemplu, brahmanii din 11priveste drept indrumatorul suprem ~iun zeu creator, care reereeaza
Casmir), Este cinstit insa si de catre ascetii carora le serveste drept intreg universul, la inceputul fiecarei noi perloade cosmiee, in
urma model, atat prin severitatea ascezei sale (tapas), cat ~iprin dispretul rugamintii zeilor Vishnu ~iSiva.
I

total fata de orice conventii sociale273 Cei trei zei amintiti anterior SlIDtfigurile centrale
alepanteonului
hinduist Desigur, in afaralormai existaincamulte divinitap in panteonul
272. Cf. mai pe Jarg semnificatia dansului cosmic allui Siva. tn care zeul creeaza hinduist, de 0 importanta mult inferioara acestora.
~i distruge sirnultan, apud H: Zimmer. Mituri $i simboluri ... , p. 145 sq. Indra reprezinta in literatura post-vedica 0 figura frecvent
273. M. Hulin si L. Kapani, loc. cit., p. 344. invocata, insa ulterior i~i pierde mult din importanta in literatura
epiea,
I
~-.
-~

.,1
106 I India. Religie i filosofie I" Hinduismul sau "complexul opoziiiilor" 107
I
sarcina aeestui zeu este de a asigura ploaia, pentru :ferti~tea r . ;-. Siirya ("soarele") alunga, ca si inperioada vedica, intunericul si
pam.antului, curcubeul fiind arcul sau, De asemenea, Indra este spiritele rele. Desi se evidentiaza aparitia sa fizica inpostura de
caiallza astru ceresc, chiar din eele mai veehi timpuri apare reprezentat ~i
zcrilor ~istapinul eerurilor inferioare (pata/a). Aid locuiesteacest zeu antropomorfie. Inca inainte de era noastra, soarele se bucura de 0
permanent t!nar, inconjurat de 0 ceata de tineri, intr-un palat anumita veneratie, Mai tarziu, cultul solar a eunoscut 0 mare
amenajat fastuos, El cAlatore~e pe elefantul Airiivaia, avand inmana popularitate mai ales investul Indiei, sub influentacultului imnianmitraic.
tunetul; e Viiyu C'vantul") apare reprezentand cand vantul ca fenomen
un luptator viteaz ~imarele adversar al demonilor, dar nu este eroul
invincibil pe care-l cunoastem din .8gveda. tn razboiul de durata lunga
.
dintre zei si demoni, ~1~!Tf!!!!!MghiibhiiratCl!.!..,!!!!~q_vsae l~p~~pe ",_j natural, cand pe putemicul zeu al vantului. El este eel mai rapid dintre
., .
viata si pe moarte eu monstrul Vttra, pe care 11va birui eu ajutorul al
j focului, diferitele forme ale focului - foeul din vatra, foeul
zeilor Vishnu ~iSiva. Lupta aceasta impotriva lui V{Ira este sacrificial, focul maniei, focul din procesul de digestie - sunt
prezentata si in Riimdyana. Indra devine foarte nelinistit soeotite drept forme de manifestare a lui Agni. Mai mult decat
inmomentul in care Vitra recurge la asceza (tapas). Fortele atat, una dintre serierile
acumulate de Vnra in urma exercitiilor aseetice reprezinta, puranice aminteste 49 de forme ale focului - Agni. De aseI?
realmente, 0 mare amenintare pentru reusita lui Indra. Tocmai de _~:t1e~
aceea, el cere ~utoru11ui Vishnu, dar este foeul vulcanic, eonservat pe fundul marii.joaca un rol
refuzat initial, pentru ca eraconstient caacest lucruar conduce important llil
inevitabilla ueiderea prietenului sau Vttra. tn cele din urma, insa, el. cadrul procesului ciclic de nimicire a
revarsa 0 parte din eu-l san inIndra; 0 alta parte intunetul san si 0 lumii.
altain pamant ~ se
face ca, in final,lndra reuseste sa-l decapiteze pemonstrul
V{fra.
Varuia, marele zeu din perioada vedica, i~ipierde inhinduism
pozitia sa superioara, Este zeul apelor si este conceput uneori ca
zeu al medicinii, fiindca se considera ca apa are proprietati curative.
Yama este stApdnul imparatiei mortilor, unde i~i exercita
atributiile cajudecator al eelor decedati; de asemenea, el apare ea
stapan peste diferitele iaduri, unde eei rai sunt supusi la tot felul
de chinuri inainte de a se reincama;
Agni este eoneeput in eerurile saeerdotale pe mai departe ca
un zeu tanm-, care transfera sacrificiile oamenilor catre zei. Fiind zeu
toti zeii si, in aceasta ealitate, actioneaza deseori ca mesager allui
Indra. Exists. nenumarate manifestari ale vantului, iar la s~itullumii acesta
va bate in toate directiile,
Zeul razboiului, Skanda, este cunoscut si sub numele de
Kumiira, Kiirtikeya sauSubrahmanya. in diferitele relatari privind
originea sa, el apare, intre altele, ca fiu allui Agni, ca fiu al f1uviului
Gange sau a1 zeului SiVfl ~iPiirvati; Legenda privind nasterea sa din
Siva ~iPiirvatieste ceamai cunoscuta, De altfel, ea constituie materialul din
care s-a inspirat Kiilidiisa cand si-a seris celebra sa lucrare
Kumiirasambhava ("Na$erea lui Kumiira). In secolul Id.Hr., Skanda
adevenit obiectul unui eult deosebit De ceamai mare cinstire s-a bucurat
illsudul Indiei, unde s-a contopit cu unzeu primordial al fertilitatii.
Ganesa sau Ganapati este stapanul unei ostiri de fiinte divine,
aflate injurul lui Siva. El este reprezentat ca un omulet gras, cu un cap de
elefant ~i un colt retezat Acest zeu se bucura de un mare renume in randul
tumror sectelor hinduiste. Este un zeu binevoitor, care inliitura toate obstacolele
iesite in cale. Din acest motiv, este invocat de fiecare data cand cinevaia vreo
initJativa. Multe lucrari literare incep chiarcu invocarea lui Ganesa, ingenul
poetilor care invocau muzele inainte de a scrie.
Kama, al carui nume inseamna, propriu-zis, "munte", este zeul
hinduist al iubirii. in literatura poetica este intalnit deseori, aparand
reprezentat ca tanar frumos, inarmat eu un arc ell sageti: areul sau este
d~:trestie de zahar, un roi de albine sunt eorzile de are, iar sagetile
sale'SUnt flori. Zeii ~i oamenii devin pasionali atunci cand sunt loviti de
108 Indla, Religie i filosofie

una dintre sagetile sale. Totusi, Klima a devenit nefericit clnd a incercat
--t
t
I
Ulnduismul san "complexul

in principal, zeita
opozitillor" 109

este veneratti ca Durgli sau Klili.. Ea este cinstita de


\
sa intervina pe langa Siva pentru a 0 sprijini pe Piirvati. Siva f-a I catre adepti prin sacrificii sangeroase ingrozitoare ~iritualuri orgiastice.
transformat in cenusa, dar i-a redat viata dupa ce sotia sa Rati Klilfeste reprezentata ca 0 Iuptatoare insetata de sange, imbr8.ca1A in
("pJacerea iubirii',) a futeiVemfp61tn.r'el:~wr'''_''''~h ....-.=. "~.~.,-."_',''," , negro, purtand injurul gtului un colier de cranii ~ianne indiferitele ~i
multele sale maini; eaeste subordonata partenerului san, Siva, ba chiar
3.2. Divinitliti feminine
estereprezentataavand un picior asezatpe trupul neinsufletital acestuia,
Panteonul hinduist cuprinde ~inenumarate div:initati feminine. . Autonomia acestei divinitati feminine se releva ~iin denumirile salede
Ele reprezinta variante ale "Zeitei-mame", din religia preariana a Indiei, .='_._" +-. Salcti ("putere") ~iJagaddhlitrf("creatoarea lumii',).
" avandu-si originile in cultul marii "Zeite-mama" din p8I1ile sud-vestice I In afaradeaceste divinitati feminine, hinduismul mai ClUl~~ 0

ale Indiei. In general, divinitatile feminine aparin mitologia hinduista ca seriededivinitatifemininecuatribupiterapeut:ite,Clmlarfizei1acarevindedi


sotii ale diferitelor divinitati masculine. Doar cateva dintre ele pot fi variola, cea care vindeca ciuma, ~i Manasii, tamaduitoare impctriva
privite ca divinitati semnificative in adevaratul sens al cuvantului, Intre muscsnmlordeserpi veninosi,
acestea, Lakshmfsau Srfeste zeita fericirii si frumusetii, sotia lui
Vishnu. Riidhii, sotia ~iiubita preferata a lui Krishna, Rukmini; prima 3.3. Fiinte si forte supranaturale
regina a lui Krishna, si Siiii, sotia lui Riima, sunt socotite uneori
reincamari ale lui LakshmL Este absolutf'irescfaptulcaLakshinfilii . Pe langa divinitatile propriu-zise, un rol important in religia 1}i
insoteste partenerul pe parcursul tuturor reinca.mariIor sale. Sarasvati; mitologia hinduista il joaca ~i0 multime.de flinte ~iforte supranaturale.
sotia lui Brahmii, este patroana elocintei, artelor si stiintei, Potrivit Deseori, acestea se impart in mai multe grupe. De regula, multe dintre
traditiei indiene, ea a inventat limba sanscrita ~ialfabetul devanagar L ele au 0 atitudine binevoitoare fata de oameni, invreme ce altele au
ChiarinliteraturavedicAtarzie,zeitaeraidentificatacudivinitatea vac una ostila, AstfeI, Niiga sunt dragoni reprezentati ca avand jumatate
("cuvant", "limba"), In calitatea sa de protectoare a lnvatatilor, artistilor chip uman si jumatate chip de sarpe, locuind in orasul subterestru
~i scriitorilor, ea era foarte venerata incadrul acestor cercuri. Deseori, Bhogavati; unde pazesc comori pretioase, Vidyiidhara sunt fiinte
sotia lui Siva este numita, pur ~i simplu, Dev f("zeita") sau Mahiidev similare oamenilor, care poseda insusiri magice. Astfel, ele se pot
f ("marea zeita"). Ea este venerate sub mai multe nume si este 0 deplasa inspatiu si i~i pot schimba chipul dupa cum voiesc.
zeita polivalenta, ca si Siva. Multe zeite din diferite regiuni ale Riikshasa sunt 0 grupa de demoni infioratori, de cele mai muite
Indiei, cu functii foarte variate, s-an contopit cu Mahiidev L Cele trei ori avand 0 atitudine ostila fala de oameni; acestia rapesc femei, ucid
principale si devoreaza oameni. Cel mai cunoscut intre acesti demoni este
caracteristici ale lui Siva sunt valabile si pentru sotia sa: ea este simultan Riivana, regele
gener,oasa ~i binevoitoare, distructiva ~i creatoare, izvor de viata, In demonilor, care a fost lnvins si ucis de catre Rama. Asura, care in
.
ipostaza sa de zeita blanda ~i generoasa, Devfeste numitaPiirvati vedism constituiau 0 grupa speciala de zei, reprezinta in hinduism 0
("fiicamuntelui',), Umd, AnnapiirJ;ii ("cea bogatainalimente"), ceata dt demoni care, dupa ce au fost izgoniti de zei din cer,
GaurJ sauAmbikli(''mama'). In ipostaza sa de zeit! infioratoare ~ Iihaquiesc pe acestia in permanenta, Bh Uta ("fiintele'') sunt spirite
distructiva, zeila este numitaDurgii ("cea greu accesibila') rele, care aduc nenorociri si boli. Preta ii reprezinta pe cei
sauKlili("cea neagra''). decedati, mai precis
,
,
~. 110 India. ReUgie innduismnl san ,~complexul opozitillor" 111
~ifilosotie
sunt copacii banyan ~i betelul. 0 larga popularitate cunoaste
fantomele acestora, aflate futr-unpennanent du-te vino injurul aSelor
. zoolatrta. Animalele sunt cinstite pentru ca, prin remcamare, ele nu
rudelor ramase in viatA, intrucat ritualurile consacrate lor dupa moarte sunt altcevadecat ~ul sutletelor semenilor nostri deeedat], eel mai
au fost neglijate. Yaksha sunt, de regula, fiinte blajine, cinstite in mod
,~.~-=~-'- special de populatia dID mediul rural. Ele protejeaza comunitatile rurale venerat animal este "vaca sacra", despre care vom vorbi mai pe
..
de boli. T otusi, ele pot manifesta si 0 atitudine ostila fata de oameni, _larg putin mai jos. Alte animale sacre erau socotite a fi calul, care
Imbolnavind lumeasau transformand diferitelevictime inposedati. Mai are puteri purificatoare, maimuta, tigrul, elefantul, gaita, paunul,
ales partenerii feminini ai acestora, Yakshini; sunt deosebit de
-. vulturul sarpele, a carui ucidere atrage dupa sine irtfertilitate ~i
oftalmie, broasca
.~~~~~_ periculosi, A~le_ diyinitAp masculine,_Gandharva, cunoscute Inca din testoasa si soparla .
perioada vedica, sunt acum spirite reprez,enmndu-i pe enumifi muzicanti 1 Revenind la cultul "vacii sacre", trebuie spus ca acesta
ceresti, Partenerii 10rfeminini,Apsaras-', emu considerati aavea trasaturi presupune interdictia consumului de carne de vita, lucru care creeaza
foarte :fi:umoase.Aveau i rolul de a-i seduce pe ascetii aflati in rneditade. o ruptura total~ intre hinduistii ~i~~ din India, ~ut fiind faptul
De pilda, Sakuntala, eroina celebraa piesei cu acelasi nume, scrisa de camusulmanii consuma cu predilectie came de bovine ~i ovine.
Kiiliddsa, este fiica lui Menakii, 0 Apsara care tocmai l-a sedus pe Pentru hinduistii de azi, aceasta interdicpe alimentara vizeaza,
inteleptul Viivdmitra. dupa cum subliniazaM Hulin i L. Kapanl75, toate speciile de bovine
(go), ci nu doar pe cele pe care le vedem deseori la pasune sau pe
_ ~ ,,;;cf"->-""3.4~Fltolatria, zoo/atria. j cultul "vacii" strazi, ~~ti~ speci?e deze?u cu pielea stralucitoare, avand0 coco.
pro~~eI?-ta 1 foloslt: ca ~e depovara; restrictia II priveste ~i
pe acei bivoli de culoare inchisa, pe care 11 observam de nenumarate
Cultul unor elemente primordiale cu caracter magic este
on relaxandu-se prin apele diferitelor lacuri acoperite de lintita.-
prezent in mod evident inreligia hinduism. Hindusii cinstesc pamsnml
Se vorbeste de un cult al "vacii sacre" in hinduism, dar aceasta
Ipe care sunt asezati nou-nascutii i cei decedati, muntii, dar in primul
_ expresie ramane pe mai departe conventionala ~iconfuza, Este absolut
rand misteriosii munti Himalaya, pentru ca ei sunt considerati 0 parte
a miticului munte Meru, care era centrullumii; stancile, despre care se
conventionala, intrucat notiunea de "vaca" presupune atilt taurul cat ~i
femela, ~i este confuza deoarece cultul "vacii", care se extinde i asupra
crede ca ascund in ele insele puteri miraculoase; pietrele pretioase:
~bului cu piel~ l~oasa, ~clude bivolli care, datoritaculorii lornegre,
rubin, perle, smarald, topaz, safir ~ihiacint, toate corelate cu diferitele
, '.~. ~l atrag, probabil, un sunbolism malefic. Este cert ca, inprezent, resricpa
planete; ~a diferitelor fluvii sacre, dar mai ales a fluviului Gange privind consumul camii de bovine ~icultul "vacii", inIndia, reprezintA in
(Gangiil 4, lacurile, in speciallacul Manasasarovara din Himalaya; contin~ ': te~? di~utab~AintelJ'r_etabila, de igiena publica, supusa
focul, care sluj este la purificarea pacatelor ~i la incinerarea mortilor; unorpresnllllpolillce~levaluatamfimctiedeevolupaulterioaraaeconomiei
luna, care-i protejeaza pe nou-nascuti. De asemenea, hinduistii nat.ionale indie ne 276.
venereaza 0 serie de plante, considerate ca avand viata ~i puterl de
perceptie; in opinia lor, sufletele celor decedati i~i pot gasi salas pentru .275. M Hulin, L. Kapani, loco cit.,p. 362.
o anume perioada de timp in acestea. intre arbori, deosebit de cinstiti 276. Vezi W. Norman Brown, "La vache sacree dans la religion hindoue";
Annates ESC, 19, 1964, p. 662; apud ibidem, pp. 362-363. _
274. Cf H. Zimmer, Mituri ~isimboluri..., p. 106 sq.
112 India. Religiei mosone ."......-,
f Hinduismul sau "comp]exuI opozitllor"
1. 113
t
Dar, care sunt argumentele invocate de hinduisti in sprijinul
cultului "vacii sacre"? Inprimulrsnd, trebuie amintit capopulatia ariana I recomandate pentru a fi sacrificatein timpul ritualuriIor ....-.:.c: ial . .
abrabmanii fiei .
ca
,
0 ciann sau~ecutantulsacri:fi Iul .
saennc esimcr
" .
era populatie de pastori ~i razboinica. In intreaga literatura vedica,
0
1". ci uipropnu-zis aveau VOle
sa consumecameaanimal. . sacrificat
~'~~-cireZile'de bovine SUilfmenponate :treCveD.tin calitatea lor de animale
. " ~i ~hind~ulcontemporan,~al~fu~e~1iOnaliste,
sacrificiale ~iprada de razboi. Apoi, vaca era apreciata de catre ca ~l m penoada Vedlca, cultul "vacii sacre" se coreleaza cu ul
arleni nu doar din punct de vedere economic - ea producea lapte, I ". . od consum
carne etc. -, ci ~i din punct de vedere ritualic, fiind punctul central in ce or cmci Pf ~e ale vacii" (paii:agavya)~respectiv laptele, laptele
cadrul sacrificiului vedic277._...,_..",....,_,~~ .. ~ru,. unW!, unna ~l balega; acest obicei este stra.ns legat de purificarea
De altfel, sacralizarea vacii inperioada vediea este omologata ~I de ~rrea paeatelor, Servind ~iIaspoirea peretilor ~ia dusumelelo
cu sacralizarea braJ:unanului. In calitatea sa de egala a lui Aditi, caselor, balega vacii (go maya) are efecte purificatoare actionand
218 benefic asupra Iocului unde a fost folosita. '
egala a Pamfultului , vaca i~i aduce propria contributie,
asemenea Di~i~tati~e amintite in acest capitol eonstituie nucleul
brahmanului !?i regelui, la reglementarea ordinii cosmice, religioase ~i p~teonul~ hin~Ulst. Ele se bucura de un renume mai mare sau mai
sociale (dharma). A proteja "vaca" brahmanului presupunea
protejarea ordinii cosmice: "Pentru ei, care 0 revendica, vaca este 0
m c pretutindeni in India 0 mare parte dintre acestea au, dim tri' a
rtante exc lusi 1ocala. Fiecare localitate dinmediul ruraplo" .
va,
o unpo 14 USI
fiin~ divina, A-i refuza vaca ce-i revine inseamnaa-l desconsidera pe . I . 1~1are
V
_
~l?r~~an'::.:J!!}I1o~tlo~,se,spunC?: c'~Zeii, 0 rege, nu ti-au dat propn~+ er zeu (gramadevatii). Multi dintre acesti zei locali s-au
sa mananci aceasta vaca, Fereste-te sammuinci vaca brahmanului, contoprt pe parcurs~ vremii cumarile divinitap ale panteonului hindus.
pentru Ace.st.proc~s de asimilare a contribuit intr-o foarte mare masura la 0
ca eanu-i de mfulcare,,280. plundimenslonare a marilor zei hindusi, ineat atat de diferitele
Pe de alta parte, trebuie sa avem in vedere ca, in perioada populatii locale din India sa-i poata accepta tara prea marl probleme.
vedica, sacrificiul animal reprezenta principalul element al cultului.
Preseriptiile cultuale vedice ignorau invatatura despre ahimsii ("non- 3.5. Politeism, "panteism" Ii I'monoteism alternativ"
violenta',),respectivviolentareapanalasacrificarea oricaror fiintevii,
incl usiv animale, in credinta ca acestea ar reprezenta reincarnarea, " . D~ p~ct de vedere religios, India apare cnd politeista,
dupa moarte, a unor oameni. In perioada vedica, sacrificiul nu cand p.antel~. ' eand chiar "monoteista,,281. Politeismui S8U se
. presupunea vreun act de ucidere, fiind chiar permis consumul camii justifica
animalului sacrificatritualic. Tocmai de aceea, nu este deIoc su:rprinzat.or pnn varretatea .deosebit
.. . de complexa a eultelor (p 18a _._)eonsacrate
faptul ca, inaceastaperioada, vacafigureazainrandul celoreinci vi,ctime nenumarate~or diVUlltaP.,asociate :frecvent unui spatiu ~ unui grup social
277. Populatia ariana din India transforma "vaca" in simbolul Logos-ului vedic ~~e, purtand nume locale, reprezentate antropomorfic ~iteriomorfic
(vue), adlca in brahman. Tocmai de aceea, a ucide 0 vaca presupune un Idl~tificate in anumite cazuri chiar cufortele naturale, cum ar:fi fluviile,
pacat capital, fiindcli aceasta fapta era analoga uciderii unui brahman; vezi focul, soarele sau luna. Acelasi politeism se mai justif _. . 'J
ibidem, p.
. .. . lea ~l prm
n. 12. pre dil
UJ.
363, -- religios traditional de aanima arbo " . I
278. Vezi Jlgveda, VIII, 101. 15-16. ru, t zvoare e,
ecpa spiritului
279. Atharvaveda, XII, 4, 11. 280. Ibidem, V,18, 1; cf. ibidem, V, 19; XII, 5.
~81. .Cf. M. B iardeau, Hinduismul, p.
162 sq.; vezi ~i K. Klostermaier
HmdUlsmus, J. P. Bachem Verlag, 1965, KOln,
p. 86 sq. '
H4' 115
apele unor lacuri, muntii, stancile, casele etc. cu 0 serie de fime I Pe de alta parte, notiunea de ''panteism'' p~ destul de
sau confuzA inhinduismul popular. In:r8ndul credinciosilor de rand,
forte supranaturale invizibile, a carer atitudine fatAde oameni eaesteperceputa mai degrabasub fonnaunui sentiment, aunei simple
apare uneori ca binevoitoare iar alteori ca maleficA282.
' .. senzatii, ci nuca un concept Aceastasenzatie arputeafi formuIata, din
Referitor la "panteismul" hindus, perceput in primul rand ca exterior, mai usortn
un sentimental prezentei sau difi:Jziunii universale (vibhilva) a divinitapi . tenneni negativi, insensulnestabilirii unci delimitari drastice ~ rigide tntre
prinintermediul fiintelor, astfel ineat aceastasale "emane" (sn/l) ~ sa. vizibil siinvizibil, intreinsuflelit~neinsuflep.t,intreom~ animal (sauplamA),
le "resoarba" etapizat, el este prezent pregnant nu doar in literatura ,,~~=.~~ununice1anvital,care
_- '-0 , ~~ uparu~. ad'ICl!.!I.I , Cl' ~1' .m... Ii' terarura epl'i-c'l1adeevvootpi o . ~ ~ tiijii '" _.~~~~"~'_,"'''''' "
nalaahinduui istA2. 83 .
Absolutul upanisadic este perceput ca Fiinta pura (astzi84, In schimb, binduismul filosofic anutrittotdeauna constiinta clam
dar aceasta Fiinta subzista intr-o natura duala (dvaitibhava)285, a naturii exclusiv aparente a acestei divizari a Absolutului (Brahman)
respectiv cafiintA~i ca devenire aacesteia ~ se face caacest Absolut indiferite fiime, inclusiv in fiintele divine; pentru filosofii hindusi, daca 0
plenar (kritsnam pirnam; bhiiman) se prezinta simultan ca ~Absolut atare divizare ar fi real!, eaar anihila unitatea ~itranscendema divinitatii,
explicit si neexplicit, caracterizabil ~i necaracterizabil, divizibil si De aceea, in Upanisade, se subliniaza faptul ca Absolutul ramane
indivizibil, aparent ~ineaparent, manifest ~inemanifest, muritor ~i unul, desi se manifesta cu concursul a nenumarate divinitap292.'
nemuritor etc. eel ee-l percepe sub aspectul sau imanent (~~ara), 11 Amintim totodatAfaptul casistemul filosofic Vediinta~despre
cunoaste ~i sub aspectul sau ultim (para), transcendent' 6, El se care vorn vorbi mai pe largintr-un capitol ulterior-, adeptaluoui monism
plaseaza simultan in interior ~i exterior, dar :tara vreo anume prin excelenta, pomeste de la premisa caBrahman nu este nici 0
discontinuitate (anantaram); prin urmare, Absolutul este 0 prezenta cauza prima, causa causarum, nici substrat ontologie al unui univers
287
totala, indivizibila in lucruri1e divizibile . In devenireasa, eI se a carui
preteaza realitatesereducelailuziacaarexistacevadinprezentasainjurulnostnL
la toate modalitatile posibile de existenta288. Brahman, Absolutul ens a se, este acel Unul nonparticipativ, eel care
In general se obisnuieste ca el sa fie denumit in diverse exclude totalmente lumea ~iconstiintele finite. Din aceasta
moduri perspeetiva, "panteismul'thinduistpoatefi omologst, infond, unui
(Agni, Indra, Siva, Brahmii etc.), in sensul ca "ei ilnumesc multiplu, desavacyta-cosmism, diametral opus pancosmismului vehicu1at de alte
pe sisteme filosofice.
el, care, in realitate, este unul,,289; "el apare cutare, el devine
291. M. Hulin, L. Kapani,loc. cit., p. 340.
cutare,,2\io.
292. Cf B{hadiiraQyaka-UpanifQd, 1II, 9, 1-9: "Atunci Vidagdha Siikalya J-
a intrebat: C4ti zei exista, Yiijnavalkya? EI i-a raspuns eu aceasta invocatie:
282. Vezi M. Hulin, L. Kapani, loco cit., p, 338~ Atalia cati sunt numiti in invocatia catre Toti-Zeii: Trei sute ~i trei mii trei, -
283. Cf. Bhagavadgitii, XI. Da - a spus el -; cati zei exista de fapt, Yiijnavalkya? - Treizeci si trei. -
284. Katha-Upanisad, VI, 13; Mundaka-Upanisad, IV, 4. Da - a spus eJ -; cali zei exista de fapt, Yiijnava/kya? - Sase, - Da - a
285. Satapatha-Briihmana, X, 1, 4, 1; Bthadiiranyaka-Upanisad, II, 3; spus el-; cali zei exista de fapt, Yiijnavalkya? ..;.Doi. - Da- a spus el-; cati
Mundaka-Upanisad; VI, 15; VII, II. zei exista de fapt, Yiijffavalkya? - Unul ~ijumatare . .; Da - a spus el-; cati
286. Mundaka-Upanisad, VI, 22; Prasna-Upanisad, V, 2. ~(~xis~ de fapt, Yiijffavalkya? - Unul. (...) - Cine este zeul eel unic? -
287. Cf. Bhagavadgilii, XIII, 15, 16; XVIII, 20. Sufletul (prima). EI este Brahman ... ".
288. Bthadiiranyaka-Upanlsad, IV, 4, 5. .
289! J.?gveda,X, 145; ef.lII, 5, 4; V, 3, 1.
290. Ibidem, Y,44, 6.
li6 India. Religie 'i ~i
295
R1osofie aceleiasi divinitati supreme . Apare un curent sincretist, in baza caruia
De altfel, ~i"manoteismul hindus prezinta caracteristiei
11
divinitatile se Identifies unele cu altele, asa ineat, de pilda, credinciosii
eu totul distincte. Hindusul i~i canetizeezatmreegasa veneratie, in se inchlnA lui Siva in eredinta cii se mchina, de fapt, lui Vishnu; tot la
mod 293. Vezi G. Deleury, Les Grands Mythes de l'Inde, Fayard, Paris, 1990, p. 30.
294. Cf. M. Hulin, L. Kapani, loc. cit., p. 339. I
succesiv, spre diferiti zei, uitftnd, temporar, de top ceilalti, dey
295, SvetaSvatara-Upani~d este ~imai semnificativa in acest sens, deoarece ea
panteonul asociaza speculatiile privind Fiinta absoluta (Brahman) cu devotiunea fata de
"..._ hinduist este atat de bogat Practie, estevorba mai degraba de 0 un zeu personal, Rudra-Siva. "Triplul Brahman" (I, 12), zeu imanent in
forma intreaga natura $i in toate formele vietii (II, 16-17), este identificat cu Rudra,
de henoteism, intrucat, inca din perioada vedica, diferite divinitati creator ~i distrugator al Iucrurilor (III, 2).
preeum Indra, Varu,pa,Agni etc. emu glorificati ~ cinstiti, rand pe
rand, ca divinitate suprema, Tot la fel, astAzi, credinciosii hindusi, mai
~,~~ ales eu prilejul marilor sarbatori anuale sau a diferitelor
pelerinaje consacrate vreunei divinitati, i~i exprima intreaga lor
veneratie pentru o anume zeitate, ignorandu-lepe celelalte. Dupacum
subliniazaanumip
cercetatori293, ar fi vorba de un fel de "monoteism alternattv" t,
absolut
caracteristic mentalitatii ~i experientei hinduse de viaf!. In acest
context,
avem de-a face cu 0 validare evidenta din partea credinciosului
a
caracterului mereu partial sau unilateral al insesi marilor zei hinduisti.
Fiecare divinitate nu este capabila, in fond, sa reprezinte decat
unul
~" dintre chipurile unei divinitati infinit de bogate in continut, fiind
individualizata de insusirile sale, de maniera proprie de interventie
in lume, de caracteristic.ile proprii mitologiei sale. Inplus,
preponderenta,
mai mult sau mai putin efemera, alternativa, a unei divinitAp in
dauna celorlalte nu presupune nici pe departe subminarea celorlalte
pana la rangu I d e pseu d 0- dirVI.D1.L.xi1p,d e 1id 0 I1' sau d
emoDl.294,
De asemenea, este demn de remarcat faptul ca, incA din
perioada hinduism timpurie, se contureazA ideea potrivit careia marii
zei ai panteonului n-ar fi altceva decat aspecte diferite ale uneia
- ~BindJnsmui san ,.eomplexul opozitiilor" unui cuplu (Siva ~iParvatJ, Vishnu ~i LakshmJ, Rama
117 ~i Sitii)300,
fel, Krishna este asimilat lui Siva ~i invers. Rezultatul l-a 296. Cf M. Biardeau, Hinduismul, pp. 136-137.
constituit aparitia invatAtwilor despre Trimiirti (''triplaformA,,)296 si 297. Cf. H. Zimmer, Mituri si simbaluri.i., p. 131 sq.
despre cultul Harihara. Conform invatitUrii despre Trtmirti, 298 . M. Biardeau, Hinduismul, p. 136.
divinitatea suprema imbraca trei forme: Brahma - creatorul, 299. Cf., de pilda, asocierea Siva-Sakt; apud H. Zimmer, Mituri st simboluri. ... ,
p. 132 sq.
Vishnu= conservatorul si Siva
300. M. Hulin, L. Kapani, loc. cit., p. 342.
- distrugatorul. fnainteaactu1ui creatiei, divinitatea suprema era unica
~i unitara, insa ulterior ea se manifest! in cele trei forme
amintite297. De
obicei, adeptii diferitelorsectehinduiste identificAdivinitatealorpredilecta
(Vzshhu, Siva sau Brahmii) cu divinitatea suprema, Aceasta
invafA.tunl
1-
nu s-a bucurat, insa, niciodata de 0 prea mare popularitate in r!
ndul
credinciosilor, In plus, nu trebuie insistat nicidecwn asupra
speculatiilor
fBcuteprivindpl'etinsesimilitudiniintreaceasti"tripJlfonna"amanifest
mii
t 1 ,divine hinduse ~iSfiinta Treime din crestinism, inpofida
unornefericite
.incercari de apropiere care au fost to~i :facute298. I

Sub aspectul dinamicii sale, invatatura despre


Trimiini= creatie, conservare, distrugere - are drept consecinta 0
reprezentare bisexuata a divinitapLln fond, este vorba de crearea
unui simbol al coexistentei in Brahman a unui aspect al
transcendentei absolute, al concentrarii "yogine" in sine ins~i a
unui al treilea aspect, indreptat spre manifestare, De aici a aparut
imaginea despre viata divina sub forma unui joe al iubirii intre
principiul masculin - de fapt, Absolutul adunat in sine insusi, ~iun
principiu feminin, al miscarii si extensiunii in multiplicitate.
Doctrinaaceasta prezinta, larandul ei, aspecte variate: androgin
primitiv dedublandu-se permanent pentru a se cunoaste ~i iubi
pe sine, divinitate supremareprezentata cu 0 jumatate masculina
si una feminina (Harihara), nogune a unei forte sau energii
feminine (Sakli) asociata zeului suprem 99, capatand astfel forma
,
118 India. Religie i filosotie Hinduismul sau "complexu} opozitiilor" 119
4. Hinduismul elasic 4.1. Castele Ii reltuiile sociale

Dupa cum s-a observat, hinduismul nu are un intemeietor, ca In India, fiecare ins se legitimeaza, Intr-un anumit fel, prin
multe alte religii, nici 0 literatura sacra comuna, in mod teoretic, el Insemnele spatiului social ~i profesionaI din care face parte. El poate fi
se . imediat recunoscut dupa vesminte si podoabe, dupa semnele castei si
j I
fundamenteaza pe Vede, dartimp de cateva milenii s-a inteles foarte profesiei pe care 0 exereita, Din punct de vedere religios, fiecare om
putin din aceste texte. Ceea ce are 0 importanta in hinduism este, pori simbolul divinitapi tute1are pictat pe fiunte. Fiecare tanara, femeie
practic, colectia mai tdrzie de Upanisade si 0 serie remarcabila casatori~_~~~y_!ci_~~_;eoarta l.!flco~~~<:l!@1:lct; de asemenea, fiecare
de lucrari smtti cu caracter sectar. De asemenea, s-a vamt dintre acestea trebuie sa respecte neconditionat 0 serie de norme ~i
cahinduismul restrictii foarte precis definite: exist! un cod meticulos care prevede
nu cunoaste 0 divinitate suprema, ca in marile religii monoteiste. inclusiv ce are voie sa manance si ce nu are voie, eu ce sa intre in
Pentru unii hindusi, divinitatea suprema este Vishnu, pentru altii contact ~i ce sa evite, cu cine are voie sa intre in dialog etc. in
Siva; exista hindusi care cinstesc alte divinitati, dupa cum, tot la fel, eventualitatea nerespectarii - accidentale sau intentionate - a unor
exist! hindusi atei, Pe de alta parte, nu exist! ritualuri comune asemenea prescriptii, suntrnentionate diferite sanctiuni deosebit de
pentru toti hindusii. Unii practice rituri cu un caracter ingrozitor aspre. Scopul indeplinirii curigurozitate a unor astfel de norme nu este
~iorgiastic, pe cand altii due 0 vial! profund ascetics si i~ venereaza altul decat protej area propriei identitati ~i a fortei spirituale proprii,
zeul propriu sau zeii proprii cu 0 evlavie deosebita, Hinduismul conferite de apartenenta la 0 casta, la 0 categorie sociala sau alta.
cuprinde in sine varii forme ijq religiozitate. Continutul sau nu este Fiecare individ trebuie sa respecte intocmai statutul social ~i
decat 0 formidabila tesatura de diferite tipuri religioase, secte, scoli de casta mostenit prin nastere (jii(i), pentru ca fiecare este ceea ce
teologice ~i sisteme filosofice. Cu toate acestea, pentru toate sectele este inaceasta viatA ca 0 consecinta directa a faptelor (karman)
~iscolile filosofice amt de distincte, un lucru este absolut comun: proprii savar~ite in existentele anterioare. Acest statut nu poate fi
fiecare om trebuie sa se supuna ciclului reincamarilor, aceste schimbat oricand ~ioricum, in afara faptelor pe care Ie savar~im.
reincarnari fiind rezultatul propriilor sale fapte (karman). Probabil Casta din care cineva face parte in momentul respeetiv reflecta
ca cea mai buna definitie care s-ar putea da intocmai caracterul
. hinduismului ar fi aceea de sistem social, pentru ca ceea ce leaga mai sau, mostenit ca 0 consecinta a faptelor sav8r~ite anterior. :;>i daca
mult decat orice toate aceste conceptii religioase amt de diferite prezentul trebuie perceput ca 0 consecinta natural! a trecutului, tot la .
este tocmai structura socials. pe care 0 propaga. De fapt, un hindus fel ~icasta din viitor, dintr-o existenta ulterioara, va fi determinata de
devine modul in care cineva actioneaza in prezent. Mai mult decat amt, nu
1?i este hindus prin ~i faptul caapartine uneia sau alteia dintre doar casta ~i profesia, ci absolut toate lucrurile, absolut toate
grupele evenimentele de care ai parte sunt determinate, chiar daca aparent
sociale consacrate ale societatii hinduse. Din moment ce cineva sunt rezultatul celui mai pur hazard, de propria natura ~i de cea mai
respects intocmai normele sociale caracteristice grupei din care profunda exigenta a ta301
face parte, indiferent de convingerile sale religioase, el este membru .,::!:

301. H. Zimmer, Fllozofiile Indiei, p. 109.


a1 cofnunitapi hinduse. Prin urrnare, hinduismul este foarte tolerant din
punct de vedere religios, insB.daca cineva incalca normele sociale
proprii castei din care face parte, acesta este exclus din comunitate.
~'
, ,._--.
f
:.;1
~
120 potrivit
ruia corespunde din punet de a Binduimiul sau .,complexul a losescdouanctiuni
-
India. Rellgie ~i fdosotie acestei vedere al capacitatilor opozitiilor" , c pentruadefini "casta": varia
c t 121
Ca at are, maniera doctrine individuaIe ~ivocatiilor e t ("culoare", "culoarea" pieJii)
- autoasumate ca efect al a . ca~icumaceastaarficeva i ~jati ('~", "farnilie'').
corecta de a proceda in
existentei sale anterioare. s ~ independentdeproprialo o Jdti sunt familii, in sensullarg
legatura cu orice problema
i Asa se face ca fiul unui t , rnatura.Prinunnare, n al cuvantului, sau grupuri de
apare in viata e indicata de
n a regimul castelor din India i~ a familii care au cevain comun,
Iegile (dharma) castei anumit om este calificat' si '
propune conservarea absoluta a tara a putea spune, de
(var.T)ll) din care faci parte si "predestinat" de la nastere -
m v societatii si culturii traditionale c altminteri, intotdeauna ca
de stadiul vital specific pentru a-si asuma "marca proprii, cu toate riscurile care o
e i J este vorba de aceeasi
(iiSrama) adecvat propriei distinctiva" a tatalui sau ~i decurg de aici in plan n
d z - origine, ci mai degraba'de
tale varste. Tot ceea ce faci nu pentru a-si ocupa locul sau economic, social f faptul cagfupurile trebuie sa
i i "
este nici pe departe produsul in lume. De aceea, el este in etc;'~"~"'~,~'-"~~"""',""r-,_""", o se'supuna unui
u
propriului
tau liber arbitru. Dimpotriva,
u
l
profesiunea parintelui sau si
confinnat definitiv in ea prin
n I """"-.~.."-.-,.-,=. - , ~ , ,,'- " '~'
.' _o ,_ "

o altaconcluziefoarte
- - .. "
r
m
cod comun de prescriptii,
Acest ceva in comun, care
e
tu aparitii, impotriva vointei ritualurile de transmitere, interesanta, care setmge tine de apartenenta la un grup
p - l
tale actuale, unei specii - savar~ite pe recunoscut, va fi aparat de ele
e dinacelasi context, e
familie, breasla ~iprofesie, patul de moarte, in urma s cu multa vigoare, membrii
este cainmasurain g
grup, confesiune. ~i din carora, chiar in situatia in u carereligiahindusa se identifieacu grupului respectiv "izolandu-
c i
moment ce aceasta care ~tal ar supravietui, fiul c "legea" si se distinge se" ~i "excluzand" celelalte
a i
imprejurare nu numai ca devine automat seful familiei, o , de spirit, ea presupune, tara . grupuri, practicand
r paterfamilias. In acest nici un fel de tagada, endogamia, adica casatoria in
determina pana in eel mai m I 0
L
e moment, fiul ilelibereaza pe b supunere oarba, 0 interiorul grupului si refuzand
mic amanunt regulile tale de i
- parinte de functia pe care a cere neconditionat ordinea orice fel de aliante in exterior.
conduita publica si privata, cosmica ~i individuala, m
l oindeplinise in aceasta vialA r cuimplicatii amt de proftiildeiii- InIndia exista mii ~i
ci si reprezinta idealul real al b
si, in acelasi timp, va avea e planulreligi'oS;=d8r i mii de asemenea grope
caracterului tau natural ~rsocUi["ACestluciUreiese
m
prezent, principala ta
e
grlja a mspecial din faptul ca un om l de familii; practic,
de oficierea serviciului este privit cahindusin fimctie de e societateahindusa secompune
preocupare ca individ trebuie
r 303
sacrificial Din aceeasi s comportamentul sau bun, dinnenumarate
sa fie doar aceea de a aborda asemeneagrupuri inchise,
i cauza, 0 linie familiala o ci nu in conformitate cu ceeace i
fiecare problema de viata t el crede sauface; mai precis, in fiecare dintre ele ocupand 0
nu va sucombaatunci cand c n
intr-o maniera s fimctie de d pozitie specialain cadrul unui
lipsesc urmasii, pentru ca i
corespunzatoare, adica e "md i sistem mai vast, intrucat,
pot avea loc adoptii, ci cand
adecvata rolului pe care-l ~ t emd e dincolo de aceasta varietate, 0
vocatia si traditia familiei
joci, indiferent daca iti place i a nare n ideologie milenara a suprapus
sau nu302 sunt abandonate. Tot lafel,
t a" e 0 alta clasificare sociala, 0
din acelasi motiv, amestecul
Pe de alta parte, c i sa f ierarhie de marl caste,
castelor presupune - in
fiecare om se naste - i de a o denumita varia. f
a
Prima mare casta
dintre cele trei
superioare este cea a
brahmanilor. In vechime,
acestia eraudetinatorii prin
excelenta ai cuvantului sacru,
ai Vedelor. Ei invatau si
cunosteau formulele sacre ce
trebuiau rostite in cadrul
ritualurilor religioase. 'Erau
clerici, dar si oameni de
cultura, alcatuiau tratate sau
comentarii ale scrierilor
sacre, organizau viata
religioasa si sarbatorile,
122 India. Religie ,l"ftl~otie l " " . B :in duismu1san "complexul opozitlllor"

