ELEMENTE

DER

Psihofizica
DE

GUSTAV THEODOR FECHNER. A doua ediie neschimba e.

Sfa u!i cu "!i#i!e $a ac i#i a ea #ii oa!e a au o!u$ui i A CHRONO %OG&C %&STA fi$ia$' a u u!o! sc!ie!i$o! sa$e.

PARTEA A DOUA.

LEIPZIG
Po$i(!afie si edi a!e DE )RE&T*OPF + H,RTE%

- .//0.

Coninut.
Continuarea psihofizica e terioare. !or"u#e i conc#uzii a#e $i"ensiunii psiho#o%ice. P!efa' $a a doua "a! e Rezuma u$ 1&V Gene!a$ de He(e$. Ce$e mai im"o! an e "!o"!ie 'i a$e $o(a!i mi$o!. 1V. Un "!inci"iu au2i$ia! ma ema ic. A$ 1V&3$ea. Fo!mu$a fundamen a$' i fo!mu$a de m'su!a!e. 1V&&. De!i#a!ea ma ema ic' a fo!mu$ei de m'su!a!e. 1V&&&. Sen imen u$ ne(a i# #a$o!i- 4n s"ecia$. Re"!ezen a!ea con !as u$ 4n !e c'$du!'

i senzaie de f!i(. 1&1. Res"ec 5eise! !ece!ea de s imu$ si senza ie. 11. 6nsuma!ea de senzaii. 11&. &ndica o!i de dis !ibuie de senzaie. 11&&. Dis incie 4n !e dife!ene$e de senzaie i senzaii de con !as . 11&&&. Fo!mu$a dife!en'. 11&V Un e!schiedsma7fo!me$. 11V. A"$ica!ea Un e!schiedsma7fo!me$ "e es ima!ea ma(ni udini s e$a!e. 11V&. 8ai ma!e Un e!schiedsma7fo!me$n. 11V&&.Die fo!mu$e ca"abi$e. A"$ica!ea aces uia "en !u e#a$ua!ea !e$aii$o! e!oa!e cons an . 11V&&&.)eme!9un(en $a me ode$e de m'su!a!e de sensibi$i a e. 11&1. Re$aia din !e senzaii de con !as i sume senzaie. 111. 6n !eba!ea de "!oduse senzaie. Re$aia din !e 4n'$imea- (!osimea i e$emen u$ "e!iodic 4n sca!' on . 111&. Gene!a$iza!ea 8a7"!inzi"s de senzaie. 111&&.Die s imu$i osci$a o!ii- 4n (ene!a$. 6nce!ca o cons !ucie e$emen a! de senzaia de m'su!'. a: discuii "!e$imina!e. b: cu!s (ene!a$ a$ anche ei. c: P!ezen a!e (ene!a$' a de A"oi fo$osi nume$e. d: ecuaii$e "en !u #ib!a ii$e es e (efu7 "e ca!e de mai ;os. e: fo!mu$e si !ezu$ a e ca!e !eies din in#es i(aia. f: de!i#a!e a fo!mu$e. (: 8ai mu$ e conside!aii (ene!a$e. &tu$ii specia#e pe anu"ite zone $e senzaie. 111&&&. Des"!e $umin' i senzaie de sune 4n !a"o! cu ce$'$a$ . a: cu "!i#i!e $a $imi e$e de #izibi$i a e a cu$o!i$o! i cauze$e $imi a!ea aces ei #izibi$i a e. b: "unc e de aco!d i dife!ene 4n !e zone$e senzaie de $umin' i sune . c: i"o eze- ca!e "a! necesa!e "en !u a e2"$ica "unc e$e an e!ioa!e de aco!d i de dife!en'. 111&V. Des"!e senzaii$e e2 inse- 4n s"ecia$. 111V. Une$e Tas #e!suchs!eihen "!in me oda de e!oa!e medie cu e2"$ica!ea aces ei

me ode. . Adi i#. De!i#a!ea co!eciei da o!i ' fini m. < Adi i#. De!i#a!ea co!ecia da o!i ' m'!imii in e!#a$e$o!. Psihofizica interioare. 111V&. T!ece!ea de $a e2 e!io! $a in e!io! "sihofizica. 111V&&. Scaunu$ suf$e u$ui. a: scaunu$ suf$e u$ui 4n !3un sens mai $a!(. b: scaunu$ suf$e u$ui 4n sens s !ic . c: ches iune de sim"$' sau e2 ins' =4n sens !es !>ns: de $ocu!i suf$e . d: ches iune de e2 inde!ea #as ' scaunu$ui suf$e . e: Rezuma i conc$uzie. 111V&&&.?be! !a(un( de $e(ea $ui 5ebe! i fa" u$ de a "!a(u$ui 4n "sihofizica in e!ioa!e. 111&1. Sensu$ (ene!a$ a$ "!a(u$ui 4n "sihofizica in e!io! 1%. Somn i #e(he. 1%&. Somn "a!ia$@ a enie. 1%&&. Re$aia din !e con iina (ene!a$' i fenomene$e sa$e s"ecia$e. 8ode$u$ #a$. 1%&&&. Re$aia din !e fenomene$e senzua$e i ima(inaie. 1%&V. Obse!#aii i obse!#aii cu "!i#i!e $a !e$aia din !e du"'3ima(ini i ima(ini de memo!ie- 4n s"ecia$ fenomene$o! de memo!ie sens- ha$ucinaii- i$uzii- #ise. a: de memo!ie3ima(ini i du"'3ima(ini 4n !a"o! cu ce$'$a$ . b: E!inne!un(snachbi$de!. c: fenomene de memo!ie sens i fenomene de !eacie "!in in uiie de mic'!i. e: Conside!aii (ene!a$e. f: C> e#a obse!#aii cu "!i#i!e $a #ise. 1%V. Con inui a e si discon inui a e "sihofizic'. Psihofizic' S ufenbau $ume. Punc e de "sihofizica de fi$ozofie na u!a$' i !e$i(ie. 1%V&. 6n !eba!e de na u!a mic'!ii "sihofizic. Istoric i accesorii. 1%V&&. &s o!ic'. 1%V&&&. Adi i#i. a: cu "!i#i!e $a un adi i# 4n da a de AB Ca"i o$u$ "!o"us e2"e!imen . b: ad'u(a!ea de une$e din ce$e "sihofizica3$o#ind in#es i(aii !ecen e de He$mho$ z.

Prefa' #a a $oua parte.

Obse!#aii$e "!e$imina!e (ene!a$e 4n "!efaa $a "!ima "a! e- eu conside! u i$ s' se adau(e c> e#a obse!#aii e2"$o!a o!ii cu "!i#i!e $a coninu u$ aces ei a doua "a! e- 4n s"ecia$. Ace$ai $uc!u conine 3 4n afa!' de un ca"i o$ is o!ic 4n ca!e eu- "!eceden e$eo!i(inea i !anziia din !e aces e s udii au !a"o! a - une$e acceso!ii i un !e(is !u a$ e!meni$o! u i$izai 4n aces documen - ceea ce noi sau defini e 4n mod s"ecia$ 3 4n !ei de"a! amen e "!inci"a$eC .: Fo!mu$e$e i Po$(e!un(en dimensiunea men a$'@ <: s udii de s"ecia$i a e cu "!i#i!e $a anumi e domenii senzo!ia$e@ A: "sihofizica in e!ioa!e. P!imu$ din !e aces e seciuni conine- 4n esen'- doa! !e"!ezen a!ea ma ema ic' i conec a!ea de ceea ce e2is ' de $e(i i fa" e- 4n "!ima "a! e- i es e- "!in u!ma!efizio$o(i i "siho$o(ii nu ofe!' nici un coninu nou de fa" . De asemenea- #' #a ce!e"!obabi$- "en !u o "!i#i!e $a fo!mu$e$e de mas'- ca!e sun inc$use 4n aces de"a! amen - ca!e es e o a > de fa" - a c> i(a . Am "!ezen a "e scu! 4n aces sensuna din !e "!inci"a$e$e fo!mu$e- fo!mu$a de m'su!a!e 4n seciunea .D "en !u- i nu e do! de a$ e fo!mu$e "en !u a se !efe!' $a a"$icaii$e "e ca!e $e "!omi sau aco!d' de;a. Deci- da fo!mu$e$e de dis !ibuie de senzaie 4n <. Ca"i o$ $a une$e conc$uzii in e!esan e ocazie- a"$ica!ea Un e!schiedsma7fo!me$ sun "e es ima!ea m'!imi s e$a!e i fo!mu$e ca"abi$e "!i#ind e#a$ua!ea !e$aii$o! e!oa!e cons an 4n ca"i o$e s"ecia$e =<E i <F: sun discu a e- i !ezo$uia- ca!e 4n ca". AB a fos da de eni(ma de oc a#a 4n eo!ia muzica$'- "oa e $ua- "!obabi$- un in e!es deosebi 4n ce!e!e. Da! in e!esu$ "!inci"a$- ca!e se bazeaz' "e aces e fo!mu$e- de acum- !'m>ne eo!e ic- s abi$e e un !a a an e!io! o m'su!' nu numai de senzaii sim"$u- da!- de asemenea- "en !u !e"!ezen a!ea !e$aii$o! funciona$e "!e#'zu e 4n ce!e!ea de a #edea $a fe$- i sun "!inci"ii$e de !a amen a$e aces ui subiec mu$ mai im"o! an dec> fo!mu$e$e ca!e sun cazu!i s"ecia$e de a"$ica!e a "!inci"ii$o!. P!inci"ii$e- ca 4n ca". DF- ./- <<- AB- A. i A< de mai sus- sun - de asemenea- "!obabi$ "en !u ma ema ica "ic de ca$ifica!e 4n cu!su$ s'u 4n funcie de esena $o!- i du!abi$i a ea $o! se bazeaz' "e du!abi$i a ea "unc e$o! !ea$iza e 4n aceas ' doc !in' a Sc!i" u!ii. 6n ceea ce "!i#e e fo!mu$e$e- e$e "o fi 4nc' su"use $a di#e!se modific'!i. C' ei- ca aces ea sun "$asa e aici- "es e o sun numai o a"!o2ima!e- a > a im" c> do!ii s' facei 4n domeniu$ de u i$iza!e "sihofizica e2 e!io! de ea- am de;a as fe$ dec$a!a ca e(a$ 4n in !oduce!ea de aceas ' "a! e- i !idica3$ din nou aici cu deosebi ' (!eu 'i ou . Aces e fo!mu$e se #o! ce!e dife!i e moda$i a i senzo!ia$e- chia! i "en !u dife!i e$e modu!i de u i$iza!e a simu!i$o! de di#e!se modific'!i sau co!ec u!i- da! chia! dac' aces ea au fos de;a s abi$i e cu o mai ma!e ce! i udine dec> 4n momen u$ de cazu$ui 4n !a amen u$ (ene!a$ a$ subiec u$ui nu a "u u ('si un $oc aici nu numai "en !u c' aces ea a! !ebui s' fie dife!i "en !u dife!i e domenii de .: - da! i "en !u c' a! !ebui s' 4nce eze "en !u e!en comun "sihofizica in e!ioa!e $a oa e. Da! chia! i "en !u "sihofizica e2 e!ioa!e i "!in "!ezen a e2"e!imen a$e- 4n o"inia mea- fo!mu$e$e indica e aici !'m>ne e2ac $a ceea ce dez#o$ a!ea 4n con inua!e i de e!mina!ea mai e2ac ' a "'!ii ma ema ic a$ 4n#'' u!ii senzaie !ebuie s'3i $e(e- $a fe$ ca o "!i#i!e $a "e!ce"ia de $umin' !ecen

de;a f'cu "!o(!ese- "e ca!e eu 4n T!ebuie s' ne amin im de acceso!ii- a fos 4n !3 ade#'! $e(a e de aces a.
.:

Pen !u a a!' a c' $e(ea $ui 5ebe!- 4n ce!e!ea sa de a sensibi$i 'ii $a dife!ene 4n (!eu a e- du"' Th &- ". .0F <BB a! necesi a o aba e!e de $a $imi a infe!ioa!'ca!e a!e $oc $a ni#e$u$ de i$umina!e 4n funcie de Th &- ". .DE nu es e de aceeai na u!'- i un a$ con 4n fo!mu$e$e de "sihofizica e2 e!ioa!e s' fie aco"e!i e "!in aceas a.

Fa" u$ c' $3am da $a fo!mu$e$e ce$e mai im"o! an e nume s"ecia$e- "u em da #ina"!obabi$- ca un !uc "!o#oca o!- i- de fa" - 4n cazu$ 4n ca!e- 4n oa e anche e$e ma ema ice fieca!e fo!mu$a o denumi!e s"ecia$' !ebuie aco!da ' $a ma ema ica #o! fi 4n cu!>nd echi"a cu bo anica i zoo$o(ia de a#e!e $u" ' nume- da! 4n feedbac93u$ de mu$ e aco"e!'- am a#u de a $ua cu "!i#i!e $a "!inci"a$e$e fo!mu$e- ia! "e #ii o! 4n a$ ' "a! e #a fi s'3$ ia 4n cazu$ 4n ca!e "!eda!ea "!ezen a aici a!e $oc- ea a!e a#an a;u$ de concizie i economisi!ea de !efe!ine obinu e "!in u!ma!e- nu es e de ne($i;a ('si. A doua seciune "o da cu uu!in' "!i$e; s' 4n !eb de ce une$e obiec e !a a e 4n as fe$ de de a$iu 4n ea- i a > de mu$ e $uc!u!i ca!e a! !ebui "!e inde e(a$ s' fie !a a e 4n !3o "sihofizica- es e i(no!a 4n o a$i a e. R's"unsu$ meu es e sim"$u. Am 4nce!ca s' !a eze obiec e$e de ca!e a fos de $a "!ezen a ' aici $ecia de $umin' nou #'!sa sau !a amen u$ aces eia a in e!#eni efec i# 4n (ene!a$ aceas ' doc !in' a > de bine- cum a fos "osibi$ "en !u mine- ca i "en !u aces sc!is "e fa'- 4n ansamb$u- mai "oa! ' ca!ac e!u$ anche ei ca manua$- a c!ezu - 4n "$us- c' m3ai i nu da o!i ' !edesco"e!i ca"i o$u$ !a a e 4n a$ ' "a! e de fizio$o(ie si fizica aici din nou. Es e ce! "oa e fi ca$cu$a ' din !3un anumi "unc de #ede!e- 4n !ea(a 4n#'' u!' ne!#os i doc !ina sens a !as 4n "sihofizica- i- "!obabi$- fizio$o(ia si fizica 4n m'su!' $o! o mai ma!e- acum a "$eca ca un au o3cons i ui "sihofizica une$e zone de f!on ie!'- ei 4nc' mai !a(e 4n zona $o!- me!eu- da! se #a fi mai bine "en !u aceas ' doc !in' s' se bazeze "e aces ea i s' $e com"$e eze dec> s' !e"e e. %a "!ezen a!ea uno! Tas #e!suchs!eihen 4n a doua di#izie am o com"$e a!e #o!(!eif$iche de ceea ce sa s"us 4n "!imu$ #o$um cu "!i#i!e $a me oda de e!oa!e medie- ca $a une$e "unc e de $e(' u!'@3am "!imi cu si(u!an' #oi fi #'zu numai 4n cazu$ 4n ca!e "ub$icu$ #!eoda ' o suficien ' #a a#ea in e!es 4n 4n !e(u$ ce!c de aces e s udii- 4n sco"u$ de a $asa Gme ode$e de m'su!a!eG- $a ca!e m3am !efe!i f!Hhe!hin des"!e de a$ii$e me ode$o! i !efe!in' a! !ebui s' fie- de asemenea- 4n a > de mu$ e fe$u!i- "o a"'!ea. 6n a !eia seciune- s3a! c'u a 4n zada! un sis em com"$e i bine3!o un;i e de "sihofizica in e!ioa!e- zone "!inci"a$e 4n !e(i- ca!e inc$ud o zi 4n ea- $i"sesc. 6n "!inci"a$- a fos doa! "en !u momen - "en !u a face des"!e c> i(a!ea as"ec e (ene!a$e de aceeai in !a!e i "unc e$e iniia$e 4n ace$eai $ocaii de $a ca!e es e "osibi$' o ce!ce a!e de o c!e e!e a !ezu$ a e$o!. Dac' nu m' 4ne$- s' "oa! e cei ca!e sun "$asa e $a ca" de Psihofizic' in e!ioa!e =ca". AD- AF- A/- A0:- aces ca!ac e!- i aici am "us accen u$ "e "!inci"ii$e. Din !e e2em"$e$e de !ea$iza!e 4n ca!e am 4nce!ca - am omis

!e" a mai mu$ i mai mu$ - i #ei obine chia! i acum- mai de(!ab' "!ea mu$ dec> i3au da "!ea "uin. Da! ceea ce a !ebui s' fie a aca - 4n sco"u$ de a demons !a c' es e ca"abi$' de a ac- de asemenea- une$e "unc e de a ac a! !ebui s' fie "osibi$ s' se 4n$ocuiasc' cu ce$e mai adec#a e i a uno! a acu!i "!in "!ice"u sau conc$uden 4n #ii o!. Din aces "unc de #ede!e- eu ce! s' se ui e $a c> e#a obse!#aii de "sihofizica in e!ioa!e. Deci- es e !e"!ezen a!ea schema ic' a uno!a din !e condiii$e "siho3fizice mai f!ec#en e i mai im"o! an e- din !e ca!e 4n s"ecia$ 4n & I< i IE Ca"i o$u$ au f'cu uz de anumi e "a! e doa! un cad!u de ce$'$a$ un su!o(a . Eu conside! c' aceas ' !e"!ezen a!e s' fie u i$- chia! i "en !u foa! e u i$ un a$ fe$ e2is en 4n aceas ' "!i#in' (o$ "es e- da! aces cad!u a um"$u o da ' cu de e!min'!i ca su!o(a fi 4n$ocui cu mai mu$ e !e"!ezen '!i di!ec e- ca!e es e !es"onsabi$ "en !u e$ ">n' acum. Pen !u cei a c'!o! in e!es es e 4n "!inci"a$ o em"i!ic'- aces #o$um ofe!' doa! des"!e a$ AI3$ea- AE3 i II Ca"i o$u$ ce#a ma e!ia$ nou em"i!ice. Obse!#aii$e cu "!i#i!e $a !a"o! u!i$e de con !as - $a ca!e Th &&- ca". A fos de !efe!in' <I- au- 4n "a! e "en !u c' ei nu au fos "e de"$in edi a i "a!ia$ aJ#e cas i(a ce#a ma!e m'su!'- nu "o ('si mai mu$ s"a iu aici- da! sun des u$ de $a fe$ cu aceas ' band' 4n !a"oa! e$e Sachs Soc. ./DB- sub i $u$ G%a senzaia de con !as .G Ce$e aco"e!i e de ca!e na a#u succes $a inim'- numi!ea u$ e!ioa!' a unui- T. &&- ". .FI 4n #ede!e- e2"e!imen acus ic de im"o! an s' !a"o! ez 4n adi i#i- ca!e conin- de asemenea- !imi e!ea $a une$e in#es i(aii !ecen e im"o! an e de He$mho$ z. Daca #!ei sa- as fe$ 4nc> s' "u ei ca un su"$imen $a aces documen - un cu!>nd s' fie "ub$ica - ui a3 e $a coninu u$ uno! sc!ie!i an e!ioa!e "a!ia$ !esHmie!ende- 4n "a! e e2 inde!ea- "o"u$a!e de h>! ie mici a a#u $oc G%a 4n !eba!ea suf$e G- ca!e- 4n a IE3 a Ca"i o$ a$ $uc!'!ii de fa'- 4n conc$uzie- a indica "e scu! "e!s"ec i#e$e ca!e se deschid 4n sus din domeniu$ !e$i(iei i fi$osofiei na u!a$e de $a o #e!siune comun' a "sihofizica de !a a e. Punc e$e de #ede!e din ca!e es e f'cu f'!' sub$iniind fo!ma i "!o#oca o "!ecizie c' aici nu es e de a;uns "!obabi$- e2ac - da! sun $a fe$ de a"!oa"e ca se "e!mi e na u!a sa!cini$o! i mi;$oace$e noas !e de cunoa e!e de a unci- i $e3am a#ea sub nume de "!inci"ii e2"e!ien' de c!edin' a #!u ocmai "en !u a fo!mu$a. Acum- 4n cazu$ 4n ca!e de;a au a#u ca o #ede!e eo$o(ic i fi$ozofic $umea de a unci a 4nc>n a 4n con !adicie $o! fa' de acum "!edominan e comune a > - nici unu$ An9$an(es s"ecia$i ai Uniunii ca!e nu 4nsuma o"inii- i chia! a! "u ea s"e!a a > de "uin- o as fe$ de cons a a!e 4n cu!>nd- "oa e fi- da! din discuii$e a IE3a i ID Ca"i o$ a$ $uc!'!ii de fa' !ece cu uu!in' fa" u$ c' aces ea sun doa! an ici"a!ea de!eins i(en o in ' "e baza "!inci"ii$o! aces ui documen 4n e#o$uie "sihofizica. Tu nu #a fi (ene!a$'- f'!' a e2 inde S ufenbau s"i!i ua$ din $ume cu "!i#i!e $a $imi e$e acce" a e 4n "!ezen - de a a"!ofunda i de a c!e e. S"un aces $uc!u- dei- cu con#in(e!ea c' !ezis ena im"u$ 4na"oi ac 4m"o !i#a uno! as fe$ de o"inii cu "!i#i!e $a inc$ude!ea aces o! "sihofizica- ca!e "oa! ' $a fe$ ca i conc$uzii$e din fa' 4n- da! $a fe$ cu con#in(e!ea c' aceas ' !ezis en' $a baza fi2' i dez#o$ a!ea #ii oa!e a aces ei doc !ine #a eua 4n ce$e din u!m'. %ei"zi(- ./ Au(us ./DB.

Continuarea psihofizica e terioare. !or"u#e i conc#uzii a#e $i"ensiunii psiho#o%ice. Rezu"atu# (I) Genera# $e *e%e#. Ce#e "ai i"portante propriet'i a#e #o%arit"i#or .
Aa cum am de $uc!u "en !u a dez#o$ a fo!mu$e- "!in ca!e dimensiunea "siho$o(ic' es e e2ecu o!ie- am #o!zubeme!9en 4n (ene!a$ c'- 4n aces caz- =4n afa!' de un ca"i o$ 4n ca!e- de e2em"$u- un a$ subiec condiie: "e "e!ioada de #a$abi$i a e a $e(ii 5ebe! i fa" u$ "!a(u$ se "!esu"une. 6n aces sens- fos u$ condiie nu es e "es e o sau numai 4n anumi e $imi e- sau doa! cu o anumi ' a"!o2imaie es e co!ec ' 4n zone$e sensaceas a- desi(u!- #a a"$ica- de asemenea- fo!mu$e$e baza e "e ea- acum es e su"us $a a"$icabi$i a ea $imi a ' de ca!e es e 4n con inua!e doa! de aco!da!e aces e fo!mu$eu!m' oa!e$e bac93 i #o!zue!inne!n. .: P!inci"a$e$e condiii "e ca!e !ebuie s' 4$ ia 4n conside!a!e 4n domeniu$ de senzaie 4n Geb!Kuche obinui ' a simu!i$o!- sun 4n o deauna sub s '">ni!ea a #a$abi$i 'ii e2ac ' sau a"!o2ima i#' a $e(ii $ui 5ebe! i aba e!i de o!din mai mic sau 4n cazu!i e2ce"iona$e- fo$osi!ea simu!i$o! %a 4nce"u - doa! 4n cazu$ 4n ca!e se a"$ic' numai "en !u a !ece cu #ede!ea "!inci"a$i$o! indica o!i- "oa e fi ca" a ' ca a fos f'cu de;a Th es e de DD $e(e f. <: Aba e!i$e de $a $e(ea $ui 5ebe! $a $imi a infe!ioa!'- ca!e de"ind de e2is ena uno! cauze in e!ne de senzaie- i a$ e #a!ian e face "e baza fo!mu$e$o! de d!e" nu sun #a$abi$e- da! "o fi u i$iza e as fe$ 4nc> s' se in !oduc' 4n e$e ca ea chia! i efec e$e $o! "o fi !e"!ezen a e 4n funcie de senzaia de aces e fo!mu$e- ca!e #o! fi discu a e 4n con inua!e 4n u!m' oa!ea ocazie. A: 6n cazu$ 4n ca!e a s abi$i "e fo!mu$e de d!e" $ui 5ebe! "en !u "sihofizica e2 e!ioa!e 4nce eaz' s' mai fie #a$abi$e- e$e nu3i "ie!d semnificaia $o! "en !u in e!io!- !ece m'su!a cu "!i#i!e $a #a$idi a ea $e(ii $ui 5ebe! "en !u e!en comun ac i#i 'i "sihofizice dec> "en !u s imu$i ca!e sun dec$ana e "!in ca!e $a fe$ a fos discu a ca Th $ " DF f- i #a face obiec u$ uno! discuii u$ e!ioa!e 4n #ii o!. I: Chia! i 4n cazu$ 4n ca!e $e(ea 5ebe! nu es e suficien '- ci mai de(!ab' o !e$aie dife!i ' 4n !e cons an e i #a!iabi$e Em"findun(szuLHchsen ReizzuLHchsen 4n u"(!ade3u!i de senzaie i s imu$ e2is ' dec> ceea ce es e e2"!ima de $e(ea $ui 5ebe!- da! as a e de a;uns- 4n a$ F3$ea Ca"i o$ din "!ima "a! e a discu a - "!inci"iu confo!m c'!uia a! fi $a fe$ de bine s' se bazeze "e o!ice a$ ' !e$aie 4n !e aces e fo!mu$e MuLHchsen a$e m'su!ii- da! u!m' oa!e$e fo!mu$e se "o a"$ica acum- 4n o!ice caz- ca ce$ mai im"o! an e2em"$u de a"$ica!e a aces ui "!inci"iu (ene!a$- ca de;a Th S& a fos discu a ' DE. Aa cum am cons an de a face u!m' oa!e$e cu $o(a!i mi- i- "!in u!ma!e- anumi e condiii #o! fi $ua e 4n conside!a!e i a"$icaie ca!e nu a"a! 4n Geb!Kuche obinui ' a $o(a!i mi$o!- deci "!obabi$ mu$i o- 4n cazu$ 4n ca!e aces e condiii nu mai sun

fami$ia!e- o scu! ' !eca"i u$a!e a ace$uiai bun #eni . 6n cazu$ 4n ca!e o "e!ce"e o da ' i "en !u oa e num'! fi2- ca!e se nume e num'!u$ de baz' a sis emu$ui $o(a!i mic' de "u e!i dife!i e- aa cum se c!eeaz' nume!e dife!i e succesi#.Pu e!ea de ca!e !ebuie s' fie !idica num'!u$ de baz' "en !u a obine un anumi num'!- de e2em"$u- $o(a!i mu$ de aces num'!. &n sis eme$e de $o(a!i mi comune sau aa3numi e$e )!i((iJschen- "en !u ca!e sun deco!a e "anou!i$e obinui e- indice$e de baz' es e de .B- i du"' aceea- de e2em"$u. es e $o(a!i mu$ .B- < $o(a!i mu$ui .BB- A- $o(a!i mu$ .BBB USF 6n funcie de a$e(e!ea de a$ e nume!e ca!dina$e sun fo$osi e- a$ e sis eme $o(a!i mice- i 4n im" ce aces a !'m>ne dis"onibi$ "en !u u i$iza!e "!ac ic' 4n sis eme$e de $o(a!i mi comune- es e 4n ana$iz' ma ema ic' de mu$ e o!i es e necesa! i #a face de mu$ e o!i es e necesa!- 4n ce$e ce u!meaz'- "e a$ a- aa3numi e$e . sis emu$ na u!a$ $o(a!i mic' "en !u a se !efe!i- num'!u$ de baz' ca!e fo$(ends me!eu cu e s' fie desemna - &!!aziona$zah$ e N <.F./</./</I .... es e. 6n aces e sis eme nu es e <- da! $o(a!i mu$ I.DBE.FB .BB "!in e !idica $a "u e!ea.BB sun . F'!' a aduce a in(e!e $o(a!i mii sun foa! e dife!i e 4n sis eme$e (ene!a$e i na u!a$e- "en !u ace$ai num'!- da! ace$ai !a"o! !'m>ne ace$ai- ce num'! !ebuie s'3 $ !a(ei 4n conside!a!e. Aces !a"o! cons an 4n !e comun' i na u!a$ $o(a!i mu$ es e 4n conco!dan' cu comun $o(a!i mu$ num'!u$ de baz' de $o(a!i mu$ na u!a$ e de aco!d- i se nume e modu$u$ sis emu$ui $o(a!i mic' comun i #a fi- 4n #ii o!- me!eu cu M sun numi e. Va$oa!ea sa es e de B.IAI<0II/. .... Deci- #a !ebui MN i du"' aceeaC $o( comm. N M $o( na -.- i $o( na . N 6n consecin'- se "oa e obine comun $o(a!i mu$ o!ice num'! de na u!a$- dac' aces ea cu M 4nmu$i - i na u!a$e din media- dac' aces ea cu M 4m"'!i sau mu$ i"$ica . Din momen ce 4n !3o as fe$ de !ansfo!ma!e- comune $o(a!i mii M i "o fi de fo$os- $e3am "us aiciC . $o( comm M = B.DAFF/IA 3 $ $o( comm. N B.AD<<.ED. $o( N comm. e N B.IAI<0II/.

Un abe$ de $o(a!i mi na u!a$i- ca!e !aduce!ea din comune $o(a!i mii "!in 4m"'!i!ea de M c!ua - se (ases e "!in !e a$ e$e- 4n co$ecia HH$sse de abe$e ma ema ice. P$ac' V&. ".. IED De $a definiia (ene!a$' a $o(a!i mu$ui !ezu$ ' c'- 4n sco"u$ de a af$a $o(a!i mu$ de un num'!- num'!u$- num'!u$ de baz' !ebuie s' fie !idica $a "u e!ea de ca!e es e desemna de $o(a!i mu$ num'!u$ui. Fi- 4n (ene!a$ num'!u$- $o(a!i mu$ $o!- as fe$

= $o(
deci unu$ a!e a unci o es e num'!u$ de baz'-

=a.
Ecuaii$e N $o( i N o necesi a as fe$ !eci"!oc- i numai "!in aceea c'- 4n "!ima dife!a 4n funcie de , 4n a$ doi$ea ca funcie a es e e2"!ima '- o !e$aie ca!e se obse!#' "en !u c' "e #ii o! #a fi de a $ua o !efuza. &n fieca!e sis eme $o(a!i mice es e $o(a!i mu$ . es e ze!o- a$(o!i mu$ nume!e$o! de baz' es e .- i a!e $o(a!i mu$ unui infini ne(a i# B- $o(a!i mu$ O o #a$oa!e infini ' "ozi i#'. &n fieca!e din !e $o(a!i mi$o! sis eme au nume!e $o(a!i mice de"'esc $- #a$o!i "ozi i#e- $o(a!i mii f!aciuni- ca!e sun mai mici dec> .- #a$o!i ne(a i#e. %o(a!i mu$ de un num'! i $o(a!i mu$ in#e!su$ num'!u$ui- de e2em"$u- $o( I i $o( P- $o( A i $o( . Q A - ;u!na$u$ (ene!a$ i ;u!na$ sun #a$o!i$e abso$u e de aceeai

"es e o i numai de semn o"us . P!in u!ma!e- se "oa e $ua- de asemenea- conec a se 3 $o( i ;u!na$ 4n $oc de se 3 ;u!na$ . -

Doa! ca sun $o(a!i mu$ de o "a! e i $o(a!i mu$ !eci"!oca aceas ' f!aciune ca!e es e- de asemenea- nume!e$e , b "o fi- fieca!e 4n #a$o!i abso$u e sun e(a$e i doa! de semn o"us- as fe$ 4nc> s' ia- de asemenea- $o( $ocu$ $o( "oa e se a 3 ;u!na$ . "u ei se a 3 ;u!na$

Cunoscu - de asemenea- "oa e $ua suma $o(a!i mi$o! dou' nume!e s abi$i e cu $o(a!i mu$ "!odusu$ui $o!- i in#e!s- 4n $oc de dife!ena din !e $o(a!i mii a dou' nume!e cu $o(a!i mu$ !a"o! u$ui $o!- i in#e!s- 4n $oc de n o!i $o(a!i mu$ unui num'! de $o(a!i mu$ n $ea "u e!e a num'!u$ui i in#e!s - 4n $oc de $o(a!i mu$ n 3$ea !'d'cin' de num'!u$ n 3$ea "a! e din a$(o!i mu$ nume!e$o! de ;u!na$ i in#e!s.

T!ansfo!m'!i de aces (en sun 4n mod cons an se !e"e e 4n ce$e ce u!meaz'- i "!in u!ma!e- es e necesa! s' se fac' 4n aceeai comun'. Aici es e e$abo!a!ea fo!mu$e$o! ca!e conin aceeai e2"!esieC =.: =<: =A: $o( O $o( b N $o( b $o( 3 $o( b N $o( =D: =F: Es e im"o! an - o e2"!esie cum a! fi =I: =E:

nu cu meniunea

s' fi confunda . Fos u$ "oa e- du"' ce f!aze an e!ioa!e 4n ;u!na$u$ de bo!d 3 $o( b sun !ansfo!ma e- aces a din u!m' nu face o as fe$ de !ansfo!ma!e. Doa! ca es e ;u!na$u$ " nu cu $o( $o( " se confunda. Fos u$ E2"!esia "oa e 4n $o( O $o( " sun !ansfo!ma e- aces a din u!m' nu. Dac' un num'! foa! e "uin dife!i de .- i mic' dife!en' "ozi i#' sau ne(a i#' es e $a fe$ de %- as fe$ 4nc> s' "oa e- 4n ca!e "u e!i$e su"e!ioa!e a$e "o fi ne($i;a e 4n "!imu$- s abi$i 4n cazu$ $o(a!i mi$o! obinui e $o( =. O : N M , unde M es e modu$u$- sau 4n cazu$ $o(a!i mi$o! na u!a$i sim"$u $o( =. O : N . Rezu$ a 4n$ocui!ea $in' a M sau "en !u $o( =. O : es e de mu$ e o!i a"$ica ie u i$a. 6n (ene!a$ a!e- chia! $a #a$o!i nu foa! e mici de , 4n cazu$ $o(a!i mi$o! obinui e

ceea ce fo!mu$' "!in ne($i;a!ea "u e!i$o! mai 4na$ e a$e !ece!i 4n ce$e de mai susi de 4n$ocui!e de . "en !u M se a"$ic' "en !u $o(a!i mi na u!a$i de asemenea.

(). Un principiu au i#iar "ate"atic.

6n de!i#a!ea noas !' a funciei de m'su!' "siho$o(ic de $e(ea $ui 5ebe!- un "!inci"iu ma ema ic au2i$ia! #a fi u i$ "en !u noi s' fim ceea ce #!eau s' e2"$ic mai 4n >i c> e#a e2em"$e de #o!b' $ui (ene!a$' de .: . %o(a!i mi i nume!e$e cone2e de mai ;os !eci"!oc 4nain e nu "!o"o!iona$. Da! dac' $uai dife!ena din !e dou' nume!e a"!o"ia e una de a$ a i dife!ena din !e $o(a!i mii co!es"unz' oa!e- e2is ' o "!o"o!iona$i a e semnifica i#' 4n !e "'!i$e con;u(a e !eci"!oc dife!ena sau mic MuLHchsen de un num'! i $o(a!i mu$ asocia e ceea ce es e cunoscu - in e!"o$a!ea "!in in e!mediu$ $o(a!i mii dife!ene de 4nsoi!e baza e "e. O cu!b' "!o(!eseaz' 4n (ene!a$- $un(imea $o! nu es e "!o"o!iona$' 4n u!m' cu abscisa. Da! se c!ede as fe$ o mic' "a! e a cu!bei- "en !u a se confo!ma a"!eciabi$ cu o $inie d!ea" '- a unci nu e2is ' "!o"o!iona$i a e 4n !e semnifica i#' 4n !e e$e MuLHchsen co!es"unz' oa!e abscisa- ia! $un(imea cu!bei "en !u acea seciune mic'. 8ica!ea P'm>n u$ui 4n ;u!u$ Soa!e$ui nu es e unifo!m'- ci 4n imedia a a"!o"ie!e a Soa!e$ui came!e mai ma!i sun - 4n ace$ai im"- #in- $a fe$ ca 4n afe$iu- scu! - "!o(!esu$ de im" i "!o(!esu$ co!es"unz' oa!e de "e "'m>n 4n s"aiu me!(e $a e!a$ nu "e 4n !e( "!o"o!iona$. Da!- 4n zi$e e!e i ;um' a e de3a$ !ei$ea i ;um' a e a came!ei es e #izibi$ aco"e!i - ca!e es e aco"e!i 4n !3o zi in !ea(a. Numai aces a$ !ei$eaaceas ' ;um' a e $a fe$ ca 4n !e(u$ !a#e!sa ' 4n !3o came!' de zi 4n #ecin' a ea soa!e$ui es e mai ma!e dec> 4n afe$iu.
.:

- "u ei s' af$ai ace$ai $uc!u- "!in !e a$ e$e- 4n Cou!no $ui fonctions Trait des (I. p.. 19) a e2"$ica i a sub$inia cu (!eu 'i s"ecia$e.

%umina se a"!inde o zon' 4n dis ane$e dub$e cu doa! P de in ensi a e- ca i 4n dis ane$e sim"$e. Deci- in ensi a ea i$umina u$ui ia 4n ansamb$u- nu de $a sim"$u- da! 4n "iaa de !a"oa! e$e dis an' de $umina de $a su"!afaa i$umina '. Da! ea a!e doa! o mic' de"$asa!e a $uminii 4n ochi- as fe$ 4nc> schimba!ea de i$umina "en !u a schimba dis ana nu #a s a 4n "ia'- da! !e$aii$e sim"$u- da! face !e$a ia "a !a ica din nou ">n' 4n "!ezen a susinu dec> dis ane dub$e $umina schimba!ea de i$umina!e "en !u o anumi ' es e mic %ich #e!!Hc9un( mai "uin- cu dis ane de $umin' sim"$u. Gene!a$ 4n ce$e din u!m'C !e$aia !ebuie s' se schimbe- MuLHchse dou' de"enden de fieca!e a$ e #a!iabi$e con inue- u!ma e de #a$o!i de iei!e cons an ' $a sau 4n o!ice "a! e a dimensiuni- du3 e $a unu$ "e a$ u$ semnifica i# 4n "!o"o!ie a > a im" c>

aces ea !'m>n foa! e mici- de modu$ 4n ca!e- de asemenea- "!ocu!a in e!de"endena 4n !e dimensiuni$e cum a! fi- i c> de mu$ cu!su$ sau 4n dimensiuni 4n !e(i i "en !u "iese mai ma!i- "o fi dife!i e de $e(i$e "!o"o!iona$i 'ii. Aces a nu !ebuie s' fie ui a fa" u$ c'- 4n im" ce "en !u fieca!e schimb'!i !e$e#an e 4n dou' dimensiuni- u!m'!i e de o anumi ' #a$o!i$e de iei!e "en !u a me!(e "!o"o! iona$ cu !eci"!oc- a > a im" c> aces ea !'m>n foa! e mici- da! !a"o! u$ de dimensiune a aces ei !efe!in' modific'!i "unc "oa e fi foa! e dife!i ' 4n funcie de du"' u!m'!e e aceeai de aces $uc!u sau c' #a$o!i$e de iei!e- sau 4n cad!u$ aceas ' sau ca!e a"a!in 4m"!eun' "'!i a$e ambe$o! dimensiuni- sa afi!ma du"' cum sa meniona de;a 4n u$ ime$e e2em"$e e2"$icaie. Dac' se ce!e ceea ce se nume e foa! e mic 4n a s"une de $a "!inci"iu$R 3 Foa! e mic- da! o u$ es e !e$a i# 3 as fe$ #iaa de a"oi- cu oa e aces ea- !'m>n>nd ince! i udine es e de a !idica u!m' oa!ea e2"$icaie 4n zica$a a "!inci"iu$uiC Es e "osibi$ s' se ia $a fieca!e a$ e "'!i a$e aces o!a a > de mic- 4n o!ice caz- c' $e(ea de "!o"o!iona$i a e 4n !e chia! mai mici "'!i a$e aces o!a- sensibi$- sau- 4n m'su!a 4n ca!e e2"!esia sensibi$ mai inc$ude 4nc' o ince! i udine aceea c' ea cons '- 4n m'su!a 4n ca!e de#ie!ea scade sub o $imi ' do!i '. C> de mici sun - da! s' ia- #ine de o "a! e"e !e$aia funciona$' din !e #a!iabi$e$e- "e de a$ ' "a! e- din !e ca!e unu$ a"!o"ie!ea necesa!' i doi "oa e o !e(u$' (ene!a$' $a. Abso$u co!ec - desi(u!- es e "!o"o!iona$i a ea- 4n afa!' de cazu!i s"ezia$en- numai 4n "iese de infini de mici- i c' es e #o!ba de a"!o"ie!ea de ma!e- cu a > mai mu$ se a"!o"ie de infini de mic. Ei au a#u o" c' "!inci"iu$ e2"!ima nu numai "en !u o!ice de"enden' s"ecific' 4n !e #a!iabi$e$e da e- da!- de asemenea- $a o!ice na u!a "a! icu$a!' a aces o! #a!iabi$ede e2em"$u- obiec e$e de ca!e "!e#ede!i$e u i$iza!ea "e e!men dimensiune- da! es e ob$i(a numai $a conce" u$ (ene!a$ de dimensiuni de"enden' con inu'. 6n cazu$ 4n ca!e- "!in u!ma!e- 4i ('se e o dimensiune de"enden' cons an '- 4n !uc> se a"$ic'. Da! acum nu es e una din !e dimensiunea s imu$ i dimensiunea 4nain e de senzaie. Noi im s' ofe!e 4nc' nu !a"o! s"ecific 4n funcie de ca!e senza ia #a!iaz' 4n funcie de efec u$ de s imu$a!e- a > a im" c> nu a#em ni#e$u$ de senzaie- da! im c' senzaia #a!iaz' 4n !3o funcie con inu' a efec u$ui de s imu$a!e "e ca!e senzaie dec!e e senzaia de sune de $umin' i scade du"' cum inf$uena fizic' a $uminii- cea!' de inf$uen' de sune i dis"a!e- indife!en 4n ce si uaie- ia! aces $uc!u es e suficien s' se a"$ice "!inci"iu$ nos !u de ea. P!in u!ma!e- "u em s"une cu si(u!an' ez'C schimb'!i$e 4n senzaie sun schimb'!i$e din dimensiunea s imu$ #izibi$ 4n "!o"o!ie a > a im" c> modific'!i$e sun "e ambe$e "'!i foa! e mici. S' "!esu"unem- de e2em"$u- dou' (!eu 'i au une$e dife!ene mici- ia! aces $uc!u es e "e!ce"u cu o anumi ' "u e!e- in ensi a e- c$a!i a e- as fe$ 4nc> "u em s"une confo!mi a e cu "!inci"iu$ nos !u c' o dife!en' de dou' o!i mai ma!e- u!ma de aceeai m'!ime de iei!e ca #izibi$ de dou' o!i a > de ma!e un !i"$u "e!ce"u ca #izibi$ de !ei o!i mai ma!e- da! ceea ce !'m>ne doa! fi2- ca dife!ena din !e (!eu a ea !'m>ne mic- i ca!e nu e2c$ude c' se !esim e o dife!en' e(a$ (!eu a e 4n !e (!eu 'i de dimensiuni dife!i e- cu #a$o!i foa! e dife!i e ce "!inci"iu$ ma ema ic nu indic'- o ui-

aici $e(ea 5ebe! 4n "$us a!e $oc "e "a! ea e2"e!ien'. O do#ad' e2"e!imen a$' di!ec ' c' aces $uc!u es e aa- nu se "oa e ce!e "en !u c'mai de(!ab'- sa!cina de a s abi$i de"endena m'!ime 4n !e s imu$ i senzaie 4n sensu$ de "!inci"ii ma ema ice- a"$ica!ea- indife!en de o ceea ce e2"e!imen ezi "!inci"ii #a$abi$e- ma ema ice a$e de"endenei dimensiuni- "en !u ca!e auzi doa! meniona "!esu"une "!o"!ie. O do#ad' indi!ec ' a a"$icabi$i a ea aces ui "!inci"iu $a #a!iabi$e$e "siho$o(ice- da! "oa e fi ('si 4n fa" u$ c'- fo$osind aceeai !e$aia s abi$i ' 4n !e dimensiuni men a$e i fizice $a e2"une!ea $o!- ne 4n oa!cem acum $a e2"e!ienia$e !ezu$ a e beLKh!ba!en conduce- aa cum #a fi afia 4n T!ac9 .