123 alcatuiau tratatele de medicina, de arhitectura, astroiio~~ie, I '.'. Brahmanulesteomulalcaruistatutsocialestelegatdepuritate,


poezie i muzica, de dans si teatru. Cu anumite ocazii, ei elevitaoricecontactcuopersoanaimpura,cutotceeaceestelegatde
indeplineau si functia de astrologi i psihologi pentru familii, moarte. Vegetarian''", mancand frugal, respectand viata sub toate
hot~rdnd de asemenea pentru regi perioadele favorabile sau---T ~--- .....formele ei, brahmanul nu manncA niciodata deedt incompania celor
defavorabile marilor actiuni ce trebuiau intreprinse, iar pentru . egali cu el, pentru a nu se spurca. Acest lucru nu vine, totusi, in
familii perioadele adecvate pentru casatorii, initieri etc.. .,. . contradicp.ecuobligatiadeanuconsumadecatresturileprovenitedin
Casta brahmanilor se mentine si astszi, twa safi suferit mutatii I hrana devenita ofranda sacrificiaIa. Viatalui este austeradatorita amtor
preaimportante,chiardacaaceas-au~~~~F~~~ tm,i~ersitari,. . ~ restrictii severe de care trebuie sa tina seama ~i a lipsei teoretice de
invatAtori,ziaristi, agenti de voie], editori ~ oameru politic1 i
avere. Sotia brahmanului - teoretic, una - trebuie sa tina seama si
ea
Prin invatatlll'a l?isfaturile lor, bralnnanii sunt responsabili i de obligatiile sotului ei i trebuie sa fie mai putin orientata spre
pentru ordinea sociala sau dharma pe care au elaborat -0 in Traditie; dorinte (kama) decat celelalte femei307
senzuale
deace~unregeareintotdeaunanunumaiunpreotbrahman.ci~iun Cea de a doua mare varna este cea a "razboinicilor"
ministru brahman. Numai un bralunan este apt sa cunoasca nonnele (k?atriya). In trecut, ei se ocupaude asigurarea ordinii in tara. Acestia
religioase - ~inu numai - ale conduitei oamenilor, .ince~and c~ cea a \ erau regii, radjahi ("regi") l?imaharadjahii, capeteniile de armata.
regelui: textele Traditiei sunt toate opera bralunanilor, iar societatea I Astazi, ei sunt mai greu identificabili, intrucdt printre cei ce au detinut
brahmanica ideala est: concep~a pe care 0 impun brahmanii~_"",",:-","",~_,.I,,-_,,,~~,p,,u<tere politica sau militara se gasesc oameni de obarsie inferioara
Dupa conceptia cea mai ortodoxa, esn brahman pentru ca te ' care au devenit radjahi sau maharadjahi, pentru ca regiunea in care
nasti din parinti brahmani .i nu in virtutea unor trasaturi deosebite traiau le rezervase 0 putere politicaanaloagacu ceaa unuirege
saui:mpru'at
intrinseci. Brahmanul nu este superior celorlalti prin natura, ci doar Inca din perioada brahmanica, ksatriya este "sacrificantul"
prin pozitie, Fireste, el poate decadea, daca actioneaza c?n~ i I prin excelenta, eel care, exercitand 0 functie laica oricst de mica, nu
normelor i indatoririlor specific~ castei sale, dar intr-o atare .sltua!le are posibilitatea de a asigura prosperitatea teritoriului sau i
succesul
el va deveni un "om tara casta", Clnu un membru al castelor imediat armatei pe care 0 conduce, tarli a apela la serviciile brahmanului
inferioare, Pe de alta parte, nu poti sa te nasti, de exe~plu, simplu ("sacrificatorul"), care, dupa cum spuneam, indeplineste pentru el
agricultor (sikira) i sa aspiri sa devii brahman, desi nu este ceva
extraordinar ca 0 casta in totalitatea ei sa reuseasca sa urce in
ierarhie; insa, oricum, un anume individ nu poate decat sa apartina
r- 306. Totusi, nu top brahmanii considera vegetarianismul 0 obligatie absoluta
pentru casta lor. intr-adevftr, brahmanii din Uttar Prades, de pilda, pot fi
considerati vegetarieni in sensul strict al cuvantului: ei socotesc camea, pestele,
castei sau grupului sau social, intrucat altfel conditia sa este una ouale, ceapa, usturoiul drept alimente impure ~i nu Ie consuma. Cei din Bengal
dintre cele mai si sudul Indiei, in schimb, consuma la orice masa eel putin 0 bucata de peste,
nenorocite, avand in vedere ca el trebuie sa se bizuie doar pe sine
" . . x; 305
msusi l at sa i socotind ca, altfel, masa ar fi incompleta, pentru eli nu le confer! "forta" de care
pe . au nevoie. In sud. de asemenea, multi brahmani consuma came de owe lli capra,
I
304. Ch. Malamoud afirma, pe drept cuvant, eli.nu toti brahmanii sunt preJ~ I Brahmanii vegetarieni t~ijustific! vegetarianismul pe textele din cAI1i1elor sacre, tn
~i nu tOti preotii sunt brahmani; vezi Ch. Malamoud, Le Grand Atlas vreme ce consurnatorii de carne aduc ca exemplu pe arienii vedici, care aveau
des religions, Encyclopaedia Universalis, Paris, 1988, p. 252. . camea drept aliment principal. Vezi, K.. Klostermaier, op. cit., p, 121.
.. 307. M. Biardeau, Hinduismul, p. 89.
305. Vezi M. Biardeau, Hinduismul, p. 34.
124 ,--",-' --_ "" India. R-eligie---i.filosofie .. ' ~" !--:---'-'~~~~~~~~~~~~~~:_
2125~
ritualurile corespunzatoare ~i 11indruma in luarea deciziilor mai este de a face sa dea roade bunurlle acestei lumi, Ea este i'mpm-pta in
importante. In' acelasi timp, tnsa, brahmanul depinde aproape diverse clanuri (vis'). Marea masa a taranilor din India SWIt vaisya.
totalmentedeprinlsauregeinceprive~esubzistentasa~iconditille Aceste prime trei caste sunt socotite "nobile" sau "pure"
. sale de viata, Brahmanul nu-sipoate Indeplini toate obligatii1esale"_"'-'-'-~'-=-'-'-~ (iirjlaill~avand accesliberjntemple,
inttucatprezentalornuintineazA.
decat daca traie~ sub domnia unuirege bun, care sa-i plateasca bine De~in~terea(jatl) asigum,in principiu, statutulde
brahman,
serviciile,dupacumtotlafeldebinenupoateexistaunregebunf'ara ksatriya sau vaisya, ea este totusi insuficienta pentru a asigura
mentinerea acestui statut Inacest context, este interesant ea notiunea
-<

un brahman bun. Prin urmare, intre cei doi exista 0 relatie perfecta de
lnterdependenta ~i reciprocitate3?8._, ",. _ ~-.-~- aryd nu desemneaza doar un anume grup uman dat, cAt mai atbs un
Print ~irazboinic, WI ksatrtya nu are doar simpla menire de a . mod special de viata, caracteristic unei grupari speeiale, care are nevdie
utiliza forta~ de a se dedica activitAtilorimpure, care presupun violenta de un anumit mediu natural, prop ice pentru exercitarea atributiilor
312
Fiind posesorul intregii bogapi aregatului, el 0 foloseste ~i in diferite proprii.Inainte de orice, subliniazaM Biardeau , acel mediu trebuie
acte de binefacere, dar in primul rand in sprijinul brahmanilor. Din sa faciliteze aducerea sacrificiilor, iar regiunea in care se pot aduce
pacate, de multe ori, 0 investeste ~iin diferite placeri, Iuandu-si tot mai sacrificii este cea "in care antilopa neagra zburda in voie" - carhpiile
multe neveste. Spre deosebire de brahman, el este nevegetarian, uscate din nord, dupa toate aparentele.
probabil ~i datorita functiei sale de "educator de sacrificii". Ksatriya A patra casta (var .ua), inferioara celor trei caste "ariene"
s
din epopee este rnancator de carne ~i bea yin pana se imbata, poate ""-,.""",, ,""'''''"''a''mintite, este iidra, din carefac parte top cei aflati in sfera
serviciilor, tocmai pentru faptul ca, prin atributiile sale, consuma bautura sacra, mai ales mestesugarii, fierarii, croitorii, pescarii etc. Inafara
sistemului
soma, in cadrul ritualului cu acelasi nume .1n acelasi timp, el apare
309
castelor sunt cei denumiti ''tara casta", "cei exclusi", "intusabilii", pe
in ipostaza de mare amator de femei, vanator., ucide oameni in lupta care portughezii i-au desemnat eu termenul de paria. Din aceasta
sau in alte imprejurari ~ este dispus sa-~idea oricand propria viata pe categorie fac parte, in general, mi:ituratorii de strazi, sclavii,
oamenii campul de lupta, Portrettil acesta al printului razboinic se gaseste ~i in care indeplinese, practic, cele mai umile servicii in cadrul
societatii.
zilele noastre, daca avem in vedere carestaurantele nevegetariene de Intre paria, cea mai cunoscuta grupa sociala 0 reprezintaasa-
azi de pe coasta orientale a Deccanului se numesc "restaurante numitii candiila, care apar chiar in literatura vedica tarzie. Din teama
militare", Sotiile sau concubinele printilor, intrucat doarprima trebuie 308! Cf. ibidem, p. 33.
aleasa duparegulile castei, sunt obiectul placerilor sale. EI organizeaza 309. Vezi ibidem, p. 88, nota 4.
310. Ibidem, pp, 88-89.
tot felul de banchete, petreceri la iarba verde,jocuri in apa etc., iar
31O
negustorii mai bogati Ie imita deseori acest stil de viata ~irisipa
Cea de a treia mare casta este vaisya, cuprinzandu-i pe
de
agricultori si cresclitorii vite, adicape top cei a carorresponsabilitate
311. A fi iirya tnseamna in primul rMd a avea un anume tip de atitudine,
ce cuprinde 0 serie de reguli precise prevazute afat.de Revelatie ca.t ~ide
Traditie; ibidem, p. 19. Non-arya sunt castele inferioare, in primul rand
mestesugarii, iar apoi asa-numitii diisa, "sclavii de casa". Este foarte
probabil ca textele vedice, cand fae referiri la diisa, sa-i vizeze pe top cei non-
arya, respectiv pe "brahmani", pe oamenii care nu au nici 0 contributie la
religia brahmanica, pe dusmani, Pe de altl1parte, aflam cl1, in afara
locuitorilor campiei de nord, socotiti superiori, cei care locuiesc la munte -
vanlUori - sau cei care traiesc aproape de mare ~i in
~o~ele Il'\I~tinoase, adicA toti cei care yin din sud, sunt desconsiderati. Vezi
ibidem, W. 20-21.
3 12. Ibidem, p.20.
~
1
,
1"I
"

126 India.- Religie ~ illosotie Hinduismul san .. complexul opozitillor" 127


de a nu se spurca din punct de vedere ritualic, membrii c~l~lor .rap1;W.torP. rin unnare, legea karmica se fundamenteaza pe
superioare evita, cu orice pret, sa vina in contact cu acestia; defapt, actiunea obiectiva a oricarui lucru implinit, independent de vointa sau
inca din vechirne, candiJ/a suntobllgati salocuiascatnafara comunitsrii. dorintele uIterioare ale subiectului aflat in cauzA De pilda, sacrificiul
.,,-- _', - 0 marturie de prin anul400 d;Hr: confirma ca acestia erau obligati ,,,.~ oficiat corect actioneaza ex opere operato, dincolo de atitudinea
interioara sau de
314
sa-~i anunte prezenta pe ulitele satului prin pocnituri intr-o bucata de ceea ce-si propune sacerdotul. Apiirwi , revendicata de adeptii
lemn, pentru a putea fi evitati de catre membrii comunitatii locale. scolii filosofice P iirvamiiniiJllSii, acea cauzalitate suspendata, Iatenta
Activitatea acestor candiila vizaactiuni ~ cele mai desconsiderate i a unui sacrificiu, reprezinta inacest sens 0 inovatie de exceptie: efectul
, de catre societatea hindUSa.:,Jl;an.spgrtW_q_r.ID2:~!9.I,~~t.!~~~g::JQL- I oricarui act sav.r~it aici pe pa.mant se indreapta repede spre cer ~ii1
asteapta acolo pe faptuitor pana la momentul potrivit. Drept unnare,
w-- condamnatila moarte etc.
Exista, totusi, parerea ca acesti paria, respinsi in interiorul aeeasta cauzalitate substantivizata ar putea fi imaginata In sensul unui
hinduismului, raman in mod paradoxal pe mai departe hindusi. Pornind "cont" din care ulterior vei ridica neconditionat ceea ce ai depus.
de la aceasta si tuatie deosebit de confuza, Gandhi (1869-1948) a Karma nu este nici "materials" nici "spirituala", Inacceptiunea noastra
incercat sa-i reintegreze pe deplin sistemului hinduist, sub numele de obisnuita, ci este un strat intermediar al realitatii, Ea poate apare sau
Harqan (''poporullui Hari''), adica al zeului Vishnu. Dr. Ambedkar, dispare, poate sa se amplifice sau sa se dirninueze, poate conduce la
eel care a elaborat Constitutia laica indiana, a propus 0 alta solutie: bine sau la ran, poate avea drept consecinta 0 existenta celesta sau in
pentru ca ei sa tnceteze a mai fi _~xcl!l~i,este suficient sa renunte la ' adancurile iadului. Practic, legea karmica actioneaza asemenea unei
hinduism. in acest sens, el a sugerat ca altemativa budismul, pentru ca necesitati naturale. Tocmai in aceasta consta, de fapt, distinctia dintre
reprezinta traditia indiana. Cei care devin crestini sau musulmani, de gandirea indiana antica ~icea greceasca; daca "destinul" (moira) din
exemplu, inceteaza, de asemenea, sa mai fie exclusi, pentru ca ei se mitologia Framane intangibil, ~i~i zeii fiind neputinciosi in fata
313
autoexclud din sistemul de caste acestuia'" karma este totusi vulnerabila, ea putand fi influentata,
Avem exemplul Vedelor, care afirma ca orice karma poate fi
4.2. Legea karmicii # samsara schimbata, poate fi modificata prin "sacrificiu", prinyajna. Tocmai in
acest punct rezida superioritatea Vedelor. in viziunea hindusa, orice
Karma este unadintre notiunile fundamentalepentrubinduism om se P?ate chiar detasa de efectullegii karmice prin "cunoastere'
si, desi are 0 etimologiefoarte precisa, primeste deseori interpretari (jiiina). Infilosofiasi religiaindiananuexistanimicabsolut~i metafizic
dintre cele mai variate in cadrul scolilor hinduiste, Literal, karma sau necesar ca in fiIosofia greaca, Totul este ciclic. Exista 0 diversitate de
karman inseamna "fapta" sau "fapte". Totusi, in acceptiunea hindusa, reincamari, un numarinfinitde cosmogonii ~idecaderiale creatiei: nici
o anurne faptanu se epuizeazainmomentulin care actiunea respectiva o creatie, nici 0 degenerare a acesteia nu este definitiva, A~ se face
ias~it;inmomentulincareafostsa~ita,eadevineonouaentitate ca legea karmica nu anihileaza libertatea de vointa, dupa cum nici
de sine, avand repercusiuni prin ea ins~i. fal:a a mai line seama in libertatea de vointa nu anihileaza karma. Toate reIigiile Indiei se
vreun fel de vointa sau de 0 anume influenta din partea subiectului 3t4.;;Apzirva este efectuJ incA nernanifest al sacrificiului vedic conform
'
sistemului Piirvamlmiimsii.
,

313. M. Hulin, L. Kapani, IDe. cit.,pp.399-400. 315. Cf, N. Achimescu, op. cit., p. 249 sq.

I I
'-
',- ... ''<

."." .'".~'" ,-_ '"''"T':_an..oI' la. Re. i"Igle'11- fi'Il- .~ j~1


"r.omp I _.1 "+tn"or

T
D.lIluU

m~ .vue" ._. . ,;x.


128 .. ::oJIUIU_U' eJEUlopoZlt 129
constituie intr-un fel de "antidot" impotri va karmei, care conduce in acesteia se afia nenumarate fiinte superioare, intre care demoni,
permanenta la 0 ciclicitate a mortii ~i renasterii, Karma ramane genii, zei si zeite care constituie Iaolalta panteonul mitologiei
pe hinduse;
mai departe fundamentul oric4rui indian dinzilele noastre, mai putin dedesubt se situeaza animaleIe, imparpte ~iele de carre om in diferite
"credinciosii cre~,mu.~ '-'_'r-~- "W~ . .", .". up :

subcategorii, apoi plantele ~imineralele. Desi exists. divergente in


~>"'_,~"~"
etC~
Suma totala a faptelor fiecaruia, indiferent daca acestea i~i au "fiintelor", omenirea reprezentand doar compartimentul de
cauza in ganduri, cuvinte san in'plan fizic, are conseeinte bune sau mijloc. Deasupra
rele. Orice om se va retncama in functie de meritele sale (puQYa).
Fapta buna se va materialize, de altfel, fie in aceasta vialS, fie l:ntr-
una~' viitoare, sub forma unor satisfacti! diferite: placeri, onoruri, avutii
etc. Tot la fel, actiunea rea provoaca 0 lipsa de merit (papmani,
sursa a multor suferinte in actuala viatasan cea viitoare. Omul se va
reincarna
in functie de efectele faptelor sale, de calitatea acestora, fie in randul
zeilor, fie din nou ca om sau ca animal. De pilda, cineva care a ucis
un brahman, va trebui sa petreaca multi ani in diferite infemuri, pentru
ca apoi sa se reincarneze, ~ntr-o prima. faza ca animal, iar dupa aceea
ca cane/ala, Toate actiunile omului produc; deckun fel de energie
care se acumuleaza de-a lungul intregii vieti, iar aceasta mass. de
energie insumats. este determinanta pentru existenta viitoare. Multi
indieni, si nu numai, si-au gasit in doctrinakarmica 0 consolare,
pentru eli aceasta le of em 0 explicatie privind modul atilt de arbitrar
in care se distribuie bunurile in aceasta lume. Daca cineva se plaseaza
undevajos pe scara structurii sociale existente, daea este afectatde
tot felul de nenorociri
si bali, el are totusi posibilitatea sa treaca mai usor peste aceste lucruri,
convins fiind de faptulca singurul vinovat de toate acestea este el
insu~i. In fond, legea karmica of era fiecarui om same sau chinuit 0
asa-numita speranta pentru viitorul mai mult sau mai putin
indepartat. Orice viatll corecta ~i evlavioasa poate conduce, ulterior,
la 0 existents imbunatatita. ~i mai fericita, In acelasi timp, insa,
aceeasi lege poate
avea ~iefecte contrarii. ,
Specificul saipsiira la indieni line, in fapt, de extinderea ei
la dimensiunile intregului cosmos, pe 0 imensa "scara" a
. aceasta privintA, parerea dorqinanta este eli "sufletele"
nusuntnicidecum
fie divine, fie umane, fie animale, 0 data pentru totdeauna, ci li se
conferaacesteconditii in:ftmctiedeproprillekarman. Tocmai deaceea
esie'posihil ca, de-a lungul timpului infinit, unii sa se reincameze in
mediul zeilor, pe cand altii sarecadainmizeria~ anonimatul creaturilor
celor mai nesemnificative316, .
Moartea cuivanu inseamna deem detasareade vechiul trup317,
de ''v~tele invechite" purtate pana atunci ~iimbracarea in "altele
noi',3] .Atman-Brahman ramdne intangibil in momentul incare ise
schimba "masca" de la cea a copilariei la cea a tineretii ~iapoi la cea
a batmnepi. Fireste, eu-l individual, personalitatea cuiva din acel
moment, se poate simp bulversata de schimbarile intervenite, tie
pierderea oportunitatilor anterioare in unna acestor schimbari.
Adevaratul"'Sine" ramfule, insa, intangibil. El mmane absolut la fel de
indolent, inclusiv in momentul incare eu-l individual este obligat - prin
moarte- sa renunte definitiv la "masca' purtata pnaatunci si sa adopte
319
unacu totul noua, prin reincamare "Sinele" real ~i vesnic al celui
care se reincameaza ramane totdeauna dincolo de eveniment, de ceea
ce se observa, ~i Intrucat El este adevarata esenta a oricarui individ,
I este inutila lamentarea legatade un presupus "destin" sau altul al cuiva.

316 M.
Hulin, L. Kapani,loc. cit., p. 356.
317 Vezi Bhagavadgila, II, 13: "Precum eel intrupatin aeest(trup) treee prin

copilarie, tinerete ~ibAtrfulete,tot asa trece (dupa moarte) ~iin alt trup. eel tare
nu este tulburat de aceasta",
318 Ibidem, ll, 22: "Precum un om.Iepadand vesmintele inveehite, ia altele
Inoi, asa ~ieel intrupat, lepMnd trupurile invechire, se uneste eu altele noi".
1~19 cr. ibidem, II,23-24: "Pe acestanu-l taie armele, nu-l arde focul, nu-I uda
apa si nu-l usucli vantul. EI nu poate fi tliiat, ars, udat ~i useat; el este etem,
omniprezent, stabil, imuabil, continuu".
_l3' '_"'._.".'._""_'~_~_,_',~m_wa__~_'~_e_u~~_e_.e~.",~. -~_-,~~~---~~~~~~~"~oo~m~p~I~~~.~G!
0
PO~D~t~ill~o~r:"-------------
i~Je~(ful_l!!~aj!!KlJruiishna continua nu 11
''liplangi'',iispun c inlantuie, pentru ca el
eKnshnamzboini catre viteazul Arjuna: nu este decat
u spectatorul propriei
culuiArjunadinB . "Cum se poarta cel 324
sale creapi .
hagavadllj320, din frunte, asa se
t poarta ~i ceilalti I?
Ca atare,
"pe cei pe care nu Arjuna trebuie sa
o ameni; se conformeze
trebuie sa-i p1.ngi. ~ t neconditionat
canoanele pe care ~i modelului sau,
cuvantezi despre i
inte1epciune; cei
le face el sunt urmate Krishna, m sensul
i de lume, Pentrumine, ca trebuie sa
invatati nu-i pIang nici continue sa
0 fiu al lui P pha, nu
pe cei vii, nici pe actioneze,
i (mai) exista nimic de
ceimorti, N-a fostnici
infaptuit in cele trei
------'-----
(0 vreme) n I
--- cand eusanu fi
lumi, nimic 320. Ibidem, II, 11-12.
existatsau tu, sau parintii aeestia; nedobandit care sa r.
v
lafel, noi nu vominceta trebuiasca a fi 321. Cf. Ibidem, II,
i dobandit, i totusi 16*18: "Nu exist!
s i existents pentru
rna aflu in
a t actiune,,322.
Nefiinta ~i nici
nonexlstenta pentru
o Semnificatia FiintA; hotarullor este
e profunda a acestei vazut de eel care
r
x activitati paradoxale cunoaste adevarul, Sa
'
i este explicata tot de ~tii ell eel ce le-a
, desfasurat pe toate este
s zeul Krishna: "Daca
3 nepieritor; nimeni nu
t eunu m-as afla poate aduce pierirea
2 tottimpul neobosit in
a celui Neclintit, Despre
1 actiune, toti oamenii trupurile celui intrupat
m care este vesnic,
. ... mi-arunnacalea.
nepieritor, de
- ,.,'_. Aparent, Aceste lumi arpieri
v neeunoscut, se spune
legea karmica este daca di au un star~it; de
r absolut """_""'_' eu nu (mi}-~ aceea lupta, 0
e antinomies: ea indeplini fapta; as fi eel care BhliraJa!".
inseatnnR face haos, 8 duce la pierire 322./bidem, III, 21-22.
o ,--': ",.--'" fiintele,,323. Practic,
simultan participare 323. Ibidem, 1II, 23-24.
d 1
324 Cf. ibidem, IX,
~inon-participare, act Krishna creeaza pe mai
a
departe, rara incetare,
8-1 0: "Spriji~indu-
~inon-act Acest ml1 pe propria mea
t
lucru iese lumea cu ajutorul Natura (prakjti,
A prakiti-ei sale, dar n.n.), ereez mereu din
, .,;;;;ll;L~jg~t?~t!..!lli! aceasta activitate
nou aceasta mulprne a
~ produea karman; delume i sa- suprema,,328. "Numai
fiintelor, de nevoie, prin
forta
pentru anu contribui,
prin pasivitateasa, la
I integreze fapta sa-ti fie
crearea unci stAri de incircuitnl conducatoare
Naturii. ~j aceste fapte
nu rna leaga ...; eu raman
confuzie
universalainrandulseme ~ karmic.
Krishna Iisugereaza
~iniciodata fructele.
ca un strain, nelegat de nilor sm, la "haos" Sa nu ai drept temei
aceste ~ila luiA1juna cA lumea
32S ~imodul de realizare fructul faptelor; nu te
fapte. Prin mine ~iprin pierirea 1um.ii Imitandu-l pe I
lega de nefsptuire ...,
grija me~ Natura Krishna, care creeaza ~isustine a acesteia nu trebuie
fl1ure~tetot ce se mi~ca abandonate, dar vointa indeplineste faptele,
lumea, fiecarui individ trebuie parasind legatura (fata
~inu ini~cA; Win aeeast!
cauz! ... lurnea este pusa tn
forl1 sa participe fa unitamfaptacu temeiul de de)..., fiind acelasi
rni~care". Vezi ~i ibidem, eo; omul vainva.ta ~ universal, cu Sinele la re~ita ~i
IX. 4-5. faca acelasi lucru: "Nu universal, nu cu nere~itA',329. "Faeand
I'
prin vicisitudinile trupului
abtinerea de la fapte suferind. Acest lucru 3
ajllllge omulla ar conduce, inopinia 2
nefaptuire (nai sa, la promovarea unui 5
.
$karmya) ~inici prin ecbilibru in aceasta
renuntare Ialume nu se lume, Omul nu trebuie I
capatadesav~irea b
sa renunte la actele i
spirituala (siddhi),,326. sale in sine, sa devina d
intr-un anume fel, inactiv si pas iv, ci mai e
fiecare om este m
degraba sa se detaseze .
"condamnat" la fapte. de roadele, de efectele
Cbiar daca propriilor sale karman. I
"Sacrificiul, dania i I
cineva se abtine de la I
fapte, se detaseaza de asceza sunt fapta ,
acestea, in sensul eel care nu trebuie 2
lepadata; ele trebuie 3
mai -
strict al cuvantului, indeplinite; 2
totusi 0
sacrificiul, dania 4
~iasceza sunt mijloace .
intreagaactivitate de purificare a celor 3
inconstienta, produsa intelepp. Aceste fapte 2
de trebuie indeplinite, 6
celetreigzJ. lepadand legatura fat! .
Jl,respectivacele'Te
ndintenBscutedinNa de :fiuctele (lor); acesta
turB.(pra/qh),,327, este, 0 fiu al lui P{fhii, I
continua sa-I lege parerea mea cea b
i I 132 ,.. -.~~d~ntsan-"complexul
d b -" .". -_.. -"-India. R.eligie".
i opozijiiIor"
e
d
filoserre_ ........ . 133
m e
. m
,
m
, I
I
.
5 3
. 8
3~7. Ibidem, XVIIl. 5-6; .
cf. XIII, II; ~'jnsa cel ee
poartli trup nu poate sa se
lepede de toate faptele; cel
care se leapada de fructul
faptelor, numai aceluia i se
spune eli se leap!da.".
3
~
~
;
l
b
i
d
e
m
,

1
1
,
4
7
-
4
8
.
3
2
9
.
egale fericireacu suferinta, cigul cu pierderea, victoria cu in.fr8ngerea, lndeplinindu-si cat mai bine cu putinf! atributiile ~ decurg din
statutul fii gata de lupta; asa nu-ti vei atrage p!catul,,33o. propriei caste, ei devin membri virtuosi ~idesavftr.?ipai
societatii; pe
. Mai concret, principiul de la care pomeste orice hindus in de altAparte, daca i~iarog! calitAti ~i atributii ce nu Ie revin, se
fac
-~ m1:t!ij)retareaseiimificatiei fapiei este urmatorul: nu trebuie sa cauti . vinovati de periclitarea ordinii sacre, 0 spune rAspicat~i Krishna: .'
niciodata rAsplatain indeplinirea propriilor obligatii ca fiu sau tat!, ca "eel care lepMandu-se de ce-i rfulduit In.slistra (scripturile normative
-, :. brahman sau ca razboinic, militar in indeplinirea actelor de cult, in brahmanice, n. n.) merge dupa bunul sau plac, nu dobandeste nici
opere de caritate sau in orice altceva ar putea face obiectul lucrarii desav~irea spirituals, nici fericirea ~inici conditia su.prema. De aceea,
.
_virtupL Orice act in sine trebuie sApoarte marca de~ totale de un '" liistra, sa.-tifie canonul c.ndho~ ce trebuie l?i ce nu trebuie facut;
anume "profit" de ordin material sau spiritual. Fapta, indiferent de cunoscand fapta cuprinsa in randuielile din sastra, tu trebuie sa 0
natura ei, nu trebuie sa fie rodul unei intentionalitati anume in aceasta indeplin~ aici,,334. '.
privinta, ci mai degraba expresia autoasumarii constiente, aproape Singurullucru care-i rmnane defaeut oricarui hindus,
indiferent indiferente, a propriului statut, a propriei situatii sociale, religioase etc.: de casta din care face parte, este sa se detaseze, prin
urmare, de
"Nu trebuie sa te lepezi ... de fapta cu care te-ai nascu; (adica obligatia , {,aptelesale ~i de rezultatele acestora, sa actioneze impersonal, tara
ce-ti incumba prin nastere, casta, profesie etc., n.n.), fie ea si cu pasiune, tara dorinta, ca ~icum ar actions prin procura, in locul altuia,
pacat,,331. Orice incercare de evadare din propria situatie, de Daca va gandi ~iva actiona in acest sens, atunci faptele sale nu vor
":;'~"'a"bandonare imediata a propriului statut, prin fapta, este sortita esecului: mai crea noi potentialitati karmice, nu ilvormai conduee ~isupune
in "E~ legat de fapta nascuta din firea ta, 0 fiu al Iui Kunti, ceea ce, din continuare ciclului n~itdereincam.ari335. Fapta- spune un
proverb cauza tulburarii mintii, nu doresti sa fapruiesti, vei taptui sillt. Stlipanul indian - i~iregaseste autorulla capatul lumii, tot asa cum
0 vaca i~i Divin sta in lacasul din inima tuturor fiintelor, 0 Arjuna, se misca prin recunoaste vitelul intre altii 0 mie. E
subinle1esca unasemenea principiu
magia lui toate fiintele (ca) trasede sfori,,332. _ absolut al dreptatii imanente, chiar daca se manifesta deseori cu
Existenta actuala, fie eacat de dezonoranta, nu poate fi'anihilata intarziere, anihileaza din prima faza orice forma de protest sau
de imediat, decat eventual lncepand cu cea care urmeaza, De aceea, aici revendicate socials, contribuind din plin 1a consolidarea ordinii
castelor.
si acum, fiecaruia nu-i revine decat obligatia de a se achita Intocmai de Mai mult decat a1it, eliminand disputa ell privire la "eel care sufera pe
obligatiile pe care i Ie incumba aceasta viata333.Inclusiv persoanele ,'drept", el ii impiedica pe indieni sa-~ puna amt de delicata
problema nascute intr-o casta irnpura (de pilda, maturatorii de strada, cei ce a raului, care apasa atat de greu constiintaadeptilor multor
altorreligii.
transports cadavrele etc.) trebuie sa.-~irespecte intocmai menirea pe 330 Ibidem. XVIII, 48.
care 0 au illaceastii existenf! ~isa nu ignore limitele propriei lor 331. Ibidem. XVIII, 60-61. I