A# ()I+#ea. !an$a"enta#for"e# i !or"u#a "'surare. ,F'!' a a#ea 4nc' o m'su!' de senzaie- "o i- da! anu$a!ea de caz $e(ea $ui 5ebe!- c' dife!ena senzaie !'m>ne aceeai- a unci c>nd dife!ena s imu$ !e$a i# !'m>ne ace$aii ;us ifica e de ma ema ic' "!o"une!ea "!inci"iu au2i$ia! c' mici Em"findun(szuLHchse du3 e ReizzuLHchsen !e"!ezen a e 4n mod dis"!o"o!iona 4n $e(' u!' cu o e2"!esie ma ema ic' ascui . S' "!esu"unem c'- $a fe$ ca 4n e2"e!imen e$e cu "!i#i!e $a "!obaiune a $e(ii 5ebe! es e 4n (ene!a$ cazu$ 4n ca!e dife!ena din !e doi s imu$i- sau ceea ce es e ace$ai $uc!us"une s"o!u$ "en !u o s imu$i a fos foa! e mic 4n !a"o! cu aceas a. S imu$u$ $a ca!e s"o!u$ se face- ca$d - s"o!u$ mic 4n fie!bin e d , 4n cazu$ 4n ca!e sc!isoa!ea d nu !ebuie s' fie conside!a ' ca o anumi ' dimensiune- ci doa! ca un semn c' d o c!e e!e mic' a es e- de;a "o fi de (>ndi!e de ca!ac e!e$e dife!enia$e. As fe$- !e$a i# ReizzuLuchs . Senzaia "e de a$ ' "a! e- de s imu$i de"inde- ca$d , s"o!u$ mic de senzaie- ca!e- a unci c>nd o c!e e!e de s imu$a!e a d es e fo!ma - $a ca$d d , unde d numai din nou s' fie 4ne$eas' ca un semn de MuLuchses mici. d i d sun de a (>ndi 4n !3o uni a e de aces (en ca!e es e a!bi !a!'- baza ' "e fieca!e.
.:

6n ceea ce "!i#e e ". F3.I. Re#izui!e ".. ./< ff PsSch 8a7"!inzi"ien- "". .00 f in e!"!e '!i ano!ma$e i fo!mu$'!i de d!e" 5ebe! #ine "en !u a #edea "". .I i u!m !e#izui!e ". .0I ".<<. ff PsSch 8a7"!inzi"ien- S .D< i u!m' oa!e$e.

Du"' $e(e e2"e!ien ia$ 5ebe! !'m>ne d cons an a unci c>nd !'m>ne cons an '. ca!e #a$o!i abso$u e i d i acce" a- ia! du"' a priori modific'!i$e sun #a$abi$e ma ema ic au2i$ia! P!inzi"e d i d "!o"o!iona$' 4n !e e$e- a > im" c> ei !'m>n foa! e mici. Ambe$e condiii "o fi 4n $e(' u!' e2"!ima ' "!in u!m' oa!ea ecuaie =.:

unde K a ="en !u i de"enden e de uni 'i s' fie a$ese: es e cons an '. De fa" - ne3 am mu$ i"$ica d si ambe$e cu a!bi !a!- da! 4n o deauna ambe$e cu ace$eai nume!eas fe$ 4nc> !a"o! u$ !'m>ne neschimba '- i- "!in u!ma!e- de asemenea- dife!en a senzaie d cons an a. Aceas a es e $e(ea $ui 5ebe!. V' dub$eze- #a !i"$a #a$oa!ea schimb'!ii d sin(u!- f'!' #a$oa!e iniia$' "en !u a schimba- as fe$ 4nc> schimba!ea s' d $a dub$u- #a$oa!ea !i"$u. Aces a es e "!inci"iu$ ma ema ic. Ecuaia ca!e es e des u$ de mu$ - 4n ace$ai im"- c' $e(ea i aces "!inci"iu- i 4n !3ade#'! nu e2is ' a$ e sa isface ecuaia ambe$e 4m"!eun'. Aces a a! !ebui s' fie numi fo!mu$a fundamen a$' $u>nd de!i#a a oa e fo!mu$e$e u!m' oa!e 4n con inua!e se #a baza "e ea. Fo!mu$a fundamen a$' nu es e 4nc' o m'su!' de senzaie 4nain e- da!- de asemeneanu a aco!da as fe$- ci "u! i sim"$u su"!ima ' din !a"o! u$ ;u!idic ca!e a!e 4n !e mic !e$a i# ReizzuLHchsen i Em"findun(szuLHchsen $oc. Es e un cu#>n nimic mai mu$ dec> combina e 4n !3o e2"!esie de %e(ea $ui 5ebe! i "!inci"iu$ au2i$ia! ma ema ic de simbo$u!i ma ema ice. De"inde cu aceas ' fo!mu$' "!in 4nsuma!ea infini ezima$ o a$ ' 4m"!eun'- ca!e au o a$iza o !e$aie de dimensiune (ene!a$' 4n !e ou ReizzuLHchsen- dimensiunea s imu$ i- 4nsuma e de $a Em"findun(szuLHchsen- senzaie Dimensiune 4n ocme e4n modu$ 4n ca!e acu!a eea "!ima fo!mu$a de mai ;os 8i #o!ausse zun( fa" u$ "!a(u$ de so$ida!i a e- 4n ace$ai im" "!ecizia es e u$ ima da '. Sub !eze!#a de!i#a!ea mai de a$ia u$ e!io! Cau 4n "!imu$ !>nd con e2 u$ ambe$o! fo!mu$e de a e face 4ne$es 4n !3un mod (ene!a$- du"' cum u!meaz'. Uo! se "oa e obse!#a c' !e$aia din !e MuLHchsen d i d co!es"unde fo!mu$ei fundamen a$' a !e$aiei din !e $o(a!i mu$ de un MuLHchsen i MuLHchsen num'!u$ asocia . %a u!ma u!mei- c> de uo! a fos mai de eo!ie sau de $a "anou!i$e- con#in(eas fe$ 4nc> $o(a!i mii c!e e cu aceeai sum'- nu a unci c>nd nume!e$e co!es"unz' oa!e c!e e cu aceeai sum'- da! 4n cazu$ 4n ca!e ace$ai $uc!u c!e e de o "a! e !a"o! e(a$- 4n a$ e cu#in e- MuLHchse $o(a!i mii !'m>ne aceeai dimensiunea unci c>nd !e$a i# Mah$enzuLHchse !'m>ne aceeai dimensiune. Pen !u a inc$ude- de e2em"$u- u!m' oa!e$e nume!e i $o(a!i mii 4m"!eun'C Num'!. %o(a!i m. .B ..BBBBBB .. ..BI.A0<F .BB <.BBBBBB <.BI.A0<F ..B A.BBBBBB mie ..BB A-BI $A0<F confo!m c'!eia c!e e!ea num'!u$ui de .B $a .- un fe$ de c!e e!e ma!e a $o(a!i mu$ui co!es"unz' oa!e "oa! '- "e m'su!' ce num'!u$ .3.BB i num'!u$ .BBB 3 .BB Pes e o s"o!u$ $o(a!i mic' es e B.BI.A0<F. De asemenea- du3 e- a fos condus ca 4nain e de a

e2"$ica "!inci"iu$ au2i$ia! ma ema ic c' MuLHchse a $o(a!i mi$o! nume!e$o! MuLHchsen "!o"o!iona$- a > im" c> ei !'m>n foa! e mici. P!in u!ma!e- "u em s"une c' aceas a se a"$ic' $a MuLHchse a $o(a!i mu$ui i num'! sun !a"o! a e $a ce$'$a$ des u$ ca $e(ea $ui 5ebe! i au2i$ia! "!inci"iu ma ema ic- ca "en !u MuLHchse de senzaie i i!i a!e. 6n e(a$' m'su!'- fa" u$ de a "!a(u$ui face 4n !e$aia din !e $o(a!i m i num'! $a fe$ de susinu ca 4n !e$aia din !e senzaie i s imu$. Sensa ion 4nce"e cu #a$o!i ce de"'esc #a$oa!ea de ze!o- nu $a #a$oa!ea ze!o- da! 4n !3o #a$oa!e fini ' a s imu$u$ui"!a(u!i$e- i as fe$ 4nce"e un #a$o!i $o(a!i mi de"'esc #a$oa!ea de ze!o- nu $a #a$o!i$e nu$e a$e nume!e$o!- da! cu o #a$o!i fini e de nume!e- #a$oa!ea . 4n cazu$ 4n $o( % es e ze!o. 6n "icioa!e acum "e an e!io! MuLHchse de sen imen i fa!mec- cu o !a"oa! e co!es"unz' oa!e dec> cea a $o(a!i mu$ui i num'!- es e- de asemenea- "unc u$ de $a 4nce"u "en !u a $ua cu "!i#i!e $a #a$o!i$e semnifica i#e senzaie 4n !3o !e$aie co!es"unz' oa!e $a s imu$ii- ca "unc a$ "en !u a obine $o(a!i mii #a$o!i "ozi i#e- $a num'!u$- aces a #a fi fos de a e" a ca- chia! i senzaie de i!i a!e sun chia! 4n !3un !a"o! u!i co!es"unz' oa!e ca $o(a!i m i num'!- cum a! fi ce$e ca!e "o fi conside!a e ca sume de MuLHchsen succesi#e. Du"' ca!e a! fi ce$ mai sim"$u !e$aia din !e ce$e dou'- "u em s abi$i-

N $o( .
De fa" - ce!e "en !u a #edea 4n cu!>nd c' se 4n oa!ce !e$aia funciona$' 4n !e ce$e dou' 4n aceas ' fo!m' sim"$' de mai ;os se$ec a!ea uni 'i adec#a e de s imu$a!e i de senzaie. 6n ace$ai im"- aceas a nu es e cea mai comun'- ca!e "o fi "use- da! doa! 4n i"o eza uno! uni 'i de senzaie i de s imu$a!e- mai >!ziu- #a$abi$- i "en !u a ce!e ceea ce o di!ec ' i s !ic "en !u de!i#a!ea s !ic indi!ec i nu an e!io!. E2"e! u$ "e #edea imedia cum aces $uc!u es e de a fi efec ua ' de c' !e ca!e es e !a a ' i in e(!eaz' fo!mu$a fundamen a$ ca o fo!mu$' dife!enia$. 6n aces ca"i o$#ei ('si aces $uc!u a fos f'cu - 4n cazu$ 4n ca!e se "!esu"une s' fie f'cu - i "en !u cei ca!e "oa e o sim"$' disi"a!e infini ezima$ s' nu u!meze- ce!e!ea a f'cu s' acce" e !ezu$ a u$ ca un fa" ma ema ic. Aces !ezu$ a es e u!m' oa!ea funcie fo!mu$' 4n !e s imu$ si senza ie- ca!e "oa! ' nume$e de fo!mu$a de m'su!a!e i es e acum de a fi discu a eC

N k =$o( 3 $o( b : =<:.

&n aceas ' fo!mu$'- k este din nou una din !e uni 'i$e se$ec a e i- 4n ace$ai im" de"enden e de sis eme$e $o(a!i mice- cons an '- i b - un a$ doi$ea cons an '- #a$oa!ea de "!a( a s imu$u$ui ca!e deno ' unde senzaie i 4nce"e s' dis"a!'. Du"' da 4n u!m' o!u$ ca"i o$ de!i#a!ea- fo!mu$a- cade cons an e k cu cons an a K a fo!mu$a fundamen a$ 4m"!eun' a unci c>nd se fo$ose e $o(a!i mi na u!a$i- cu oa e aces ea- a unci c>nd a"$ica!ea $o(a!i mi$o! obinui e i K N kM es e $ocu$ unde M es e modu$u$ sis emu$ui $o(a!i mic' comun 4n de;a da im"o! an'.

Confo!m afi!maia c' "en !u dife!ena din !e $o(a!i mii a dou' nume!e es e $o(a!i mu$ coeficien u$ui $o! es e subs i uibi$ =#ezi ca". .I:- o cu ie de fo!ma de mai sus cu fo!mu$a m'su!a!e de asemenea- ce$ mai con#enabi$ "en !u de!i#a!ea deducii subs i u

N k $o(

=A:.

Din aces fo!mu$a! f$u2u!i$e c' senzaie ma(ni udine nu $a fe$ de sim"$u 4n funcie de #a$oa!ea de s imu$a!e a , da! !e$aia sa cu "!a(u!i b, es e 4n cazu$ 4n ca!e 4nce"e sen imen u$ i mico!eaz' "en !u a #izua$iza. Aceas ' #a$oa!e s imu$ !e$a i#' !ebui- 4n #ii o!- s' fie numi #a$oa!ea de s imu$a!e fundamen a$e sau #a$oa!ea fundamen a$' a s imu$u$ui. T!aduse 4n cu#in e- es e fo!mu$a de m'su!a!eC Di"ensiunea sens . - este /ntr+un raport $e a nu "a%nitu$inea a0so#ut' a sti"u#u#ui . -1 $ar cu #o%arit"u# "'ri"ii sti"u#u#ui c2n$ aceasta #a 3a#oarea $e pra% . b -1 i anu"e1 c' este ca o "'ri"e re#ati3' unitate1 /n care senzaie apare i $ispare1 sau scurt1 este proporiona#' cu #o%arit"u# 3a#orii sti"u# fun$a"enta#'. S' ne (!'bim 4nain e de #o!sch!ei en con inua sa a!a e ca fo!mu$a de m'su!a!e a aces o! !e$aii 4n !e s imu$ si senza ie- din ca!e es e de!i#a - de asemenea- s' !ef$ec e 4n mod co!ec !ezu$ a e$e- si $ocu$- as fe$ 4na"oi 4n ace$ai s a(iu$ui $o!- cu condiia ca aces ea sun confi!ma e 4n e2"e!iena . De asemenea- obine 4n ce$e mai sim"$e e2em"$e de a"$ica!ea fo!mu$ei de m'su!a!e. Fo!mu$a de m'su!a!e se bazeaz' "e $e(ea $ui 5ebe! i fa" u$ de a "!a(u$ui- i ambe$e !ebuie- "!in u!ma!e- de asemenea- cu!(e 4na"oi de $a ei. Ceea ce "!i#e e acum $e(ea $ui 5ebe!- aces a "oa e fi sub fo!ma ca!e a"a!in ace$eiai Em"findun(szuLHchse aceeai !e$a i# ReizzuLHchsen- cas i(and "!in dife!enie!ea fo!mu$a de m'su!a!e- 4n cazu$ 4n ca!e o as fe$ !e#ine $a fo!mu$a de baz'ca!e conine e2"!esia de $e(e 4n aceas ' fo!m'. 6n a$ ' fo!m'- ca!e a"a!ine ace$o!ai dife!ene senzaie ace$eai condiii de s imu$a!e- se "oa e deduce des u$ de e$emen a! cum u!meaz'. Fie dou' senzaii- dife!ena es e im"o! an s' se ui e $a ea- i G- i $o! asocia e s imu$i i '. a unci a#em du"' fo!mu$a de m'su!a!e N k =$o( 3 $o( b : JN k =$o( J3 $o( b : i- "!in u!ma!e- "en !u dife!ena senzaie a!

-= k =$o( - $o( G:

sau- deoa!ece $o( 3 $o( JN $o(

- ' N k $o( . Din aceas ' fo!mu$' !ezu$ ' c' senzaie dife!en a - " es e o funcie de !a"o! u$ de
s imu$a!e - i de aceeai m'!ime !'m>ne ca!e #a$o!i$e i - ' se "oa e "!esu"une- 4n cazu$ 4n ca!e doa! !a"o! u$ $o! !'m>ne neschimba - ceea ce es e dec$a!aia de $e(ea $ui 5ebe!. 6n !3un ca"i o$ u$ e!io! ne #om ui a $a fo!mu$a de mai sus- se 4n oa!ce ca una din !e ce$e mai sim"$e im"$icaii$e fo!mu$a de m'su!a!e- sub nume$e de fo!mu$a dife!en'. Ce fa" u$ "!a(u$ui es e 4n cauz'- ca!e se bazeaz' 4n fa" u$ c' senzaia nu es e $a #a$oa!ea ze!o- da! #a$o!i fini e a$e s imu$u$ui a!e #a$oa!ea de ze!o- 4n cazu$ 4n ca!e "en !u a $e 4nce"e s' c!easc' oda ' cu c!e e!ea #a$o!i$o! de s imu$a!e numai #a$o!i a"!eciabi$e- es e ">n' 4n "!ezen inc$us' 4n fo!mu$a de m'su!a!e- o nu "!esu"une o #a$oa!e de ze!o du"' fo!mu$a de m'su!a!e- dac' = B- da! a unci c>nd es e e(a$ cu #a$o!i$e fini e a$e b - a > a fo!mei de u!na!e =<: se m'soa!' ca =A: din fo!mu$a de m'su!a!e di!ec de $a =<:- de $a =A:- con de fa" u$ c' 4n cazu$ 4n ca!e e(a$ cu b es e $o( N $o(. es e- i $o(. N B.

Fi- desi(u!- acum oa e consecine$e de d!e" 5ebe! i fa" u$ "!a(u$ui 4n ace$ai im" im"$icaii$e cu fo!mu$a noas !e de m'su!a!e. Din fos e$e $e(i$e f$u2u!i$e c' o!ice c!e e!e da de un s imu$ sun confo!me cu c!e e!i mai mici a$e senzaie ca s imu$ $a ca!e se 4n!e(is !eaz'- es e mai ma!e- i nu mai es e semnifica i# mai a!e $a ni#e$e 4na$ e de s imu$a!e- cu oa e aces ea- aceas a "oa e a"'!ea 4n mod e2ce"iona$ semnifica i# mai mici. De fa" - c!e e!ea unui num'! ma!e de c$ieni "o enia$i ">n' $a o anumi ' dimensiune es e doa! o uoa!' c!e e!e 4n com"a!aie cu nici un $o(a!i m asocia e cu- c> c!e e!ea unui num'! mic de de ace$ai c> i(. Dac' num'!u$ .B es e 4n c!e e!e $a .B- as fe$ 4nc> se !idic' $a <B- $o(a!i mu$ co!es"unz' o! de $a . $a .B c!e e $a ..AB.B. Da!- dac' num'!u$ es e 4n c!e e!e de $a .B 4n .BBB- $o(a!i mu$ co!es"unz' o! $a .BBB c!e e doa! A $a A.BBIA. 6n "!imu$ !>nd- 4n cazu$ 4n ca!e $o(a!i mu$ a!e a"!o2ima i# . Q A doa!- 4n u$ imu$ caz cu . Q FBB din dimensiunea a c!escu . Cu fa" u$ c' "!a(u$ es e $e(a conc$uzia c' es e o senzaie mai de"a! e de no iceabi$i S scade mu$ sub "!a(u$ s imu$. Aceas ' 4nde"'! a!e de sen imen u$ de no iceabi$i S sau aceeai ad>ncime sub "!a(u$ confo!m fo!mu$ei noas !e de m'su!a!e #a$o!i $a fe$ de ne(a i#e a$e !e"!ezin ' modu$ 4n anche a "!i#ind $a fe$ cu ce$e "ozi i#e.

De fa" - es e !ecu cu #ede!ea din ma !i' =<: imedia c'- 4n cazu$ 4n ca!e es e mai mic dec> b - i- "!in u!ma!e- $o( es e mai mic de $o( b es e senzaie "!esu"une #a$o!i ne(a i#e- ia! ace$uiai debi de u!na!e =A:- du"' obse!#aia- ca!e es e o !u" u!' ade#'!a '- dac' b, $o(a!i mu$ un "!o(!es !ea$- cu oa e aces ea- es e ne(a i#. 6n aces sens- noi numim senzaii con ien e- ca!e sun 4n !3ade#'!- e2ci a e de un s imu$- da! nu suficien e "en !u a afec a cons iin a scu! incon ien - cei ca!e $3 affizie!en- as fe$ 4nc> sen imen e$e incon ien e sun ne(a i#e- cons ien de #a$o!i "ozi i#e 4n fo!mu$a noas !' !e"!ezin '. 6n aceas ' !e"!ezen a!e- sun em da o!i ' im"o! anei $o! s"ecia$e- i- "!obabi$- nu imedia e#iden nici fo!' a unui a!(umen 4n oa!ce 4n !3un ca"i o$ s"ecia$ =ca"i o$u$ ./:. De acum nu #a o"!i ma fac. Fo!mu$a noas !a de m'su!a!e co!es"unde $a ce$e de mai sus- 4n confo!mi a e cu e2"e!ienaC .: 6n cazuri#e $e e%a#itate 4n ca!e o senzaie de schimba!e dife!en' 4n "u e!ea abso$u ' a s imu$i$o! !'m>ne aceeai =%e(ea 5ebe!Jsches:. <: &n cazuri#e $e #i"itare 4n ca!e senzaia 4n sine- i- dac' schimba!ea $o! 4nce eaz' #izibi$e sau semnifica i#' a fi din >i- dac' a"a!e 4n "!a(- aces a din u!m'- 4n cazu$ 4n ca!e aceas a a c!escu a > de ma!e 4nc> o anumi ' c!e e!e a s imu$ nu mai es e simi ' 4n mod semnifica i#. A: 6n cazuri#e $e opuse 4n !e senza ii ca!e de"'esc no iceabi$i S i ca!e nu a;un( no iceabi$i S- scu! con ien i sen imen e incon ien e. U$ e!io!- aces ea a! !ebui s' fie conside!a e ca fiind 4n emeia '. !entr" prima #edere, s-ar p"tea fi $nc%inai s& credem, n" este doar fapt"% pra'"%"i, dar, de asemenea, pra'"% de diferen& treb"ie s& poate fi ded"s din form"%a de m&s"rare, pentr" c& a fost fondat& pe. (e fapt, %e'ea %"i )eber i prin pre*enta %oc"%"i principa% de form"%a m&s"rare este $n mare m&s"r& metoda de doar diferene notabi%e de e+perimente pe constanta r&mas de o diferen& notabi%& doar sen*aie, care este %e'at de pra'"% de diferen& i coincide aproape ded"s. (ar, ne "it&m mai aproape, aa c& este doar aceeai dimensi"ne a acestei diferene %a ace%eai diferene de stim"%are re%ati#e, n" ca noticeabi%it, apare n"mai %a o #a%oare finit& a acestei diferene de stim"%are, ceea ce este necesar pentr" a -"stifica form"%a f"ndamenta%& i form"%a prin pre*enta m&s"r&, prin "rmare, sin'"ra doar o diferen& $n acest -"stificare %a fe% de bine, c" o medie mai mare dec.t %a fe% notabi%e, ca $n metoda de ca*"ri bine i r&", sa" $n medie mai mici, e%e fiind repre*entat& ca $n metoda de eroare medie, ca fiind o -"decat& permise%or de e'a%itate. (e partea cea%a%ta, dar apare, de asemenea, fapt"% de a pra'"%"i de diferen&, $ne%es corect, n" este $n contradicie c" form"%a de m&s"rare, dar efect"ea*& necesar %"ate $n considerare i $ncorporate $ntr-o e+presie matematic& pentr" o form"%& mai 'enera%& (/ntersc0iedsma1forme%), -"stificarea i disc"ia r&m.ne "n capito% mai t.r*i" re*er#ate , o form"%& care diferene%e dintre sen*aii face ace%ai %oc de m"nc& mai a%es arestat (aa-n"mita e+perienta), ca form"%a de m&s"rare pentr" sen*atii

abso%"te i diferene%e %or. 2ceeai %e'e prin care o diferen& sen*aie r&m.ne aceeai, at"nci c.nd sc0imbarea iritabi%itate i prin pre*enta pra' b pentr" diferite stim"%i $n aceeai proporie, este o consecin& a form"%a noastr&, $n ca*"% $n care k r&m.ne constant&, c" e+cepia fapt"%"i c& "n mod corect, constana k $n acest ca* se poate ded"ce n"mai din %e'i%e para%e%e in#ersate, aa c"m se #a ar&ta mai -os. Cu for"u#a $e "'surare a acu" a casti%at un %enera#1 nu "ai sunt 3a#a0i#e nu"ai pentru cazuri#e $e e%a#itate $e senzaie1 re#aie $epen$ent' /ntre "'ri"ea 3a#orii sti"u# fun$a"enta# i $i"ensiunea senzaia asociat1 care per"ite ca#cu#area $e proporii $in pri"a cate ori a trecut1 astfe#1 "'sura senzaie este furnizat. Un n 3o!i $a fe$ de "u e!nic senzaie nu #a fi 4n con inua!e- ceea ce o n o!i #a$o!i ma!i de e2 e!ne sau echi#a$en u$ s imu$ in e!n ascu$ a - da! ce aces e #a$o!i a$e ascu$ a - du"a ce m'su!' fo!mu$a A n #!emu!i$e a > de ma!i Va$oa!ea de es e. S' "!esu"unem c' senzaie $a un anumi e as"ec e fundamen a$e a$e s imu$u$ui es e da - a unci de n o!i c!e e!e a #a$o!ii a unci c>nd #a$oa!ea s imu$ fundamen a$a "e n c!e e o!i "o ena- i s' coboa!e #a$oa!ea a unci c>nd din #a$o!i$e de s imu$a!e fundamen a$e- n 3$ea !'d'cin' es e !as. Pen !u ceea ce "!i#e e "!ima- deoa!ece a!e- "e ambe$e fee- cu fo!mu$a m'su!a!e cu n mu$ i"$ica e n N nk $o( =I:. Da!- din momen ce n 3o!i $o(a!i mu$ unui num'! es e $o(a!i mu$ n 3$ea a$ "u e!ii num'!u$ "oa e fi 4n$ocui - de asemenea- es e "osibi$ ca n $o( obin>ndu3se as fe$C n N k $o( =E:. $o( subs i u -

Nu mai a!e- acion>nd "e ambe$e "'!i a$e fo!mu$ei m'su!a!e cu n di#iza '- sauceea ce es e ace$ai $uc!u- cu . Q n 4nmu$i C

=D:

"!e#'zu 4n (ene!a$ cunoscu e . 6n (ene!a$- o ui- !a"o! u$ din !e dou' senzaii es e , ', ca!e s imu$ii , ' sun si ua eC

=F: P!in u!ma!e- e(a$ cu !a"oa! e$e de $o(a!i mii #a$o!i$o! de s imu$a!e fundamen a$e. &n fo!mu$a de m'su!a!e- "!ecum i de!i#aii aces o!a- a > m'!imea s imu$u$ui es e defini ' ca senzaia s' se !efe!e $a fieca!e uni a e de aces (en. Pen !u ca s imu$ i senzaie sun foa! e e e!o(ene 4n na u!'- ea "oa e fi m'su!a ' doa! "!in uni 'i de aces (en mai a$es- da! nu3i fie "$asa e sub o uni a e comun'. De fa" - #om e2"$ica 4n dimensiuni noas !e de senza ie aces $uc!u nu ca o C> de mu$ e o!i de s imu$a!e- mai de(!ab' dec> de c> e o!i un unde!$aid ca o uni a e senzaie ma(ni udine de ace$ai fe$- i doa! !e$aia de senzaie a uni 'ii ei es e de e!mina ' de !e$aia de s imu$ "en !u uni a ea sa- de ambe$e !e$aii$e sun o funcie de una de a$ a- ca!e es e as fe$ 4nc> a unci c>nd se adminis !eaz' o !e$aie- ce$'$a$ "oa e conc$uziona din aces ea. Aceas ' funcie es e !e"!ezen a "!in fo!mu$a noas !' de m'su!a!e es e. Cu a$e(e!ea a!bi !a!' de uni 'i s' fie de s imu$ si senza ie conside!en e dife!i e "o de e!mina. Pu ei $'sa s' 4nde"$ineasc' uni 'i$e de s imu$ si senza ie- de e2em"$u"!esu"une uni a ea de senzaie $a #a$o!i$e de s imu$a!e- ca!e se "!esu"une ca o uni a e de s imu$- da! "oa e fi- de asemenea- $a fe$ se 4ncad!eaz' 4n afa!'- de asemenea- de e2em"$u- uni a ea de senzaie 4n a$ e #a$o!i de s imu$a!e dec> acce" a uni a e s imu$deoa!ece nu es e ne#oie de a a#ea ambe$e #in im"!euna. Se schimb' doa! cu o!ica!e a$ ' (am' de uni 'i- cons an e$e fo!mu$a i "!ezen a m'!imea abso$u ' a num'!u$ui "!in ca!e o m'!ime senzaie es e e2"!ima ' f'!'- 4ns'- "!o"o!ii$e de senzaie- de ca!e de"inde e2c$usi# cu dimensiuni$e- a$ e$e sun ca!ac e!iza e. Dac' cine#a ce!e mai sim"$' fo!m' de fo!mu$a m'su!a!e

N $o(

=/:

4n ca!e b N .- k N .- as fe$ 4nc> s' nu se "o mu a $a ace$ai "unc - uni 'i$e de s imu$ si senza ie. Pen !u c'- $a b N . "en !u a se a- unu$ es e $e(a de "!a(u$ de s imu$ ca o uni a e "e ca!e- 4n ace$ai im"- uni a ea de senzaie nu "oa e fi abandona - ca senza ia de ze!o cade "e e$- ca!e nu face nici o uni a e. Da! da! ofe!' cea mai sim"$' fo!m'dac' $uai uni a ea de s imu$a!e a unci c>nd "!a(u!i$e- "!in ca!e oa e #a$o!i$e de s imu$a!e de#eni fundamen a$- uni a ea de senzaie $a #a$o!i de s imu$a!e fundamen a$e- $o(a!i m sa es e .- adic' e(a$ cu num'!u$ de baz' de $o(a!i mi a"$ica eas fe$ 4nc> fo$osind $o(a!i mi comune 4n ca!e de .B o!i- fo$osind na u!a$e ca!e e o!i =<.F./ ...: o!i "!a(u$.

Fa" u$ c' k = . es e- 4n cazu$ 4n ca!e o s abi$e e uni a ea de senzaie $a #a$o!i de s imu$a!e fundamen a$e- e(a$ cu num'!u$ de baz' de $o(a!i mi a"$ica e- es e uo! de a ('si aces $uc!uC fie- 4n (ene!a$- 4n une$e sis eme $ua e- num'!u$ de mo i# o, unu$ a!e de "en !u uni a ea de senzaie se u!i - as fe$ 4nc> 4n aces caz- N . es e- "!in subs i ui!ea aces e #a$o!i 4n fo!mu$' mas' . N k $o( o "!in u!ma!e

Acum conec ai 4n fieca!e sis em $o(a!i mu$ indice$ui de baz' as fe$ 4nc> o N .- deciaceas a d' k #a$oa!ea . Aces e uni 'i de s imu$ si senza ie- ca!e b N $ i k N a face o si "!in "!ezen a $a cea mai sim"$' fo!m' de m'su!a!e fo!mu$a N $o( da eaz'- 4n #ii o!- uni 'i$e fundamen a$e sun numi e- i anume o!dina!e sau na u!a$e- 4n funcie de fa" u$ dac' o face $o(a!i mi obinui e sau na u!a$e "!esu"une. Uni a ea de s imu$a!e !'m>ne a > 4n cazu$ 4n ca!e ace$ai $uc!u- da! uni a ea de senzaie #a!iaz' 4n funcie de sis eme$e de $o(a!i mice 4n !a"o! u!i de .B 4 <.F./ .... P!esu"un>nd c' uni 'i$e fundamen a$e #' "o s"une doa! puterea $e senzaie este #o%arit"u# puterea $e sti"u# - i es e 4n !3ade#'! dife!i de $a e2"!esia nume!ic' a ma(ni udinea de senzaie- 4n funcie de sis eme$e de $o(a!i mice a"$ica e- m'!imea abso$u '- ci 4n conside!a!e de aces subiec $a dife!i e uni a e ('si aceeai dimensiunecum a da "en !u $un(imea de .- $un(imea "oa e "une .< i es e no a cu num'!u$ u!m' nu mai ma!e $un(ime dec> "!ima- 4n cazu$ 4n ca!e o 4ne$e(e cu #>!s a sub .< dois"!ezece cen ime !i i mai "uin de . "icio!. Du"' aceas a- de e2em"$u- u i$iza!ea uni 'i$o! fundamen a$e obinui e dub$a!ea senzaie o aib' $oc a unci c>nd s imu$u$ c!escu de zece o!i din $o( .B N .- $o( .BB N < Da! a! fi (!ei s' s"unem c'- 4n (ene!a$- fieca!e senza ie es e dub$a a unci c>nd c!escu de zece o!i s imu$- ci doa! ace$ sen imen .- #a$o!i$e = .B ascu$ a di un s imu$i ca!e es e de .B o!i mai ma!e dec> "!a(u$ . Dac' senzaie < dub$a!ea- ca!e face "a! e din ce$e .BB de s imu$i- aceas a #a a#ea $oc $a o s imu$i c'!ui $o(a!i m es e Iadic' $a .B.BBB- deci s imu$u$ nu es e de zece o!i aici- da! au o su '- USF De asemenea- a unci c>nd cea senzaie dub$a fo$osind uni 'i fundamen a$e obinui e 4n c!e e!e de zece o!i a s imu$u$ui- nu aces a a#ea $oc a unci c>nd se a"$ic' uni 'i$o! fundamen a$e na u!a$e- deoa!ece o senzaie aici un ni#e$ de s imu$a!e mai mici- nu de .B o!i- da! .. <.F./ . O!i "!a(u$ ascu$ a - i- "!in u!ma!e- co!es"unde o ma(ni udine mai mic' abso$u ' de senzaie. Aces $uc!u se #a dub$a- a unci c>nd s imu$u$ $a <.F./ ... o!i c!e e. Dac' do!ii s' $'sai uni a ea de senzaie i uni a ea de s imu$ se 4n >$nesc 4n ace$ai "unc - as fe$ 4nc> #ei obine "!eceden u!m' o!u$ sim"$' fo!m' de fo!mu$a de m'su!a!e- 4n cazu$ 4n ca!e se ia- de asemenea- uni a ea de s imu$ i uni a ea de

senzaie $a #a$o!i de s imu$a!e fundamen a$e- ca!e es e e(a$ cu num'!u$ de baz' de $o(a!i mi a"$ica e. Aceas ' fo!m' de fo!mu$a m'su!a!e

N $o( 1 O . =0:.
De fa" - cu condi ia ca N .- a unci c>nd 4n fo!mu$a de m'su!a!e di k N . deoa!ece $o( a N . 6n "$us condiia i sun ambii . es e "!in subs i ui!ea .- a > "en !u ca sub fo!m' de fo!mu$e de m'su!a!e =<: i se a!ea 9 N . . N . $o( 3 ;u!na$ b . Cu oa e aces ea- deoa!ece $o( . N B- ob inem 3 $o( b N O . 6n$ocuind 4n ce$e din u!m' aces e #a$o!i k N . i 3 $o( b N O .- 4n fo!ma (ene!a$' a fo!mu$a m'su!a!e N k =$o( - $o( b :- se obine fo!mu$a!u$ de mai sus. Cea mai sim"$' fo!m' de m'su!a!e fo!mu$a N $o( "oa e fi fo$osi o!iunde i "!e u indeni- cea mai sim"$' de!i#a!ea a !ezu$ a e$o! "e!mi e- 4n cazu$ 4n ca!e #a$oa!ea de "!a( de s imu$a!e !'m>ne cons an ' de3o a unci 4n o deauna sa 4n "u e!ea sa de a a"$ica uni 'i$o! fundamen a$e- adic' uni a ea a cons an ei s imu$ $a b, "en !u a "!e$ua i senzaia $a s imu$u$ fundamen a$ #a$o!i$e e(a$ cu num'!u$ de baz' de $o(a!i mi a"$ica e. Cu oa e aces ea- 4n cazu$ 4n ca!e a"a! modific'!i a$e e2ci abi$i a e- sau "osibi$i a ea de ace$ai $uc!u es e de a fi $ua e 4n conside!a!e- "oa e b nu fi 4n (ene!a$ se a $a .- i de aceea sun 4n e"isodu$ dei ne adesea da! nu 4n o deauna fo$osii- cea mai sim"$' fo!m' de fo!mu$a m'su!a!e. C> de uo! s' ia 4n conside!a!e de"endena de senza ia de s imu$i de $a sine efec ueaz' de"endena in#e!s' de !ecu!s a senzaiei cu- nu a > de de"a! e ca !ecu!su$ a e2is enei sa$e du"' ce condiii- 4n funcie de senzaie- da! ">n' acum dimensiunea de s imu$a!e- ca!e es e necesa!- o senzaie da s' se !ezeasc'- es e o funcie de m'!imea senzaie. Aceas ' de"enden' es e e2"!ima ' "!in in#e!sa!ea fo!mu$ei de m'su!a!e de $a =.B: 4n cazu$ 4n ca!e o baz' es e num'!u$ de $o(a!i mi a"$ica e ca!e fo!mu$a es e sim"$ifica "!in a"$ica!ea uni 'i$e fundamen a$e a$eC No Fo!mu$a = k $o( =..: N 2 - es e de 4n$ocui!e a aces o! #a$o!i . N k $o( o

"!imu$ $oc- i anume duce $a ;u!na$ , aces ca". .I N i s' .

6n ceea ce "!i#e e semnificaia i u i$iza!ea fo!mu$ei de m'su!a!e u!m' oa!e$e

!ema!ci sun im"o! an e. Es e o fo!mu$' ca!e "oa e fi di!ec a"$icabi$e numai "en !u (u#e!nu$ de de"endena de in ensi a ea sau "u e!ea de senzaie de in ensi a ea sau "u e!ea de s imu$a!e 4n funcie de e2em"$u$ $o! !aionamen - 4n cazu$ 4n ca!e un s imu$ $a un "unc sau 4n aceeai "!o"o!ie 4n oa e "unc e$e 4n ca!e se face- scade sau c!e e. C>nd #o!bim de m'su!a!ea "e!ce"iei de s imu$u$ "!in in e!mediu$ fo!mu$ei m'su!a!e- "!in u!ma!ees e 4n o deauna m'su!a!ea in ensi a ea senzaiei $a in ensi a ea- nu 4nseamn' can i a ea ca!e se 4n inde "e o anumi ' m'su!' em"o!a$' sau s"aia$' a s imu$u$ui ea. Dac' senzaia "u! i sim"$u ca o funcie a s imu$u$ui "!in in e!mediu$ fo!mu$ei m'su!a!e s' fie m'su!a e- #a$oa!ea de "!a( a s imu$u$ui !ebuie s& b cunoscu e ica k s' fie cons an ' "en !u dife!i e ni#e$u!i de s imu$a!e. Dei !'m>ne acum k de efec de s imu$a!e neschimba - aa cum a!' a 4n con inua!e mai a$es- da! nu b, "!in modific'!i da o!a e $a s imu$i efec i!i abi$i a e. Da! se 4n unec' $a o #a$oa!e mai ma!eas fe$ s imu$u$ a"a!ine !idice senzaia "e "!a( mai mu$ - cu a > c!e e b.. &n !e im"cu !emu!e de aceas ' 4m"!e;u!a!e- a"$icabi$i a ea fo!mu$a m'su!a!e nu se "!oduce- ci se e2 inde. Deoa!ece se cons a ' "!in "!ezen a c' aceas a es e !e$e#an ' nu numai "en !u de"endena de senza ia de s imu$i- ci- de asemenea- de (!adu$ de sensibi$i a e cu ca!e aces a es e "!i#i . 6n ace$ai mod- aa cum am o #a!iabi$' 4n fo!mu$a i s' in !oduc' schimba!ea de"inde de "oa e u!m'!i o #a!iabi$' "u em b in !oduce iu$ e!io!- modific'!i$e u!m'!i. Aces $uc!u necesi '- desi(u!- $a $e(ea de #a!iaie a b a s udia efec u$ de s imu$a!e mai 4ndea"!oa"e- s' b !eui s' in !oduc' 4n funcie de "u e!ea i du!a a s imu$u$ui 4n fo!mu$'. Pen !u aces s udiu de un im"o! an !a"o! 4n sine- ci ofe!' fo!mu$a de m'su!a!e 4n sine ce$ mai "o !i#i DAR indicaie. Du"' cum se "a!e- #o!ba b "uin o da ' $a s imu$i non3#io$en e- cu du!a a e2 insa de aceeai $a o $imi '- sau- $a fe$ cu !en abi$i a e "e!iodic' !a"id $a o #a$oa!e medie ca!e cu dimensiunea de s imu$ i du!a a "e!ioadei 4n una- da! nu a fos 4nc' iden ifica - !a"o! ;u!idic sun C i de subs i uie nu #a face "a! e din #a$oa!ea iniia$'- "e de a$ ' "a! e de acea $imi ' sau #a$oa!e medie "en !u a fi aco"e!i e 4n fo!mu$a m'su!a!e e#enimen e$e ma;o!e de a"$ica!e a aces o!a. 6n cazu$ 4n ca!e "!a(u$ b nu es e cunoscu '- "!in u!ma!e- o m'su!' abso$u ' a senzaiei "!in fo!mu$a de m'su!a!e nu "oa e a#ea $oc- da! "oa e fi 4n con inua!e $a fe$fo$osind dimensiuni$e dife!ene$o! senzaie de c>nd unu$ s abi$e e aceeai "en !u dou' senzaii dife!i e- ia! baza dife!enei din !e e2"!esii$e "!a( b din aceas ' dife!en' dis"a!e ca a#e i de;a se "oa e obse!#a- i 4n !3un ca"i o$ u$ e!io! #o! fi discu a e 4n con inua!e. Dac'- 4n fo!mu$a de m'su!a!e- cons an a b 4n funcie de a$ e #a!iabi$e- as fe$ 4nc> se obine din fo!mu$a ..- u!m' oa!e$e =.<: 4n cazu$ 4n ca!e "n num'! de baz' de $o(a!i mi a"$ica e- ca!e b fa!mecu$ es e

"!o"o!iona$' cu o senzaie da "oa! '. U$ e!io!- #a$oa!ea !eci"!oc' a "u ea b, di a"!oa"e conside!a ca un "unc de !efe!in' de sensibi$i a e abso$u - sau 4n sensu$ Th es e de E. de 4ne$es i!i abi$i a e- cu condiia ca aces $uc!u es e s imu$ii !eci"!oce du"' definiia an e!ioa!'- ca!e dec$aneaz' o anumi ' senzaie. Aces $uc!u es e asuma - ca!e se do#ede e 4n u!m' oa!ea in e!#enie ca!e k nu es e cu b modific'!i. Dac'- 4n fo!mu$a de m'su!a!e k 4n funcie de ce$e$a$ e #a$o!i- obinem

=.A: ca!e k de senzaie es e "!o"o!iona$' cu fundamen a$e "!in !3un !a"o! da s imu$ es e e#iden . Acum- 4n (ene!a$- a! fi #o!bi de (>ndi!e 4n ca!e es e "osibi$ ca 4n cazu$ 4n ca!e #a$oa!ea de "!a( a s imu$ b es e 4n #i! u ea modifica!e a modific'!i$o! i!i abi$i a e- chia! i ce$e mai fundamen a$e de s imu$a!e !a"o! schimb'!i$o!- 4n ca!e o anumi ' dimensiune senzaie a"a!e. 6n aces caz- 4n funcie de !e$aia de mai sus a! a"!ecia k cu #a$o!i b schimba!e- s' de"ind'- i as fe$ 4nc> s' aib' o #a$oa!e cons an ' de k "oa e a"$ica 4n fo!mu$a de m'su!a!e numai a > a im" c> sensibi$i a ea abso$u ' sau i!i abi$i a e $a ca!e b de"inde !'m>ne aceeai. Da! din cea$a$ ' "a! e es e4n (ene!a$- $a fe$ de conce"u ca- "!ecum i #a$oa!ea de "!a( b se schimb'- da! sen imen u$ !'m>ne ace$ai a unci c>nd numai !a"o! u$ s imu$ fundamen a$' !'m>ne aceeai. 6n aces caz- k inde"enden de i!i abi$i a e i "o - 4n mu$ e #a$o!i dife!i e a$e b aceeai k sun u i$iza e 4n fo!mu$a de m'su!a!e. Numai e2"e!iena "oa e decide aceas ' ches iune im"o! an '- i ea o" eaz' "en !u a doua i"o eza. 6n ca"i o$u$ "!i#ind $e(ea "a!a$e$ a a!' a c' o dife!en' 4n !e dou' s imu$i a"a! $a fe$ de c$a! ca $e "$ace cu co!"u!i obosi e- "!in ca!e "!a(u$ b modific'!isau s' fie in e!"!e a e cu non3obosii. Au fos acum "!imu$ 4n !e e$e dac' #a$o!i$e !es"ec i#e a$e cons an e$o! b Ji k J- dac' u$ imu$ b i k, dac' ambii s imu$i a c'!o! dife!en' !ebuie s' se 4ne$ea('- ia! i . - as fe$ 4nc> "!imu$ caz- sen imen u$ dife!en'

ceea ce duce $a a doua fo!m'- "!in im"$emen a!ea dife!ena din !e $o(a!i mii 4n $o(a!i mu$ coeficien u$ui. 6n a$ doi$ea !>nd Fa$$s es e dife!ena senzaie . Dac' acum dou' dife!ene s' fie e(a$- aa cum a!a ' e2"e!iena- as fe$ 4nc> !ebuie

s' k ' N k - d i Va$oa!ea k inde"enden de #a$oa!ea b s' fie <:

<:

Un mai >!ziu- d>nd3o dife!en' 4n !e dife!ene$e de senzaie i "e!ce"u e dife!en e nu se #a schimba "!ea mu$ 4n aceas ' deduce!e. Vei #edea 4n con inua!e c' $e(ea "a!a$e$ es e o com"$e a!e esenia$' a $e(ii 5ebe! 4n de e!mina!ea fo!mu$ei de m'su!a!e. Du"' aceas a se "oa e deduce din fo!mu$a m'su!a!e u!m' oa!ea ez' !ema!cabi$'C 6n cazu$ 4n ca!e #a$oa!ea de s imu$a!e a b, 4n ca!e a"a!e o senzaie "e "!a(u$c!e e!e sau sc'de!e 4n !3o anumi ' si uaie- as fe$ c!e e sau scade 4n fieca!e #a$oa!e s imu$ "!in ca!e o senzaie da "u e!ea de a fi (ene!a e 4n aceeai "!o"o!ie. Deci- de e2em"$u- cine#a ca!e se a"!o"ie de amo!ea$'- un n sune $a fe$ de "u e!nic o!i !ebuie s' ascu$ e $a fe$ $a oa e 4nc'- ca o a$ ' "e!soan' cu u!echi sana oase- asa ca e$ es e- de asemenea- un n 3o!i au ne#oie de as fe$ de un sune "u e!nic $a $a fe$ de "u e!nic ca aces $uc!u s'3$ aud'- indife!en de ceea ce "u e!e i i "$ace aces $oc "e baza. Pen !u c' a#em- du"' m'su!a!e fo!mu$a N k $o( . Es e acum $a n o!i #a$oa!ea 3 #a$oa!ea sau nu de aceeai dimensiune- ca 4n !3un mod sim"$u- "!ecum i de ne#oi$e n o!i . fie a"$ica e. Noi nu a#em un mi;$oc di!ec "en !u a com"a!a in ensi a ea de senzaie 4n dife!i e "e!soane. Da! nu "oi #edea f'!' dob>nd' "e ca!e noi de de e!mina!e a #a$o!ii de "!a( b obinu ' 4n dife!i e "e!soane un mi;$oc indi!ec - ceea ce es e suficien "en !u 4n !ea(a (am' de fo! e de senza ie $a o da '. A"!o"o- "!ezin a fo!ma de fo!mu$a de m'su!a!e- ca!e iese "en !u dimensiunea de senzaie $a fe$- dac' un !edus 4n !3o si uaie sau da e b c!e e 4n aceeai "!o"o!ie c!ed. Aces $uc!u conduce $a o dub$' "a! ici"a!e o i!i abi$i a e modifica - i "oa e fi adec#a ' 4n anumi e ci!cums ane- s' u i$izeze una sau a$ a. Pu ei diminua i!i abi$i a e $a fe$ de bine cu un sc'de!ea efec u$ui de s imu$a!e cu ace$eai "!a(u!i b !e"!ezin 'ca "!in !3un "!a( c!escu b cu ace$ai efec de s imu$a!e . . fos u$ "oa e fi #'zu ' ca oci!ea e2"une!ea s imu$ sau s imu$- aceas a din u!m' a desc!is ca oci!ea i!i abi$i a e. Pen !u !aduce!e a s imu$u$ui 4n mica!ea "siho3fizic de"enden - ca!e a!e 4ns' s' ia deine numai 4n "sihofizica in e!io!- numai "!ima !e"!ezen a!e es e a"$icabi$'- cu condiia ca o i!i abi$i a e sc'zu doa! #o!ausse z$ich deschis "en !u a desco"e!i c' un efec "sihofizice !edus de s imu$a!e a!e $oc- ne3am a"oi de o !edus' . #a !ebui s'3i e2"!ime. Da! 4n "sihofizica e2 e!ioa!e- "e mo i# ne af$'m acum- a#em de a !e"!ezen a f'!' condiie numai condiii$e !ea$e de fo!mu$a- s imu$ 4n dimensiunea sa !ea$' in !odus 4n fo!mu$'- i #a!iabi$i a ea de efec u$ s'u "!in modifica!ea i!i abi$i a e "!in #a!ie!ea cons an ' b !e"!ezin '- deci unde ne o"!im 4n "!imu$ !>nd- de asemenea- 4n ce$e ce u!meaz'. S' ne numim 3 #a$oa!ea de , 4n ca!e uni a ea de senzaie es e acce" a '- #om

face 4n e!meni (ene!a$i- ca!e ">n' 4n "!ezen "en !u b i k 3au da #a$oa!ea = !ebuie s' "un' .- dac' ne 4n ace$ai im"- = 3 se . Aa c' am obine aces e cons an e 4n funcie de #a$oa!e e2"e!ienia$' 3 - i anume

=.I:

=.E: Aces e #a$o!i a$e b i k "o a"oi- de asemenea- subs i ui do!i ' 4n fo!mu$a de m'su!a!e. 6n subs i uie din #a$oa!ea b unu$ a!e

=.D: Subs i uind de $o( 4n aceas ' de!i#a!e- ca!e duce 4na"oi $a de;a =a se #edea mai N $o( o - i c' $o( o N .-

sus: !ezu$ a ('si se da o!eaz' fa" u$ui c' $o( deoa!ece "n num'! de baz'.

6n subs i uie din #a$oa!ea k "o fi ('si e cu uu!in'

=.F: 6n !e im"- #' #a fi sim"$a a"$ica!e a $i e!e$o! b i k se !efe!' $a fo!mu$a de m'su!a!e es e- 4n (ene!a$- mu$ mai con#enabi$ "en !u a !a(e conc$uzii. Pen !u a fi $ua e 4n conside!a!e 4n a"$ica!ea fo!mu$ei de m'su!a!e "oa e inc$ude 4n mod semnifica i# e2is ena de s imu$i senzaie in e!ne. Dac' e2is '- es e de a ad'u(a dimensiunea sa de dimensiunea s imu$ii e2 e!ni $a #a$oa!ea "en !u a obine- ca!e es e in !odus 4n fo!mu$'. Cu oa e aces ea- ea "oa e fi e2is ena $o! i m'!eia $o!- $a oa e accesibi$e doa! de "!ezena i "u e!ea de senzaii 4n $i"sa de s imu$i e2 e!ni i

$ua e 4n conside!a!e 4n !a"o! cu efec u$ $o! 4n !3o echi#a$en e. Deci- a#em de a ad'u(a o dimensiune mic' $a o!ice s imu$i de $umina e2 e!ne i- as fe$- de s imu$a!e a c!escu 4n fo!mu$a ca s' in !oduc' "en !u a obine !ezu$ a u$ "e!ce"iei de $umin' com"$e cu condiia ca- du"' mai mu$ e discuii an e!io! de;a f'!' s imu$ e2 e!n- o senzaie s$ab' de $umin' 4n e2is ena de ochi Ne(!u susine face- ca!e "!esu"une e2is ena unei cauze in e!ne de senzaia de $umin'- "e ca!e #om desc!ie "e scu! ca a"e$ in e!n. Acum- "oa e aceas ' dimensiune 4n "$us nu de e!min' s imu$ii e2 e!ni e2ac da! e2is ena $o! !ebuie s' fie $ua e 4n conside!a!e- deoa!ece $a s$abi s imu$i de $umina e2 e!ne "en !u cea mai im"o! an ' inf$uen'- i !ebuie s' fie a"$ica e !e$a i#- cu oa e aces ea- "u e!nici s imu$i de $umina e2 e!ne- 4n cazu$ 4n ca!e inf$uena $o! es e de ne($i;a . Pe de a$ ' "a! e !ebuie s' se ia 4n conside!a!e fa" u$ c' une$e s imu$i 4n afa!' de oci!ea i!i abi$i a e- ca!e $e efec ueaz'- e2"une!ea $o! de a dec$ana un mecanism !es !ic i#- efec u$ c!e e cu "u e!ea de s imu$i. Ce$ "uin aces $uc!u es e ade#'!a din s imu$ii de $umin'- cu condiia ca e$e#u$ es e con !ac a de s imu$ $umina a c!escu - i a! fi foa! e "osibi$ ca audie!i$e i- "!obabi$- de asemenea- 4n a$ e sensu!i #a a#ea $oc ce#a echi#a$en . Desi(u!- s imu$ "oa e fi in !odus' numai cu "!i#i!e $a aceas ' $imi a!e 4n fo!mu$a de m'su!a!e- ca!e #a de o !educe!e co!es"unz' oa!e a sau c!e e!ea b "oa e fi suficien '. Fieca!e i!!adiie! s imu$ 4n !3un anumi e "e!ime !e i sune e 4n !3o anumi ' "e!ioad' de im" du"'- c>nd im"!esia $ui sa 4n >m"$a o da '. Aces $uc!u- de asemenea "oa e a"'!ea $a ca!e acioneaz' di!ec i ins an aneu s imu$i "en !u a fi $ua e 4n conside!a!e MuLHchse. Cu oa e aces ea- 4n a$ e modu!i- 4n confo!mi a e cu $e(i$e de con !as - i anumes imu$i an e!ioa!e i !ece" i# aciona abKnde!nd $a dimensiunea de senzaie- ca!e "!o#oac' un anumi s imu$. Ta!(e cu "!i#i!e $a aceas a- fo!mu$a m'su!a!e ('si a"$icaie uo!- fie oi s imu$ii !ebuie s' se schimbe 4n aceeai "!o"o!ie- sau !ebuie o i s imu$ii e2ce"ia schimba!e cons an a- "uin- es e "!obabi$ c' 4n aces e dou' condiii a"a!- sim"$a a"$ica!e a fo!mu$ei de m'su!a!e "oa e. %e(ea $ui 5ebe!- ca!e es e a"!oba 4n "!ima condiie- e2"e!imen e$e cu nuane$e no!i =Th &S .IB:- 4n confo!mi a e cu cea de a doua condiie 4n es ima!ea de ma(ni udini s e$a!e. 6n ce$e din u!m'- !ebuie s' fim o s' #' amin ii "en !u a fi inc$use 4n ce!e!i$e de $a "unc u$ de m'su!a!e fo!mu$a de a enie. Pen !u momen sun em de as e" a!e "en !u o ce!e!e simi$a!' a fo!mu$ei de m'su!a!e o s a!e com"a!abi$' cu a enie. 8ai >!ziu #a a!' a 4nc' o da ' c' (!adu$ dife!i de a enie nu se 4ncad!eaz' 4n anumi e $imi e i 4n !3 un sens 4n a"$icaii$e cu fo!mu$a m'su!a!e "e sen imen e 4n conside!a!e- 4n a$ doi$ea !>nd- c' fo!mu$a de m'su!a!e "o fi ('si e "e m'su!a de a enie chia! a"$ica!e. Aceas a- cu oa e aces ea- !ebuie 4n "!imu$ !>nd s' fie "!eceda ' de o discuie din !e "sihofizica in e!ioa!e. Se "a!e acum bine de $a ce$e de mai sus c'- sim"$u ca fo!mu$a de m'su!a!e- da! a"$ica!ea $o! nu es e un $uc!u sim"$u de a. i3$ face sens "en !u aces e dificu$ 'i 4n a"$ica!ea $o! uo! 4n !eba!ea es e dac' ce#a es e sau ceea ce a c> i(a #!eoda ' cu ea.

6n aces sens- !ebuie !ema!ca fa" u$ c' "!inci"a$u$ in e!es a$ fo!mu$ei m'su!a!e- nu a > de mu$ fa" u$ es e c' "e!mi e com"a!a!ea cu ade#'!a sen imen e e2ac 4n num'! de #a$o!i ca!e inc$ude nu a! !ebui s' fie uo! un mo i# iinific sau "!ac ic dec> a > C .:- cu cu ei mo i#a - s' fie a ins 4n condiii fa#o!abi$e- "osibi$i a ea "!inci"a$ a$ m'su!ii- e!menu$ aces uia "e o fundaie so$id'- c$a!- "!ecis cons !ui i "!in "!ezen a "sihofizica baza ma ema ic es e asi(u!a ' #!eoda '- c' <:- 4n combinaie funciona$' a #a$o!i$o! - , b - !a"o! u$ de s imu$a!e- senzaie i sensibi$i a e es e o e2"!esie- d>nd na e!e $a o ima(ine 4n ace$ai im"- c$a!' i c$a!e din aces !a"o! du"' ce !e$aia de fac o- ia! anche a 4n (!an u!i de "unc e c$a!e i anumi e de a ac- ca!e A: din aceas ' !e$aie funciona$' es e- de asemenea- "e!mis' f'!' o m'su!' s"ecia$'- da! "!e#'d- 4n (ene!a$- ca cu!su$ i s a!ea de fenomene de "e!ce"ie !ebuie s' se schimbe cu modifica!ea uno! as fe$ de i as fe$ de condiii ca $a fe$ es e cu $imi a!e de cazu!i i de co i u!' "unc e- as fe$ 4nc> - chia! 4n cazu$ 4n ca!e nici o m'su!' s"ezia$es es e "osibi$da! conc$uzii$e (ene!a$e fi "osibi$. Aces e a#an a;e se ofe!' 4n domeniu$ "sihofizica e2 e!ioa!e es e- i 4n as fe$- mai de(!ab' dec> 4n $a fe$ de !a!a de a !ebui s' fie !ea$iza ' ca o moda$i a e de !ea$iza!e a m'su!ii es e im"o! ana de a fo!mu$a m'su!a!e "en !u a c'u a 4n aces domeniu. Cu oa e aces ea- in e!esu$ "!inci"a$ a$ fo!mu$ei de m'su!a!e se bazeaz'- 4n o"inia mea- nu 4n e2 e!io!- da! 4n "sihofizica in e!ioa!e- 4n cazu$ da 4n !3ade#'!- e2"!ima "!in !e$aia ei dimensiona$e 4n !e s imu$ si senza ie nu es e in !a!ea 4n "sihofizica in e!ioa!e- da! s' s"un c' cheia de $a ua ei es e. De fa" - 4n cazu$ 4n ca!e fo!mu$a de m'su!a!e "oa e con !ibui de;a o mu$ime de a ne o!ien a 4n sfe!a !e$aii$o! din !e s imu$ si senza ie- da! aceas a es e- du"' oa e ce$e de mai sus- o ce!e!e "u! i s !ic ' a nu ace$ai $uc!u se "oa e 4n >m"$a aici. Numai 4n anumi e- mai mu$ sau mai "uin ma!e- nu des u$ de si(u! c' u!meaz' s' fie s abi$i '$imi e- cu mai mu$ sau mai "uin a"!o2ima!e- am "u ea "!o"o!iona$i a e 4n !e s imu$ i- "!in u!ma!e- a dec$ana ac i#i a e "sihofizic a e" a - i 4n cazu$ 4n ca!e aceas ' "!o"o!iona$i a e es e "e! u!ba ' sau se o"!e e- a"$icabi$i a ea fo!mu$a de m'su!a!e es e de!an;a sau anu$a . P!in u!ma!e- "!inci"a$a !ea$iza!e a "sihofizica e2 e!ioa!e 4n de e!mina!ea fo!mu$ei de m'su!a!e se bazeaz'- 4n o"inia mea- es e ca aceas a s' fie ;us ifica ' 4n ciuda u u!o! defec e$o! ">n' 4n "!ezen "e e!i o!iu$ $o! c' !aduce!ea 4n !3o ce!e!e ma!e 4n domeniu$ "sihofizica in e!ioa!e es e "osibi$ i necesa!. 6n ace$ai im"- sun em 4ns' de acum cu fo!mu$a de m'su!a!e 4nc' com"$e 4n "sihofizica e2 e!ioa!e- i !ebuie s' !a(' beneficii i $imi e$e $o!- 4n "!imu$ !>nd "e aces e!en 4n conside!a!e. Da! mai com"$e - fide$- "!esu""osi ion$ess se 4n >m"$' aces $uc!u- cu a > mai bine #om $uc!a ca$e de a "unc e$o! de !ece!e 4n "sihofizica in e!ioa!e ea. Pu e!ea de s imu$i 4n zone$e de $umin' i Scha$$es "oa e fi !e"!ezen a di!ec "!in fo!a $o! de #ia'- i s' acce" e ei ca a$ i s imu$i ca!e aces ea acioneaz' doa! ca s imu$i 4n cazu$ 4n ca!e fo!a $o! de #ia' o mica!e "sihofizic' fo!' #ie iniiaz' 4n o!(anism i !e"!ezin '- as fe$-. Aces a a!e a"oi un in e!es de a c!ea fo!mu$e noas !e ca o funcie de ene!(ia cine ic' a s imu$u$ui sau "!in mica!e dec$ana '. 6n "!imu$ !>nd-

cu oa e c' aces $uc!u a"a!e doa! din "unc u$ de #ede!e a$ unei s"ecu$aii ma ema icede asemenea- nu "oa e fi decis de $a bun 4nce"u dac' fo!mu$e- ca!e iniia$ a! "u ea fi 4nfiina e du"' e2"e!iena numai "en !u "u e!ea #ie de osci$aii 4n !e(i- de asemenea !ansfe!abi$e sun fo!a #ie a momen e$o! indi#idua$e a$e #ib!aii- i dac'- "oa e "e!fo!mana de o osci$aie com"$e ' i a$ e fo!me de mica!e "en !u senzaie "!in 4nsuma!ea ceea ce momen e$e $o! indi#idua$e- fo$osind aces e fo!mu$e #' a;u a s' ('sii d!e" u$- sin(u!a ca!e a ;us ifica !ansfe!u$ de momen e i s3a! "u ea s' a"a!' u i$. Din momen ce acum o as fe$ de ;us ifica!e "a!e s' !ezu$ e din !3un ca"i o$ mai >!ziu- aa c' #a !imi e 4n a#ans cu "!i#i!e $a aceas a fo!mu$e e$emen a!e. S' ne ima(in'm o "a! icu$' de mas' m, ca!e 4n !3o anumi ' momen e de im" cu #i eza # se mic'- i- "!in u!ma!e- ene!(ia cine ica m# < a!e 4n #i! u ea c'!o!a- fie ca un s imu$ acioneaz' asu"!a unui o!(an de sim- sau chia! un e$emen ac i# "siho3fizic din ace$ai (!u"- i "!in "!ezen a fie un fe$ es e o con !ibuie $a senzaia o a$'- ca!e es e conside!a "!in 4nsuma!ea efec e$o! e$emen a!e aa cum se a!a ' 4n ceea ce "!i#e e modu$ 4n ca!e aces $uc!u es e e2"$ica 4n de a$iu 4n #ii o!. S' b #i eza "a! icu$ei $a ca!e con !ibuia sa $a senzaia (ene!a$' dis"a!e- a unci #om obine "!in subs i ui!ea M4 < "en !u i M3 T "en !u b din fo!mu$a de m'su!a!e

i 4n fo!mu$a fundamen a$'

E(a$i a ea cu 4n u$ ima fo!mu$' es e do#edi de ca$cu$u$ dife!enia$- 4n < cazu$ 4n ca!e d # $ua e ca dife!enia$' N < 4(4 . Deci a#em "e scu! @ ce #a$o!i nici cu fac o! de im" dt #a fi mu$ i"$ica - "e de o "a! econ !ibuia dt "en !u a a;un(e $a un s imu$- ca!e- $a momen u$ t dimensiunea m# < a!e senzaiei 4n e$emen u$ de im" dtsun - "e de a$ ' "a! e- c!e e!ea senzaie d dt, $a momen u$ t sufe!' o "e!ce"ie a a#u $oc a unci c>nd s imu$ m# < 4n e$emen e$e de im" dt $a d m# < c!es e. Din fo!mu$e$e an e!ioa!e u!m' oa!e$e conc$uzii no abi$e debi C .: Dimensiuni$e "a! icu$e$o! nu es e inc$us' 4n fo!mu$e$e e$emen a!e. <: Nu es e !e$e#an dac' in !oduce!ea ene!(iei cine ice sau #i eza sim"$u 4n fo!mu$e$e sin(u!i !ecu numai dac' cons an e$e k i K dub$u. A: Semnu$ de # i- "!in u!ma!e- di!ecia de #i eza es e- f'!' inf$uen' asu"!a #a$o!ii de dife!en' senzaie i sen imen u$ de me!eu ace$ai semn 4n num'!' o!u$ i numi o!u$ e2"!esiei se "!oduce- deoa!ece chia! b sun em omo$oa(e # a#ea ceea ce 4i

a"a!ine s'3i asume . P!imu$ "unc an$an(end- aceas a nu es e indiscu abi$- f'!' dob>nd'- i- dac' #!eica!ac e!u$ de o dimensiune s"i!i ua$' o"o! un ca masa fizic' a aces o! fo!mu$e dis"a!e com"$e .&n ensi a ea s"i!i ua$ e$emen a! de"inde a"oi numai "e mica!e- nu de masa. Cu oa e aces ea- unu$ !ebuie s' ceea ce es e- "en !u un "!odus nu !ansfe!a e $a sis eme. Dac' #om a"$ica fo!mu$e$e de !ecu!s de ansamb$u a- a unci im"u$su!i$o! "oa e- e2"!ima ace$ai $uc!u "e ca!e di#e!se "a! icu$e acumu$a 4n "a! e "en !u ace$ai "unc a$ o!(anu$ui simi oa!e- cum a! fi dou' c$o"o e sune 4m"!eun' mai mu$ de un dis !ibui e "a!ia$ "e dife!i e- $a fe$ ca i ce$e dou' s e$e de dou' fi "unc e de $umina in ochi a"a!- ia! a > 4n cazu$ 4n ca!e dimensiunea o a$' de senzaie cu num'!u$ de "a! icu$e i!i an e- au "!in "!ezen a masa o a$' a s imu$u$ui s' c!easc'. Dac' #om a"$ica fo!mu$e$e de a !as "siho3fizic $a o!(anu$ 4n sine- a unci ace$ai $uc!u !ebuie s' se a"$ice $a num'!u$ de "a! icu$e i!i a e. Chia! i o "a! icu$' de mas' de dou' o!i cu aceeai #i ez' nu es e 4n $i i(iu !ebuie s' se a"$ice e(a$ cu o sum' de dou' "a! icu$e de masa mai uo! $a #i eza as a. Fo!mu$e$e an e!ioa!e au fos 4n ocmi e 4n confo!mi a e cu ce$ mai sim"$u i ce$ mai a"!o"ia condiia ca de"endena c' e2is '- du"' e2"e!iena 4n !e dimensiunea de senzaie i "u e!ea de #ia' de o osci$aie com"$e '- !aduc ibi$ a fos 4n !3o de"enden' 4n !e "os u!i$e- un sin(u! momen de o #ib!aie sun 4n !3un e$emen de im" "en !u 4n !ea(a sen imen u$- i fo!a de #ia'- ca!e 4n aces momen e$emen e$e de a fi a!' a c' es e #o!ba 4n esen'- ace$ai $uc!u- dac' sun em cu "' !a u$ #i ezei sau #i eza unic "en !u in !oduce 4n fo!mu$e. Acum es e "osibi$- da! a meniona c' 4n $umin' i sune - cu "!i#i!e $a condiii$e "e ca!e $e3a! "u ea baza numai aici- e2ac "!o"o!iona$ cu modific'!i$e 4n c!e e!e de #i ez' cu #i eza "a! icu$e$o! osci$an e ca!e au $oc 4n im"u$ fiec'!ei osci$aie- dub$eaza am"$i udinea as fe$ sa dub$a #i eza i dub$a #a!iaia #i ezei de ci!cu$aie 4n fieca!e momen - 4n ace$ai im". i es e 4n con inua!e $a fe$ de mu$ un mo i# s' ne amin im c' "en !u fa!mecu$ #a!iaia #i ezei de ci!cu$aie dec> #i eza 4n sine es e de a subs i ui 4n fo!mu$e$e e$emen a!e. Aici 4n !e decizia "oa e #eni numai du"' aceea- ca!e sa isface mai bine din !e ce$e dou' condiii de sa!cina de a s abi$i de"endena e2"e!ienia$' a 4n !e(ii sen imen u$ de 4n !ea(a mica!e "!in 4nsuma!ea con !ibuii$o! e$emen a!e- i nu e2is ' un caz !e$a i# sim"$uca!e es e- "!obabi$- "en !u in#es i(a!ea aces ei 4n !eb'!i- "e &- da! numai ein(ehe #ii o!. Dac' acum "!esu"une!ea 4n !3ade#'! se "a!e de "!efe!a du"' as fe$ de in#es i(aii 3 i- de fa" - aces a #a fi cazu$ 3 c' fo!mu$a i de m'su!a!e fo!mu$a fundamen a$' "en !u 4n $oc de #i eza de sim"$u #a!iaia #i ezei de ci!cu$aie- sau ceea ce #om con inua "en !u a a"e$a !a a de doua3comand' scu! ' de a fos 4n$ocui - 4n sco"u$ de a face cons !ucia de "$'i senzaie com"ozi e de o!ice fe$ se "o !i#esc- aces $uc!u s3a! nu se schimba de modu$ 4n fo!m' de fo!mu$e$e de mai sus- cu doa! "uin sub # 3a! fi $ua o #i ez' de o!dinu$ 4n >i s' 4ne$ea(' as fe$ de un a$ doi$ea o!din sau o schimba!e a #i ezei - ia! ce$e de mai sus !ei "unc e s3a! fi $a fe$ ca 4nc' mai "'s !eaz' #a$abi$i a ea aces o!aC .: c' masa dis"a!e din fo!mu$e$e e$emen a!e@

<:- ca!e- 4n afa!' de #a$o!i$e cons an e$o! k - k es e i!e$e#an dac' se fo$ose e a$ doi$ea o!din #i eze$o! sim"$u sau "' !a e@ A: 4n ca!e #a$oa!ea "ozi i#' sau ne(a i#' a aces uia- ca!e es e- fie c' acioneaz' ca o acce$e!a!e sau dece$e!a!e- nea#>nd nici un efec asu"!a !ezu$ a u$ui "e!ce"ie. S udiu$ de a$ia a$ "!ob$emei 4n sine es e- da! mai >!ziu din $oc- aa cum sa "!ezen a nici un anumi ne#oie nici m'ca! un indiciu ">n' acum s' se decid'- 4n fa" . Am discu a 4n ce$e de mai sus- fo!mu$a i de m'su!a!e a fo!mu$a fundamen a$ de "!inci"a$e$e "unc e "e ca!e se "oa e conside!a numai 4n m'su!a 4n ca!e ce$ mai (ene!a$ i con e2 u$ (ene!a$ a$ aces o! "unc e #ine $a $umina- da! es e mai s"ecific $a "e!soana de $a fe$ i 4n u!m' oa!e$e ca"i o$e cu discuii s' #in' 4na"oi- !ebuie s' fie "'s !a e as fe$ ca a"$icaii$e fo!mu$e$e.8ai mu$ dec> a > - eu sun $a o (ene!a$iza!e a fo!mu$ei de m'su!a!e- "!ecum i 4n !ea(a 8a7"!inzi"s am an ici"a afia aici 4n scu! im". Fo!mu$a de m'su!a!e d' de"endena senzaiei de s imu$i. Ca mai (ene!a$ $a fe$- o fo!mu$'- "e ca!e o numesc fo!mu$a de dife!en'- se a"$ic'- "!in de"endena de o dife!en' de senzaie es e da de condiii$e de s imu$a!e- "!in fo!mu$a de m'su!a!e "oa e fi "!i#i ca 4n cazu$ s"ecia$ a$ fo!mu$ei dife!en'- 4n cazu$ 4n ca!e una din !e ce$e dou' senzaii 4n !e ceea ce dife!ena es e- ze!o. Fo!mu$e$e "en !u dife!ene$e senzaie "o fi (ene!a$iza e 4n con inua!e $a ce$e "en !u dife!ene$e din !e dife!ene$e de senzaie sau dife!ene$e de o!din su"e!io!. &n !e dife!ene senzaie- in !oduce!ea "!a(u$ui !a"o! u$ 4n fo!mu$a dife!en' es e ea 4ns'i "en !u a face o dife!en' mai >!ziu de fa" e s' fie e2"$ica e- confo!m m'su!' ce se !idic' 4n senzaie sau s' fie 4ne$eas' 4n "a! icu$a!- i "en !u aces a din u!m' "oa e fi necesa!' i a"a!e Un e!schiedsma7fo!me$. 6n fina$- 4n !e(u$ 8a7"!inzi" de $a $e(ea $ui 5ebe! "oa e fi !e"!ezen a 4n mod inde"enden .

()II. Deri3area "ate"atic' a for"u#ei $e "'surare.

Dez#o$ a 4n in !oduce!ea ca"i o$u$ui fo!mu$a fundamen a$ an e!io!

baza "e e2"e!imen e "e dife!ene- ca!e sun $a (!ania de $ichen cum"'!' u!i. 6n con inua!e se "oa e- d, i d5 sun conside!a e i !a a e ca dife!enia$e 4n ea. P!in in e(!a!ea ace$ai cu ce$ a"oi cons a ' mai 4n >i 4n condiii de $o(a!i mi na u!a$i

N K $o( O Cunde 6 es e cons an a de in e(!a!e. Aces ea sun de e!mina e de condiia ca senzaie $a "!a(u!i$e de s imu$ N b dis"a!e- aa cum a o N K $o( b O 6 "!in u!ma!e C N 3 K $o( b

N K ( $o( - $o( b :.
Deoa!ece un $o(a!i m comun e(a$ cu ce$ cu modu$u$ M = B.IAI<0IE mu$ i"$ica es e $o(a!i mu$ na u!a$- aa cum es e- fo$osind $o(a!i mi comune i s abi$i!ea fo!mu$ei "!eceden e 4n

N k =$o( 3 $o( b : N k $o(

Aceas a de!i#a!e a! fi i$uzo!iu dac' fa" u$ de a "!a(u$ui nu e2is a- ceea ce- "!in u!ma!e- numai fo!mu$a!e cu $e(ea 5ebe!3a $un(u$ zu$Kn($iche a s a $a baza fo!mu$ei de m'su!a!e- "!ecum i "!in "!ezen a senzaie de m'su!a!e abso$u '. De fa" - senzaia mai de(!ab' dec> $a o!ice #a$o!i fini e a! !ebui s' mea!(' "e mai de(!ab' $a o #a$oa!e ze!o- de s imu$- aa cum ne3am "en !u cons an a 6 a obine o #a$oa!e ne(a i# infini '- i c' a! fi un e!men fini "en !u o #a$oa!e abso$u ' senzaie de a ('si- da! a! 4m"iedica nimic "en !u a m'su!a dife!ene$e de senzaie 4nc'- 4n e2"!esia $o! de 6 dis"a!e. Fo!mu$a $ui Eu$e! "en !u smoa$'- i fo!mu$a S einhei$ "en !u ma(ni udini s e$a!e- dec> "e fa" u$ c' "!a(u$ nu a fos baza - "!in u!ma!e- se !efe!' doa! $a dife!ene$e de senzaie. Chia! i f'!' ca$cu$- se "oa e obine fo!mu$a de m'su!a!e de $a $e(ea $ui 5ebe! de consu$ a!e a fa" u$ui "!a(u$ui- i dac' aa e2"!im' $e(ea $ui 5ebe!- c' dife!ena senzaie !'m>ne aceeai- a unci c>nd !a"o! u$ de s imu$a!e !'m>ne aceeai. i me!i ' aces de!i#a!e !es"ec a e 4n s"ecia$ 4n ca ea s a 4n s and- in#e!sa !ece an e!io!- adic' 4n $oc de da e$e em"i!ice de $a numai "en !u a a;un(e $a fo!mu$a fundamen a$' a obine 4n "!eciza an e!io!- fo!mu$a de m'su!a!e de in e(!a!e- ci doa! "en !u a fo!mu$a de m'su!a!e a acces "en !u a deduce fo!mu$a fundamen a$ de dife!enie!e. De fa" - sun i " dou' senzaii ca!e !es"e9 i# s imu$ii i ' fac "a! e- ca $e(ea 5ebe! s"une 4n cea mai !ecen ' fo!m' a obse!#a c' - " !'m>ne cons an ' a > de mu$ im" !'m>ne cons an '- sau c' 3N dac' f es e o funcie ca!ac e!e (ene!a$e. F'!' Muziehun( fa" u$ funciei de "!a( s3a! "u ea acum f fi $ua e a!bi !a!- s a!ea de $e(ea $ui 5ebe! a! !ebui s' fie 4n o deauna !es"ec a e. De fa" - u!m' oa!e$e fo!mu$e a! fi 3N

N N ec !'m>ne

$a fe$ de bine sa isface condiia c' - ' !'m>ne cons an ' a > a im" c> cons an ' a unci c>nd fo!mu$a - '= k $o( .

Da! ad'u('m condiia ca senzaia $a o #a$oa!e fini ' b s imu$u$ui dis"a!e- numai aceas ' u$ im' fo!m' es e "osibi$. De fa" - ne3am "us 4n ecuaia 3N senzaia de ' N B i s imu$ co!es"unz' o! ' N b, deci me!(e. ei 4n N P!in u!ma!e- am obinu din ecuaia 3N fa" u$ c' sun em = B "en !u #a$o!i$e N b se N Aceas a d' dife!ena 3N ceea ce o dife!en' ('si iniia$ 3N !ebuie s' fie e(a$e. As a es e- !ebuie s' aib' N 3 3 . .

sau N O Acum- ca o do#ad' a #' 4n CauchS 6o"rs d'2na%,se a%'br. p.. .B0 s"i#., 4n Sch$omi$ch $ui Handb d a$(eb!. Ana$iza ".. /D i 4n a$ ' "a! e es e- ecuaia f = +, , : = f = + : 7 f=,: a$ fe$ sun 4n (ene!a$ suficien e- cum adic' f = + : = k $o( + f = , : N K $o( , f = +, : N k $o( +, unde k es e o cons an '. Es e subs i ui 4n ecuaia an e!ioa!' "en !u +, "en !u ,, "!in u!ma!e- "!odusu$

de a > de 89, deci es e iden ic cu ce$e de mai sus- i !ezu$ ' din fa" u$ c' !ebuie s' se s abi$easc' .

Cu oa e aces ea- 4n cazu$ 4n ca!e , ' cu - sun a > de ze!o- de e2em"$u b = fi B- deci aceas ' de!i#a!e a! fi din cauza #a$o!i$o! infini e- ca!e a mini acce" a- nu a#ea $oc- ia! func ia f a! fi $ua e 4n mod a!bi !a!. mini

Funcia $o(a!i mic' a !a"o! u$ui s imu$- "e ca!e ne af$'m cum nea"'!a !es"ins- se dis in(e- de asemenea- de $a oa e ce$e$a$ e funcii a$e !a"o! u$ de s imu$a!e- ca!e a! "u ea fi des"!e 4nce!ca!ea de a 4n$ocui $a fe$- de o "!o"!ie a e ca!e- 4n m'su!a 4n ca!e se "oa e afi!ma "!in e2"e!ien' "oa e se!#i $a fe$ ca o condiie a "!a(u$ui de a fi ;us ifica ' de accesu$ $a $e(ea $ui 5ebe!- funcia $o(a!i mic' 4n condiii de si(u!an'i f'!' de ca!e nici o fac u!' cu dimensiuni de senzaie a! "u ea a#ea $oc 4n baza $e(ii $ui 5ebe!- aa cum f'!' aco!du$ "!ea$abi$- de c' !e a2ioma ma ema ic c' o a$u$ dife!ene$e obinu e "!in 4nsuma!ea a dou' dife!ene oa!ecum $a fe$- ci doa! "!in in e!mediu$ funciei $o(a!i mic' de !a"o! s imu$ "en !u dife!ene$e de senzaie e2is a "oa e- 4n cazu$ 4n ca!e aces ea sun chia! funcii a$e !a"o! u$ s imu$. S' fie as fe$ )- !ei s imu$i- 4n o!dine de m'!ime desc!esc' oa!e , ', ", cu senzaii asocia e - - " es e da - a! fi- de asemenea- nu sun su"use- 4n ca$i a e de

funcia noas !' $o(a!i mic' de !a"o! de s imu$a!e a dife!enei noi 4n !e e2 !eme senza ii$e i " ('si- !>ndu$ s'u- doa! din suma dife!ene$o! "e ca!e $e 4n !e i ', ' i " ('si. S' ne e2"$ic'm de ma(ni udini s e$a!e. Ce$e !ei s imu$i , ' ' #a fi !e"!ezen a ' de !ei m'!imi s e$a!e $- c$asa <- A. Es e dife!ena senzaie de o!ice funcie de !a"o! u$ de s imu$a!e- ca $o(a!i mic' noas !'- deci !ebuie dife!ena de $uminozi a e- se cons a ' a unci c>nd me!(e di!ec $a ochi de $a "!ima $a a !eia dimensiune- s' a"a!' mai ma!e sau mai mic' dec> dife!ena de $uminozi a e ca!e "oa e fi ('si a unci c>nd me!(e de $a . . !ece de <- "$us dife!ene$e ca!e "o fi ('si e a unci c>nd me!(e de $a dou' $a !eia- i "oa e fi in !odus 4nain e de o!ice dimensiuni f!a(men din !e oa e #a!iabi$e$e- dife!ene$e de oa e #a!iabi$e$e #ecine- dife!ena o a$' Liede!(Kben ace$ai. Cu oa e aces ea- din momen ce 4m"in(e 4n !3ade#'! as !onomii dimensiuni$e f!a(men u$ui confo!m aces ui "!inci"iu $a ;udeca a ochiu$ui s"!e as fe$ 4nc> !ebuie s' a2ioma 4n cauz' aici au #a$abi$i a e a aces uia. De asemenea s3a! "u ea s' ne a"a!' in e!#a$u$ de oc a#a nu es e $a fe$ de ma!e ca suma de a$ cinci$ea i a$ "a !u$ea- da! aces a es e un fa" de e2"e!ien'. i dac' e uii- "oa e nu c's' o!i - aceas a e(a$i a e din dife!ena o a$' $a fe$ de #o!bi de senzaie cu suma de senza ii "a!ia$e 4n e!i o!ii$e a$ o! senza ii- ca u!ma!e a e2"e!ienei- ca i 4n zone$e de e!en- as fe$ 4nc> #ei admi e c'- $a u!ma u!mei- c' mai "uin de un mo i# 4n e2"e!iena e2is ' dim"o !i#'- da- s3a! ohnedem con !adicii i incoe!ene 4n zone$e senzaie #in- din ca!e a!a ' nimic. Se "oa e acum 4n "!imu$ !>nd numai em"i!ic con#in(' oa!e c' dac' , ', ", ce$e !ei senzaii$e- ca!e !ei s imu$i , ', " fac "a! e- de c' !e o!ica!e din !e ac i#i 'i$e meniona e mai sus ca $o( - " e(a$ cu = 3 G: O = 3 JJ:. obinu condiia- ne3a! a"$ica "!ima fo!m'- a! !ebui

Dac' acum - ' N = 3 ") O = G3 G: s' fie- a! fi

s' fie a > de sau N ca!e nu 4n (ene!a$- da! numai cu condiia foa! e "a! icu$e ca!e a! "u ea fi cazu$. %a fe$ s3a! ('si ine(a$i 'i "en !u oa e ce$e$a$ e funcii- cu e2ce"ia ;u!na$u$ui. De fa" - du"' aceas a a!e

Echi#a$en' 4n !e 3 ' i = 3 J: O = J3 "). &n (ene!a$- a unci c>nd 3N N ca 4n confo!mi a e cu $e(ea $ui 5ebe! es e cazu$- i dac' es e necesa! $a fa" u$ c' = 3 ') O = 3 J: = - " aa !ebuie s' O fie c' ecuaie cu "!i#i!e $a fa" u$ c' N N es e- 4n funcie de ce =aa: se obse!#'- nu -3N -3

"o fi 4nde"$ini e 4n a$ mod dec> 4n cazu$ 4n ca!e unu$ se u!i N k $o( .

6n ace$ai mod- ca i e2is ' condiii ca!e au decis s' se o"!easc' $a funcia $o(a!i mic'- as fe$ 4nc> nu sun ce$e "!in ca!e una sau a$ a din funcii$e "e ca!e sun no a e mai sus- se decide e2c$us. 6n cazu$ 4n ca!e funcia a!e aceas ' fo!m' 3 JN k aa c' a! fi o dife!en' senzaie fie nu numai me!eu ace$ai $uc!u a unci c>nd banii s imu$ es e de aceeai dimensiune- da!- de asemenea- s' c!easc' 4n aceeai "!o"o!ie ca !a"o! u$ c!e e de s imu$a!e- indife!en de dimensiunea s imu$i$o!. Da! aces $uc!u es e con !azis de e2"e!ien a. De e2em"$u- 4n m'!imi$e s e$a!e co!es"unde $a o dub$a!e a dife!enei de dou' m'!imi s e$a!e consecu i#e- sau dife!en a de o dimensiune s ea de3a$ !ei$ea #!eoda ' 4n nici un caz o dub$a!e a !a"o! u$ui de in ensi 'i $uminoaseca!e a"a!in ma(ni udini$e s e$a!e succesi#e.Dac'- "e de a$ ' "a! e- sub fo!m' de a fi aces

 - '= "'ca $a fe$ i dife!ena senzaie cu in ensi a e mai ma!e de un s imu$- 4n im" ce ce$'$a$ !'m>ne neschimba '- c!easc' sau s' desc!easc'- ceea ce nu es e i cazu$ "e!iodic.