caste. 332 Cf. ibidem, XVII, 47: "Mai bunaeste Legea proprie (svadharma),
(de~i) imperfectl\, decAt 0 lege striiinrt corect indeplinita; infl1ptuind ceea
ce tine de firea lui (ceea ce tine de pozitia lui in societate, n.n.), (omul) nu-~i 3_34. cr. Ibidem, IV, 20-22: "Pa.rnsind fructul faptelor, mereu multumit.Ilber
atrage plicatul". chiar daca a trecut la fapta, acela nu sl1var~e~te nimic. F!rli dorinte, cu mintea ~i
333 Ibidem, XVI. 23-24. . . trupul st~p.nite.:. sl1var~ind faptele doar cu trupul, nu-si atrage nici un paeat,
Mu~tumlt cu ce-i aduce int.mplarea, dincolo de dualitate,lipsit de simtamlnte
egOlste, acel~i in reu~ita. ~i nereu~ita, chiar fl1ptuind, nu este legat;"
Mircea
Eliade, Istoria credinfelor ..., II, p. 235.
335. M. Hulin, L. Kapani, Loc. cit., pp. 355-356.
_l34 _"._"~__-_~~~~~~~~~~~~t!.~~~~:-'~~~----
~~~~~~~~~~'o~p~OD~~1~3~~Sor~':
in India ca simt "greutatea" infemuri (naraka), "kip" - "a aranja", "a
acumulata a unde oamenii modela".
tradipGnala, existentelor raj trebuie sa suporte
credinta in anterioare apasandu-le ehinuri grele, inainte de
cielul pe umeri. De a se reinearna. Pe
asemenea, ei nu pamant
reincamarilor exista sapte eontinente
cautaniciodata indicii,
se iihpune semne sau dovezi in in forma de cere,
aproape de la sine. aceasta privinta. inconiurate de mare.
Oamenii sunt crescuti Sase lanturi muntoase
in aceasta credinta impart continentul de
4.2.1.
~ise mijloc in sapte regiuni
Samsiira
adapteaza ei inca din paralele. Cel mai sudie
cosmicii
eea mai fraged! dintre aeestea se
copilarie, asa ineat n-o cheama Bhiirata
mai pun Asemenea
omului, universul se (India), iar in centrul
,_.,.,._ ",~ la indoiala tot restul
supune ~i el unei Intregului spatiu al
vietii, De fapt, pentru
ciclicitati vesnice: el celor sapte eontinente
ei, este yorba mai (eunoseut sub
este ereat, se distruge,
degraba de un depumirea
iar dupa 0 perioada de
sentiment, de 0 general a de Jamb iidv
repaos este reereat.
intuitie, decat de un ipa) se afla punetul de
Cosmo sul consta, in
artieo 1 de credinja, Ca mijloe al lumii,
viziunea bind usa, din
~i budistii, hindusii nu respeetiv
sapte straturi
"cred" in reincamare in mitieul munteMeru.
suprapuse. Cele sase
maniera in care, de straturi superioare Perioada detimp
pilda, crestinii cred sunt denumite cer, iar scursa de la crearea
ininvierea in trup. Ei universului pan! la
eel inferior pamant,
par sa aiba in aceasta distrugerea lui este
Pamantul euprinde ~i 336
privinta 0 el mai multe regiuni numita 0 kalpa 0
_~ '. adevarata perceptie, asemenea perioada
subterane; este yorba
foarte intensa ~i vie, in pofida cosmic! consta din 0
de sapte loeuri mie de "marl varste
obscuritatii sale.
De exemplu, subterane (piitaZa), cosmice"
unde loeuiese diferiti (mahiiyuga);dintre
existanen1.lIll8rate
demoni in palate
cazuri in care unii luxoase, ~ide multe 336. Cuviintul "kalpa"
a:firma, pur ~isimplu, i~iare etirnonul fn verbul
carediecare, la randul ei, se lent ~iireversibil. epoea binecuvantata
reimparte in patru "varste" - In care atotputernice
(yuga): Krita-, , a) sunt dreptatea,
338
Treta -, Dviipara - ~i Kali- Krita_Yuga ferieirea, bunatatea,
Yuga. semnifica "perioada In aceasta perioada,
Acestea sunt Implinita", fiind toata lumea respects
eomparabile omologata intoemai prineipiile
eu cele patru incadruljocului de ordinii morale
"varste" din zaruri "aruncarii" universale, dharma.
traditia ~tigatoare, rezulta.ta
Mai mult ddt amt,
""-greeo-romana, din iesireazarului eu ordinea morala este
prezentate de Hesiod patru puncte. De fapt, respectata spontan,
(''varsta dew" ~"de in traditiaindiana, Iara constrangere, de
argint" ~ numarul catre toata lumea,
- "de bronz" si "de 4 simbolizeaza
pentru ca, in epoea
fier"l37, si, similar totalitatea,
Krita- Yuga, dharma se
acestora, ele presupun plenitudinea ~i
identifica totalmente eu
un declin perfectiunea, "Patrat"
ins~ existenta umana,
indesavarsireamorala inseamna "totalitate".
Daca
pe masurace timpul se Oriee lueru eomplet ~i
ar fi sa-i gasim un
scurge. Erele suficient siesi e
corespondent in traditia
conceput ca posedand
"hesiodice" i~i biblica, am spune ca ea
luaunumele de toate eelepatru
corespunde perioadei
lametale-aur, argint, "sferturi" (piida). A:? paradisiace, cea de dinainte de
bronz si fier-, pe adar,Krita-Yuga,prima caderea primilor
candcele dintre "varstele oameni.in pacat,
.hlildlliste de la eele patru cosmice", este perfecta,
"aruncari" ale jocului de este unyuga "cu patru 337. Vezi mal pe largN.
Achimescu, op. cit., pp. 251-252.
zaruri indian, Krita; ,--.--- sferturi", 338.. Etimologic,
Tretii, Dviipara si Aceasta este "varsta" denumirea "Kritd" vine
Kali.ln ambele desavfu.lita, fiind de la verbul "kri", "a
situatii, denumirile numita ~iSatya- Yuga, face", "a indeplini".
sugereaza relativitatea adica ''perioada adevarata",
virtatilorfiecsrei "reala", "autentica", Este
perioade, intr-un proces corespondentul
de involutie morala si "varstei de aur" din
fizica, care se deruleaza opera lui Hesiod,
136 .-lndiBo'Religie~,mosotie-----"""_--i.lDnduismutsau.,,,complexul opoziJiilor" 137
In aceasta perioada, toti oamenii sunt virtuosi ~i prin d) in Kali- Yuga, "perioada rea", din dharma rim8ne doar un
vocatie ei se nasc virtuosi, Astfel, brahmanii intruchipea7A~ sfert. Tennenul kal! desemneazA.zarul cu unsingurpunct, deci aruncarea
341
sfintenia. Regii cu care se pierde Omul ~isocietatea ating in aceasta er~
~icapeteniile actioneaza strict in conformitate cu idea1urile statutului treapta ceamai de jos a dezinregrarii, Conform Vzshni?PuriiQ(l4
, lor. Tmanii ~io~ seconsacr8.into1alitateagricu1turii~~r. .sindromul
Sclavii respect! ~ ei:tara nici unfel de complex, inmod absolut , acestei perioade se reeunoaste prin aceea ca acum doar proprietatea
legitim, con:fera pozitie socials, at bogApadevine unica sursadevirtutl, patima si
regu1ile~restrictilleimpusedestatu1ulpropriu.Inclusivparia~autoasuma desfulul- singurele legaturi dintre sop, ipocrizia ~ minciuna -
~ise conformeazaintocmai nonnei impuse de dharma. . singurele conditii de~iti1in viatA, sexualitatea-, unicu1izvordepIaceri,
. b) Perioada cosmicaurmatoare este Tretii-Yuga, "triada,,339, .. in vreme, cereligia, exclusiv exterioara~ formalista, se confunda cu
denumita astfel dupa zarul cu trei puncte si marcand 0 primAregresiune spiritualitatea. Aceasta vrstli din ciclul prezent se calculeaza ca a
1a nivel cosmic. Acum, oamenii nu mai respecta decat trei "sferturi" inceput vineri 18
din totalitatea "patratului", din ordinea eosmica (dharma). I I februarie 3.102 i.d.fIr.
Activitatea omului se deruleaza intre cei trei piloni principali ai Pe masura ce cosmosul se apropie de s~it, respectiv de
existentei sale: munca, suferinta ~i moarte. El nu-si mai indeplineste sfarsitul lul Kali-yuga, "intunericul" devine tot mai dens. De altfel,
datoriile spontan, ci trebuie sa si Ie insuseasca intimp. Natura proprie ultima yuga, cea in care ne aflam acum, este considerate "perioada
a celorpatru marl intunericului" prin excelenta, intru.cAt, printr-unjoc de cuvinte, a fost
caste incepe sa se altereze. corelata cu numele zeitei Kiili, "Cea Neagra", sotia zeului Siva, unul
340
c) A treia perioada este Dviip(1ra-Yuga , "varsta" dintre multele nume conferite Marii Zeite. in acelasi timp, s-a avut in .
echilibrului periculos, dintre imperfectiune ~ perfeqiune, dintre intuneric vedere ~iapropierea dintre acestnume al Marii Zeite si termenul sanscrit
~i lumina. In aceasta era, doar doua dintre cele patru "sferturi" din kiila, "timp": din aceasta p~ectiva, Kiilinu este doar "Cea Neagra",
dharma sunt inca eficiente inlumeamanifestata, celelalte s-au pierdut ci ~ipersonificarea timpului 43. ins~ dincolo de aceasta etimologie
irecuperabil. Statutul ideal, semidivin, al societatii ~iordinii cosmice d~cu~bi~a, ,,0 a~r?piere ~tre kiila - "t.im:5'lf',
zeita Kiili~i Kali- Yuga
s- a distrus. Valorile nu mai sunt valori, totul este devalorizat. se justifica, m viziunea lui Mircea Eliade , in plan structural: timpul
Ordinea spiritualanu semai impune inspatiul uman ~iuniversal,
341. "Kali" mai inseamna "lupta, cearta, discordie, razbol, bAtlUief,iind legat de
oamenii numai au resurse, nu se mai regasesc, Cu totii, brahmani sau kal- aha, "lupta", "cearta", .
regi, negustori sau sclavi, orbiti de pasiune si avizi dupa putere si
averi, devinjosnici
si maparep., potrivnici obligatiilor ce Ie revin, refractari fatAde propria 342 . "C'a"n d societatea ati.nge un sta d'III m care propne tatea con fern rang, cand
f t

lor conditie umana ~i fata de propriullor statut social. bogAlia devine singurul izvor de virtute, pasiunea singura chezaeie de unire
lntre sot ~i sotie, cand minciuna e izvorul succesului in vial!, sexualitatea sirigurul
rnijloc de desfatare, ~i cand gatelile exterioare sunt confundate cu religja
launtrica, .. " - atunci suntem In Kalt-Yuga, lumea de azi. Vezi Vishnu-Puriina,
339. Etirnologie, cuvantul este lnrudlt eu latinescul tres, greeeseul treis, N,24.
englezescul three etc.
343. Cf. J. Prezyluski, From the Great Godess to Kiila, in: Indian Historical
340. Numele ei deriva de la dvi, elva, dvau - "dol"; cf. latinescul duo, Quartely, 1938, p. 267 sq.; apud M. Eliade, Imaglni si simboluri, p. 79. ,
frantuzescul deux, englezescul deuce, grecescul duo, rusescul elva.
344. M. Eliade,lmagini ~isimboluri, p. 79. . '
1.38 ,,-cemplexulopezijiilor" 139
I' ., -

este realmente "negru", fiindca este irational, dur, implaeabil, i1iiKiiII, mahfiyuga sunt socotiti "ani divini", fiecare dintre ei durand 360 de
ca orice Mare Zeila, este stapana timpului, a tuturor destinelor ani, ceea ce Inseamna in total 4.320.000 de ani intr-un singur ciclu
individuale i cosmice pe care le urzeste ~i Ie duce la indep1inire. cosmic. 0 mie de asemenea mahiiyuga constituie 0 "forma" (kalpa),
Pe de alta parte, dialectica cosmic! pe care 0 presupune iarpaisprezece kalpa alcatuiesc un manvantara, numit astfel pentru ca
Kali- Yuga releva, lanlndul ei, un postulat deosebit de interesant, . se presupune ca fiecare manvantdra este condus de un Manu, regele
caracteristic hinduismului, respectiv ca involutia ~idezordinea mitic primordial. Un kalpa dnreazacat 0 zi din viata lui Brahma; un
religioasa, morals, alt
social a etc. nu poate fi niciodata totala i definitiva, cA incepand de kalpa, cat 0 noapte. 0 sum de asemenea "ani" ai lui Brahma, adica
la
o anum ita limita ea se rastoama, se "reconverteste" in exact contrariul. -~-~... 31 1.000 miliar - ~ , , ~ .~-
. a l ca "zeului".Durataaceasta
~ -- -~ ~ t-u~i~e-
.~~~
de de a ni o m .
' .. ~"" ,.'"- ....
,""'.-' ..
sc v i
. ~.. .. ~ ~ ~~-~.~.,.
ei. Prin urmare, Kali-Yuga se caracterizeaza printr-o cronicizare considerabila aviepi lui Brahma nu epuizeaza ins8.timpul, deoarece zeii
etapizata a mizeriei materiale ~i spirituale ~i printr-o ascensiune nu sunt etemi, iar creatiile i distrugerile cosmice se prelungesc lainfinit
progresiva ~iconstanta a celor "mi." in detrimentul celor "buni". De inperspectiva
Marelui Timp, mice existenta este precara ~i
altfel, ~i avatarul zeului Vishnu sub forma lui Buddha ~ are partea iluzorie. Privite din unghiul marilor cicluri cosmice mahayuga, kalpa;
sa de contributie in acest sens: raspandind Intentionat doctrine manvantiira, nu numai existenta umana ~i istoria in sine, cu toate
"nihiliste", el i-a determinat pe ipocriti sa se demaste ~i sa se imperiile ~i dinastiile ei, cu revolutiile si cu contrarevolutiile ei
autoexcluda, In urma acestei selectii are loc 0 ultima ~i decisiva nenumarate, se dovedesc efemere, intr-un anume fel iluzorii ~i irea1e,
confruntare intre cei "rai" ~i cei "buni", adica intre cei macinati de ci chiar universul ~i este golit derealitate. Existerua in limp devine,
rivalitati interioare ~icei fideli principiilor ordinii cosmice (dharma). astfel, onto logic, 0 inexistenta, 0 irealitate. Pe aceasta linie trebuie
La "plinirea vremii", Vishnu se va supune unui nou avatar, pentru a perceputa conceptia idealismului indian, dar mai ales cel promovat de
zecea si ultima oara, Sub chipullui Kalkin, calare pe un cal ~irotind 0 sistemul filosofic Vedanta, potrivit caruia lumea este iluzorie, Iipsita
sabie de foe, el vaalungafortele rauIui, varecrea ~i resacraliza cosmosul, de rea1itate; e Iipsita de realitate, lntrucar durata ei de conservare este
vareinstaumKrita-Yuga.Dupaaceea,ciclulsevareluai vacontinua'". limitata, finita, fiindca in perspectiva ciclicitatii ei eteme eaeste 0
Un ciclu cosmic complet, numit mahiiYU/ia, dureaza 12.000 nondurata, Lumea in care traim este ireala nu pentru ca nu exista in
de ani; sfarsindu-se cu 0 "disolutie" (pralayal' ,care se repeta in sensulpropriu al cuvantului, in sensu! cii ar fi 0 iluzie a simturilor noastre;
chip rnai radica11a finele fiecarei mii de cicluri, devenind mahapralaya, sub acest aspect, ea nu este 0 iluzie, fiindca in acest moment precis ea
adica "Marea Disolutie". Schemaarhetipala "creatie-distrugere- exista, fiinteaza; ramane insa ireala ~i iluzorie tocmai pentru faptul ca
347
creatie" se repeta la infinit Cei 12.000 de ani care alcatuiesc un nu va mai fi peste zece mii sau 0 suta de mii de ani. Lumea istorica,
I. i societatile i civilizatiile conturate pe parcursul a zeci ~i sute de mii de
345. M. Hulin, L. Kapani,loc. cit., p. 354.
ani, prin efortul a nenumarate generatii, devin si raman cu toate iluzorii
346. "Pralaya" semnifica totdeauna etapele distrugerii cosmice.
347. Vezi BhagavadgiJii, VIII, 16-19: "fncepAnd ell ceaa lui Brahman, la un anume moment dat. Raportata la planul implacabil al ritmurilor
0Aljunii, toate lumile revin la noi existents; ...din Cel Nemanifestat se nasc
cosmice, care se impun nemilos ~ineconditionat, lumea istorica, insru}i
toate cele manifestate, la venirea zilei; la venirea noptii, se topesc inCel numit
istoria existenlei umane dureazA cat cuprinsul unei Glipe348.
Nemaaifestat; Tot asa ~i multi mea fiintelor, dupa ce a tot existat, se topeste la
venirea noptii; la venirea iilei, fllrn. vrere. 0 fiu allui PPM, ea renaJite". 348. Vezi mai pe larg M. Eliade, Imagini Ii simboluri, p. 83 sq.
140,
- 1--India.R-eligie-~-f':tIosofie,--~-~..mnduismul-sau ,jcompJexu) opozitmor" 141
parcursul ciclului cosmic care se ale Raului vor fi pentru vesnicie
Ideeanoastradespre alungate in e~is:ta, cosmosul in
deruleaza ~ se ')"e~am"
"limp", strict liniara~
lainfinir 0.
adancimile intunecoase. 0 eshatologie ansamblul san, trebuie sa
evolutiva, intemeiata. sirnilara intAlnim ~i in religia vechilor se supunanecondiponat
pe argumente oferite de
Conform mitologiei germani: In timpul b!tAliei finale ~l permanent acestei samsdra
geologie, paleontologie ~ide hinduse, istoria universului, in (ragnarok), pamantul va lua foe ~i cosmice.
trecerea sa periodica de la se va scufunda tn ce Ie din unn! in
istoria eivilizatiei, este 0
caracteristica incontestabila a evolutie la involutie, e mare, dup! ce in prealabil a avut lac .,~,..-'=~-"~-=-'4~3.-
0 luptl!.pe vialA
omului modem. ins4, privita conceputA ca un proces biologic, ~i moarte lntre zei ~i adveljSarii lor. <C1Jiiiz;.ma$imo~-
moral, religios, social etc. de Dup! aceea, p!mAntul va apare din nou ~~-'-,.'.~-.-~'.."..,,-.~,
dintr-
o perspectiva filosofica degenerare etapizata si din
masa de ape, fiind stl!.panit de noua
~ireligioasa, ea poate deveni implacabila, de dezintegrare
~i decadere. Numai dupa
umanitate recreata vezi M. Eliade, - .. In conceptia hindus!
discutabila, ba ~ Istoria credi~,elor $1... II, p. 229; N. exista 0 ordine vesnica, care
chiar controversata, De pilda, ce totul a degenerat Achimescu, op. cit., p. 221; ibidem,
se impune c~t~goric atat la
intr-un articol al sau, Erich completamente ~i s- pp. 4,37-438.
aautoanihilat, universul poate ~~el co~c, cat ~ila nivel
FranJ(349 sustine ca amt
reapare in toata social ~iindividual. Ea se
Aristotel cat i Platon credeau
numeste d~ar'";.a~ No~unea
ca orice arta ~i inta splendoarea ~iperfecpunea sa, ~i
351
asa la infinit Omul ~itot ceea vizeaza nu numai legile
evoluasera ciclic pe
ce naturale, ci ~i pe
parcursul vremii pana la
c.e~eSOCIal:, in eel,mar Iarg
apogeu, dupa care disparusera. 349. E. Frank, Saint Augustin and
sens al cuvantului, TradiPi
Potrivit autorului, cei doi Greek Thought. The Augustinian
Society, Cambridge, Mass., 1942,
~iobiceiuri, justitie, evlavie,
filosofi credeau ca inclusiv .
pp. 9 I0; apud H. Zimmer, Mituri st mente religioase ~imorale
propriile lor coneeptii nu erau
simboluri ... , p. 23. etc. nu sunt altceva decat
deedt reactualizarea unor idei
350. H. Zimmer, Mituri si simboluric., aspecte ale acestei dharma.
~iconcepte cunoscute p. 23. ' Stabilitatea naturii ~ia vietii
filosofilor din perioadele 351. Ibidem; de altfel, conceptia sociale este dependenta de
precedente. De fapt, aeeasta despre teoria cicliea este arhaica ~i s-
aceasta ordine universala,
credinl! corespunde intocmai a bucurat de 0 popularitate
Un cosmos armonios se
traditiei hinduse despre considerabila ~iin alte spatii
religioase decat eel indian. Mituri susPnetotdeaunape:fimcponare
cicIicitateaistoriei, alegicaafenomenelornaturii.
analoage sunt atestate ~j in Iran ~i
a ritmurilor cosmice, despre 0 Scandinavia. Conform traditiei Totla fel, viata unei societati
filosofie perena, 0 inlelepciune zoroastriene, la stal1iitul istoriei, funcp.oneazA normal doar
vesnic Ahura-Mazda, simbol al Binelui,
atunci cand fiecare
'tfu1am, revelata. ire-revelata, II va prinde pe Angra- Mainyu,
simbol al Raului, cei sase Amesa ~di,?d actioneaza in
reconstitnita, pierdutasi ~i
restaurat'A:ro Spenta vor prinde fiecare cate un conformitate cu normele
arhidemon, ~i aceste Intruchipari traditionale speeifice
difentelor grope rara nici 0
sociale,"categorii'dewrs trimitere la un Bine
taetc:Caiid transcendent, pentru
cinevarespeeta dharma, simplul motiv ca asigura
ii.me:_ge bine, iar cand continuitatea lumii
incalca obligatiile empirice. Cine nu 0
religioase ~isociale respects, suporta tot feluI
care-r revm, 11 merge de consecinte, inc1usiv
rau, el devenind un diferite nenorociri, iar daca
peri col pentru ordinea societatea in ansamblul ei
religioasa si sociala incalca no~ele stabilite
existenta. Astfel, exista de dharma, lumea va
0 corelatie directa degenera ~i va
~iprecisa intre sucomba; acel~llucru se va
~n~alatura despre ? intfunpla ~idaca 0 casta nu-~i
rdinea cosmica ~i va indeplini
i'nvalatura despre 352. Tennenul provine din
legea karmica, Dharma radl1cina dhr- "a sprijini", "a
este smgura care-I sustine" ..
insole~te pe om dupa
moarte.
Dharma este
ordinea socio-
cosmica, socotita buna
doar in masura in care
reuseste
saimpunaexistentafericit
aain1regului univers
cons_titu~tdin "cel~-1rei-
lumi" (trailokya),
respectivpemantul, cerul
~i
spatiul intermediar
sau, mai tarziu,
pamanm), cerul ~i
regiunile subterestre,
analoage infemurilor.
Ea este tnsus! binele
propriile functii sau vaincerca saacapareze functiile celorlaltetaste. p~~trubrahman, brahman, functia sacerdotala; pentru ksatriya,
Indiferent de modul in care se instaureaza dezordinea in "cele-trei- ksatra, functia militara ~i princiara; pentru vaisya, comertul ~i
lumi" (trailokya), consecinta ramane una ~i aceeasi: ea va afecta agricultura; pentru sidra, slujirea celor trei caste superioare, ceea ce
ex:istenfaintregul.ui univers, Caat.are, inaceastasituatie, imperativu1abs:olut---:!~l""-'-~~ implica supunerea fata de valorile 10('55.
nu este rezultatul vreunei vointe divine sau chllt.:iinteini dividuale, ciel se Uneori, dharma este clasificata Impreuna cu
notiunil e
S3
impune din exterior ~iinmod global, fma posibilitatea de a fi artha, interesul, avutia, puterea, gloria, ~i klima, placerea iubirii si
ignoraf
Dharma nu recunoaste omul asa cum este el, ca persoana a simturilor. Aceste trei nctiuni desemneaza cele trei scopuri
unica, ci numai ca barbat sau femeie, Pmd~_~Y.::!>J!!:Q,~(tnlecdz~), principale ale.vietii (trivarga).
s
brahman, ksatriya, vaisya sau idra, copil, matur sau varstnic etc. Notiunea de klima este omniprezentain speculatiile indiene,
Prin urmare, umanitatea i~i face simtita prezenta doar in jucand un rol central intr-o seama de doctrine ~ipractici filosofico-
interdependenta acestor pozitii sociale. Individul hindus este constient religioase. Conditia umana ~i statutul femeilor se coreleaza direct
cu
de faptul ca el nu este altceva deearun simplu termen intr-un sistem de aceasta doctrina, Opinia generala asupra femeii merge de la
sintagma
relatii, 0 veriga a intregului mecanism social. Chiar atunci cand se afia "Adeseori femeia- i schimbatoare ... " pana la elo gi erea
sojiei m posturade a aduce sacri:ficii, omul esteprivit mai mult dinperspectiva credincioase (sati), care, intr-o familie, este asemenea zeitei
Sr 1, zeitii
castei, comunitatii careia Iiapartine, ci nu neaparat ca persoana, Asa care intruchipeaza frumusetea, bogatia i prosperitatea. T otusi,
este sJ face ca, a practica riturile nu reprezinta, m conceptiahindusa, ~~!c~" surprinzator faptul cafemeia este descrisa m primul rand, la bine
~ila o modalitate specifica in lupta pentru existenta, atat ca omenire in rau, in raport cu barbatul de care depinde, in principal sotul ei,
~iabia
mijlocul celorlalte specii vii, ct ~ica individ, familie, clan etc. Aici este in al doilea rand in calitatea sa de mama, Desigur, ea trebuie sa
fie vorba mai degraba de un etos decat de 0 etica individuals, personala, mama, sa-i daruiasca sotului ei copii; insa, ea nu 0 poate face
decat Deci, existenta individualanu are 0 semnificatie deosebita, pentru ca daca exists atractie reciproca intre soteS6. Astfel,
functia de individul in sine nu e decat 0 simpla rotita in transmiterea stiintelor reproducere este subordonata klima; nenumarate mituri
atribuie in "sacre" si "profane", a obiceiurilor, a modurilor de vial! specifice unei acest sens femeii chiar initiativa placeries7 Svadharma
femeii este
caste. EI nu are alt scop decat de a prelua, pur ~i simplu, destinul ins~i dragostea, chiar daca acest lucru nu este exprimat totdeauna
inaintasilor sai, Astfel, nu se poate spune despre el ca ar avea un direct. Nunumaiprostituateletrebuie sastudiezemtr-unmodcu totul
viitor, insensu! ca si-arputea valorifica posibilitatilepersonale existente deosebit Tratatul despre klima (Kamlis iitra), ci toate femeile,
inclusiv
~isi-ar croi in acest fel un destin personal.354. fetele inainte de mAriti~.De fapt, acesta este singurul tratat traditional
Viziunea ierarhica asuprasocietatii umane presupune automat la care femeile au acces, intruca.taltfeI ele nu sunt decat pre1unfrl ale
ca dharma nu are acelasi continut pentru fiecare grup uman. Fiecare tatiilui lor, mainte de casatorie, ~iale sotilor lor, dupa aceea35 .
are propria sa dharma, svadharma. Aceasta din urma corespunde
functiei socialepe care 0 indeplinetefiecarecastainsocietateahindusa: 355. Cf. H. Zimmer, Filozoflile Indiei; p. 36.
356, Cf. Miinavadharmasiistra, III, 60-61.
35'1;Ibidem, III, 62.
353. M. Biardeau, Hinduismul, p. 59.
354. M. Hulin. L. Kapani.loc. cit., p. 346. 358~ M. Biardeau, Hinduismul, pp, 65-67.
Deasupra celor trei scopuri ale vietii, amintite deja, respectiv "m?arte':. Aceasta transcendere nu poate exista l:p sfera "realitatii",
dharma, artha ~iklima, se afHi scopul suprem al oricarei stradanii ~at precls.in sfera presupusa de obisnuita ciclicitate nastere-
moarte,
religioase, mok{!a359, "mantuirea" saueliberarea finala a hinduistului. C1 ea trebuie sa se plaseze neconditionat dincolo de aceasta, Potrivit
Hinduismul cunoaste treicalcare pot'conduce litatiiigereaacesfur'''''' ",' .,.",.~.,,<~.,.g, fuldirii
upaniadicemaitimpurii saumai 1Brzii,Realitatea 1ranscendenta,
scop suprem: karmamarga ("calea faptei"),jDiinamarga ("calea ' , ReaIitateaultirna~ineschimbabil!s-araf1ainfiintaceamaiprofimd!a
cunoasterii") ~i bhakiimarga ("calea iubirii devotionale"), Primacale, tuturor lucrurilor, ea ar fi ceva mai puternic decat tot ceea ce este
care pune accentul pe actele rituaIice (karmany; nu poate conduce vizibil, mai subtil decat 1pt ceea ce este perceptibil; ea nu poate fi
direct la eliberare. Oricine, pe baza sacrificiilor sau sav~irii de alte_-!'j,_=_::_:_Qm.QI9ga~,cu.r:a.li~at~ obie~a, ci cu Sinele absolut, pentru c! nu
acte religioase, poate doar spera ca intr-o existents ulterioara s! .z, . poate:fiperceputapnnmtennediulsim.Jurilor,ciprinintuipe~identificare
realizeze 0 stare superioara celei din existents actuala, Oricum, se cu ea. Realitatea ultima, Absolutul, este nemuritoare, nesehimbabila,
crede ca actele ritualice reprezintli.0 premisa sigma pentru eliberarea nenascuta, ea transcende vazul, auzul ~i gandirea discursive, ea nu
intr-una din existentele viitoare. "Calea cunoasterii" (jRinamarga) si trebuie Inteleasa caobiect al cunoesterii sau continutallucruriIor,
fiindca
"calea iubirii" (bhaktimiirga) sunt cele doua cai care pot conduce cu ea este incognoscibila, desi reprezint!izvorul oricarei cunoasteri, Ea
certitudine la eliberare. "Cunoasterea" (jiiina), ca mijloc de eliberare, este :tara. inceput ~is~il, este satyasya satya, "Realitatea
realitatii",
este cunoscuta inca din perioada upanisadiea, fiind preluatA~ de hindusi Aceasta problema ne conduce, in fapt, spre fundamentul filosofiei
si practicata intocmai. N outatea hinduista in aceasta privinta 0""-'''''-'' ~'~C_ indiene, spre punctul ei cen1ral: distinctia dintre real ~ ireal, dintre rea1itate
reprezinta, insa, "iubir~ devotionals" (bhakti), care semnificaiubirea ~i iluzie (maya), dintre existenta ~i aparenta, dintre Absolut ~i
fata de un Dumnezeu persona.I ~ise constituie in cel mai sigur drum. conditional, dintre infinit si finit, Eventual a intrebare privind "lo~ul"

spre .eliberare. D.ar, acestui ultim curent iivorn co~ac~ un capitol acest~i ~ea.IitAJi~:.con~uce, in fine, Ia ~escoperireaRealitatii ca
sine special, Sa revemm acumlajmnamiirga, cu 0 semnificatie deosebita propnu, mtruc&Jmnamarga nu este un sistem de cunoastere
obiectiva, inhinduismul clasic. ci ins~i revelatia sinelui. Cauza primordial! a intregului
univers este
Pentru suflet exists dona posibilitati reale, dar diametral opuse: Identica cu cauza primordiala a propriei existente,
pe de 0 parte, sufletul "mantuit" merge pe un traseu care exclude . Calea spreAbsolut, spre Realitatea ultimaeste "cunoasterea"
orice posibilitate de reintoarcere la punctul initial; pe de a.Itaparte, (j.iiin~)~descoperita doar sub lndrumarea unui cunoscator, unui !$i.
sufletul "nemantuit" se indreapta spre cosmos, dupa care mai tfu:ziuva Ea faciliteaza accesul spre un plan superior. Cunoasterea
reprezinta reveni ~i se va reincarna, pentru ca el este inca supus legii kannice ~i valoarea suprema. Astfel, exist! nenumarati regi care of
era.mii de implicitnesfarsitului ciclumoarte=viata , disparitie=relncarnare, De vitei celor care Ie pot mijloci "cunoasterea" (jRina),
celorcare le pot fapt, tocmaiinaceastaconstatemaprincipalapropusa.dejmnamiirga: raspunde Ia lntrebarile la care Vedele n-au dat
inca un raspuns,
dep~irea !1i transcenderea a ceea ce intelegem in mod curent prin V a.:0area c~o8$t~rii este atat de mult apreciata, incat chiar dharma,
359. Termenul provine de la li1dAcinamuc- "a dezlega, a pune in libertate, a da ordin:a c::os~ca. ~t!, este anihilata prin ea: depilda, brahmanii,
desi drumul, a slobozi, a elibera; a lasa, a p!n1si, a abandona" ~iinseamn! "eliberare, , supenon militarilor (k{!atriya), merg laacestia pentru a-i
consulta ~ia evadare, libertate, punere in libertate; salvare, izb!vire, emancipare final! a dobandi "cuno8$terea" (jiiiina).
sutletului". Vezi H. Zimmer, Filozofiile Indiei, p. 36. ' 'I

/",
1.46,.
147
Amt "cunoasterea" cat ~i"calea" spre aceasta sunt aPro~pe incognoscibil ~i inexprimabil. Ele devin inteligibile abia inmomentul
in
inexprimabile in tenninologia noastra curenta, de provenienta gr:ero- care s-a realizat experienta directa ~ipersonal a. Dupa aceea devin
occidentala, Cunoasterea i calea spre aceasta nu cunosc trepte din nou inutile. Ele pot fi utilizate doar pentru contracararea unor
,.~~"",.~~, paralele, ci se plaseaza undeva in profunzime, in con.inta Este conceptii eronate, pentru anibilarea unor false identificAri.
Yorba de realizarea unei stari de co11tiintA, de atingerea unui substrat Argumentele
profund aI sufletului; mai exact, este yorba de unantrenament .~iconcluziile logice sunt considerate insuficiente, pentru ca ele pot
sistematic in vederea experierii acestei structuri abisale a facilita doar adevaruri particulare, obiectuale, ci nu Adevarul ultim,
sinelui, ci nu de 0 cunoastere simtuala obi@uitA; izvorma dintr-o absolut. Tocmai de aceea, nu se recomanda speeulatiile, rod al gandirii
CQ~t!tup,b,mciala. discursive, ci "meditatia" (manana). ,-" '-- -,
,.~'" - --. 'CuCAt ciDeme aprop~'iiiii mult d~~~~~ adev8ratei Rea1itap, ..--
cu amt notiunile utilizate indescrierea acesteia sunt mai putin Moksa sau mum nu are aceeasi semnificatie ca "mantuirea"
adecvate. Expresiile folosite privind "cunoasterea" (jiiina), Rea1itatea crestina, desi deseori este tradusa prin acelasi termen. Moksa este,
ultima sau pur i simplu starea suprema de co~tiintA descrisa, fur dupa cum am observat, separatiadintrereal ~iireal, dintre sine ~itrup;
360
iya , nu pot fi privite decat ca 0 simpla apropiere dialectica: ea prin moksa nu se schimba starea ontica a Sinelui. Ceea ce se schimba
este imanenta i transcendenta, simultan non-imanenta si non- este constiinta omului: identificarea "sinelui" cu trupul ~icu lucrurile
transcendenta, ~itot la fel nici 0 cornbinatie a ambelor. Orice objective este receptata ca fiind eronata, pe cand marea eliberare,
notiune folosita trebuie indata moksaesu: tocmai "autoidentificarea" sau "autoperceptia" propriei
co~inte361 . Este vorbade nimicireaefectelor karmice, de distrugerea
atat
spre
negata. Este yorba, practic.de 0 afirmare ~ negare simultana, care are
drept scop accederea unnivel Superior al constiintei, la care nu doar amateriei corporale, care urmeazadezintegrarii trupului
vizibil, ci ~i a trupului subtil (siik$ma-sarira), suportul propriu-
afirmatia cat inegatianu-si mai aunici unrost zis al reincamarii, Moksa nu insea.mnao noaa creatie, ci doar
In concepti a hindusa upanisadica, omul trebuie sa invete recunoasterea adevaratei Realitati - de aItfel, dintotdeauna
sa distinga intre sineitate si non-sineitate, iptre realitate i irealitate,
prezenta - ca Sinele atotcuprinzator; este regasirea brusca, prin
sa perceapa de la sine di vergenta intre fiinta i non- fiinta, existenta
intuitie, a propriului sine si,
i
prin acesta, a Sinelui universal. Din punct de vedere psihologic, este
non-existenta, intre eroare i adevar, Aceasta exclude orice adaos
de
.'. ,
360. Etimologic, "al patrulea" adica, starea suprema de con~tiinta.
cunoastere obiectuala i implicit anihllarea oricaror noi orizonturi, in
sensul ca eel ce experiaza aceasta stare de constiinta se detaseaza de
absoluttoate categoriile rationale, fiindca pentru el cuvintele sunt inutile.
Din aceasta perspectivarnaestrul nu este altceva pentru discipol
decat o calauza, un indrumator, unexemplu; el nu poate dedit
sasupravegheze
metodele aplicate, sa creeze dispozitii. Discutiile prezentate de
Upanisade intre maestru i discipoli sunt deseori doar un fel de
intrebari socratice, pana ce discipolul respectiv ii gaseste propriul
drum. Cuvintele sunt inutile atunci cand este yorba de ceea ceeste
I
y nct de vedere ontologie nu are locnici 0 schimbare. Moksa nu
o inseamna "eliberarea" de suferinta, ci detasarea de aceasta; nu este
r "inaltarea" trupului, ci respingerea lui. Ea nu are semnificatia de
b paradis, nici din punct de vedere subiectiv, nici obiectiv, ci de
a transcendere a acestuia, Fericirea realizata prin moksa este 0
d "supra-fericire", autoconstiinta deplinataPi existentei supreme. De
e aceea, moksa se diferentiaza net de mantuirea cre~tina. Mantuirea
0
crestina ilpriveste pe om ca pe 0 fiintA istorica, ca peunul care pe
"i
parcursul vietii sale a cazut in pacat i s-a schimbat
z
b 361. Cf. Atharvaveda, X, 8, 44; A itareya-Aranyaka, III, 2, 4.
u
c
n
ir
e
"
d
i
n
i
n
te
ri
o
r,
p
e
c
a
n
d
d
i
n
p
u
148- ' ,.--'-~'"-''''''' ,-, .I:ndia." Religie i- mosofie la intfunplare. Totul este bine reglementat, raportat la normele
ordinii cosmice ~iindividuale (dharma), cu implicatii proftmde in plan
ontic in adancurile fiintei sale. tn acceptiunea crestina, pacarul a social.
atins sinele omului, un sine neconceput ca 0 substanta absolut
statica, ca 0 entitate impasibila, ci ca 0 entitate aflma esenpalmente 362. Vezi I Corinteni; 15,42-44.
inrelatie; pacaml
'" .-',,'~,r a nirilidtfocmruaceasta rel8tie~itOtodata sinele, ''Mari1:iJirea''hindusa
upanisadica se plaseaza totdeauna dincolo de orice, dincolo de bine
~irau, de sacru si profan, de virtute ~ipacat, de fericire si nefericire, de
existenta ~i non-existenta, tn cele din urma, moksa inseamna
abandonarea oricarei posibilitati de!'man.tuire~', insensul unei detasari "
de orlce intenfionalitate dirijata in acest scop, int:n.:tcat oricine i~idoreste
"ceva" trebuie sa ia in calcul ~ contrariul a ceea ce si-a propus, oricine
cauta "mantuirea" ca realitate pozitiva va trebui sa-~asmne ~ contrarlul
'
acesteia. Faptul ca aceasta resemnare nu devine 0 tragedie pentru
respectivul, rezida in inpelegerea ca moartea ~isuferinta nu afecteaza
"Rea1itatea" ultima, ca adevarata "Reali tate" presupune deja
totdeauna
nemurirea si fericirea.
Calea spre moksa nu este; tocmai de aceea, 0 cale propriu-
zisa spre ''mAntuire'', ci mai degraba 0 metoda de distinctie, de
detasare
~i separare;j ivanmukta, eel ce a realizat eliberarea in aceasta viata,
nu este un "sfant", in acceptiunea obisnuita a cuvantnlui, ci unul care
a reusit sa perceapa ~isa patrunda adevarata Realitate, unul care a
reusit sa distinga "Sinele" de toate celelalte. Moksa este 0 realitate
care transcende istoria, este 0 realitate metafizica, supralogica si
atemporala, invreme ce mdntuirea crestina este 0 realitate istorica,
temporals, ca
~i0 realitate materiala, Acest lucru i1subliniaza l1iSfantul Agostol
3
Pavel, aratfuld ca invierea trupului este desav~ea mantuirii

4.4. Cele patru stadii ale vietii (asrama)

Potrivit conceptiei hinduse, viata nu trebuie sa se deruleze


149 (anteviisin) e legat de guru-ul s3.U ca de un izvor absolut de hrana
spirituala, El are obligatia de aramane cast (brahmaciirya) pe
Cu toate aeestea, indorinta de a "rupe" ciclieitatea aproape intreaga perioada de ucenicie, iar in eventualitatea in care tncalca
sufocanta
aceasta restrictie prin indiferent ce experienta cu celalalt sex, rupfutd
~ autoimpusa de legea karmica, exist! posibilitatea "evadarii" wei
prin aceasta continuitatea intimitatii ~iidentificarii generatoare ~i
~i
datatoare de viata cu guru-u1,
acum, p data pentru totd.eauna, din acest prizonierat, prin asumarea
asupra lui se abat cele mai drastice pedepse. Perioada de ucenieie
~i
respedtarea consecventa a unor etape pe care ins~i viata actual a
,, este numita ca fiind una de sraddha, de fidelitate maxima fata de
maestrul-calauza, si de juSr ri;;ii, adica de ascultare ~isupunere
le absolute
impune. Din pacate, este vorba de un monopol al barbatilor, dar fata de acesta. Este etapa in care simplul om natural, "animal uman",
el
of era 0 ~ansa. speciei umane pentru a atinge mai devreme 363. Etimologic, tennenul inseamnA "conducerea" (nayana) "in preajma" (upa)
moksa. unui maestro care it initiaza in Vede ~istiintele auxiliare acestora.
Cercurile care Incearca sa perpetueze traditiile vedice considera 364 Cf M. Hulin, L. Kapani, loc. cit. p. 351.

cele
paw stadii ale vietii (ii~ama) drept forma ideala de viala
pentru
barbapi apartinator! celortrei clase sociale
superioare.
a) Prima etapa este aceea de brahmaciirtn, adica de
"practicant allui brahman". Aceasta debuteaza injuruI varstei
de
8-12 ani ~ivizeaza exclusiv copiii de sex masculin apartinand
celor trei caste superioare sau pe cei "de-doua-ori-nascuti", adica
pe cei initiati pentru a unna aceasta pregatire. Dupa ceremonia
iniliatica-
copilul trebuie sa-~iparaseasca
363
upanayana , familia de
origine
pentru a intra in eomunitatea condusa de un guru. Aici, el invata
sa
, inemoreze Vedele si, pana pe la varsta de 24 de ani, prime~t~ 0
educatie generala, deopotriva religioasa ~i
profana364
Simbolic vorbind, prin cordonul ombilical spiritual al
"sforii sfintite" eu care e investit in mod solemn, discipolul
l~O- , ,_.." - u_",." , . ~, India.--Religie,-p:{'OOsofie, ...-:_~~. 151
BiBduismw.sau.",complexulopgziliilor"
j
trebuie "saerificat", metamorfozat, pentru ca viata acestuia sa cl~yipi1 si necazurile vietii conjugale (kama) iar, pe de alta parte, cu interesele
una preponderent spirituala, pentru ca respectivul sa poata primi i problemele arhicunoscute ale proprietatii ~i averii (arrha),
puterea-intelepciune supranormala a celui "de-doua-ori-nascut,,365. indispensabile pentru aceasta viata. Proprietatea pe care 0 poseda
~ in societatea contemporana hindusa, insa, perioada
T
trebuie sa corespunda, in primul rand, normelor pe care Ie impune .
aceasta
de initiere (brahmacarin) este substituita de perioada de scolarizare, autoasume
bazata de multe ori pe nonnele modeme ~iarhicunoscute de si celelalte vieti, identificandu-se pe deplin, pe de 0 parte, cu
instruire plaeerile
~i educatie, Dar, pentru moment, traditia este inca mai putemica 365. H. Zimmer, Fllosoflile Indiei, pp. 111-112.
~i 366. M. Biardeau, Hinduismul, pp. 49-50.
,,,,._j,.l1lpup.e.~c91ijJ:egu.ijle..~e.tacite, mai degraba deem invers. Oricine

~ pasiv al metodelor folosite in predareanotiunilor elementare


de
ci:r
asista la cursurile claselor primare poate constata caracterul colectiv

scriere si aritmetica, Se face apel mai mult la memorie, ca in perio


i
Vedelor, decat la calitatea atentiei ~ireceptsrii celor comunicate.Intr-
o atare situatie, scoala nu poate aduce nonne noi, 0 viziune diferita
asupra "personalitatii" copilului, eanu poate deveni nici pe departe
un factor de individualizare. Fireste, astazi se discuta mult pe
aceasta
~.~ existaspecialisti informati careincearcaimplementareametodelor
americane inacest domeniu in India. Se pune, totusi, intrebarea daca
ei vor reusi acest lucru, pentru ca, deocamdata, scoala nu este decat
un element in plus in societatea hindusa, dubland de altfel 0 institutie
366
traditionala pe care am amintit_o
b) Grihastha
Dupa incheierea stadiului de discipol (brahmacarin), tanarul
are obligatia de a-si incepe viata de familie, devenind cOndt~orul
familiei pe care tocmai 0 intemeiaza (grihastha). in acest ' iu
al
vietii, el preia profesiunea si preocuparile parintelui san, primeste 0
sotie - aleasa pentru el de catre parintii SID -, va procrea copii, va
sustine familia, ii va asurnarolul irosturile de parinte al familiei
(pater familiasy; vadeveni membru al breslei din care aufacut parte
stramosii sai. Desigur, tanarul tata va trebui din acest momentsa-si
.casta din care respectivul face parte, dar ~iprescriptiilor prevazute de
ritualurile sacrificiale carora trebuie sa se supuna, Aceasta, pentru cA,
in foartemulte imprejumri, de acum inainte familia tocmai intemeiata vatrebui
saapeleze laserviciile brahmanului -.Preotulde casa, gurul .._". brahman,
binecuv3nteaza: i asistafamiliain orice imp~urare cu putint!,
el va deveni pentru aceasta iri acelasi timp sfatuitor ~i "duhovnic"
spiritual, doctor de familie, psiholog consultant, exorcist, descantator
~i vrajitor, Pentru toate aceste servicii, insA, el i~i va incasa de la
367
proaspatul pater familias onorariile corespunzAtoare
c) Vanaprastha.
Dupa ce s-a identificat intrutotul cu atributiile ce-i reveneau din
calitatea de paterfamilias, respectivul va trebui sa se detaseze la
fel de radical de acestea, sa renunte la avere (artha), sa depaseasca
dorintele i grijile legate de viata coniugala (kama), sa ignore inclusiv
obligatiile sociale (dharma). Toate aceste preocupari vor fi preluate de
catre fiii saL Hind trecut de jumatatea vietii, lui pater familias i se
deschide 0 noua perspectiva; aceea de ase retrage, de "a plecain padure"
(vanaprastha) ~ia intra in penultima iisrama. Aceasta perioada este,
practic, perioada de eautare a Sinelui, si tocmai acesta este scopul final al
eelui de-a! treilea dintre eele patru stadii ale hindusului368
Perioada vanaprastha, de "retragere inpadure", este perioada incare
eel ce intrainaceststadiual vietii abandoneaza toate grijile, datoriile, .
bucuriilesiinteresele ce-Ilegaude lume, i-~i:ncePedi:ficilacaumre launtrica.
Totusi, nici acest stadiu al vietii nu este decat un stadiu pregi1titowntru marea
"aventura" a acestei vieti marcata de atatea necunoscute'' .

37.H.Zimmer, Fi/ozojiiJeIndiei,p. 112.


368. Ibidem, p. 112- I 13.
369. Ibidem,p. 113.
.:.~.
152. '. Indla.Rellgie,i4ilosofte - -,Bbldufsmul sao "complemlopoziliHor" 153
individualizanta ~ pentru a desprinde de lume si de
d) Sannyiisin conceptiile pe care se bazeaza aversiune sau iubire,
si-l contopi cuBrahman37o
Orice act, dar in ea este dictata de modul specific invidie sau dispret -,
Detasandu-se de
special actul ritual, hinduist de a exista in lume", sannyasin-ul este interesat
povara karman- Vezi M. Biardeau, Hinduismul,
11condamna pe om sa se , !I!xclusivdeeliberareaatman-
ului, sannyasin- p. 37.
supuna la infinit ciclului uluisAu,deeliberareafinala-
ulincearca 371. Nefiind conditionat de
reincamarilor (saI!Bizra). nici 0 functie, de niei un Joe, ci mok:a372
Singura modalitate saredobandeasca puritatea "neindreptand nici un gand spre Regasirea
-- de ate elibera din aceasta propriului "sine" (atman), viitor si privind cu indiferenfli adevaratului "Sine"
ciclicitate este sa te implicit a Sinelui la prezent", sannytisin-ul ~rn
casa, flirl1avere "traieste
(atman-Brahman)
detasezi de karman, deci '~& universal, a lui Brahman. reprezint! pentru orlce
identificat eu Sinele vesnic ~i
de societatea umana prin Nu-l mai intereseazanimic nu mai observa nimic alteeva". sannyasin antidotul
remmtarea totala la ceea din aceasta lume, din tot Vezi SaQkara, Vivekacii(iamal)i, transmigratiei, De altfel,
ce ai fost pana in acel ceea ce tine de aceasta. 432; 457; apud H. Zimmer,
Filozofiile Indiei, scopul ' marturisit al
moment. Adica s! devii Important pentru el p.113. fiecaruia dintre acestia
sannyiisin. Tocmai ramane doar litman, unica este aeela de a nu mai
aceastarenuntare fiintacu adevarat v~ca renaste, astfel incat,
(sannyiisa), aceasta care trebuie eliberata de candva, sa se poata elibera
ruptura definitiva a nastere pentru totdeauna din acest
371
omului cu ceea ce ~imoarte . Preocupat sa Ian! sufocant al
reprezenta mmful! liberde orice reincarnarilor (sarpslira),
_~lp-~a,atunci, iLva legaturli cu orice fiinta- perceput de el ca 0 form!
conduce pe acesta spre de sc1avie, de
adevarata eliberare autoprizonierat. Din
370. De aceea, afirrna M.
(mokfp). Inmomentulin Biardeau, "ar fi prea simp list aceasta perspective, este
care omul serupe de grupul sa punem presupusa incapacitate foarte interesant ca ~i acei
social din care face a indienilor de a raspunde indieni care- este yorba,
parte-actprin imperativelor economice de tip practic, de 0 majoritate
excelentaindividual-, el modern pe seama renuntarii fa cov8r.7itoare- nu tind stt
lume - sannyiisa - care este 0
nurecurge la acest act realizeze acest lucru
forma hinduista de cautare a
pentru a- Absolutului". Ea este impotriva imediat, percep eliberarea
~recuno~ ~ celor care tncearca s! opuna ca pe 0 vocatie
con:finnaindividualitatea, ci, "spiritualismul hindus material fundarnentala aomului
dimpotriva, pentru ao ismului occidental, pentru ca.- ~iadmira pe eel care si-
anihila, pentru a-si detasa spune autoarea - ar putea fi la
fel de corect sa inversam
aasumat statutul ~iconditia
propriul "eu" (iitman) de sannydsin.
datele problemei: forma
deorice insusire specific hinduista de a te La aeest de-al
individualizata sau
patrulea stadiual vietii ~i~i ~iI-au ales. Unii ar I'

se poate ajunge in orice putea fi mclinati sa ''''T':;~~ ,


1
moment, daca ai trecut asimileze aceasta alegere
unui act de penitenta, in
Paradoxal, 55 sa nu poposeasca
prin stadiile amintite sannyasin-ul care
~idaca decizia in aeest genul penitentei crestine, renunta Ia societatea niciodata doua nopti la rand
dar este yorba mai in~e a
sens este definitiva, Cei inacelasi sat, nici mai mult
care i~i abandoneaza
astfel statutul de pater
, degraba de "0 sehimbare
de spirit", de 0
trait panB. odinioara, este
obligat, totusi, sa traiasca
de cinci nopti la rand in
acelasi oras. A vern aiei
schimbare de busola, insimbioza cu aceasta pe "prototipul"
familias ~i adopt! 0 daca putem spune ~a373.
,1 mai departe, intrucat el nu-si cersetorului ambulant
existenta:tara un camin
372. "Nu-i mai pasa daca poate acoperi singur nevoile dintotdeauna Acesta i~i
familial sunt cunoscuti trupul, tesut din firele karmei, schimba locul etapizar,
bloc" a ceea ce intre
"lumea" considera adevaruri :]i valori. Astfel, el materiale de daca
ploios, supravietuire,
este posibil, sannyiisin-ul i~i poatea supravietui.
permite sa-~iF oarte
gaseasca
sub diferite mime, se destrama sau dainuie, asa pentru
oricat de restrictive ar fi
care detasati, viata
considera din interiorul oricareicum
rlitAcitori caste, implicit
unei vaei ritualurile
nu-i pasAce se aaapostul Intr-un loc ~ ~l~ JUt:t.!!ft );.fu.sa, el
interesant ~~~ca
este in _
acestea; Tocmai de aceea, se
sau intelepp (sannyasi intampl! cu ghirlanda pe care intotdeauna, de-a lungul
i-a atllrnat-o cineva de gat, spune ca un sannyasin nu
parivriijaka, siidhu) ~i , istoriei, cersetorul
lntrucat facultatile spiritului critica neaparat societatea,
de yogbini. Se intfunpl! sau se odihnesc acum in valorile sau zeii acesteia, ci supravietuieste doar singur,
uneori zilnic in India ca Puterea Sffint! (brahman), apeleaza mai degraba la 0 pentru ca se refuza in
oameni care pana atunci esenta fericirii".lbidem, 416, relativizare "in generalcersitul ingrup.
au ocupat posturi de apud ibidem. Doarpeperioadacelorpattuluni
inalti demnitari in stat, 373. Cf. ale anotimpului
A. K.
s-au bucurat de cele mai Coomara
marl onoruri sau au fost swamy,
marl bogatasi, Hinduis
m st
brusc sa-si redirectioneze
Budism,
viatain acest fel, sa p, 79,
devinasihastri, Momentul
acesta semnifica
literalmente 0 "moarte"
in raport cu lumea, cu
societatea din care
provin, lntrucat ei
trebuie sa se supuna
inclusiv ritualurilor
funerare proprii,lnainte
de a 0 porni pe drumul
pe care ei
devotionale specifice acesteia, drept un "vis coleetiv", 0 iluzie universals --1 aeeasta situatie singur, ~Qu-~ caute ~ sanu acceptenici unfel decamarazi.
(maya). Pentru cel ce a renuntat la lumea ~i structurile ei actuale, Desi Sastrele "ortodoxe" pun un accentpreponderent pe viata
membrul fiecarei caste hinduse duce 0 existenta repetitiva, el celibatara a unui sannyiisin, totusi practica hindusa modema este mai
vegetarizeazA pur ~isimpIu, :tara sa incerce sa faca ceva cu viata sa, sa flexibila, Cei consacrati acestui stadiu al vietii trebuie sa fie buni ~i
o directioneze intr-o directie imediata dorita de el ins~i. Relatia prietenosi cu orice creatura, trebuie sa-i caracterizeze totdeauna
ignoranta-dorinta nu este pentru orice sannyiisin nimic altceva decat adevarul ~isinceritatea. Unui sannyiisin nu-i este permis samai aprinda
expresia autoprizonieratului de care vorbeam, reprezentarea concreta I I niciodata focul, fie pentru a aduce sacrificii, fie pentru a gati, EI este
in fiecare dintre noi a supunerii oarbe fatade maya. Pentru el, prizonierii obligat sa se hraneasca doar din cersit, retinand din acesta alimentele
societatii imparpte in caste se prezinta ca un fel de "somnambuli" trebuitoare exclusiv pentru 0 singura masa, De asemenea, nu trebuie
~i,din
acestmotrv.
sa se sirpta niciodata satul, ci sa consume doar amt cat iieste necesar
.retu~z._axsa~mX ai doa~lJ_..xl..lQ.cu
3 7 4
el .
Privit din aceasta perspeetiva, sannyasin-ul hindus se plaseaza, pentru supravietuire; sa se dispenseze de restul, mai putin de hainele
totusi, in afara societatii pe care 0 contesta ~i 0 ignora, chiar 0 pe care Ie poarta, Chiar ~i hainele ~e care Ie poarta nu pot fi orice
dispretuieste. EI este inclinat tot mai mult sa prefere extremele, in haine, ci haine vechi, purtate de altii 76.
cautarea unei Iibertati metafizice absolute; eI devine cumva "anarhic" Inhinduismul contemporan se constata 0 decadenta astatutului
~ichiar "antisocial,,375. originar - sannyiisa, intre altele pentru faptul cli la acesta au acces
Dupa ce si-a parasit propria casa, conform Dharmas iitras to ate castele, inc1usiv femeile, apoi pentru faptul ca monahii -
I
de odinioara, orice sannyasin nu mai are dreptulia 0 noua locuinta sannyasin-i se pot casatori :tara sa-~i piarda acest statut. Vechile texte
proprie. El trebuie sa caIatoreasca pennanen~ :tara 0 anumitadestinap~, sacre avertizeaza, de altfel, ca eel ce si-a aswnat statutul de a "renunta'
I
la aceasta viata ~i,totusi, nu renunta Ia viata sexuala, va fi obligat sa
374. M. Hulin, L. Kapani, IDe. cit., p, 348. suporte consecinte ingrozitoare: el va trebui sa traiasca 60.000 de ani
375. Traind exclusiv din cersetorie, sannyiisin-ui este 0 flint! lips it! ca vierme in excremente, se va reincarna ca sobolan, vultur, caine,
completamente de 0 autonomie economica, este incapabil s! desfasoare prin
magar, pore, porn tara flori ~i fructe, ca spirit rau ~i abia dupa aceea
forte proprii actiuni de caritate specifice monahismuJui crestin, Este foarte adevarat
ca om, dar intr-o subcasta numita candala.
ca regasim astazi in hinduism notiunea de "serviciu social" (sevii), dit.r :ea nu
reprezintl!. altceva dec8t 0 inovape de data. relativ recent! (sec. al XIX-lea), ca 0 376. K. Klostermaier, Hinduismus, p. 362.
consecinl! a deschlderii Indiei spre lumea cre~a. europeana.. Vezi ibidem, p. 349.
156 -+-_._. Hinduismul sauj,complexul-opozltfHor" 157
..;0.:.,.,

Initierea in treapta de sannyiisin este distinct! de la 0 secta 4.5. Sisteme filosoflco-rellgioase (darsanas)
hinduistl (sarppradiiya) laalta. In mod normal, ea se realizeaza dupa
o perioada mai indelungata de indrumare si teste, efectuate de un N~~utem privi,spec~pi!~ ~~~~~,ca J.?~
niste ~is~em~
maestru spiritual (guru). Inainte de initiere se prevede.tn general, 0 filosofice 9, dar nu exista mCI 0 mdOialapnvmd faptul ca ideile ~l
perioada de post ~iabstinenta, apoi raderea oriearor fire de par existente conceptiile din Upanisade au stimulat in mare masura gandirea
pe corp, dupa care incinerarea simbolicaa cadavrului celui ce se inipaza; , sistematica ulterioara, costituindu-se chiar in: fundamentul acesteia.
in cadrul acestui ritual, despre care am amintit, sav~itorul este ins~i _j Jdeea identitatii dintre "sinele" individual ~i"Sinele" universal, doctrina
candidatulla initiere, care se aseaza pe rugul pregatit de el insusi, ~i karmica ~i nazuintele spre eliberare, ca ~i toate celelalte probleme
din acest moment el este ca si "mort" pentru lumea aceasta. Tocmai corelate cu aceste notiuni, postulau simultan 0 cercetare sistematica si
de aceea, eel ce acum se initiaza, cand va sosi momentul mortii sale minutioasa, dar si cautarea unor metode adecvate pentru rea1izarea
reale, fizice, nu vamai fi incinemt, ci inhumat. In continuare, candidatul adevaratei eliberari de sub imperiul acestei existente.
i~i da jos hainele purtate pa na atunci 377 ; e I renunta Ia 1id en ti1t
A W
Dintre multele scoli filosofice apartinfuld spectrului hindus, sase
a tea sa sociala, simbolizata de numele sau si, 0 data cu sunt considerate "ortodoxe", adicamergand pe liniahinduismului clasic
aceasta, la toate ~i inflexibil: Vedanta, Mim{llpSa, Sarpkhya, Yoga, Nyayaf~i
drepturile ~i Indatoririle fata de societate. Totodata, respectivul Vaiseshika. Din punct de vedere hindus, aceste "filosofii" c1asice san,
renunta la semnele care-l caracterizeaza din punct de vedere literal, "puncte de vedere" (darsanas), sunt socotite a fi cele sase
social (pieptanatura, vesmantul, cordonul sacru al brahmanilor aspecte ale unei traditii hinduse ortodoxe unice. Desi se contrazic
etc.), aceasta ruptura solemn! ~i simbolica fiind mult mai aparent, ele sunt percepute ca expresii complementare ale adevarului
sernniflcativa decat simplul abandon al avutiei materiale la care
sannyastn-.s I re fuza Sxa mal ai'b-a 378
. . unic asupra diverselor planuri ale constiintei hinduse in general, ca
x acces
Nimeni nu poate evalua cu exactitate cap sannyiisin-i, intuitii completive din diferite unghiuri ale realitatii unice. Fondatorii
calugan acestor curente, reali sau presupusi - Kapila; Pataifali, Jaimini,
~icalugante hinduse, exista in prezent in India. Statisticile oficiale nu Vyiisa, Gautama ~iKazada - artrebui priviti mai degraba cascoli in
sunt totdeauna convingatoare, pentru ca cei mai multi sannyasin-i se sine deeat ca indivizi, pentru ca, in afara numelor lor, nu se cunoaste
deplaseaza permanent intr-o parte sau alta a Indiei, unii dintre acestia nimic despre ei. Siitrele lor se constituie intr-un adevarat prolog al
revin dupa un anumit timp la familiile lor, iar altii locuiesc in zone unei hermeneutici ulteribare, fiecare dintre punctele de vedere
380
inaccesibile autoritatilor guvemamentale. Oricum, exista cateva zeci prezentate incluzand argumente impotriva celorlalte ,

de milioane de sannyiisin-i in India, ceea ce demonstreaza cert


379.Limba sanscrita nu poseda 0 vocabula corespunzatoare termenului european
vitalitateahinduismului, de "filosofie". Un sistem fiJosofic aparte se chearna dariana, ''un punet de vedere,
tntelegere, doctrina, mod de a privi lucrurile", RAdacina termenului este drS -
"a vedea", "acontempla", "a inte1ege", Vezi M. Eliade, lstoria credtntelor
~iidetlor
religioase: De la Gautama Buddha pana la triumful crestinismului, vol. II, Ed.
377. Ibidem, p. 364. $tiinpficl!i~. i Enciclopedica, Bucuresti, 1986, nota 9, p, 50.
378. M. Hulin, L. Kapani,loc. cit., p. 347. 380. Cf. H. Zimmer, Filozofiile lndiei, p, 411.
,.".".",,,.,,.,,",-<,,",,:~. Jndia.<~~~~~~:-"'.':~~-"",~"~~~~~~~a~u~,~,CO~m~p~le~xu~l~op~O~ZI~'1~iil~o~r:'~
2:1S~9
381
De altfel, Mircea Eliade afirma, in acest sens, c~arice pastrata, lucrarea nu poate fi ~iprima din aceasta categorie de texte,
tratat filosofic indian reitereaza concepte anterioare datei redictfuii tntrucat Badariiyana citeaza in textele redactate de el numele si
sale, de cele mai multe ori stravechi. Dadlintalnim, totusi, intr-un text conceptiile filosofice ale altor.numerosi predecesori ai sm. De pilda,
filosofic, 0 noua interpretare a unui concept deja impus, aceasta nu ',' ~".'comentand relatiadintre "sufletele" (atman-ii) individuale ~i"Sinele"
inseamna ca interpretarea respectiva n-a fost deja anticipata in alta . (Brahman) universal, autorul aminteste trei teorii diferite, purtand
parte. Mai mult, daca uneori se reuseste chiar fixarea aproximativa a numele celor care le-au lansat. Potrivit celei dintai, atman ~iBrahman
datei anumitor scrieri - ~iaceasta incepand doar din primele secole sunt identici dintotdeauna ~ipentru totdeauna; conform celei de a doua,
d.Hr. -, este aproape imposibil de stabilit cronologia ideilor filosofice ~~_iii.man si Brahman sunt, pana la eliberare, total distincti ~iseparati;
382
insesi. Satapatha- Brahmana afinna odinioara, cu titlu de glorie ~i in
resemnare, ca: "omul se naste intr-o lume confectionata de el insusi". fine, in opinia celui de-al treilea predecesor alluiBiidariiyana, "sufletele"
Sa vedem, asadar, cum "confectioneaza" sau cum "regizeaza" aceasta .individuale sunt de esenta divina, dar nu identice cu
384
lume sistemele filosofice religioase hinduse. Brahman
I Abordand analitic toate semnificatiile vedantine anterioare,
4.5.1. Vedanta Badariiyana urmarea probabil configurarea unei doctrine conform
careiaBrahman reprezenta cauza materiala si eficienta a tot ce exista
si, in acelasi timp, fundament al atman~ilor individuali. Aceasta
ii
I I

4.5.1.1. Vedanta presankariana interrelatie paradoxala dintre creatie Absolutul anonim, ascuns
inlauntrul unor Invelisuri perisabile" 5, este exprimata deseori in
Termenul vediinta (literal: "sfarsitul Vedet"; desemna "ghicitori" ~i "strofe enigmatice" ce amintesc, pur ~isimplu, de
poeziile uzual e dedi cate copn"1 o"r386 .
383
Upanisadele, care in mod cronologic succed textelor vedice Desi "
initial Vedanta viza ansamblul doctrinelor upanisadice, ulterior, mai o alta problema fundamental a abordata deja in perioada
precis inprimele secole d.Hr., aceasta notiune desemna "sistemul" presankariana 0 reprezinta relatia dintre Brahman, creatie ~i
filosofic (darsana) cu acelasi nume din randul celor sase existente in miiya. Mai vechiul concept legat de creatia cosmica, ca manifestare
acea perioada, Este vorba, in fapt, de acea Vedanta presistematica a fortei magice (maya) a lui Brahman, cade in desuetudine, 0
sau presankariana, existenta in perioada de dinainte de marele filosof preponderenta
Saokaratsec. al Vlll-lea d.Hr.), care are meritul incontestabil de afi deosebitacapatand de aceasta data maya, ca iluzie individuala. in
sistematizat aceasta doctrina filosofica, aceasta perioada, maya primeste mai degraba semnificatia de
Ceamaivechelucrarepastratadinindelungamistorieafiloso:fiei "ignoranta", "nestiinta" (avidya) $i e comparata cu visul. Astfel,
vedantine 0 reprezinta textele Brahma-s iiJra, atribuite lui "realitatile" multiforme din lumea exterioarareprezintaexpresiaaceleiasi
Biidariiyana si redactate pe la inceputul erei crestine, Cu toate ca
este singura 384. Brahma-Sisra, 1,3,21; M. Eliade, Istoria credintelor. ... , II, pp. 51-52.
385. Cf. H. Zimmer, Filozofllle Indiei, p. 278.
386. cr. Taittiriya.Aranyaka, I, 11,5; apud ibidem, p. 275:
381. M. Eliade.lstoria credintelor. ... II.p. 50. "Orbul a gasir giuvaerul;
382. Satapatha-Brahmana, VI, 2. 2, 27. , I I
eel tMl degete l-a ridieat;
383. Notiunea apare consemnata deja in Mtuuiaka-Upanisad, III; 2,. 6 ~i eel flir! grumaz si l-a pus la gat;
Svetiisvatara-Upanifad, VI, 22
~i eel flira.glas i-a adus laude".
1.60 India. ,Religie--p-mosofie - .-..,o+---- --..JIiDdulsmul sau "complexul epozftillor" , 161

"iluzii" (maya), casi continutul visurilor. Se contureazAtot mai adevaratul autorprincipal al rituaIurilor sacri:ficiale!?i al tuturor
pregnant tendinta de a deplasa tot ceea ce este considerat aparent celorlalte acte realizate de orice creature individuala nu este altul
"real" spre Absolutulnediferentiat ~i indivizibil, spre Unul- decat ~i Brahman, Absolutul anonim si atotprezent Mai mult deeat
387
Tot De aici ~i concluzia implacabilaca, dacaBrahman lnsusi atilt, acesta
este etema Unitate- Totalitate, inseamna ca nu doar cosmosul, .nu este doar faptuitorul saerificiului in sine;' el este prezent deopotriva
respectiv multiplicitatea obiectelor, este iluzorie (maya), ci in toate instnnnentele utilizate in indepIinirea sacri.ficiului respectiv, ca
~imultiplicitatea sau pluralitatea "sufletelor" individuale (iitman-ii). ~iincele folosite in indeplinireaatator altoraactivitati ale omului. De
Cumulta vreme inainte deSaQkara, maestrul vedantin Gaud.
apiida afinna ca pluralitatea "sufletelor" individuale este un simplu
_L ,_ a:'eme~ea, ~l~e identifica si se regi'ise$t~in ."animalul de sacrificiu",
..~ >~'"- respectivvictima legata de stalpul sacrificial ~i pregatita pentru a fi
produs al "iluziei" (miiya)388.De fapt, nu exista decat 0 singura ucisa, Ca atare, Absolutul-Brahman este simultan jertfitorul ~ uneltele
de jertfa - principiul atot{tezent, atotplitrunzator, universal, msufledtor
391
Realitate, 0 singura Fiinta, Brahman, iar cand sannyasin-ul aflat al intregii existente fenomenale Sacerdotul ofieiant, sacrificiul in
in
meditatie experiaza propriul sau iitman, el traieste in fond isacrificii. Fiintele vii. pentru mine, siivAllesc sacrificii;
lwnina flintele vii suntanimalele mele de sacrificiu;
x' 389 . ~itotusi eu sunt animalul de sacrificiu, legat cu :fi:3nghia., wnpland ll1treaga lume".
extanc a a umn etem prezent .
Brahman este, practic, autorul real al tuturor faptelor,
dar simultan impasibil fata de tot ce ise intampla oricarui individ in
sensul suferintei sau bucuriei. "Realitatile" traumatizante sau,
dimpotriva, exuberantepe care Ie traieste cineva in aceastaexistentanu
sunt pentru Brahman decat simple ''nwne'', "cuvinte", dar fiirli. ca
prin aceasta el sa se simta afectat cu ~va390.
.
, Se stie foarte bine ca in religia brahmanica ~ hindusa obligatia
fundamentals a oricarui credincios a fost ~ieste aducerea de sacrificii
pentru zei ~istr3mo~i. fu.sa, potrivit doctrinei vedantine preSankariene,
387. Cf. chiar ]Jgveda, X, 129.
388. Cf. Mii~(iiikya~kiirikii, II 12, 19.
389. M. Eliade, Istoria credintelor ... II, pp. 52-53.
390. Vezi TaittirijJa.Aranyaka, I, 11,3-4; apud H. Zimmer, Filozoflile Indiei, p.
275:
"Cuvinte (adica Nume), doar cuvinte, nimic altceva decat cuvinte, sunt
inmine. Nu sunt om, ~itotusi sunt barbat ~i femeie;
sunt Inradacinat in pi1rmint, ~i totusi rna mise nestAnjenit;
savarsesc acum sacrificii, am siiva.r~itsacrificii ~i voi slivar!?
sine ~izeii carora Ie este destinat acest sacrificiu, ca si
instrumentele folosite insavar~irea actului sacrificial, nu erau decat
tot atatea forme fenomenale asumate de Brahman.
o asemenea viziune asupra existentei presupune 0
depreciere sau chiar 0 anihilare a individului, 0 ignorare aproape
totala a evolutiei
individuale, a insusirilor unice ~ipersonalizante ale diversilor
barbatisi femei care alcatuiesc nucleul societatii contemporane.
Idealul ravnit de civilizatia brahmana vim tocmai anihilarea propriei
realitAp, anularea
de sine: fiecare era totul ~inimic392.
I

I 4.5.1. 2. Vedanta sankariana

Personalitatea cea mai reprezentativa a sistemului


filozofic Vedanta ramane, insii, mare1e filosof Sa1)kara (c. 780-
820 d.Hr.), caruia ii revine meritul de a fi sistematizat intreaga
doctrina a predecesorilor sm. El a alcatuit comentarii complete la
Upanisade, Bhagavadgitii ~ila Vediinta-siitra lui Btidariiyana,
dar si diferite

391. Cf. Bhagavad Gita, IV, 24: "Brahman este aducerea ofrandei, Brahman
este ofranda jertfita de Brahman; eel care mediteaza la sacrificiul lui
Brahman trebuie sl intre in Brahman;" apud ibidem, p, 276.
392. H. Zimmer, Filozofiile Indiei, p. 276.
sau "1:omplexul opozijiilor" 163
.: 'i~!:~~;.
lucrari care-i apartin in totalitate - prin noutatea doctrinelor ins~ in care.tocmai din cauza acestei izolari de substratul oricarei existente,
ele, cum ar fi: Upadesa-siihasr 1("InvatAtura in 0 mie de versuri"), nuare inmaterie de existentl deeat aparenta ~i se reduce la 0 simpla
iitma-bodha ("Iluminarea in atman") , Vivekac ii(liima.pi("Diadema ihizie (maya) 394.
discemsmantului") etc .. " ...,.~~""..~-.,.---~--",._"~---.--'~.~~"' '-"...~_ ._W" Pornind de la celebra formula tat tvam asi, "Acela estl
tu",
In scrierile sale, SaQk;ara a reusit sa traga ultimele coqse_cinte ' din gandirea upani~ca39S, SaJ;ikara considera Sinele (ii/man) drept
metafizice pe marginea misticii atman-Brahman ~isa creeze astfel un unica realitate si apreciaza ca toate celelalte lucruri nu sunt pecat
sistem teologic eu 0 putemica amprentamonlsta, panenteista. Conceptul produsul fantasmagoric al nestiintei, al ignorantei (avi4YO).Cosmosul
sau fundamental este advaita ("non-dual~~t~~:'),,~~dif~reEti~~.~~ " _, co' _._...,.,~ ~i, in ansamblul sau, este un efect al ignorantei, ca ~i"eu-l" interior
non-distinctia lui Brahman absolut. Acest principiu universal este (ahaokaray; identificat totdeauna in mod eronat cu Sinele. Iluzia
impersonal ~inon-calificabil; toate atributele pe care incercam sa i Ie ,; (maya) deruteaza permanent facultatile noastre de perceptie,
conferim nu sunt altceva decat simplenegatii ale finitudinii. Pluralitatea cunoastere ~iintuitie, Adevaratul Sine transcende mai mereu posibilimple
lumii aparente este rezultatul "iluziei" (maya), 0 notiune intalnita chiar obisnuite de cunoastere, Dar atunci cand este realmente cunoscut, nu
in cele mai vechi Upanisade ~i in Vedanta presankariana. Cauza mai exista nici un fel de ignorantA(avidya) sauiluzie(maya),numai
primordialaa acestei iluzii este avidya ("ignoranta", "necunoasterea"), exista vreo distinetie intremacrocosm simicrocosm, futreindividualitate ~i
care tine "sufletele" individuale in stare de "prizonierat" a ciclului totalitate396, inconcluzie nu mai exista lume.
remcamarilor.Sa.(lkaraestedeparereca,multimainstanj8,ignoran ta,-,",,,""M .,;,',"~ "" .. _, ., Ignoranta (avidya) nu are, insa, doar 0 simpla
conotatie i~i are radacinile in insusi Brahman, 'inlParameJvara ("Stapanul negativa, eanu este un principiuexclusiv negativ, ci si 0
forta pozitiva
97
suprern"), desemnat in acceptiunea upanisadica drept mdyiivin (Sakti/ care produce iluzia lumii ~i cele "cinci invelisuri" ale
398
("Vrajitorul"). Toti cei care ajung sa perceapa "iluzia" (maya) lumii acesteia . Sub aspectul dimensiunii sale negative, avidya mascheaza
fenomenale atat de diversificata ~i "non-dualitatea" (advaita)
adevaratului "Sine" (Brahman 1se pot considera eliberati ~i se vor 394. J. Filliozat, Filozofiile Indiei, ed, Hurnanitas, Bucuresti, 1993, pp. 65-66 .
393
contopl . dupa moarte cu aces ta. .
;0::
395. Cf. Chiindogya-Upanisad, VI, 1; VI, 12-13.
In gandirea sankariana, singura realitate pura, existenta in sine 396. "Eu nu m-am nascut; cum ~ existe atunci nastere sau moarte pentru mine?"
si prin sine, este Brahman; el exista tara calificare (nirguJ)a), tara "Eu sunt aerul vital; cum sa existe atunci, foame sau sete pentru mine?"
Vezi SaJ)kara, atmapancaka; 2; apud H. Zimmer, Filozofiile Indiei, p. 309.
specificare (nirvisesa), tntr-o stare izolata(kevala) de orice forma
397. Notiunea provine din ri1di1cinasak - "a fi capabil" sau "a avea puterea de
particulara, Fiind substratul unic, comun oricarei realitati, Brahman a face ceva"; cf. H. Zimmer, Mituri $I simbolurt.i., p. 29.
este "sinele" (atman) imanent oricarei fiinte psibice. De asemenea, el 398. Cele "cinci lnvelisuri" sau straturi psihosomatice suprapuse sunt
este substratul intregului Univers, pe care-l creeaza prin transformare prezentate foarte clar in Veddntasiira, alcatuita de calugarul Sadananda, care
(viv(jl1'ta)n. u prin evolutie (pari.(1iima)t,ransmitand lumii a trait in secolul al XV-lea d.Hr.: materia grosiera (anna-maya-kosa) sau
fenomenale propria-i realitate. $i pentru ca e izolat, In unicitatea sa, de ~'inveIi~uI(kosa) facut (maya) din hrana (anna)"; "inve1i~ul format din fortele
vitale"!'(priiJ)a-maya-kosa); "Invelisul fiicut din minte ~i simturi" (mano-maya-
pluralitatea lucrurilor, el ramane in permanent! transcendent fat! de
koJd); "invelisul ~cut din lntelegere'' (vijiiiina-maya-kosa); ''''mveIisuI ~cut
aeeasta hime, din fericire" (iinanada-maya-kosa); apud H. Zimmer, Filozojiile Indiei, p. 278.
393. Fr. Heiler, op. cit., p. 252.
164 . . ~.d "'" .---India.-ReUgie ~mQsofte
r
J::' _ -BinduisrDuI SBU "complexul opozitiJJor" 165
Sinele, "intocmai cum un petic de normascheaza soarele,,399, iar ca .- niei 0 proba; daca ar putea, ar fi un lucru real,,401. Dimpotriva, ea
principiu poZitivproieqteazi plmalitatea existent! incosmos, agitandu- este
0 impresie falsa (bhriintz). "AceastA falsa impresie nu are suport real
ne simturile si capacitatile mentale, prilejuind suferinta ~ifascinandu- ~i este contradictorle fatA de orice rationament", subliniaza acelasi
ne~tasimplis1A~iderut:atAdetOtfelu1deriimicUriitiutile~paSagere ":"- ..... filosofvedantin, "Eanu poate rezistaactiunii rationamentului,
dupa
~i:tam substanta, cum tfici intunericul actiunii soarelui,,402.
Inmod paradoxal, subliniaza H Zimmer 400, adevarul acesta!i<. Trasanirile omului "eliberat in timpul vietii" (jiVanmukta) sunt
despre ignoranta (avidya), atat de vehiculat de scoala vedantina, nu
poate fi cunoscut, intrucat atata vreme cat
. I
descrise in multe din textele elaborate de scoala vedantina, De fapt,
cineva mmane subjugat in.".,<~~=r"",,,:~.ele contureaza profilul idealului suprem al "omului divin pe prunnt".
limitele ignorantei, aceasta ins~i se constituie in orizontu1limitativ al -1 Daea ar fi sa comparam acest ideal cu altele din istoria umanitatii, i-
gandirii respectivului. Iar asa-numitii inte1ep1:i"stiutori" nu pot cunoaste am gasi similitudini cu acela aI patriarhului evreu, filosofului-atlet
grec, niei ei acest adevar din cauza faptului C8., de indata ee constiinta lor stoicului-soldat roman, cavalerului din Evul Mediu,
gentlemanului din
devine identica cu Brahman, ignoranta (pentru el, eel putin) nu mai secolul al XVIII-lea, omului de in!! obiectiv, monahului, raiboinicului,
403
exista, Din acest motiv, se poate spune ca necunoasterea - impreuna regelui sau inteleptului erudit confucianist
cu lumea ei - exista si, in acelasi timp, nu exists, Oricum, din aceasta Un asemeneaom "eliberaf' ~ "iIuminat",menponeaza dUugaruI
perspectiva, ea ramane 0 enigma, un mister, chiar intr-o masura mai Saddnanda in Veddntasiira 404, se comport! asemenea unuia ce
mare decat insusi Brahman. ;,'..,~ < ,,,.
a-, ,." '~J asista la un spectaco I de magie, cunoscand faptul c! totul este
un Ignoranta (avidya) este absolut inexplicabila prin ~i natura
ei, dat fiind ca ea nu poate fi demonstrata prin rationament; de altfel,
percepe
, r
seenariu, 0 iluzie a simturilor, fliuritA de arta rnagica, Daea totusi el
ceva, nu considera ciie cevareal. "Iluminatul" vedantin nu

rationamentul insusi nu poate fi separat niciodata de ignoranta, Orlce ~i nu se straduieste sa perceapa ee se intfunpHi In jurul sau, intrucat
incereare de analiza a ignorantei prin interrnediul raticnamentului este stie ca nimic nu e de vazut, ca orice efort in acest sens il conduce pe
0 curnva similaracautarii intunericului cu ~utoru1 intunericului. In acelasi linie gresita, Desi, paradoxal, el i~i percepe propria individualitate,
in timp, ea nu poate fi demonstrate nici prin intermediul cunoasterii, deplina libertate, in lurnea aparent reala, totusi el nu-si observa
nici
indiferent daca aeeasta este inteleasa ca una rationala sau pe baza de macar propriul trup, nici lumea din care face parte, pentru ca e perfect
intui tie, fiindca, odata cu trezirea cunoasterii, nu mai exista constient ca ambele sunt iluzorii, sunt simple trucuri fenomenale ale
necunoastere. "Caraeteristica propriu-zisaa ignorantei", afirma filosoful rationamentului. De fapt, inaceastaipostaza, el reuseste sa se detaseze
vedantin Suresvara, "este pura ei inteligibilitate. Ea nu poate suporta deopotriva de propria-i personalitate ~ide toate eele eu care vine in

l
limpede devine vizibila
399. Vedlintasiira, 52;omului, potolestep. chinurile
apud ibidem,
mai lnalt grad"; apud ibidem, pp. 278-279.
279; ef. setei si Imparte
SaQkara, fericire in eel
VivekacildamaJ)i, I 403. H. Zimmer, Filozofille Indiei, p. 295.
contact,neidelltific8ndu-seniciodatapesinecusine~i
404. Vediintasiira, 219; apud ibidem, p, 297.
saueuorice
149~150: "Acoperit de einci Invelisuri, produse de propria-i putere, Sinele nu
400. H. Zimmer, Fllozofiile lndiei, p. 282.
It ,
401. Vezi BrhadiiraQyaka-viirtikii, 181. Suresvara a fost diseipolul direct
straluceste - ca apa dintr-un rezervor aeoperit de mase cornpacte de rogoz lui SaJ)kara; apud ibidem, p. 283.
(produse de propria-i putere). Cand rogozul este indepilrtat in tntregime, apa 402. Nai~rmyasiddhi, 3, 66; apud ibidem.
. .:
.
' I ' ~ . . ,~ .c ,. ; .
. "~ ' f " " " ' "
. ..
, ,- ' .
:166", .' ..,' -c~a:~~~'filosot1e ,-_. _ ". .,._'--Binduismul,sau "complexul epozitiilor" 167

altceva din cate i se pare ca vede. "Desi are ochi, este asemehea .;;;;,.. unui "eu" iluzoriulaun''tu'' lafel deiluzoriu Practic,lmneafenomenaIaa
cuiva faraochi; desi are urechi, el este asemenea cuivafara urecbr~05. distinctiilor afost anulata, eaafost de~it.a. De acum, "sinele"
(iitman) Vedantinul eliberatfncadintimpulacestei vietinu-simai proPtme iil~yidual seregaseste pede-a-mregul in"Sinele" (Brahman) absolut. El
...,.,.~ alteevadecasaducala bID1~experimentul efectelor kannei acumulate si-a descoperit "izolarea i integrarea (parama-kaivalya) in
suprema"
din existenteleanterioare. BIle experimentea:zApe acestea "ca peun capitol ' lumeanon-dualitatii, i:ntruc3telestetotaIitatea De aiciinainteelmmanepentru
tenninalalbiografieisalefenomenale".Letrai~realmente,dartarasa totdeaunainaceastastarefinalf01.
se identifice pe sine i:nsui cutrupul, minteasi sentimentelece le constituie 1.
:::~~~:~~~~~~~=:::r: : : ~f:;:~~~,
4.5 .2. M

~ ~
imcllps ii

AInesenta sa, si.stemuulMt-m- aipsa ~A mcearca-xSIa.~amureasca


-
ceea ce ise intfunpla, fala de tot ceea ce se petrece in personalitatea
sa semnificatia aspectului liturgic al Vedelor; este un fel de ~tiinfa
sacerdotala scolastica, ce defineste tiparele "ortodoxe" ale vietii liturgice
fenomenala Sinele sau joaca rolul de luminator al personalitatii sale
brahmanice. Prima prezentare generaJA a acestei doctrine filosofice 0
de care tocmai s-a detasat doar in scopul intret]nerii trupului, ci nu
gasim in Mimii.rpsii-Siitra lui Jaimini ~idateaza din perioada anilor
pentru a dobandi vreun bine, vreo placere a simturilor sau vreun alt scop 409
temporal. Respectivul accepta aceasta ipostaza ingrata pana
inmomentul in care
200 I.d.Hr. - 200 d.Hr. La inceputurile sale, sistemul filosofic nu
efectelekarmice anterioare se epuizeaza Infine, dupB.ce aceste efecte
s-
tnveterata, panli cand se uzeaza, sunt cele care conduc la fapte
au epuizat.rrespiratiavitala (pr~) se dizolvain Supremul Brahman, virtuoase - lntocmai cum deprinderile de a manca, donni $i umbla
care este Fericire Uuntrica,,406. in acest moment, nu mai exista nici 0 rliman asa cum erau inainte de zorii cuno~terii. Sau, dimpotriv!,
forma de ignorantA(avi~a), numai existaefectele acesteia, dispare einevapoate deveni total indiferent la orlee actiune, fie ea bun! sau rea".
orice fundamental vreunui "ell" iluzoriu, Sunt anihilate toate Vezi UpadeSa-sahasri, 5; chat .in Vedantasara, 221; apoi. Vedantasara,
222; apud H. Zimmer, Filozojiile Inaiei, p.298.
fimctiilesimturilor care vehiculeaza diferitele impresii ale obiectelor
406. Vedantasara. 226; apud ibidem, p. 299.
exterioare, ale lumii inconjuratoare, dispare iluzia constiintei de sine,
pentruca este absorbita completamente relatiaeu-tu, survenitam
urmaraportarii permanente a
405. Vediintasdra, 220; apud ibidem. p. 298; "Cel care nu vede nimic ill stare
de veghe, e ca ~i cum ar fi In somn flir! vise; care, desi percepand dualitatea, 0
experimenteaza ca nonduala; care, de~i angajat ill activitate, este inactiv; acela,
si nimeni altul, cunoaste Sinele. Acesta este adevarul"; "in cazul unui adevarat
ins, singurele lnclinatii ascunse ce mai raman, in confonnitate cu obisnuinta
viza nici un fel de lnvatatura privind eliberarea omului; abia de prin
407. Ibidem, ibidem; cf NirvilQaSakta,3, 5: "Nu am l.lli'l~i aversiune, nici atasament
patimas, nici Iacomie sau amagire. Nu sunt stl!.panit nici de egotism, nici de iubire de
sine. Nici pretentiile codului ritualic al datoriilor vietii (dharma), nici scopuri
murdare (artha), nici dorinta a vreunui fel de placere (klima), nici libertate atins! sau
abandonata a carei cautare se cere (mo~a) nu-mi apartin, Sunt Siva, a carei fiinlAe
spiritualitate ~i fericire, Sunt Siva, fiinta in veci pasnica ~i desavar~it!.
Pentru mine nu exist! moarte, frica, deosebire de casta. Nu am tat!,
marna, nastere, rude sau prieteni. Pentru mine nu exista nici illvltAtor, nici elev, Eu
sunt Siva ("'Pa~nicul"). a carui forma (riipa) este spiritualitatea ~iferlcirea"; apud
H. Zimmer, Filozofiile Indiei, pp. 309-310.
408. Termenul mima.rpsa tnseamna literal "cugetare ada.ncli, consideratie,
reflectie, expunere" si, aplicat la filosofie, "reflectie despre sau expunere a
Vedelor", Pornind de la aceasta semnificatie, se contureaza doua mad directii in
cadrul aceluiasi sistem filosofic: 1. piirva-mimiupsii ("prima reflectie;
expunerea primei parti [a Vedelor]") sau karma-miinaJpSa ("studiul actiunii
[ritoo.le]") ~i2. uttara-miina.rpsa C'a doua reflectie; expunerea ce]ei de-a doua p!
l1i[a Vedelor]") sau brahma-miinaJpSii ("contemplarea lui Brahman"). Vezi
k Zimmer, Filozojiile Indiei, p. 411.
409. Cf. A. B. Keith, The Karma-Miinll.rpsa, The Heritage of India Series,
London-Calcutta, 1921, pp. 2-3.
-~ India .. ReUgie-i-"filosofie
'T-
~~. JIinduismul sau ncomplexul opozitiilor" 169
--------------------------------------~~-----
secolele VII- VllI d.Hr. Cumva, spune H Veda:'~ "Trebuie sasav~ invatarea Vedelor,
descoperim in cadrul 411 ritualul bali finale dnpa Incheindu-se astfel
sistemului diferite idei Zimmer , stadiul de ucenicie
studierea Vedei". Apare
legate de aceasta metoda folosita (brahmacarin).lntr-o
tnsa 0 Indoiala legata de al
problema. de catre primi\instan~ s-arputea
do ilea enunt, pentru ca
Pentru Mimarpsii este similara crede ea baia ritualA
apare intrebarea daca
MlmCllTJSii,Veda nu este metodei scolastice utilizate ar trebui sa succeada
ritualul imbaierii trebuie imediat inv!f8rli textelor
0 simpla tiinta, 'suma a de catre Toma d 'Aquino.
sav~it imediat dupa vediee. Totusi, apare
prescriptiilor ritualice, ci Astfel, unitatea sau
ea este 0 entitate vesnica, subdiviziunea ei , 'replica: studierea reala a
410. J. Filliozat; op. cit., pp. 59-
deci necreata ~i exista de elementara este Vedelor nu poate fi
60.
realizata printr-o simpla
la sine ~iprin sine. Toate adhikaraaa (''rubricii''), 411. H. Zimmer, Filozofiile
Indiei, p, 412. citire a textului. De aiei
speculatiile si critieile avand cinci componente: in
412. Cf. R. Garbe, ~isolutia finala, coneluzia
aparute pe parcurs Incep primul rand se enunta 0 "MirnlIIl1sli', in: 1. Hastings real! ~iveridica: baia
doar dupa ce a fost admis propozitie; apoi este respinsa (ed.), Encyclopaedia ritualica trebuie amanata
postulatul vedic ~iele nu indoiala legam de cflteligion panii cand studiul Vedelor
se exercita decat asupra corectitudinea ei; in al and Etics, vol. VIII, New York, ilmaturizeaza suficient pe
1928, p. 648.
implinirii ritualurilor si treilea rand, sunt scoase eel ce se initiaza, pan!
interpretArii detaliilor lor. in.evidenta metodele de eand ueenieul ajunge la un
in aceasta situatie, insa, tratare; in al patrulea rand, .
stadiu de perfectiune 413.
concluzioneaza promotorii acestea sunt respinse; ~i,in Spuneam putin
MimiiJpSii, oriee fine, este scoasa in ~rim
comentariu, orice mai inainte ca Veda este 0
plan situatia reala, ca 0
interpretare eapatii un entitate vesnica, necreata
concluzie inevitabila a
caracter dirijat. lii existenta de la sine. De
intregii discutii" . De pilda,
Discutia in sine aceea, filosofii Mbniiq1Sa
in Sisra I-a ne sunt enuntate
sustin infailibilitatea
comports enunpil dona propozitii: a) studiul
textelor vedice ~i 0 teorie
obiectului sau (vi~a), eel Vedelor este absolut
a semnificatiei acestora ca
al indoielii ce poate obligatoriu pentru eele trei
inerenta tn sunet: in
surveni (sa.rpaya), eel caste superioare; b) dharma
("randuiala tuturor
acceptiunea lor, sanscrita,
al unei prime pozitii
lucrurilor'') este un subiect de limba sacra a Vedelor,
considerate a fi cea a
studiu adecvat Primul enunt cumva asemenea limbii
obiectorului (p
se regaseste eu prisosinta arabe a Coranului, nu este
iirvapak$G),eel al unui
nici pe departe 0 limba
raspuns in preceptele vediee:
istorica bazata pe 0
(uttarapak{la) si, in final, "Trebuie sa studiezi
concluzia(siddhiinta)410. conventie, ci 0 emanatie a
Absolutului, a Fiintei chiar spune ca aceasta 110~
(sat) in sunet (sabda); reciprocitate defineste in foe, in vreme
asa se explica forta dharma, ordinea socio- ce ele trimit, la 4
mantrelor saere ~ia cosmica de care sunt
randul Ior, ploaia
imnurilor vediee de a responsabili mai ales
atat de neeesara
accede la adevar ~ide a brabmanii: divinitatile
supravietuirii
aveaefecte magice. Tot depind de finnul
lumii etc. Tocmai
din aceasta potenta ofiandelor saerificia1e
de aceea, este
deriva, practic, ~i aruncate
efectele sacrificiului, ci deci cumva
nu din interventia paradoxal
413. Volumul lui Jalmini
vreunor divinitati, pentru - MimiiJl1Sii-Siltra - contine
vreo cincisprezece asemenea
eli, desi ofrandele sunt "rubric]" (adhikaraQa),
aduse unor zei, totusi redactate in douasprezece
zeii insisi sunt la cliI1i. Vezi'A. B. Keith,op.
rndullor sustinuti de cit., pp. 4-5.
I
forta sacrificiului in 414. R. Garbe, ibidem, ibidem;
sine. Se poate spuna c! H. Zimmer, Filozoflile Indiei,
Mimiiq1Sii ignora pp. 412-413.
existents unui
Dumnezeu, dar aeest
fapt se interfereaza
Intrueatva aici, ca $i tn
celelalte sisteme
filosofiee hinduse, cu
credinta in diferite fiinte
supranaturale atilt de
prezente incredinta
populara indiani\414.
Desi Miinarpsii
acorda tot mai putin8.
atentie zeilor vedici,
totusi exista pe mai
departe 0 reciprocitate
de servicii intre acestia
~i oameni; se poate
faptulcafiloso:fiiMiiniirpsii~WlgsareducarolulzeilorpAnalaayedea Prima sistematizare a filosofiei Siirpkhya419 apare prin secolul
,,-.-~-~."inei doar niste simple "nume" ~i sa puna accentul pe sacrificiu. al V -lea d.Hr. ~i ii ap~ne lui Isvara Krishna, autorul cunoscutului
infapt, . tratat Slirpkhya-klirikii 20. Desi redactarea sistematica a doctrlnei in
sacrificiul in sine dobandeste semnificapa unei tehnici care asigura sine se realizeaza relativ tarziu, totusi terminolo~a pe care aceasta 0
fericirea in cer ~ipe pamant, dupa cum yoga asigura eliberarea, Este foloseste este atestata deja inKatha-Upanisad'" ,adicli in secolul al
evident caMimii.rpsii sehimba semnificatia sacrificiului clasic tocmai
. 415
_~. .~. ~n~C:!-~!~a sljP:raVl$irea acestuia . IV-lea t.d.Hr.422 Mult mai tfuziu, apar diferite comentarii la Siirpkhya-
Filosofii Mimlz.rpsliresping institutia "remmtarii" (sannyiisa), --1 kiirikii, intre care cel mai interesant este Sarpkhya-tattva-kaumudi
ca ~i orlce forma de religie devotionals (bhakll), tocmai pentru faptul allui Vacaspati Misra (secolul al IX-lea d.Hr.); un alt text important
ca-i golesc pe zeii vedici de orice realitate, punand in mod paradoxa! este Slil'/]khya-pravacana-s iitra (probabil, in secolul al XIV -lea
pe primul plan rlturile sacrificiale. Idealul de umanitate propus de ei d.Hr.), cu comentariile lui Anirudha (secolul al XV-lea d.Hr.) si
416 I I
este, in fond, dupa cum afirma M Biardeau , destul de sarac, Vijnanabhik~'U (secolul al XVI-Iead.Hr.).
aproape caricatural, prln faptul ca ei se incapataneaza sa respinga Siirpkhya presistematica, asa cum poate fi ea reconstituita,
orlce transcendenta, Pe ei nu-i intereseaza decal omul, dar este yorba de pilda, pe baza anumitor pasaje din Moksa-dharma, este socotita
_' ..,,"",""d"e omul societatii lor, al bunei societati brahmanice, al drept un fel de gnoza eliberatoare, alaturi de Yoga, care este 0 tehnica
castei "" . . brahmanice superritualizante, aa cum apare el intruchipat eminamente practica, Siirpkhya nu este altceva decat 0 perpetuare a
in casta brahmanilor, omul asa cum exista in ei ~i~i ~i nu asa cum artrebui sa filosofiei upani~ce, punand Wl accent preponderent pe rolul decisiv
fie sau cum l-ar visa ei.
419. Literal, siiqJkhya inseamna "doctrina numerelor", facand aluzie la caracterul
Filosofia Mimiirpsli respinge insa nu doar existenta zeilor,
dualist, respectivpluralist al acestui sistem filosofic, Vezi Fr. Heiler, Die Religionen
reducandu-i pe acestia la simple "nume" conventionale, ci ~i ideea derAfenschheu,p.155.
creatiei ~i distrugerli periodice a lumii, Exista un proces constant de 420. SllIpJchya-kiirikii ("Versurile memoriale - Siirpkhya") a fost tradus ~i in
I
. devenire ~inimicire, dar nici un fundamentpentru sistematizareaacestyi limba romana: vezi SiiJl1khya-kiirikii, trad. din limba sanscrita, comentariu ~i
proces in genul cielurilor de evolutie ~iinvolutie presupuse dedharmd note explicative de Sergiu Al-George, cu 0 prezentare de S. Dasgupta, Societatea
Inforrnatia, Bueuresti, 1993.
~l satpsa-ra cosrmc a _417 . M'ai m ul t, oso fie aduce argumente 421. Cf. Katha-Upanisad, II, 18-19,22-23; III, 3-4,10-11; VI, 7-9 etc.
aceasttaafil
specifice ~i impotriva scolii nihiliste SUn(;aViida din budismul 422. Se afirma c! filosofia Siirpkhya ar fi fost fondata chiar de un stant semi-
Mahiiydna, afirmand cu tarie realitatea lumii 18. mitic, Kapila, care ar fi ramas in afara adunarii traditionale a sfintilor ~iintelepplor
vedici, ca un "iluminat" de sine statator. Desl nu ajueat un rol deosebit in mitul
indian ca multi alti mari filozofi, totusi puterea sa miraculoasa este recunoscuta
415. Cf. M. Biardeau, Hindulsmul, pp. 43-44. intr-un episod din Mahiibhiirata (Ill, 107). Numele sau, Kapila, Insemnand
416. Ibidem, pp. 99-100. "Cel rosu", este un epitet evident al soarelui ca si al zeului Vishnu. Daca avem
417. A.B. Keith, op. cit., p. 61. in vedere influentasa in perioada lui Afahavira (intemeietorul religieijainiste) ~ia
418. Ibidem, cap. II-m~ lui Buddha. se poate presupune cl a t:I'iit inainte de secolul al VI-lea Ld.Hr, Vezi H.
Zimmer. Filozofiile Indiei, p. 194.
~
.~;
.
.;;;;.t .
172 ~,,--India. ReJigie "ii tllosofle' -,"-+--_ .._-,-Hinduismulsau ."compiexul opozitiilor" 173
423. Cf. M. Eliade, Istoria crediruelor.... , II, p. 54.
al cunoasterii inrealizarea eliberarii individuale. Originalitatea 424.0 analizl pertinentagasim chiar inSatapatha-Brlihmana, X, 1,3,4,
primilor maestri Siirpkhya consta, de fapt, in convingerea lor ca unde
adevarata "cunoastere", "stiinta", rezulta din analiza riguroasa a este divizat in trei coroponente "nemuritoare" ~itrei perisabiIe,
''muritoare''.
structurilor si dinamicilor "Naturii' (pralqtt), a viepi ~iaCtivitAtii
psihomentale, pe de 0 parte, secondata de experienta prezentei
23
Sinelui universal, a Spiritului absolut (purusha/ , pe de alta
parte.
Foarte probabil, originea sistemului SiiJpkhya trebuie cautata
'''''''"''''=' inanaliza componentelor umane cu scopul de a face distinctie

intre acele elemente de care omul se detaseaza in momentul mortii


~icele
''nemuritoare'', adica 424 acelea care insotesc "sufletul" in destinul sau de
dincolo de mormant . Mai exact, "originile" Siimkhyei tin de 0
problema de natura strict mistica, respectiv: ceea ce subzistii din om
dupa moarte, ceea ce constituie adevaratul ~i nepieritorul Sine,
e Iemen tu1 etern al onri\A~xJ._w.:m diVI'd
425

ConformSii1Jichya, exista dona principii universale contrapuse:


~:."'."p"e'. de 0 parte, "spiritul" (purusha), numit i monada vitala (iitman-
ul), "sinele"saupu.rps-ul,
"omul"msine),iar~dealtiparte,materiaprimordia1a
(pralqtz), ambele fiind eteme. Purusha este entitatea viemascatiiindaratul
~iinlauntrul tuturor metamorfozelor vietii noastre afIate intr-o totala
dependents, In interiorul fiecarui individ, monada vitala autoradianta
ilumineaza toateprocesele materiei grosiere, sausubtile, respectivprocesele
vietii~iconinteideorx>1riva,~masuraceacesteasederuleazaininteriorul
organismului. In sine, aceastarnonadanu are niei forma, niei continut, Ea
nu are insusiri ~iparticularitati, pentru ca acestea tin de materie. Nu
are
inceput sau sf'~it, este etema ~i raracomponente sau diviziuni; de
altfel, se stie ca tot ceea ce este compus este supus devenirii
~idistrugerii. "Spiritul" este neatasat ~ilara contact, absolut
impasibil, neinteresat ~ neimplicat. si caatare niciodata efectiv in
dependenta, nieiodatarealmente eliberat, dar etem liber, intrucat ehberarea
ar presupune 0 stare prealabila
generis purtand nwnele de yogyat~33 ~icare semnifica un fel de
de dependentA, farii a se puteaspune insa cliomullluntric ar fi a:tins de 0
atare dependenta, Se poate spune ca once om dispune de 0 libertate 426. Cf. H. Zimmer, Filazofiile Indiei, p. 196.
real!permanents, vesnic prezenta, daraceastanueste efectiv reaiizatli, din 427. Expresia nett, nett: "Nu asal Nu asal" din Bthaddrauyaka-Upanisad, lIt,
cauzaconditlei sale tmbulente, iluzori1426 .. 9,260 regasim, de pilda, inSliI/1khya-Siitra, III, 75. .
428. SlilJ1khya-klirikii, 19.
~i dtman din Upanisade, purusha este absolut
Ca 427 429. Cf. B,nadliraQYaka-Upani~d, IV, 3, 15; Svetasvatara-UpaniiOd, VI, 2;
inexprimabi1 . Toate "atributiile" pe care incercam sa i Ie conferim
Slirpkhya-Siitra, I, 147. .
capata un caracter negativ. "Spiritul" ins~i este eel care vede, 430. SliIpkhya-Siitra, I, 146.
. "martorul' (siik$in), dar un "tna:rtor"totdeauna "izolat" (kaivalyam), 431. Ibidem, I, 162.
"neutral", un simplu "spectator" inactiv 428.Autonomia ~i impasibilitatea 432. Vezi SlilJ1khya-klirikli, 19.
spiritului sunt epitete traditionale, constant repetate in texte 429.Fiind .433. Invocandu-I pe Vyasa (,d Yoga-Siitra I, 4) ~ipe V~caspati Misra (ibidem
~l Tattva-Kaumudl; 31), care afirma ci1 aceasta "apropiere sui generis nu are
ireductibil, lips it de calitati (nirguuatvaty; purusha nu poseda
inceput", Mircea Eliade sustine eli 0 atare "apropiere" nu se datoreaza unei
"inteligenta", (ciddharma) 430,pentru cli e lipsit de dorinte, Dorintele anume corelatii spatiale sau ternporale intre Sine ~i inteligenta (buddhl); in fapt,
nu sunt eterne, ele nu aparpn deci spiritului. Spiritul este vesnic liber 431; este Yorba de 0 yogyata, respectiv de 0 corespondenta de ordin metafizic intre
"starile de constiinta", fIuxul vietii psihomentale Iisunt completamente purusha ~iprodusuI eel rnai subtil, eel rnai rafinat a1 Substantei, buddhi. 0
straine. Daca to~ipurusha ne apare ca un fel de "agent,,432, acest
lucru sedatoreazaatat "iluziei" (miiyii) omen~ cat ~iunei "apropieri" sui =aseme~e~ "apropiere", :tUndamentaUi pentru intreaga filosofie indiana fn general,
aslT~lllatlide catre sistemele Slirpkhya ~i Yoga instinctului teleologic al materiei
primordiale (prakrtl) care, involuntar ~i inconstient, "lucreaza" pentru eIiberarea
oroul
425. M. Eliade, Yoga.Nemurire $ilibertate, ed. Humanitas, Buctl1'e$ti, 1993,p. lui purusha. Vezi M. Eliade, Yoga. Nemurire # libertate, pp. 49-50, n.2.
19.
174 India. Religie i filosofie ...Binduismulsau "complexul opozipilor" 175
:\,

armonie pr~s~abil~ta intre cele d~ua ~itati ~iame~ o~use:"sinele concomitenta a altor "spirite eliberate" ~ia "spiritelor aservite". Mai
(purusha) ~1 inteligenta (buddhiy; aceasta din urma nefiind altceva mult decat atat, in aceasta sitnatie, nici moartea, nici viata, nici
decat un produs foarte subtil al materiei prlmordiale (pra/qh),4~. diversitatea de sexe ~ide actiuni etc. nu ar mai fi putut coexista 436.
Potrivit conceptiei Saqidrya,purusha este 0 entitate imateriala, Dupa cum spuneam, materia primordiala (prakiti) este la fel
care incontrast cuatman-ul vedantinnu cunoartenici fericirea, niei puterea de reala si eterna ca i spiritul (purushay; cu toate acestea, in contrast
de a actiona in calitate de cauza material a sau-eficienta intr-o anume cupurusha,pralqti este permanent dinamica i creatoare. Desi perfect
imprejurare. ElnuinseatnnActm~aceva,eriecreativ sinuseextinde, ,j omogena, materia primordial! poseda, totusi, treimodalitsti de
nu ~e transforma ~i nu produce nimic; nu e absolut deloc copartas Ia existent! (guQa): a) sattva- ca lumina si
, suferintele, posesiunile sau sentimentele umane, ci prin ~i natura sa I intelepciune;,b),rajas;::caenergie
este "absolut izolat" (kevala), chiar daca pare implicat in viat! din cauza motrice ~i activitate mentala; c) lamas - ca inertie ~i obscuritate
aparentei sale asocieri cu "atributele conditionate ~ limitative" (upiidhis), psihornentala, Toate aceste trei modalitati de expresie apraJqti au, prin
constituente ale trupurilor grosiere i subtile, prin care sereflectain spatiu unnare, un dublu caracter: pe de 0 parte, obiectiv, intrucat ele se constituie
si timp, Fireste, din pricina acestor upadhisi.purusha este asimilat unei Infenomene ale luminii exterloare si, pe de alta parte, subiectiv,
fiinte ''vii'' (jiva), pih1IDd a fi inzestrat cu receptivitate i fiindca
437
spontaneitate, respiratie i toate celelaIteproceseorganice, dar ineele din sustin, alimenteazasi conditioneazafluxul psihomental
urrnael ramane Dupa ce depaseste starea sa primordiala de echilibru perfect
absolut impasibil i intangtbil435 (ali.l)ga, avyakta) i capatacalificative determinate de "instinctul sau
Ignorand mecanismul vedantin, StlIpkhya sustine, paradoxal, ca teleologic", materia originara (prakm) apare sub forma unei mase
exista tot atapapwusha cap oameni. Darfiecare purusha este 0 monada energetice (mahat, "eel mare,,)438. Prinsain procesul evolutiei (pariuimdy;
complet izolata, in1:n.cltadevaratul Sine nu poate aveaniei unfel de contact ea se transfera din simpla ipostaza dernasa energetica (mahat) Incea de
cu lumea inconjuratoare, derivatA din materia primordiala masa unitara aperceptiva (ahaIPkiira),lipsitA totusi de 0 experienta
(pra/qtz),niei cu celelalte spirite. Universul, inansamblulsau, este plin de "personala", dar avand constiinta propriului "eu" (aham - "eu"). Avand
acepurusha etemi, Iiberi, imobili; intre aceste monade este exclusa ca fundament aceasta mas! apereeptiva, "evolutia" (parima) cunoaste
orice comunicare. Potrivit sistemului Vediinta,aceastaconceptiermse doua directii opuse: una conduce spre Iumea fenomenala obiectiva, pe
justifies, iarpluralitatea "sinelui" este 0 iluzie (71Uiyi'i). Esteo conceptie cand cealalta spre cea fenomenala subiectiva, adica lumea sensibila i
tragica ~iparadoxalAasupra spiritului, distinctnudoarde lumeafenomenala, psihomentala, Masa unitara aperceptiva (ahaIpkiira) se transforma,
ei si deoriee "sine" ehberat
In pofida acestui lucru, filosofia Sa.rpkhya postuleaza pluralitatea lui 436. Vezi M. Eliade, Yoga. Nemurire $; libertate, p. 38.
437. Idem, Istoria credintelor. ... , II, p. 56.
purusha. Aceasta, pentrucadaca, conform:fi1osofiei vedantine, arexista
438. Vezi SoQJkhya-Siltra, I, 61: "prakiti este starea de echilibru dintre sattva,
doarun "Spirit" universal, unul i indubitabil, eliberarea ar fi avut cu rajas ~i tamas. Din prakiti provine mahat; din mahat, ahatpkara; din ahatpkara,
totul cele cinci tanmiitra lii cele doua serii de organe senzoriale; din tanmiitra provin
alte consecinte: primul om eliberat arfi antrenat cu sine eliberarea intregii I
stzilabhiltimi (eJemente materiale, molecule)". De fapt, SiilJ1khya-kariko
specii umane. Existents unui unic Spirit universal ar fi exclus existenta . I sintetizeaza toate formele, toate procesele de manifestare "cosmica". Cf. Siiq.J/cJrya-
Sififa, I, 129; II, 10, 15; SOll1khya-karikii, 3,40,56 etc.; apud M. Eliade,
434. Ibidem. pp, 25-26. Yoga. Nemurire $I libertate, p. 50, nA.
435. Cf. H. Zimmer, Filozofiile Indiei, p. 197.
t,
.,

176 India .. Religie ~i filosofie --j-


Hindufsmul sao "complexul opozitmor"
I 177
, ..
modalitl ti de exprimare a materie l. o
rdial
e
(....,.. I ~isimplu de actualizareamanifestatA a unorpotenpalitap existente deja

. ....".".1.439
pnm I
in materia primordiala (pra/qti), in ipostaza acesteia de mas!
practic calitativ in functie de dominatia uneia saualteia dintre cele
energ~ca. vie - maJ:qt. Al?~~~.~~~l~,'~evolupa" dinSiirpkhya
trei
evolutlOrusmului modern ar insemna sa comitem 0 mare confuzie.
\J-'I U1U J
kh
Este limpede cA, asemenea tuturor celorlaIte sisteme
indiene,
Sii1l1khya acorda 0 importanta deosebitAprincipiuiui
tndividuatiei
prin "constiinta de sine". Din aceasta perspectiva, creati~ lun;ii n~
Filosofia ya subliniaza ca nic,i o forma nona nu dep~e~te
este altceva decat un act cvasi "psihic", Fenomenele obiective ~l
SiilJ1
clasice, nici eu realizarea unor noi tipuri de existenta, ci este yorba pur
psihofiziologice au 0 origine comuna, c~ea ce wle.dist~ge fiind
doar formula gunelor, a modalitatilor lor de exlStenta ~1expnmare, 439. M. Eliade, Yoga. Nemurire# libertate, pp. 28-29.
Astfel, satva -Iumina ~iinreiepclunea predominain fenomenele 440. Cf. Yoga-Siitra, II, 15, 19; apud M. Eliade, Is/oria credinlelor ... , n, p. 57.
psihomentale, rajas - energia motrice ~i activitatea me?taUi in 441. M. Eliade, Istoria credinteior ... II, p. 57.
~enomenele psihofiziologice (pasiuni, activitatea senzoz:ala :tc.),
10 ;reme c~ fenomenele lumii materiaIe sunt r_ezultatele din ce ~ c~
mat dens~~l inerte ale lui tamas (atomii, orgamsmele vegetale
~1ammaIe etc.) . ImpWt~ind 0 asemenea conceptie fiziologica,
Sllll1khya apreciaza ca orice experienta psihica este, de fapt, un
simplu proces "mental". Viziunea aceasta are consecinte si in plan
moral: de pilda, bunatatea nu este 0 calitate a spiritului, ci 0
"purificare" a "materiei subtile" reprezentata de constiinta. Cele
trei modalitati de existents si manifestare amateriei primordiale
(pra/qfl) penetreazaintregul cosmos
~i presupune 0 simpatie organicatntre om si univers. De aid
rezulta ca, asa cum subliniazliAfircea Eliade 441, diferenta dintreom ~
Cosmos nu este decat 0 diferenta de grad, nu de esenta.
, Atunci cand lncercam sa analizam semnificatia notiunii de
evolutie (parima), suntem usor tentati sa 0 interpretam p~ lini~
evolutionismului modern. Aceasta este 0 mare eroare, fiindca
parinama presupune dezvolt~ea a ceea ce ~~ist~ virtual in masa
energetica (mahat) amintita, Prin urmare, potri,:tSa.Q1khva, nu a~em
de a face nici pe departe cu 0 creatie in acceppunea cosmogoniilor
posibilitatile de existenfA aflate deja in univers.ln. apa prin transformarea rezultata. din diferentele bazate pe cumpatlirea dintre
viziunea8aJ,7.7khya, Tendinte".
445. SfIll1khya-Pravavanbiisya, I, 120.
nimic nu se creeaza, in sensul obisnuit aI cuvantului; creatia exista
din
vesnicie si nu vafi distrusa.niciodatA;ci i~i-Vi:frecapataechilibnu
er'~~,
absolut initial, in urma marii resorbtii finale -
mahiipralaya.
restabilindu-se totodata dharma cosmica442
.

Acest tip de "evolutie" sui generis se justifica


printr-o teorie a cauzalitapi la fel de sui geheris,
specificaSamk"hya. Potrivit acesteia, intre cauza si efect
exista totdeauna 0 relatie reala ~i determinata. Mircea
Eliade 443 subliniaza ca orice efect exista potenlialmente
in cauza, intrucat aItfei n-ar fi probablla 0 relatie intre
existenla si non-
existenta, intre fiinta ~inefiinta, intre"abs~~tact'UQiii;;;~E:ste
yorba
exact de ceea ce remarca Isvara Krishna ~ianume ca tot ceea
ce
realizeaza 0 cauza nu este altceva decat. manifestarea
efectului preexistent. Acest fapt este foarte frumos
ilustrat intr-un alt text Sii1J1/chya":La fel cum statuia,
deja existenta in blocul de piatra, este doar dezvaluita de
catre sculptor, tot asa ~i actualitatea cauzala nu face decat
sa dea nastere actiunii prin care un efect se manifesta., d&ld
iluzia ca el nu exista decat in clipa de fata" 44S.
442. Jdet, Yoga. Nemurire # libertdte, pp. 29-30.
443. Ibidem, p. 30.
444. SiiIpkhya-kiirika, )4-16: "Cel Nemanifestat este dovedit
deoarece cauza contine in natura ei calitatile efectului. Exist! 0
cauza nemanifestata deoarece exist! criteriu de mlbur! a
diferentelor. deoarece exista conexiune; deoarece
punerea in rniscare [provine J din energfe, deoarece cauza se separa de efect,
deoarece el (sc. Cel Nemanifestat) (buddhl) nu se separa de Cel care
are toate forme Ie; aces!B a~fioneazA prin [fiecare dintre J cele trei
tendinte (sattva, rajas ~i tamas, n.n.) ~1 prm totalitatea [lor), precum
178 "--- India. Religie"Ji f"uosofie -'M~_-t-_- ..,BlndulSmulsau ,,.complexul opozipilor" 179

Lumea, asacum 0 vedem ~i0 percepem noi, prezinta lll1filirhar in viziunea tuturor sistemelor indiene post-vedice,
deprecierea extraordinar de mare de strueturi ~i forme distinete. Prin ~~ ea saudegradarea vietii cosmice ~iindividuale se
datoreaziiluziei (maya)
este compusa, ci nu simpla, Sii:tpkhya face din aceasta complexitate omului, inca din perioada upanisadica, gandirea indianArefi.IzA, pur ~i
morfologicaacosmosului lll1m:gumentmetafizic,pentrucaintOtdeauna simplu, lumea asa cum este, considerand-o efemera, dureroasa ~i
446
ceea ce este compus exista pentru un altul , adica are un caracter iluzorie. Se sustine, totusi, ca 0 asemenea conceptie nu conduce nici
teleologic. Astfel, creatia, in ansamblul ei, are lll1caracter teleologic, la nihilism, nici la pesimism, intrucat inte1cyptulindian refuza aceastii
avand in ultima instanta misiunea de a servi Spiritului universal . lume ~i devalorizeaza aceastd via~ fiindca el intuieste ca, dincolo de
(purusha), "administratorului" ei supremo Este cea mai evidenta "~_~-:~:_enirs,~~ t~l!lP.Q~iHl.!~,Q~~gUerinta(dukkha),existaaltceva4So,
dovada a existentei lui Purusha. Desi acesta este mascat de iluziile ~i exista Absolutul dupa care tinde.
confuziile creatiei cosmiee, materia primordiala (pra/qti) este activata Textele sacre indiene, inclusiv SiiJpkhya, identifica sursa
de "instinctul teleologic" impregnat ei, tinzand ~icontribuind, in "prizonieratului" spiritului ~i implicit cauza tuturor suferintelor in
totalitatea ei, spre eliberarea lui purusha 447. solidaritatea omului eu lumea inconjuratoare, cu cosmosul, in
Este evident ca, dincolo de toate aceste speculatii, opozitia participareasadirectasauindirecta, constientasauinconstienra, aetiva
dintre Purusha-prakiti dinSiiIpkhya ne aminteste de dualismul iranian sau pasiva, la Natura (prakrti), ceea ce atrage dupa sine participarea
al celor doua principii contrare, reprezentate de Bine ~i RAu (Ahura sa la 0 Natura ~i 0 viata pro/ana, la un proees continuu de
Mazda - Angra Mainyu )448.Opozitia aceasta Bine - Rau din mitologia '~z~ desacralizare a existentei in general. Acest lucru presupune ca
eliberarea iraniana nu este altceva decat unul din feluritele exemple de diade ~i omului inseaIDna, in primul rand, desolidarizarea de cosmos
~ide viata
polaritatitcosmice, sociale, religioase) care asiguraualtemantaritmica profana, pe care singur si-a asumat-o. Numai astfel viata sa va fi
a vietii ~i lumii. Mai precis, tipul acesta de dualism Bine-Rau nu era la resacralizata si va reusi sa nu mai fie propriul sau "prizonier",
inceput decat una dintre diferitele formule prin care erau exprimate Cu toate acestea, cosmosul, viata aceasta profana au 0 functie
aspectele antitetice, dar complementare, ale realitstii care ne inconjoara dubla, prezentand ~i un aspect poziti v: pe de 0 parte, il transfera pe
lli incare 1rliim: ziua-noaptea; barbat-femeie; viata-moarte; fecunditate- om spre suferinta si, datorita legii karrnice, il supune cic1ului nesfarsit
fertilitate; sanatate-boaIa etc. Ca atare, Binele si Raul faceau parte din al reincarnarilor (saqJSiira), iar pe de alta parte (si acesta este aspectu1
acelasi ritm cosmic, casi in cazul Purusha-prakiti. Gandirea chineza pozitivj.Il ajuta implicit sa incerce sa-~i caute eliberarea (moksa,
a surprins ~iea acest antagonism constructiv in altemanta celor doua mukti). Este foarte adevarat ca oriee experienta umaria, indiferent de
I?rincipii yang (masculin) ~iyin (feminin)449. natura acesteia, produce suferinta45! . Desi constient de caracterul
4,\6. Cf. SaIpkhya-kiirikfl, 17: "Precum un pat alcatuit din rnai multe par;:i universal al acesteia, inteleptul indian, dupa cum spuneam, numanifesta
(Iemn, perna, acoperaminte etc.) serveste pentru ca cineva sAdoarma in el, asa nici pe departe 0 atitudine pesimista, el nu se resemneaza,
~j trupul, compus din cele douazeci ~i patru de Principii, este in slujba Spiritului",
447. Cf. SCllpkhya-Siitra, III, 47: "De la Brahman pana la ultimul firicel de iarbA, 450. Idem, Yoga. Nemurire # libertate, pp. 20-21.
Creatia este in folosul spiritului pentru ca el sii atinga cunoasterea suprema"; M. 451. "Corpul este durere, flindca este lacasul durerii; simturile, obiectele,
Eliade, Istoria credintelor. ..., II. ptitceppile sunt suferinta, deoarece conduc la suferintli; placerea ins~i este
448. Cf. mai pe larg N. Achimescu, op. cit., pp. 219 sq. suferintA, fiindca este urmata de suferintli"; Anirudha, SiiIf/khya-Siitra, II, 1;
449. M. Eliade, Istoria credinleior ..., II, p. 238; cf. mai pe larg, ibidem, pp. 20-25. apud M. Eliade, Yoga. Nemurire # iibertate, p. 22.
.',.~."_
180 181

Conentizareasufer.inteicaolegeaex.istenteinuconduceladisperare,ci Cunoasterea postulate de Sii.rpkhya este 0 cunoastere


455
dimpotriva se constituie inpremisa eliberarii de aceasta. Ea n conduce pe meta:fizicA e, ste 0 "trezire" care descoperAinstantaneu esenta
Sinelui, ascet ~ intelept la conc1uzia cl singura modalitate de a iesi din aceasta realitatea ultima; ea nu se dobandeste prin experienta,
ci este a
situatie 0 reprezintAretnigereiuiin hnne,renuD:tareahi'orice btmini ~'C)tgOlii . '_, "~ ",,'''''''_~autorevelatie biUS6a.'NiriUc diViDnli'intervine aici, pentru caSa.rpkhya
inutile, izolarea totala, inplus, tnteleptul este constient de faptul ca nu' neaga existenta lui Dumnezeu. Tot la fel, nici un fel de rituri sau
practici suferadoarel, cadurereaare 0 dirnensiune cosmica, caeaesteo modalitate " religioase nu prezinta nici 0 valoare in dobandirea unei
asemenea
456
ontologica la care este supusa intreaga existents: acesteia trebuie sa se cun~teri ~iimplicit a eliber8rii , pentru c!acestea imflica dorinte
supuna atat zeii cat si cele mai infime insecte, pentru simplul motiv C!' "~~":: ,::~~ ~ 'erort, condiicand hi n~erea iuiei nOlfoije karmice 4S
existAintimp.S-arputeacbiarspunec6,incomparatiecuzeii~celelalte Desigur, se pune problema felu1ui in care se va derula in
fiinte vii, omul are un statut privilegiat,in sensu! c!areposibilitateade a-si . continuare viata unui asemenea "eliberaf' prin cunoastere, a unuij
'Ivan- d~ conditia, dea aboli suferinta~de a accede Iaeh'berare.Prin unnare, mukta, cum mai este denumit. EI va continua sa actioneze,
pentru ca desi este universals, suferintanu esteniciodata definitiva452 mai este inca prizonierul potentialului karmic din
existentele anterioare Pentru adeptul Siiq.ikhya, calea spre eliberare are un singur ~icele deja acumulate Inainte de autorevelatie. Acest
potenEal cere sa
453
sens: cunoasterea reala a spiritului $i prima etapa in realizarea fie actuaIizat ~iconsumat in conformitate cu legea karmic! 58. Dar, in '
acestei cunoasteri eliberatoare rezida in negarea ideii ca spiritul ar fapt, el nu mai este subiectul aetiunilor sale, activitatea pe care 0
poseda atribute. Acestlucru presupune, infapt, negarea suferintei in '''''''des~oaramf.i mai apartinesee se deruleaza automat, mecanic ~i
.<

ceea ce il priveste, a 0 considera ca pe un fapt obiectiv, exterior dezinteresat, intrucat "autorul" ei nu-i mai urmareste rezultatele,
spiritului, lipsit de valoare si de sens, intrucdt orice valorizare ~i . "fruetul", Prin urmare, in momentul in care eel "eJiberat" actioneaza, el
semnificatie nu este decat produsul intelectului (buddhz), in incercarea numai are constiinta lui "eu actionez", ci a lui ''se actioneaza", la
modul sa de a-I reflect a pe purusha. Cand inteleptul il cunoaste reaImente ' 'Icel mai natural po sibil. Jivan-mukta poate actiona cand
doreste si pe purusha, toate valorile sunt anihilate; in acest caz, durerea nu mai cum doreste; el nu se vamai teme de nimic, intrucdt
faptele pe cab le este asimilata durerii, nici non-durerii ci este evaluata ca un simplu savar~e~te nu-i mai apartin, ele nu mai au
consecirue pentru el si, ca fapt, care desi este receptat ca suferinta, i~i pierde totusi valoarea, atare, nici limite. El nu mai este
prizonierullor si, drept urmare, i~i
sensul, In momentul in care cineva a inteles ca purusha este liber, poate pennite orice, indiferent in ce domeniu de activitate. Aceasta,
etem ~iinactiv, tot ceea ee i se intfunpla (dureri, sentimente, ganduri pentru ca autorul actiunilor "sale" nu mai este el, ca "sine", ci un
etc.) nu-i mai apartine. In fond, durerea este un fenomen cosmic, iar simplu instrument impersonal, un fel de "regizor" intermediar angaiat
omul o suporta sau contribuie la continuitatea ei doar in masura in in epuizarea ultimelor efecte karmice acumulate de-a lungul
care accepta in mod benevol sa ramana pe mai departe prizonierul timpului.In clipa mortii, cand toate "potentialele" amintite au fost
454
propriilor sale iluzii 453. Cf Chiindogya-Upanisad, VII, 1,3; Sliqrkhya-Siitra, m, 22-23.
454. M. Eliade, Yoga. Nemurire st llbertate, pp. 34-35; idem, Istoria
452. M. Eliade, ibidem, ibidem.
crediruelor ... , II, p. 59.
, , 455. SflIpkhya-

Siitra, III, 23.


456. Ibidem, III, 26.
457. Ibidem, 1,84-85; M. Eliade, Yoga. Nemurire si libertate, pp. 35-
36.
458. Cf. Sli1l1khya-kii.rikii., 67; Satpkhya-Sim, III, 82.
182 183
consurnate, cand i$l parase~te propriul trup, spiritul insa, paralel cu aceasta Yoga presistematica ~ipanindiana, se
.
(purusha}este
formuleaza 0 Yoga-darsana, Yoga "clasica", asa cum a fost ea
"eliberat" pentru totdeauna . . , 62
redactata mai tarziu de catre legendarul Patanjalz4 in tratatul
4.5.4. Yoga
,~,~~.,-,,-~,~,. ~_""'%"""~~~' """_""',_~~,,~",<c ..-,,~.-.. , ., ~~-.,.,.",~ Yoga_Siitra463 Patahjali recunoaste ca el nu este nici creatorul
4.5.4.1. Origini # tipuri Yoga "filosofiei" Yoga, nici inventatorul tehnicilor yogbine. El Insusi
A1att.nidecelebra''misticaa~:'dinliteratura~ca, marturi~ecanuface,indefinitiv,decatsarevizuiasca~isapublice
un rol deosebit de important in spiritualitau:a indi~iljoaca "m~sycaascetii traditiile doctrinare ~itehnice referitoare la Yoga. in:tr-adevar,
=~=.;~~:=~i= '- '
-
I~ '
in Upanisade ~iin Mahiibhiirata. Dar inca in Vede ni se vorbeste de pe aceleacredibile prin ~i istoriaindelungat! pe care 0 parcursesera.
anumiti asceti ~iextatici, care stap8:neau 0 serie de tehnici parayoghine ~i De asemenea, din punct de vedere teoretic ~imetafizic, contributia
lui dispuneau de tot felul de "puteri miraculoase" (siddhl) 461. . P ataiijali la aceste tehnici este una minima. El nu face decat
sa rei~
459. Siirpkhya-karika, 68; M. Eliade, Yoga. Nemurire si libertate, p. 39; idem, in liniile sale mari, filosofiaSa.rpkhya "pe care 0 subordoneaza umn
Istoria credintelor ... , II, p. 60. teism destul de superficial, exaltand valoarea practica
460. Etimologic, termenuJ atAt de vehiculat,yoga. provine din rMi1cinayuj, "a ameditapei,,464.
lega laolalta", "a tine strans", "a tnhanta", "a pune la jug", carese <?ons~ituie ~i,~"" Pataiijalt i~i insuseste aproape in intregime dialectica
in etimonul originar al latinescului jungere, jugum, al englezescului yoke etc.
SiiJpkhya, dar, in opiniasa, cunoastereametafizicaslnguranu-l poate
conduce pe om la eliberarea finala, Gnoza nu are alt rol decat sa
Notluneaj-ogc desemneaza in genere orice tehnicii de asceza; orice tehnlca de
meditatie care presupune un efort indelungat i se constituie intr-un anume
'Jug" pe care practicantul ~i-I autoasuma. Fireste, asemenea asceze ~i meditatii pregateasca terenul in vederea eliberarii (mok:;a). Ins!, adevarata
au fost valorlficate in mod diferit de-a lungul istoriei de c!tre.multelelcun:nte de eliberare poate fi realizatA doar cu ajutorul unei tehnici ascetice si a
gandire si miscari mistice indiene. Dupa cum vom vedea mal departe, extsta
CD probabilitate, din mileniul al Il-lea Ld.Hr, ~i care sugera 0 posturli (asana)
un sistem Yoga clasic, redactat de catre Pataiijalt in cunoscutul sau tratat
Yoga. nu este, nici pe departe, 0 postura codificata din tehnica Yoga, ci se
Yoga- SOtra, ~i acestase constituie pentru totdeauna in fundamentul tuturor
celorlalte tipuri de Yoga. Totusi, pe lfulga aceasta Yoga "clasica", exist! multe intalne~te absolut independent de aceasta, Vezi J. Filliozat, op. cit; p.83.

alte tipuri "populare" de Yoga, nesistematice; de asemenea, exista
nenumarate forme nebrahmanice de Yoga (apartinfuld budistilor.jainistllor), 462. Exista purine informatii despre Patanjali insu~i, iar cele mai multe dintre
ca sl tipuri de Yoga avand 0 structura "magica" ~i altele de structura "mistica" cele care exista sunt legendare ~i contradictorii. De pilda, el este identiticat,
etc. Vezi M. Eliade, Yoga. nemurire # libertate, p. 16. pe de 0 parte, cu distinsul gramatician, numit tot Patanjali. autorul asa-
461. Cf. M. Eliade, Istoria credin/elor ... , II, p. 61. Jean Filliozat este de parere ca numitului
."Marele Comentariu" (Mahiibhiisya) la "Glosa critica" (Viirttika) asupra
Yoga nu constituie, asa cum s-a vrut, 0 tehnica datand din timpurile protoistorice
gramaticii sanscrite a lui Paiunt. Pe de alta. parte, el e privit ca 0 retncamare a
~i apartinand unui fond samanic imemorial. De aceasta parere este, de pilda, Fr.
regelui-sarpe Sesa, eel ce inconjoar! i devine suportul Universului sub forma
Heiler, op. cit., p. 153. Dimpotrlvi1, pentru Filliozat, practicele ~amanice nu au
Oceanului Cosmic. De asemenea, cercetatorii occidental! oscileaza in a stabili
decat similitudini foarte indepi1rtate cu an1renamentul specific pentru controlul
data exacts cand acesta a trait, penduland intre secolele II Ld.Hr, - V d.Hr. Cf. H.
trupului ~ispiritului. antrenament care, el singur, este denumit Yoga. Pozipa ~ezand
Zimmer, Filozofille Indiei, p. 195; M. Eliade, lstoria credinielor.... , II, p. 61.
a unei divinitati reprezentate pe sigilii din civi19tia protoistorica indiani1 ~i
463. Cf. Pataftj ali , Yoga-Swa, trad. din limba sanscrita de C. Fi1getean,
databiJa,
cofuentariu de Gh. Jurj, ed. realizata de Titi Tudorancea, Societatea Informapa
SRL, Bucure~ti, 1993. .
464. M.Eliade, Yoga. Nemurire~ilibertate,p. 18.
185
unei metode contemplative, adicii prin Yoga. Scopul Yogai, ca ~i eel Aceasta doctrina Yoga a devenit fundamentul tehnicii de
al Siirpkhya, este suprimarea constiintei nonnale in favoarea unei meditatio in sineatat injainism, cAt ~ inbudism ~ hinduism.
infi.mctie constiinte calitativ diferite, care sa poat! penetra inmoddepJin adevarul de accentele pe care Ie capata acest sistem psihotehnic, s-
au conturat
metafizic. Spre deosebire de SiiiplchJii~msa;" Yoga propUrieSiipriri1afea", -- - <"~'~~"'~rmnualite forme Yoga, toate avand acelasi fundament comun.
, " r 0',

Astfel,
constiinje! cotidiene, normale, printr-o tehniea fiziologica, in raport cu se poate vorbi de un Hatha- Yoga ("Yoga agresiv, dur"), care cultiva
care tehnica strict psihologica este subsidiara,
Bhakti-
rn momentul in care ,- exercitiile fizice ~i a creat un intreg sistem fiziologic, de un
Patafija~ defineste Yoga ~ 0 "sup~~ a starilor de ~rcytiinf!:'465, L,I~_=_' Yo~a ("Yoga. devotio?-al"), car: p~~ ~,ac;ent,prepondere~t
I pe
aceasta mseamn~ ca tehnica yoghini~ presupun~,- in cons~~ntA,~-=-=,~ iubirea devotionala fata de un D~ezeu (Isvara) p~rs?~al, de
un
cunoa$ereaexpenmentalaatuturor"stmilor"care"agIta:"o"co~tB" I Mantra-Yoga, care accentueaza mvocarea numelui divin, de un
normala, profana, neiluminati1. Karma- Yoga, care se fundamenteaza pe faptamorala, de unJiiana-
Fundamentala pentru Yoga nu este numai latura sa practica, Yoga, care se concentreaza pe experienta mistica, de un Riija- Yoga
ci ~i structura sa initiaticd. De aceea, Yoga nu poate fi ins~ita in (" Yoga regal"), care coreleazaBhakti, Karma ~iJiiana- Yoga ~i
acorda particular, de unul singur, ci totdeauna sub indrumarea unui maestru 0 atentie deosebita meditatiei, in fine, exista ~i 0 forma de
Layakriyd- (guru). De altfel, trebuie remarcat faptul ca, in India, ~icelelalte "sisteme Yoga ("realizarea unirii"), care i~i propune unirea
mistica dintre eu-l
filosofice" (darsanasy, ca orice cunostinte sau meserii traditionale, individual (jiva) ~iSinele divin universal (iitman)prin actnl sexual.
sunt predate de catre maestri, fiind inaceastaprivintaniste "initieri'v=: ,~." r- ,'---,.

de multe milenii, ele se transmit pe cale orala, avand un caracter absolut , 4.5.4.2. Treptele Yoga
, "confidential". in cazul Yoga, insa, caracterul initiatic este ~imai evident,
dupa cum arata Mircea Eliade 466, intrucat, la fel ca ~iin cazul celorlalte in viziunea
lui Pataifali, tehnica Yoga presupune insusirea
tipuri de initiere religioasa, discipolul yoghin debuteazA prin abandonul mai multor categorii de practici fiziologice ~ exercitii spirituale
lumii profane (familie, societate etc.) si, indrumat de guru, lncearca sa (QJ)ga, "membre"), absolut necesare in vederearealizarii concentrarii
depaseasca etapizat comportamentele ~ivalorile proprii conditiei supreme, samiidhi. Aceste "membre" ale Yogiii reprezinta in acelasi
umane. Practic, yoghinul i~i doreste sa "moara fata de aceasta viata", timp 0 serie de tehnici ~i etape sau trepte ale itinerariului ascetic
pentru a renaste la un alt mod de existenta, la un alt mod de a fi, pe spiritual al carui scop este eliberarea finalA. Acestea sunt urmaioarele:
care-l dobandeste prin eliberare. Re-nasterea inipatica este desemnata a.1n:fr8narile (yama); b. disciplinele (niyama); c. atitudinile ~i
in toate formele Yoga ca fiind accesulla un nou mod de existenta, pozitiile trupului (asana); d. disciplinarearespiratiei (priiQiiyama);
neprofan; metafizic si indescriptibil, pe care scolile indiene e. deconectarea simturilor de la lumea exterioara (pratyahara); f.
11exprima sub diferite nume: moksa; Nirvana, asatpsktta etc. concentrarea (dhiiraI)ii); g. meditatia (dhyana); h. contemplatia
(samadhi) 467.
465. Yoga-Siitra, 1, 2: "La inceput, ceea ce este de suprimat este fluxul
continuu de giindire, sentimente, reprezentari ce disperseaza constiinta. a. Yama ("infranlkile") vizeaza cele cinci comandamente
Dupa suprimarea acestora, se blocheaza oscilatia intre obieetul de morale absolut indispensabilepentru ascetul care ~i-a propus sa atinga
concentrare ~ireprezentarile parazitare", eliberarea inca din timpul acestei existente, Primul dintre acestea este
466. M. Eliade, Yoga. N emurire i libertate, p, 17.
467. Cf. mai pe larg Yoga-Stsra, 11,29 sq.

..1\"':';';"'-.
186 .' India. ReI1g1eI. fllosofie Binduismul sau "compJexul opozitillor" 187
ahimsa ("sa nu ucizi"), El semnifica non-violenta asupra nici'unei Aceste "discipline" constau in "puritatea" (sauca), "multumirea" sau
creaturi prin nici un mij loc ~iniciodata, Al doilea este satyae'sa nu "~pacarea" (samtosas, "asceza" (tapas), "cunoasterea de sine"
minti") ~i consta ina-ti pune in acord cuvantul ~igandirea cufaptele. (sViidhyaya) ~i daruirea totala Stapanului Divin (Isvara,
" '~-"'_'N_" Cuvantul ~igandul trebuie sa corespunda totdeauna cu ceea ce a fost t_sv, ara-pram 'd'h.a- na-nz.,)470 . (sauca ) ,m. seamna ,
) II( cr.apt,
P unif icare de
vazut, auzit sau dedus. Un alt comandament este asteya ("sa nu furi")
~iare in vedere pe cei care I~i~sC inmod ilegal bunuri care apartin
I
altcui va. Abtinerea de la furt (asteya) consta inanihilarea oricarei
- -~~_-.< dorinte de a fura, AI patrulea comandamentmoral este brahmacarya
("abstinenta sexuala") ~iare drept scop conservarea fortei generatoare,
a energiei nervoase. Yoga acorda 0 importanta deosebita "fortelor j I
secrete ale facultatii generatoare" care, atunci cand sunt consumate,
epuizeaza cea mai pretioasa energie, slabesc capacitatea cerebrala ~i
fac concentrarea dificila; daca, dimpotriva, sunt dominate ~i''infhhlate'',
ele faciliteaza contemplatia (Samiidhl} In acelasi timp, trebuie subliniat
ca abstinenta sexuala nu inseaInnA doar prlvarea de acte sexuale, ci ~i
, anihilarea oricarei forme de tentatie carnala, Instinctul nu trebuie sa
ramana subteran, difuz in subconstient, nici sa fie "sublimat", ci pur
~i
simplu anihilat, "dezradacinat" din co~tiinta ~isimturi.In fine, ultimul
act de "infranare" este aparigraha ("sa nu ill avar''). Aceasta
inseamna s!:inu-ti insusesti niciodata nimic din ceea ce nu-ti
apartine ~i estf 0
consecinta a intelegerii "pacatului" ce consta In atasamentul fata de
bunuri ~i a prejudiciului produs de acumularea, conservarea sau
distrugerea bunurilor 468. Este foarte important de retinut, insa, ca
toate
aceste infrfulari (yam a) nu procura 0 stare yogica, ci doar 0 stare
"purificata", superioara celei profane.
b.Niyama.
Paralele cu aceste "in:franari" (yama), yoghinul trebuie sa
practice niyama 469, adica 0 serle de "discipline" corporale ~ipsihice.
468. Yoga-Siitra, II, 30; cf. M. Eliade, Yoga. Nemurire-si libertate,pp~ 5.2-53.
469: "Niyama (de la rlidiicina ni-yam - a flxa, a stabili, a reglementa) cNprinde
reguhle ce ordoneazli viata interiom.a pmcticantului, prescrippi ce trebuiesc
mmate
pentru a inUituraimpurita.tile Eului. Dupl fire ~ikarma, practicanpi preferll.una
sau alta dintre cele cinci niyama, cea care Iise potrive~te eel mai bine ~i spre
care au
I
curatirea interioara a organelor; in acest fel, reziduurile alimentare i toxinele sunt
prompt eliminate printr-o serie de "purgatii" artificiale, asupra carora insista mai ales
Hatha-Yoga, adica Yoga care se ocupa exclusiv de fLZiologiesi de "fiziologiasubtila",
Vyiisa precizeaza, de asemenea, casauca implica totodata purificareaspiritului<l71.
c. kana
Yoga propriu-zisa debuteaza incepand cu eel de-a! treilea "rnembru"
(yogiiqga), cu a treia treapta dintre cele opt descrise de catre Pataiijali. Aceasta
a treia treapta este iisana, desemnand binecunoscuta "pozipe_lotus,,472, definitain
Yoga-Sura ca.fiind "stabila
~i agreabila" (sthirasukhamt73.lnvalam de la un guru, ci nu din carti, ea confera
trupului 0 stabilitate rigida ~ireduce in acelasi timp la minimum efortul fizic, Fireste,
la inceput, aceasta pozitie este foarte incomoda, chiar insuportabila, in.sa inurma unui
antrenament prelungit dispare senzatia iritanta de oboseala, de surescitare nervoasa a
anumitor parti ale corpului, se regleaza procesele fiziologice, permitandu-se atentiei
sa se concentreze exclusiv asuprasubstratului fluid al constiintei,

Inclinati! naturale. Fiecare om are dreptul s!-~i aleaga drumul spiritual, dupa cum crede, totusi este
preferabil - eel putin pan! la maturizarea spirituala - sa fie practicate toate cele cinci niyama,
atat pentru actiunea lor cumulativa cat ~ipentru a dezvolta simtul practiciirii, al necesitatii faptei pe
drumul ce duce spre Sine"; Yoga-Sisra; n, 32.
470. Ibidem, ibidem.
471. Yoga-Stsra, II, 32.
472. Tratatul Gheranda-Samhitii deserie, tnsa, treizeci ~i doua de asemenea pozitii. Cea mai
facil! ~i rnai accesibila dintre acestea este piidmiisana: "Puneti
-~pilciorudl rept pe coapsa stangl ~iin acela~i fel piciorul stang pe coapsa dreapta.; i~gruci~ati
mainile la spate ~iapucati cllcaile (mana dreapta. pe cllc.iul drept ~i mana stangl pe cllcaiul
stAng). Aplisap biirbia pe piept ~i flXati-vl privirea asupra varfului nasului"; GheraQda-Samhilii,
II. 8.
473. Yoga-Siitra, U46.
im gizeaz8, pur~ simplu, "scene1ernpeUtice" doarpennuaculege
ag cci c3tivabimuti din p:ntea tmorvizitatorimai
ini impresionap47S.
India. ReJigie i filosofie ~
188 474. Cf ibidem, II, 48: "Yoghinul in iisana este asezat in centrul Brn
"b dimensiuni
In acest mod se obtine 0 anumita "neutralitare" a simturilor; in al Naturii sale, acolo unde nu existli nici frig nici caldura, nici zi nici
constiinta nu mai este afectata de prezenta propriului trup ~ide Iumea ef noapte, in apropierea imediata a Celui Nestlirit".
exterioara, in acest moment survine izolarea constiintei, in sensul eli sc 475. Vezi K. Klostermaier, Hinciuismus, pp. 260-261.
legaturile de eri
"".",....c- omumcare eu propna.. activi.tate senzona'_ia1x"au mcep ut ..x..fi
;:)(l. le
eaa:n. ihil :te
474
"
In fond, iisana este primul pas in scopul abolirii modalitatilor ex
specifice existentei umane. Dupa cum am amta1:, lanivelul1rupului, iisana er
este 0 concentrare intr-unsingur punet; ea pune capat astfel mobilitatii cit
~ iul
,,"_.~.~!1!1?ili!@.i~~~~~~~tinor~bilelaosingura ui
postura, imobila, sacra. Practic, toate tehnicile yoghinice se Y
conciliazain o
acest punet, intrucattoate laolaltamanifestaaceasta tendinf8,de "unificare" g
~i"totalizare", propunandu-si cascop abolireaconditiei umane obisnuite, a:
rezultantaarefuzului de aceda incJ.inatillornaturale. in
Foarte multi practicanti Yoga suspn eamulriplele pozitii Yoga ar m
fortifica trupul ~iar avea fimctii terapeutice. De pilda, ult
Utthitapacimfisana e
ar conferi viziuni supranaturale si arvindecaanumite afeetiuni ale cailor lo
respirat()rii; sup_tapadmllsarza arvindecadiferite afectiuni ale cu
organelor rif
. digeStive;bhadYa~anaarcorrterif()t1:eproaspete spiritului;yoga~iisana re
ar elimina insomniile; sirya-bhleda-asana ar vindeca afectiunile cv
oftalmologice; dhastrica-asana arregulariza temperaturacorpului, ar en
inI81mafeb~ ar stimula digestia ~ arpmifica sangele; gupta apga-iisana tat
arvindeca impotenta; manauka-dsana arface trupul inviztbil etc. In ciuda ed
tuturor aeestorpretentii, medicina modem rarnane foarte rezervata e
fata de pretinsele efecte terapeutice amintite mai sus. Pe de alta parte, 1l
trebuie retinutca existafoartemulti oameni inlndia, ma:i multsaumai n'i
putin avizati, care afirma sus ~itare ca si-an redobandit sWlatatea prin $i,
practici Yoga. yo
EXista chiar diferite centre Yoga care pretind ca tit.ilizeaza mijloace gh
strict ini
terapeutice, moconotatiereligioasa Dinpacate, mill yoghiniimpingpanala ire
r-
'11+
i
Hind
uism
~i
implicitrefuzul mobili~priiyiimailustreazAdiscip1inarearespiraPei,
respectiv "refuzul" de a respira camajoritatea oamenilor, adica in mod
aritmic . .ingeneral, respira.tia omului obisnuitse rea]izeaza fie infunc1ie
de imprejurari, fie in functie de tensiunea psihomentala, Aceastaaritmie
are
i ul
caefect 0 imprevizibilafluiditate psihica~, inconseciflta., instabilitatea ~
san
"com distribupanecontroletaaatentlei. Desigur, pop ~~ sateconcentrezi,
plex poti deveni atent, dar trebuie safaci un efort in aces(sens.1nsa, din
ul perspectiva doctrinei Yoga, orice efort presupune 0 exteriorizare, ceea
opoz ce contravine tehnicii in sine. De aceea, prin pral)iiyiima, se incearca
ltiiJo anihilarea efortului respirator: yoghinul trebuie sa realizeze 0 respiratie
r"
discipJ.inam,ritrnata, tocmai pen1ru a uitadeea.
189
Inca din cele mai vechi timpuri, yoghinii sustin ca exista
d. intotdeauna 0 relatie stransa intre ritmul respiratiei ~i starile de
Pr 476
coninta Ritmandu-si respiratiasi meetinind-o treptat, yoghinul
al)i
lya penetreaza ~ verifica experimental anumite stari de constiinta, care in .
ma stare de veghe, sunt inaccesibile, ~iin special starile de con~tiinta
. caracteristice somnului. Ritmul respiratiei intimpul somnului este mai
Da lent decat instare de veghe. Prinpral)ilyama, yogbinul nu face altceva
ca decat sa rea1izeze ritmul respirator din timpul somnului si, ?},tfel, sa
4
iis penetreze, lucid ~iconstient, starile mentale proprii somnului 7.
an Ritmul respiratiei se realizeaza printr-o armonizare a trei
a "mornente": inspiratia (pilraka), retinerea aerului (kumbhaka) si
pre expiratia (remka). Acest control al suflului provoaca in mod voluntar
sup suspendarea respiraliei ce se observa frecvent, realizata spontan, in
une
ref 476. Yoga-Sinra; I, 34: "Principiul de baza al acestei practici meditative este
uzu acela care afirma ca controland respiratia se controleaza mentalul, ~idespre
aplicarea acestui principiu se vorbeste aiei. Fiind 0 asemenea leg!tura intima
l
intre mental sl respiratie, mintea 0 urmeaza pe aceasta din urma in cicJurile ei, La
de
fiecare inspiratie exist! 0 iesire in afara a mintii lji la fiecare expiratie 0 retragere
a inauntnn a ei".
ced 477. Cf. M. Eliade,lstoria credintelor.... II. pp. 64-65; idem. Yoga. Nemurire~i
ain liberta/e, p. 58.
cli
nat
iil
or
nat
ura
le
190" .".~., 1- ,. Int'UarReHgie1i-ruosofie .'.~ -~~- ..-~~~~~~"~Co~mp~lexul~~o~p~o~zi!!:tm~or~":_ .:19~1
spunmaestrii Yoga, 0
diminuare aritmului cbiarcazul unui de
atentie ~iefort. Conform respirator, ajungandu-se
panaacolo lneat yoghin care arfi credibilitate
vechii teorii fiziologice practieantul
1 realizeaza 480. ..
cbiar acceptat
despre ri1mul.respftapei
in tot trupul, controlul imperceptia sa faca acest 478. J. Filliozat,
op. cit., pp. 84-85;
asupracirculaJiei acestuia, desi experiment in fata M. Eliade, Yoga.
spiritul este pe unei comisii de Nemurire ~i
suflurilorin in1reg libertate; p. 59.
mganismul- deplin constient, medici, sastea 0 479. K. KJostermaier,
ca agenti fundamentali Dupa ce au atins perioada Htnduismus, pp. 262-
ai oricaror activitati aceasta treapta, de douazeci ~iuna 263.
organice - presiipune a:firma ei, yoghinii de zile sub pamant 480. Vezi mai pe
_~v-".,..c~ontro 1area Amtregn indiO respectivi potfi ~iapoi 0 saptam.ana larg Fr. Staal,
Exploring
VldW1_L11!".".t.&ahP sihi ce AumtT'~nnate478 ingropati pentru 0 sub apa, tara a Mysticism,
. '.>""",.,,'mc.TO""~ primi nici un fel de Penguin Books,
perloadadecarevazilesauchiarsaptam ~utor. Dupa 0 London,
PrG.J;xjJuca unrol deosebit de furi,supravietuindmrapreamulte perioadaatatde 1
important chiarin perloada vediea . probleme, Secretul ar 9
~iupanisadica, indelungatade 7
consta, in opinia acestora, in faptul incerc8ri, subliniaza
Eraconsiderata "sursa vietii", 5
cayogbinul acelasi autor, ,
care pammde intreg trupul, respectiv~dimin1.lf'82' respectivul are p
fiind identijicata uneori chiar llfoartemultnecesitatea .
cusinele (atman); toate nevoie de mult 1
de oxigen, in timp, pentru a
miCir:ile interioare 4
sensu} caprin redeveni pe deplin 8
m~&~_~~PQmulY!.lJIltatribuit concentrarea .
emiprii.priip2. Dinacestmotiv, constient, dar
intensiva a spiritului
con1rolulasupra acestei forte oricumn-au
se detaseaza de toate
centrale a trupului reprezinta aparutnici unfel de
angoasele care
unul dimrejelurileprincipale afeetiuni
favorizeaza
ale fizice sau psihice
consumul excesiv
oric8rui yoghin. Este secundare. S-au creat
de oxigen. adevarate legende de-a
yorba de ceamai Peparcursul Iungul I I
importanta fortAde viata. "aventurii" sale timpului legate de
utilizatA subterestre, pUFul performanteleyoghi
de<fAtreyoghi aer care penetreaza nilorinmaterie deprii.
nii~~tiimpotri pamantulli este {iiyama, dar
vadegenerariifi suficient. K medicina
zice.COntrolul Klostermaier 47 modemanuIe
absolut consemneaza acordAnici un fel
asuprarespiratiei presupune,
plinarii 4ispar, .determinand aparitia lui
e. Pratyiihiira respiratiei (prii.()iiyiima), Purusha, ~i de faze inverse,
. "valul" (avara.f.Xl) tenebrelor, cand respectivul
DupacumafinnaPatanjaliin acela care "sta in calea revine' la un nivel obi~nuit de
Yoga-Siitra48I ,ceeacetrebuie Iuminii" (prakiiia) dispare, experienta, Este vorba, deci, de
0 oscilare a
s1:fSuprime yoghinul in primul in sensu! ca mintea (citta) nivelurilor de constiinta, care
rand "este fluxul continuu de devine capabila (yogyata)
merg de la experienta
de concentrare (dhiiraQa).
ganduri, sentimente, reprezentari obisnuita la experienta suprema.
ce disperseaza constiinta, Dupa
in acest feI, yoghinul a eontopirii eu Absolutul; ef.
suprimarea acestora, se i~i poate verifica M. Biardeau, Hinduismul, p.
consecvent calitatea 126.
blocheaza oscilatia intre
obiectul de concentrare ~i concentrarii prin
reprezentarile parazitare". in introvertirea simturilor
conceptia hlndusG,,,mintea (dtta) (pratyiihiira) 483. Cbiar daca
se afla, simturile nu mai sunt
prin insa~i natura ei, intr-o canalizate spre lumea
continua agitatie. Inpermanenta, exterioara, activitatea
ea se lorfiind anihilata, to~i
_. transformain fonnele obiectelorde minteanu-si
i
care devine constienta, Substanta
481. Yoga~Siitra, I, 2.
.._. ei subtila asimileaza formele 482. Ibidem, II, 52, 53.
~iculorile a tot ceeace Iiconfera 483. Aceasta notiune este
simturile, tradusa, in genere, prin
imaginatia, memoria ~iemotiile. "retragerea simturflor' sau
in consecinta, ea poseda 0 "abstragere", dar ~iprin
"facultatea de a elibera
capacitate activitatea senzoriala de sub
remarcabila de metamorfozacare influenta actelor exterioare", Yen
nu cunoaste nici limite, nici M. Eliade, Yoga. Nemurire
repaus. Astfel, pentrua 0 controla ~ilibertate; p. 68; cf. in aceasta
pe deplin, yoghinul trebuie sa privinta ~iKatha-Upanisad,
1.3,20-21, 11,3, 7-8 ~i mai ales II.
f
stopeze absolut toate impulsurile 3, II: "Yoga este aceasta stare de
senzoriale venite din exterior, ca neclintire a simturilor. Nimic nu
~ pe cele din interior: amintiri, te distrage atunci, caci Yoga este
pasiuni emotionale aparitie ~idisparitie", Prin
urmare, pratyiihara presupune
imaginative.
48 cA yoghinul traverseaza 0 serie de
Acelasi P ataiijali sustine faze in timpul carora obiectele
ca, prin intermediul disci interne si exteme
'
'"I nd ia ;-R t! lf gfe -f l-f Ilo so fl e- .---
-------------------------
+---.fliBdwsmw,sau opozipnor"
.,,.oomplexul
- - - - - - - - - ~ ~ ~ -- ~ 193
pierde proprietatea de a avea reprezentari senzoriale. Cand Concentrarea are Ioe de obicei asupra centrului (Cflkra) ombilicului,
doreste inlotusul inimii, asupra portillIlii dintre sprancene, Wrfului l18SU1ui,~ I
sa. intre in contact cu un obiect exterior, mintea (dtta) nu se foloseste unui obiect luminos, asu~ unui gand (adevarmetafizic)
,~",'0 w P~~~~1?t!~senzoriala, ci i1 poate cunoaste prin puterile proprii
.~~ sau'asupra lui Isvara ("Domnul,,)4 . Oricum, top yoghinii sunt de
de care dispune. Este vorba de 0 cunoastere directa prin acord cd nu poate fi realizata nici un fel de concentrare :tara ajutorul
contemplatie, care, din punctul de vedere Yoga, este mai reala unui obiect asupra canna sa se fixeze gandul.
decAt cunoasterea normal!, fie ea rationala sau senzoriala. Y Concentrarea lntr-un singurpunct (ekiigratii) are drept
oghinul intril incontact cu realitatea printr-un tip de ''inteIepciune'' .. '"

(prajM), de gnoza, cunoseand


.,~~=, "toate lucrurile.asa cum sunt in acestmoment, ascetul yoghin consecinta eliminarea rapid! ~i constienta a tuturor automatismelorc.L., "
ele',484D.
nu mai este distras de simturi, pentru ca intreagasa activitate senzoriala 486. Tennenul dhiira.. provine din etimonul dhr, "a tine strans".
487. Yoga-Sisra, III, I: "Prezenta fizicAa obiectului pe care se face concentrarea
~i orice activitate ingeneral a fost suspendata.
este - in acest stadiu - doar un pretext pentru legarea mintii: mintea nu se
Inviziunea sistemului Yoga, omul obisnuit nu poate dobandi sprijinli pe obiect, ci pe ea ins!ii; obiectul e in Intregime mentaI,forma pe care
aceastalibertate, int:rucatspiritul sau este tot timpul "tulbmat", tot mintea 0 hnbraca pentru a se putea aduna",
timpul agresat de activitatea senzoriala, de subconstient ~ de
"atasamentul"
sau fata de ceea ce se afla in jurul sau. In schimb, in urma
anihilarii
starilor psihomentale, intelectul sau mintea yoghinului dobandeste 0
=""'"'''''-aiit.iiiie "autonomie" fata de acestea, Totusi, aceasta autonomie nu
presupune ~i anihilarea "fenomenelor", Pentru ca, desi
realizeaza
experienta detassrii de fenomene, yoghinul continua sa Ie contemple.
Mai precis, el nu Ie mai cunoaste ca panaaci prin intermediul
fonnelor
(riipa) ~i al starilor mentale (cittavrttl), ci contempla
485 pur ~i
simplu, direct, esenta (tattva) tuturor obiectelor . Nu Ie mai
contacteaza
senzorial, ci Ie percepe mistic.
f. Dhiiranii
, Deli este cons~mnatS. in Yoga-Sura ca a sasea treapta
48
Yoga, dhiiral)ii este, de fapt, 0 ekiigratii, adica "fixarea intr-un
singur punct,,487 ~i constituie punctul de pornire al meditatiei
Yoga.

484. Yoga Bhiisya; II, 45; apud M. Eliade, Yoga. Nemurire st libertate, p. 68.
485. Cf. M. Eliade, Yoga. Nemurire fi libertate, p. 68.
mentale care smpanesc si, practic, formeaza coll$ti.inta omului
obisnuit, cazand prada "aventurilor' sale senzoriale, individul ~i
petrece timpul lasandu-se coplesit de 0 multitudine de
evenimente disparate si exterioare siesi.In permanents, simturile
sau subconstientul penetreaza constiinta ~iaduc in fata acesteia
obiecte care 0 domina ~i 0 modifies, potrivit formei si intensitaf
lor.
Ekiigratii impune controlul asupra celor dow surse ale
fluxului mental, ~ anmne activitatea senzoriala (indriya) ~icea a
subcotlentului (sarpskiira). Un asemenea control presupune
capacitate a de a interveni, voluntar ~iprompt, in derularea
celor doua "provocari" mentale (cittav pti). Un yoghin poate
realiza, cfind doreste acest lucre, discontinuitatea constiintei, mai
precis el poate in orice moment ~i ori unde sa-si concentreze
atentia asupra unui "singur punct", fiind insensibilla orice alt
stimul senzorial saunmemonic. Prin concentrarea "intr-un
singurpunct", yogbinul dobandeste ovointiiautentica, respectiv forta
de a dirija un compartiment foarte important al activitatii
psihosomatice489 ",
I .

g.Dhyiin
a
I Legat de meditatia (dhyiina) de tip Yoga, Patanjali
490

afirma ca in cadrul ei "continutul mental (pratyaya) este unic ~i


mintea curge continuu spre el". S-ar putea spune ca in acest
488. Ibidem, 1,24,36 etc. ,
489. M. Eliade, Yoga. Nemurire si libertate, pp. 51-52.
490. Yoga-Siitra, III, 2.
194- .. .. ~~-.--... -. - "-Indi&i'~-,i ftIesofje" . ... ~-Hinduismulsau "-compleml-opozlPilor" 195
-.-
inaccep~uneasa pur gnoseologica, samiidhi semnificAaceastare
moment accesul yoghinului spre continutul mentalnumai estJpefueput contemplativa in care gandirea percepe spontanfonnaobiectului asupm
de. catre acesta ca 0 apropiere "dinspre periferie spre centru", ci ca 0 .<:.afuia se concemreaza, tara sa se apeleze laajutorul categoriilortati~nale
"patrundere inprofimzimea aceluiasi obiect", Chiar daca contlllutuI .'. _.sau al imaginatiei (kalpaJ)ii); in aceasta ipostaza, obiectul respectt:v se
mental ramane acelasi, minteanu este obstaculata, ci ramane dinamica, descor:rain~i fiintasa, ''in sine" (svar_iipa); ca~ ~ arfi g~litde
"fiecare moment" (k:;a.pa) repetand acelasi continut mental din sine 49 Y oghinul care s-a detasat de propna sa lIIl8.gUUlpenu:rruu
"momentele anterioare ~iulterioare". T ocmai dinacestmotiv, "meditatia

:
face distinctie mtre actul propriu-zis ~iobiectul meditatiei in sine.
este realmente 0 calatorie inlduntrul obiectului, inspre miezul sau ce Pentru el,
ramane mereu neatins, dar mereu prezent",
In acelasi timp, trebuie rej:inut caaceastAformllde ,n;~~~"
se diferentiaza in mod fundamental de meditatia profana, obisnuita,
I~-,
saleim:elatillecare-ldefinesc~ldelimiteaziicafenomen,cicacevamm.~
Actul de "patrundere" in miezul obiectelor este aproape inexplicabil, golit de sine. Prinsamiidhi, ascetul anihileaza, practic, iluzia ~iimaginatia
intrucat el nu trebuie conceput nici ''in fonnele imaginatiei poetice, nici (kalpa), caroraomel o~leramanepennanen1prizonier 95.
inacelea ale unei intuitii de tip bergsonian"l Ceea ce confera "meditatiei" lnsasamiidhi nu trebuie asimilata unei simple transe hipnotice,
de tip yoghin 0 nota foarte distincta este coerenta lji Iuciditatea pe in ciuda unor semnalmente similare. "Psihologia" indiana cunoaste
care 0 impune. Y o~nul controleazA perfect "continutul mental" pe hipnoza ~i0 atribuie unei stan de concentrare ocazionale i provizorii
care-l experiaza In contrast cu aceasta, in cadrul unei experiente
49
(vishipta)496. In tratatul sau.Spandii<~_!c.iiriklz,.Bhatt? Ka!lat~
psihomentale nonnale, nici un "continuum mental" nu poate dobandi subliniaza foarte clar deosebirile existente intre transa hipnotlca ~l
densitatea i puritatea pe care ne pennite sa Ie atingem dhyiina.
somnambulica ~i samiidht97 Transa hipnotica nu este decat 0
Meditatia profana se blocheazafie asupra fonnei exterioare a obiectelor
spre care ne indreptam atentia, fie asupra valorii lor, in vreme ce 493. Semnificatia notiunii de samadhi este aceea de "unire", "totalitate",
dhyiina permite lnsasi penetrarea lor, asimilarea lor magica, "absorbire In", "concentrare totala a spiritului", "conjunctie". in genere,
"Continuumul mental" caracteristic meditatiei yoghinice nu pune cercetatorii traduc tennenul prin "concentrate", dar in aeeasta situatie ar putea
niciodara accentul pe asocieri necontrolate, analogii, simboluri etc., ci fi confundat! cu dhiirana. Din acest mot iv, unii specialisti prefera sa-l traduce
Jpeleaza totdeauna la experienta directa, la perceptia mistica, Dhyiina prin "enstaza", "staza" sau "conjunctie", Cf. M. Eliade, Istoria credtntelor ... ,
mmanepermanentuninstrumentdepenetrareinesentalucnnilor,~ Il,p. 68; idem, Yoga. nemurire # llbertate, p. 94.
494. Yoga-Sikra, III, 3.
un instrument de luare inposestune, de "asimilare" a realitatii492.
495. Cf. M. Eliade, /storia crediruelor ... , II, p. 68; H. Zimmer, Ftlozofiiie Indiei,
h.Samiidhi pp.216-217.
Dinmomentul incareyogbinularealizat"concentrarea" (dharcu:n) si 496. Cf. Mahabhariita; XIII, 40,46, 47, 50-51;41,13,18.
''medi~fa'' (dhyiina), el accede :taIanici un fel de probleme la 1reapta 497. Cf. S. N. Dasgupta, Yoga Philosophy in Relation to Other Systems of
A9 Indian Thought, Calcutta, 1930, pp. 352 sq.;S. Lindquist a consacrat chiar 0
samiidhz , "enstaza",careestetOtodatarezultatulfimiliapogeultuturor
carte tntreaga, Die Methoden des Yoga, Lund, 1932, incerc!rii sale de a
eforturilor i exercitillor spiritualeparcurse de catre ascet
;deri1onstr~ dimpotriva, caracterul hipnotic al experientelor yoghine, autt de
491. Cf. M. Eliade, lstoria credintelor. ... II, p. 66. contestat de catre M. Eliade, Yoga. nemurire # libertate, pp. 75-76; idem,
492. Cf. M. Eliade, Yoga. Nemurire si libertate, pp. 71-72. lstoria credintelor ..., II, pp. 70-71).
498. Vezi Yoga-Siitra, III. 11.
paralizie, deorigine emoponalA~ volitiva, afluxuluimental; eanu trebuie 499. Cf. M. Eliade, Istoria credintelor ..II, pp. 68-69; idem, Yoga. Nemurire si
libertate; pp. 76-77; J. Filliozat, op. cit., p ..85.
confundata cu samiidhi, care se realizeazA exclusiv prin concentrarea
asupra "unui punct fix" (eklzgrata), adica dup~ anihiIarea multitudinii
destlUlmentale498 .',. .'c,,,,.;, ..... "~"_~_'.'''.' ":":':" ,

Atunci cand samiidhi este realizata cu ajutorul unui obiect


sau al unei idei, respectiv prin fixarea mintii mtr-un anume punct din
spatiu sau asupra unei idei, "enstaza" obtinuta poarta numele
sampraji'liita samddhi, fiind yorba de 0 "conjunctie" "cu suport" sau .'
.",.'
"diferentiata" intre subiect ~i object. Pe de alta parte, atunci
cand, dimpotriva, samiidhi este obt:iJnrtap. rin ignorarea oric3rui tip de
"relatie" de ordin exterior sau mental, prin tnma.re atunci cnd yoghinul
realizeazA
o "conjunctie" sau "impreunare" in care nu exista nici 0 "alteritate",
ci este yorba pur ~i simplu de 0 Intelegere mistica ~i deplina a
fiintei, atunci el realizeaza "enstaza nediferentiata", asamprajfliita
samiidhi. Daca "enstaza diferentiata" poate fi un "instnnnent" de
eliberare doar in masurain care faciliteazAinte1egereaadeWrului ~
pune capat oriearui fel de suferinta, "enstaza nediferentiata"
anihileaza "impresiile" (sarps/riira)tuturor fimctillormentale anterioare
~ cbiar bloeheaza efeetele karmice acumulate ~ideja deolansate
prinacfivitatea trecutaa yoghinului.
Intimpulprimuluitipde"enstazA",toate:fi.mqiilemen1alestationeazB,aruca
sunt "inhibate", exceptand-o pe cea care mediteazaasupra obiectului,
in vreme ce in cadrul "enstazei nediferentiate", orice "co~~"
dispare, ceea ce presupune clabsolut toate funcfille mentale au fost
blocate 499.
In concluzie, prin aceasta "enstaza" se realizeaza asa-numita
"rupture de nivel", care consta in accederea mistica de la aft la a
cunoaste, de la fiinja la cunoasterea fiintei. Aceasta "experienta"
supralogica si suprarationala, in care adevarata realitate este dominata
si asimilata de cunoastere, conduce m cele din urma la fuziunea
tuturor
modalitatilorfiintei.
197 considers indispensabile asceza ~i meditatia. tn viziunea
ambelor sisteme,
4.5.4.3. Eliberareafinalii si ''puterile mtraculoase" (siddhi) suferinta umana ii are originea in iluzie (maya); datorita ei, omul
confunda viata sa psihomentala (senzatii, perceptii, gandurl etc.) cu
Toate metafizicile indiene, inclusiv Yoga, pun un accent spiritul, cu Sinele. EI nu constientizeeza faptul ca eele doua realitati
. '" ,,~, 0,,. 'deosebifpe"'pro'61ema "CUiio~eriiw(jirQjna) :~Acest lucru sunt absolut autonome si opuse, intre acestea neexistand decat relatii
este - . iluzorii, intrucat experienta psihomentalanu apartine spiritului, ci Nannii
explicabil daca avem in vedere ca orice filosofie indiana (pralqtz). In viziunea acestor sisteme, starile de constiinta sunt
porneste de simple produse "rafinate" ale substantei primordiale (prakiti), aflata
la premiss caintreaga existen~ este impregnatAstructura1 de la baza lumii fizice si fiintelor vii. Intre experientele psihice, obiecte
"suferinta" ~ifiintele
(dukkha) ~i ca, prin "cunoastere", se ajunge, ulterior, .. ..
I ,
laeliminarea ~_
'."~~.. ... ...... ,.. . ., . '.. ,..

cauzelor acestei suferinte, urmata de eliberarea.!."spmtulw~'.


~'" ~", _

Suferinta ", .
um~ nu se datoreaza vreunei pedepse divine, ca in alte
religii, nici unui pacat originar, ci "necunoasterii", "ignorantei"
(avidya). tnsA nu este yorba de orice ignoranta, ci de
ignoranta provocata de
necunoasterea reala a "spiritului", 0 ignoranta care ne face
sa-I confundam cu experienta psihomentala, care ne detennmasa
conferim "ins~iri" acestui principiu etem ~i autonom, care
este spiritul. Avem de-a face, in mod evident, cu 0 ignorantA de
ordin metafizic. De aceea, anihilarea ei nu se poate
realiza decat printr-o cunoastere de ordin metafizic; Aceasta
cunoastere metafizica il conduce pe ascet pana in
pragul iluminarii, adica pam la "intuipa" mistica a adevaramlui sau
"sine".
In general, cunoasterea de sine este finalitatea UI1l1B.ritA de foarte
multe
dintre metafizieile indiene, cbiar daca fiecare dintre
acestearecomanda
o eale proprie pentru
atingerea ei.
I I Asa cum s-a putut observa, sistemul Sarpkhya
recomanda
tealizarea eliberarii exclusiv pringnoza, pe cand Yoga
~""~"
'.., ,~ .
.
~. - - '.*-

198 --,-,,",~,,_-". '"lndia~-R:eligie,j,filosofle''' ,_.. ,, -Hinduismul'SBu"-i;eomplexulopozilillor" 199


vii exist! door diferente de grad.In schimb, intre starile psihice ~ Sihele in viatA", pentru ca
nu mai imretine nici 0 rela;ie cu lumea El nu
SOl

mai absolut exista diferente ontologice: cele doua apartin unor moduri traiete sub constrangerea timpului, ci in afaraacestuia, Intr-un
S02
fel de distincte ale fiintei. . .;i;~;:-. .. ~Zent etern, intr-o etemitate continuA
I Potrivit ambelor sisteme, "eliberarea" seproduceinmomen~ .""-~~-~::;_- Toate :fi1osofiile, tehnicile ascetice ~icontemplative,
misticile in care acest adevar a fost Inteles, cand adeptul respeetivl .. . indienei~ipropunvindecareaomuluidesuferintaexistenteiintimp.
constientizeaza, spontan ~ibrusc, adevaratarealitate, imperceptibila Solutia propusa de acestea este "arderea" sau "conswnarea" efectelor
pana atunci. In acel moment, spiritul si-a recapatat libertatea sa karmice ~ianularea, in acest fel, p8nA ~ a ultimului gennen al unei vieti
primordiala, Astfel, conform Sa..rpkhya, eliberarea intervine cand .. viitoar:e~U.Il:l~dl intre..mijtQ~J.~_.4e 8; '.'consuma" reziduurile karmice
~i respectivul incepe sa stapaneasca temeinic cunoasterea esentei ~i a produce eliberarea din "prizonieratul" timpului este
tehnica fonnelor substantei primordiale (pral"tl) ~ia legilor care-i directioneaza "reintoarcerii in urma", in seopul de a-~ cunoaste existenjele
anterioare
S03
evolutia, Sistemul Yoga sustine ~iel, la randul san, aceasta cunoastere si a reveni la starea primordiala, atemporala ~ipura
a substantei primordiale, dar confers valoare doar tehnicii Este vorba, practic, de un ''parcurs inapoi" (pratiloman, "in
contemplative, care ar fi singura capabila sa reveleze experimental raspar") pentru a ajunge la origini, la prima existent! care, "izbucnind"
autonomia ~iatotputemicia spiritului .
soo . in lurne, a declansattimpul, ~ia atinge acel momentparadoxal dincolo
S04
Ca atare, Yoga lui Pataiijali i~ipropune abolirea oricarui tip de care timpul nu exista, pentru ca nimic nu se manifestase inca
de experienta provenite din eroarea logic!~ chiarmetafizica, inlocuind- 'y"~"='_ '~Este limpede ca semnificatia ~i finalitatea acestei tehnici vizeaza
o cu 0 "experienta" enstatica, suprasenzoriala ~i suprarationala, Prin reintoarcerea in timp ~i redescoperirea punctului de plecare care, in
"intuitia" contemplativa, prin samadhi, ascetuI yoghin trakcende fapt, coincide cu cosmogonia. A retrai vietile anterioare ~ia le intelege
definitiv conditia umana, izvornta ~i consumatain suferinta, obtinand inseamna, in primul rand, a consuma efectele karmice acumulate in
infhmllibertatea totala, EI re.alizeaza enstaza vacuitatii totale; detasandu- timp, adica "a arde pacatele", intreaga suma a actelor comise sub
se de orice continut senzorial sau structura intelectuala, yoghinul imperiul ignorantei (avidyii). Mai important este faptuI ca ascetul
dobandeste 0 stare neconditionata, care nu mai este pur! "experienta", contemplativ accede la inceputul timpului ~i patrunde in starea de
ci pur ~i simplu un fel de "revelatie", intrucat nu mai exist! nici 0
conexiune intre co~iintA si lume. Intelectul (buddhz) si-a incheiat 501. Cf. mai pe larg R. Godel, Essai sur I'experienceliberatrtce, Paris, 1952.
502. Cf. M. Eliade, Iamgini i simboluri, pp. 70-113.
misiunea; de acum, el se retrage, se indeparteaza de Purusha, de .
503. Cf. Yoga-Sisra, Ill, 18.
spirit, ~i se reintegreaza in substanta primordiala (prakni). Sinele 504. Viunadeva, autorul unui foarte cunoseut imn rgvedic, afirma despre el
ramane liber, autonom, contemplandu-se exclusiv pe el ins~i. ~a- lnsusi: "aflandu-ma In rnaterie, am cunoscut toate nasterile zeilor" ($gveda, IV,
numita "constiinta umana" este suprimata, ea nu mai functioneaza, 27, I). Krishna spune ca el "cunostea toate existentele" (Bhagavad-G ita, IV,
componentele ei resorbindu-se in materia primordiala (prakitiy. 5.), Or, asa cum, arata Mircea Eliade, "eel care stie este eel care-si aminteste
Y oghinul realizeaza eliberarea; el se cornporta asemenea unui "mort inceputul: mai exact, eel care a devenit contemporanul nasterii lumii, cAnd
existenta ~i Timpul s-au manifestat pentru prima oara, Vindecarea radica1a. a
s~'ferintei existentiale se obtine tacand drumul inapoi pan~ la ilud tempus initial,
500. M. Eliade, Yoga. Nemllrire# libertate, pp. 24-25. eeea ce implica abolirea Timpului profan", Vezi M. Eliade, Mituri, vise ~imistere,
ed. "Univers enciclopedic", Bucure~ti, 1998, p. 44.
100 ,~,IndIa'; ,_.. ", mn) san' "complexul'opozitiUor" 201
Relfgie'"lftlosofie..
non-temporalitate, acel prezent etem care a precedat experienta poate face invizibilS 12, devine binevoitor falAde toate celelalte
creaturi,

:
temporals intemeiatl de prima existent! 1l1ll8I1dAecazuta Mai exact, dobandeste forta unui elefant, percepe tot ceea ce este subtilS 13,
ascuns