()III. &enti"entu# ne%ati3 3a#ori1 /n specia#. Reprezentarea contrastu# /ntre c'#$ur' i senzaie $e fri%. ,To a$i a ea cazu!i$o! ca!e sun inc$use 4n fo!mu$a de m'su!a!e- "oa e fi de e!mina ' de discuii$e din .D Adu ca"i o$ sub !ei cazu!i "!inci"a$e- ca!e sun scu! e "en !u a desc!ie fa" u$ c' una s"uneC Un e#enimen - #a$oa!ea s imu$ fundamen a$ e(a$' cu .- dac' es e mai ma!e de . secund'- a !eia- dac' mai "uin de . ceea ce "!i#e e S. // ff- "". .<< i u!m !e#izui!e ".. <BD ff PsSch 8a7"!inzi"ien- "". <./ i u!m P!imu$ caz es e ce$ 4n ca!e senzaia se "!oduce "!a(u$- acce" >nd dou' unde de"'e e "!a(u$- adic'- #a$o!i$e con ien e- a !eia de unde !'m>ne du"' incon ien i se af$' sub "!a(u$- am"$i udinea #a$o!i$o! ne(a i#e- "!ecum i 4nde"'! a!ea senzaiei de "unc u$ 4n ca!e es e #izibi$- sau ad>ncimea de m'su!i incon ien'- ca dimensiunea #a$o!i$o! "ozi i#e a$e s udiu$ui cu "!i#i!e $a aces "unc sau fo!a cu ca!e aces a in !' con ien'. Deci- sun fo!mu$a noas !' de m'su!a!e 4n !3o cone2iune m'su!a a > a con iinei incon ien' ca un (!ad de senzaie. Re"!ezen a!ea #a$o!i$o! "sihice incon ien e de #a$o!i ne(a i#e- es e un "unc fundamen a$ "en !u "sihofizica a c'!o! #a$abi$i a e a! "u ea fi- da! au 4nce!ca s' "un' sub semnu$ 4n !eb'!ii de c' !e o a$ ' in e!"!e a!e se "oa e o"une $a fe$- c!ed c' mai mu$ necesa! "en !u a sa isface une$e de a$ii- aa cum a fos "en !u mine f!Hhe!hin o"us de c' !e o au o!i a e de !enume 4n !3ade#'! ca sach(emK7e!e- "unc u$ de #ede!ei anume- c' de o #a$oa!e senzaie ne(a i#'- mai de(!ab'- #a$oa!ea de o senzaie de un "e!sona; ne(a i#- cum se senzaie de f!i(- senzaie ne"$'cu e de ca$du!a- "$ace!e3 senzaie com"a!a i# cu "!ezen a a e2"!ima dimensiunea u u!o! senzaii fos incon ien ci "u! i sim"$u "en !u a indica ze!o. 8o i#u$ !'sun' o!- "!ob$ema nu es e de a desc!ie 4n aa fe$ 4nc> es e con e2 u$ fa" e$o! nu fi !e"!ezen a ma ema ic. Fo!mu$a noas !a m'su!a!e !e"!ezin ' $a fe$ de conc$uden e cu!su$ senzaii 4n funcie de s imu$ deasu"!a "!a(u$ui- ca fa" u$ de "!a( a s abi$i !e"!ezen a!ea ma ema ic' a fa" e$o! "e!sis a #a$o!i s imu$a!e mai sc'zu e!ebuie #a$o!i$e senzaie ne(a i#e asocia e- desi(u!- se !efe!' $a ceea 6n ace$ai echi#a$en u$ 4n e2"e!ien'- da! aces ea nu sun senzaii o"use- da! $i"sa de senzaii 4n aa fe$ 4nc> #a$o!i ne(a i#e mai ma!i co!es"unde $a o dis an' o mai ma!e de na u!a sensibi$' sau !ea$i a ea de senzaie. De asemenea- ea con !azice s"i!i u$ de ma ema ica nu es e s'3$ ia aa. Deoa!ece
.: 6n

ma ema ic con !as u$ semnu$ui "oa e fi $a fe$ de bun- baza "e con !as u$ din !e !ea$i a e i non3!ea$i a e ca fiind c!e e!ea i sc'de!ea- sau di!ecii. Es e "es e o 4n na u!a a ceea ce es e de a desc!ie. Deci- aceas a 4nseamn' 4n d!e" un(hiu$a! sis eme de coo!dona e de un con !as cu ins !uciuni$e de "e $inii$e 4n sis eme de coo!dona e "o$a! con !as u$ de !ea$i a e i non3!ea$i a e de o $inie- as fe$ 4nc> #a$o!i$e ne(a i#e ma;o!e 4nsemna o dis an' mai ma!e de !ea$i a e- dec> ce$e mai mici. Aces a nu "oa e fi mai mic' obs aco$- ceea ce es e #a$abi$ "en !u #ec o!u$ !az' ca 4n funcie de un(hi "en !u a !ansmi e senzaia ca funcie de un s imu$. %a fe$ ca acum a#em de a "une 4n ma ema ic' "u!' !ea$ i ima(ina! 4n $e(' u!' i bucu!ai3#' de a "!ezen a 4n mod con#in(' o! 4n con e2 u$ i ci!cums ane$e de !ea$- i conc$uzii$e de $a ima(ina! $a !ea$ nu mai "uin s !ic ade#'!a - ca i ce$e ca!e se de"$aseze numai 4n $umea !ea$'- aceas a es e- de asemenea- 4n u i$iza!ea "sihofizice de ma ema ica de caz. Pen !u a !ezuma si uaia con#in(' oa!e con ien 4n !e ei- ei !ebuie s' ia incon ien u$ui 4n $e(' u!' cu ea. De asemenea- de !e$aia cu un e2em"$u simi$a!- #a$abi$i a ea ec!anu$ an e!io! #o! fi e2"$ica e. Ea "oa e a#ea ac i#e sau "asi#e cine#a- 4n im" ce nu 4n bani i bunu!i 4n sine- da! 4n !3o "osesie "ozi i# sau ne(a i# de ace$ai fo!ma . Acum se numes e conc$uden si uaia financia!'- 4n cazu$ 4n ca!e nici "ozi i#- nici ne(a i# a#e!e es e aco$o- un om nu a!e nimic- nici o da o!ie a!e un #a$o!i de ze!o- 4n im" ce a! fi des u$ de un !if i( de a desemna da o!ii mai ma!i i mai mici- cu #a$o!i de ze!o- indife!en de aces om nu a!e nimic- deoa!ece aces ea sun mai de(!ab' "en !u a indica #a$o!i ne(a i#e ma!i i mici- ca!e e2"!im' fa" u$ c' mai mu$ sau mai "uin bani- bunu!i "en !u secu!i a e a manda u$ui !ebuie s' fie ad'u(a e doa! "en !u a aduce doa! numai des"!e s a!ea ze!o. Cu oa e aces ea- 4n oa e cazu!i$e ana$o(ice- ne af$'m cu incon ien u$. Ca i 4n cazu$ da o!iei es e necesa!' o c!e e!e mai ma!e sau mai mic' de bani i bunu!i "en !u a aduce cu "!i#i!e $a s a!ea de ze!o a "!o"!ie 'ii- dinco$o de ca!e 4nce"e doa! bo('ia "ozi i#- as fe$ "sihofizic' 4n caz de $ein- o c!e e!e mai ma!e sau mai mic' de s imu$!es"e9 i# fi dec$ansa a de mica!e "en !u a aduce cu "!i#i!e $a s a!ea de ze!o de emoie- de unde se c> i(' numai 4n #a$o!i "ozi i#e de con iin'. i #' "o s"une des u$ de 4n ace$ai sensC se sim e 4n s a!ea de incon ien' mai "uin dec> nimic- cum "o s' #' s"un 4n cazu$ da o!ieiC #ei a#ea mai "u in deca nimic- i anume 4n m'su!a 4n ca!e unu$ #!ea s' se ui e $a e2"!esii de i"u$ de $e(i im.Aces ea sun doa! con#in(' o! de (a!ni u!i3$e !e$aia de fac o #a$abi$. Du"a ce sun em ob$i(ai de con e2 u$- con !as u$ semnu$ui 4n faa senzaie de a fo$osi "en !u a desc!ie o- can i a ea de aceeai "!os"ec i#- !e$aie- s3a! "u ea s' nu ne#oie- de asemenea- "en !u a desemna o ca$i a e o"us de senzaia ea. Rece- a#e!siune "oa e fi $a fe$ de "u e!nic simi ca i c'$du!'- "of a- doa! sun efec e a a de "u e!nice in suf$e u$ ca"abi$e s' acioneze sub fo!m' de c'$du!'- "of a- as fe$ 4nc> aces ea s' #in' $a fe$ de bine- de asemenea- 4n confo!mi a e cu s"i!i u$ i cone2iunii de conside!aii$e ma ema ice an e!ioa!e- semn "ozi i# "en !u a > a im" c> aces ea sun "es e "!a(u$- adic' 4n !3ade#'! simi .

Nu senzaii$e de c'$du!'- "of a- !ece- a#e!siunea fa' de e$ 4nsui- ci doa! cauze$e aces eia- consecine$e i ci!cums ane$e asocia e sun o"use 4n modu$ 4n ca!e con !as u$ ma ema ic a$ semnu$ui se a"$ic' "en !u ei- aa cum a fos de;a a$ .F3$ea es e meniona "e scu! . Senzaie de f!i( es e cauza ' de sc'de!e a em"e!a u!ii "ie$ii scade sub un anumi ni#e$- senzaie de c'$du!' "!in c!e e!ea aces uia@ caz c' "ie$ea !a(e 4m"!eun' i es e s>n(e$e s"!e in e!io! de $a aces umf$a "ie$ea i s>n(e$e !ece s"!e e2 e!io!@ "$'ce!e asocia ' 4n (ene!a$ cu o co i u!' $a ca!e subiec de ins"i!aienemu$umi!ea cu e#i a!ea ea- i "oa e chia! ceea ce "$'ce!ea i du!e!ea 9U!"e!$iche!sei s subiec es e- 4n !3un mod o"us $a modu$ "ozi i# i ne(a i#- dei im aici des"!e ce#a anume. Deci- #ei a#ea oa e aces ea- con !as u$ a semnu$ui 4n !e"!ezen a!ea aces o! senza ii ca o funcie de condiii fizice- cum a! fi !e"!ezen a!ea in#e!sa a fizic ado" a de de"endena sa de s"i!i ua$- da! nu $a senzaii$e ei- da! $a s imu$ii sau mic'!i$e cu ca!e aces ea sun $e(a e funciona$. Foa! e uo!- da! ai confunda o"oziia a senzaiei asocia e 4n mod semnifica i# sau !e$aia de cauza$i a e cu "a! ide$e- cu un con !as de senza ii sine U!m' oa!ea !e"!ezen a!e "sihofizice a c'$du!ii i $a !ece a!e senzaia de mu$ doa! o semnificaie eo!e ic'- cu e2ce"ia cazu$ui 4n ca!e es e des ina s' a!a e- du"' ca!e P!inzi"e !e"!ezen a!ea ma ema ic' a aa3numi e$e sen imen e con !adic o!ii i u i$iza!ea o"oziie semn #a a#ea $oc aco$o. C> de de"a! e aceas ' !e"!ezen a!e !ef$ec ' condiii$e !ea$e #a de"inde de "!ob$ema nu a fos 4nc' "e de"$in decisi# c> de de"a! e 4n aceas ' baz' de !e"!ezen a!e s"ecific' $e(ea $ui 5ebe! es e 4n !3ade#'! a"$icabi$e $a senza ii de em"e!a u!'. C' nu es e 4n $imi e "!ea $a!(i !ebuie s' fie 4n o deauna a"$icabi$ "en !u en a i#a es e de;a !ecunoscu mai de#!eme- da! aces $uc!u nu e2c$ude "osibi$i a ea ca a! "u ea con inua s' fie #a$abi$e 4n !ansmi e!ea de s imu$a!e a $ibe!ei "siho3fizic ca !ezu$ a e$e 4nce!ca!e. Cu oa e aces ea- aceas ' 4n !eba!e nu es e de fa" a > de im"o! an - de $a ado" a!ea $e(ii 5ebe! aici se!#e e doa! ca o indicaie- !a amen u$ de con !as senzaii s'3$ e2"$ice- f'!' c' aceas a es e $imi a ' $a s a!ea de $e(ea $ui 5ebe!. Ca o m'su!' de c'$du!' s imu$ nu es e ni#e$u$ abso$u de em"e!a u!'- da! dife!ena de $a ca!e a em"e!a u!ii- unde ne simim nici !ece- nici ca$d- "en !u a #izua$iza- sau o anumi ' funcie de aceas ' dife!en'- ca senza ia de em"e!a u!' 4n funcie de dis ana c!e e de $a ca!e em"e!a u!a medie. Dac' ne3am s abi$i 4n funcie de cea mai sim"$' s a!e de N t 3 T - unde T es e em"e!a u!a- es e conside!a 4n im"u$ nici ca$d- nici !ece- t doa! em"e!a u!a e2is en '- fo!mu$a fundamen a$' es e fo$osind $e(ea $ui 5ebe! aceas ' . Acum !ebuie !ema!ca fa" u$ c' a$ doi$ea e!men a$ aces ei ecuaii "en !u mi;$oace$e de ambe$e senzaii caz 4n ca!e t = T es e infini - adic'- du"' e2"!esia ma ema ic' de#ine discon inuu. Cei doi- "e aceas ' ca$e caz se"a!a - cazu!i (ene!a$e4n ca!e t es e mai mic- ia! 4n cazu$ 4n ca!e t es e mai ma!e dec> em"e!a u!a medie T es e- deci nu "oa e uni sub ace$ai in e(!a$ei- i necesi ' fieca!e o de e!mina!e inde"enden ' a cons an ei de in e(!a!e.

Dac' acum "!esu"unem mai 4n >i c' a > senzaia e!mic' i !ece a!e un "!a(- de e2em"$u- c' a > nu numai $a em"e!a u!a medie T, da! de;a 4n !3o anumi ' dis an' de dinco$o i de aceas ' "a! e a em"e!a u!ii medii T 4nce eaz' s' fie #izibi$e- ia! 4n in e!#a$e$e din !e dou' em"e!a u!i nici c'$du!'- nici !ece se sim e- o i"o ez' ca!e !ebuie s' fie conside!a e ca fiind mai (ene!a$ $a mai >!ziu s' se ia 4n conside!a!e fa" u$ c' "!a(u$ #a fi ze!o- asa ca am face- dac' a#em 4n #ede!e em"e!a u!a "!a( de c'$du!' c - !ece c a"e$u$ G- "en !u c'$du!' !ece i "!imi u!m' oa!e$e dou' fo!mu$e de in e(!a!e- 4n ca!e k este =de mai sus: indica e 4n !a"o! cu K a!eC

Deoa!ece cons an c '- T es e ne(a i#- 4n im" ce c 3 T es e "ozi i#- a unci #a!ia e2"!esii$e de c'$du!' i f!i( de un semn con !a!ii s"a e$e %o(a!i hmuszeichen- i de modu$ 4n ca!e ace$ai $uc!u a unci c>nd c " chia! a > de mu$ sub T ca i c de mai sus :" #!ea s' acce" e- da! nu sun necesa!e "en !u u!m' oa!e$e conc$uzii (ene!a$e. P!imu$ din !e aces e fo!mu$e "o fi 4n mod co!es"unz' o! ('si ze!o dac' c N t - a$ doi$ea "e!mi e ' N B ('si 4n cazu$ 4n ca!e t N c G. Fo!mu$e$e da #a$o!i !ea$e e2ac e "en !u c'$du!' i ima(ina! "en !u !ef!i(e!a!e G- 4n cazu$ t V T, in#e!s- dac' t 5 T, aa cum se "oa e ('si cu uu!in' 4n cu!s de e2amina!e- c' $o(a!i mu$ o can i a e ne(a i# es e ima(ina!. Fo!mu$e$e da $a u$ imu$ 4n !3ade#'! con ien sau incon ien - ca!e es e"ozi i# sau ne(a i#- #a$o!i$e de c'$du!' , !ece ", 4n funcie de num'!' o!ii a$e f!aciuni$o! din cad!u$ %o(a!i hmuszeichen sun mai ma!i sau mai mici dec> numi o!u$. As fe$- e$e !e"!ezin ' e$emen e incon es abi$e oa e condiii$e (ene!a$eca!e sun "en !u a !e"!ezen a. Aceas a 4n i"o eza de dou' ">n' $a o anumi ' dis an' anume- em"e!a u!i "!a( c - c ' "en !u 4nc'$zi!e i !'ci!e. 6n ace$ai im"- "oa e fi foa! e 4n !eba dac' aceas ' condiie es e $e(i im. Dei e2"e!iena a!a ' c' de o anumi ' $'ime de em"e!a u!i 4n ;u!u$ 4nseamn' absena de un anumi sen imen de c'$du!' sau f!i( "o con inua s' "!imeasc'- i aceas a "a!e a fi o dis an' 4n !e ce$e dou' "!a(u!i de dinco$o i de dincoace de T de a #o!bi. Da! a! !ebui s' fie $ua 4n conside!a!e fa" u$ c' aces $uc!u a! "u ea fi- de asemenea- ca u!ma!e a Accominoda ions#e!mU(en Reizem"fKn($ich9ei sau "!a(u$ de sensibi$i a e a "ie$ii- i !ebuie s' !ecunoa em- 4n o!ice caz- "en !u a$ e mo i#e. 6nce!c'!i$e de a$ 03$ea Ca"i o$u$ au a!' a c' e2is ' o em"e!a u!' medie de anumi ' $'ime 4n !e "unc u$ de 4n(he i c'$du!a s>n(e$ui- 4n ca!e dife!ene$e de em"e!a u!' ca mici sun 4nc' "e!ce"u e cu sen imen e$e ca!e dife!ene$e de em"e!a u!' asocia e "e e!mome !u$ a"a! a"!oa"e de o!dinu$ a e!o!i$o! de obse!#a!e. Aces $uc!u face o !eaba mai buna de ca!e- 4n mi;$ocu$ aceas ' em"e!a u!' medie un "!a( comun- adic' de $a 4n'$imea de ze!o- "en !u 4nc'$zi!e i !'ci!e es e- aa cum s3a! fi a e" a a$ fe$ "en !u a $ua cea mai ma!e sensibi$i a e "osibi$- imuni a ea $a o anumi ' $'ime de em"e!a u!'. 6n cazu$ 4n ca!e em"e!a u!i$e "!a( "en !u c'$du!' i f!i( 4nc' afa!'- aa c' a! "u ea fi doa! o- "en !u obse!#aie ca #anishin($S fi conside!a '- dimensiune- i de aceea es e "osibi$ ca aces ea nu se

4ncad!eaz' 4n afa!'. ;< )eber este de acord c" acest %"cr", sp"n.nd $ntr-o comparaie a sen*aii%or de %"min& i c&%d"r& (!ro'rammata co%%ecta p. 1=9.) ">ens"s ca%i'inis est consens deficientis ?"cis an"n cernend"na necessariae. 5"ae c"m p%an"% n"n@"am deficiat, 'rad"ate sc0oo% T2:T/M differnnt consens ?"cis i consens ca%i'inis. <inc se potri#esc, "t a"t 6rescente decrescente %"ce >ensim pa"%atim@"e consens #ec0i $n a%ter"m Tran>eat, Arad"s ne@"e medi"s e+istat @"o ne@"e ?"cis ne@"e ca%i'inis sens" afficim"r. 6ontra Ta%is medi"s Arad"s temperiei corpor"m nr tan'enti"m @"o nee nee fri'ore 62?BC; afficim"r, 4ere e+istit, arctissimis #ero terminis circ"mscript"s est6a"sa $n eo posita est, @"od nostro corpori ca%or o ca%idiorib"s corporib"s comna"nicat"r, o detra0it"r fri'idiorib"s a"tem, %"+ a"tem n"n@"am oca%is detra0it"r, sed semper comm"nicat"r. Dri'"s i 62?BC i'it"r "t se 0abent n"meric po*iti#ist& i ne'ati#i, @"os inter-est indifferentiae p"net"m medi", %"+ et 6a%i'o contraindicaii minores po*iti#iste n"merice "t et ma-ores. " De a$ fe$- a unci c>nd 4n !eba!ea dac' "!a(u!i$e de c'$du!' i f!i( coincide abso$u 4n !3un ze!o "unc e 4n cu!s de dez#o$ a!e- a!e in e!esu$ s'u eo!e ic- "!a(u!i$e a! fi- da! $a "!oces- 4n o!ice caz- "o fi 4n o deauna conside!a e ca fiind deosebi de coinciden ei de e!mina!ea e2ac ' a cons an e c - c ' cad im"osibi$. P!in u!ma!e- !ebuie s' a"a!' u i$' 4n in e(!a!ea 4n fieca!e caz o a$ a a$e(e!e a cons an e$o! a! !ebui s' coincid' e2ac "!a(u!i$o! a! necesi a "!o"!ie. Acum- c' in e(!a$a (ene!a$ a$ aces ei fo!mu$e es eC

= k $o( = t - T : 7 6
#a fi cons an ' 6 de !efe!ina mai adec#a s' nu se em"e!a u!a- unde = B , da! 4n cazu$ 4n ca!e =a!bi !a!: 6 . es e se a - "en !u a de e!mina ce e#enimen u$ de c'$du!' $a o em"e!a u!' de mai sus- "en !u cazu$ de a(en f!i(o!ific $a un em"e!a u!' mai mic' de T es e. Fie acum c - c Gambe$e aces e em"e!a u!i 4nseamn'- aa #a 6 !es"e9 i# s abi$i "en !u cazu$ de c'$du!' i f!i( de ecuaii$eC . = k $o( = c 3 T : O 6 . N k $o( = c J3 T : O 6 . Va$o!i$e consecu i#e de 6, da 4n$ocui 4n ecuaia (ene!a$'-

Es e im"o! an de !ema!ca fa" u$ c' uni a ea de 4n(he nu #a "e!mi e o com"a!aie dimensiune uni a ea de c'$du!'- deoa!ece ambe$e uni 'i de(!ab' inde"enden unu$ de a$ u$ sun anzuneh m'su!i. Deci- sun em 4n ciuda 8a7"!inzi"s noas !e- da- $a fe$ i 4n s"i!i u$ ma ema ic- nu se "oa e s"une dac' i c>nd ne3am 4n(hea a > de mu$ ca sun ca$de- sau con(e$a din nou- a > de mu$ $a fe$ de ca$d'- cu oa e aces ea- es e- "!in

u!ma!e- a#>nd 4n #ede!e "osibi$i a ea- 4n "!inci"iu- s' s' #' s"un de c> e o!i am mai "u e!nic 4n(hea 4n !3o dec> 4n ce$'$a$ caz- sau sun ca$de- a! !ebui s' "$ecedeoa!ece chia! desco"e!i !e$aii ma ema ice mai (ene!a$e 4n !e senza ii de dife!i e fe$u!i- ca- "ana acum-. Cu oa e aces ea- du"' ce #a$o!i$e de c - c J- sun - "en !u ceea ce ne do!im s' ia uni a ea de senza ii de em"e!a u!' a!bi !a!e- es e e#iden c' nu "u em face mai bine dec> ei sime !ic $a T, i anume c Gchia! a > de de"a! e de mai ;os- ca c de mai sus "en !u a acce" a. 6n aceas ' i"o ez' na u!a$e- a"oi o com"a!aie 4n !e c'$du!' i f!i( "oa e- cu oa e aces ea- 4nfiina - ca!e a "!e ins a fi de na u!'- chia! dac' e$ nu es e ma ema ic necesa!. Aces $uc!u es e de a c 3 T N T - c ' i con !as u$ de c'$du!' i f!i( !educe $a fa" u$ c' "en !u t 3 T 4n fo!mu$a de c'$du!' T - t 4n fo!mu$a de f!i( se "!oduce- as fe$- !edus din nou $a un con !as a$ semnu$ui sub %o(a!i hmuszeichen. Conduce ">n' 4n "!ezen eo!ia 4n i"o eza c' se a"$ic' $e(ea $ui 5ebe!- ia! k es e comun' $a c'$du!' i f!i(. Acum am meniona de;a c'- du"' "unc e$e de 4n(he $a $e(ea $ui 5ebe! isi "ie!de #a$abi$i a ea- cu oa e aces ea- a fos "e de a$ ' "a! e- a !ema!ca c' aba e!i$e de $a $e(ea $ui 5ebe!- 4n aciunea de s imu$i e2 e!ni nu au $oc 4n mod necesa! 4n !a"o! cu mic'!i$e "siho3fizice "!o#oca e de - as fe$ 4nc> conside!aii$e an e!ioa!e 4n $e(' u!' cu aces $uc!u- ce$ "uin "oa e "'s !a im"o! ana $o!. Cu oa e aces ea- sco"u$ "!inci"a$ a$ discuiei an e!ioa!e nu a fos a > - de e!min' funcia m'su!' de senzaie de em"e!a u!'- "en !u ca!e sun necesa!e in#es i(aii "!e$imina!e e2"e!imen a$e- de fa" - s' fie "!ezen e 4n m'su!a 4n ca!e conce"ia ma ema ic' a unei an i eze de senzaii- cum a! i ofe!e c'$du!' i f!i(- e2"$ica 4n (ene!a$.

(I(. Respect 7eiser trecerea $e sti"u# si senzatie.

Senzaia se !idic' $a s imu$i- da! 4n nici un caz aceeai "!o"o!iona$'. 8ai de(!ab'noi im c' 4n im" ce s imu$u$ se !idic' $a "!a(u$- senzaia nu es e chia! mai #izibi$'i chia! mai >!ziu- nu es e de ">n' 4n !3un sim"$u- da! !e$aii$e $o(a!i mice s' c!easc'. Aces a a!e un in e!es de a u!m'!i "!inci"a$e$e condiii a$e aces ui co!ido! un "ic mai a en - deoa!ece es e f'cu ">n' acum doa! "!in dis incia i &nbe !ach nahme din ce$e !ei cazu!i "!inci"a$e- ca!e sun 4ne$ese 4n fo!mu$a. 6n aces sco"- aces ca"i o$ es e des ina . De de!i#a!e sim"$' a "unc u$ui de !efe!in' !ece!ea de $a s imu$ i senzaie de fo$(ends fo!mu$a m'su!a!e $a mai sim"$' fo!m' de N $o( sun conside!a e !eduse"!a( b es e uni a ea de baz' a s imu$u$ui- i #a$o!i$e de s imu$a!e im"o! an a a fundamen e$o! 4n =de mai sus: au indica asuma sensu$. Cu e es e- ca 4n o deaunanum'!u$ de baz' de $o(a!i mi na u!a$i <.F./ .... face !efe!i!e. Co!es"unde- 4n (ene!a$- $a o da ' $a #a$o!i "ozi i#e senzaie $a o anumi ' s imu$i o #a$o!i ne(a i#e $a fe$ de ma!i 4n a !acie !eci"!oc' (ene!a$' =Ca"i o$u$ .I fo!mu$a <: c' $o( - 4n confo!mi a e cu !e$aia

N 3 $o( - du"' ca!e ce$e dou' !>ndu!i de

#a$o!i de s imu$a!e .- <- A- I .... .- ..... fac "a! e din dou' !>ndu!i de num'!u$ abso$u de im"!im'!i de c' !e ace$eai #a$o!i ma!e senzaie- "!ima o se!ie de "ozi i#- a doua se!ie de dimensiuni #a$o!i simi$a!e sen imen ne(a i# ca!e 4nde"$inesc $a "!a(u$ s imu$u$ui . 4n #a$o!i$e nu$e sau a "!a(u!i$o! de senzaie. Du"' ca!e $e3ai a#u #!eoda ' ne#oie doa! cu!su$ de sen imen cu "!i#i!e $a s imu$i- "en !u #a$o!i a$e "en !u a u!m'!i ca!e sun mai ma!i dec> .- 4n sco"u$ de a ('si- du"' o !e$aie an e!ioa!' !anziiei cu "!i#i!e $a #a$o!i$e de s imu$a!eca!e sun mai "uin de ea. A > num'!u$ de #a$o!i "ozi i#e i ne(a i#e sen imen e2ecu ' confo!m ca una 4n #a$oa!e = $o( sau N $o( c!e e!e $a infini "oa e- 4n !3o can i a e "ozi i#' sau ne(a i#' !es"e9 i# infini '- din ca!e "!imu$ o senzaie infini de "u e!nic- aces a din u!m' incon ien' abso$u ' o senzaie numi . Da! ceea ce "!imu$ es e 4n cauz'- nu !ebuie s' ui 'm c' fo!mu$a noas !' es e #a$abi$' doa! a > a im" c> $e(ea $ui 5ebe! se a"$ic'- i c' aces $uc!u es e #a$abi$ $a efec e "u e!nice de s imu$a!e 4nce a du"' 4nfiina!ea o!(anismu$ui nos !u- deci senzaia de c!e e!ea s imu$u$ui 4n om nu se "oa e c!e e as fe$ $a infini - aa cum a! fi cazu$ du"' a"$ica!ea fo!mu$ei abs !ac e. Pe de a$ ' "a! e- nimic nu 4m"iedic' s' se "!esu"un' c'- dac' mica!ea "sihofizic a! "u ea fi c!escu ' $a infini - de"endena senzaia c' #a u!ma o "e!ioad' nede e!mina ' fo!mu$a. 6n !ea(a se!ie de #a$o!i de sen imen ne(a i#e de $a minus infini $a "!a(u$ co!es"unde !e$a i# mici in e!#a$e fini e a$e #a$o!i$o! de s imu$a!e $a B $a .- 4n im" ce num'!u$ de #a$o!i senzaie "ozi i#e a$e "!a(u$ui $a infini "u e!nic "ozi i# senzaie in e!#a$e$e infini e a$e #a$o!i$o! de s imu$a!e de $a . $a ascu$ a . Dac' #om u!m'!i 4n con inua!e 4n "!ezen cu!su$ de #a$o!i "ozi i#e emoie. Dac' #om ca$cu$a "e baza unui sis em $o(a!i mic' a!bi !a! confo!m fo!mu$ei = $o( #a$o!i , ca!e cu$ i#a!ea "!a(u$ de . $a #a$o!i a"a!in- am desco"e!i c' iniia$ $a o condiii mai !e"ede ca c!e e- aa cum "oa e fi #'zu ' 4n fa" u$ c' !a"o! u$ c!e e iniia$. Da! c!e e mai mu$ i mai mu$ - $a fe$

!e$aia asocia din nou. Pe scu! - c!e e !ecu!su$ de "!a(u$- senzaia iniia$ c!e e mai !a"id dec> s imu$- "es e o anumi ' $imi '- da! mai $en . Deoa!ece senzaia a unci c>nd "!a(u!i$e sine es e ze!o- o!ice #a$oa!e fini '- da! unend$ichema$ a > de ma!e ca ze!o- i a fos f'cu "en !u a c!e e senzaia c>nd de"'e e "!a(u$ de chia! o dimensiune foa! e mici fini ' 4n !e$aii infini "u e!nice. Dac' ne3am s abi$i de a$ ' "a! e- 4n cazu$ idea$ de o !ezis en' infini ' de s imu$a!e 4n im" ce con inu' "en !u a "'s !a #a$idi a ea fo!mu$ei- o c!e e!e fini de

s imu$ se sim e 4n o!ice acumu$'!i semnifica i#e de senzaie mai mu$ . T!ece!ea de $a (!ani' ">n' $a ho a!- unde senzaia 4n ci!cums ane infini e i 4n cazu$ 4n ca!e nu mai c!e e conside!abi$ "!in !3o c!e e!e fini da de s imu$- es e acum foa! e fa" ca!e ofe!' ">n' $a anumi e $imi e- mai !e"ede- mai 4nce dinco$o de anumi e $imi e a! fi a !a(e!ea c!es e. 6n !e Aici !ebuie s' dea nea"'!a un caz a(en foa! e s"ecific 4n ca!e senzaia nici mai !e"ede- nici mai 4nce dec> s imu$- da! =s !ic #o!bind- numai 4n !3un in e!#a$ infini ezima$: 4n aceeai "!o"o!ie es e 4n c!e e!e. i- du"' ce ">n' $a aces caz 4nseamn' #a$oa!ea ma2im de meci. N c!e e!e a c!e e- 4n "$us- scade- aces caz !ebuie

Aceas ' condiie es e- de asemenea- modu$ de a c!e e ni#e$u$ de s imu$a!e "en !u a de e!mina $a ca!e a!e $oc aces "unc de co i u!'. Confo!m !e(u$i$o! cunoscu e ca$cu$ dife!enia$ ="!in !educe!ea $a ze!o a dife!enei de : se cons a ' c'

#a$oa!ea - unde #a$oa!ea ma2ima co!es"unde ace$eiai e - di es e e(a$ cu num'!u$ de baz' de $o(a!i mi na u!a$i.Deci- dac' s imu$u$ <F./ ... o!i "!a(u$- i #a!iaz' de $a aco$o $a un "ic- a"oi sensu$ de schimba!e a s imu$u$ui schimb' e2ac "!o"o!iona$'. C!e e a !acie mai mu$ dinco$o de aceas ' #a$oa!e- cu oa e c' as fe$ c!e e senzaia 4nc' $ua ' abso$u - da! scade 4n !a"o! cu s imu$ii. Dac' se scade sensibi$ mai sc'zu - as fe$ 4nc> senzaia scade a > abso$u i !e$a i# $a s imu$ii. Punc u$ 4n ca!e se 4n >m"$' aces $uc!u ma2im !e$a i# de senzaie- es e "unc u$ ca!dina$ fie!bin e- ia! #a$oa!ea s imu$ $a ca!e a"a!e- de e2em"$u- e 3o!i "!a(u$- i senzaia asocia din #a$oa!ea ca!dina$' a s imu$u$ui i senzaia. As fe$- 4n cazu$ 4n ca!e un s imu$ 4n e ac ioneaza o!i "u e!ea de #a$oa!ea de "!a( sau cu #a$o!i$e sa$e ca!dina$e- aa c' d' ma2imu$ !e$a i# de senzaie sau senzaia Ca!dina$ "u e!e. i dac'- "!in u!ma!e- 4n 4ndu!a!ea %ui- a!e mai concen !a e sau mai dis"e!sa fo$osind un anumi s imu$ Wuan um- unu$ es e de a obine cea mai ma!e "e!fo!man' "osibi$' senzaie de ace$ai $uc!u !ebuie s' fie dis !ibui e as fe$ 4nc> e sau o!i "u e!ea de #a$oa!ea de "!a( acioneaz' ca un fa!mec ca!dina$. Concen !>ndu3se mai mu$ senzaia es e mai in ens'- da! es e o can i a e mu$ mai mic' de as fe$ de senzaii in ense a"a!- ca!e es e 4nc' "ie!du 4n 4n !ea(a "e!fo!man' "e!ce"ie- dis !ibui e a > mai mu$ can i a ea ma!e de senzaii es e "ie!de!ea da o!a ' infe!io! &n ensi a ea nu sun 4n m'su!' s' com"enseze. 8ai >!ziu- 4n fo!mu$e$e de dis !ibuie de senzaie#om ('si un a$ mod ne3au condus $a ace$ai !ezu$ a . Din momen ce $a o #a$oa!e ma2im'- #a$o!i$e schimb' 4nce - aa #a !'m>ne a"!oa"e cons an ' $a #a$oa!ea sa ma2im'- i nu doa! $a #a$o!i$e ca!dina$e a$e s imu$-

da!- de asemenea- 4n imedia a a"!o"ie!e a aces eia- senzaia #izibi$ c!esc "!o"o!iona$ cu s imu$ii. Re$aia funciona$' 4n !e s imu$ i senzaie inc$ude- as fe$- une$e cazu!i s"ecia$e- de o anumi ' semnificaie "!efe!a ' 4n ceea ce "!i#e e a > au 4n cu!s de desf'u!a!e"unc u$ de "!a( i "unc ca!dina$. C>nd "unc e de "!a( es e senzaia de ze!o- "unc e$e ca!dina$e a!e ma2imumu$ui !efe!i o! $a s imu$ii. P!ima se !efe!' $a !'s'!i u$ s imu$ $a "unc u$ 4n cazu$ 4n ca!e e$ a #a$o!i$o! ne(a i#e a$e senzaie 4n "ozi i#- a$ doi$ea "unc u$ 4n ca!e c!e e!ea !e$a i#' a me!(e $a s imu$ii 4n dec$in !e$a i#. %a 4nce"u - c!e e senzaia infini !a"id- com"a!a i# cu c!e e!ea de s imu$- 4n a$ doi$ea c!e e "!o"o!iona$ cu c!e e!ea s imu$u$ui. Pen !u aces $uc!u es e acum ad'u(a 4n mod oficia$ de im"o! an fa" u$ c'- 4n confo!mi a e cu !e($emen '!i$e =#ezi ca". .D:- #a$oa!ea de "!a( ca o uni a e de s imu$ i #a$oa!ea ca!dina$ ca o uni a e de senzaie- cea mai sim"$' fo!m' de fo!mu$a m'su!a!e = N $o( :- ca!e a!a ' !e$aia din !e s imu$ i senzaie e2"!im' da "en !u cazu$ $o(a!i mi$o! na u!a$i- sis emu$ a!e o semnificaie "!efe!a ma ema ic- 4nain e de o!ice a$ e sis eme. Aici es e o m'su' ca!e sun $a fieca!e a$ e #a$o!i co!es"unz' oa!e a$e s imu$u$ui i senzaia cu c!e e!ea s imu$i i 4n c!e e!e sen imen de s a!ea uni 'ii de s imu$a!e a unci c>nd "!a(u!i$e i uni a e de senzaie $a #a$o!i ca!dina$e "e "a(in' &- as fe$ 4nc> da e #a!iabi$e de s imu$a!e- dimensiuni$e senzaie asocia e sun $a "a(ina && a indica in#e!s. Pa(in' & es e "!in $o(a!i mi na u!a$i confo!m fo!mu$ei = $o( sau ceea ce es e #a$o!i echi#a$en e- "!in in e!mediu$ uno! comun confo!m fo!mu$ei

ca$cu$a @ "a(in' && confo!m fo!mu$ei . 6n ceea ce "!i#e e #a$o!i$e de 4nsoi!e es e de no a c' m'!imea $o! abso$u ' nu a!e sens- deoa!ece e$e de"ind de uni 'i$e a!bi !a!e de s imu$ i senzaie- ci numai inde"enden ' de aceas a !ea" a sau !a"o! u!i$e !eci"!oce a$e aces o! #a$o!i cu c!e e!e a i . &. &&

B . ..E - B

- B B.<FBA. B . ..E

B B.ADF// B.AAID0

<.F./A I.I/.F

B.IBEE

< <.F./ A I E D F / 0 .B
.: 8ai

B.D0A. .-BBBB ..B0/D ..A/DA ..DB0I ..F0./ ..0IE0 <.BF0I A..0F< <.AB<D

B.AIDEF B.ADF// B.ADD<B B.AIDEF B.A<.// B.<0/<. B.<FF00 B.<E00A B.<II.A B.<AB<D

< <.F./ A I E D F / 0 .B

F.A/0. .E..EI <B.B/D EI.E0/ .I/.I. IBA.IA .B0D.D <0/..B /.BA.. <<B<D

B.<FBDF B..F0A/ B..I0AD B.BFA<D B.BAAD0 B.B.I/F B.BBDIB B.BB<D/ B.BBB// B-BBBBE .:

mu$ B.BBBBIEI.

Se "a!e acum "e "a(ina &- ca!e $a ze!o s imu$i co!es"unde o #a$oa!e infini ne(a i# de senzaie- de e2em"$u- ce$ mai mic ni#e$ "osibi$ de incon ien'- incon iena abso$u . 6n im" ce s imu$u$ de $a ze!o $a $ c!e e- 4n cazu$ 4n ca!e 4nce"e senzaie con ien - senza ia !ece "!in oa e "osibi$e$e #a$o!i ne(a i#e- de nu du"' fo!mu$a din abe$u$ cu sen imen e ne(a i#e "!e#'zu e "en !u ce!e!ea de !ecu!s - as fe$ "e "ozi i# "en !u s imu$ <- A- I USF co!es"und 4n #a$o!i nume!ice abso$u e. 6n cazu$ 4n ca!e !ecu!su$ de #a$oa!ea "!a(u$ui de . c!e e- as fe$ 4nc> c!e e 4n confo!mi a e cu ce$e de mai sus- senzaia iniia$ $a un !a"o! mai !a"id dec> s imu$u$- "!in !e$aia cu 5achs ume de es e 4n c!e e!e $a 4nce"u . C>nd = e N <.F./- adic' #a$o!i$e ca!dina$e a$e s imu$u$ui "!ezin a ma2imu$ N B.ADF// N- ia! aceas ' #a$oa!e a N

< $a = I- c!e e!i$e senzaie semnifica i# 4n "!o"o!ie de s imu$u$ de !a"o! u$ aici a"!oa"e !'m>ne cons an '- cu oa e aces ea- a de#eni o mai izbi oa!e cu sc'de!i con inua!e 5achs ume s imu$u$ui. Aici a u!ma "e abe$u$ an e!io! "en !u dife!ene$e succesi#e de senzaie , 4n cazu$ 4n ca!e c!e e me!eu de $a B $a aceeai dimensiune .- dife!ene$e co!es"unz' oa!e a$e s imu$ . Diff. Dif.

B . < A I E D F / 0 .B

. . . . . . . . . .

..F./A I.DFB/ .<.D0F AI.E.< 0A./. <EE.B< D0A.< .//I.I E.<<.. .A0<A.B

As fe$- 4n im" ce a"e$u$- "en !u a "e!mi e senzaia c!e e de $a B $a #a$o!i$e ca!dina$e sau uni a ea fundamen a$' na u!a$e- numai "en !u a ..F./A s' se !idice deasu"!a "!a(u$ui de . a!e- e$ !ebuie s' $ase senzaie 03.B c!e e $a .A-0<A c!e e!e . E2is ' un caz foa! e sim"$u $a ca!e se "oa e !efe!i $a "asa;u$ an e!io! 4n !ea$i a e. 6n cazu$ 4n ca!e un z(omo "e!manen de "u e!e cons an ' es e abo!da !e" a - as fe$ 4nc> s' fie- a unci c>nd aces $uc!u se face de $a o dis an' infini ' f!o- "!in oa e (!ade$e de incon ien' $a infini ne(a i#- ">n' $a un anumi "unc in !' 4n no iceabi$i S i "!in "!ezen a "!a(u$ de z(omo de "en !u a a"oi 4n!e(is !a e 4n !anziia abe$u$ de senzaie es e u!ma ' 4n !3un sens "ozi i#. A#>nd 4n #ede!e c' "u e!ea de sune es e 4n !a"o! in#e!s cu "' !a u$ dis aneias fe$ 4nc> ei s' fie una 4n uni a ea de $a dis an'- i sun s abi$i e ca aceas a uni a edis ana 4n ca!e sune u$ ince"e sa fie #izibi$e doa!. A"oi- in ensi a ea sune u$ui es e $a dis ana (. 8ai mu$ - $'sai uni a ea de senzaie a unci c>nd #a$o!i$e ca!dina$e- !anziia de senzaie 4n $o(a!i mi na u!a$i es e = $o( N 3 $o( < (

da . Va$o!i$e "ozi i#e a$e co!es"und aici #a$o!i de (, ca!e es e mai mic' dec> $imi a de dis an'- de aceea- sun #a$o!i f!aciona!e- ca!e $o( ( ne(a i# i 3 $o( ( face "ozi i#.

Poa e fi #'zu 4n abe$u$ de mai sus ca o ca!ac e!is ic' a conside!a c' !a a de N < s' de"'easc' aces ni#e$ o coincide sub "unc u$ ca!dina$- cu condiii$e $a Iadec#a ' a > B.AIDEF- i c'- 4n ace$ai im"- !a"o! u$ aces o! s imu$i = < i N I- 4n conco!dan' cu condiii$e de senzaii$e asocia e B.D0A. si ..A/DA. U$ ima es e o consecin' na u!a$' a 4n "!imu$ !>nd- "en !u cazu$ 4n ca!e

aa cum es e necesa!- 4n ace$ai im"

P!imu$ da! !ece uo! de $a fo!mu$a de m'su!a!e. i anume- dac' N $o( es e a > I- unu$ a!e . Dac' am acum succesi# = < i N

"en !u N < "en !u N I

Da!- 4n m'su!a 4n ca!e $o( I N $o( < T = < $o( <- ambe$e #a$o!i sun

iden ice.

Da! se "oa e mai meniona c' 4n nici un caz "o !i#e e 4n (ene!a$ !a"o! u$ din !e senzaie cu !a"oa! e$e din !e #a$o!i$e de s imu$a!e fundamen a$e co!es"unz' oa!e. Aces $uc!u a! necesi a 4n uni 'i fundamen a$e ca!e

ca!e nu es e- 4n (ene!a$- a a#u $oc a!e a unci c>nd cau ' "en !u , ' es e o!ice nume!e. Cu oa e aces ea- !e$aia s"ecifica de e(a$i a e nu se $imi eaz' $a aces caz "a! icu$a! #a$o!i$e s imu$ fundamen a$ < i I- aces caz- mai de(!ab' doa! o s"ecia$ i deosebi de e2ce$en a un num'! infini de cazu!i simi$a!e. Co!es"unde 4n (ene!a$ $a o!ice #a$o!i da e deasu"!a "unc u$ui ca!dina$ un e(a$ sub "unc u$ ca!dina$- i in#e!s- i 4n (ene!a$ (!ei aici !a"o! u$ din !e #a$o!i$e de s imu$a!e fundamen a$e cu meciu$ #a$o!i senzaie- as fe$ 4nc> s' fieca!e !ebuie numi #a$o!i$e $o! #a$o!i$e s imu$a!e fundamen a$e co!es"unz' oa!e co!es"unz' oa!e i- 4n s"ecia$-

cu +, , face !efe!i!e. Ea a!e un in e!es de a de e!mina !e$aii$e $o!- ca fiind dou' in ensi 'i $a ca!e un s imu$ da Wuan um ofe!' aceeai "e!fo!man' senzaie a unci c>nd es e a"$ica $a aces e in ensi 'i de dis !ibuie co!es"unz' oa!e. 8ai de"a! e 4n afa!' i ce$e dou' #a$o!i dife!' de $a Ca!dina$- cea mai mic' es e de "e!fo!man' a cuan umu$ui aces o! in ensi 'i. Se a"!eciaz' Ca!dina$u$ ambe$e #a$o!i co!es"unz' oa!e #in 4m"!eun' 4n !3un ace$ai ma2im. De!i#a!ea de condiii$e de ca!e es e- aceas a es eC Dac' + i , #a$o!i$e de s imu$a!e i co!es"unz' oa!e , " sun sen imen e$e asocia e- aa c' a#em

Da!- 4n m'su!a 4n ca!e = $o( + - '= $o( , - !ezu$ '

Dac' am acum

i subs i ui!en ,n "en !u + din ecuaia "!eceden '- obinem nN n $o( , N $o( n, $o( , n N $o( n, , n = n, , n- . = n = n- .: $o( , N $o( n

+ = n, = Gene!a$ ('si du"' de!i#a!ea an e!io! "en !u #a$o!i$e de s imu$a!e co!es"unz' oa!eu!m>nd ciuda - echi#a$en 4n !e e$e- 4n $oc de !e$aiiC +SN,2

din ca!e- dac' se

con inu'- du"' de e!mina!ea + i , f$u2u!iC

Es e- "!in u!ma!e- o!ice !a"o! de a!bi !a! , 4n ca!e in ensi 'i$e de s imu$a!e co!es"unz' oa!e !ebuie s' fie dis"onibi$e- as fe$ 4nc> s' "u ei me!(e $a ecuaii$e an e!ioa!e- in ensi 'i$e co!es"unz' oa!e +, , se af$a- uni a ea de s imu$a!e a "!a(u$uiuni a ea de senzaie es e a!bi !a!'. 8ai ;os es e un mic- ca$cu$a ' 4n confo!mi a e cu aces e fo!mu$e- de mas'- de $a a doua "a(ina sa de #a$o!i$e de "o en a a$e "!imei "a(ini sun defa$ca e 4n #a$o!i nume!ice. &. && n . < A I E .B e << AAQ< IIQA EEQI + e <. AX I.QA EP , + <.F./ IBBB E.0D DAEB FIFF , <.F./ <BBB B..FA< B..E/< B..I0E B..<0. .BI/

.B .B Q 0 .B . Q 0 .<-0<
00

.BB .BB .BB Q .BB . Q00 .BI-/

Se "oa e obse!#a din aces abe$- c'- cu c> in ensi a ea unei c!e e!i de s imu$a!e co!es"unz' oa!e- cu a > mai s$ab es e a$ u$- ca!e menine echi$ib!u$ se 4n ace$ai sens "u e!ea !e$a i#' as fe$ 4nc> - de e2em"$u- un s imu$- ca!e .BI./ o!i "!a(u$- un s imu$ co!es"unde fa" u$ui c' doa! .BI/ de o!i #a$oa!ea de "!a(- adic' . Q .BB a es e u$ imu$i sun obinu e cu ace$ai s imu$ Wuan um ace$ai !ea$iza!ea senzaie a unci c>nd es e u i$iza 4n aces sau c' "u e!ea de !'s">ndi!ea dem(emK7e s imu$u$ui 4n$ocui "ie!de!ea in ensi 'ii sa$e. De asemenea- "en !u aces $uc!u- fo!mu$e$e de dis !ibuie mai >!ziu de senzaie 4n o!ice a$ fe$ ne #a duce 4na"oi. Se "oa e obse!#a acum c' #a$o!i$e s imu$ fundamen a$ co!es"unz' o! < i I#a$oa!ea ca!dina$ e au des u$ de mu$ $a mi;$oc- i 4n !e ca!e !'m>ne a"!oa"e cons an - de e2em"$u- senzaie i de s imu$a!e a dez#o$ a !eci"!oc semnifica i# 4n "!o"o!ie- 4n ace$ai im"- sin(u!ii ca!e sun 4n nume!e 4n !e(i e2"!im' fa" u$ c' aces ea "!ezin ' ce$e mai sim"$e condiii "osibi$e 4n num'! "a! de "!a(u!i .- i cea de

sus de dou' o!i i "' !a u$ de ;os. Deci- a#ei o dis incie ma ema ic "!esus de oa e ce$e$a$ e- ca!e coincide cu sensu$ s'u ade#'!a - a unci- un in e!#a$ de im"o! an' secunda!' $>n(' in e!#a$u$ "!inci"a$ 4n !e "unc u$ de "!a( i "unc ca!dina$ de$imi a in e!#a$u$ "!o(!es conside!abi$ "!o"o!iona$' de s imu$ si senza ie- ca!e a! "u ea fi numi in e!#a$u$ ca!dina$ - o ui do!ii s' a"e$ai c' in e!#a$u$ fundamen a$. Dac' cine#a e2amineaz' dimensiunea medie de senzaie 4n aces e dou' in e!#a$e ma!i- aces a #a fi ('si 4n i"o eza din #a$oa!ea ca!dina$' a senza ia ca o uni a e- ca senza ia medie de Fundamen$a$in e!#a$$s N B.ADF//- dec> c' de ca!dina$ in e!#a$ na A ;u!na$u$. < 3 . N ..BF0II. Senzaia medie . se obine "en !u in e!#a$u$ de "!a( $a #a$o!i fundamen a$ de s imu$a!e e< - ia! e2"!esia (ene!a$' "en !u media unei senzaii 4n in e!#a$u$ de #a$o!i fundamen a$e s imu$a!e + $a , es e . Va$oa!ea medie de senzaie 4n in e!#a$u$ din !e dou' #a$o!i de s imu$a!e 8, 9 i anume- cu condiia k N .- b = .- "!in

ca!e #a$oa!e "!in in e(!a!e conduce $a "!e#ede!i$e de mai sus- sun "!ezen a e. Pe "a(ina a doua a abe$u$ui =de mai sus: es e- 4n afa!' de !ecu"$a!e ca #a$o!i ad'u(a e senzaie de .-E i <.F./A- se!ia de senzaii "!ezen a ca o dife!en' a!i me ic' cu un. Se #ede c'3i co!es"unde o (eome !ice #a$o!i s imu$u$ de fieca!e #a$oa!e de s imu$ succesi#e din 4nmu$i!ea an e!io! de c' !e e2"onen e N <.F./A a"a!en . Aces !ezu$ a a a"a! enen' a$ a!i me ice i se!ia (eome !ic' senzaie se!ie s imu$ nu es e $e(a ' de uni 'i$e "a! icu$a!e a$ese aici- da!- 4n (ene!a$- co!es"unde fieca!e se!ie de senzaii a!i me ic'- cu a$ e uni 'i i a$ e dife!enia$' (eome !ic' a #a$o!i$o! de s imu$a!e. i c' e2"onen u$ es e o se!ie senzaie cu dife!ena . es e 4n (ene!a$ ace$eai cu #a$o!i$e de s imu$a!e fundamen a$e- 4n ca!e es e uni a ea de senzaie 4n cazu$ abe$u$ui nos !u I, 4n o!ice a$ ' dife!en'- da! e(a$a cu "u e!ea #a$o!ii s imu$ fundamen a$ ca!e es e indica ' de dife!ena #a fi. Deci- a#ei $a masa noas !' "en !u se!ia de senza ii .-A-E ...- 4n cazu$ 4n ca!e dife!ena es e <- o se!ie (eome !ic' de s imu$i cu e2"onen e < . Aceas a es e fo!mu$a de m'su!a!e 4nc' sub o fo!m' uo! dife!i '- as fe$ cum es e s abi$i 4n "!ea$abi$ de c' !e conside!en u$ c' s imu$ ca un "!a( de "'!i e(a$e b i a acumu$'!i$o! "ozi i#e sau ne(a i#e de $a- in func ie de s imu$ deasu"!a sau sub "!a(u!i$e es e - A se #edea- de e2em"$u- cons >nd N b O o "o fi se a e as fe$ 4nc> fo!mu$a de m'su!a!e se !ansfo!m' 4n !3 .

Aceas a !idic' es e o funcie a !a"o! u$ui- ca!e a!e $a c!e e!ea "!a(u$ui de "!a(u$- 4n im" ce fo!ma an e!ioa!' da ca o funcie a !a"o! u$ui- ca!e a!e s imu$u$ da de "!a(u$. Fo!ma ac ua$' a"a!e de!i#a cu uu!in' u!m' oa!e$e !ezu$ a e. A > a im" c> s imu$u$ de"'e e "!a(u$ foa! e mic- deci es e o f!aciune foa! e mic- suficien de mici "en !u c' "o ene$e mai ma!i fa' de "!imu$ ne($i;abi$- "o i sa e duci $a Ca"e..I "en !u $o( subs i u M , unde M es e modu$u$. Ce o senzaies andu!i i se !idic'. Cu fie ne($i;a - as fe$

a > a im" c> aces a es e foa! e s$ab- 4n !a"o! u!i di!ec e de oa e aces ea- 4n cazu$ 4n ca!e s imu$u$ a > de ma!e 4nc> o s'

4nc> c!e e senzaia "!o"o!iona$e cu $o( N $o( a - $o( b - i es e 4n ce$e din u!m' a > de ma!e 4nc> $o( b #s ;u!na$ "nne($i;abi$- c!e e "!o"o!iona$ cu $o( o, i es e inde"enden de "!a(u!i$e. 8odu$ 4n ca!e du"' fo!mu$a m'su!a!e cu 5achs ume s imu$u$ui c!e e senzaia "oa e fi uo! !e"!ezen a e (!afic "!in cu!ba $o(a!i mic' "!in !e"!ezen a!ea m'!imea s imu$u$ui de abscise- #a$o!i$e co!es"unz' oa!e a$e senzaie "!in ea da e "e!sona$e "e!"endicu$a!e.

((. 8nsu"area senzaii. ,Es e de o im"o! an' fundamen a$' "en !u cazu$ 4n ca!e un s imu$i "e o anumi ' "unc e- o c!e e!e a!e $oc- as fe$ 4nc> as fe$ in ensi a ea de s imu$a!e i senzaie es e c!escu - "en !u a se dis in(e de $a cazu$ 4n ca!e c!e e!ea de s imu$ cade "e a$ e senzaiei disc!e e de aces "unc - as fe$ num'!u$ de "unc e i!i a e i sensibi$es abi$e e e2 inde!ea s imu$a!e i senzaie es e c!escu . Ca i 4n Sec. .D obse!#a doa! "!imu$ caz se "!oduce di!ec sub fo!mu$a de m'su!a!e- ca es e !e$e#an ' 4n mod di!ec numai $a de"endena "e!ce"iei in ensi a ea s imu$u$ui- da! nimic nu 4m"iedic' ce din fo!mu$a de m'su!a!e "en !u "unc e$e indi#idua$e de "u e!ea de i!i a!e a aces o!a u!meaz'- !ezuma 4n sume i "en !u a com"a!a aces e o a$u!i. Nimeni nu #a $ua decen'- a unci c>nd !e ina es e i$umina unifo!m- "en !u a s"une c' 4n !ea(a !e inei es e de dou' o!i $a fe$ de mu$ senza ia ca fieca!e din !e !e"!ize sa$e- i a unci c>nd un sune unifo!m sufe!i de un anumi im" =i conce"u cu sensibi$i a e cons an ': es e c' es e "e!ce"u ' ca dou' o!i mai mu$ 4n ;um' a ea o im"u$. Deci $e a!e cu "!i#i!e $a e2 inde!ea s"aia$' sau em"o!a$'- "!in ca!e un s imu$ i senzaia !ezu$ a ' !ezi im" de #o!bi!e sen imen de ma!i i mici sume senzaie- i as fe$ s' se com"a!e 4n !e e$e 4n funcie de m'!imea $o!. Pen !u concizie- am "u ea dife!i o a$u!i s"aiu i sume de "e!ce"ie im"- du"' cum ne3am !ezuma sen imen u$ de dife!i e "unc e 4n s"aiu sau im" de "unc e.

.:

Re#izui!ea ".. ./F ff

Sub3"unc e- s"aiu sau de im" de "unc e =momen e: am 4ne$es fo$(ends "es e o f'!' "unc e ma ema ice- da!- 4n (ene!a$- de s"aiu sau de im" =e$emen e e(a$e ima(ina!e sau 4n funcie de m'!imea $o! !e$a i#' 4n con $ua e:- as fe$ 4nc> con !ibuia senzaie c' "!in in e!mediu$ $o! consumabi$e efec "!in aces a s imu$- a! "u ea fi conside!a ' de in ensi a e cons an ' "en !u fieca!e e$emen ca- cu oa e aces eain ensi 'i$e "en !u dife!i e "unc e "o fi dife!i e. U$ e!io!- c>nd i!i a o anumi ' zon'- de e2em"$u- o anumi ' zon' a !e inei es e i$umina - a unci can i a ea de senzaie- ceea ce a#em- ca suma senzaii ca!e dau "unc e$e indi#idua$e sau e$emen e$e de su"!afa' a$e "'!ii i$umina e 4n aces fo!ma aceas ' sum' senzaie da! nu de suma o a$' de ca!e acioneaz' 4n aceas ' "a! e a s imu$u$ui $umin' "!in in e!mediu$ fo!mu$ei $o(a!i mic' de m'su!a!e ca un 4n !e( "en !u a ca$cu$a- da! ca$cu$u$ "en !u fieca!e "unc =e$emen de: $a "u e!ea de i!i a!e sa$e mai a$es "en !u a face- i a"oi s' ia suma de ceea ce indi#idu$ "unc e sau e$emen e se a"$ic'. 6n mod asem'n' o!- c>nd a fos 4n !eba c> de mu$ de o senza ie de unu$ a a#u de ce#a im"- aa c' #a !ebui s' ia suma de senza ii$e "e ca!e unu$ $e3a a#u 4n im"u$ oa e "'!i$e indi#idua$e a$e aces ui im"- ia! aceas ' sum' nu es e $a fe$ de "o !i#i "en !u a fo!mu$a noas !' de m'su!a!e funcie de suma s imu$i$o! !ebuie s' fie ca$cu$a e- ca!e au aciona 4n im"u$ 4n o aces im"- da! aceas a #a fi "en !u o!ice momen sau c$i"'- ca!e es e- o "a! e a > de "uin im" acea senzaie "o fi #izua$iza e 4n ea ca cons an - in ensi a ea senzaiei 4n e2"une!ea cu!en ' i !ebuie s' fie ca$cu$a e de $a ince"u u$ "e!sis en du"'3efec de s imu$a!e i de aces ea "en !u a $ua suma de oa e momen e$e indi#idua$e. Dife!ena- 4n funcie de c!e e!ea de o i!i a!e s imu$ da de "unc e =e$emen e: c!e e sau scade "e noi "unc e de funciona!e- 4n confo!mi a e cu ce$e de mai sus- de asemenea- c' "!imu$ caz- es e c!e e!ea de s imu$ "en !u a fi ad'u(a e $a s imu$ii sub %o(a!i hmuszeichen- 4n a$ doi$ea !>nd- 4n cazu$ 4n ca!e $o(a!i mu$ c!e e!ii $o(a!i mu$ui ad'u(a s imu$ es e de a a#ea !ezu$ a u$ de c!e e!ea senzaiei. 6n aces caz- cu oa e aces ea- "!ob$ema "oa e fi !idica ' dac'- 4n cazu$ 4n ca!e mai mu$ e "unc e sun s imu$a e 4m"!eun'- senzaia c' d' o!icine es e cu ade#'!a de e!mina ' 4nc' 4n ace$ai mod ca o funcie a s imu$u$ui- ca a unci c>nd o "e!soan' es e i!i a "en !u ei 4nii. Da! s' "!esu"unem- de conec a!e mai mu$ e "unc e es e sun de o inf$uen' asu"!a modu$ui 4n ca!e fieca!e indi#id sen imen e$e $ui- deci aces $uc!u nu a! fi !idica a2ioma c' suma senza ia ca!e aco!da oa e "unc e$e a$e ca!o! de "$us- ca!e "e!mi e indi#idu$ui s' a fos ('si - a! "u ea a"'!ea numai 4n !eba!ea dac' fieca!e indi#id es e o senzaie mai mic' sau mai ma!e a unci c>nd conec ai mai mu$ e "unc e i!i a dec> 4n $e(' u!' mai "uin $a fe$ de mu$ i!i a . Aces a a! fi aceas ' si uaie- 4n cazu$ 4n ca!e e$ a! a#ea $oc- da! au cu "!i#i!e $a no!me$e (ene!a$e de "$us de senza ie nici o inf$uen'- ci doa! modifica dimensiunea e$emen e$o! "$us E$$en. C'ci fo!mu$e$e noas !e nu se bazeze "e e2"e!iene$e $a "unc e$e indi#idua$e- ci "e cone2iuni de $a ce$e ca!e nu se "oa e "!esu"une c' fo!ma fo!mu$e$e noas !e #o! modifica "!in conec a!ea "unc e- ci doa! ca cons an e$e aces a "oa e fi modifica "!in

aceas a@ i aco$o- cu oa e aces ea- !'m>ne o ches iune de anche ' #ii o!- c> de de"a! e aces a a fos cazu$- i ce inf$uen' e2"e!imen a de cons an e$e. Cons an a b a! "u ea fi #a!iabi$ 4n funcie de dimensiunea unei zone i!i a - a unci aceas a #a!iabi$i a e a! !ebui s' in' con de 4nsuma!ea- !e(u$i$e de suma!e- da! !'m>n $a fe$ 4n a$ e "!i#ine. 8' 4n o!c $a ea 4n #ii o!- da! acum face abs !acie de aceas ' "osibi$i a e. Sensa ion sume ca!e dife!' 4n funcie de e2 inde!ea i in ensi a ea emoii$o! coninu e 4n e$e- o ui o com"a!aie can i a i#' sun - indife!en de aceas ' dife!en' deosebi - ca"abi$. De fa" - a fos iniia$ doa! un e$emen din !3un anumi e2 ensie da cu o anumi ' in ensi a e de s imu$a!e- as fe$ 4nc> o dimensiune de ansamb$u a senzaiei #a de"inde- aces ea sun em ca"abi$i de a !e"!oduce "e $a!( 4n !3o si uaie da ' es e acum foa! e fa" ca!e $e c!e e num'!u$ de e$emen e aa i!i a e $a fe$ de in ense "!in fa" u$ c' sun em conso$ida!ea f'!' c!e e!ea num'!u$ui de e$emen e a$e in ensi 'ii i!i a!e- i "oa e $a una i cea$a$ ' di!ecie iniia$ da 4n ace$eai condiii !e"!odus com"a!a i# can i a i#- 4n cazu$ 4n ca!e !e"!oduce!ea es e de;a a > dac' es e f'cu ' 4n !3un sens dife!i . As fe$ 4nc> s' "u em e2 inde un cub- ca!e es e "e "'m>n - 4n !3un sens o!izon a$ i 4n sens #e! ica$- i "en !u a ('si ecuaii de dimensiuni 4n !e doi "i$oni as fe$ su"o! a eindife!en c' sun 4n di!ecii com"$e dife!i e- as fe$ 4nc> aces ea s' nu $asa su"!a"un 4n funcie de aces e di!ecii dife!i e . Un as"ec foa! e im"o! an "e ca!e !ebuie s' ia 4n 4nsum'!i$e- es e u!m' oa!eaC 6n funcie de un "unc de c!e e!e a c!e e de s imu$a!e "en !u s imu$i da "es e "!a(u$- sau "!in "!i#a!ea de s imu$ scade sub ea- sen imen u$ es e "ozi i#- con ien sau ne(a i#- incon ien - i a#em me!eu "u! i sim"$u o senzaie "ozi i#' sau ne(a i#' !ezu$ a . Da! 4n cazu$ 4n ca!e o ma;o!i a e de "unc e sensibi$e disc!e e "es e "!a(u$d>nd as fe$ o sum' sen imen "ozi i#- o ma;o!i a e dife!i ' de aces e "unc e sub "!a(u$ $oc- ofe!ind as fe$ o sum' senzaie ne(a i#'- sen imen u$ "ozi i# nu es e diminua de cei as fe$- da! es e 4n "$us fa' de ne(a i# a con inua - ne(a i# nu se !a(e de $a "ozi i# $a- i nu es e com"ensa ' de "ozi i#- i c' a#em a > sen imen e "ozi i#e i ne(a i#e"en !u a aduce 4n echi$ib!u i con !a3dec$a!aie 4m"o !i#a unu$ "e a$ u$- da! nu ad'u(a a$(eb!ic sau aduc>nd concediu de $a unu$ de a$ u$- "en !u a !e"!ezen a s a u$ 4n ansamb$u$ s'u co!ec senzaie. Aici se af$' nici o f!ac u!' a consecina ma ema ic'- ci mai de(!ab' !e$aia an e!ioa!' "oa e fi foa! e bun $a oa e caz ana$o( de o cu!b' e2"$ica !e"!ezen a!ea $o! ma ema ic a!a ' aceeai. 6n !3o e$i"s'- ca!e a cons !ui "e "a! ea de abscisei "ozi i#e o!dona ei "ozi i#e um"$e un s"aiu "ozi i# de !e"!ezen a!e ma ema ic'- cons !ui de mai ;os doa! ca un s"aiu ne(a i#- sau mai "!ecis- m'su!' o!i$e "!in ca!e ne masu!am ambe$e came!e- obine semn ma ema ic o"us. 6m"!eun'- aces e dou' s"aii a$(eb!ic#om obine o sum' e(a$' cu ze!o. Da! aces ea "$us a$(eb!ic nu 4nseamn' nimic. T!ebuie s' 4ne$e(em mai de(!ab' s"aiu$ "ozi i# i ne(a i#- mai a$es "en !u c' e$e sun de e!mina e "!in coo!doneaz' co!es"und $a dife!i e "unc e. Doa! aa !ebuie sume$e "ozi i#e i ne(a i#e de sen imen - ca!e sun din cauza senza ii co!es"und $a dife!i e "unc e- s"ecia$ conce"u . 6n aces !ebuie s' fo!meze sume "en !u ei un sen imen de subs"a ii$o! "ozi i#e a$e e$i"sei 4n sine- i subs"a ii$o! ne(a i#e. i as fe$

ea a!e- de asemenea- un sen imen de a !ezuma sen imen e$e de "unc e cu "ozi i#e i ce$e cu #a$o!i ne(a i#e "en !u ei 4nii. Pe scu! - "u ei #edea suma a$(eb!ic' a sen imen e$o! "ozi i#e i ne(a i#e- ca!e ofe!' dife!i e "'!i a$e unui o!(an s imu$a - nu se conside!' ca o m'su!' din #a$oa!ea o a$' de senzaie con ien c' aces a ofe!'- ia! semnu$ aces ei sume a$(eb!ice "en !u (u#e!nu$ a s '!ii de con ien'- "!in aces o!(an es e "!odusC da! !ebuie dife!i dec> 4n cazu$ 4n ca!e suma s imu$i$o! c!ede 4n(!'m'di $a ace$ai "unc - 4n s"ecia$ aduna #a$o!i$e "ozi i#e i ne(a i#e #a$o!i$e incon ien e con ien e ca!e fac "a! e din "unc e$e indi#idua$e. 6n caz con !a!- s3a! ob ine !ezu$ a u$ absu!d c' nimic nu a fos simi cu un o!(an- ca!e a simi foa! e mu$ cu o "a! e- cu oa e aces ea- a fos ad>ncimea adec#a ' sub "!a(u$ cu a$ e "'!i. Des u$ de ace$ai $uc!u es e #a$abi$ i "en !u 4nsuma!e a sen imen e$o! ca!e au a#u $oc 4n !3o anumi ' "e!ioad'. Suma de senzaie con ien ' de fa" u$ c' a a#u $oc 4n im"u$ o "a! e din im" es e de a de e!mina "en !u sine- i nu suma de senzaie incon ien ca!e a a#u $oc 4n im"u$ a$ ' "a! e- aduce $a o deduce!e- da! numai 4n schimbu$ de o "a! e i de com"a!aie. Conside!aii$e "e ca!e $e3am an(a;a aici- nu sun doa! "en !u c$a!i a ea i u i$iza!ea uno! fo!mu$e em"i!ice 4n "sihofizica e2 e!ioa!e sun de o im"o! an' (ene!a$'- da! #a a!' a- de asemenea- s' fie foa! e im"o! an ca $a conce"ie con#in(' oa!e a !e$aii$o! de "sihofizica in e!ioa!e i de a fo$osi 4n e2"e!imen e- "en !u a cons !ui senzaii e$emen a!e- a se #edea. 6mi amin esc "!e$imina! 4n na u!'- u!m' oa!e$eC somn i #e(he de"inde e!en comun "e o osci$aie mai ma!e a fo!ei de #ia' de mic'!i$e noas !e "siho3fizice. Pu em "!oduce suma con iinei de <I de o!e nu se de e!mina as fe$ c' aducem #a$o!i$e cons iin ei ne(a i#e- in im"u$ somnu$ui de $a "ozi i# 4n im"u$ de #e(he deduse- sau de a $ua suma a$(eb!ic' a ce$o! dou'- da! de fieca!e da ' a fos 4n mod de$ibe!a !'m>ne con ien - i 4n cazu$ 4n ca!e a > de mu$ incon ien' de un a$ im" a! fi s' a !ibuie. 8ai mu$ dec> "!obabi$ de"inde si de fieca!e senzaie s"ecia$ 4n o!ice osci$aii foa! e mici de ac i#i a e "sihofizic'. 6n cazu$ 4n ca!e fa" u$ de a "!a(u$ui #a!iaz' 4n e$emen a!e- aces e osci$aii "o doa! 4n im"u$ o "a! e din im" "es e "!a(u$ de a fi <: - deoa!ece #i eza $o! coboa!' "e!iodic $a ze!o. &ndife!en de conside!aii$e an e!ioa!e- s3a! "u ea obine acum ideea- !ezu$ a u$ con iinei "oa e fi da de suma a$(eb!ic' a con !ibuii$o! senzaie "ozi i#e "es e "!a(u$ i ne(a i#e sub "!a(u$ de cazu$ 4n ca!e a! fi- "!obabi$- foa! e sc'zu ' sau ze!o. Numai aces $uc!u nu es e admisibi$'C da! numai con !ibuii$e "ozi i#e #in de con iin' 4n conside!a!e- i c'de!ea ne(a i# "en !u cons iin a de uo!- #a$o!i$e con ien e a"!o"ia e- da! "en !u c' nu a#em nici o con iin' 6n !e im"- unu$ $a a$ u$- 4n !3un mod simi$a!- "!ecum i $a faa $ocu$ui o!b a$ ochiu$ui "!o#oac' nici o 4n !e!u"e!e 4n con inui a ea senzaie #izua$' s"aia$e.
<:

Aces $uc!u es e #a$abi$ ce$ "uin "en !u osci$aii $inia!e (ene!a$e- da! chia! i "en !u #ib!a ii de o!ice fe$- 4n cazu$ 4n ca!e aceas a a! !ebui s' acioneze ca un a$ doi$ea #i eze de o!dinu$ 4n >i 4n con !a!iu$.

6n con inua!e dau u!m' oa!e$e fo!mu$e em"i!ice de senzaie "en !u o "$u!a$i a e de "unc e i!i a e ca!e sun comune $a o a$u!i s"aiu i sume de im"- cu condiia ca con !ibuia senzaie de fieca!e "unc es e de e!mina de dimensiunea confo!m fo!mu$ei noas !e de m'su!a!e. Fi senzaii$e a fi !ezuma ' ', ', "," ... ca!e !es"e9 i# ca!e acioneaz' 4n dife!i e "unc e s imu$i ', G- "," ... s' a"a!in'. 6n cazu$ 4n ca!e "unc e$e "e ca!e aces e s imu$i acioneaz'- "o a#ea sensibi$i a e dife!i e- $e3am s abi$i "!a(u!i b ', b ", b", "... a"a!ine. No >nd acum ' O '' O G-G ... scu! cu , deci a#em

U$ e!io!- suma senzaie com"a!' - ca!e es e cauza a de i!i a!e a ma;o!i 'ii dife!i e "unc e- cu senzaia de = k $o( doa! un as fe$ de "unc de se a!e N di ambe$e sun e(a$e dac' #a$oa!ea s imu$ fundamen a$' a unui "unc es e e(a$' cu "!odusu$ din !e #a$o!i$e fundamen a$e a$e dife!i e$o! "unc e de s imu$a!e. O consecin' !ema!cabi$' a aces ei fo!mu$e es e c'- 4n cazu$ 4n ca!e mai mu$ e "unc e sun s imu$a e 4n mod dife!i de sensibi$i a e dife!i e- sum' senzaie nu se schimb' a unci c>nd s imu$ii sun in#e!sa e $a "unc e$e de sensibi$i a e dife!i e a!bi !a!- sau in#e!sa sensibi$i a ea $a di#e!i s imu$i. Es e media (eome !ic' a #a$o!i$o! de s imu$a!e fundamen a$e a$e dife!i e$o! "unc e- ia! num'!u$ n, a unci N i fo!mu$a sum' "oa e fi sc!is' N k $o( N nk $o( - ca!e es e cauza a de i!i a!e a unui sin(u!

4n confo!mi a e cu ca!e o a$u$ senzaie de n a!bi !a! i!i a i o!ice a$ e "unc e sensibi$e es e a > de ma!e ca a unci c>nd oa e n "unc e a! fi i!i a cu media (eome !ic' a #a$o!i$o! fundamen a$e a$e dife!i e$o! "unc e de s imu$a!e.

&n (ene!a$- "u em 4n funcie de mediana sau senzaia medie- $a o mu$ i udine de "unc e dife!i i!i a e fe$ ca ace$e 4n !eb'!i ca!e- 4n cazu$ 4n ca!e oa e "unc e$e zu9Kme asemenea- aceeai sum' a! fi- ca una 4n sum' de di#e!se i!i a!ea de#ine $a fe$. Aceas ' senzaie medie obinu ' c>nd n "unc e i!i a a unci c>nd suma e2"!esia de mai sus cu n di#iza - ca!e "o fi ('si e . U$ e!io!- media a!i me ic' a unui anumi senzaie co!es"unde mediei (eome !ice a s imu$i$o! fundamen a$e asocia e 4n confo!mi a e cu fo!mu$a de m'su!a!e. P>n' 4n "!ezen - a#em un num'! fini de "unc e necesa!e- da! aceas a es e o 4nsuma!e "en !u "e!ioade $un(i de im" sau su"!afee sensibi$e- #om face 4n (ene!a$4n cazu$ 4n ca!e s imu$u$ de in ensi a e #a!iabi$ a"$ica - de fieca!e da ' sau s"aiu e$emen de mic cu "u e!e aco$o 4n ca$i a e de s imu$ 4nc'!ca ' T!ebuie s' ne (>ndim i s' c> i(e suma de senzaie "!in 4nsuma!ea infini ezima$ de senza ii "a!ia$e ca!e fac "a! e din aces e efec e de s imu$a!e "a!ia$e- A: - dac' $u'm 4n conside!a!e im" i m'su!' s"aia$'- 4n ace$ai im"- i3a e2"!ima "!in fo!mu$a

unde dt e$emen u$ im"- ds e$emen u$ de s"aiu e2"!im'. . 4n funcie de t i s !e"!ezin '. A! !ebui s' b fi #a!iabi$- as fe$ 4nc> schimba!ea de "oa e b a fi !ansfe!a e. &n e(!a!ea aceas ' fo!mu$' !ebuie s' se fac' 4n $imi e$e "en !u ca!e o cau ' suma senzaie- s i t sun "en !u a se !efe!i $a uni 'i$e $o!- i s' fie conside!a e ca o uni a e de sume senzaie ce uni a ea de s i i o uni a e a!bi !a!' de a"$ic'.
A:

Nu se con es '- cu oa e aces ea- doa! cu o ana$iz' simi$a!'- ca i cu 4nsuma!ea infini ezima$ de a !acii$e "'!i a$e unui o!(anism "o a#ea $oc 4n sis eme a omizai.

Ce$ mai sim"$u caz- ca!e #ine 4n conside!a!e aici- es e aceea 4n ca!e un s imu$ unifo!m "'s !>nd 4n ace$ai im" Fo! sensibi$i a e echi#a$en cu un momen da sau 4n !3o da ac e de e2"ansiune. A unci !ebuie doa! ca sum' senzaie de im" t sau e2 inde!e s kt ;u!na$ sau ks $o(

i $u>nd 4n conside!a!e s i t de3a $un(u$ ne' $o( unde t i s sun num'!a e de $a ze!o. U!m' o!u$ caz sim"$u s3a! "u ea ('si ca un e2em"$u dec$a!a ie $oc aici- cu oa e c'

eu nu iu s' fac' o anumi ' u i$iza!e a aces uia "en !u acum. Es e cazu$ 4n ca!e un s imu$ =efec u$ de s imu$a!e: c!e e "!o"o!iona$ cu im"u$ sau e2 inde!e s"aia$' a unui anumi "unc de "e. Cum #a im"u$ sau suma s"aia$' a senza ia ca e$ s' fie aco!da 4n decu!su$ unui anumi im" sau $a dis an' s"aia$'- se com"o! aR 6n inde!ea em"o!a$' sau s"aia$' de $a "unc u$ 4n ca!e s imu$u$ es e de ze!ofie!bin e + - i a im"u$su$ui de $a dis an' + de $a "unc e$e de "$eca!e es e p+, unde p es e o cons an '.A"oi- a#em de a !ezuma senzaia 4n in e!#a$u$ de $a + N 2 $a + = 3 "en !u a de e!mina- se a!ea de k N . , b N .C

N 3 =$o( p3 3 .: 3 B =$o( p2 3 .: sau a unci c>nd se u i$izeaz' o es e num'!u$ de baz' de $o(a!i mi a"$ica e- desemna "!in "!ezen a dimensiunea s imu$- "en !u ca!e senzaia de un "unc se a $a . =a se #edea seciunea .D "en !u:

i #om 4m"'!i aceas ' e2"!esie cu 3 3 B, se ob ine senza ia medie 4n in e!#a$u$ 3 3 2. Acum- cu o dis !ibuie unifo!m' a in ensi 'ii unui s imu$ es e . senzaia sum' 4n in e!#a$e 3 3 2 N = 3 3 2) $o( . . Deci- "en !u in ensi a ea s imu$ . "en !u a ('si c' cu dis !ibuie unifo!m' 4n in e!#a$e$e d' aceeai sum' senzaie- ca in ensi a e !8, a#em dou' #a$o!i an e!ioa!e se a e(a$ cu ceea ce aceas ' #a$oa!e . sun

6n a"$ica!ea aces o! fo!mu$e a! !ebui s' fie $ua ' 4n conside!a!e c'- dac' am #!u s' ia suma senzaie de "unc e$e 4n ca!e s imu$ es e ze!o- adic'- 2 #!u s' "un' $a ze!o- 4n im" ce #a$oa!ea 3, $a ca!e ne (>ndim $a a !a(e!ea c!e e!e deasu"!a annKhmen "!a(noi- a > #a$o!i ne(a i#e i "ozi i#e- con ien e i incon ien e de senzaie- unii 4n suma s3a! fi obinu - ca!e a! da nici o indicaie de suma #a$o!i$o! con ien e- 4n s"ecia$. P!in u!ma!e- a#em de a 4m"'! 'i suma senzaie 4n dou' "'!i- una incon ien ' a 2 N B i 3 N .- 4n cazu$ 4n ca!e- "!a( N % es e s abi$i - i o con ien ' de $a 2 N . $a un #a$o!i a!bi !a!e a$e 3, 4n ca!e ne3am- de asemenea- "oa e sin(u! o!ice in e!#a$e- "!in 2 V Se .. De $a uni a ea de e2"ansiune es e a!bi !a!'- as fe$ 4nc> s' "u em 4nc> N .- s imu$u$ din #a$o!i$e nu$e !ece "!in ca!e s' "!a(u!i .- as fe$ p N .- ia! #a$o!i$e 3 i 2 - 4n ace$ai im" $imi e$e di$a '!i$e i can i 'i$e de s imu$a!e asocia e 4n !e ca!e se ia sume$e- !es"ec i#. Dac' $u'm suma "!a(u$ui de senzaie $a .- deci a#em p2 N . Noi combina ce$e dou' condiii- es e- de asemenea- 2 N .- i obinem fo!mu$e$e

 N 3 =$o( 3 3 .: O .

P!imu$ es e u i$iza!ea de uni 'i fundamen a$e na u!a$e- 4n cazu$ 4n ca!e uni a ea de senzaie es e si ua $a "unc e$e ca!dina$e- "en !u 3 N e #a$oa!ea N .- adic' a unci c>nd s imu$u$ de $a "!a(u$ de ">n' $a #a$o!i$e ca!dina$e c!e e unifo!m sco"- a!e un e o!i ca a!e ne#oie ma!e de im" sau de $a dis an'- ca $a ze!o "unc e "en !u a se !idica $a "unc e$e de "!a(- as fe$ de o sum' senzaie es e (ene!a - ca!e es e e(a$' cu cea ca!e a! fi obinu 4n cazu$ 4n ca!e =ca . se : in ensi a ea senzaie fo! bes Hnde "unc u$ui ca!dina$ 4n im"u$ =ca un sin(u! se :- du!a a sau dis ana de unifo!m ca!e s imu$ !ebuie s' unifo!m s' se !idice de $a ze!o "unc e $a "!a(u$. A doua fo!mu$' es e un s imu$ ca!e a! face de c' !e ace$ai im" sau dis ana de unifo!m' )es ande $a fe$ca i unifo!m' 4n c!e e!e de $a "unc e$e ca!dina$e s imu$ 4n cu!s de dez#o$ a!e . O mai ma!e (ene!a$i a e i a"$icabi$i a e mai $a!(' a!e so$uia $a u!m' oa!ea sa!cin'. A !acia c!e e nu de $a ze!o- ci de $a o anumi ' #a$oa!e C $a "is a "!o"o!iona$- as fe$ 4nc> - 4n cazu$ 4n ca!e "unc u$ de "$eca!e a$ !aseu$ui es e aco$ounde 4nce"e c!e e!ea "!o"o!iona$'- $ua ' $a sf>!i u$ $iniei + #a$oa!ea C O p+ a!e. Suma de senzaia #a c'u a a"oi 4n aceas ' dis an'. Din momen ce fieca!e #a!iabi$' "oa e fi #izua$iza s imu$ de $a un anumi "unc de "o!ni!e 4n !3o dis an' suficien de mic' dec> 4n aceeai "!o"o!iona$' cu schimba!ea =#ezi ca". .E:- as fe$ c> i(' doa! "!in "!ezen a de $ocu!i de munc' ma!e (ene!a$i a ea. Senzaia es e- 4n (ene!a$ conc$uzie 4n aces caz- 4n !e + N 2 i + N 3 $ua C

sau dac' sun de $a 4nce"u u$ c!e e!ii "!o"o!iona$e- unde 2 N B a!e numai . F'!' a aduce a in(e!e- 4n fo!mu$e$e de aces ca"i o$- dec$inu$ 4n e$emen a!e nu es e "!e#'zu - noi 4n .D Au $ua ca"i o$ "!e$imina! 4n na u!' 4n conside!a!e =din momen ce nu a fos aici "en !u a ca$cu$a a"a!iia de senzaie 4n "unc e$e indi#idua$e sau e$emen e 4n sine "sScho"hSsica$$S- inc$usi# ace$e fo!mu$e "o fi u i$e:- da! aces e fo!mu$e a! !ebui s' se a"$ice chia! dac' un un as fe$ de dec$in a! !ebui s' $i se "e!mi '- $a oa e- i am fi a#u ne#oie doa! de 4n fo!mu$e an e!io! # s' 4n$ocuiasc' 4n sensu$ ca "!imu$ sau a$ doi$ea o!din de #i ez'. 6n !3o 4nsuma!e de aces i" #o! fi discu a e 4n !3un ca"i o$ u$ e!io!.

((I. In$icatori $e $istri0uie $e senzaie.

Aceeai can i a e de $umin' s' se concen !eze "e c> e#a "unc e de $a ni#e$u$ !e inei sau !'s">ndi e "e o su"!afa' mai ma!e de ace$ai $uc!u- s' fie dis !ibui ' unifo!m sau neunifo!m- i se "o !a(e une$e !ezu$ a e nu nein e!esan e des"!e aces e condiii "!edominan e de fo!mu$e$e noas !e e$abo!a e an e!io!- ca!e chia! o (ene!a$iza!e sun ca"abi$i de a a$ e domenii@ de a$ fe$ doa! "a!ia$ sub a$ e fo!me u!m'!i e 4na"oi $a !ezu$ a e $a ca!e a#em $ua!ea 4n conside!a!e a #a$o!i$o! din .0 Ca"i o$ a condus.

6n m'su!a 4n ca!e se !efe!' $a senzaia #izua$'- "!emise$e sun f'cu e- .: c' num'!u$ mai ma!e sau mai mic de "unc e !e iniene f'cu e de $umin' i- "!in u!ma!e- de asemenea- m'!imea unui chi" $umina cu "!i#i!e $a aceas a nici un efec asu"!a in ensi 'ii sen imen ca!e ne d' fieca!e "unc - e2 e!io!- <: c' "unc e$e !e iniene- "e ca!e "!o$ife!a!ea 4n schimb- au aceeai sensibi$i a e. Ambe$e i"o eze nu sun cu si(u!an' s !ic co!ec e- sau de a nu !ea$iza 4n se#e!i a eda! "o fi conside!a e- 4n mu$ e cazu!i- $a fe$ de d!e" a"!o2ima i#e- i sun - 4n o!ice caz- ca ce$e mai sim"$e i"o eze "en !u a face 4n "!imu$ !>nd. 6n ceea ce "!i#e e "!ima i"o ez'- "u em s' demons !eze c' dimensiunea de o zon' de "e #izibi$i 'ii $o! a!e inf$uen'- ci eaz' ca zone mici de $umin' dis"a! 4n de"'! a!e a ochiu$ui- 4n cazu$ 4n ca!e mai mu$ de aceeai in ensi a e fo ome !ice #'zu cine3es e 4nc' nu 4nc' suficien de de e!mina c> de de"a! e ce$ mic- ochi doa! dis"a!esu"!afe e de $umina mai mu$ $ua e 4n conside!a!e difuzeaz' $umina- fie de #ina i!adie!e "en !u dife!ene$e des"!e ca!e mai mu$ e discuii a"!ofunda e 4n da a de .. Ca"i o$ din "a! ea an e!ioa!' "oa e fi ('si . Se "oa e- de asemenea- sub$iniez fa" u$ c' mai ca$d dec> scufunda!ea un de(e a"a!e du"' e2"e!iene$e EH $ui 5ebe! a"' ca$d' $a ime!siune de mana o - ceea ce "a!e s' indice fa" u$ c' in ensi a ea senzaiei c!e e "!in c!e e!ea num'!u$ui de "unc e sensibi$e. 6n !e im"- se "oa e obse!#a c' dife!ena de em"e!a u!' din !e scufunda 4n a"e$e de su"!afa' ca$d' i !es u$ co!"u$ui !ebuie s' fie !eduse "!in echi$ib!a!ea f$u2u$ui de san(e- mai mu$ i mai !e"ede- da! cu o mic' dec> 4n !3o su"!afa' ma!e scufunda - ca un "aha! de a"' ca$d' 4n ace$ai !'ci!e e2 e!n inf$uene mai uo! !'ci dec> un bu oi- i e2is ' 4n !eba!ea de c> de mu$ se "oa e 4nchide "e aces a des"!e ">n' acum- ce$ "uin nu 4nc' discu a i s abi$i . Aa cum es e- de asemenea- s' se com"o! e "!in "!ezen a cu "!i#i!e $a senzaia e!mic' a "ie$ii- es e si(u! c' aceas ' e2"e!ien' "e fa a nu se a"$ic' sufe!' "en !u c' dim"o !i#'- a$b de ca! ie! de $a a$b ="en !u $e(i$e de con !as : sun mai mu$ e sanse de a "ie!de dec> "en !u a obine o $uminozi a e. 6n ace$ai im"- aces $uc!u nu es e #izibi$ $a oa e cos u!i$e- i- 4n (ene!a$- #a fi ca"abi$ de a desco"e!i o!ice fe$ de dife!en' decisi#' 4n $uminozi a e 4n !e buc'i mai ma!i i mai mici de h>! ie a$b'- es e c' ei conce"e #ii oa!e sau una du"' a$ a cu "'!i$e cen !a$e a$e !e inei es e.Un indiciu c$a! aici se af$' S einhei$ du"' m'su!a!ea cu fo ome !u $ui "!ism' 4nain e- ca!e me!i ' 4nc!ede!ea s"ecia$- aa cum a fos aceas a obse!#a o! e2ac do!nici de a #' asi(u!a c' ci!cums ane$e de inf$uen' asu"!a es im'!ii fo ome !ice sun .: . denumi 4n con inua!e Ga!e dimensiunea i "oziia su"!afee$o! o" ice 4m"o !i#a ce$ui$a$ nici o inf$uen' decisi#' asu"!a ho '!>!ii de aceeai in ensi a e G- mai mu$ dec> dis ana de $a ca!e zona de $umina e (>nde i $a ine- i $a ca!e una 4n consecin' accommodie! ochi- $a

fe$ cum "uin o mica!e de $e('na!e a ochiu$ui. Aces $uc!u es e de na u!' s' ;us ifice afi!maia c' se "oa e #izua$iza "!ima i"o eza- ce$ "uin- 4n mu$ e cazu!i- ca o a"!o2ima!e 4n mod co!ec - i dac' eu de;a $e "!o"!ii nu $a fe$ de s !ic co!ec .
.: e$emen

e a$e m'su!' o!i$o! de $uminozi a e din d 8unch A)H. %/AF a9ad. Pa(e

..B 6n ceea ce "!i#e e a doua condiie- aceas a nu "oa e fi conside!a ' ca fiind s !ic !ea$iza!ea m'su!a 4n "unc e$e !e iniene de cen !u au o sensibi$i a e dife!i ' $a dis ane dife!i e. &n !e im"- "en !u su"!afee nu "!ea ma!i- es e- de asemenea- "o fi conside!a e ade#'!a e a"!o2ima i#e. De a$ fe$- u i$iza!ea u!m' oa!e$o! fo!mu$e de dis !ibuie a !e inei es e doa! un e2em"$u de o a"$icabi$i a e (ene!a$' mu$ mai mu$ de $a fe$- "e ca!e #oi con inua s' #in'. Fie acum s imu$ cu in ensi a e numai ">n' $a un "unc =aceas a 4ne$eas' 4n sensu$ Sec . <B: sau disemina e (ene!a$' unifo!m "en !u un anumi se ca num'! uni a! de "unc e- a unci $o( ca!e es e de"enden ' de s imu$ in ensi a e "u e!ea senzaie fo$osind uni 'i fundamen a$e fie i "!in ca!e a!e $oc aceas ' $un(u$ 4n !e(u$ui combina ca o uni a e num'! de "unc e- ei #o! e2"!ima "u e!ea- 4n ace$ai im"- suma sau cuan umu$ senzaie 4nain e de dis !ibui!e. Dac' acum fa!mecu$ num'!u$ sim"$u de "unc e de n 3o!i num'!u$ dis !ibui e- haide fieca!e "unc 4n $oc de un sin(u! 4nc' , i in ensi a ea senzaiei es e "en !u aces ;u!na$ "unc . Cu oa e aces ea- deoa!ece aceas ' in ensi a e "e n num'!u$ de o!i !e"e a ' de "unc e- obinem "en !u can i a ea o a$' A senzaiei e2"!esiei A = n $o( n = =$o( - $o( n : i ca !a"o! u$ din !e dis !ibui e senzaia iniia$' Wuan um . Aces !a"o! dife!' 4n (ene!a$ de $a uni a ea- du"' ca!e se obse!#' c' modific'!i$e de dis !ibuie a unui s imu$ "en !u un num'! dife!i de "unc e- senzaia Wuan um- 4n (ene!a$. Acum "une3i senzaia Wuan um scade sau "!in dis !ibui!eaR R's"unsu$ es e- 4n funcie de cazu!i$e. Dac' #om dis !ibui un s imu$ foa! e concen !a "en !u a dub$a num'!u$ de "unc e dub$eaz' #izibi$ senza ia Wuan um- si c!es e me!eu $a nu dis !ibuie "!ea "u e!nic de un s imu$ "u e!nic semnifica i# 4n "!o"o!ii$e de dis !ibuie- da! "!ea mu$ condus de dis !ibuie- da! ia3$ din nou- i 4n o deauna f!unze dis !ibuia de!i#' a > de de"a! e 4nc> de#ine neobse!#a .