~~~~S~=.:n~~~~leacestomSI4,
tIllllAnon-temporalitatea,eJiberareadecon.strangereatimpului. ~ acest Dupa cum putem observa, Yoga pretinde "rezolvarea"
mai lucru presup~etranscend:reacondi~~! ~ ?~~ui:e~i.revenireala .- 1-' "---~r~ecUnoscutelo:pe care ~fa~ .medi:mamod~~cA
nu le- starea neconditionata, antertoamclideri.im nmp ~ ciclului exIstentelorS05. . _ L ...,. a!l identificat, Tocmai de ~8: t()t mal mul~.~taton se
mtreaba,
Spre deosebire de SiiJp]chya, Yoga afirma existenta unui~~- I , cuironie,lace-arputeafolosieforturileomuluideinlldeastlzi,din
Dumnezeu,ISvara ("Domnul',). Totusi, ac.estISvara nu este creatorul 'moment ce Yoga a glsit raspunsul la toate problemele existentei, K
lumii, intruca.t cosmosul, viara ~ oamenii in general sunt opemmateriei Klostermaier' I 0 este foarte intransigent in aceasta privinfl,
subliniind primordiale (praktti). EI este mai degraba un "Dumnezeu" sui generis ca in biografiile ~iautobiografiile yogbinilor sunt relatate
nenumarate al yoghinilor, pentru ca, fl1rl sa mijlooeasca.in vreun fel mantuirea episoade "fantastice" care, dupa ce au fost verifi.cate,s-au
dovedit a fi
aeestora, iIpoate totusi "ajuta" pe ascetul care-l ia ca obiect al meditapei "simple naseociri ~iescrocherii". ~i astazi, ca intotdeauna, oamenii
de sale sa ajunga la samiidhi. fn opinia lui P atanjalzS , "ajutorul" divin
6
buna credinta sunt asigurati ca ar exista diferiti yoghini
posesori ai nu este efectul unei "dorinte" sau al unui "sentiment", fiindclDwnnezeu unor asemenea "forte miraculoase" (siddhz).ln toate
acestea, afirma
nu poate avea nici dorinte, nici sentimente sau emotii, ci eel al unei ~~.;"~,..-,,.....-...-aceI~ratitor;'ar putea fi~i putin adevar; de pilda,
parapsihologia
"simpatii meta:fizice"intre Sinele universal ~ sinele individual, simpatie contabilizeaza 0 serle de asemenea fenomene inexplicabile din
punct care explica corespondenta intre structurile lor. E yorba de 0 simpatie de vedere stiintific, dar care in fapt raman incontestabile.
Cine a trait
care nu face altceva decat sa lege una de alta dona entitap. inrudite. , I mai multi ani printre hindusi, aauzitnenumaratepovesti despre tot felul
de
"Concentrandu-se", "meditand" si realizand samddhi fall de forte oculte, darn-a asistatniciodata la punerea lor inpractica, De
fiecare un anume obiect sau fata de 0 intreaga clasa de obiecte, yoghinul data, hindusiiacuza "timpurileproaste"in caretraim: oamenii de
astaziau
dobandeste anumite "puteri miraculoase" (siddhz), anumite "forte" devenit incapabili sa exerseze asemenea "puteri miraculoase"
(siddhz),ei
oculte 507: el cunoaste limbile ~isunetele tuturor fiintelor vii, el poate sunt preanepregatiti pentm aceasta Oricum, hindusii au
gasitunrefugiu:
so
infelege limbajul animalelor ,l~i cunoaste existentele anterloare509, siddhi Ieprezintii unauxiliarpemrudesavarsire, darconstituieun "obstaeol"
5IO
e exact cfuld va muri , poate citi ganduri1e celorlalti oamenf II , se in rea1izarea "enstazei"
(samadhi).
505. M. Eliade, Mituri, vise ... p. 43.
506. Yoga-Sisra, 11,45; cf. mai pe larg M. Eliade, Yoga. Nemurire $; libertate,
pp, 72-74; idem, Istoria crediruelor. ... , II, pp. 66-
67.
507. Pataiijaii Ie descrie pe larg in cartea a III-a din Yoga-Stsra; vezi Vibhiiti-
512. Ibidem, III, 20.
Piida (UDespre puterile supranormale"), 1-54, pp. 217-289.
513. ibidem, III, 24.
508. Yoga-Stsra, III, 17.
5I4.lbidem.1Il,25-27.
509. Ibidem, III, 18.
515. Ibidem, III, 28-33 etc.
51 O.lbidem, 111,21.
516. K. Klostermaier, Hinduismus, pp. 264-265.
511. Ibidem, Ill, 19.
202 ' " -> fn d ia" ;' 'R eI ig ie ''~ I -m o so fie -' '''''-'-+-~''~--
- -------~-----------------
JtliDdUiismU1'!iau'"'CompJeml opoz1tillor"
- - - - - - - - - ~ ~~ - - - - - 203
4.5.5. Vaiseshika posterioara, non-existenta asociativa i non-existenta absoluta sunt
,; .' eteme fiindca elenu sunt anulate de substante s.arn.d, Non-existenta
Autorul legendar al filosofiei Vaiseshika este cOnShferat riabmdanu estenici vesnicanici temporala"S21 .
.,,,., _r_' ----,~- KaJ)iidas.!..~~i,se presupune, ca el a trait candva intre anii c. 200-400 -~ ~" Dupa cum se poate vedea, aceasta doctrina este fundamental
sI8
d.Hr. Tratatul sau, Vaiseshika-Sisra, distinge in natura sase pluralista,diversitatea~idistincpalucrurilorfiindcaracteristicadebaza
categorii (padiirthas), ~i anume: a) substanta (dravya), constituita .., - a sistemului. Probabil ca sistemul i~ are originile in perioada
prebudista. din pamant, apa, foe, aer, eter, timp, spatiu, spirit (iitman)S19- si Desi existamulte similitudini de detaliu intre budism ~i
Vaiseshika,
.... -- -~ot.es'''(-,!u!1l'p~a":tul);,~n-~:~~;:a,A m-~tm"_"rdepQmOe_rr)eedai,z' Vl:~~l~tatea,ecXu 1'~aurcnao,_"~_!nU. ~le' I l~~' ~ ' to tus i intre acestea .ca
exista 0 deosebire fundamentala, in sensul
.I.U.LL l-""" Wl.w.1.W UW:Ll invatatura budista contesta "lucrurile in sine" ~i incearca sa exp 1Ice
separarea, prioritatea, posteritatea, cunoasterea, bucuria, suferinta, toate fenomenele in baza unui conditicnism universal
dorinta, aversiunea ~ivointa; c) miscarea ~i actiunea (karma); d) (pratilyasamutpiida)S22, care face ca acestea sa se dezintegreze pana
asocierea (siimiinya); e) diferenta sau separarea (viSe~); ~i f) inerenta ce nu inai ramane nimic din ele, invreme ce Vaiseshika sustine existenta
(samaviiya), adica "relatia intima care unere substanta cu atributele a
real a lucrurilor.in fme, exista 0 deosebire foarte mare intre cele
ei ~ieste ea ins~i un atribut al substantei"S2 . Sistemul filosofic in sine doua doctrine privind conceptia despre cauzalitate. Filosofia VaiSeshika
si-a luat numele de la categoria a 5-a, visesa, "diferenta" sau mmanepeliniatradiponalaarea1ismului:filosofic,.incatinamnniteptmcte
"separare". Alp comentatori de Il.lai~~QAUgU.f.glce~_q!i ~;aptea,,:_!.~ ,~. s-ar putea face 0 paralelaintre ideile lui Kauida ~Aristotel.
categorie, non-existenta (abhiiva), pentnicain veacul al VI-lead.Hr. Filosofia Vaiseshika promoveaza, dupacum spuneam, unfel
sa. apara consemnate chiar zece asemenea categorii. Ultimele trei de atomism, in genul celui profesat de Democrit. Exista chiar pareri
categorii sunt: potentiali tatea, non-potentialitatea ~i generalitatea, care incearca sa acrediteze ideea ca.KaIjida s-ar fi inspirat din
filosofia
F oarte interesant in anexarea acestor ultime categorii este inserarea atomista a lui Democrit, desi cercetarea critica n-a putut oferi nici un
unor categorii "negative", cum ar fi non-existenta (abhliva): fel de probe evidente in acest sens. Oricum, este evidentca cele doua
"Non-existenta apriorica nu este vesnica, pentru ca ea se contrapune sisteme au puncte comune in continutul lor, Conform Vaiseshika, toate
produselor substantelor, insu~irilor si activitatilor. Non-existents lucrurile cu care intram in contact prin senzatii si pereeptii nu sunt
517, in afm de Kada, autorul mal este eunoseut ~isub numele de Kaoabhaksa continue, ci discrete, nu sunt "unitali", ci compuse din particule infime,
~i Ka.aabhuj, toate aeeste trei nume lDsemnilnd "mancator de atomi", probabil 0 inseparabile, dar clar distincte unele de altele. De aceea, lucrurile sunt
porecla legata de faptul eli sistemul atribuit lui este 0 doctrina atomista, produse ale procesului de devenire, ci nu eteme. Elementele
518. Cf. R. Garbe, Vaisesika, in : J. Hastings (ed.), Encyclopaedia 0/ Religion primordiale, precum pamantul, apa, focul ~i aerul sunt partial vesnice
and Ethics, vol, XII, New York, 1928, p. 569. ~ipW1ial temporale. Doar eterul este absolut etem. Atomii, eterni ~i
519. Notiunea iitman de aici desemneaza monada vitala, similara luijiVa in
jainism ~i purusha din Siimhkya, ~i nu trebuie confundata cu iitman din 521. Vaiseshika-Sisra, II 10.
Upanisade, Bhagavadgilii sau Vedanta. Vezi H. Zimmer, Fttozofiile Indiel, p. " ,"522. Cf. intre altele: B. C. Law. The Formation ofthePratltyosamutpada, in:
. " 413, notall. ' lildian Historical Quarterly, Calcutta, 32, 1956, pp, 261-264; Thera Narada,
a
5~0. Rene Guenon, lnr;oductio~ gene:~/e I 'etude des doctrines tindoues, , Kamma or the Buddhist LaW of Causation, in: B. C. Law Volume, II, Poona,
Pans, 1930, p, 237; H.Znnmer, ibidem, Ibidem. I 1946, pp.158-175.
I
204- -_-..- - .. -~-.-_IDdia-.-R-eligie1i' filosoBe- .-. - --Binduismul.S8u ,.oomplexulopozitfilor"
20S
~.-. ..
'