De fa" - ne3am s abi$i foa! e ma!e- i n nu es e "!ea ma!e- s3a! "u ea $o( n conside!abi$ fa' de $o( ne($i;a!e- a unci A - n 3o!i de . "'!'si da! n ce mai c!esc- aa c' #a 4n!e(is !a 4n ce$e din u!m' n N $o( - as fe$ c' senzaia de#ine ze!o- i c!e e n chia! mai de"a! e- aa scade A chia! $a ne(a i#- ca!e es e incon ien . Cazu$ de o c!e e!e a sumei senzaie de dis !ibuia de un s imu$ "u e!nic- "u em s' ne e2"$ice "e o des u$ de s e$e s !'$uci oa!e. A unci c>nd o s ea es e fo ome !ic des u$ de $uminos- nu a!e sens "en !u dife!ena- dac' dub$a sau !edus $a ;um' a e $umina ei. De senzaie $ui $o( es e as fe$ 4n ;u!na$u$ < sau ;u!na$ "e- "en !u "!imu$- se "oa e sc!ie ;u!na$ O $o( <- "en !u aces a din u!m' $o( 3 $o( <- da! es e ma!e- deci es e $o( < 4m"o !i#a $o( ne($i;abi$. P!in u!ma!e- ma!ea dificu$ a e de a com"a!a in ensi 'i fo ome !ice "u e!nice fo ome !ie e2ac - deoa!ece com"a!aia- ci numai "!in in e!mediu$ senza ie se "oa e 4n >m"$a. S' a#em acum o s ea s !'$uci oa!e- as fe$ c' e$ a $eina de senzaie 4n o!ice !e$aii semnifica i#e- 4n cazu$ 4n ca!e unu$ 4n;um' 'i $umina ei- ia! $umina $ua 4n fab!ica!ea de o a$ ' s ea fo$osi de noi- sun em acum dou' s e$e cu a"!eciabi$ aceeai s !'$uci!e ca i a se #edea 4n "!imu$ !>nd- i aa mai de"a! e "!in dis !ibui!ea a dou' "unc e de suma de $uminozi a e "e!ce"u a!a a dub$a conside!abi$. Fa" u$ c' senzaia !ebuie s' fie afec a e 4n mod ne(a i# 4n fina$ "!in c!e e!ea dis !ibui!ea ze!o s imu$ i nu numai- 4n mod fi!esc !ezu$ ' din fa" u$ c' a"e$u$ de dis !ibuia 4n c!e e!e 4n ce$e din u!m' 4n "!a( i !ebuie s' #in' sub ace$ai dinco$o. Confo!m fo!mu$ei de dis !ibuie- #a$oa!ea de ze!o a senzaiei dis !ibui e a"a!e A o dac' $o( n N $o( . 6n !3ade#'!- aceas a co!es"unde $a "unc e$e unde s imu$ iniia$ #eni ">n' $a "!a(u$ de .. 6n cazu$ 4n ca!e "e!ce"ia de $umin'- aces caz nu "oa e fi do#edi $a senza ia abso$u de $umin'- "en !u c' ochii ne(!u 4n o deauna !'m>ne deasu"!a "!a(u$ui- i nu "o fi dis !ibui e- ci numai cu dife!ena din !e e2 e!n s >!ni senzaie de $umina din ochi ne(!u- "$us- da! de fa" "o fi ('si e "es e o - ca un s imu$ a!e ne#oie doa! s' fie dis !ibui e 4n mod suficien - as fe$ 4nc> s' fie im"e!ce" ibi$ "en !u senzaia. Dac' senzaia Wuan um ">n' $a $imi e$e anumi e c!e e cu dis !ibui!ea un s imu$ "u e!nic- 4n "$us- scade- deci !ebuie s' e2is e un !a"o! de dis !ibuie n da ceea ce ne : do!ii s' o a"e$ai- unde es e cea mai ma!e "osibi$. Aces !a"o! de dis !ibuie es e da de o !e(u$' cunoscu ' "!in dife!enie!ea #a$o!ii de A cu "!i#i!e $a n i !educe!ea $a ze!o a obiec i#u$ui dife!enia$. As fe$ se ob ine

unde e es e e(a$ cu num'!u$ de baz' de $o(a!i mi na u!a$i. Aceas ' fo!mu$' ne s"une mai 4n >i c' !a"o! u$ de dis !ibuie mai fa#o!abi$' a in ensi 'ii s imu$ es e "!o"o!iona$'. As fe$- dac' un anumi num'! de "unc e s imu$a e cu o anumi ' in ensi a e- deci $a dub$u dis !ibuia in ensi 'ii #a !ebui s' fie f'cu "en !u a dub$a num'!u$ de "unc e "en !u a "!oduce cea mai ma!e can i a e

"osibi$' de senzaie. Ea ne s"une- 4n a$ doi$ea !>nd- fa" u$ c' num'!u$ ca!e e2"!im' ce$ mai mic !a"o! de dis !ibuie es e ('si a unci c>nd #a$oa!ea fundamen a$' $a ca!e ca$ea de a ac 4nain e de dis !ibui!ea a doua: - cu num'!u$ de baz' de $o(a!i mi na u!a$i e = <.F./</. . . 4m"'!i sau .ADF// ... es e mu$ i"$ica . S' s imu$u$ fi "u e!nic sau s$ab- cu oa e aces ea #ei obine as fe$ cea mai a#an a;oas' dis !ibuie. Ea ne s"une- 4n a$ !ei$ea !>nd- fa" u$ c'- 4n funcie de !a"o! u$ de s imu$ $a "!a(u$ s'u mai ma!e sau mai mic de <.F./</. . . es e !'s">ndi s imu$ "en !u mai mu$ e "unc e sau mai "uin !ebuie s' se concen !eze asu"!a "en !u a a in(e !a"o! u$ de dis !ibuie mai fa#o!abi$'- "en !u "!imu$ caz cade : mai ma!e de $- u$ imu$ "oa e chia! mai mic.
<:

Din momen ce b = . es e se a '- a"'s>nd "!e u indeni de $a fundamen e.

6n !e ce$e dou' cazu!i- 4n cazu$ 4n ca!e N doa! e - di- unde es e ce$ mai bun !a"o! de dis !ibuie de;a. Acum- !e#ine cu #a$o!i$e N e #a$oa!ea ca!dina$ de s imu$ si senza ie- ca!e a!e ma2imu$ !e$a i# de senzaie $a s imu$i $oc- i aa #om ('si an e!ioa!e =Ca"i o$u$ .0:!ezu$ a u$ se (ases e doa! "e a$ e mi;$oace din nou ca s imu$ ce$e mai fa#o!abi$e "en !u (ene!a!ea mai ma!i senzaii acioneaz' a unci c>nd e$ in e!acioneaz' cu in ensi a ea #a$o!ii ca!dina$. A f'cu e$ ocmai aceas ' in ensi a e- es e s' se concen !eze s' nu dis !ibuie 4nc' "en !u a ofe!i ce$ mai $a!( sens "osibi$ Wuan um. Cuan umu$ ma2im 4n sine- ca!e- $a dis !ibuia #a$o!i$o! : = "!in aceas ' #a$oa!e ne "en !u n 4n e2"!esia "en !u A N n $o( #om ('si ma2imu$ deA a!e $oc- s3au obinu subs i u . As fe$-

di B..E00D fo$osind $o(a!i mi comune- sau B.ADF// fo$osind $o(a!i mi na u!a$i- ca!e- "!in u!ma!e- #a$o!i$e dife!' de $a unu$ de a$ u$"en !u c' nos !u- "en !u #a$o!i fundamen a$e ado" a e- uni a e de senzaie- i dec$a!' modific' m'su!a de senzaie- 4n confo!mi a e cu sis eme$e de $o(a!i mice. De asemenea- ce$e de mai sus e2"!esii "en !u a $e defini sub o anumi ' #a$oa!e"en !u a se !efe!i $a uni a ea de baz' s"ecifica de senzaie Wuan um- ca!e a!e $oc a unci c>nd e2is ' es e uni a ea fundamen a$' de senza ie "en !u oa e !ezuma e ca o uni a e- 4nain e de "unc e de dis !ibuie.

Ca!e es e !e$aia acum au- de asemenea- a"e$u$ 4nain e de dis !ibuie $a "!a(u$cuan umu$ o a$ a$ senzaie es e B..E00D funcie de dis !ibuie mai a#an a;oase fi o!i 4n aceas ' uni a e- a unci c>nd "une uni a ea de senzaie $a .B o!i "!a(u$- cu oa e aces ea- B.ADF// o!i- 4n cazu$ 4n ca!e aces ea sun $a <.F./</ ... o!i "!a(u$ aeza . De 4nain e de a dis !ibui can i a ea o a$' de senzaie ;u!na$ e2"!esie a#u - a#em 4n sau E2"!esia de !a"o! u$ din !e can i a ea de senzaie du"' dis !ibui!ea fa#o!abi$ i 4n dis !ibuia s imu$- unde $o(a!i mii "o fi $ua e 4n o!ice sis em f'!' #a$oa!e do#ede e dife!i - deoa!ece !a"o! u$ din !e $o(a!i mii de nume!e da e 4n o sis emu$ $o(a!i mic' au ace$eai es e. Fo!mu$a "en !u ma2imu$ de senzaie Wuan um- ceea ce nu ne3am a ins de mai sus- din mai mu$ e "unc e de in e!es. A"e$ a!e $oc aici de !a"o! u!i$e $o(a!i mice afa!' i senzaia es e aceeai "!o"o!iona$ "u! i sim"$u- deoa!ece $o( e i e sun cons an e. Confo!m aces ui "!inci"iu- es e ca"abi$ de a $'sa 4n !3ade#'! can i a ea o a$' de senzaie $a dimensiunea s imu$ afe!en c!e e des u$ "!o"o!iona$dac' numai s imu$u$ con inu' (ehends dis !ibui e- as fe$ 4nc> 4n o deauna ma2imu$ de senzaie se obine "!in aceas a. Re#enind $a $o(a!i mi na u!a$i- ca!e se conec eaz' e N .- ma2im se 4n$ocuie e cu aceeai e2"!esie sen imen u$ aces $uc!u ma2im. ca numa!u$ de dis !ibu ie :, a unci c>nd se 4n >m"$'

6n funcie ma!i sau mai mici dec> e - cu aceeai condiie es e ma2imu$ de senzaie Wuan um- ceea ce- cu un anumi se "oa e !ea$iza- mai ma!e sau mai mic' dec> uni a ea de senzaie Wuan um- ia! "en !u N e aces a"a!a $a fe$. De mai ;os i mai sus dis !ibuia cea mai a#an a;oas' de (!ade- dou' (!ade de com"a! imen a!e !ebuie s' 4nde"$ineasc' ceea ce da o senza ie simi$a!a Wuan um. Dac' "o!nim de $a o!ice de (!ade de dis !ibuie ca i o!i(ina$u$- 4n ca!e senzaie Wuan um ;u!na$ - deci es e 4n funcie de dis !ibuia de n- o!i num'!u$ de "unc e n $o( - i 4n cazu$ 4n ca!e ce$e dou' dis !ibuii sun des ina e "en !u a ofe!i o senzaie simi$a!' Wuan um $o( N n $o( "en !u a s abi$i- din ca!e ecuaia n es e de e!mina "en !u a a#ea !a"o! u$ 4n ca!e s imu$u$ din "!ima dis !ibuie !ebuie s' fie dis !ibui e "e $a a doua. Confo!m uno! o"e!aiuni ana$i ice cu "!i#i!e $a "!o"!ie 'i$e $o(a!i mi$o!- i "u e!i$e aces $uc!u #a duce 4n ce$e din u!m' $a

o fo!mu$' ca!e ">n' acum a !ezo$#a sa!cina noas !'- deoa!ece "e!mi e "en !u fieca!e !a"o! de dis !ibuie n - ca!e s abi$e e c' a!e $oc 4n o!i(ina$ a$oca!e . senzaie Wuan um din nou- #a$oa!ea s imu$ co!es"unz' o! =4ne$eas' 4n !a"o! cu "!a(u$: se ca$cu$eaz'- i cu mai de#!eme = Ca". .0: a cons a a es e de aco!d. Subs i uind de e2em"$u- n N <- a unci N I- adic' a unci c>nd un s imu$ a c'!ui in ensi a e es e de "a !u o!i #a$oa!ea de "!a(- !e"a! iza e "e dou' o!i num'!u$ de "unc e- as fe$ 4nc> aceeai senzaie Wuan um a!e $oc f'!' ca dis !ibuie- ca!e ambe$e cazu!i- da! mai mic es e- ca ma2imu$ de senzaie Wuan um. De acum o 4n ma!e n conside!abi$ 4m"o !i#a n dis"a!e- fo!mu$a es e sim"$ifica '- 4n aces caz- $a u!m' oa!e$e A""!o2ima i#fo!me$ nN ca!e s"uneC un s imu$- 4n sco"u$ de a da aceeasi senza ie Wuan um ca f'!' dis !ibuie du"' dis !ibuie "u e!nic'- s' fie dis !ibui e 4n !3o si uaie ca!e es e !e$aia sa cu "!a(u!i$e a"!o"ia e- adic' #eni chia! a"!oa"e de "!a(u$- 4n cazu$ 4n ca!e num'!u$ ma!e de "unc e i!i a e de s$'biciune in ensi a ea com"ensa e. De!i#a!ea fo!mu$ei din ecuaia $o( N n ;u!na$u$ es e aceas aC

6n "!imu$ !>nd- aces a din u!m' "oa e- 4n ecuaia

con#e!sia- de unde !ezu$ '

nnNn -. . Dei ">n' 4n "!ezen nu a#em nici un mi;$oc de a do#edi "!e#ede!i$e ma2ime an e!ioa!e- "!in e2"e!ien' di!ec '- as fe$ 4nc> aces ea s' s ea- da! necesa! cu ce!ine$e $o! 4m"!eun'- i "oa e fi indife!en ca ui e $a ea. Acum- o ches iune de in e!es ofe!a Da!. Dac' senzaia de $umin' ca!e e2is ' 4n mod no!ma$ inde"enden de s imu$i e2 e!ni de $umin' 4n ochi- senzaia de ochi ne(!u- "osibi$ sub sau "es e a#an a;oas'. Semnificaia de a$ia ' a 4n !eba!ea es e aceas aC C> de bine senzaia de ne(!u es e e2ci a 4n noi- 4n m'su!a 4n ca!e 4nc' $ua e 4n conside!a!e- 4n discuii$e an e!ioa!e- ca o de a nu #edea bine "en !u a dis in(e "e!ce"ia !edus' a $uminii- "u em #edea- a! fi fos ceea ce "u ea- 4n ca!e cauza in e!ioa!' echi#a$en u$ a un s imu$ $umin' e2 e!ioa!'- "en !u a "!oduce aceeai senzaie de $umin' sc'zu '. Acum- as fe$ s3a! "!oduce o m'!ime da ' a ma2imu$ui de

senzaie c>nd a fos dis !ibui '- as fe$ 4nc> in ensi a ea sa es e e(a$' cu <.F./</ ... o!i #a$oa!ea de "!a(- ia! aces $uc!u a! ad'u(a o anumi ' in ensi a e a senzaiei de $umin' es e "!odus'. Se "une 4n !eba!ea- a unci- es e $umina ne(!u 4n ochi sau mai 4n uneca dec> ace ia in ensi a e a#an a;osR 3 Sau- dac' ne !ef$ec ' di!ec asu"!a ac i#i 'ii "siho3fizic- ca!e de"inde de "e!ce"ia in e!n' a $uminii- suma #a c!e e $a fe$ sau sc'de!ea- 4n cazu$ 4n ca!e ac i#i a ea es e dis !ibui ' mu$ sau concen !a R Dei nu se "oa e decide aici des"!e si(u!an' ca !euniune a dou' "unc e de #ede!e mi se "a!e a in !oduce o anumi ' "!obabi$i a e c' ce$ mai "!ofund ne(!u a ochiu$ui co!es"unde e2ac cu in ensi a ea cea mai benefice- as fe$ 4nc> $a fieca!e i$umina!e in e!n' aceeai 3 i- de fa" - "oa e Ne(!e $umina de cauze in e!ne i e2 e!ne 3 o "ie!de!e a"a!e din c>nd ac i#i a ea "sihofizice- ca!e cauzeaz' aceas ' c$a!ifica!e- a! fi (ene!a e de dis !ibuie mai ma!e de o sum' ma!e de senzaie- da! a "!odus nu mai "u in o "ie!de!e "e fieca!e #>nza!e me!(e 4n ce$e mai "!ofunde ne(!ii de senzaia #izua$3a! a"!o"ia #!eoda ' (o$- o abo!da!e "e ca!e o obse!#'m de fa" $a $imi e$e c>m"u$ui #izua$ 4n ochi 4nchis. 6n "!imu$ !>nd- i anume- "!ob$ema !ebuie s' fie !idica '- 4n o!ice caz- ceea ce s3a! 4n >m"$a 4n cazu$ 4n ca!e cauza a $umina in e!ioa!' ca!e "!a(u!i a! !ebui s' #in' mai a"!oa"e dec> ce$ mai "!ofund ne(!u a ochiu$ui- ca!e se 4n >m"$'- cazu$. Es e im"osibi$ ca ne(!u a"!ofunda ">n' "!a(u!i$e mai de"a! e- deoa!ece aici senzaia #izua$- mai de(!ab' 4nce eaz'- 4n im" ce un ne(!u mai "!ofund es e 4nc' senzaie #izua$'. Deci- !ebuie s' e2is e un "unc de co i u!' "es e "!a(u$- de unde 4nce"e s' se mi e $a ne(!u 4n obscu!i a e- i nu iam ce a! !ebui s' fac' un as fe$ de "unc de co i u!'- 4n cazu$ 4n ca!e aces a nu es e in ensi a ea nos !u ma2im- a sufe!i de $a de $a o "ie!de!e 4n !3un sens dife!i de ce$ de mai sus #a fi. Noi 4n !3ade#'! ca un sen imen ma2im'- da! 4n !3un sens- ce$e mai "!ofunde ne(!ii. 6n cazu$ 4n ca!e nu modu$ 4n ca!e ima(ini$e "a$ide- inco$o!e i dia(!ame$e ca!e 4nsoesc obinui noas !' a$e!(a ima(inaie- i de $a ca!e noi 4nc' nu se "oa e s"une c' e$e "a! ne(!u a"a! in c' in e!#a$e$e de im" din !e "unc e$e de ma2im "!a(u$ iR Du3 e $a "unc u$ an e!io! din !e u!m' oa!e$e si uaiiC Noi- 4n (ene!a$- nu #ei ('si nic'ie!i se '!i$e as fe$ $ua e 4n o!(anismu$ nos !u- ca!e cu c> mai "uin efo! "osibi$- de $a "u e!e i !esu!se- beneficii conside!abi$e sun fina$iza e. A! !ebui de fa" ne(!u$ nes imu$a e din afa!a ochiu$ui co!es"unz' o! c' #a$o!i$e ma2ime- cazu$ #a fi !ea$iza ' "!in fa" u$ c'- cu c> mai "uin efo! ca s imu$ in e!n sau ene!(ia cine ic' echi#a$en de ac i#i a e "sihofizic ci o sum' a > de ma!e a! fi c!ea senzaie. Desi(u!- oa e aces ea !'m>ne de acum- ci doa! i"o eze. A! !ebui s'3$ o ui s' fie con#in(' o!- ne3a! fi 3 i aces a es e un nou as"ec de in e!es- ca!e a! "u ea foa! e bine ca u s' in#es i(heze 4n con inua!e obiec u$ 3 4n ce$ mai "!ofund ne(!u- ca!e es e 4n ochiu$ nos !u- 4n ace$ai im"- desco"e!i!ea !e"!ezin ' uni a ea na u!a$' fundamen a$' de "e!ce"ie a $uminii- "e am fos mai de#!eme de $a un "unc de #ede!e "u! ma ema ic de #ede!e. 8ai mu$ dec> a > - ne3am "u ea e2"!ima "a!ado2u$ c' cea mai nea(!' noa" ea 4n uneca ' a aco!da ma2imum de $uminozi a e- i anume ma2imum ca!e "oa e fi !ea$iza cu aceeai cuan umu$ de s imu$ $uminos.

8ai mu$ dec> a > - se "oa e obse!#a c' 4n aces e condiii- ce$e mai s$abe senzaii$e #izua$e i e2ci aii$e de $umin'- ca!e de"'esc ochiu$ ne(!u- a! me!(e 4n mod semnifica i# "!o"o!iona$ cu !eci"!oc- ca fiind deinu e de #a$oa!ea ca!dina$' a senzaiei aceas ' "!o"o!iona$i a e Du"' mai de#!eme. Condiii simi$a!e 4n ceea ce "!i#e e dis !ibuia de s imu$ 4n !ea(a came!' $a ace$ai $oc de im"- de asemenea- 4n ceea ce "!i#e e dis !ibuia- i es e de o de!i#a!e cu o u$ ana$o( cu aceeai fo!mu$' de au o!i a e "en !u e$. Tu nu #a c> i(a cea mai ma!e senzaie Wuan um- dac' 4nc' dac' #' $'sai un s imu$ de a se concen !a $a un momen da - !e" a - s'3$ inf$ueneze 4n ma!e di$ua!e. Da! ma2im #a face a unci c>nd- cu <.F./ ... o!i "u e!ea efec u$ui de "!a(. Aces $uc!u nu es e s' s"un c' e$ !ebuie s' acioneze 4n o deauna 4n aceeai in ensi a e- 4n cazu$ 4n ca!e s a!ea de Reizem"fKn($ich9ei a o!(anismu$ui din ca!e #a$oa!ea de "!a( de s imu$a!e 4n sine es e subs ania$ de"enden '- !ebuie s' se schimbe- mai de(!ab' dec> 4n confo!mi a e cu b$un s Reizem"fKn($ich9ei i "!in "!ezen a b a fo!mu$a c!e e de m'su!a!ea !acia #a !ebui s' c!easc' "en !u a "!oduce 4nc' ma2im de senzaie. Ace$eai "!inci"ii se u i$izeaz' 4n u!m' oa!e$e cazu!i. Toa ' $umea ie c' un s imu$en na u!a$- o!ica!e a! fi ea- chia! de s"aiu i im" dis !ibui e- dac' 4n !e "e!soane dife!i e- fie 4n aceiai oameni ca!e au aco!da oa ' nici un beneficiu semnifica i#- da! nu mai "uin- de asemenea- c' nu es e u i$- un s imu$en "en !u o "e!soan' sau un im" "!ea mu$ s' se adune. Fo!mu$a noas !a con ine "!inci"iu$ m'su!ii de d!e" - 4n cazu$ 4n ca!e nu do!esc s' fie 4n !3un fe$ o dec$a!aie e2ecu abi$ ade#'!a - du"' ca!e- i 4n !3o as fe$ de oci!e i mai !a"id' de i!i abi$i a e de hea"in( s imu$ cu a! fi s' se ia 4n conside!a!e. Sun bani in ' dis !ibui e sau bun- ceea ce !ebuie s' fie "!i#i ' ca o e2ci aie 4nseamn' o sum' de senzaii de #a$oa!e- nu es e 4n "!imu$ !>nd 4n a "!inci"iu$ui "!ezen a de fo!mu$e$e noas !e fonda - c' ce$e mai mu$ e din aces fi*ic"% a#ere "en !u mora%"% a#ere (a!an a dac' a#ei o cea mai s'!ac' zue! ei$ - da! nu "!ea mu$ f!a(men a!ea- nici "!ea ma!e- o concen !aie #a fi- 4n aces caz cea mai a#an a;oas'. Posesia bunu!i$o! 4n cazu$ 4n ca!e "e!soana de#ine de3a $un(u$ doa! im"!o#iza - a! do!i s' dec> #a$oa!ea de "!a( a fo!mu$e$o! de "!o"!ie a e "e ca!e ai #!u s' se a"$ice aces caz- s' fie $ua e 4n conside!a!e. S' ne fo!mu$a de dis !ibu ie n !e"!ezin ' o #a$oa!e f!aciona '- se a"$ic' 4n cazu$ 4n ca!e !ecu!su$ #a a#ea $oc 4n $e(' u!' n "en !u a fi dis !ibui e- ci mai de(!ab' concen !a e 4n aceas ' si uaie. Din aces $uc!u "oa e fi !as 4n sus cu un !ezu$ a bun. Pune un s imu$ se concen !eaz' o mai mu$ "e o su"!afa' sau im"- $imi a es e de un !a"o! de concen !a!e infini - a unci n N i fo!mu$a de dis !ibuie es e A N $o( N $o( N B

B Du"' cum se ie- i anume- se "oa e ana$iza ma ema ic' a e2"!esiei desco"e!i!e.

Aces !ezu$ a nu "oa e fi "!odus "u! 4n e2"e!iena- deoa!ece fieca!e s imu$- chia!

dac' aces a afec eaz' 4n mod di!ec numai un "unc de sim"$' sau #in $a "a!- da! 4n !3 o anumi ' m'su!' acioneaz' 4n ;u!- i!!adiie! - ca i cu o anumi ' Nachdaue! ac e menine mode$u$- as fe$ 4nc> chia! i ima(inea "unc u$ui de s e$ei a"a!e ac inomo!"hic sau ca un ce!c mic- "!in sim"$a a"'sa!e a unui #>!f de ac es e !esimi ' de "!o"a(a!e a "!esiunii 4n !3un anumi e "e!ime !e- ins an anee b$i ima(inea !emanen ' 4n ochi- fieca!e !a"o! $as' !ezoneaza in u!eche.Da! "u ei ('si sin(u!a abo!da!e "osibi$' a !ezu$ a c'- de e2em"$u- fieca!e #a "!efe!a un din e cu o $aba(iida! s' $ase dezb!ace mai $en - i oa ' $umea "!efe!' ins inc i# cea mai !a"ida moa! e de ce$e mai #io$en e 4nseamn' o ucide!e $en ' . E2is en e 4n cauz' u!m' oa!e$e din fo!mu$a de m'su!a!e 4n funcie de senzaia de dimensiunea de dis !ibuie cuan ic'- a fos ofe!i o dis !ibuie unifo!m' a s imu$u$ui- o a$ ' im"$icaie a fo!mu$ei de m'su!a!e se !efe!' de"endena de modu$ de dis !ibui!e a s imu$u$ui. Aceas ' conc$uzie se bazeaz' es e c' dimensiunea o a$' a senzaiei es e un ma2im de dis !ibui!e mai unifo!m' a s imu$u$ui. 6n "!imu$ !>nd- 4mi amin esc u!m' oa!ea ez'C C>nd suma n nume!e o - b, c .... N > es e da ' ca "!odusu$ din !e nume!e es e ma2im' dac' oa e nume!e$e a, b, c, .... !eci"!oc- i as fe$ #a$o!i$e medii e(a$e.
.

sun

De e2em"$u- suma > es e .<- ia! cif!e$e sun !ei- "!odusu$ ma2im es e obinu "!in I I . I N DI P!odus D . I . < a! fi doa! I/- "!odusu$ F . I . . doa! </ da USF Aceas ' !a ' se a"$ic' $a f!ac u!i. De e2em"$u- dac' num'!u$ . es e 4m"'!i 4n !ei f!aciuniaa da . Q A . . Q A . . Q A ma2im. S' se adau(' acum se adau(' memen o c' suma $o(a!i mi$o! nume!e$o! da e es e e(a$ cu $o(a!i mu$ "!odusu$ui $o! i nume!e$e cu $o(a!i mii c!esc i diminuau!m' oa!e$e de!i#a!ea es e "!ezen nici o dificu$ a e. S' "!esu"unem c' o a!e n "unc e sensibi$e ca!e !es"e9 i# cu in ensi 'i$e , ', "... sun i!i a e- suma $o! > es e- u!m' oa!ea #a fi suma o a$' de senzaie $o( 7 $o( " O $o( "... = $o( " "... 8a2imu$ de "!odus " "... se obine confo!m eo!emei de mai sus- 4n cazu$ 4n ca!e N '= '. . . N - i- "!in u!ma!e- "!in "!ezen a- de asemenea- ma2imu$ de ;u!na$ " "..., i "!in "!ezen a ma2imu$ din can i a ea o a$' de senzaie. Dac' oa e "unc e$e o zon' i!i a es e su"e!ioa!' "!a(u$ui- a"$ica!ea eo!emei an e!ioa!e es e nici o dificu$ a e. Da! a unci c>nd un s imu$ ca!e a! "u ea a#ea $oc "!in dis !ibuie unifo!m' "e o su"!afa' ma!e sau o $un(' "e!ioad' de im"- sub "!a(u$ i"!in u!ma!e- nu dau nici o senzaie con ien - a!e $oc de concen !>ndu3se "e anumi e as"ec e a$e zonei sau im" "es e "!a(u$- e$- 4n ciuda acum sa dis !ibuie neunifo!m' de o senzaie con ien '- ca!e "a!e s' con !azic' eza an e!ioa!'.

Aceas ' dificu$ a e se dis in(e "!in u!m' oa!ea obse!#aieC Dac' !ezu$ a e$e non3unifo!me de dis !ibuie 4n !3o senzaie con ien "ozi i# Wuan um "en !u anumi e "unc e- 4n condiii$e an e!ioa!e- as fe$ 4nc> c!e e de $a cea$a$ ' "a! e- a"!ofunda!ea de incon ien' de c' !e Re !a(e!ea s imu$en e$o!- cu a > mai mu$ "en !u !es u$ "unc e$o!- ca!e ni' "en !u oa e aceeai m'su!' $o! ma ema ic ne(a i#e- 4n !3un senzaie Wuan um ('se e- i e2cesu$ de aces sen imen ne(a i# des"!e Wuan um "ozi i# de"'e e dis !ibuia neunifo!m' a senzaiei ne(a i# asuma Wuan um 4n unifo!ma. As fe$- "!ecizia ma ema ic' a "ede"sei !'m>ne 4n #i(oa!e- ca!e me!(e doa! $a !a"o! u$ ma ema ic sau suma a$(eb!ic' a "e!ce"iei con ien e i incon ien e. Da! 4n m'su!a 4n ca!e es e necesa! s' se ia "e!ce"ia con ien ' i incon ien '- 4n s"ecia$ 4n ochi- e$ nu "oa e fi a"$ica "en !u a de e!mina ma2imu$ de senzaie con ien ' s"ecia$. 8ai de(!ab'- se cons a ' c' aces a a! "u ea fi a#an a;os de a dis !ibui un s imu$ 4n mod neunifo!m- c' anumi e "unc e !eac' "!a(u$ 4n de !imen u$ a$ o!a- as fe$ se scufunde mai ad>nc sub "!a(u$. Dac' ne 4n !eb'm acum ce cea mai a#an a;oas' es e de a obine cea mai ma!e can i a e "osibi$' de senzaie con ien "ozi i#- f'!' ceea ce "!i#e e cuan umu$ de senzaie incon ien ne(a i# ca!e a"a! as fe$ de cea$a$ ' "a! e- as fe$ 4nc> aces a #a fi a !ibui $a "!e#ede!i$e de;a da e i es e cea mai a#an a;oas' "en !u fi 4n cazu$ 4n ca!e dimensiunea de dis !ibuie i modu$ de dis !ibuie es e (!a ui "e o su"!afa' ma!e sau "e e!men ne$imi a im"- a > de mu$ s' fi #eni din aces domeniu sau de im" sub "!a(u$ ca!e "a! ea ca!e es e deasu"!a "!a(u$ui- cu <.F./</ ... o!i #a$oa!ea de "!a( i i!i a $a fe$ de unifo!m "osibi$ "e oa ' su"!afaa aces eia. 8ai mu$ - es e "!e$imina! 4n na u!'- s'3i amin easc' ce se #a ('si 4n cu!>nd a$ e o"e!e a$e sa$e- c' suf$e u$ es e din sume$e afec a e de dife!ene$e de senzaie- i acea senzaie de dife!ene- mai de(!ab' dec> ce#a din efec u$ suma Si ua ins an anee- ci ca "e ce#a ad'u(>nd Vio$a!e de domici$iu !ebuie s' fie $ua e 4n conside!a!e@ as fe$ 4nc> 4n !ea(a "e!fo!mana senzaie $a s imu$i dife!i e nu es e a !ibui ' efec u$ $o! combina . Da! efec u$ cumu$a i# es e o "a! e sau o "a! e a 4n !e(u$ui s"ec aco$- i c$a!i a ea de a"e$u!i- un momen "en !u a !a(e $a fe$ du"' a$ u$ 4n s"ecia$ 4n conside!a!e- 4n m'su!a 4n ca!e aces a es e un as"ec se"a!a ca"abi$.

((II. Distincie /ntre $iferene#e $e senzaie i senzaii contrastante. ,-

6n "$us fa' de suma senzaii$e ca!e a!e o funcie de #a$oa!ea i modu$ de dis !ibui!e a s imu$u$ui 4n im" dife!i e sau "unc e de s"aiu a#ea $oc- de asemenea- es e im"o! an s' se ia 4n conside!a!e dife!ena de senzaii 4n funcie de de"endena fa' de di#e!si a ea de i!i a!e $a aces e "unc e 4n conside!a!e. Da!- 4nain e de am 4nfiina fo!mu$e$e afe!en e- #a fi necesa! s' se fac' o dis incie ca!e nu a mai fos sub$inia - i ca!e es e 4nc' im"o! an '.
.: 6n

ceea ce "!i#e e " 0 Pa(ina de !e#izui!e ./A AAB PsSch 8a7"!inzi"ien " .//

O senzaie "oa e dife!i de $a un a$ u$ des u$ de bine- f'!' dife!ena es e- "!in u!ma!e"e!ce"u ca o dife!en'- in !' 4n con iin'. Aces a"!ins imedia cu un senza ii ca!e e2is ' 4n dife!i e "e!soane. A > de ma!e dife!ena "oa e fi aceeai- aces a nu "oa e fi simi ' 4nc'- da! o senzaie es e simi '- ce$'$a$ es e "e!ce"u - da! dife!ena a aces eia nu es e simi c' aces $uc!u a fos ca ce$ cu ce$'$a$ cade 4n aceeai con iin'. %a fe$ es e c$a! 4n cazu$ 4n ca!e e2is ' dife!ene de senza ii de ace$ai indi#id- ca!e sun - 4n im" c> mai mu$ de $a fieca!e a$ e c' ce$ ca!e es e ui a a unci c>nd ce$'$a$ in !'. Dei aces $uc!u es e o con ien iza!e comun de ambe$e aco$o- da! cu nici o amin i!e "es e #a!iaz' de $a una $a a$ a- se "a!e c' o band' $i"se e 4n con iina- ca!e es e $a fe$ de o dife!en' de #ede!e. i as fe$ dife!ena $o! "o e2is a $a fe$ ca dou' "e!soane dife!i e- i nici m'ca! nu "o fi "e!ce"u e ca o dife!en'. Dou' senzaii dife!i e sun nicioda ' 4n o deauna fie $a e2ci a!ea dife!i e$o! "'!i a$e unui o!(an simi oa!e- cum a! fi ochiu$- "ie$ea- baza '- 4n "a! e ">n' 4n "!ezen "en !u came!e dife!i e- sau #o! fi succesi# e2ci a 4n momen e dife!i e- 4n m'su!a a"a!in $a dife!i e momen e- sau- 4n sf>!i - c' sun came!e dife!i e a"a!in i o!i- 4n ace$ai im"i de condiii$e s"aia$e i em"o!a$e a$e e2ci aie $o! sun a$$Le(s e2"!ima o inf$uen' asu"!a dac' i cum se sim e dife!en a- cu oa e aces ea- dife!ena !ea$' de senzaii de"inde numai de m'!imea $o! !ea$'- da! nu de ci!cums ane$e e2 e!ioa!e a$e manie!' ei e2ci a!e. Deci- es e (ene!a$- ca dife!ena s' fie simu$ an "!econce"u e cu dife!i e o!(ane sau dife!i e "'!i a$e unei com"onen e de o!(ane es e mai uo! de obse!#a a unci c>nd succesi# cu ace$eai "'!i s' fie m'!(ini ' dac' 4n !e im" nu es e "!ea ma!e- ia! inciden a si modifica!e de e!oa!e cons an ' de ansamb$u 4n funcie de modifica!ea $oca$iza!ea s"aia$' i em"o!a$' a com"onen e$o! ne face "e oi ma!ii inf$uena aces e condiii cu "!i#i!e $a modu$ 4n ca!e dife!ene$e sun "e!ce"u e !ecunosc. Deci- a#em "osibi$i a ea i e2is ena dife!i e$o! senza ii !ecunosc dife!ena $o!- da! nu in !' 4n con iina- i nu se "oa e iden ifica cu uu!in' dife!ene$e de senza iisenzaia de o dife!en'- o ui- a$ e $uc!u!i fiind e(a$e- o dife!en' mai ma!e 4n !e senzaii o senzaie mai "u e!nic' a dife!enei se !ans"o! '- as fe$ c'- 4n anumi e ci!cums ane- ambe$e "o fi su"use $a o obse!#aie comun'. Cu oa e aces ea- 4n (ene!a$- dife!ena es e de !ema!ca 4n !e dife!ene$e ca!e e2is ' 4n !e senzaii f'!' a fi in e!"!e a e ca dife!ene- i ce$e- ca!e de#in 4n !3ade#'! con ien dec> dife!ene. Ambe$e a! !ebui- 4n cazu$ 4n ca!e es e dis incia $o! sun numi e dife!ene senzaie "e! se sau 4n sens !es !>ns i ca dife!ene$e sau sen imen e de dife!ene "e!ce"u e- sun em e2"!esia a! "u ea a#ea ne#oie de senza ii de con !as "en !u aces a din u!m'- deoa!ece ceea ce se nume e un con !as semnifica i# cu unu$- senzaia dife!ene de im"!esii ca!e s au $a baza- s imu$i coincide. Da! de mai sus nu #o! 4m"iedica- 4n cazu$ 4n ca!e aceas a nu es e a > de mu$ o "oziie de conf$ic de dife!ene senzaie de dife!ene$e de;a meniona e sens !es !>ns i "e!ce"u e dec> "e o #iziune comun' de $a ace$eai as"ec e ca 4nain e de nume$e de a fo$osi dife!ene$e senzaie 4n !3un sens mai $a!( dec> ce$e mai comune "en !u ambe$e de "uin "!obabi$ s' fi ('si un a$ nume comun "en !u a > cone2iunea i nu es e uo! de susce" ibi$e de a fi o ambi(ui a e cu "!i#i!e $a sensu$ de u i$iza!e.

Cu es e !ezo$#a ' dis incie an e!io! u!m' oa!ei con !adicia a"a!en '. %asa un on sau o $umin' deasu"!a "u e!ea de "!a( din ce 4n ce c!esc- aa c' ne3am simi c!e e!ea con inu' "!in oa e #a$o!i$e in e!media!e de $a cea mai mic' $a #a$o!i$e ce$e mai ma!i- i fieca!e mic' c!e e!e a s imu$u$ui de e!min' necesa!' o c!e e!e de senzaie- deoa!ece numai a unci senzaia de infe!ioa!' "oa e u!ca $a #a$o!i mai ma!i. Deci- fieca!e cea mai mic' c!e e!e de s imu$ sau dife!en' s imu$ es e !esimi ' 4n !3o senzaie de an(a;amen afe!en e- dife!ene$e de senzaie. De cea$a$ ' "a! e- da! fa" u$ a "!a(u$ui dife!en' ne3a a!' a c' nu o!ice mai mic' c!e e!e de s imu$dife!ena s imu$ se sim e deasu"!a "!a(u$ui- da! ca!e $a fe$ es e ne#oie de o anumi ' dimensiune- a$ fe$ es e insesizabi$. Dife!en' "!ea mic' $umin'3(!eu a e nu #a fi sim i . 6n !ea(a me od' de doa! dife!ene no abi$e da o!a e aces ei. Aici sun dou' $uc!u!i "a! s' con !azic' di!ec . Du"' "!imu$ fiec'!ei dife!ene mai mic s imu$ es e !esimi ' deasu"!a "!a(u$ui- 4n confo!mi a e cu a doua nu es e simi 'da! necesi ' doa! o anumi ' dimensiune fini '. Da! fa" e$e nu se "oa e con !azice ade#'!u$- da! con !adicia "o odihni numai 4n o"inia noas !'- "!in iden ifica!ea a ceea ce nu es e iden ic- as fe$ 4nc> con !adicie a"a!en ' es e c' doa! fa" u$ c' ne3am s' !einei c' e2is ' un caz $a o sim"$' dife!en' senzaie- a$ doi$ea "en !u ca o dife!en' "e!ce"u '- da! "!a(u$ dife!en' es e doa! o ches iune de aces a din u!m'. De fa" - 4n cazu$ 4n ca!e onu$ sau $umina con inu' s' c!easc'- dei 4n c!e e!e- $a senzaia- i sun em ca"abi$i de senzaie de bine3c!escu - da! nu de c!e e!e- ca a a!e- o s' fie deosebi de con ieni de dife!ena es e cum ne "$ace s' ne e2"!im'm- 4n senzaie im"osibi$ de dis ins "e ">n' c>nd c!e e!ea a;un(e $a o anumi ' dimensiunesau mai ma!e- a unci "u em fi- de asemenea- deosebi de con ieni de fa" u$ c' senzaia de mai >!ziu es e mai ma!e dec> "!ima- i !a(e conc$uzia de P!inzi"e con inui a e "e ca!e au efec ua oa e (!ade$e in e!media!e a !ebui s' fie cu$ i#a e f'!' noi- da! au fos ca"abi$i s' u!meze c!e e!ea ce$e mai mici dife!ene cu senza ii s"ecia$e. Du"' aceea- "u em fo$osi- de asemenea- dife!ene$e de senzaie- 4n sensu$ s !ic - 4n m'su!a 4n ca!e aces ea sun 4n !e i cu sen imen e$e- f'!' a fi 4nc' "e!ce"u ' ca dife!ene$e i dis in(e dife!ene$e senzaie cu ade#'!a "e!ce"u e ca dife!ene- cum a! fi senzaie 4n c!e e!e i- 4n s"ecia$ !einu e. Se "oa e obse!#a c' dis incia 4n !e dife!ene$e de senzaie i a dife!ene$o! "e!ce"u e fie inac i#- 4n cazu$ 4n ca!e fieca!e cea mai mic' dife!en' 4n !e dou' senzaii a! fi sim i cu ade#a!a - mai de(!ab' dife!ena "e!ce"u ' cu dife!ene$e de senzaie a! coincide. Acum "u ei 4n oa e modu!i$e "osibi$e- o as fe$ de dife!en' "oa e fi simi - c!ed- de asemenea- cazu$ ca un caz de $imi a!e- ca!e a!e 4n !3ade#'! cea mai mic' dife!en' ca!e e2is '- a! "u ea fi- de asemenea- sim i - ceea ce a! deno a (!adu$ ma2im de sensibi$i a e de con !as . 6n aces sens- o dife!en' de senza ie "oa e fi iden ifica 4n o deauna cu un as fe$ de caz de $imi a!e- i $e(i i condiii 4n ceea ce "!i#e e de"endena de #a$o!i$e senzaiei de !a"oa! e$e de s imu$i- ca!e !'m>n indife!eni fa' de o!ice (!ad de sensibi$i a e- chia! dac' a! "u ea fi dec$a!a doa! "e dife!ene$e "e!ce"u e- da! o !ansmisie "e dife!ene$e de senzaie "e!mi e- aa cum ne3 a! !ebui s' ne ima(in'm c' sensibi$i a ea numai $a $imi a a c!escu - "en !u a #edea

dimensiunea dife!ena "e!ce"u ' coincide cu senza ia de dife!en'. As fe$- $e(ea $ui 5ebe! !ebuie s' fie do#edi ' numai "e dife!ene$e "e!ce"u e- da! aces $uc!u nu 4m"iedic' s'3$ "'s !ai 4n mod con#in(' o! "en !u dife!ene$e de senzaie 4n sens mai 4n(us - i de!i#' de consu$ a!e a "!inci"iu$ui au2i$ia! ma ema ic- fo!mu$a fundamen a$' "en !u dife!ene$e de senzaie mici din aceas a- ca!e a"oi !ece $a fo!mu$a de m'su!a!e i conduce $a u!m' o!u$ ca"i o$ "en !u a fi $ua e 4n conside!a!e fo!mu$a dife!en'. Noiunea de o dife!en' de senza ii es e un ac s"ecia$ de con iin'- "e ca!e- du"' cum am #'zu - 4n i cu e2is ena senzaii$o! nu es e da de $a sine- da! 4nc' condiii s"ecia$e so$ici ' conc$uzie. Pu em s'3$ numim un ac de con iin' mai ma!e dec> "unc u$ de #ede!e sim"$u de o senzaie- 4n cazu$ 4n ca!e es e ne#oie de o com"a!aie 4n !e o ma;o!i a e de senza ii- as fe$ 4nc> con iina unei !e$aii 4n !e e$e. Conce" u$ de e$e#aie s"i!i ua$' a"a!e aici "en !u "!ima da ' du"' cu!su$ s abi$i de c' !e noi a me!(e mai de"a! e- ia! aceas ' "!im' a"a!iie !ebuie s' fie conside!a ' ca o!ice 4nce"u .Noi 4ne$e(em aces e!men de acum 4nco$o- 4n (ene!a$- as fe$ 4nc> dac' o !e$aie con ien sau $e(' u!' 4n !e fenomene$e 2 i 3 inc$ude conc!e sau abs !ac - o mai ma!e dec> a i b se nume e. Ce o suf$e u$ nos !u- ca!e inc$ude !e$aia con ien de oa e fenomene$e sa$e- ca!e Su"!em abs !ac - o sim"$' senzaie de oa e es e ce$ mai ma!e ce$ mai mic be on- uni a ea con iinei 4n noi ceea ce es e 4n noi. De fa" - a#em de a face dis incia 4n !e #e!siunea abs !ac i conc!e de 4n'$imea de "!e u indeni- du"' cum c!edem c' !e$aia abs !ac sau 4n $e(' u!' cu. As fe$- "u em abs !ac senzaia de dife!ena sau c!ed c' senzaii$e dis inc e chia! i a unci c>nd dife!ene$e "e!ce"u e. 6n !3o discuie a 4n !e(ii S ufenbaues 4n'$imea s"i!i ua$ 4n om- nu es e acum o e2ce"ie- da! "!imu$ "as din aceas ' sca!' i di!ecia de u!ca!e se !efe!' 4n "!imu$ !>nd numai "e noi 4nine. 6n m'su!a a!a ' 4n ca"i o$e$e u!m' oa!e- c' o dife!en' "e!ce"u ' a m'su!ii nu es e mai "uin ca"abi$ dec> senzaii$e ei 4nii- 4n !e ca!e se face- c' ce$e dou' dimensiuni "o fi se"a!a e i conec a e- i c' nu mai "uin dife!ene$e din !e dife!ene$e de senzaie sun "e!ce"u e "oa e- i aces e senzaii mai ma!i sun m'su!abi$e- 4n "!inci"iu- se demons !eaz' di!ec c' s"i!i ua$' mai ma!e- abs !ac - ca be on- (!adu$ nu es e mai "uin accesibi$ dec> cea mai mic'- i c'- de asemenea- u!ca $a un "!inci"iu 4n aces caz- de $a cea mai mic' $a cea mai ma!e- nu $i"s'. Noi a"!ofunda conside!aii$e an e!ioa!e- a unci #om desco"e!i c' dis incia "e ca!e am ('si s' se fac' 4n !e dou' i"u!i de dife!ene de senzaie- se e2 inde- de asemenea$a senzaii$e ei 4nii- dac' fieca!e senzaie- "oa e fi- de asemenea- conside!a ' ca o dife!en' de senza ie de $a ze!o- i #ice3#e!sa. De fa" - 4n >$nim 4n senzaii$e o an inomie a"a!en ' de ace$ai fe$- ca i 4n dife!ene$e senzaie- ca!e "o fi- de asemenea- !ezo$#a e 4n ace$ai mod. %a fe$ ca un s imu$ se !idic' deasu"!a "!a(u$ui- a!e $oc du"' fo!mu$a noas !' senzaie de m'su!a!e- ia! dac' e$ 4nc' mai iese 4n e#iden' c> de "uin mai mu$ dec> "!a(u$. Da! aceas ' senzaie s' fie con ieni de 4n aa fe$ 4nc> s' "oa ' com"a!a cu a$ e "e!soane "e ca!e $e a#em de $a un a$ momen - sau ca!e sun 4nc>n ai 4n a$ e

o!(ane i a"oi se dis in(e de a$ e- ca!e "oa e fi numai a unci c>nd aces ea au o anumi ' "u e!e a fos a ins. P>n' a unci- ne "$ace un con ien 4n sens sc'zu de concizie a"e$- "e ;um' a e con ien - 4n "$us- o cons ien a mai ma!e- "e de"$in con ien 4n scu! im". E2is ' o dife!en' ca!ac e!is ic' 4n !e ce$e dou' (!ade de con iin'. %a ;um' a e con ien sen imen e "o s' nu amin esc- "en !u con ien "e de"$in c' nu "oi. Aceas ' dife!en' es e $e(a ' de dife!ena de na u!' a ambe$o!. Pen !u a dis in(e 4n !e o senzaie de a$ u$- !ebuie s' ne amin im ca!e sun su"!a"use "e aceeai sau dein 4m"!eun' cu aceeai. P!a(u$ de con ien' com"$e ' es e aa- deoa!ece- 4n cazu$ 4n ca!e "osibi$i a ea de memo!ie !eze e- i a!e o semnificaie s"ecificabi$ i foa! e im"o! an '- as fe$. Senzaii nenum'!a e am "u ea a#ea o semi3con ien - f'!' a fi 4n s a!e s' ne3o amin esc. Ceea ce es e ade#'!a de sen imen e- "oa e fi e2 ins $a 4n !ea(a cons iin a. 6n momen u$ 4n ca!e omu$ !ezi dis3de3diminea'- nu es e- 4n ace$ai im"- 4n cazu$ 4n ca!e e$ #a de de #e(he con ien sau "oa e fi con ien - da! $a s a!ea de #e(he 4n "!imu$ !>nd !ebuie s' fi 4nf$o!i 4n !3o anumi ' m'su!' sau de a a;un(e $a o !ena e!e 4nseamn' o anumi ' "u e!e. 6n schimb- 4n cazu$ 4n ca!e cine#a adoa!me- se s in(e con iina mai ma!e de ceea ce a!e de con iina $ui- un "ic 4nain e de somn com"$e . Nimeni nu "oa e amin i #!eoda ' momen u$ 4n ca!e a ado!mi i a unci c>nd sa !ezi . De fa" - se fi2eaz' bine "en !u a obine somn- $a mi;$ocu$ de num'!a!e. A"oi adoa!me 4n !3ade#'!- as fe$ 4nc> #ei "u ea nicioda ' s'3i amin easc'- ca!e au fos nume!e$e fina$e- "e ca!e unu$ a num'!a ">n' $a unu$ es e ado!mi . 6n !3o du!a ' mai ma!e a s a u$ui- ;um' a e con ien ' $a beie i Ch$o!ofo!mie!un( "a!e s' a"a!'- deoa!ece bei# "en !u in o2icaie !ecu de mu$ e o!i abso$u nu3mi amin esc ce a a#u $oc 4n im"u$ in o2icaie cu ei- i ei s3au f'cu - i- ca unii c$o!ofo!m in im"u$ in e!#en iei chi!u!(ica$e du!e!e s !i(a- "e ca!e ei nu iu nimic mai mu$ du"' aceea. Nu se con es ' es e a > simi o dife!en' de senzaie- o senzaie s' fie "e de"$in con ien - 4n !3ade#'!- c' a! "u ea fi #!eoda ' con ien - nu numai cu "!i#i!e $a "!o"o!ii$e de s imu$- da!- de asemenea- (!adu$ de a enie- da! noi sun em aici- ca i mai 4nain e- 4n o deauna un e(a$ (!ad de ensiune de a enie ">n' acum de"inde de a!bi !a! 4nain e de a !a(e doa! ceea ce de"inde de m'!imea a s imu$i$o! 4n conside!a!e- din momen ce numai 4n "sihofizica in e!ioa!e "o fi !e"!ezen a!ea 4n a enia discu!su$ui. Pu ei ('si o izbi oa!e i a! "u ea- "!obabi$- a priori im"osibi$ de a ('si c' senzaii$e de con !as - senza ii de dife!ene "o a"'!ea $a fe$ de bine 4n !e succesi#e de im"!esii simu$ ane- sau chia! 4n !e "!ime$e 4nc' "oa e fi mai "!onuna ' dec> 4n !e aces a din u!m'- de cum "oa e un !ecu nici face ce!e!ea sa "en !u un !a"o! de cu!en R Acumnu a#em ne#oie de a ne an(a;a aici "en !u acum s"ecu$aii- ca fo!mu$e$e noas !e sun baza e doa! "e fa" u$ i du3 e cu "!i#i!e $a fa" u$- i aces $uc!u es e- o!icum. 6n ace$ai im"- aceas a "oa e fi sub$inia fa" u$ c' u$ ima im"!esie "e!sis ' 4n "!ezen 4n dis"u ' 4nc' 4n efec e ca!e a"a! $a noi$e im"!esii$e 4n !e$aie i es e des u$ de "osibi$ ca f'cu succesi# $a ace$ai o!(anism im"!esii$e "a! e- "!in u!ma!e- se dis in( cu uu!in' 4n

ace$eai condiii ca i simu$ an "e dife!i e "'!i a$e co!"u$ui efec ua e- deoa!ece si ua em"o!a$ i s"aia$ im"!esii su9zedie!enden su9zedie!ende i- "!in u!ma!e- nu $as' ames ecu$ Af e!ma h- 4n im" ce im"!esii de efec e simu$ ane sun de"enden e de "$asa. Da! aces $uc!u a! !ebui s' fie c!ea doa! ca o i"o ez' ocaziona$ aici.

((III. !or"u#a $iferen'. #6n cazu$ 4n ca!e es e necesa! s' se m'soa!e dife!ena din !e dou' senzaii- ho '!>nd cu dou'- 4n im" dife!i e sau "unc e de s"aiu- s imu$i sun "!oduse- indife!en dac' aceas a dife!en a a fos "e!ce"u '- sau nu- deci o dife!en' de senzaie 4n sensu$ s !ic a$ ca"i o$u$ an e!io!- nu "en !u a m'su!a o dife!en' "e!ce"u '- a unci- desi(u!- doa! dife!ena din !e dimensiuni$e abso$u e ca!e se a"$ic' $a senzaii$e indi#idua$e se!#esc. Aces e dimensiuni sun da e de fo!mu$a de m'su!a!e- i de aceea es e m'su!a de dife!en' senzaie fi uo! s' se de e!mine ca dife!ena de dou' da de #a$o!i$e fo!mu$a de m'su!a!e.
.:

6n ceea ce "!i#e e " 0 Re#izui!e ". ./I f.

Fi ce$e dou' senzaii- dife!ena se a"$ic'3$ "en !u a de e!mina , ", asocia ' s imu$i , ', i "en !u a 4nce"e cu cea mai sim"$' "!esu"une o sensibi$i a e e(a$ "en !u , ' asuma - "!in u!ma!e- b "en !u ambe$e cons an - a#em de $a "!ima fo!ma de fo!mu$a m'su!a!e =ca"i o$u$ .D:- ce$e dou' ecuaii = k =$o( 3 $o( b : N k =$o( J3 $o( b : "!in u!ma!e- ca dife!ena din !e dou' 3 Nk =$o( 3 $o( :

ceea ce fo!mu$' a fos de;a de!i#a =ca"i o$u$ .D:- 4n ace$ai fe$. 6n aceeai fo!mu$'sun em- de asemenea- dac' a#em de3a doua fo!ma de fo!mu$a de m'su!a!e se bazeaz'- aa cum ne3am a"oi obine "!ima fo!mu$' ca!e- $a !>ndu$ s'u- ca!ac e!iza "!in aceea c' $o(a!i mu$ coeficien u$ui es e

se a "en !u dife!ena de bu eni$o!- es e !edus cu ce$ an e!io!. Aceas ' fo!mu$' #om numi fo!mu$a dife!en' sim"$u sau dife!en' scu! fo!mu$a "!in e2ce$en'. &n $oc de a de e!mina fo!mu$a de dife!en' 4n modu$ indica de fo!mu$a m'su!a!eaces ea "o fi obinu e di!ec "!in in e(!a!ea fo!mu$a fundamen a$' ca mai (ene!a$e fo!mu$a m'su!a!e- "!in o ce ne !ebuie es e cons an a de in e(!a!e ca!e 4n de!i#a!ea fo!mu$a m'su!a!e "!in s abi$i!ea senzaia e(a$ cu ze!o c>nd s imu$ii b de e!mina ' a fos ca!ac e!iza ' "en !u a de e!mina c' sun em- 4n (ene!a$- senzaie = ' $a #a$o!i de s imu$a!e . " se . Se obse!#' c' #a$oa!ea de "!a( b a dis"'!u din fo!mu$a dife!en'. Deci- dac' din i(no!an' a "!a(u!i$o! nu o m'su!' abso$u de senzaie "!in fo!mu$a de m'su!a!e 4n sine es e "osibi$- da! 4nc' se!#i Fo!mu$a sim"$' dife!en' "en !u a com"a!a dife!ene$e de senzaie 4n funcie de dimensiunea $o!- a > a im" c> "!a(u$ "o fi fu!niza e doa! ca o cons an '. Aces a "!e#ede c' dife!ena nu senzaie 4n (ene!a$ o funcie a dife!enei de s imu$a!e- da! !e$aia s imu$ es e de aceeai "!o"o!iona$ cu $o(a!i mu$. Aici "a!e s' "!ezin e o con !adicie. Dac' fo!mu$a noas !' susin>nd #a$abi$i a e uni#e!sa$'- aceas a !ebuie s' se a"$ice a > dife!ene ma!i i mici- da! 4n confo!mi a e cu fo!mu$a fundamen a$' es e #a$abi$ "en !u mici dife!ene 4n e2"!ima!ea

confo!m c'!uia dife!ena senzaie mai de(!ab' dife!ene$o! !e$a i#e de s imu$a!e es e "!o"o!iona$' cu $o(a!i mu$ s imu$u$ui ca un !a"o! - ca!e- 4n (ene!a$- condiii foa! e dife!i e sun . &n !e im"- se "oa e a!' a c' as fe$ de aco!d- 4n cazu$ uno! dife!ene foa! e mici 4n ambe$e !a"oa! e de senzaie- as fe$ 4nc> se 4n oa!ce fo!mu$a dife!en' $a fo!mu$a fundamen a$' "en !u aces caz. Fie dou' senzaii i O d , din ca!e a$ doi$ea doa! de mic inc!emen d dife!' de "!ima- i $'sai s imu$i asocia e si O d , ca!e es e doa! de dimensiuni mici d dife!'- aa c' a#em- "!in O d i ca dou' senzaii dis inc e- 7 d i ca un subs i u "en !u s imu$ii co!es"unz' oa!e fo!mu$ei dife!en'- "!imu$ . Deoa!ece- cu oa e aces eaes e foa! e mic- am "u ea- 4n ca". .I de i de con !acie a k

se - unde M es e modu$u$. As fe$ #om obine d N k M 4n sim"$u cons an K ,

ca!e es e fo!mu$a fundamen a$'. Nu mai "uin de fo!mu$a fundamen a$'- fo!mu$a de m'su!a!e "oa e fi !e"!ezen a ca un caz s"ecia$ a$ fo!mu$ei dife!en'- i- aa cum sa a!' a mai sus- !ezu$ ' fo!mu$a dife!en' sine e(a$ dec> mai (ene!a$e fo!mu$a m'su!a!e din fo!mu$a fundamen a$'. Fo!mu$a de m'su!a!e es e anume cazu$ fo!mu$ei dife!en' es e 4n cazu$ 4n ca!e una din !e ce$e dou' senzaii 4n !e ca!e dife!ena es e ze!o- i- "!in u!ma!e s imu$u$ asocia dob>nde e "!a(- cu condiia ca face o!ice 4ne$e(e!e senzaie de sim"$u ca o dife!en' de #a$o!i$e nu$e de senzaie. Dac' ne acum '= B i ' N b, a unci !ezu$ a e$e meci di!ec cu fo!mu$a m'su!a!e. 6n$ocuind N B i N b, #om obine mai 4n >i . C> des"!e "!o"!ie 'i$e $o(a!i mi$o! =Ch. .I: N - a#em

i "!in !ansfe!u$ #a$o!i$o! aces ei ecuaii cu semn o"us $a cea$a$ ' "a! e a ecuaiei $a !>ndu$ s'u- fo!ma fo!mu$a m'su!a!e. Du"' aceea- fo!mu$a de dife!en'- dei de!i#a din fo!mu$a de m'su!a!e- ca!e 4n sine es e de!i#a din fo!mu$a fundamen a$'- da! sun conside!a e mai (ene!a$' a ce$o! dou'- i modu$ 4n ca!e au a"'!u de $a ei- cei ca!e- de asemenea- da3$ 4na"oi. 6n Geb!Kuche es e ne#oie de fo!mu$a dife!en' cu "!i#i!e $a semnificaia semnu$ui ca!e dife!ena - " "oa e "!esu"une "en !u a comunica. Va$oa!ea - ' es e "ozi i#' sau ne(a i#' 4n funcie de fa" u$ dac' E ' sau Y '. O #a$oa!e "ozi i#' a - ' es e 4n mod na u!a$ c!ede c' senzaie de"ases e ca!e s imu$ii ascu$ a un ne(a i# c' senzaie " "!edomin'- ca!e s imu$i " ascu$ a . Deci- con !as u$ semn 4nseamn' 4n (ene!a$ o o"oziie 4n di!ecia dife!enei senzaie- ambe$e senzaii "es e "!a(u$- sau ambe$e sub "!a(u$- sau una i "e de a$ ' "a! e "o fi sub "!a(u$. Aces sens a$ semnu$ui es e de no a ca sen imen u$ (ene!a$ "en !u dife!ena- da! nu 4n (ene!a$- s' in e!"!e eze con !as u$ semnu$ui aici ca un con !as de con ien' i incon ien' a dife!ene$o! senzaie. Numai 4n cazu$ "a! icu$a! 4n ca!e "!in !educe!ea ' N B sau N B !educe fo!mu$a dife!en' a fo!mu$ei de m'su!a!econ !as u$ semnu$ui face sens abso$u acum doa! !'mas de sine $a im"o! ana con !as u$ din !e con ien i incon ien - deoa!ece aces con !as es e doa! se !efe!' numai $a !a"o! u$ din !e o senzaie $a senzaia de ze!o- da! nu $a a$ e senzaii. Dac' c!edei c' o consecin' ma ema ic' nu "e!mi e- 4nain e de #a$o!i$e abso$u e de

o senzaie de a 4ne$e(e con !as u$ semnu$ui 4n !3un mod s"ecia$- f'!' (ene!a$iza!e aces sens "en !u dife!ena senzaie- aa c' #a fi doa! necesa! din nou- "en !u o mai de#!eme s'3i amin easc' e2em"$u "a!a$e$ fo$osi de (eome !ie ana$i ic' a !idica "en !u a #edea "!eocu"'!i$e. 6nain e de #a$o!i$e abso$u e a$e unui #ec o! !az' 4n sis eme de coo!dona e "o$a!e es e con !as u$ de semnu$ de un con !as 4n !e !ea$ i ima(ina!- da! aces sens nu "oa e fi #ec o!es "en !u dife!ena din !e dou' !aze r, r ' (ene!a$izeaz'- ci mai de(!ab' un semn de r - r " De asemenea- 4n (ene!a$- numai "e di!ecia de o dife!en' 4n !e ce$e dou'- fie c' es e o mai ma!e sau mai mic dec> ce$'$a$ - i con !as u$ !ea$' i ima(ina!' numai dac' r ' sau r = B Aces $uc!u es e des u$ de ana$o(ii de cazu$ nos !u. Conduce $a aceeai conc$uzie- !e"!ezen a!ea sens "ozi i# i ne(a i# de #a$o!i "ozi i#e i ne(a i#e a$e o!dona e- 4n im" ce #a$o!i$e de s imu$a!e a fo!ma d!e" un(hiu$a!' abscis'. Pu em face dife!ena de dou' o!dona ei "ozi i#e e(a$e cu - " ia- i ei #o! fi ne(a i#- 4n funcie de fo!mu$a noas !' dife!en' a unci c>nd E . Da! a!e aceas ' dife!en' ne(a i#' 4n !e dou' coo!doneaz' "ozi i#e- da! 4n funcie de Duhu$ $ui (eome !iei ana$i ice3un sens des u$ de dife!i de aceeasi dife!en a ma!e ne(a i# de un sin(u! o!dona o! de $a ze!o- ca!e nu es e nimic a$ ce#a dec> un o!dona o! ne(a i# sim"$u se Cei dife!en' in !' 4n 4n !e(ime 4n in e!io!u$ s"aiu$ui- ca!e !e"!ezin ' con iina in !ea(a came!a- ca!e !e"!ezin ' incon ien - i im"o! ana de incon ien'- ca!e face "a! e din u!m' dife!ena- as fe$ 4nc> nu "o fi !ansfe!a e $a "!ima- da! nu es e- de asemenea- 4n con !adicie cu aceas a- da! ce$e dou' cazu!i sun cazu!i s"ecia$e de o conce"ie mai (ene!a$' a semnu$ui de con !adicie. Punc u$ nos !u de #ede!e es e- "!in u!ma!e- des u$ de 4n s"i!i u$ de ma ema ic'- i c' nu #a co!e$aie de fo!mu$e i fa" e- cu o abo!da!e dife!i a fie "en !u a scoa e. &n "$us- se obse!#' c' fo!ma ecuaiei dife!en' es e aceeai cu cea a fo!mu$ei de m'su!a!e- dac' "en !u senzaie dife!en' - ' s abi$i o sin(u!' $i e!'- cu e2ce"ia fa" u$ui c' #a$oa!ea s imu$u$ui ia $ocu$ #a$o!ii de "!a( a fo!mu$ei de m'su!a!e4m"o !i#a conside!'m ce$'$a$ - ia! $a $ocu$ de in e!"!e a!e a semnu$ui asu"!a in e!"!e '!ii con ien e i incon ien e de di!ecia dife!enei. 6n confo!mi a e cu aceas ' conside!aie sun oa e $e(i$e i !e$aii$e ca!e "o fi de!i#a e din fo!mu$a de m'su!a!e "en !u #a$o!i abso$u e senzaie- chia! i dife!ene$e mobi$ia!e i #ice3#e!sa. Deci- aco$o

sun em dife!ena 4n !e dou' senzaii #e!3 n ('si3a"!ins a unci c>nd !a"o! u$ din !e s imu$ii ca!e a"a!in senzaii$e $a ca!e n "u e!ea c!e e3$ea- ca a#em un sen imen #e!3 s 3a"!ins ('si a unci c>nd !a"o! u$ de s imu$a!e a P!a(u!i$e "e -n "u e!ea $ea es e c!escu . Doa! as fe$ 4nc> s' "u em o ceea ce se s"une des"!e !e$aia a !ibui !ece!ea de senzaie i de s imu$a!e- a !ibui $a !ece!ea "unc u$ui de !efe!in' 4n !e dife!en' senzaie i a"e$- "!in nu mai es e doa! #a$oa!ea s imu$ fundamen a$ ca un !a"o! fa'

de "!a(u$- da! 4m"o !i#a s imu$- 4n ceea ce "!i#e e 4n cazu$ 4n ca!e dife!ena es e conside!a ' a $ua. Un se de !ema!ca fa" u$ c' mai de#!eme =ca"i o$u$ .F:- a fos in#oca "en !u a ;us ifica fo!mu$a de m'su!a!e 4n doa! o e2"!esie uo! dife!i '- a"a!e a unci c>nd ne $a o (am' s imu$i , ', ", "" .... indife!en dac' dis"us' de o!dinea m'!imii $o! sau nu- ia dife!ene$e senzaie de fieca!e unu$ $a a$ u$- 4n funcie- ia! suma aces e dife!ene. Suma aces o! dife!ene se sim e dife!ene$e senzaie din !e s imu$ii e2 !eme din aceeai se!ie. 6n !3ade#'!- noi am ce!u doa! suma $o(a!i mi$o! - e c im"$emen a 4n $o(a!i mu$ "!odusu$ui a aces ui !a"o! "en !u a ('si confi!ma aceas ' ez'. Fo!mu$a "en !u dife!ene$e senzaie "oa e fi uo! (ene!a$iza ' a unei fo!mu$e de dife!ene$e de dife!ene$e senzaie. Dac' ne3am s abi$i o dife!en' senzaie - ' N " - i!i abi$ !a"o! N - o a$ '

senzaie dife!en a "- N " ', banii s imu$ asocia , aa c' a#em " N k $o( " N k $o( "!in u!ma!e

Aceas ' fo!mu$' es e mai (ene!a$' dec> fo!mu$a a"$icabi$' dife!ene sim"$u senzaie4n im" ce !ece 4n ace$ai- dac' se s abi$e e " = B- ca!e !ans"o! ' '= .- ' N '. " Nu mai "uin duce $a o (ene!a$iza!e a fo!mu$ei fundamen a$e "!in !eacia fo!mu$a dife!en' " N K $o( dife!enia - "!in aceas a obin>nd

ca!e es e aceeai "!in in e(!a!ea fo!mu$a (ene!a$' " 3 " N k $o( sun ne3am chia! acum moda$i 'i de a a$ o!a. O (ene!a$iza!e a fo!mu$ei dife!en' 4n !3un a$ sens- #om a;un(e a unci c>nd- 4n $oc de cu!en - sensibi$i a ea abso$u ' i- "!in u!ma!e- #a$oa!ea b sub aciunea a doi s imu$i , ' e(a$' cu dife!i e "!a(u!i- !es"e9 i# b, b ' "oa e a#ea $oc "en !u -

aceas a. A"oi- "!a(u!i$e nu sun dis"a! din fo!mu$a- si a;un(em =.:

=<:

=A: =I: Aces ea sun doa! fo!me dife!i e de aceeai fo!mu$'- "u em meniona "e scu! fo!mu$a "!a( dife!en'. E2"!esia =<: ne s"une c' dife!ena senzaie es e 4n (ene!a$ "!o"o!iona$' cu $o(a!i mu$ coeficien u$ui de dou' #a$o!i de s imu$a!e fundamen a$e i , ca!e de ce$e 4m"'!i ' $a aces "!odus sun . E2"!esia =A:- ca!e es e $o(a!i mu$ "!o"o!iona$ !a"o! cu cea obinu ' a unci c>nd !a"o! u$ din !e s imu$ii cu !a"oa! e$e din !e "!a(u!i$e asocia e di#iza '. E2"!esia =I: 4n sf>!i - c' dife!ena senzaie scade sau c!e e 4n funcie de #a$oa!ea de "!a( de dife!ena de sensibi$i a e b i b ' - cu a > mai ma!e es e mai 4n >i dac' ;u!na$u$ es e u$ imu$ dac' "ozi i# ne(a i#. Dac' am acum ca s imu$ mai "u e!nic- "!a(u$ !ebuie s' b " a s imu$ mai s$ab a! !ebui s' fie mai ma!e- as fe$ 4nc> dife!ena senzaie "ozi i#' ce!u!i- i ne3 am s abi$i " ca s imu$ mai "u e!nic- deci- din nou- !ebuie "!a( b s' fie mai ma!e cu a > mai s$ab' s imu$- as fe$ dife!ena "e!ce"ie ne(a i#' c!es e. Gene!a$ adic'dife!ena senzaie c!e e cu dife!ena de sensibi$i a e sau scade- 4n funcie de "!a(u$ de s imu$ mai s$ab sau mai "u e!nic es e mai ma!e- i- "!in u!ma!e- s imu$u$ "u e!nic sau mai s$ab es e "e!ce"u cu o mai ma!e sensibi$i a e. Sun "!a(u!i$e 4n aceeai "!o"o!ie ca i s imu$ii din ca!e fac "a! e- as fe$ 4nc> dife!ena senza ie dis"a!e com"$e .

Deci- nu es e ace$ai $uc!u 4n ceea ce "!i#e e dife!ene$e de "e!ce"ie- ceea ce $e3 am ('si mai de#!eme "en !u senzaia de zumze - c' es e i!e$e#an dac' sensibi$i 'i$e de sLa" s imu$ mai "u e!nic i mai s$ab 4n sine. De a$ fe$- a!' >nd aceeai fo!mu$'- ca i c>nd dife!ena din !e b i b da! dife!ena senzaie es e !ema!cabi$ inde"enden ' a ce$o! dou'- dac' $o( semnifica i# funcie

de $o( dis"a!e- adic'- a unci c>nd s imu$i - ' 4n ma!e- "!a(u$ #a$o!i b, b ' 4n "!o"o!ii mici dife!'. Fo!mu$a "!a( dife!en' "oa e fi as fe$ !edus' $a fo!ma fo!mu$a m'su!a!e "e ca!e o dife!en' senzaie - ' de ", banii s imu$ de - !a"o! u$ din !e "!a(u!i$e de D desemna- de fo!ma fo!mu$a "!a( dife!enia$'

4n con inua!e !adus 4n

Acum numim coeficien u$ , ca!e es e !a"o! u$ din !e s imu$ii 4m"'!i ' $a !a"o! u$ din !e "!a(u!i$e asocia e- 4n scu! - !a"o! u$ dife!en' fundamen a$'- as fe$ 4nc> "u em s"une c' dife!ena senzaie de !a"o! u!i$e dife!en' fundamen a$' dec> senzaia de condiii$e de s imu$a!e fundamen a$e de"inde 4n ace$ai mod.

((I) Unterschie$s"a9for"e#. ,6n u!ma discuii$o! din << Ca"i o$u$ cu "!i#i!e $a dis incia din !e dife!ene$e senzaie i a dife!ene$o! "e!ce"u e sau senza ii con !as an e "oa e fi fo$osi "en !u a m'su!a "!ima se!#i!e- fo!mu$a dife!en' nu aco!d' noas !'- 4n ace$ai im"- ni#e$u$ de u$ imu$. De fa" - aceas a conine doa! o funcie a dife!enei senzaie de G!oU7 s imu$i$o!- da! nu 4n funcie de ci!cums ane- din !e ca!e ma(ni udinea dife!ene$o! "e!ce"u e de"inde o ui de asemenea- i fa" u$ "!a(u$ui dife!en' nu es e 4n e$ inc$usdu"' ca!e aces ea nu #a(inu$ui aco!da ' 4n !e dife!ene$e de con ien e i incon ien e "e!ce"u e c' e2is '- da!- 4n !ea$i a e- nu mai "uin de senzaii abso$u e. 6n m'su!a 4n ca!e dife!ene$e "e!ce"u e mai de(!ab' o fo!mu$' dife!i ' !ebuie s' ne- ca!e sa isface aces e ce!ine- i ceea ce eu numesc Un e!schiedsma7fo!me$ deoa!ece aces a "!e#ede m'su!a de dife!ene "e!ce"u e $a fe$ ca fo!mu$a de m'su!a!e "en !u m'su!a de senzaii abso$u e se!#i. ceea ce "!i#e e " 0 .. Re#izui!e ".. ./E ff- PsSch.8a7"!inzi"ien ". .0I. <BB
.: 6n

A#>nd 4n #ede!e fa" u$ c' dife!ene$e "e!ce"u e $a fe$ de bine s' aib' "!a(u$- ca o senzaie abso$u '- 4n "!imu$ !>nd- "u ei s abi$i Un e!schiedsma7fo!me$ "e o ana$o(ie cu fo!mu$a de m'su!a!e- du"' cum u!meaz'.

Daca no am ca- 4nain e de o dife!en' de senzaie- aa c' acum o dife!en' "e!ce"u ' 4n !e senza ii i " cu " - !a"o! u$ s imu$ asocia cu - i s' dea #a$o!i$e aces ui !a"o! s imu$ $a ca!e dife!ena "e!ce"u ' a"a!e "!a(u$- adic' cons an a !a"o! u$ sau "!a( !a"o! # ace$ai !a"o! $a dec> "!a(u$ sim"$a b $a s imu$i a 4n fo!mu$a de m'su!a!e- obinem

Aici- ca i 4n sec#ena 4n o deauna- cu condiia ca o mai ma!e a !acie dec> #a$oa!ea con o!u$ui es e u i$iza - i- "!in u!ma!e- E . $o( i es e "ozi i#- ceea ce es e esenia$- dac' 4n fo!ma an e!ioa!' a #a$o!i$o! "ozi i#e fo!mu$a de " !ebuie s' co!es"und' cu #a$o!i$e con ien e de dife!ena "e!ce"u '. %a u!ma u!mei- au #!u s' fo$oseasc' s imu$ mai mic ca un con o!- as fe$ 4nc> s3a! Y.- $o( as fe$ sun ne(a i#e- ia! " obine #a$o!i ne(a i#e- mai ma!i- o "!o"o!ie o mai ma!e de un s imu$ $a a$ u$ a! "!imi- cu oa e aces ea- da! senzaia de dife!ena "!ezen a se !idica "es e "!a(u$ su"e!io!. 6n sine- cu oa e aces ea- nimic nu 4m"iedic' s' se u i$izeze i s imu$u$ mici 4n con !a- abia a unci ai o u$ 4n fo!mu$a an e!ioa!' a in#e!sa 4n aceas ' "oziie in#e!sa ' a ce$o! dou' s imu$i$o!- i anume- "!in !a"o! u$ s imu$ 4n !eci"!oc' . N #a$oa!ea # 4n !eci"!oc # . N s' funcioneze- i "oziia . i # . - din (!ei -

con !a i # adic' s' se asocieze "en !u a sc!ie fo!mu$a

ca!e a!e aceeai #a$oa!e an e!ioa!' dac' . 6n ce$e ce u!meaz'- da! es e condiia V . i- "!in u!ma!e- "oziia s imu$ mai ma!e sun 4n o deauna a a#u $oc 4n con o!u$- du"' ca!e- c>nd se a aeaz' 4n !3un fe$ de a"e$ $a un caz es e de a"!o2ima i# a$ e!na i# mai ma!i i mai mici dec> ce$e$a$ e- inc$usi# "oziia sa 4n ca$i a e de con !a i numi o! 4n #a$oa!ea !ebuie s' se schimbe. Dec$a!aia de mai sus a fo!mu$ei es e- de asemenea- 4n (ene!a$ #o!bind cazu$ no!ma$ ce!e ca- 4n cazu$ 4n ca!e doi s imu$i em"o!a$ sau s"aia$ dis inc e- dife!ena $o!- aceas a es e in e!"!e a '- na#e a m'!ime 4n !e e$e- as fe$ 4nc> se "!oduce o mai ma!e s imu$- i in#e!s- 4n $ocu$ mai mici- doa! di!ecia- nu m'!imea dife!enei "e!ce"u e #a!iaz'. Aceas a- 4n mod no!ma$ nu es e cazu$ (ene!a$ a$ !ea$i 'ii- ca fiind mai de(!ab' 4n oa e cazu!i$e 4n ca!e aa3numi e$e 4n cazu$ e2"e!imen e$o! "e e!oa!ea cons an ' sensibi$i a e dife!enia$' 4n "e!ce"ia unei dife!ene 4n funcie de s"aiu i im" am"$asa!e a #a!iabi$e$o! com"a!a e a!a ' =cf. Th &S 0B: senzaia de dife!ena cu ace$eai "!o"o!ii de s imu$i de dife!i e dimensiuni eueaz'- 4n funcie de fa" u$ dac'

o face una sau a$ a s imu$u$ cu ce$ mai ma!e. S a(iu$ui de %e(ea $ui 5ebe!- ca!e se bazeaz' "e fo!mu$a noas !a- da! "!esu"une absena sau e$imina!ea e!o!ii cons an . Da! 4n !3ade#'! "oa e fi e!o!i cons an e 4n o deauna e$imina e de es a!e i de ca$cu$i as fe$ cazu!i$e cu e!o!i cons an e a !ibui e $a si uaia no!ma$'- 4n mu$ e cazu!i- e!o!i cons an e sun "!ea mici "en !u a face o ana$iz' necesa!' "en !u a fi 4n ce$e din u!m' "osibi$i a ea de a as fe$ de o da ' fo!mu$a de baz' fi da "en !u cazu$ no!ma$- a unci o a enie s"ecia$' 4n !3un mod adec#a =a se #edea ca"i o$u$ <F.:- du"' ca!e "!e(' i!ea fo!mu$a "en !u cazu$ no!ma$ !'m>ne me!eu ceea ce !ebuie s' fie asuma . 6n ace$ai fo!ma Un e!schiedsma7fo!me$ ca!e a"a!e aici !idica ' doa! "!in ana$o(ie i "!in u!ma!e- nu ;us ific' s !ic - inc$usi# !e(u$a "en !u modifica!ea fo!mei de fo!mu$a- 4n funcie de fa" u$ dac' o V . sau . m'!ci- "o fi se#e!e da o!i ' es' o!ii J E d!e" i fa" u$ "!a(u$ui !a"o! cu un mod ana$o(- ca in !a in modu$ s"ecifica 4n u!m' oa!ea fo!mu$' !ece!ea $a m'su!a!e. Ce!e!ea 4n emeia ' "e d!e" u$ fundamen a$ fo!mu$a 5ebe! d' senzaie de dou' dife!ene- 4n s"ecia$

con inua!e

Acum- deoa!ece i ' sun dou' senzaii- dife!ena 3 ' es e dife!enia$ a$ aces uia "oa e d - d " ca e$emen a$ unei dife!ene senzaie sun conside!a e#a$oa!ea sa es e. Da!- 4n m'su!a 4n ad'u(a!ea unei cons an e "en !u o in e(!a$' nu se schimb' 4n dife!enia$e$e- es e d d - ' e$emen a es e o cons an ' =de e2em"$u- a > (ene!a$e sau #a!iabi$' inde"enden ': c!escu e sau sc'zu e dife!en' senzaie. Acum "oa e fi Ca". << din dife!ena emoie cu cazu$ s"ecia$ de o dife!en' "e!ce"u ' iden ifica 4n cazu$ 4n ca!e- 4n cea mai mic' dife!en' "osibi$' 4n !e s imu$i - ' - o dife!en' se sim e s' !e#izuiasc' o dife!en' "e!ce"u ' ca 4n cazu$ mai (ene!a$- 4n cazu$ 4n ca!e $a o!ice #a$o!i "a! icu$a!e a$e "e!ce"ia dife!enei 4nce"e i dis"a!e. P!in in e(!a!ea #a$oa!ea de mai sus a d - d " i de e!mina!ea cons an ' 4n aceeai s' fie afia - obinem e2"!esia "en !u aces caz mai (ene!a$- i "!in "!ezen a Un e!schiedsma7fo!me$. De fa" - ne3am s abi$i d - d "F t" =dac' nu es e 4n sine un mo i# es e u i$iza!ea unui semn 4n faa ce$ui$a$ :- a#em

Aces $uc!u ofe!' de in e(!a!e fo$osind $o(a!i mi na u!a$i Z " = K =$o( - $o( G: O 6

K = $o( O 6 unde C es e cons an a de in e(!a!e- sau- cu 4n$ocui!ea na u!a$' de $o(a!i mi$o! comune =cf. ca". .F:- i- 4n consecin' 4n$ocui!ea K de k F " N k $o( O 6. Se de e!min' Acum cons an a 6, "!in " se eaz' $a ze!o a unci c>nd #a$oa!e # iaa#em 4n (ene!a$ o N k $o( # O 6 deci 6 N 3 k $o( # . i aceas ' #a$oa!e es e subs i ui 4n ecuaia (ene!a$' es e-

U i$iza!ea semnu$ui de sus ne3au fos as fe$ =.: a"$ica!ea in#e!sa!ea infe!io! i a semnu$ui de ambe$e "'!i =<: Fo!mu$a =.: co!es"unde condiiei ca $o( es e "ozi i#- i "!in u!ma!e o mai ma!e a !acie es e s abi$i 4n con !a- ma !ia =<: $a fe$ ca i cu condiia ca $o( es e ne(a i#i- "!in u!ma!e- s imu$u$ mic es e "us 4n con o!u$ deoa!ece numai 4n aces e condiii- " cu o c!e e!e a #a$o!ii abso$u e a "oa e c!e e 4n sens "ozi i#- a > a im" c> condiia "!ea$abi$' de noi es e no!ma$.Dis in(em 4n !e ce$e dou' cazu!i- c' mai ma!e i a im"u$su$ui mai mic' es e se a ' 4n con !a- ca!ac e!iza "!in aceea c'- am mai 4n >i dac' $i e!e$e i 4 - dou' dac' . i # . a u i$iza ca a a!e- ">n' acum- ambe$e cazu!i $a aceeai senzaie " se !efe!'- "!in u!ma!e- m'su!a $o! a! "u ea fi "u! i sim"$u fo!ma$ dife!i

"!in u!ma!e

!ebuie s' fie- ceea ce im"$ic'- din momen . N

ca!e- de asemenea- # . =

e!a.