indivizibili, suntultimele fundamenteale lucrurilor. Dad\~i ei arfi divizibili Ii dispare orice fel de atasament sau non-atasament fata de ceva. Tn
la infinit, atunci fiecare lucru ar fi constituit dintr-un numar infinit de , momentul in care survine adevarata cunoastere inprivinta lui litman,
particule ~inu s-ar mai putea explica de ce dilatarea diferitelor lucruri respectiv atunci cand cineva intelege c! acesta este diferit de toate
'-~e~ diferita523 . _.~~,._,c.,,~~~'."'''''- =-~., _'"~',".<..,-.._~.-,.,--,,-~.., --,-.~"~--: - forinele Care i se confer! si ca, potrivit natmii lor, top. atman-ii
sunt la
in aeceptiunea acestei doctrine, exist! nenumarati iitmani care fel, omul acela se elibereaza practic de orice egocentrism si de orice
nu pot fi deosebiti decAt pe baza "diferentei" (viSe{ll) specifice fiecaruia, fel de activitate egoista.
Totusi, omul 0 bisnuit nu poate percepe aceasta distinctie dit cu I In conceptia Vaiseshika; ordinea traditional a (dharma)
de
ajutorul actelor, ~or etc. specifice fiecaruia, Doaryoghinul poate~~"":::-~~I:- -: .- poate decat
nu prelungi ciclu1 karmei si reincamarilor (SQlflSiira). Doar
percepeaceastadistinctieinmodnemijlocit.Atman-ulesteetem~i inmomentulincareinceteazadharma,poateincepemo/qtz.Rezultatul
atotprezent. Cu toate acestea, gandurile, sentimentele si actele unei fapte merituoase nu este niciodata vesnic si, cu amt mai putin, 0
volitionale ale unui iitman se reZUl118.1oarganismul fizic eu care el este sUI'S!de bucurie. Inclusiv Brahmii, creatorul, nu are parte de 0 bucurie
unit in momentul respeetiv. "Cunoasterea" (jfiiina) este doar un eterna, dupa ce a desavarsit actnl creatiei, pentru ea aceasta va
accident al lui iitman, nu ~i natura lui, fiindca in timpul sornnului degenera, va trebui distrusa de catre Siva, pentru ca apoi sa renasca,
fiira vise nu este prezenta nici un fel de cunoastere. Tot la fel, safiereconsacratA,inmomentulincares-aprodusabsorbpauniversului
sentimentele ~i vointa sunt ~i ele simple accidente. tn acest sens, in cauza primordiala, Dharma nu-l poate conduce, deci, pe om spre
"spiritul" nu este ceva substantial.ci pura&idciital. Ratiiiliea (fiiaflas)" .",-"",.' , "fericirea vesnica", Singura cunoasterea (jRiina) adevaratei naturi a
atribuit! fiecarui iuman este doarun instrument al acestuia, el nu scoate ' lucrurilor 11poate conduce pe individ spre eliberarea finala
la luminanimic nou din sine ~i. Pe de alta parte, conluerarearatiunii (mok{!/a).
Dharma ~iadharma ii configureaza omului pe parcursul existentelor
este indispensabila, In mod consecvent, in filosofia Vaiseshika, sale un fel de "destin" (al'i'ma, "invizibiIul''), iar acesta lntretine ciflul
"eliberarea" (mok$Cl)este perceputa ca 0 stare de detasare a iuman- karmic ~iconstrange in permanentaatman-ul saramana prizonierul
ului de orice atribute. Nu este vorba de 0 stare de asa-zisa "fericire" unei existente corporale. Trupul este sediul placerii, iar unificarea
supraadaugata, ci de 0 stare de izolare a acestuia de top ceilalti factori atman-ului cu "destinul" autoasumatprin karma ~iroadele acestora,
de aderenta, de atasament fat! de ceva, care l-ar transforma in propriul adica trupul, inseamna reincamarea (sa.rpyara) ~i implicit indepartarea
san prizonier. Eo stare incare a fosttranscendatainclusiv CW10~ de eliberare (mok'a). Din moment ce "autodestinul" (adr~ta) s-a
Spiritul nu poate fi liber ~i fericit dedit atunci cand se regaseste In consumat, dispare ~i ciclul reincamarilor, Din aceastaperspectiva,
propria sa natura, cand s-a detasat de orice eonditionari exterioare, moksa din sistemul Vaiseshika se apropie foarte mult de semnificatia
cand s-a debarasat de orice fel de atribute. Nirviinei budiste.
Activitatea dirijata de sentimentul propriului "eu", al propriei Vaiseshika-Sisra il exclude pe Dumnezeu din acest sistem.
existente se fundamenteaza ~ieste cauzata de ignoranta (avidya). Substantele SlIDteteme, miscarea lor este anihilata de un principiu
Atunci cand omul lntelege ca lucrurile sunt impennanente, ca nu sunt impersonal etem (adr$f4). Cu toate acestea, filosofii Vaiseshika
de dedit combinatii diverse-de atomi ai unor clemente separate, acestuia mai tfuziuintroducinaceastafilosofieunDumnezeu vesnic,
omniprezent
~ omniscient, caruiaii este atribuita ordinea multiplilor atomi in univers
523. Cf. K. Klostermaier, Hinduismus, p. 271.
-:"; 206" .- .", ... '_'" ""'ID'dia~R-eligie'"iftlosofte'-"-'--+--' '-Bintluismul'sau-,,-complexuJ 207
opozipiJor"
Nyiiya prezinta multe scoala de logica,
~imiscarile lor. in pofida asemanari cu cunoscuta sub seriozitatea cu care ei pun
acestui fapt, Dumnezeul numele de Niiva- aceste probleme
,,-,,'~'.""''"'f'i''losofia
revendicat deatari filosofi Vaiseshika in ce Nyiiya, se rezuma astazi, epistemologice. Desigur, ei
este mai degraba un priveste doctrina in cele mai multe cazuri, nu sunt primii care se
Dumnezeu=pensionar", atomista, cosmologia la probleme de i I apleaca asupra principiilor
similarcumva Dwnnezeului si psihologia, dar critica epistemologiei,
deistilor, carecreeazalumea, abordeaza in special epistemologica, ctsba avem in vedere
iiimpregneazAanum;mlegi, abordarileupanisadice
probleme de inta Clasicile Nyiiya- inaceastamaterie. Nucleul
""!_"""J"_.'_'! logicii. logicii (tarka-sastra) ~ial
Siitra ale lui
-dupaicarebabaridoriea:zlt~Atman.ii De altfel, "artei dezbinarii" n regasim
Gautama se bueura deia in dialogwile
'~iatomii nu-si datoreaza existenta Nyiiya inseamna in continuare de upanisadice, unde in foarte
nici unui Isvara, ei sunt etemi literal "corect", 'in consideratie in multe situatii se opereaza
~iabsolut independenti, mara se sensul de "gandire abordarea unor cu argumente evident logice.
distinge corecta": reguli de probleme ca Oricum, Siitrele lui
- de iitman- iprin faptul eli gandire ~imaxime, suferinta, spiritul Gautama utilizeazao
nu este inclus in ciclul logica, ~i eliberarea.
terminologie epistemologies
devenirii cosmice. EI epistemologie. Oricat de abstracte dejaexistenta ~ precizata,
prescrie lurnii legile dnpa care Importanta ar parea discutiile pe Aceasta tenninologie este
sase conduca, darnu se implica deosebita a diferite teme ale folosita inca ~i astazi in
inmersul sistemului consta in filo~ofilor acestui
lumea logicienilor adepti
. ~steia Pursi criticaaproape sistem, este foarte
ai Nyiiya din India
simplu.l'el intoarce evidenta
desav~ta Aceasta
ceasu1 si-l Iasasamearga" 524. Cf. H. Zimmer,
a principiilor filosofie
524. Fllozofiile Indiei, p. 415; K.
epistemologiei. Nyiiya revendica
Klostermaier, Hinduismus,
" este studiata pe mai pp.273-274. paw surse
4.5.6. Nyiiya departe ~iin " .... ale
zilele noastre si 525. R. Garbe, Nyaya. in: J. cunoasterii:
AI saselea abordata ca 0 Hastings (ed.), op. cit., vol. a) perceptia (pratyaksay;
darsana clasic este IX, p. 423. b) inferenta (anumiina);
diseiplina filosofica 526, A.B. Keith, Idian
Nyiiya, in fapt un sistem c) analogia (upamiina); d)
indispensabila chiar Logic and Atomism, Oxford,
de logica atribuit lui 1921, p. 24. marturia credibila (sabda).
acolo unde
Gautama, autorul tratatului sistemul
Inferenta, eel mai credibil
Nyiiya-Sii/ra, redactat mijloc utilizat de
Vaiseshika ~i-a
probabil in anul 150 cunoastereafilosofica,
pierdut de multa
Ld.Hr. 525, dar eel mai estedetreifeluri: a)
sigur candva intre anii vreme din
inferenta de la cauza la
importanta, Noua
200-450 d.Hr. 526. in general, efect (p iiruvavat); b)
inferenta de la efect la cauza
(se.:;avat); c) rationamentul de la
perceptie la principiul abstract
(siimiinyato-d~fa). De asemenea,
sistemul Nyiiya admite trei cauze in
procesul1ogic: a) cauza materiala sau
inerenta (upiidiina-kiirapa, samavayi-
karaiay; de exemplu, in cazul unui
covor, cauzamateriala
o reprezinta firele lui; b) cauza formala
sau noninerenta (asamaviiyi-
kiira1)Q), in cazul covorului amintit,
aranjarea ~iinnodarea firelor lui;
I
c) cauza efectiva sau instrumental!
(nimitta-kiiranay: uneltele
tesatorului. Practic, avem de a face cu
un silogism care are cinci componente:
a) propozitia (pratijna)- de exemplu, pe
munte este un foe; b) cauza (hetu), pentru
care muntele fumega; c) exemplificarea
(dr$tanta): unde e fum, exista si foe, ca
de pilda in vatra casei; d) recapitularea
cauzei (upanaya): muntele fumega;
e) concluzia
(nigamana), adica existaun foe pe
527
muntele amintit
F oarte interesant este, insa.,
faptul ca sistemul Nyaya nu abordeaza
principiile logicii exclusiv de
dragullogicii, ci de dragul Y,elibe'rarii"
(mok(2). Acest fapt confera tratatului
Nyliya-Siitra 0 ya.J.Oaredeosebita, Logica
este, din acest punct de vedere, in primul

527. H. Zimmer, Filozofille Indiei, pp. 414-415;


cf. Rene Guenon, Introduction ...,
pp. 226-227; R. Garbe, ibidem, ibidem.
i dezarmeze pe
budisti, folosindu-se chiar de argumentele acestom privind doctrina despre
''vacuitatea'' (siinyata) universala ~i imposibilitatea eunoasterii
208
528.cr. Ch. Moore, Philosophy and Culture East and West. East-West
rand 0 cale de eliberare; ea i~i propune relevarea distinctiei Phylosophy in Practical Perspective, Honolulu, 1968, p. 432.
dintre adevar ~i eroare, a metodei care poate conduce direct spre
adevar, in momentul in care cineva a reusit sA se detaseze de toti
'--""~ ca;iZ-
factorii
(siiferliiii: n8itere:~activitate etc.), aflati intr-o
perfecta succesi une inverse, acela va atinge moksa.
...-.- .-. ---
PeiCePtia(pra(Y~),prin1adintrecelepatruSUISea1ecuno~
in viziuneaNyiiya, este cunoasterearezultatadincontaetul simturilorcu
-- obiectul respectiv, eaeste deterrninata~ inex:primabilain cuvinte. Inferenta
(anumiina) este cunoastereacare presupune pereeptiatn sine si este
de
1rei feluri: apriorica, aposteriorici\~ cearealizata pe
bazalucnnilorcomune. Analogia (upamana) este cunoasterea unui
lucru ca 0 consecinta a
C1.Jl108$eriialtuilucru,similarlui~dejacunoscut.Marturiacredibila(salda)
reprezinta confinnarea din partea unei persoane demne de incredere.
Obiectele cunoasterii logice, corecte, sunt urmatoarele: iuman; trup,
senzatii, obiectele senzatiilor, intelect, spirit, activitate, eroare, renasteri,
. "M'' ' ' :.>i< kiii1'1U:z7SUfermr.a~i'elib'effire: Elili=iareaabsoluta. este moksa.
Cunoasterea
diferitelor obiecte nu are alt scop decst acela al detasarii de acestea, ~i
anume printr-o distinctie Iogicasi reala,
Analizafacuta de Nyiiya, pomindu-se de la premisa "dubiului"
asupra realitatii, rel eva foarte evident realismul critico-epistemologic
al sistemului in sine. Sunt analizate cauzele indoielii, asa incit
filosofii acestui sistem se contmpun scepticismului general budist,
care invoca faptul ea omul nu poate cunoaste nimic eu certitudine.
Certitudinea logici\ a cnnoasterii exclude orice dubiu. Dubiul
existadoarin cazul in care fundamentul cunoasterii este
nesatisfacator, De altfeI, filosofia
Nya~a polemizeaza tnprincipal cu budismul, dar in special cu scoala
528
Sunyavada, cu adeptii nihllismului indian . FilosofiiNyiiya
contrapun scepticismului budist realismullor critic ~iincearea sa-
-;:r . pentru guvernarea universului. EI se distinge de spiritele individuale
prin faptul ca EI este lipsit de atributele care conduc la subjugarea
celorlalte spirite in ciclul reincamarilor
53
I. ScolasticaNyiiya dezvolta

. . -" BmduiSmul-sau ;;'Complexulopozitiilor"


529. Cf. Fr. J. Streng. Emptiness. A Study in Religious Meaning, Nashville- New-
209 f
York, 967,p. 80.
S29 530. R. Garbe sustine ca tratatul ar fi aparut prin 1300 d.Hr., dar aceasta data
adevaratei realitati Scopul Nyiiya este tocmai acela de a este eu eertitudine prea tarzle, intrue!t una dintre lucrarile lui Udayana este
demonstra ca printr-o cunoastere adevarati1 a realiti1pi se datata pe Ia 984 d. Hr.; cf. M. Wlntemitz, Geschichte der indischen Literatur,
poate realiza ins~i eliberarea (mok~). Exceptandu-i pe vol. Ill, Leipzig, 1905-1922, p. 466; H. Zimmer, Filozofiile Indiei, p. 415.
filosofii avizati, probabil ca 531. Cf. E. Garbe, Nyaya, in: J. Hastings (ed.), op. cit., vol. IX, p. 424.
cititorul european de rand D.liva acorda 0 8ientie prea mare
detaliilor
foarte sofisticate si cercetariJ.or deseori pedante ale ~lii
Nyaya. Multe lucruri in aceasta privinta pot fi cunoscute
doar de catre del ce
stapane~ traditia filosofiei indiene, dialectica cu budismul ~i
practica hermeneutics indiana. tnace~ timp, insa,trebuietinut
seamade faptul ci\ si in India exista 0 scoala critics de logica,
ci nu doar un amalgam de curente mistice. Studiul Iogicii
(tarka-siistra) reprezintasi in India un studiu la fel de popular
sau impopular ca In orice alta parte. Unul dintre tratatele cele
mai scurte si cele mai populare de logica studiate incaastazi
inanwnite facultatl defilosofie dincadrul unoruniversitati este
"Tarka-Bhasa" al1uiKesavaMisra (1344-1419 d.Hr.). El
se
adreseaza, in general, studentilor mediocri, care doresc sa se
initieze
intr-o oarecare masura ip sistemul Nyiiya.
o nota aparte a $coliiNyiiya, dar ~i a Vaiseshika, 0
reprezinta
existenta lui "Dumnezeu" (lsvara), pe care n-o descoperim
in alte
sisteme indiene. Acest "Dumnezeu" are un caracter teist, dar
nu este considerat totusi creatoruI materiei, Aceasta conceptie
este prezentatii in Kusumdiijali a lui Udayana (c. 950
d.Hr.)53o ~i in alte lucrari aparutemai tarziu. Spre deosebire
delSvara al yoghinilor, "Dumnezeu-
1"Nyaya posedaatributele atotstiintei ~iomnipotentei, care-L
califica
" ",,,,,,,
'_"-''',.,.,'

210
I
Indta. Re1igie ,I tllosofie ,,,,,-1-- ,.....Binduismul saD "complexulopozitiilor" 211
I
inclusiv 0 doctrine a "harului".livara sprijinaacteleomului, inseriSUl
r acestia - intr-un alt context - garanteaza 0biectivitatea adevarului
~i realitatea cunoasterii existentiale, inmomentul in care insal?i
I
cl1 atunci cand omul actioneaza, meritul este inprimul rand
alluiIsvara, Jar cand Isvara nu intervine, faptele omului nu aunici un realitatea
efect, :- \
obiectuala este protejata, se poate discuta ~i reflecta mai departe:
..""".",-_."',...-., ...., Se vorbeste astazi foarte multdespre divergentele
existente
I' oricine stie realmente ce afirma si pentru. ceea ce este responsabil.
Epistemologia Nyaya are ~i ea 0 functie eliberatoare, dad avem in
intre gandirea extrem-orientala, ciclica, ~igandirealineara ~isilogistica i
I vedere fantezia supralicitata, spiritul sectar ~iemotivitatea irationala a
unei mari paqi din hinduismul mai vechi sau mai nou
S33
occidentala, Cu toate acestea, trebuie subliniat ca filosofii Nyaya
gandesc abstract ~iabsolut logic. Dupa cum s-a putut observa,
acest
sistem ne demonstreaza ca, in ciuda oricarui tip de mistica sau _~ ..~_"",..,., k' .. _~.....-;_.!'"t""",~_ "!!'_""_ .... .
... < 1>-~"--',

ateism 4.6. Mistica bhakt;


mistic, si in India logica este logica ~i contradictia este
contradictie. Desigur, e yorba pur ~isimplu de logics, ci nu de
religie, dar corelatia
532
invocatade logicieniintre gandirealogidasi "eliberare" (mok{;a) timpului ~imentalitatilor aparute
este absolut evidenta, Pereeptia obiectiva a adevarului, efortul depus Ramanand consecventi principiilor logicii in
pentru identificarea exacta a criteriilor epistemologice, pentru general, se considera ca ar trebui sa fim recunoscatori
distinctia intre adevar si eroare, intre cunoastere l?i non-cunoastere, filosofilor Nyiiya, intrucat
reprezinta premisa oricarei religii adevarate, care nu se rezuma la 532. Cf. K. Klostermaier, Hinduismus, pp. 278-279.
simple sentimente, ci
,..,_,...._"..'"vizeaza adevarul in plenitudineasa. De aceea, nueste 0 pura
intfunplare ca, inclde lainceputurile sale, crestinismul si-a diutat 0
amnne justificare filosoflca l?i 0 constructie epistemologies, pentru a
putea raspunde la
problemele fundamentale oricarei religii. Contradictia este
indispensabila oricarei religii, iar religiile Indiei utilizeaza
criteriile epistemologice tocmai in acest scop. Inclusiv cei ce au
sistematizat filosofia Vedanta, au recunoscut importanta
deosebita a sistemului Ny'aya, straduindu-se sa clarifice pozitia lui
critico-epistemologica, inainte de a recurge la toate speculatiile lor
superloare. Regulile logice confera gandirii adevarata libertate,
libertatea detasarii de eroarea initiala, Este foarte evident, ca
orice eventuala teologie crestina de obarsie indiana nu poate face
abstractie de filosofiaNyaya- Vaiseshika. Logica este 0 components
a filosofiei, care nu poate fi subordonata decat in foarte mica ~~
Oferta religioasa propusa de literaturaDharmaSiistra satisface
amt necesitatile spirituaIe ale omului de rand cat si pe cele ale ascetilor pomiti
incautarea adevarului. Ea i~iare, totusi, limitele ei, pentru ca se adreseaza doar
barbatilor dinrandul celor trei clase sociale superioare.
Este evident ca sisteroele filosofico-religioase amintite erau cai de
eliberare accesibile exclusiv unui segment redus al populatiei indiene. Spre
deosebire de acestea, doctrina bhakii se adreseaza tuturor categoriilor
populatiei, inclusiv femeilor ~icelor din castas idra. Scopul ultim al acestei
doctrine este tot eliberarea (mok$G), dar aceasta nu este dependenta de
acte sacrificiale complicate sau de speculatii abstracte. Conform acestei
invataturi, ceamai buna cale spre eliberarea din ciclul infinit al reincamarilor
consta in iubirea devotionala (bhaktz) fata de Dunmezeu534 .

Este adevarat ca credinta intr-un Dumnezeu personal apare uneori


cbiar in cateva dintre Upanisadele mai vechi, dar primul text patrons in
totalitate de bhakti este, totusi, Bhagavad-Gkii. Ulterior, aceastA doctri.na
va fi dezvoltatA pe mai departe in literatura puranica
533 . Ibidem, p.279.
" 534. Bhagavad-Gitii, XI, 53-55: "Nici prin Vede, nici prin asceza, nici prin danii si
prin sacrificii, eu nu pot fi vazut precum m-ai vazut tu. Insa, printr-o daruire unica, 0
Arjuna, eu pot fi cunoscut astfel, vazut cum sunt cu adevarat, ~i cuprins ... Cel care
sa.vc1~e~e faptele intru mine, rna. are pe mine ca ultim scop,
daruit mie, liber de inlarttuire, fiUii urn. pentru toate fiintele, acela merge la mine".
212'
' ' _:'1'' ' '
--!---BlnduismuJ S8tt"complt;ml opozitfilor" . 213

~i in multe lucrari sectare, bhakti fiind considerate treptat de catre fiinte a lui Dumnezeu ~ accede astfella eliberare.(mok{tl). Orieum, in
. numeroasele secte hinduse drept mijlocul eel mai eficace pentru viziunea Bhagavad-G ita, ceamai bun! metoda de eliberare mmine
dob8ndirea eliberarii, bhakti. Aceasta invAtAtura, care se adreseaza oamenilor din toate
_~-=_w< ,. In acceptiunea bhakti, orice om trebuie sa-~i indeplineasca straturile sociale si of era.posibilitatea de ase elibeia;capa1A lnsa in
toate indatoririle (dharma) dit poate de bine, adica sa se achite de acelasi timp un pronuntat caraeter mistie, 0 mistica accesibila doar
absolut toate obligatiile ce-i revin potrivit statutului grupei sociale sau celor avansati din punct de vedere religios, ascetilor daruiti realmente lui
castei careia iiapartine reco este acceptata
.
I em,
XV1I
devenit (una cu) Brahman,
ajunge La
dar
uie
prinnastere, Prin urmare, mand ~i ea ca mijloc de realizare ,
TI, s sc
preocuparea centrala a a eliberarii. Daea eineva [ 65- t eu
.a fiecaruia trebuie sa fie mai mediteaza asupra 66. i dra
aceea de a actiona depar lui Brahman ~i experiaza 54 n go
totdeauna detasat de orice te identitatea sa cu acesta, se 0. g ste
saerif Ibi e se
interes pentru rezultatul socoteste ea el ajunge de r
propriilor fapte: iciilet asemenea la Dumnezeu. de
e
afl
raditi m, a !.
"Savar~e~te deci fapta ce Totusi, pentru omul V, in
trebuie tacuta, mereu onale obisnuit este dificil 24: i mi
dewrins (de ea), caci ~i slimediteze asupra lui "N ne,
n
omul care faptuieste alte Brahman, acesta fiind prea um ~i
desprins ajunge la culme" acte ai B eu
abstract pentru el. De
5. Fireste, nu este vorbade sacre, eel r ma
aceea, Bhagavad-G ita a afl
acele fapte in sine, care dar car
recomanda bhakti ca Q h u
cu e
creeaza efecte karmice si metoda mult are m in
condi a
sarpsiira, ci de dorinta de mai accesibila pentru feri ei"
tia n .
rasplata ca dobdndirea eliberarii, Cu eire
care insote~e in general acest toate acestea, oricine poate a (
536
orice act al omului folosi ~i cunoa~terea ea Ulu b
ea ntri
Aceasta nu presupune mijloc de contemplatie a
r
fie ca, a
inactivitate ~ipasivitate adevaratei
savar buc h
absoluta, ci detasarea de m
~ite uria
rezultatul faptelor in 535. Ibidem, III, 19. a
tarli Hlu
sine. In principiu, aceasta .
ntri
n
vreo 536. Ibidem, III, 30-31: i
tnseamna ca, indeplinindu- dorin "incredintindu-mi mie toate ca, r
~i Indatoririle ce- faptele, cu mintea la sinele pre v
ta
Suprem (adhyiitman), fiind eu i
."""i,re-v"in, omul de rand rlispl fiirA dorinte ~i lipsit de m i
poate spera in realizarea ata. gilndu) "at meu", lupta, scapat Q
si
eliberlirii. Chiarun om De de zbuciumul tndoielii. lum a
rau se poate elibera daca se asem Oamenii care urmeaza ina )
daruieste lui Dumnezeu, aceastA tnvAiA~r! etema a .
enea, lau
mea, cu crediniA ~i tarA sa 541. Ibidem, IX, 29: "Eu
intrucat iubirea (bhakti) cunoa ntri
cArteasca, aceia se elibereaza sunt la fel pentru toate
fata de Dumnezeu il va sterea de fapte".
ca,
fiintele; pentru mine nu-i
conduce repede pe calea (jnan acel
(nimeni) pe care sa-l plac sau
cea dreapta, Bhagavad-Glta a) yog sa-l urasc; cei care mi se
hin
215

I Asa cum reiese din Bhagavad-G ita, este foarte probahil ca acti vitatea profesionala, fie el brahman, militar, agricultor sa.u selav, ci
autorul poemului safl cunoscutteamade un anume "Deus absconsusl". i dimpotriva va activa pe mai departe in mijlocul lumii, dispunand in
Arjuna il invoca pe Krishna sa-i permita sa-l contemple irlrtoata pl~ de 0 foqa interioara molt mai mare declitinainte. Inclusiv militarul,
stralucirea sa divim, iar acesta Iida:rui~ un "ochi divin" ~ Iipermite . care este obligat prin insAi natura profesiei sale sa ucida, nu-si va
este coplesit de teama fatli de acest Dumnezeu care i se reveleaza in
dar
~A
ru.C.l ~ S ufl tul
e .,--- .
. 54 9
nemun tor= .
sa-l contemple in intreaga sa infinitudine ~i maiestate.InsaA7juna simti periclitata eliberareadobsndita, fiindca doar trupul poate fi ueis,
diferite ipostaze, pe care nu Ie mai poate percepe, ~i11implora sli ise Desigur, Bhagavad-G ita- eel mai popular poem al Indiei -
red escopere su b ace 1~l chi p
antropomo
rfic 0 biisnu0ir542 ..-.-.~..~.
~ -r _-

Credinta intr-un Dumnezeu eliberator de natura personala se -.q


I---~-:~'~~~:~~~~::~!
coreleaza totodata cu coneeptia despre 0 nemurire personala a accent ~imai preponderent iIi lucrareaBhtigavata-Pura.v.a, denumitA
sufletului. Viata vesnica nu semnifica pentru practicantul bhakti pe scurt Bhiigavatam. Ea se apropie foarte mult de Vishl)U-PuraQa
contopirea cu infinitul Brahman, ei venirea in ~matia Stapanului i a fost redactatA probabil prin secolul al Xlll-lea d.Hr. A fost tradusa
543 inca de timpuriu din limba sanscritain diferitele dialecte indiene. Este
divin , realizarea pacii depline care este in acesta 44, etemasaI~luire
s45
in prezenta lui . Cel eliberat de ciclul reincamarilorva avea p~ie considerataca un fel de "Biblie" a credinciosilor lui Vishnu-Krishna,
pentru totdeauna de prezenta lui Dumnezeu, partasie pe care ca 0 earte foarte apropiata de sufletul a mai bine de 200.000.000 de
respectivul 0 experiaza inca din timpul existentei sale actuale de pe indieni. Aceasta luerar~!1:~~~,~stic se caracterizeaza in special
546
pamant . Este yorba de un fel de pregustare a vesniciei inca din prinmonoteismul ei elar, corelat cuzeul Vishnu. Regasim aici sintagma
timpul acestei vieti. upanisadica a unitatii dintre Unul-Totuladar intr-o forma absolut
Aceasta cale de eliberare este accesibila, dupa cum spuneam, personala, Vishnu este zeul unie, creator, eliberator si desavarsitor,
membrilor tuturor castelo~7, dar i adeptilortuturor cultelor i religiilor: dar el se reveleaza in diferite chipuri, inurma avatiirurilor carom se
"Oricare ar fi forma (divinitatilor) pe care fiecare adorator doreste sa 0 supune, nu doar in aceasta lume, ci in toate eelelalte lumi, Toate aceste
venerezecucredinf1i, euSWltcelcarepmeinfiecineaceacredintaneclintita. chipuri sub care apare zeul izvorasc din asa-numitul "joe" (lJla) in
Unitprin acea credinta, el urmareste imbunareaacestei (divinitati) i-~i care Vishnu i~i manifests bucuria ~i iubirea sa vesnica, Fiinta sa cea
atinge dorintele; eel care iIe implin~ (insa), eu mai profunda consta din iubire, care se revarsa in sufletul credinciosilor
sso
sunt',548. sai ~i de acolo se reintoarce spre existenta ~i spre fiinta sa eterna
eel ce nutreste credinta deplina in bunatatea lui Dumnezeu,
eel ce ~i-a gasit eliberaream Krishna, nu-si va abandona nicidecum

542. Cf.lbidem,XI,3, 8,10,23.


i 549. Cf. Ibidem, II, 37~38: "Ucis, vei dobandi cerul; traind, vei avea parte de
pamant. Deci, ridica-te, 0 fiu al lui Kunti; hotlrit pentru luptA. ndind egale
543. Ibidem, IV, 9.
fericirea cu suferinta, c~tigul cu pierderea, victoria cu infrangerea, fii gata de
544. Ibidem, VI, 15; IX, 31.
lupta; asa nu-ti vei atrage pacatul".
545. Ibidem ,XII, 8.
550. Cf. Bhagavata-Pura{la, IX, 4: "Bhakta sunt inima mea, iar eu sunt inima
546. Ibidem, V,19.
acestor bhakta, ei nu cunosc altceva in a:fil.rtdt e mine, iar eu nu cunosc alteeva in
547. Ibidem, XVIIlI, 45-46.
afara de ei"; cf. Bhagavad-G ita, IX, 4-5.
548. Ibidem, VII, 21-22.
r
,.
.
zilnica adeptii bhakti se rezuma

care nu aceepta in totalitate regimul
~

T
216 doar la cateva dintre aceste castelor hinduse. in schimb, Vishnu- - Hlndulsinulsau "complexuJ
India. Religie i .mosofie Puriina tncearca sArezerve acest opozltlilor"
nume, pe care Ie invoca sau Ie nume exclusiv pentru zeul Vishnu. Vezi 217
Limbajul predilect al acestei canta in permanents. in anumite Vlshnu-Puriina; VI, 5.
mistici a iubirii este asezaminte bhakti exista sute 553. Japa semnifica repetarea suprema; ascetul trebuie
rugaciunea, care are drept de oameni ang~ati sau pIatiti In continua, respectiv a numelui lui initiat in aceasta tehnica de
acest scop, care cAnta in Dumnezeu sau a unor anumite catre un guru ~i
obiect exclusiv pe mantre I
cornumele lui Dumnezeu, pe sAduca 0 vial!
Dumnezeu, comunicarea in 554. Namakinan lnseamna cantarea
5S1
fondul unui acompaniarnent de sfDntA.Aceastamisticaaccen
iubire cu e1 repetata, in comun, a nwnelui lui
timpan i tambal: Hare Krishna, Dumnezeu. tueaza ~ in mod special
Din perspectiva
Hare Rama, Hare Krishna, cantareamelodicaamnnelui,
fenomenologiei religioase,
Rddhe-Syam, Raclhti Govtnda, cuinimacurata ~ plinade
0 earacteristica foarte
Gopala Krishna etc. Exista chiar iubire. Melodiile
importanta a misticii bhakti
""''''', diferiie-oorespUiid-
este invocarea numelui oameni care canta aceste nume pe
diferitelor"sfere" si trebuiealeasa
divinita~i, fie prin simpla dnun sau pe camp, in vreme ce
de fiecare data
rostire aacestuia, fie altii se ad1lI1A cu anumite ocazii melodia corespunzatoare
prlnintonarea lui pe fond festive in case private, practicAnd sferei respective. Fiecare
muzical 52. impreuna namakinan laanumite mel odie este socotita 0
btrucat adeptii acestei mistici ore din zi sau din noapte. esenta vie, care capata vial!
nu acorda nici 0 valoare Fireste, invocarea in sfera proprie ei ins~i.
speeulatiilor ~i modalitatilor numelui divinitatii (namakirtan) Hindusii desemneaza
traditionale de meditarse, s-a in mod repetat ne aduce aminte, cu placere
ajuns la aceasta mistica a in primul rand, de "rugaciunea crestinismul ca 0
S53
numelui, Iajapa si lui Iisus" din mistica crestina forma de
lanlimakrtan 54. In rasariteana, in care practica !. _.r; bhakti, dar 0 considera pe
-"

viziuneamisticilor bhakti,- invocarii permanente a numelui aceasta inferioara


numele in sine exprim! ~ lui Iisus conduce, in final, la comparativ cu complicata
fiintacelui numit; unirea ascetului cu Hristos insusl, lor bhaktimdrga. Desigur,
inbazadoctrinei despre In mistica bhakti, numele exist! similitudini aparente
mantre, numele actioneaza invocat trebuie sa exprime de doctrina, cumarfi
prin el insusi, prin divinitatea invBfAturadespre "har",
intermediul numelui se poate 551. Bhiigavata-Puriina, VI, 11. "iubire", "daruiredesine",
realiza orice. Astfel, se 552. Bhagaviin ("SublimuI") este "Dumnezeu
cunosc litanii cu 0 mie de numele eel mai frecvent utilizat pentru , 'jpersonal", dar cu toate
nume ale lui Vishnu (sau a-l defini pe "Stapanul' (/ivara),
acestea bhakti i iubirea lui
"Dornnul", raspandit in intreaga Indie
Krishna), dar inpractica Dumnezeu din crestinism
de Nord ~i folosit chiar de populatia
se deosebesc acceptiunea crestina 2 "'-'-~~""--'''''. -"-India;":Religie1i-filosotie-"~"
categoric. Bhakii propriu-zisa, ci rezida 1 -'1finduismul'sau- ;;com,plexuol pozitwor"
pur l?i simplu in 8 219
este doar in
~
aparerlta 0 forma implinirea unei
5. Hinduismul post-elasic. Secte ~imi~cari hinduiste
de altruism, pentru prescriptii pozitive dupa deja rolul partenerului feminin al Fiintei Supreme, ca un fel de contrapol
ca in fond ea nu reguli pozitive.
', ,.
i:nseamna altceva Dat fiind faptul ~Jui Vishnu sau
decat ate ca bhakti se bazeaza Siva, ca foq.A
simp coplesit de 0 exc1usiv pe emotii de activa propriu-
emotie estetieo- ordin subiectiv, ci nu zisa i creatoare
pe reguli obiective, se a
erotica, Se e
constata 0 divizare Bazele hinduismului, ideile i idealurile sale principale, s-au
foarte bine ee
permanenta universului, Partial, tantrismul este reactia extrema la sistemul dualist
oroare
au cei mai multi aspiritualitatii indiene
dintre adeptii in nentmlib:ate secte;
bhakti fata de in India coexists
imaginea lui permanent mai multe
Hristos eel rastignit zeci de incarnari ale
Iubirea aceleiasi divinitati, tntr-
luiDumnezeu o concurenta acerba,
dincrestinism Pe de alta parte, prin
1rebuie faptul ca Dumnezeu
sasematerializeze este reprezentat prea
neconditionat in concret, respectiv
iubirea fata de avand 0 forma foarte
aproapele, altfel ea exactii a trupului, 0
este falsa, Bhakti anume culoare a pielii,
nu cunoaste 0 0 anume imbracarninte
asemenea si diferite podoabe, se
complementaritate. ajunge chiar la
intr-adevar, exista devalorizarea notiunii
un anume tip de de Dumnezeu in sine,
slujire a aproapelui se substituie lui
ca 0 premisa a Dumnezeu realmente 0
bhakti, dar ea nu-l simpla statuie.
vizeaza pe semen in
" -.." conturat deja in perioadele mai vechi ale acestuia; Evolutia ulterioara -- - vedantin: camalizarea; materializarea de~v~i~ a caii de
eliberare, a religiei binduse, incepand cu perioada post-epicasi panamai incoace, ca 0 contrareactie laspirituaiizarea des~van;i~ propusa
de Vedanta.
a fost marcata, pe de 0 parte, de aparitia unor noi forme de religiozitate --+- .1.. .., _.. ~ '. . Fundamentul filosofic al tantrismului i saktismului se afla
in
~ide largul spectru .sectar din ~ di~eritelor curente reli~oase~ iar ._1.... filosofiaSiiJpk}tya:purusha iprakiti, cele dow principii primordiale,
pe de al~ parte de influentele vemte din partea unor culturi straine, sunt determinate in mod evident in functie de sex, iar Upanisadele
cum ar fi cea islamica i crestina, atribuie aparitia lucrurilor unirii sexuale a lui Brahman eel divizat in
sss
~ k . doua fiinte polare . Prakni, principiul feminin, reprezinta materia
51. oa tism- recepnc+-:v. brraap ord.i.a:I:l~alXatu fiinle 1or.temei iul
tantrism a;;,fc~e=lr~tua.cauzasum onrmi turor
Hinduismul contemporan poarta i astazi amprenta unor idei existentei lor, fundamentul non-libertatii, al tendintei spre decadere,
saktiste i tantriste. Literatura SaktiBm i tantrista este foarte vasta; C~d se realizeaza personificarea lui purusha inSiva i a lui
a fost tiparit relativ putin din aceasta, i cu amt mai putin tradus. prakni
Ea
reprezinta acea parte a hinduismului, care r~ane pe mai departe inSt;kti,
lui Siva; se~arunitcueai fondul doctrinei tantrice,
atinge de fapt prinea,Siyadevine Zeita (deVl) este
activ. Caprincipiucosmic,
inconjurat! de mister ~i pe care hindusii sunt foarte putill-dis~i'sl{i ".~c...!~:' , ca "femeie"; ca "mama" cosmiea, Sakii este fortadecisiva a
puna la dispozitia strainilor, in acelasi timp, ea este acea parte a universului.
. Centrul cultului zeitei, numitade asemeneaKali sauDurga,
hinduismului care ramane aproape inaccesibila ratlonamentului i se aila deja de multe sute de ani in statul Bengal. In fonnasa
superioara,
analogiilor, pentru ~ saktismul ~itantrismul nu se fundamenteaza pe cultul saktist al zeitei nu se deosebeste prea mult de bhakti consacrata
rationalitate i intelect, ci pe dobandirea unei cunoasteri absolut lui Vi5hnu,cumentiuneacainlocul\IDeifiintemasculineestepromovata
concrete, de natura senzoriala, 0 fiinta feminina, Intr-o forma eurenta iinferioara, Saktismul
identificA
Originea literaturii tantriee ramane inca necunoscuta, Exista divinul cu sexualul. in Upanisade, eel ce doreste ~ atinga Absolutul
cercetatori care 0 considers rezultatul unor influente din Chaldeea, 0 faee prin cunoastere (jniina), prin efort spiritual i abstractizare,
in dupa cum tot la fel de bine altii socotesc ca ar fi un import din Tibet. literatura puranica prin bhakti, prin daruire personala si
devotionala Cea mai plauzibila parere ar fi aceea ca Tantra nu sunt altceva decat unei Fiinte divine personale, iar in saktism prin atingerea
principiului evolutia in timp a unor idei "tantrice" existente deja de foarte multa feminin, de cele mai multe ori nu ca fort~ spirituala sau
abstracts, ci vreme ~ipermanent in India. Este yorba de cultul zeitelor-mame i al printr-o unire sexuala concreta, Daca Yoga ~isistemele
sale colaterale unor forte feminine, foarte puternice inca din perioada dravidiana a iipropuneau ca scop izolarea spiritului de trup, in
vederea unei anume Indiei, de pra~ti~i magice prezente deja in Atharvayega, de
'~eri~~"spirituale,inlanfri~sepe1receexact~ntrariul;identificarea
preocuparea mistico-reala fa~ de trupul omenesc din Yogq, de p~:plmacu senzualul, absolutizarea sexualului.1n sistemul vedantin,
perfectionarea unormijloace mecaniee auxiliare pentru atingerea unor :materia reprezinta marea "iluzie", pe cand in tantrism este marea
stari superioare etc.In literaturapuranicaseaccentueazafoartemult 55 f' . . I
5 . C . M. Eliade, 1profanul, pp.147-14 8.
Sacrul
220 -,' .--~.,-,.._- .. "'"India. Relfgle-'~fiIosofte" . . '-'~dttlsmuI saU-';.;complexul opozl1Jllor" 221

implinire, sensu! existentei ~i mijloeul de unire eu Absolutul. In Va trebui sa lasam sa decida cercetatorii daca montarile mitologice
Upani$ade'-finalitateaestepatrundereainluminainfinitAaeuno~erii sau cele de psihologie ne pot descoperi adevaruri ~i 0 anume
imateriale, in timp ce pentru literature tantrica este patruriderea in intelepciune Inc! neeunoscute. Oricum, tantristii acrediteaza
lntnnecimea profunda a concretului, in sfera cauzelor'pnmordiiIe'~"'-'~' '. .'.,.,...,.'c' ..... oonvergentele"concretetntre microcosmos si macrocosmos, ei sunt
instinctuale. Pentru intreaga traditie a "cunoasterii" (jffiina). eliberareaeste eonvinsi cliprin "accederea" concreti pe adevarata "lungime de und!"
conditionat! exclusiv de spirit, invremece intantrism "materia" (pralqtz) . I T in trup pot intra in contact eu
0 sfera superioara, ~i anume intr-un
mod
devine un fel de divinitate, ei i sesubordaneazAinclusiv''Sinele'' Absolutului. foarte concreto '~i acest lucru nu se realizeaza, in opinia lor, doar prin
.".,. fn fapt, nu putem face 0 distinetie c1amintre Sakt:ism ~ tantrism, sexualitate, ci ~iprin intennediul mantrelor. Fiecare divinitate (deva)
--''':':''::'=l::~':'''
intrucat intre cele doua curente sectare exist! multe similitudini ~i i!1iare propria sa mantra, iar experimentatorul se afl! in slujba
trupului convergente. Deosebirea principal a intre ele consta in faptul ca, in eteric al divinitatii respective, Silabele ~i tonuriIe nu sunt
nicidecum saktism, devlsau sakti este venerata ca Fiinfi Suprema, pe cand arbitrare;elesunt''tonul''realit!
tiiperceputedeciitrecelprogresatinactul
tamristii nu sunt doar adepti ai acesteia, ci ~1ai filosofiilor Vedantae:
deinitiere,tonuIprincareinipatulintrAincommllwecuRealitateasuprern8.
SaIPkhya, ba chiar simpli agnostici. Pe de alta parte, saktismul se Dincolo de orice, finalitatea doctrinei tantrice este unirea celor
regaseste exclusiv in spatiul hinduist, Invreme ce tantrisrnul poate fi dona principii diametral opuse, Siva ~iSakn, inpropriul trup. in general,
hinduist, budist saujainist, Totusi, intrucat saktismul ~i tantrismul se spune ca Saki! doarme sub forma unui sarpe (kundalinii, dar ea
converg Infoarte multe privinte, terminologia folosita incazullor nu :':'-:~~~:"''',','~",~' '''''''poate fi trezita prin diferite tehnici yoghinice, dupa care se
deplaseaza cunoaste marl diferente, printr-un canal median (su~mQll), penetreaza mai multe
cakra si
Literatura tantrica se preocupa in mod preponderent de corpul atinge nivelul crestetului capului (sahasriira), unde siU~luie!11e Siva,
omului. De altfel, divinitatile ~i eliberarea omului se coreleaza foarte cu care se uneste, Dupa cum subliniaza Mircea , unirea
556
Eliade
strans cu trupul. 0 buna parte din anatomia tantrica i~i gaseste euplului divin in interiorul propriului trup conduce, intr-un fel, la
fundamentele in literatura upanisadica, "androginizarea" yoghinului ~i implicit la unirea tuturor contraritlor.
F oarte semnificativ! este mvatB-tura despre cele einci "straturi" Textele tantrice amintesc, astfel, de unirea unui mare numar de "perechi
ale trupului si despre "caile de conducere" (nii ifis) a energiei sakti in de contrarii": unirea dintre t (liz ~ipiqgalii , cele dona filoane mistice,
trup. Se afirma c! ar exista 35.000.000 de nii ''is-uri, dintre care care simbolizeaza Soarele i Luna, dintre cele doua sufluri priikz ~i
paisprezece ar juca un rol special. Conform psihologiei tantrice, ar apiina, dintre prajiUi - mtelepciunea, ~iupiiya - ~locul de a 0 atinge,
exista, de asemenea, in trupul omului sase "cakras" in forma de lotus, s
dintre iinya - vidul, si karuaa - compasiunea
5
55

respectiv anumite puncte nodale ale principalelor nii(fiS-uri. Speculand mai departe, Mircea Eliade8 afirma ca datorita
Probabil ca tocmai in acest punct se plaseaza suportul acestei acestei concilieri a contrariilor la toate nivelurile vietii ~i constiintei,
doctrine, de altfel foarte confuze: asa cum in Upanisade partile trupului yoghinul respectiv experiaza anihilarea dualitatii, transcende lumea
erau corelate cu componentele spiritului, tot la fel acum anumite stari, 556. M. Eliade, Mefistofel st androginul, pp, 110-) 11.
i-n~s-utsiri " rt1"i'", insti.n ete v~- emotit'i--" sufle"t''e'''s''tli~,, atribuite 557. Cf. Hevajra Tantra, II, IV, 40-47; II, IV, 32; apud ibidem, p, 111.
indetaliu diferiitelor
Parti ale corpului, sunt localizate in anumite locuri aletrupului omului. 558. M. Eliade, Mejistofel.# androglnul, p. 111; cf. idem, Yoga. Nemurire #
libertate, pp. 222 sq.
222'" , _,,, ~~"- .. , ""'fndia'~-Religie,f'''ffiosofte~''''''-'---I-'~-mnduismqJ-sau ,~eomplexul opozipiler"
I . ..
fenomenala EI atinge starea neconditionata de libertate i tra.nscerldenta, lumea instinctelor ~i in sferanon-spiritualului. Avem de a face
o anume identitate de placere (samarasa), 0 experienta in acest
parad~aa caz cu 0 "mistica a mortii", mai neobisnuita decet tot ceea ce a
unirii perfecte, In viziunea anumitor scoli tantrice, starea de putut crea fantezia Evuiui Mediu. Este yorba de 0 stare de lipsa de
sam(iTasa orice
".". '~"."~'.~"poate fi atlnsamai ales prnfmaithiihci;utrirea sexualarituala, ~ipresupune speranta, de devierea intr-o directie tot mai indepartat! de
-,~. adevarata eliberare. in fapt,
ceva deosebit
mat de postulata "libertate" tantrica are
"opprea."
respirapa,
sau "blocarea" celortrei fimcpi principaleale omului: ~=- de infiorator in sine, pentru ca nu este altceva decat 0 libertate a
eiaculareasigandirea,' "".'" ,_._-_ ..."......" inumanului. Deseori, tantrismul este aproape demonic ~idezgustator.
..,.. ,'. Exresele ljiperversitaple sexuale, identificarea'Absolutului cu sexualul,
Trecand peste aceste speculatii, insa, este limpede ca multe jertfele umaneaduse inc:A~astm ocazionalin centrul Indiei, suntdovezi
lucruri din tantrism sunt absolut perverse sirespingatoare.De pilda,_. concludente in acest sens. "Zeita", nimicitoareasi ingrozitoarea setoasa
=.. asa-numitul ritual STkiakra, care are loc doar noaptea i la care nu au de sange, pretinde viatA Iiisange pentru toate asa-zisele binefaceri ale
acces cei neinitiati, ca Iiimulte alte ritualuri similare, in cadrul ei, socotindu-se ca fertilitatea pamantului trebuie stimulate prin
carora principalele "mijloace de eliberare" sunt consumul unor omucidere. Relatia dintre sexualitate ~iomucidere este foarte
ciudata,
bauturi halucinogene lji imperecherile la intAmp1are!Onu pot:fi
ca si aceea dintre "placere" ~i "fericire", care se constituie in tema
admise de catre
nici un om cat de cat decent. Prostul renume al Tarurelor nu este tara fundamentala ~i inizvorul Saktismului ~itantrismului. Cea mai bizara
societate de omucidere cunoscuta de umanitate, respectiv acei thag,
temei. 0 mare parte a Iucrarilor tantrlce relateaza cu 0 deschidere
apela la acest ritual tocmai pentru a fi pe placul zeitei; inainte de
inexplicabila despre tot felul de obscenitati, incercnd sa Ie confere
un a sav~i aces! act, ei 0 invocau pezeita(devi). Oriceomucidere
:fundament mistic, Ceea ce ~ocheazain primul rang este faptul ca (anmnite cercuri savarlieaU sute de omucideri) reprezenta 0 jertfa
astfel<;c- adusa zeitei, un fel de "serviciu divin", in acceptiunea respectivelor
de obscenitati se vor chiar nucleul tantrismului, respectiv caleade secte tantrice.
acces spre Fiinta Suprema. Expresiile bombastice Iiimisterioase
utilizate in aceasta privinta nu pot evita perversitatea in sine.
Exista secte tantrice care se dedau la tot felul de practici
deosebit de respingatoare: adeptii lor locuiesc in locurile de incinerate principiul calauzitor al acestor secte tantrice, Dar
i I
a cadavrelor, mananca Iii beau folosind cranii umane, poarta asupra impresia generala pe care 0 Iasa tantrismul
lor excremente umane Iiipractica toate felurile posibile de Iiisaktismul este una dezarmanta Iiipenibila.
perversitati sexuale. Ei pretind ca in acest mod vor atinge ~ fond, aceste curente promoveazA un existentialism
adevarata stare de eliberare. eel eliberat, spun ei, nu trebuie sa fie absolut negativ,
dependent de absolut nimic,sanuurasca! o cadere in haul lugubru al existentei, in moarte, in
jisanuseteamadenimic,sanuse~ezedeabsolut degenerarejin
nimic, sa se plaseze dincolo de orice principii morale i conventionale.
"Placerea" (bhoga) ~i "eliberarea" (mukti) reprezinta
Din nefericire, toate acestea ne demonstreaza in mod clar pfula unde poate ajunge,
intr-un anume context, irationalitatea ~i perversiunea unei pseudo-religii. 0 atare
pseudo-religie conduce permanent spre infernuri tot mai profunde, spre
indepartarea constanta nu doar de
559
.ceea ce este divin, ci Iii de uman. K Klostermaier este de parere
ca tocmai aici sal~luiesc fortele intunecate ale distrugerii complete a divinului ~ia
mnanului.

5.2. Vishnuismul ~i sivaismul


. Miscarile hinduiste cele mai cunoscute, care aduc inprim plan cinstirea unei
singure divinitap. in detrimentul altora, sunt vishnuismul
559. Vezi K Klostennaier, Hinduismus, pp. 250~251.
.224- . .. lndia-;- R-eligie-li'filosofte . --+-_ .._ Binduismnl sao .,complexul 225
opozijlUor"
~i sivaismul. 0 mare parte dintre sectele hinduiste apanne in
decursul timpului poarta in mod indiscutabil 0 amprenta vishnui.stA 5.2.1.2. Piihcariitra
sau Sivaista.
Cu toate acestea, in ciuda faptului camulti refonnatori s-an straduit Inca. din vechime, alaturi de bhligavap, apare 0 alta grupare
..,' , foarte multsa atriig~cat iiiai mUlp'adepli de' partea ideilor lor:'sa':~i de adepti ai lui Vishnu, adeptii Piii'Jcariitra,despre care ni se
..-...
faca eli! mai accesibil acestora mesajul propriu, totusi un
, relateaza in Mahiibhiirata. Acest sistem este prezentat intr-o lunga
serie de lucrari de sine (Piincariitra-Samhitii), care ofera detalii
nUIllArrelativ mic dintre acestia s-a aliniat unei secte sau alteia. despre diferiti tenneni religiosi (dharma, bhakii ~imok{la), despre
Toate sectele, cultul statuilor,
asemenea celorlalte grope hinduse, recunosc Vedele ~i literaturasmjti. i
!npofida acestui fapt, exist! anumite lucrari sectare speciale (Samhitii,~ ...... a au daca aceasta ii viza pe vishnuiti in general.
- Agama ~iTantra), care au 0 semnificatie deosebita, foarte concreta, d
pentru viata religioasa a sectelor, !ngeneral, fundamentarea unci e
secte p
presupune 0 initiativa personals, De regula, sectele vishnuiste fac t
referire la 0 perioada istorica, in timp ce promotorii celor sivaiste i
raman i
pe mai departe anonimi sau legendari. Fundamentul teoretic al u
celor mai multe dintre aceste secte este 0 doctrine care i~i are n
originile in sistemele filosofice "ortodoxe", De pilda, sectele
e
vishnuiste se simt foarte apropiate de Vedanta clasica, pe cang cele
i
sivaiste pastreaza s
o legatura speciala cu sistemeleNyiiya, Vaiseshika si Yoga. Factorul e
eel mai semnificativ pentru evolutia sectelor vishnuiste este, lara c
indoiala, bhakti. Dimpotriva, sivaistii pun un accent mult mai mic t
pe bhakzi. De asemenea, cultul vishnuist este mult mai moderat decat
e
eel sivaist, Astfel, vishnuismul nu practice sacrificiile sangeroase,
iarriturile tantrice joaca pentru acesta doar un rol absolut secundar. v
5.2.1. Secte vishnuiste i
s
5.2.1.1. Bhiigavata "( adoratorii lui Bhagavat", ai lui h
Vishnu) sunt adeptii unei secte care i1 adora pe Vishnu in n
ipostaza sa de reincarnare sub chipullui Krishna. Scrierea lor u
sacra este, in primul i
rand, Bhdgavata-Puriiia, datatli prin secolul al X-lea in general, s
ei t
urmeaza doctrina lui SQ.J)kara ~ invoca in cultullor cele cinci e
principale divinitati hinduiste. Bhiigavafii sunt pomeniti deja inizvoare ,
provenind din secolul al Il-lea i.d.Hr. Oricum, nu este limpede daca s
bhiigavaiii din acea perioada reprezentau chiar 0 denumire pentru
','-'. cer te, un sistem care ~i-a avut perioada sa de glorie intre secolele VlI-
em IX. Un element fundamental al acestui sistem ilreprezintl doctrina
on
ial vyiiha, pe care anumite personaje divine ~ despre care se crede ca ar
uri fi emanat din divinitatea suprema, Vasudeva (Vishnu), 0
etc coreleaza cu notiunile centrale din filosofiaSiiIPkhya ipraktti,
. manas, ahaJPkiira). Potrivit acestei doctrine, organizarea lumii n-ar
Pe fi altceva decat 0 emanatie (snit) a Fiintei care trece in domeniul
de
alt empiric prin actiunea unei Energii (salctz), 0 energie de esenta
a feminina, iar din punet de vederemitologic conceputa ca sotie a
pa Fiintei sub manifestarea sa lumeasca, La randul sau, Fiinta sau
rte Absolutul, denumita Vishnu, Viisudevaetc.,
,
i~imultiplica.manifestmile (vyiiha)
in
ac sub mai multe forme, Initial, emanatia se realizeaza in trei etape. !n
est cursul celei de-a doua etape, apar arbetipurile de "realitati' (tauva),
sis corespunzatoare "Spiritului" (purusha) ~i "materiel primordiale"
te (pra/qtz) din filosofiaSii.T}1khya. Prakiti nu este altcevadecat "energia
m
se iluziei" (mayasaktz). Simultan cu aceasta energie apare
re ~i"organizarea" (niyatl) care nu are alt rol decat de a se aseza toate
ga lucrurile la locul
ses lor in timp ~i spatiu. In a treia etapa, urmeaza particularizarea,
c materializarea si incorporareain materie si, infine, 0 emanatie secundara
nf
ult sau "grosiera" (sthiilii). Sufletele (jiva) reprezinta portiuni atomice
e din purusha, dar numai in masura in care acesta actioneaza in
tr mani:festarea sa universala, Plasarea acestora e conditionata de unnele
as fizicel (viisanii) ale actelor lorpsihice individuale. Datorita involutiei ~i
at distrugerii cosmice finale, revendicata de saipsiira cosmica hindusa,
ur ele sunt obligate sarevina inmatca Fiintei manifestate, cufundata atunci
i
ta
nt
ri
ce
~i
sa
kt
is
- _'" .-".'" "" Ind.fa;'Religie'lt'fIlosofie'"- '--t-- ~-"fiinduismul-sau' "complexul'opozitillor" 227
in somn, dar se plaseaza in ea intr-o ordine strict ierarhizata m:tiiport RiimiinujaS61 avea sa se consaere, sub influenta credincioilor-cantmep
cu repercusiunile fizice (viisanii) ale actelor lorpsihice individuale. (afoar)tamili din secolele , mai degrabainvataturii vishnuiste
vn.X.
De asemenea, dacanu sunt eliberate prin cunoastere, ele vortCei>w filosofic rii" credintei intr-un Dumnezeu personal intr-un anume
a ~i "imperiu" al "iluziei" (maya). Nesatisfacut de monismul
sa tenacitat vedantin,
-''''''''_~='''=' se reincarneze eu ocazia reorganizarii lumii. Eliberarea ~iidentificarea
e
cu Absolutul divin poate surveni prin iubirea devotionala (bhakti), dialectic
prin indurarea Fiintei supreme, secondate de ritmuri ~i mai ales de a
formule (mantra), care se imp~esc din esentaformelor divines similare
60. acestuia,
~Nueste.deloc limpedecumseraportau in perioadelemai dar
vechi adeptii Bhiigavata ~i cei Piiiicariitra un fatli de altii. Este superior
probabil lui in
ca bhiigavatii sa fi fost mai fideli traditiei ~i doctrinei exprimate priveste
in
forta
Bhagavad-Gitii, comparativ cu adeptii Piiiicariitra, mult mai
~iprofim
consecventi aeelor Samhitii vislmuiste. Inrealitate, aceste dollAcurente
zimeareli
si-an pus amprenta in mod indiscutabil, fireste intr-o forma diferim,
asupra sectelor vishnuiste ulterioare. gioasa,
Astazi, toti marii teologi vishnuisti considers bhakti drept Desi
"'-~-::=.:~irl~ miiloc eficace pentru realizareaeliberarii. AvAnd drept initial
fusese
fundal
discipolul
conceptiile upanisadice ~idoetrina bhakti, ei incearca sa determine
unui
fiinta lui Dumnezeu ~i relatia dintre Dumnezeu si sufletele maestru
individuale. al
Vedanta a exercitat 0 mare influenta asupra unui foarte mare numar doetrinei
de reformatori vishnuisti, dar nu este yorba de filosofia non-
promotorului dualiste
acestui mare sistem filosofic, SaQkara, de acel "monism absolut" (advaita
(kevaliidvaita), caruia adeptii bhakti sa se poata ralia. ), totusi
el a
5.2.1.3. Riimanuja pledat
Acesta a trait in veaeul al XI-lea ~i dispunea, ea impetriv
~iSaJjkara, sistematizatorul sistemului vedantin, de 0 formatie a
"expedie
b nezeu personal ~i nemurirea
h personam, 1ttili zand armele logicii exegezascrierilor sacre.
a Principalele sale lucrari sunt comentariile la Vedanta-sisra a lui
k Biidariiyana
I~ ..
t (intitulat Sr ibha~a) ~ilaBhagavad-Gita, ca si 0 luerare polemics,
i cunoscuta sub numele Vedartha-samgraha. Exista cercetatori care
I . subliniaza ea Sr ibha~a ar fi una dintre lucrarile spirituale cele
mai remarcabile pe care le-a cunoseut India vreodata, 0 luerare in
E care intalnim reprezentate doua conceptii opuse, dar ~icomplementare:
I pe de 0 parte, mistica teofanista a acelui Unul- Totul care
transcende lumea, este incognoseibil, indefinibil si, in cele din urID8.,
p irational sau mai degraba suprarational, iar pe de alta parte conceptia
l despre acel Absolut personal, rational, iubitor, un Dumnezeu al
e inimii ~i con~tiinteis62. Cu toate acestea, nici Ramiinuja nu s-a
d putut detasa completamente de conceptul monist despre Absolut EI a
e preluat acest termen pentru a-si desemna propria doctrina, dar anuantat-
a o pe aceasta mal degraba ca pe invatatura despre "non-dualitatea
z distincta"
a (viSisthadvaita). In conceptia sa, Brahman-Absolutul este "non-dual"
(advaita), dar nu in sensul unei Existente absolute tara atribute, ci ca
p una caracterizatii prin spirit ~imaterie, ambele constituind "structura"
e Absolutului, "trupullui Dumnezeu". Ince privestetrupul sau, Brahman
n serevarsaspre lume, darinsineinsusi transcende lumea, ramane deasupra
t acesteia, Lumeanu este niei pe departe "iluzie" (maya), ci realitate; eu-
r l supraviepiieste starii de elibemre; omul nu devine identic cu Absolutul,
u ci
realizeaza 0 stare de deplina comuniune personalacuacesta,
u Riimiinuja defineste bhakti drept "atentia pennanentiiasupra
n Stapanului", care are ca premisa iubireadevotionala, Bhakti implica
"daruirea" (tyiiga) deplina
D .IWDumnezeu prinprapatti ("apropiere", "devotament").
u
m 561. cr. pe larg A. Hohenberger. Ramiinuja. Ein Philosoph indischer
Gottesmystik, Selbstverlag des Orientalistischen Seminars der Universitat,
I
Bonn, 1960.
560. Cf. J. Filliozat, Filazoflile Indiei, pp. 115-116. 562. Cf. Fr. Heiler, op. cit., p, 253.
T
,'_ I
Hindulsmul 'San',;CODlptexut opOZItillor" 229
Inv!tAtura lui Ramanzga, desemnat de catre discipolii sai care dirijeaza intreg procesul cosmic.El ~stabil~caresuflet1rebuie , "

drept "Domnul ascetilor' (yatihdra), s-a mspandit ulterior in nordul eliberat Doarcel caretraieye 0 viatlevlavioasa, cinstindu-l peDumnezeu,
si suduI Indiei. In felul acesta, s-a format 0 "scoala nordica", poate spera inajutorul barplui lui Dmnnezeu. .
numita "calea De fapt, filosofia lui Miidhva porneste de la notiunea de
-'-'''''~''inaUriutelor'', -potrivit careia 'eliberarea este posibila doar prin Absolut din Vedanta, de la Brahman-ul inexplicabil pentru om, dar
colaborarea omuIui cu "barul" divin, la fel cum puiuI rnaimutei se autorizat de textele sacre upanisadiee ~ intuit de spiritul uman.
agatA de mama lui; ~itot lafel, 0 "scoalasudica" sau=calea pisicilor", Propriu- zis, Brahman nu este lipsit de calitat:i.'~isemnificatii
potrivit careia omul se poate elibera exclusiv prin "haruI" lui particulare, asa cum a:finna promotorul filosofiei vedantine. Elnu
Dumnezeu, dupa epersonalizat iluzoriu intr-o realitate practica distincta de Realitatea
---- cum puiul de pisica se lasa purtat in gum de catre mama sa563 suprema. Dimpotriva, Vishnu este inzestrat cu toate perfectiunile,
Cel mai mare discipol allui Rdmdnuja, tamilul Pillai, care numele sale multiple exprimandpluralitatea perfectiunilor sale.
primeste titlul de onoare Lociiciirya ("doctor universal"), a In conceptia lui Matihva, eliberarea omului depinde de
accentuat mai tare decat maestrul sau imanenta Absolutului in lume
si a asezat "devotamentul" sau "apropierea" (prapatti) in punctuI
.. misnce
centra 1 al ev Iaviei . "",,' 564
Absolut, darpretinde neconditionat ~i un efort din partea omuIui.
. Este vorba, in primuI rand, de eliminarea patimilor (vairagya), apoi
5.2.1.4. Madhva cmstirea (uplifarzii_) ~nstB.n~ in aP.licarea a ceea ce prescriu textele
sacre, dupa care meditapa (dhyana) ~ contemplarea (somad/'ll)asupra
o alta secta vishnuista este reprezentat! de catre Mtidhva unui singur
(sec. punct, ~ianume Dumnezeu. Acesta este, in fond, subiectul suprem a1
65
al xm-leai , probabil initial un adept si el al doctrinei lui cunoasterii, dar ~imartorul prin excelenta, Credinciosul ilcontempla,
SaI}kara, de altfel, ca martor (siik?in),tmaa se imp~i din substanta lui
dar care ulterior se inscrie pe 0 alta linie. Acesta se indeparteaza infinita si inepuizabila, dar avand partetotusi de "harul" ~i indurarea
de monismuI upanisadic si devine un fel de protagonist al :filosofiei sa566
dualiste (dvaita), reliefsnd contradietia dintre Dumnezeu ~ sufletele
individuale. 5.2.1.5. Ntmbiirka si Vallabha
In toate comentariile sale privind Upanisadele ~i alte carp. sacre,
Miidhva i~i propune sa elimine conceptele moniste existente in acele Doi alti teologi vishnuisti suntNimbiirka (sec. al XII-lea) ~i
lucrari, In viziunea sa, Dumnezeu, sufletele individuale ~i materia Vallabha (1481-1533). In comentariul sau la Brahma-Siitra,
se disting categoric unele de altele, VIShnu fiind "DumnezeuI ~imbarkapromoveaza un asa-numit "monism dualist" (dvaitiidvaita).
atotprezent", In conceptia sa, Dumnezeu ~isufletele individuale constituie 0
unitate, in sensul ca ele sunt dependente de Dumnezeu, dar nu
563. Ibidem; cf. J. Filliozat, Filozofiile Indiei, pp. 68-70. identice cu el.
564. "!~)coala nordica" (vadagalaJ) se orienteaza indeosebi dupa textele
, r I Sufleteleindividuale Ii~luiDumnezeu preeum valurilejin de
sanscrite ale scolii, in vreme ce "~coala sudica" (tengalaJ) este atasata mai cu
seam Atextelor tarnile; cf. J. Filliozat, Fllozofiile Indiei, p. 7]. mare sau razele solare de soare. Inplus, sufletele nu sunt, ca in
565. Cf. pe larg So Siauve, La doctrine de Madhva: Dvaita-vediinta, viziunea lui
Publications de !'Institut Francais d'Indologie, nr. 38, Pondichery, 1968; G. Ramanuja, simple moduri (prakara) ale Fiintei unice, pentru ca. starea
Dandoy, La dt!livrance selon Madhva, in: Revue Philosophique, LXXXII (1957),
nr. 3, pp. 318-340. 566. VeziJ. Filliozat, Ftlozcfttlelndiei, pp. 76-77.
III
230- 231
lor de distinctie le confer! 0 mai mare individuaIitate decdt 0 00
considera
567. Cf. ibidem, p. 72.
Ramiinuja. Tot la fel, Nimbiirka admite - spre deosebire de acesta- 56&. De alrfel, opera principal a. a lui Vallabha se lntituleaza
ca exist! 0 distinctie mai radicala intre materia spirituala Brahmasisra-
(cit)~::ciitee un agent de perceptie ~ipIacere, ceanonspiritualli (acit), Aqubha&a sau mai simplu AQUbhii&a, tn tradueere
care e obiectul perceptiei ~iplacerii, ~i St!panul (Iivara) absolut, care "Comentariul despre
sujletu/ atomic ",
nu e 0 entitate
s67 .
impersonala, ci poseda dimpotriva un eu casi sufletele individuale 569. Cf. J. Filliozat, Filozofiile Indiei, pp. 72-73.
Vallabha sau Vallabhiicarya numeste propria sa lnvatarura
_,~. . suddhiidvaita ("monism pur"), propovaduind unicitatea lui Brahman
pur, neconditionat ~inecontaminat de "iluzie" (miiyti). Spre deosebire I I

de SaI;Jkarains!, el sustine ca lumea neinsufletita (prapaiica) ~i


sufletele individuale sunt reale ~ireprezinta p&ti ale lui Brahman
care,
intr-o formamanifestata, este Krishna. Sufletul sau mai exact fiinta
vie (jiva) este, raportat la Brahman, ceea ce e scanteia fata de foe.
El are 0 dimensiune de atom (a:pu)S68. Prin urmare, sufletul in esenta
exist! din vesnicie ca Brahman, dar, din punct de vedere empiric,
el
,,,,.,.,.'"- . reprezinta 0 manifestare a acestei esente, 0 manifestare limitata,
El
devine pur atunci cand natura sa de existent!, spiritualitate ~ibeatitudine
nu este afectata nicidecum de ignoranta (avidya). De asemenea,
poate fi supusciclului reincamarilor atunci c8nd e coplesit de
ignoranta, dupa emu tot la fel de bine poate fi eliberat prin
cuno~ereS69.

5.2.1.6. Ramaitii ~ikrishnaitii


I
Multi hindusi i1cinstesc pe ViShnu,:tara ca prin aceasta sa
aiba in vedere 0 anume reincamare a acestuia, pe cand alte
grupari sectare vishnuiste ilinvoca pe zeu concentrandu-si
rugaciunea asupra
unei anumite mcamari a acestuia tn acest sens, amintim in primul
rand
pe Riima ~iKrishna, injurul carora s-au grupat cei moo multi adepti
lui Vishnu eel reincamat. Existaum~ altereinca:mm alezeului, care au tacut
~ifac obiectul unui cult deosebit. De pilda, avaJiirullui VIShnu ca Narasimha;
"omul-leu", grupase injurul san 0 comunitate serioaslinca
din secolele VI-VII ~imai are adepp astazi, illspecial illsudul Indiei. ' .
Din fandul ramaitilar se impun, in primul rand, teologul
Riimananda (sec. al XV-lea) ~i poetul Tulstdiis (1532-1623).
Riimiinanda aremeritul de a fi integratinnmdul sectei sale atatmembri
ai unor caste inferioare Cat ~i oanleDi :fiW. casta, Cultul lui Riima s-a
raspandit treptat in multe regiuni din nordul ~i centrul Indiei. De
asemenea, Tulsidas areusit prin poeziile sale sa determine milioane de
indieni sa duca 0 viatRevlavioasa, consacrataiubirii luiRiima. Ceamai
importanta lucrare a sa este Riimiiyan, in care descrie viata lui Riima.
Krtshnattii, cum ar fi, de exemplu, marii poeti din regiunea
Mariitha, respectiv Niimdev (sec. al X\[-lea) ~i Tukiiriim (sec. al XVTI-
lea), 11cinstesc doar pe zeul Krishna, dar cu toate acestea deseori un rol
esential in cultul acestuia iljoaca ~i Radhii, iubita lui Krishna. Caitanya
70
(1485-1533/ accentueaza in principal iubirea
launtrica fata de zeu, ca singurul mijloc de eliberare, Adevarata iubire fap. de
zeu trebuie sa imbrace chiar forme patimase, Doar intr-o stare de extazmistic,
credinciosul se poate uni cu zeul ~ipoate simp prezenta
sa in el. Pentru Caitanya, Riidhii., care .se daruieste intrutotul iubituIui sau
Krishna, reprezinta simbolul daruirii supreme lui Dumnezeu. Mai mult decat
alit, pentru adeptii unei secte intemeiate de catre Harivans (1522-1587), ~-
numitii Riidhiivallabhi, in centrul cultului se ailaRiidhii, ei nu Krishna.
Elementul erotic in cultullui KTishna-Radhii, care se vrea
doar unmijloc in realizarea unor experientemistico-religioase, devine punctul
central inrfuldul anumitorcercuri sectare hinduse.
5.2.2. Secte sivaiste
Importantafilosofiei vedantine pentrumarile sisteme vishnuiste este
evident!. in schimb, teologii sivaisti sunt multrnai putin legati de
570. Cf. pe larg Krsna-Caitanya. Sein Leben und seine Lehre, Almqvist and
Wiksell, Stockholm, 1968.
232 India. ReUgie i f"llosofle Bindubmul sau "complexul opozltHIor" 233
Vedlznta.Fireste, unii invatati sivai au scris ~iei comentarii Potrivit lui Bhasarvaj:ii:t., msa, credinciosul evlavios real:izeaza
interesante la Brahma-S tsra, dar acestea au fost realizate relativ eliberarea eel mai simplu prin meditatie, prin recitarea unor mantre,
tarziu, dar si prin cantec, dans ~ipurificarea eu ajutorul cenusei ~inisipului.
Bineinteles, practica aceasta a purificarii priri tilfiiarea pe cap ~ipe
5.2.2.1. Piisupata
trup de cenusa sau nisip este una stranie, dar exista alte comunitati
Adeptii acestei secte tl cinstesc pe Siva sub denumirea de sivaiste, cum ar fi Kiipalika ~i Kalamukha care cunosc
PiiSupati ("StapfulUl vitelor") ~isunt amintiti'atAtinMahiibharata cat practici
~i in literatura puranica, Fondatorul acestei scoli este considerat un religioase chiar mai exagerate. De pilcUi,adeptii acestora se
impodobesc
anume Lakulin. ~cest sistem, care se doreste un contrapolla sistemul
. cuoase, consumamancaruri dezgustatoare, beau lichide din cranii mnane ".
vishnuist Plincar[Itra, nu are ca fundament 0 directie filosofica clara,
intrucat unii Piisupata merg pe linia sistemelor Nyiiya ~i Vaiseshika, ~ilocuiesc deseori pe locurile de incinerare a
cadavrelor.
in timp ce altii pe linia sistemului Yoga. Anumite Informatii'despre
doctrina acestei scoli gasim intr-o lucrare a lui Bhasarvajfta din 5.2.2.2. Scoala din Kasmir
secolul al X-lea, intitulata Ganakiirtkii. Oricum, invatatura
,, Potrivittraditiei, aceast!~aSivaist:aafostintemeiatain secolul
profesata de Piisupata este una pluralista, Potrivit ei, Siva creaza
tal IX-lea de catre Vasugupta. Sistemul in sine, care in principiu se
~i guverneaza lumea, dar nu este cauza ei materiala, "Vitele" (paSu),
fundamenteaza pe conceptiile sivaiste din luerarile kama, este
adieli sufletele individuale, sunt absolut dependente de zeu.
Sufletele sunt prin ins~i natura lor spirituale, individuale, puuhmc
vesnice, Ele sunt afectate de 0 anume impuritate "congenital a" influentatdemonismul vedantin.
(sahajamala), aceasta ins~i larandul ei fiind eterna si numita, de in viziunea protagonistilor scolii din Kasmir, unica realitate .
asemenea, ~'impuritate atomics" (ii.(X1Vamala) sau ''individua1~''. Sigur, absolutaeste Fiinta Supremaansmrii, din care face parte ,~, (saktt).
ele pot fi eliberate de acest asa-numit "pacet originar", dar numai Lumea provine, printr-o vibratie, tocmai din aceasta Energie, ~ianume
prin aetivitate. Prin aceasta activitate trebuie s~ Intelegem, in primul sub forma unei transformari reale, nu iluzorii, intrucat ea reprezinta 0
co~entizareexistential~dinparteaFiinteiSupreme~iin:trucattotceeace
rand, ac:e1e omului (karman), dar si cultul ~idevotiunea fata de Siva,
tine de aceasta este real, ci nu iluzoriu Transformareaaceasta presupune,
atinsa pnn formulele (mantra) ~icombinatiile condensate de foneme
in primul nmd, manifestarea a treizeci si sase de realitap
(bfja) care le repr ezints, De asemenea, este necesarasi 0 initiere (diqii),
I
fundamentale (tattva), analoage, dar nu identice cu acelea din
carepoate t
literatura Agama
fi tacutli orieui, indiferent de clasa socialasau casta, dar numai de catre lID nonmonista, Prima din randul acestor realitati e una exclusiv spirituala
maestru dintr-o clasa superioarassucel putin egala. Gradul eel mai inalt de
(cinmiitra) si este soeotita, intr-unfel, cafiind un ''vid de dincolo de
initiere se numeste nhlip;ui.ik$2, 1nse1lltl8nd lfdincfia, adica distrugerea vid"
leg3turilor(liiSa) care unesc sufieteleculumeafenomenaIa (8 iinyatis iinya), ceea ce presupune ca ea transcende orice calificativ
Inacestmoment, ~i
~atulseelibereazadeimpuritarea"congenitala"(sahqjamala)~sel.llle}tecu specificatii, oriceforme, cadepasestechiarsinamralipsitade obstacole a
vidului, care apartine domeniului cosmic. In consecinta, prin pe care 0 creeaza intrand in vibratie cu energia sa (saktl). in acest
aceasta se subliniaza, infapt, transcendentaabsoluta a zeului fel, agentul deperceptie este ~i Siva, inmanierain care
Sivainraport cu lumea fiecaredintre noi
57t
Siva, darramane distinct de acesta
~e neputem privi, de exemplu, intr-o oglinda oarecare
572

571. cr. J. Filliozat, Filozofiile Indiei, pp. 118-1 572. Vezi ibidem, p. 124.
19.
234' "India: -ReJigie'Jtrllasoti~~ .._. . -+-- ..B..iD. duismul'sau "complexul 23S
opozilHlor"
S73 pretinde existentaa trei 574. Vezi J. FiIliozat,
"
fenomenale , intimp
substanfeeteme: Filozofiile Indiei, pp,
ce ''vidul'' (siinya) 124-125. .
Suflereleindividualecaret:i cecaracterizea.zaFiinta Dumnezeu (sau
ndec.'"SeIltaAbsolutului,a Suprem! "Stapanul",pan),
IuiSiVa,dar seafla aSiv.ordinKa.}miresteo sufletele individuale
in"prizonieratul" vacuitate (propriu-zis,
"iluziei" (maya). de tot ceeace este ''vitele'',pau) ~
vorreusi to~ s!con fenomenal, este un vid "legannile" (paSa) dintre
en11~ fenomenologic, "nu un sufletele individuale
fBptulcAsepotehberadin vid de ~iactele personale
acest'1mperiu"aliluziei, filntA proprie a entitatii (karman)
pe care 0 ~i lumeamateriala,
vorajungelacoI1$tiinta caracterizeazA .
S74 Dumnezeu e
sinelui lor distinct de numit
I
aparenta "en-lui" generat II "Transcendentul"
de valul "iluziei" (miiya). 5.2.2.3. (kadavul) lii este
Saivasiddhiinta inseparabil de Energia
Tehnica deconstiemizare
aaceSt:ei distinctii Suprema (pariiSakh),
AceastA prin ale cmei
utiliz.eazA
seriosHathayoga. doctrina este modificari
Unii cercetatori caracteristicA el realizeaza
au incercatsagBseasca sivaistilor din sudul manifestarea cosmica,
similitudini intre conceptul Indiei. Textele cele Crearea lumii este
de "vid" (siinya) mai autorizate pe care socotita ca l.Ul fel de
caracteristic scolii din se fundamenteaza grape acordata
Kasmir ~ieel al aceasta doctrina sunt sufletelor individuale
budistilor din scoala lui lucrarile sivaiste ca mijloc de eliberare
Niigiirjuna (sec. Il-Ill Agama, secondate de in viitor de cele trei
d.Hr.), care le era foarte 0 literatura impurjtap ce Ie separa
probabil cunoscut. semnificativa, de Transcendentul pur.
Totusi, ''vacuitatea'' in limba tami1ilor. Cele
(siinya) promovata de Primul teo log care a 573. Cf. mai pe larg, tn
catre filosoful Nagarjuna sistematizat acest sens, NicoJae
rep:rezin:tAovacuitate de invatatura Achimescu, Budism .#
flint!~e(svabhiiva), crestinism. Consideratii
Saivasiddhiima este privind desavarsirea
0 vacuitate ontologie! a Meykanda (sec. al omului, ed, Junimea, Iasi,
tuturor lucrurilor XIll-lea). Sistemul 1999, pp. 237 .2. 44.
regimul castelor. Desi prin filosofia vedantina
trei lmpuritati sunt: cea
aceasta miscare a intrat in sankariana, sustinand ca
individuala (ii.p:wa),cea
conflict cu Sakti se impartaseste din
generata de faptele personale
"ortOOOXia" matiiiUiilicli;' realitatea de esenta a lui
(karman) lii cea datorata
iluziei (miiya). Eliberarea
to~i jeologla ei se bazeaza car
Siva ~i nu este 0 simpla
pe filosofia Vedanta. iluzie (maya) prin
propriu- zisa nu poate fi Injurul anului 1400, Fiinta s~prema,
atinsa dedit prin cunoastere, teologul Sr ipati a scris un singurareala, ar visa
iar cunoasterea la rBndul ei comentariu la Brahma-s ltpnea. F~, MaYa
se dobandeste prin studiu; iitre.In acesta, Siva, care exista, dar e 0 reahtate; ea
rationament ~i devotiunea este fundamentul intregului este marea Maya
fata de proces cosmic, apare (mahamayii) sau Maya
Dumnezeu575 lntrucat constituit din doua pura
sufletele individuale nu componente: pe de 0 parte, 575. Cf. ibidem, pp. 121-122.
sunt identice cu Linga - Dumnezeul
Dumnezeu, ele ~i pastreaza personal atotputemic, care
i dupa eliberare propria creeaza, guvemeaza ~i
individualitate. Sufletul nimiceste lumea, iar pe de
eliberat traieste intr-o unire
alta parte anga,
fericita cu Dumnezeu,
reprezentand sufletele
dar:tara sa individuale, care tind spre
._., se pi aida sau sa fie absorbit
unirea cu Dumnezeu.
de diyin.~ ~
Chiar daca
5.2.2.4. Virasaiva-sii converge inmulte privinte
sau lingiiyat-ii cu invafAtura specifiea
Agamelor, care admite
Adeptii miscarii mai multe realitAp eteme
ilvenereaza pe Siva intr-o posibile, doctrina
forma vulgare, obscena, lii ViYasaiva-liilor sustine
anume sub forma ''falusului'' unitatea dintre Siva lii
(ling a ) acestuia. Secta a fost energia sa (saht). Ea
intemeiata de catre Bhasava insista pe ideea e!Siva
in secolul al Xll-lea, ~iSakti constituie 0 unitate
Promotorul miscarii, care unica, indisolubila prin
cinstea autoritatea Vedelor natura. Aici, doctrina
~isuprematia brahmanilor, a Virasaiva-~ilor intra in
desfiintat in interiorul sectei contradictie cu
o

W-";
:ddhamaya) ~i se identifiC~:~ ~::=a-;=.=:'mul~oondu:Atorimusmn:
;a:. ~::~=A:=;T
Mayii inferioara, ~i anume cea care invaluie sufletele individuale ~i incep sa manifeste un mare interes pentru literatura indiana ~i sa
care se identifica cu ignorantaS76. promoveze la curtile lor functionari hindusi. Mai mult dedit atat,
Eliberarea din ciclul reincammi.lor, in viziuneaaeestei doctrine, imparaitiI':likhar'( 155~ i60Sfa:-iiiCercat chiar'sa'ljuna bazele
unei se poate obtine doar prin iubirea devotionala (bhakti), fata de religiicomunepentrutotisup~sai,de~iplanulsaun-afostagreatde
Dumnezeu, mai concret, in cazul de fatA., prin devotiunea fat! de linga 0 mare parte dintre acestia, .
care-I reprezinta pe Siva. De aceea, credinciosii sectei trebuie sase I Esteevidentcaculturaislamicaaclaseistapanitoareaexercitat
._- ---- ~ _- e " ., A'- .

supuna unui ritual special de consacrare ~i sa poarte la gAt atamat de .. -~.~.,[ ,.." ~.'" 0 influent! senoas8.;-m multe puncte, asupra VIetti spmtuale
~1matertale o legatura, un linga material, ovoid sau sub forma unei mici coloane?e ' I a hindusilor, Pe de alta parte, este la fel de adevarat ca s-
5
au exercitat soelu, care le ofera 0 constiintanemijlocita (anubhara) despre Siva. 7. influente ~ insens invers, respectiv dinsprehindusi spre
musulmani. ~i
nu este surprinzator acest lucru daca avem in vedere cd 0 mare parte
6. Sincretism hinduisto-islamic. Sikhismul. dintre musulmanii indieni proveneau din rindul hindusilor convertiti la
6.1. intiilnirea dintre hinduism # islam islam. DoaromicaparteproveneaudintremusulmaniivenipinIndiaca
I unor persecutii dure, 0 mare parte a acestora pierzandu-si chiar
lntrunirea hindusilor cu islamul aavut 0 importantafoarte viata intimpullor. De asemenea, au fost distruse multe temple ~istatui
mare ale zeilor hindusi. Cel mai dificil a fost la
pentru viata religioasa din India Pe parcursul amai mult de un inceput, pentru ca treptat cuceritorii musulmani au adoptat 0 atitudine
mileniu, regiuni mai mici sau mai maxi din India s-au aflat
576. Ibidem, p, 126.
sub stapdnire musulmana, Odata cu cucerlrea regiunii Sindh; 577. Ibidem, p. 127.
Mohamed Ibn Qiisim punea bazele primului imperiu musulman, in
anul712.Injurul anului
1000, numeroase regiuni au ajuns sub stapanire musulmana.Insa,
abia in timpul imparatului Biibur, care a intemeiat in Delhi, in
anul1526, imperiul marilormoguli si al suecesorilorsai,
expansiuneamusulmana avea sa reuseasca, in fine, sa-~i atinga
apogeul in India Dupa moartea imparatuluiAurangzeb, manul1707,
indehingetastapanire islamica din India incepe sa decada Cll
rapiditate. Odata cu intrarea armatei musulmane in India aveau sa
lnceapa vremuri grele pentru hindusi: multi dintre ei au fost supusi
functionari ~ soldati din tmile arabe. Astfel, multi musulmani indieni
au
continuat sa ia parte Iasarbatorile hinduse ~isarespeeteregulile de
casta. '
At.t lnainte de impru:atulAkbar"c.t ~idupa acesta, au
existat lideri care nazuiau dupa unitateahindusilor ~imusulmanilor.
Cel mai important dintre acestia a fost Kabir (1440-1518), care a
crescut si a fost educat probabil intr-un mediuislamic. Potrivit
traditiei, acesta s- ar fi nascut dintr-o marna brahmana si ar:fi fost
adoptat de un tesator musulman. Dupa alta traditie, s-ar fi nascut
musulman !?i ar fi trecut la vishnuism la maturitate. Oricum, el este
revendicat amt de hindusi cit
~ide musulmani, intrucat doctrinasa reprezinta un amalgam
hinduisto- islamic. Astfel, el nega autoritatea Vedelor ca ~i pe cea
a Coranului,
admitand existenta unui Dumnezeu unic, Alliih-Riima, insa ffu-a
a-I
considera pe Riima ca un aviitar al lui Vishnu, asa cum s-a
observat in hinduismul clasic. De asemenea, el ignoraorice forma
de idolatrie, sacrificiile si asceza, recomandand in schimb
meditatia, iubirea de
Dumnezeu ~imai ales bunul comportament moral. In viziunea sa,
toti t
oamenii sunt chemati la Dumnezeu, :tara deosebire de rasa sau
casta,
Ulterior, inwtatura sa s-araspinditrapid, din ea alimentandu-si
mesajul mai multe grupari religioase.
238 239

6.2. Sikhismu! Dupa moartea sa, guru Niinak avea .sa capete 0 aureola
I' " legendara, A1 patrulea succesor al sau, guru Riim Diis (1534-1581) a
6.2.1. Niinak ~i succesorii sai ' -, hotarat ca demnitatea de guru sa devina ereditara si a oferit astfel
, "',.-..~..". .- .,~""=~~,>-~..,,.- ..-.",~,,~~.,. '''~~~. .~".".~.".c~omunitatii sikbiste un conducator spiritual. De asemenea, el a construit

Ceamai importanta dintre multele grupari religioase aparute sanctuarul central, primul templu sikhist, Harimandir ("templu11ui
~i:fimdamentaterparcursul vremiipeinvataturasincreticaaluLKabr Hari", adica Iui Vishnu), "templul de aur" de laAmritsar e'izvorul
este sikhismur7 Aceasta comunitate religioasaa fost intemeiata de .-.-;
, ... nemuririi"). Fiul san, guruA1jun (1563-1606), a oferit comunitatii, la
. '. catre un liderreligios din Punjab, pe nume Niinak (1469.,: -= 1...... r8ndulsau,.~'Nobila Carte", Granth Siihib, 0 adevarata "Biblie" pentru
4' ..

1538).
Guru Nanak avea, inca din tinerete, 0 fire linistita ~i I miscarea sikhista, redactatain dialectele hindi ~ipunjabi ~i cuprinzand
contemplanva, iubindmultrugacilnlea~ne:fiindatrasdevreoprofesitme scrierile lui Niinak, propriile sale poezii, cantari compuse de Kablr
anume. Se ruga mai mereu in compania unor credinciosi hinduisti ~i etc. Acesta a fost ucis de catre musulmani, devenind un martir al
musulrnani, laudand pe Dumnezeu, Cand era singur, Iecturacu multa comunitatii sale. Fiul acestuia, guru Har Govind (1595-1645), in
plaeere din scrierile unor mistici, fie ei hindusi saumusuImani. De la pofida non-violentei'atat de sustinute de catre guru Niinak, a decis
varsta de douazeci ~i sapte de ani, Insotit de un discipol musulman, sa-si razbune tatal ucis prin utilizarea luptei annate impotriva
Niinak abandoneaza viata de pater familias si caIatore~te in multe musuhnanilor. AceastAcale avea sa fie urmatamai departe si de
catre paqi ale Indiei, avand posibilitatea sa se intaIneasca cu tot felul de- .'''"'''''''''c Govind Singh (1666-1708), eel de-al zecelea si ultimul mare
guru
maestri spirituali ~iasceti (sannyasin). Cu toate acestea, el n-a devenit sikhist. Poate tara sa-~i dea seama, luand hotararea de a-si razbuna
niciodataunsannyasinadevarat,ingenulaScetilorhind~,jaini~ti I f parinteleprinIupta~iprinnimicireaconducatorilormusuImanidinIndia,
sau budisti, desi in toate calatoriile sale obisnuia sa poarte vesmintele Har Govind n-a facut altceva decat sa lase mostenire urmasilor si
79
unui ascet cersetor (udiisii adeptilor de pana astazi acest spirit de agresivitate ~i intoleranta care
caracterizeazs, de foarte multe ori, comunitatea sikhista din India. Guru
578. Cuvantul punjabi "sikh" (sanscritl!i.: sisya; pall: sekha) tnseamna Govind Singh i-a strans pe top sikhistii lntr-o casta, numitA de catre
"disci pol" , "elev" ~i se refer! la discipolii lui Niinak ~i ai celor noua succesori
el "cea pura" (khalasa). Pentru a-si exprima egalitatea unii cu altii ~i
spirituali ai acestuia. Ca atare, sikhismul - termen utilizat de englezi de pe la
inceputul secolului al XX-lea desemneaza totalitatea practicilor-si inv!tAturilor spiritul lorrazboinic, top membrii comunitatii au primit porecla de Singh
promovate de cei zece guru sikh. Cf. L. Kapani, Religia Sikh, in: J, Delumeau, ("leu1"). Casta "pura" cream de el avea sa devina, ulterior, un adevarat
op. cit. p_ 416. Despre sikhism s-au scris multe lucrari; cf. tntre altele: J ordin militar ~i razboinic, razbunlltor si crud. In plus, Govind Singh a
.C. Archer, The Sikhs In realtion to Hindus, Moslems, Christians and promovat 0 separare absoluta a sikhistilor, amt de musulmani cat ~i
Ahmadiyyas.
de hindusi, Astfel, el a interzis citirea Vedelor, a "cru:tilor de invatatura"
1Study in Comparative Religion, Princeton University Press, 1946; W. Cole
Owen ~i P. S. Sambhi, The Sikhs. Their Religious Beliefs and Practi4 s ..(~iistra) si aCoranului, vizitarea templelor hinduse ~iamoscheilor, ca
1r ~ip articiparea la ceremonialuri binduse sau purtarea
Routledge/Kegan Paul, London, 1978; W. H. Mcl.eod, The Sikhs. History,
Religion and Society, Columbia University, New York, 1989; M. Delahoutre, vreunorinsemne hinduse. De asemenea, "Cartii Nobile" (Granth
Les Sikhs, Brepols, Paris, 1989. Sahib), cartea de capatai a comunitatii, i-a adaugat "imnurile
579. Cf. L. Kapani, ibidem, ibidem,p.417. razboinice", ca un fel de
240-
241
"Granth Sahib al celui de-al zecelea rege", imnul in care chema alaturi de invatatura despre eliberarea din ciclul reincamarilor se afla
cornunitateaiara.zboiulto1alimpotrivaislamismului.Dar,int:rucAtaceastA lnvatatura despre iertarea pacatelor; in problema eshatologica
inovetie ain1funpinatto~ rezistenta comunitlltii, vechea "Carte Nobila" observam 0 intretaiere a ideii despre Briihma-nirviiJ)Q cu
imaginea
a fost denumita "Cartea primordiala" (Adi-Granth); iii "sooPUJ. -~.. , _--,,-islamica despre paradiss81.
delimitarii ei de "imnurile razboinice" amintite. Oricum, pna la urma, inmistica sik:bi.sta,RealitateaabsolutAse identi:ficAcu
Adevarul
Govind Singh n-a reusit sa anihileze obieeiurile hinduiste, chiar daca '-- - -absolut (Satiniim). Dumnezeu este perceput ~ experiat incalitatea sa
spiritulrazboinicimpregnatcomunitatiisalevamaidainuimultavreme.
-, ", ' - -.. - - -- ----,--- ~- ------~_.~u * - _... , h ~~-.~"'-
, de "Nume" (niim), de Logos primordial, de Sunet divin (sabad).
.-----MisticulpercepeacestSunetdoariilstaredepuritateinterioarAab~oluta
6.2.2. Doctrina sikhtsta ~ide contemplatie desav~ta Pentru aatinge aceasta stare, el trebuie
samanifesteodeosebitaiubfredevoponaIafatAdeDumnezeu(bhaktz),
in concepti a lui Niinak; Dumnezeu este unic ~i impersonal, concretizata in practica curenta a "chemarii Numelui" (nlim
simarani
denumindu-IAkiilPurakh (nOmul ~raI",''Fiintasupremanesupusa ~ia "receptarii murmurate a Numelui" (niimjapam). Doar invoearea
timpului", "Prineipiu absolut etem,,)5 0. Pe de alta parte,Akal Purakh Numelui divin ilpoate ajuta pe credineios sa se elibereze cfu;t
cielul
este acel Principiu incare se coneiliazii toate contrariile: el este simultan samsaric, pentru ea riturile exterioare nu au aceasta fo11a. De
fapt, transcendent ~iimanent, impersonal ~ personal, este tID Dumnezeu ''fara aici regasim spiritul gandirii upanisadice, care substituie
mistica calitap" (nirgu.'(XJ.)dar, inacelasi timp, i "lnzestratcu calitap" (sagu.'(XJ.);-'~~1",.",\.."':'>"'~""" sacri:fieiilor brahmanice, T ocmai de aeeea, sikhismul
aeliminat 0 mare Pentru guru Niinak, acest tip de exprimare antinomies, paradoxala este parte dinritualuri, retinand doar un minimum
necesar: punereanumelui justificabil, elnu implicanici un fel de contradictietnsine, fiindca, dinratiuni copilului, initierea in ordinul militar
~i razboinic al khiilasii - asupra creatoare si pentru nasterea fiintelor, Dumnezeu eel nemanifest ~i
careiavommaireveni,easatoria~ieeremoniilefunerare582. inexprimabildevinemanifest~iex:primabil,celtranscendentdevine~trebuie In
plan moral, ppnNiinak, sikhismul propune discipolilor
sa devina imanent, eel impersonal devine personal. acestuianoi valori morale. Aeestarespinge ritualismul rigid i formalist,
Notiunea de Absol ut, de Dumnezeu prezinta in sikhism 0 ea ~i filosofia practicata doar de dragul simpleispeculatii, intemeind
corelatie de elemente impersonalist-teofaniee !?i personaliste. in afara binecunoseutul sistem la.pgar (''bucatarie'' sau "sala a eomunitatii").
de numele hinduiste Hari, Riima si Govinda, Absolutul moo este Sistemul presupune servirea mesei in in scopul anihilarii
invocat ~ieu numele de Vahguru ("mare guru'') sau, pur ~i simplu, ca mentalitatii inoculate de comun,
regimul castelor, potrivit caruiaoamenii n-ar fi
"parinte", "mama", "frate" i "verisor", Unirea mistica cu Dumnezeu egali, unii ar fi puri iar altii impuri ~i,prin unnare, nu pot t:rai
impreuna, este exprimata mAtprin fonnele de identitate ("eu sunt el") cat $i prin
formele de imanenta ("eu sunt al tau, tu esti al meu"), Tot la fel, destinul
,
conceptul despre "iluzie" (maya) e plasat alaturi de invatatura omului, ci nu Jegea karmicahindusa, Alte exemple la fel de
islamica despre predestinatie: DW1U1ezeu este eel care predetermina eoncludente;
6.2.3. Cultul
580. Cf. W. H. McLeod, op. cit., p. 60; M. Delahoutre, op. cit., p. 94.
Pentru sikhisti, 10cu1 unde se desfasoaramaiontatearitualurilor
importante de cult poarta numele gurdviirii. Arhitecturaacestui loc de
t

581.,VeZi Fr. Heiler, op. cit, p. 256.


582. Cf. L. Kapani, loe. ctt., in:]. Delumeau, op. cit., p.418.
1 I I
I
242 'India. ReUgie ~i filosofie "1
cult poseda un stil mongol tarziu, .influentat insa de stilul hinduist, Inca !
de la intrare, acest spatiu sacru se impune prin frumusete si curatenie.
In interior, spre deosebire de templele hinduse, nu se afla statui: ale
vreunor divinitati, idoli sau obiecte de cult: Singurul obiect de cult
este, ''Nobila Carte" (GranthSiihib), venerata de catre credinciosi
asemenea unei divinitati, De altfel, venerarea acestei carti sfinte, prin
ascultare sau citire, reprezinta datoria zilhica a oricarui credincios, fie
_el barbat saufemeie.Cand.intra ingurdvii~ii, dupa ce s-a descaltat ~L _
si-a spalat picioarele, credinciosul se inclina in fata cartii, asezate in
mijlocul marii sali, pe 0 strana acoperita cu 0 tesatura frumoasa,
Tot ca 0 obligatie zilnica, credinciosul trebuie sa practice
rugaciunea constand in invocarea permanenta a Numelui divin (niim
simaran, niimjapam), despre care am mai amintit. Aceasta trebuie
sa alba loc eel putin de trei ori pe zi: dimineata, in zori, seara, la
apusul
soarelui si noaptea, inainte de culcare. Ea poate fi practicataindividual,
in cadrul familiei, ca ~i intr-un cadru mai larg, ixxgurdvara--> ,"
I Un moment binecuvantat in viata credinciosilor il reprezinta
sist~mulla.[1gar (sala de mese alaturata unui gurdviirii), la care ne-
ani referit, activ liliastazi in randul comunitatii sikhiste. In centrul sau
se
afla pregatirea si distribuirea "hranei sacre" (karah prasiid) dupa
rugaciune si cantarile devotionale, Este yorba de un amestec de grau,
zahar si unt topit, pregatit intr-un vas mare si impartit tuturor
practicantilor, Scopul acestei practici este consolidarea legaturii de
comunicare intre credinciosi, a sentimentului de egalitate intre ei si
ajutorarea celor siiraci~83.
Tot ca un ritual de cult trebuie privita si initierea neofitilor in
ordinul militar si razboinic al khiilasii (al "celor puri"), un ritual foarte
deosebit de ritualurile initiatice brahrnaniee sau hinduiste. Este yorba
de ritul amrit ("nectar", "ambrozie''), sav~it cu varful sabiei, Termenul
amrit desemneaza atatceremonialul in ansamblul sau, cat si apa
indulcita cu zahar ~i agitata cu ajutorul unei sabii cu doua taisuri, apa

583. Ibidem, p. 423.


.
.
.
Binduismul san "complexul opozitiilor" 243
2 -
din care vor bea neofitul, dar ~i ceilalti participanti. La aeeasta initiere 4
au dreptul ambele sexe. Din acest moment, eei initiati au obligatia de a 4 ~
,nU';'$irnai taia parol. Cei care ~i taie parulsi i~irad barbasunt considerati de catre
credinciosii mai conservatori drept "decazuti" (padt). Barbatii ililileaga parol in
asupra
Indira
primului-ministru,
Gandhi, de
.
coc cu ajutorul unui turban alb sau colorat, iar femeile cu 0 esarfa lunga, clitrepropriile garz.i de corp, ,,--t-- ...".~..HlnduiSmuJ san
Membrii initiati nu trebuie sa se desparta niciodata de pumnal, portullui fiind
S84
de origine sikhisia.1n "complexul opozitiilor"
autorizat, de altfel, de Constitutia indiana prezent, sikhii
nenum8.rate alte
revendicatotmai insistent,
6.2.4. Sikhismul intre trecut ~i viitor. Cdteva precizari. miscari, problemele
pentrua t:rai in sigurants,
teritoriul independent sociale
Dupa cum s-a putut observa, trecutul minoritatii sikhiste din India n- Khii/istan ~inationalismul
a fost presarat intotdeauna de momente de liniste si, probabil, nici viitorul. Mai (''Taracelorpurl''lss. erescand au jucat un
mereu, ei au fost pusi in situatia de a se apara, fie impotriva agresiunii rol considerabil.
mongolilor si celei musulmane, fie impotriva majoritatii hinduiste.In
7.1. Briihma-
ineercarea de a-si proteja propria identitate, ei au apelat de multe ori inc1usiv SamlJj
la forme lilimijloace filra un caracter strict religios.Intre altele, si-au creat
chiar propriile partide politice, mai ales atunci cand a fost necesara
asigurarea intereselor politico-religioase ale populatiei sikhiste majoritare din
Punjab.
Conflictul si adversitateareciproca dintre comunitatile hinduista si
sikhista s-au intetit, in special dupa divizarea regiunii Punjab intre India
liliPakistan, in anul194 7. Aceasta impartire _aconstituit 0 lovitura foarte
puternica, resimtita de punj abi, in general, lilide sikhisti, in special. De
altfel, acest 1ucru a deschis calea confruntarilor violente intre comunitati,
confruntari devenite ulterior ceva absolut cotidian. Desi sunt majoritari in
regiuneaPunjab, 0 parte insemnataa comunitatii sikhiste, a fost obligata sa se
refugieze in diferite alte state ale Indiei, in vreme ce altii au emigrat spre
MareaBritanie, Germania, S.U.A., Canada sau Asia de Sud.
Starea conflictuala a sporit lilimai mult in ultima perioada. Ea a
fost alimentata indeosebi de asedierea templului de aur de laAmritsar,
in anul 1984, de catre annata indiana, iar apoi de asasinatul comis
584. Ibidem, pp. 420-421.
-'-'-".-'_'"".~.", . ~,:.... .~ .. ;v,:;" .... ,., ""-':'-";:';""""""-~'"''''.~:~\'~''' .,; ..... :=::":',' .. ,'-::.::, 'I(w"'".".,~\",~::"":,_,,,":.,.--_~ . -. ":' , . ,i"'I: ,~"~ . ,,\, ....... -_,-._,..~ -1

7. Sincretismul hindulsto-crestin, Noilllifciri refonnatoare. Aceasta miscare a fost fondata in anu11828, in Calcutta, de
catre brahmanul bengalez Riim Mohan Roy (1772-1833),
Ponivit traditiei, crestinismul a patruns inIndia inca din
_
I propunfuldu-~iraspandireaunuihinduismrefonnat Promotorulmiscarii,
primul ~.i care studiase crestinismul ~ialte religii, sustinea caadevarul vesnic
..~~secol d.Hr~,fiind propovaduit"de-c!tre"Sjantui-Apostoi=Toma. ar
Documente sigure privind 0 anume activitatemisionaracrestinajnlndia :fi prezent intoate religiile, dar eel mai evident in vechile scrieri
exista, insa, din secolul al Il-lea d.Hr. religioase din India, in masura in care acestea sunt interpretate
In anul 1498, venind in India, Vasco da Gama a deschis corect. El a protestat impotriva idolatriei ~i a avut 0 contributie
drumul colonistilor europeni. Anglia a fost primul stat colonizator al important! in promulgarea legii din anul1829, care interzicea
Indiei, incat in anul1850 administratia Indiei a fost supusa Coroanei incinerarea vaduvelor alaturi de sotii decedati, De asemenea, el a
regale britanice, Colonizarea a fost succedata de misionarii crestini, propus 0 anume imitare a serviciului divin crestin, insensul adunarii
care au convertit la crestinism marl p3rti ale populatiei Indiei. De tuturor membrilor comunitalii, infiecare sambiitli, pentru a participa la
altfel. comunita.p crestine orgimiiiltalreXiStit iIiIndia inca citirea unor texte vedice, predici
deprinsecolul al ~i la audierea diferitelor cantari religioase. '
VI-lea d.Hr., dar nu sepoate afinna cu certitudine in ce masura I Dupa moartea sa, condueereamiscarii a fost preluatade catre
acestea Debendrandth Tagore (1817-1905). Doctrina sa se fundamenteaza
au exercitat 0 influenta notabila asupra hinduismului. In acelasi pe Upanisade, cu mentiunea ca el a incercat convertirea panteismului
timp, europenii au inceput sa implanteze in acest spatiu propria upanisadic intr-un fel de monoteism crestin, Chiar daca era convins
civilizatie
apuseana, chiar daca acest lucru s-a reusit cu precadere in cercurile de faptul c! religia crestina n-ar putea oferi ceva nou pentru India,
totusi evlavia si spiritualitatea promovata de el este marcata
intelectualilorhindusi, influentate mai ales de filosofia occidentala,
profund de idei crestine, asa cum reiese din rugaciunile sale.
In secolele XIX-XX, a aparut 0 serie de miscari ai carer Spre deosebire de acesta, bengalezul Keshab Chandra Sen
fondatori sau lideri au incercat saimprime hinduismului unnou mod
(1838-1884) vedea in Iisus Hristos desavarsitorul religiei indiene.
de viata, coreland, intr-o forma sau alta, propria lor mostenire
Astfel, in 5 mai 1866, el a tinut la Calcutta 0 cuvantare pe tema
spirituals
"Iisus Hristos, Europa ~i Asia", in care a vorbit alAt de fhnnos
cu crestinismul si cultura occidentala, in anumite cazuri, influenta
despre Iisus,
occidentala a fost atat de putemica, incat s-a incercat sincretizarea
elementului autohton si a celui strain. In alte cazuri, elementele incat multi au crezut ca s-a convertit la crestinism, S86. I se spunea
occidentale au stfunit 0 reactie si 0 rezistenta energicadin partea Jesudas ("servitorullui Iisus"), iar incercul S!U de prieteni indieni s-
a
traditiei autohtone. De asemenea, au existat miscari care au
I , sarbatorit Craciunul prin post. Totusi, el n-a devenit niciodata
incercat sa modernizeze anumite notiuni ~iconcepte hinduse
crestin,
centrale, printr-un I
fel de aggiornamento sau chiar prin transformarea lor totala, Pentru
586. Cf. W. Ruben, Gesahlchte der indischen Philosophie; Deutscher Ve~lag
der Wissenschaften, Berlin, 1954, p. 323.
585. Cf. mai pe larg ibidem, pp.423-424.
...~
, ..
. '~'f~"
246' _.--'~mndlljsmlll'sau ';t-complexul opozitillor" 247

in anul 1865, el s-a separat de Debendraniith Tagoff! i a o influentA crestinarnai pregnantadecat incazul lui R. Tagore
creat 0 noua comunitate aceleiasi filosofico- In ciuda
religioasa, pe care a miscari, religioase a lui acestui
numit-o in anul 1881 Briihma- Riimiinuja, fapt, ca
Nava- Vtdhiina- Samdj, s-a Rabindraniith si altii,
Briihma-Samaj format ~icel Tagore R.
("Comunitatea divina mai mare poet recornanda, in Tagore a
a Noului al Indiei din loc de asceza, ramas
'''"....~,.,.c~_,. Legamant"), Pentru ca aceasta se secolul al XX- ca mijloc de fidel
dorea un fel de "sirnfonie a religiilor", lea, respectiv apropiere de traditiei
in care fiecare sa-~pi Rabindranath Durnnezeu, hinduse.
oata regasi propria sa Tagore (1861- bucuria, Desi a
1941). Desi savurarea a tot facut
convingere religioasa, in
avea sa ceea ce este apel
cadrul serviciilor divine