6n cazu$ 4n ca!e cazu$ no!ma$ nu a! a#ea $oc- da! " #a$o!i dife!i e au fos asuma e 4n funcie de "oziia de s imu$ mai ma!i i mai mici es e in#e!sa '- a"oi ecuaii$e =.: i =<:- 4n ca!e e!o!i$e cons an e a! fi o ui "osibi$ s' se u i$izeze "en !u e$abo!a!ea Un e!schiedsma7fo!me$- $e(ea $ui 5ebe!- ca!e "en !u aceeai dife!ena "e!ce"u ' !ebuie s' !'m>n' ace$eai- "en !u ca!e- ca i "en !u "oziia o"us' a s imu$u$ui mai ma!i si mai mici a! "u ea cons a 4n s"ecia$. A unci a! !ebui "u! i sim"$u necesa! cons an ' # "en !u im"u$ o"us i "oziia s"aia$' a dimensiuni 4n com"a!aie "en !u a de e!mina dife!i e. Da!- 4n m'su!a 4n ca!e aces $uc!u es e cazu$ a! !ebui s' a"a!'ca!e 4n #i! u ea e!oa!e cons an 4n anumi e $imi e- a a"'!u s imu$ mai mic dec> ce$ mai ma!e i a fos 4n c!e e!e deca$a;u$ "e!ce"u a unci c>nd es e !edus- dife!ena a s imu$i$o!- mai de(!ab' dec> e2 ins'- a! fi- 4n aces caz- 4n de enie 4n (ene!a$- fo$osii 4n o deauna fa!mec mai ma!e 4n con o!u$- ca!e- 4n aces e $imi e se a"$ic' ecuaia =<: 4n $oc de =.:- sau !e(u$a de a u i$iza s imu$u$ mai ma!e din con !a- au 4n mod e2ce"iona$ "en !u a !u$a 4n o!dine in#e!s'- nici ecuaia =.: se a"$ic'- as fe$ 4nc> #a$o!i$e 4n o deauna "ozi i#e co!es"und #a$o!i$o! dife!ena "e!ce"u ' con ien . Es e necesa! ca 4n fo!mu$e$e an e!ioa!e- de asemenea- 4n Un e!schiedsma7fo!me$ im"o! ana de o"oziie semn- ca!e #a$oa!ea senzaie "oa e "!esu"une o c$a!ifica!e s"ecia$. Pen !u de e!mina!ea com"$e ' a #a$o!ii de " nu es e doa! "e semnu$ de " 4n sine- cide asemenea- "e semnu$ de senza ii 4n !e ca!e es e dife!ena s' aco!de o a enie. Dife!ena "e!ce"u ' " ia "e de!i#a!ea numai a unci #a$o!i$e N # #a$oa!ea ze!o- ca (!ania din !e ni#e$u!i$e de con ien e i incon ien e a$e c>nd !a"o! u$ din !e s imu$i "es e "!a(u$- "en !u c' numai "e aces $uc!u- de e!mina!ea e2"e!imen a$' a cons an ei se !efe!' # - 4n !uc> - 4n cazu$ 4n ca!e a > s imu$i i dec$a!' senzaii$e asocia e scad' sub "!a(u$- cu aceas a- oa ' noiunea de o dife!en' "e!ce"u ' es e "ie!du - ia! 4n cazu$ 4n ca!e numai unu$ s imu$ deasu"!a "!a(u$uice$'$a$ es e "e "!a(u$ sau sub "!a(u$- es e a > de bine ca i 4n cazu$ 4n ca!e unu$ a a#u de a face doa! cu un sin(u! senzaie- ca dife!en a de $a o senzaie de ze!o sau de o senza ie de !ea$. Aceas a es e- "!in u!ma!e- necesa! s' amin im- deoa!ece- confo!m fo!mu$ei " N k =$o( 3 $o( # :- #a$oa!ea " "oa e fi "ozi i#- chia! i a unci c>nd ambii s imu$i , ' sun sub "!a(u$- i- "!in u!ma!e- se sim e nimic- "!in aceas a es e suficien ' ca V # - ca!e "oa e fi cazu$ foa! e bine a unci c>nd ambe$e ca " es e infe!ioa!' "!a(u$ui- numai cu condiia ca a!e o "!o"o!ie ma!e a " a!e. Se "oa e a"oi $a fa" u$ c' #a$o!i$e "ozi i#e a$e " 4nc' nu "o ('si un semn de con iin'- "en !u c' "!emisa es e $i"sa de cons iin a a #a$o!i$o! "e ca!e " de"inde. Dac' $a aces e in e!"!e '!i dife!i e a semnu$ui de ", 4n funcie de " funcioneze fie

4n mod beschaffene! #a$o!i , ' es e- e2is ' 4nc' un mo i# de 4n(!i;o!a!e- aa c' es e din nou- ca i 4n !ecu a > de mu$ e as fe$ de "!eocu"'!i- "!in !efe!i!e $a un caz ana$o( "oa e !idica (eome !ia ana$i ic'. Chia! i 4n aces - semnu$ de o #a$oa!e " - ca!e 4n funcie de ce$e dou' #a$o!i , ' es e- s' ia un sens foa! e dife!i - 4n funcie de #a$o!i$e de , ", sau ca fiind a a!e. De fa" - #om $ua un "' !a "!in in e!mediu$ unui- defini "!in cen !u$ s'u- $a u!i$e "a!a$e$e C!oss 4m"'!i e 4n "a !u "' !a e mai mici de r. o, am o, r. ", % " =d!ea" a suss >n(a sus- d!ea" a ;os- s >n(a ;os:- "oa e fi meniona '- i c'u 'm e2"!esia ana$i ic " "en !u ce$e I "' !a e mici. P!o#in de $a cen !u$ de b!au$ d!e" de #a !ece $a m'su!a sa- du"' ce !ece O deno ' c' es e $'sa de 3 sun meniona e- c' de $a mi;$ocu$ b!au$ui 4n sus con inu' a c!ucii es e confi!ma de O " meniona - a"oi 4n ;os b!a con inuu de 3 " sun meniona e- i sun em unu$ cu a$ u$ obinu ' "!in 4nmu$i!ea aces o! #a$o!i nume!ice !es"e9 i# "ozi i#e i ne(a i#e- ca e2"!esie ana$i ic " "en !u r. o %o r. " %" #a$oa!e 3 3 3 7 >>> ' - >>> " - >>> " 7 >>> "

Deci- au 8a7ausd!Hc9e foa! e o"us cu "!i#i!e $a cen !u$ de "' !a e si ua e r . o i % " unu$ din !e ca!e es e o funcie numai de "ozi i#- a ce$o!$a$ e #a$o!i ne(a i#e- , ' es e- da! ace$ai semn- i $e "u em #edea din aces semn sin(u! nu "oa e conc$uziona dac' "iaa es e unu$ din !e domenii$e de fac o!i "ozi i#i i ne(a i#i i ce "oziie ca!e $e3a 4n $e(' u!' cu "!ob$eme$e cen !a$e 4n cazu$ 4n ca!e nu ne 4n oa!cem $a semnu$ fac o!i$o! 4nii- a c'!o! funcie es e. As fe$- "u em face- de asemenea- semnu$ de " ca 8a7ausd!uc9 "en !u o dife!en' "e!ce"u '- nu a"!oa"e- da! ce $e(' u!' a!e deca$a;u$ "e!ce"u $a con iin' a unci c>nd nu sun em de na u!a #a$o!i$o!- ca!e a;un( 4n e$- s' fie a en - i se schimb' nimic- 4n "!inci"iu- c' a#em zone$e senzaie ocu"' mai de(!ab' cu funcia unui coeficien ca "!odus. Da! cum "u em obine o de e!mina!e com"$e ' a "' !a e$o!- dac' am cu semnu$ " - 4n ace$ai im"- "e semnu$ de , 'ia 4n conside!a!e- aa es e i cu dife!ene$e "e!ce"u e 4n cazu$ 4n ca!e ne3am ", , ' "en !u aceas ' u i$iza!e. 8ai de(!ab' dec> confi(u!a Un e!schiedsma7fo!me$ 4n funcie de !a"o! u$ de s imu$a!e i "!a(u$ !a"o! - "u em cons i ui ca o funcie a dife!enei s imu$ !e$a i#' i cons an a dife!en' du"' cum u!meaz'. Fii unu$ s imu$ de a$ u$ cam de ma!imea - ia! "!a(u$ !a"o! u$ # de $a . ">n' $a dimensiunea sun dife!i e- unu$ a!e i # N . O

Aicidife!ena s imu$ !e$a i#- scu! fie!bin e- i cons an a dife!en a in &S <II Th sensu$ indica . Ca!e sun Un e!schiedsma7fo!me$ ia fo!mu$a!u$ de mai ;os " N k [$o( =. O : 3 $o( =. O :\. 6n cazu$ 4n ca!e i sun #a$o!i mici- "' !a e$e $o! "oa e fi ne($i;a 4n !a"o! cu "!ima "u e!e- me!(e $a ca"i o$u$ an e!io!. .I afia e subs i uie 4n aceas ' fo!mu$' "NkM=-:=K=-: ca!e es e 8a7ausd!uc9 "en !u o dife!en' "e!ce"u '- doa! no abi$e de"'e e "uinu$4n i"o eza c' dife!ena doa! #izibi$' 4n sine co!es"unde diffe!en s mici s imu$i- "o !i#i c'!eia o as fe$ de dife!en' es e "!o"o!iona$' cu !edus' cu dife!ena dife!ene$e cons an e de s imu$a!e !e$a i#- cu oa e aces ea- o mici 4n senzaie 4n c!e e!e senzaie dife!en' "!o"o!iona$' cu dife!ene$e nediminua de s imu$a!e !e$a i#e es e <: .
<:

6n cazu$ 4n Ca"e. Se s"une .E c' o mic' dife!en' 4n (!eu a e- $a dou' o!i mai ma!e a fos "e!ce"u ca fiind 4n mod semnifica i# de dou' o!i mai ma!e- deci aces $uc!u es e 4ne$es co!ec c' o mic' dife!en' 4n (!eu a e $a dimensiune dub$a de !ans"o! cu o sin(u!' dife!en' senzaie de dou' o!i $a fe$ de ma!e cu doa! aceas a a priori dedus din P!inzi"e au2i$ia! ma ema ic "oa e fi- da! nu ca aceas ' dife!en' a fos "e!ce"u $a fe$ de ma!e ca i de dou' o!i mai deoa!ececonfo!m fo!mu$ei de mai sus- o mic' dife!en' de (!eu a e $a dou' o!i mai ma!e 4n nici un fe$ "oa! a dife!en' de dou' o!i mai mu$ "e!ce"u '- de fa" - a > im" c> nu es e necesa!' $imi a dife!ena !e$a i#' sensibi$i a e . Cu oa e aces ea- ea a!e doa! cei confuzie ne($i;en ocaziona$ nici o inf$uen' asu"!a de!i#a!ea fo!mu$a fo!mu$a fundamen a$' i de m'su!a!e- ca!e se face sub a"$ica!ea co!ec ' a "!inci"iu$ui au2i$ia! ma ema ic.

Un e!schiedsma7fo!me$ !ebuie conside!a ' ca mai (ene!a$e fo!mu$a dife!en'- i de asemenea- fu!niza e "!in "!ezen a fo!mu$a m'su!a!e i fo!mu$a fundamen a$'- c' ei 4nii cazu!i s"ecia$e a$e fo!mu$ei dife!en'. De fa" - me!(e 4n fo!mu$a de dife!en' "en !u cazu$ 4n ca!e # N .- adic' dife!ena "e!ce"u ' 4n e(a$i a e de ambe$e s imu$i a!e $oc "!a(u$- i- "!in u!ma!e- cea mai mic' aba e!e "osibi$' a! simi de e(a$i a e- ca!econfo!m de;a i Ca"e . << obse!#aie f'cu ' s' fie conside!a e ca $imi >nd cazu$ e2 !em sau dife!ena !e$a i#' sensibi$i a e- i- as fe$- dife!ena "e!ce"u ' es e $a fe$ de ma!e ca dife!ena e2"!ima ' "!in dife!ena !ea$' fo!mu$' de senzaii. 6n cazu$ no!ma$- meniona ' de $is a fo!mu$a noas !' es e # es e 4n o deauna mai ma!e dec> .- a > a im" c> nu $imi a dife!enei de sensibi$i a e se !ea$izeaz'. Da! unde s imu$ii 4n condiii fa#o!abi$e- s' fie conside!a e dife!ena $o!- e2is '- ia! dife!ena de sensibi$i a e es e ma!e- dife!' # numai "uin de .- aa cum a fos demons !a - de e2em"$u- 4n e2"e!imen e$e de sensibi$i a ea dife!enia$' a $uminii 4n ca!e "!in Vo$9mann a fos ('si . De $o( a unci # aba e "uin de $a ze!o-

Un e!schiedsma7fo!me$ cade 4n a"!o"ie!e- 4m"!eun' cu sim"$a fo!mu$a de dife!en'i aces $uc!u "oa e du!a cei a"!o2ima i# se!#esc a > im" c> nu ;u!na$ "e unu$ uni 'ii foa! e a"!oa"e de ea- i- "!in u!ma!e a"!oa"e de ze!o Va$oa!ea #ine 4n ;os. P!a(u$ !a"o! 4 a!e $oc- du"' cum "u ei #edea 4n Un e!schiedsma7fo!me$ com"$e ia $ocu$ de "!a( b din fo!mu$a de m'su!a!e- i es e $a fe$ de decisi# "en !u (!adu$ de sensibi$i a e cu ca!e un !a"o! s imu$ da es e $ua ca cons an a b "en !u (!adu$ de sensibi$i a ea cu ca!e un anumi s imu$ es e "e!ce"u . Ca o m'su!' a sensibi$i 'ii

abso$u e- "oa e se!#i ca o m'su!' a dife!enei !e$a i#e 4n sensibi$i a e. To u$ a!e $a #a$oa!ea de # inf$uen'- ca!e- "en !u o anumi ' !a"oa! e de s imu$a!e a dife!enei "e!ce"u es e schimba - i- "!in u!ma!e- es e # !ebuie s' fie conside!a ' ca o cons an ' "en !u condiii cons an e de conce"ie. P!in !e ci!cums ane$e inf$uen e $a #a$oa!ea de # a"a!ine cu e2ce"ia dife!ena em"o!a$' i s"aia$' a s imu$i$o!- dife!ena #a fi in e!"!e a ' ca na u!a a ceea ce se in e!ca$eaz' 4n !e e$e- ca ceea ce um$ie( im" i s"aiu. Aceas ' inf$uen' "oa e fi conce"u ' 4n aa fe$ 4nc> e!o!i$e cons an e ca!e a"a! 4n o"inia dife!ena c' "!in e2"e!imen a!e i fac u!a $a <F $a me ode$e de m'su!a!e- dife!ena de sensibi$i a e i Ca"i o$u$ modu$ s"ecifica !ebuie s' fie $ua e 4n conside!a!e. G!adu$ de sensibi$i a e abso$u ' cu ca!e ambii s imu$i sun in e!"!e a e- a ofe!i o "en !u ambe$e s imu$i !'m>ne aceeai- nici o inf$uen' asu"!a #a$o!ii dife!enei "e!ce"u e@ ace$ai mo i#- cu oa e aces ea- o #a$oa!e ine(a$' a > s imu$i o e!oa!e cons an '- ca!e "en !u face necesa! s' se in' seama. Ca o!ice schimba!e cons an a b 4n fo!mu$a de m'su!a!e "!in schimba!ea !eci"!oc' 4n &!i abi$i a e "oa e fi !e"!ezen a - echi#a$en u$ es e #a$abi$ i "en !u schimba!ea cons an ' # - cu condiia ca o!ice modifica!e a aces eia "!in !3o schimba!e !eci"!oc' a "oa e fi !e"!ezen a . E2"!esia "en !u o senzaie "e de"$in con ien 4n Ca"e. << sens s"ecifica es e 4n cazu$ 4n ca!e "oa e fi 4ne$es du"' cum a a!' a 4n s"ecia$ dife!en' "!econce"u e de senzaie "es e "!a(u$ de o senzaie 4n "!a(- de e2em"$u- de $a o senzaie de ze!o(ases e in mod na u!a$ a unci c>nd sun em 4n Un e!schiedsma7fo!me$ mai mic s imu$ G"en !u !es u$ din !e noi s' ia 4n conside!a!e 4n aces e condiii- $a "!a(u$ b !educe- 4n im" ce 4n ace$ai im" senzaia !educe $a ze!o- "!in u!ma!e"en !u N fo!mu$' 4n$ocui o! - i "en !u " subs i ui . Aa c' am obine aceas '

. S' numim b# "!a(u$ com"$e - b $a fe$ ca 4nain e- a unci ca!e es e !a"o! u$ din !e fu$$3"!a( i "!a(u$ de !a"o! u$ e2ce$en' cons an "!a(u$ de senzaie # fi da . Ne fo!m'm aces e neunifo!mi 'i$e de sensibi$i 'i$e abso$u e "!ecum i da a i "oziia

s"aia$' a s imu$i$o!- "oa e c' face c' un s imu$ mai ma!e dec> a"a!e mai micia unci # es e 4n o deauna mai ma!e dec> .- dac' V .- i- as fe$- !ecu!su$ a #a$o!ii de b "en !u 4nc' condiii # !ebuie s' c!easc'- 4n sco"u$ de a con#e! i 4nce"u u$ s a u$ui semi3con ien ' de senzaie 4n de"$in con ien . Deci- se a"$ic' $a oa e "en !u a confi(u!a fo!mu$e$e de baz' a$e dimensiunii "sihic "!imu$ "en !u ce$e mai sim"$e condiii- i o ceea ce "!esu"une ca- "en !u o aba e!e mai mic' sau com"$icaie "!e(' i!ea fo!me$o! de baz'- iniia$ ne($i;abi$e i ia 4n conside!a!e numai nach K($ich- es e- de asemenea- 4n c!ea!ea de Un e!schiedsma7fo!me$ fos i ca!e se e!min' Po"u$a!izai deoa!ece discuie nu a $ua 4n conside!a!e un fa" ca!e !ebuie s' fie conside!a ' ca o as fe$ de aba e!e sau com"$icaie- ia! aces $uc!u es e c' e2is ena unui s imu$ a!e de sensibi$i a ea cu ca!e un s imu$ #ecin' a e es e "e!ce"u inf$uen'- ca!e 4n s imu$i dife!i e 4n ca!e aces ea in !' 4n Un e!schiedsma7fo!me$- nu es e e(a$ "en !u ambe$e s imu$i. Deci- 4n cazu$ 4n ca!e a$b i ne(!u sun una $>n(' a$ a- a$b "a!e mai $uminos- mai ne(!u ne(!u dec> $n contin"o f'!' s imu$ #ecine ine(a$'- ca!e se nume e !idica!ea im"!esii$e "!in con !as u$. Acum- aceas ' a$ i udine de "unc e$e de #ede!e a$e uno! "a! ide nu es e con es a doa! $uc!u o ho '!>!e com"a!a i#'- i anume c' noi- ne(!u 4m"o !i#a a$bca!e deine a$bu$ de ne(!u ca un "unc de !efe!in' sau o ca un "$us- a$ u$ dec> un minus fa' de a$ e sume@ i face ">n' 4n "!ezen nici o a enie deosebi ' a unci c>nd ins a$a!ea fo!mu$e$e noas !e necesa!'- deoa!ece aceas ' ho '!>!e cu "!i#i!e $a !a"o! u$ din !e senzaii$e abso$u e cu "!i#i!e $a dimensiunea i di!ecia dife!ena "e!ce"u ' se da o!eaz' numai aces $uc!u- da! nu de"inde de e$. S3a! "u ea fi 4nc$inai s' fac' oa ' co a de im"!esii de"ind de ea de con !as u$. Voi acum mai >!ziu 4n#'a fa" e e2"e!imen a$e- ca!e nu "e!mi - mu$ mai "!obabi$ ca- 4n afa!' de fa" u$ c' ho '!>!i$e com"a!aie- c!e e sensibi$i a ea $uminii "e a$b "!in a"!o"ie!ea de ne(!u "e ne(!u de a"!o"ie!ea de a$b !edus $a cazu$ necesa! es e c' a#em a$b sau ne(!u 4n c>m"u$ #izua$ numai- cu aceas a- a$b 4n !3ade#'!- 4n !3ade#'! $uminos- ne(!u a"a!e mai 4nchis' dec> $n contin"o $ua e numai $a ochi- as fe$ 4nc> ambe$e ac cu aces e #a$o!i modifica e "en !u a de e!mina ;udeca a com"a!a i#' 4n sine numai. Aces fa" acum #a fi con es a - de asemenea- f'!' inf$uen' asu"!a "!e"a!a!ea i u i$iza!ea Un e!schiedsma7fo!me$ dac' =aces $oc du"' ace$ai $oc de "e s imu$u$ "e mica!ea "sihofizice a dec$ana - "!in u!ma!e- 4n fo!mu$e$e "en !u a fi subs i ui e m'su!' o!i: se !efe!' ca sensibi$i a ea modifica e "en !u a s imu$ "oa e fi !e"!ezen a de o dimensiune dife!i ' a ace$eiai mic'!i "sihofizice !i((e!ab$e 4n sine- i #o!ausse z$ich fo!mu$e$e de baz' a$e dimensiunii "sihic au o #a$abi$i a e "u! i s !ic 4n ceea ce "!i#e e de"enden e de !a"o! u!i$e de senzaia "sihofizice de condiii$e de ci!cu$aie. i chia! f'!' dec$inu$ de mica!e "sihofizic- ca!e !ebuie s' !'m>n' doa! a !idica "sihofizica in e!ioa!e- dac' am i doa! $e(i$e "!in ca!e sensibi$i a ea $a s imu$ii de schimb'!i$e de #ecin' a e a$e aces o!a a! fi suficien e #a$o!i modifica e 4n consecin' de , " i- as fe$- - sau- ceea ce se !idic' $a ace$ai $uc!u- # "en !u a subs i ui 4n Un e!schiedsma7fo!me$ "en !u ca a"oi s' $e fo$oseasc' ca i mai 4nain e4n con inua!e es e- de asemenea- o ne#oie im"o! an ' in enia de a s udia aces e $e(i. 6n aces s udiu- #oi discu a mai >!ziu. A > a im" c> aces ea nu sun cunoscu e-

cu oa e aces ea- !ebuie s' fim mu$umii s' fo$oseasc' Un e!schiedsma7fo!me$ ca un a"!o2ima i#'- da! i 4n cazu!i$e 4n ca!e nu e2is ' nici un mo i#- a#>nd 4n #ede!e ci!cums ane$e ca!e "o fi a !ibui e $a o inf$uen' semnifica i#'- cum a! fi 4n es ima!ea dife!ene$o! "e!ce"u e din !e b!i(h nesses de s e$e i de modu$ 4n ca!e di!ecia inf$uenei numai- 4n (ene!a$- s' ia 4n conside!a!e- "en !u c' mu$ e cazu!i nu sun 4n $i i(iu- 4n cazu$ 4n ca!e inf$uena 4n cauz' es e mai ma!e dec> c' a! "u ea fi ne($i;a cu un mo i# bun.

((). Ap#icarea Unterschie$s"a9for"e# pe esti"area "a%nitu$ini ste#are. ,A"$ica!ea u$ e!ioa!' a Un e!schiedsma7fo!me$ "oa e ca un e2em"$u de a"$icabi$i a e mai (ene!a$'- ca!e ;oac' nicioda ' aceas ' fo!mu$' 4n cazu!i$e ce$e mai sim"$e- se!#esc.
.:

Re#izui!ea ".. .DB ff

Pen !u concizie- numim aici- m'su!a de $uminozi a e senzaie de $umin'in ensi a e- m'su!a de s imu$a!e $umin' fizic' ca!e de e!min' $uminozi a ea- i s' ia dife!ena de $uminozi a e es e 4n o deauna deosebi de !einu - a$ c'!ei (!ad es e de e!mina de Un e!schiedsma7fo!me$. S' p in ensi a ea as"ec a$ mo i#u$ui ce!u$ "e ca!e a"a!e o s ea- f'!' o s ea- i ca!e s' $o#ind in ensi a e a s e$ei- as fe$ 4nc> N p O i es e in ensi a ea s e$ei "$us mo i#u$ "en !u ca!e #cons an a !a"o! - cons an a dife!en a =cf. Th &S <II:. Noi numim i "!o"!ii- N p O i 4n ansamb$uin ensi a ea !e$a i#' a s e$ei.

6n con inua!e- dife!ena de $uminozi a e ( s e$ei fa' de baza- !ezu$ >nd 4n ace$ai 4n afa!' de fa" u$- de e!mina de

U$ ima fo!m' es e obinu ' cu #ede!e ca # "uin unuia dife!'- "!in u!ma!e- "en !u $o( # "oa e fi se a M , unde M es e modu$u$ sis emu$ui $o(a!i mic'. &n ensi a ea subs !a p es e fo!ma din dou' "'!i- una "en !u a fi conside!a e ca "'!i sensibi$ cons an e a - ca!e es e !e"!ezen a "!in in ensi a ea de ochii ne(!i- i un "iese de #a!iabi$e* - ca!e de"inde de $umina e2 e!ne- 4n s"ecia$ 4n $umina difuz' a s e$e$o!. P!in subs i ui!ea "nei G 7 "en !u ! a"oi !ece 4n fo!mu$a

Aceas ' fo!mu$' "oa e fi de!i#a din fo!mu$e$e a!e 4n s"ecia$ 4n m'su!a in e!esdeoa!ece aces ea "o fi obinu e $a u!m' oa!e$e indife!en de dimensiunea s e$ei. Du"' c$asamen u$ de obicei- am"$oa!ea s e$a!e "e!mis s' u!ce nume!e$e $a fe$- 4n im" ce in ensi 'i$e coboa!e- da! aces $uc!u com"$ic' conce"ia !e$aiei din !e dimensiunea i in ensi a ea. S' ne- "!in u!ma!e- in u!ma oa!e$e dimensiuni cu in ensi 'i$e se !idice i s' ia $a #a$oa!ea ze!o a #a!iabi$ei- 4n cazu$ 4n ca!e o s ea im"osibi$ de dis ins "ie!de "!ac ic- dimensiunea s e$ei coincide cu dife!en' de $uminozi a e ( 4m"!eun' din "a! ea de ;os- i "u em fo$osi fo!mu$a de mai sus di!ec ia 4n conside!a!e e2"!esia (ene!a$' "en !u !e$aia funciona$' din !e m'!imi i in ensi 'i s e$a!e- ca!e 4nc' mai sun $ibe!e s' a$ea(' uni 'i$e de am"$oa!ea s e$a!e i in ensi 'i$e- as fe$ c' fo!mu$a es e sim"$ifica ' 4n ca!e es e "osibi$- ceea ce "en !u a $ua 4n ;os. As fe$- !e$aia de mai sus- conduce $a u!m' oa!e$e conc$uzii. .: Dimensiunea s e$ei de"inde nu numai de in ensi a ea s ea $a sine- da! es e esenia$ s' de"ind' de in ensi a ea mo i#u$ p = a O *, i scade $a o anumi ' in ensi a e a "!o"!ii ca de mu$ - in ensi a ea so$ o mai ma!e ca de"a! e deoa!ece s eaua cea mai in ens' 4n ce!u$ de zi- adic' nici o dife!en' de $uminozi a e de $a "a! ea de ;os de s"ec aco$. 6n aces sens- es e u i$ s' se fac' dis incia dimensiune ade#'!a i a"a!en "!in $ua!ea de m'!ime ade#'!a - dife!ena de $uminozi a e de3un mo i# fi2- 4n mod no!ma$- media de dimensiunea a"a!en ' a o!ic'!ui a$ mo i#- ca!e #o! fi !e u!na e $a echi#a$a!ea (ene!a$' doa! "e dife!ena de $uminozi a e de $a ade#'!a u$ mo i# !ebuie. &n ensi a ea no!ma$' din mo i#u$ es e aici minimu$ "osibi$ !ea$izabi$e- adic' in ensi a ea "n"i sun conside!a e ochi ne(!u. Un ce! 4n uneca de noa" e "e!fec a #a abo!da- i mai a$es #'zu "!in e$escoa"e- 4n cazu$ 4n ca!e in ensi a ea in !' 4n cabine u$ de ochi Ne(!u * de $umina ce! 4m"!' ia e s$'be e 4n funcie de m'!i!e a coincide conside!abi$ cu ea. <: 6n cazu$ 4n ca!e in ensi a ea s e$e "!o"!ii 4m"o !i#a mo i#u$ "en !u ca!e es e a > de mic' 4nc> "u e!i$e su"e!ioa!e a$e "!imu$ ca!e u!meaz' s' fie ne($i;a - i- "!in "oa e fi se a - dimensiunea

u!ma!e4n confo!mi a e cu ca"i o$u$ .E N M s e$ei es e #izibi$

adic' "!o"o!iona$ cu su!"$usu!i$e de in ensi a ea !e$a i#' a s e$ei cons an a .

des"!e dife!en a

Dac' am de#eni suficien de ma!e ca p ne($i;a!ea de a$ ' "a! e- as fe$ 4nc>

es e ( N k $o( - i 4n ce$e din u!m' i suficien de ma!e ca!e- chia! $o( s"it 4m"o !i#a ;u!na$ i ne($i;abi$'- deci es e ( N k $o( i . Ce$e dou' fo!mu$e

i ( N k $o( i de e!mina cazu!i$e de $imi a!e a de"endenei de dimensiunea s e$ei de p i # . %a $imi a su"e!ioa!'- dimensiunea es e de aa na u!' 4nc> ambe$e s e$e a"a! inde"enden de in ensi a ea so$- dife!ena !e$a i#' de sensibi$i a e- de $a fe$- doa! suficien de "u e!nic' in ensi a e- se"a!a ' "e baze in ensi#e dife!i e i $a dife!i e ni#e$u!i de dife!ene !e$a i#e $a sensibi$i a e e(a$e. A: 6n cazu$ de obse!#a!e e$esco"ic #ine 4n u!m' oa!ea conside!a!e. &n ensi a ea "!o"!iu i es e c!escu $a o deschide!e suficien s ea fi2' a ochiu$ui "iesei i- cu e2ce"ia %ich #e!sch$uc9un( de oche$a!i- !a"oa! e$e de su"!afaa $en i$ei $a dimensiunea su"!afeei de "u"i$ei. Gene!a$ es e D - !a"o! u$ 4n ca!e es e 4n '!i "!in e$esco". Din in ensi a ea subs !a ce!p N "n O * "a! e !'m>ne o neschimba ' "!in e$esco"- 4n "a! e * c!e e 4n confo!mi a e cu c!e e!ea 4n zona A - aco!da de c' !e e$esco"u$ 4n in ensi a e de "o !i#i - ca o "a ' de ce! o ima(ine mai ma!e sun 4n ochi$umina de aces $oc es e di$ua mai mu$ . Du"' ce aces $uc!u es e cu a;u o!u$ e$esco"u$ui i 4n Di 'rat"it i p 4n !3 "n O #'zu ' "!in dimensiunea e$esco" "es e- i #om obine a unci c>nd ( f es e

ceea ce "u em "une $a au(men a!e nu nesemnifica i#e i ce! sumb!u

fu!niza a"oi * 4m"o !i#a 2' es e ne($i;abi$. Dac' acum o s ea din "!o"!ie in ensi a e i " cu e$escoa"e i un a$ u$ cu "!o"!ia in ensi a e am #'zu f'!' un e$esco"- e$e a"a! de aceeai dimensiune- a unci c>nd sau %a ce! foa! e sumb!u es e p nu semnifica i# de $a o dife!i '- 4n ca!e a"oi "oa e fi se a - 4n im" ce a unci c>nd ce!u$ es e a > de s$ab'- f'!' un e$esco"- de e2em"$u- c' a!e de dou' o!i in ensi a ea ochi$o! ne(!u- !a"o! u$ doa! ;um' a e din aceas '

ecuaie "!in s3a! ('si $a fe$ de ma!e ca ea es e cu ade#'!a . A unci c>nd c> i(u$ $uminozi a ea es e a > de ma!e "!in e$esco" ca!e o 4m"o !i#a Di "oa e fi ne($i;a '- #om obine fo!mu$a

du"' ca!e c> i(u$ de un anumi e$esco" oa e s e$e$e- s$ab si "u e!nic- o c!e e!e e(a$ 4n m'!ime k $o( D cauzeaza. &n#e!s- dac' c> i(u$ a > de s$ab' i am a > de mici 4nc> Di con !a"n"i dis"a!e- aa e$esco"u$ nu #a aciona "en !u a obine- 4n fina$- i a! fi as fe$ 4nc> o i Di au un #in 4n conside!a!e 4n !a"o! cu ce$'$a$ - as fe$ 4nc> c!e e!ea dimensiune a! fi de aceeai #a!iabi$' e$esco". I: Dac' $u'm sim"$u dife!ena din !e dou' can i 'i (, ( ', ca!e- 4n ace$ai mo i# p sun aa dis"a!e # - ca!e una- da! numai "e c!e e!e 4n $uminozi a e senzaie dife!en' #ine 4na"oi $a fe$. Pen !u a c> i(a dife!ena s"ecia$ conce"u e sau "e!ce"u e de aceeai- a!e "!in a"$ica!ea di!ec ' a Un e!schiedsma7fo!me$

da! 4n ca!e # es e "uin "!obabi$ s' aib' aceeai #a$oa!e ca i a unci c>nd ne scoa e dife!en a de o s ea din "!ac ic 4ncon;u!' o! 4n conside!a!e. Aceas ' fo!mu$' a!a ' c' dife!ena de m'!ime din !e ce$e dou' s e$e nu numai- "!in u!ma!e- de ci!cums ane$e $o! in ensi 'i- da! in ensi a ea $o!- 4n o a$- cu in ensi a ea de subs !a pde"inde- ne#oie ca!e dou' s e$e s' fie dife!i e 4n ce!u$ de noa" e com"$e 4n uneca mai "uin 4n "!o"!ia $o! in ensi a e dec> 4n dKmme!i(em "en !u "a! s' "!ezin e aceeai dife!en' dimensiune. Dife!ena 4n aces sens- 4n funcie de na u!a so$u$ui #a fi mai "u e!nic 4n ce$ mai s$ab- im"e!ce" ibi$ s e$e foa! e in ense- as fe$ 4nc> nu numai m'!imea abso$u ' a in e!#a$e$o! din !e dimensiuni$e a"a!en e- ci i !a"oa! e$e din !e aces e in e!#a$e #o! c!e e 4n funcie de in ensi a ea schimba mo i#. E2"!esia "en !u dife!ena "e!ce"u ' 4n m'!ime de dou' s e$e 4n a"$ica!e a e$esco"u$ui

de unde !ezu$ ' c' dife!ena de m'!ime cu un e$esco" a > de mu$ im" es e de"enden de fac o!u$ de c> i( D, ca o nu 4m"o !i#a Di i Di " "o fi ne($i;a e. Da! 4n cazu$ 4n ca!e fac o!u$ de am"$ifica!e D aces $uc!u suficien de ma!e as fe$ 4nc> dife!ena m'!ime de"inde numai- i nici a condiii$o! "u e!nice- f'!' un e$esco" de $a. $a fe$ ca i cu in ensi 'i

E: Se!ia a!i me ic' a ma(ni udini s e$a!e a"a!ine unui (eome !ic din o a$u$ in ensi 'i$o! de s eaua- 4n cazu$ 4n ca!e ace$eai dife!ene ( - ( ' 4n !e manda e consecu i#e de (ama de dimensiuni un !a"o! e(a$ , echi#a$en cu (ama de in ensi a e co!es"unz' oa!e. Fii e2"onen a$ (amei in ensi a e- ca!e m'!imea s ea a!i me ic' se!ia

B- .- <- A .... ascu$ a ;, as fe$ 4nc> unu$ es e de dimensiunea ( N B "en !u a !ece $a dimensiune .- in ensi a e 4! - 4n ca!e dimensiuni$e de ze!o es e asuma ' ; !ebuie s' fie mu$ i"$ica cu in ensi a e co!es"unz' oa!e o a$'. de ('si . Es e acum 4n$ocui 4n e2"!esia (ene!a$'

. "en !u ( i ;4! "en !u , ob inem . N k $o( ;

din ca!e !ezu$ ' c' "en !u k "oa e 4n$ocui

i- "!in u!ma!e- se "oa e sc!ie

D: (ama de in ensi 'i "!o"!ii i ca!e o (am' de dimensiuni a!i me ic' ( ascu$ a - nu es e un s !ic (eome !ic- da! cum #!eiC ( N B- .- <- A- I- ... N ... = i 7 p = #p ;4! ;# T p ;# A p ;# I p .... i = = 4- .: p = ;#- .: p = ;# < - .: ! = ;# A 3 .: p = ;# I - .: ... p = ;# n - .: ! ;# n p

Cu oa e aces ea- 4n sc'de!e de $a o as fe$ de ma!i in ensi 'i $a ca!e unu$ 4m"o !i#a ;# n "oa e fi ne($i;a '- num'!u$ de in ensi 'i "!o"!ii i o a$u$ #izibi$ 4m"!eun'- i aceas a "oa e fi e2"onen ; de u$ ima 4n ace$ai im"- se a"$ic' "en !u "!ima. F: Uni a ea de dimensiune "oa e fi de e!mina ' ca o uni a e fundamen a$' ca!e 9 N .- sau "en !u ca es e "o !i#i "en !u in e!#a$e$e de m'!ime- deoa!ece a fos ado" a 'i- "!in u!ma!e- de asemenea- e2"onen u$ de !>nd asocia e o a$u$ in ensi 'i$o! es e da ' de- asa ca de iei!e i di!ecia Dimensiunea e"isodu$ui an e!io!- da! nu dis ane$e din !e dimensiuni$e 4n !e e$e- i !a"oa! e$e din !e in ensi 'i$e co!es"unz' oa!e se modific'. Acum es e e2 !em de ciuda c'- fo$osind $o(a!i mii na u!a$i ai ambe$o! condiii ca!e !ebuie 4nde"$ini e 4n $e(' u!' a > de a"!oa"e c' nu "oi fi si(u! de aba e!ea de "!ecizie !ea$'. De fa" - 4n confo!mi a e cu "!ima condiie mus u$ui 4n e2"!esia "en !u dimensiunea

#a$oa!ea - 4n ace$ai im"- fie 4n uni a ea de m'!ime a num'!u$ui de baz' $o(a!i mi$o! a"$ica e e(a$e =cf. Ca". .D:- i aces num'! de baz' de e2"onen (ene!a$' a num'!u$ui o a$ in ensi 'i- ca!e a ascu$ a se!ia m'!ime cu dife!enia$ unu$- deoa!ece es e e2"onen u$ "!imu$ui !a"o! u$ din !e aces ea &n ensi a ea se a $a ( N B i ( N .. Acum es e num'!u$ de baz' de $o(a!i mi na u!a$i N <.F./</ ..- i du"' Th &S .D. da com"i$a!e a!e e2"onen a$ (amei in ensi a e- ca!e a ascu$ a $a dimensiuni$e ado" a e as 'zi- a"!oa"e de aceas ' #a$oa!e. Aba e!i$e de "!e#ede!i$e ac ua$e a$e ca!e "o a >!na "e "unc e$e "e ca!e $e3am f'cu .- 6n !3o $uc!a!e 4n !a"oa! e$e de Soc Sachs =./E0. P. E/ ff:- s3au discu a 4n de a$iu. 6n sco"u$ de a sim"$ifica #iaa de a"oi fo!mu$a de a$e(e!e co!es"unz' oa!e a in ensi 'ii uni 'ii 4n ca!e es e "osibi$- !ebuie ca o in ensi a e uni a e #p s' ia- ca!edin momen ce # aba e "uin de $a uni a e- cu in ensi a ea de subs !a ce! p i a unci c>nd se ana$izeaz' aces $uc!u "e o noa" e "e!fec ' ochi ne(!i sau no!ma$e Ne(!u !edus c!ede cu o nahehin es e de aco!d.Fo!mu$a es e as fe$ sim"$ifica ' "osibi$ ( N $o( N $o( = p O i : du"' ca!e num'!u$ ca!e m'soa!' m'!imea unei s e$e- $o(a!i mu$ in ensi a ea o a$' a s e$ei es e aceeai. Aceas ' fo!mu$' co!es"unde cu as"ec u$ m'!ime na u!a$'- da! "a!e incomod- du"' ce noi nu sun de in ensi a e o a$' p O i - da! de in ensi a e d#s. i m'su!' i- "!in u!ma!e- iu. Da!- dac' se conside!' c'- 4n c$ase$e s e$e $uminoase- cum a! fi A mai ma!e- p. 4m"o !i#a i "o fi e2 !em de ne($i;a '- i au endina de a fi $ua e 4n conside!a!e nu numai in#izibi$- da! c$ase de m'!ime #izibi$- de asemenea- mai s$ab e$esco"ic- ca!e de c> i( suficien in ensi a ea s e$e- in ensi a ea de $a so$ De asemenea- "o fi aduse 4n mod semnifica i# s' dis"a!' 4m"o !i#a "!o"!ia in ensi a e a s e$ei- #a fi- 4n cazu$ 4n ca!e dimensiunea face "!inci"iu de e!mina!ea "es e o cu o in ensi a e fizic' sau 4mbun' 'i e e$esco"ic suficien ca in ensi a ea mo i# nu mai no abi$' es e 4n cauz'- fo!mu$a ( N $o( i cu ( N $o( = p O i : deine #izibi$ sinonim i "en !u conec a!ea dimensiuni$e i in ensi 'i$e- 4n (ene!a$- se "oa e u i$iza du"' ce unu$ ocmai a fos !edus e$esco"ic anumi e in ensi 'i i dimensiuni "e ca!e nu e$esco"ic si(u! ce ce$e de mai sus e2"!esie ( f N k $o( Anha$ aco!da e. 6n$ocuind anume c> i(u$ in ensi a e "!in e$esco" suficien de "u e!nic ca o 4m"o !i#a Di i conec ai3#' mai a%es 4m"o !i#a $o( Di es e ne($i;abi$- i k N .a unci ( f N $o( fi $o( N i O $o( D Deci- in ensi a ea e$esco"ic Di 4n !a"o! u!i$e de D "en !u a $e !educe $a ade#'!a a i aduce 4n ;os- de $a e$esco"ic es ima dimensiunea ( f da! $o( D $e deduce "e ade#'!a u$ i aduce asocia e.

Chia! i a unci- nimic nu 4m"iedic'- 4n $oc de a c!escu "!o"o!iona$ cu in ensi a ea "!a( !a"o! u$ de mo i# 4! in ensi a ea "u!a a ce!u$ui ne(!u de &m"$ici sau ochi no!ma$e ne(!u o s' acce" e ca o uni a e- 4n ca!e dimensiunea ze!o- a!e $oc. Acum- 4n u!ma discuii$o! =ca"i o$u$ <.: in ensi a ea de ochii ne(!i nu "!obabi$ e o!i "!a(u$i e sun - de asemenea- e2"onen a$ (amei in ensi a e- "unc u$ de a m'!imi$o! s e$a!e ze!o- a! comanda doa! o dimensiune mai ma!e dec> abso$u ' "unc u$ de senzaia de $umin' $a ze!o - i a! "u ea chia!- 4n cazu$ 4n ca!e a #!u s' fie asocia cu aceas a "en !u coinciden'. Cu oa e aces ea- 4n sis emu$ "!o"us aici- c$ase$e de ;os a$e s e$e$e 4nc' #izibi$e sun a"oi dife!' f'!' un e$esco" "en !u a nu mai ochiu$ $ibe! des"!e ace$eai dife!ene- da! "!obabi$ cu un e$esco"- ce a"a!e "!ac ic s' fie- deoa!ece aces ea sun de obicei obse!#a e 4n sco"u!i as !onomice- cu un e$esco". Es e ce! a!e condiia de a es ima dimensiunea de $acune- as fe$ 4nc> doa! "!o"!ii$e in ensi 'i a$e s e$e$e #o! "!e#a$a- ceea ce face oa e c' in ensi a ea !easonJ$$ #anishin($S mic 4n com"a!aie cu na u!a$ sau a! ificia$ a c!escu in ensi a ea "!o"!iu de s e$e- #izibi$' 4n deco$o!a u$- i mai a$es "!in !e ce$e mai mici s e$e e$esco"ice ">n' acum 4nde"$ini e doa! "a!ia$- i f'!' "!inci"iu$ de 4m"$ini!e s' aib' c$a! 4n min e- i nu es e- "!obabi$- un in e!es suficien "en !u as !onomie- 4nain e de a !'s"unde $a dis"oziii$e $abo!ios de a$ia e 4n aces sens. A e2"$ica 4n !e im" "!in fa" u$- "!obabi$- chia! 4n afa!' de dificu$ 'i$e de o es ima!e com"a!abi$' cu ochiu$f$uc uaii$e 4n de e!mina!ea m'!ime de s e$e mici- ca!e "o fi ('si e $a as !onomi- i e2"onenii (amei in ensi a e- ca!e decu!( din di#e!se s udii- 4n !3un fe$- "!in u!ma!e- fi inf$uie! i deza#an a;ai 4n "!ecizie. F'!' noi in#es i(aii cu "!i#i!e $a "!inci"ii$e de mai sus- mi se "a!e c' aces a! ico$ nu es e de a aduce 4n "u!e i c$a!e- i s' $ase as fe$ de o as !onomi de anche '- 4n cazu$ 4n ca!e aces ea a! !ebui s' fie suficien de in e!esa de ei.

(()I. Mai "are Unterschie$s"a9for"e#n. ,Sim"$u Un e!schiedsma7fo!me$ f'cu o (ene!a$iza!e 4n !3un sens dub$u $a o da ' dac' nu am a#u dife!ene (!i;u$iu- sim"$u- dife!ene$e din !e dife!ene- 4n a$ doi$ea !>nd- 4n cazu$ 4n ca!e noi- 4n $oc de "!a(u!i$e "en !u dife!i e$e fa!mece$e a aa e- da! s' acce" e $a fe$- o e#en ua$' dife!en' de ace$ai $uc!u- $a ca!e c> i(' o inf$uen' asu"!a !ezu$ a u$ui- o schimba!e dimensiune de s imu$i $ua e 4n conside!a!e. Un e!schiedsma7fo!me$ "e!mi e o (ene!a$iza!e adec#a ' 4n dou' modu!i$'s>ndu asemenea a#u cazu$ 4n ca!e se schimb' aceeai "o!iune de dife!ene sim"$e "en !u dife!ene$e din !e dife!ene- 4n a$ doi$ea !>nd- de cazu$ 4n ca!e schimba!ea de m'!ime a s imu$i$o! nu se schimba !ezu$ a u$- . Gene!a$iza!ea 4n "!imu$ sens es e (ene!a$iza!ea 4n a$ doi$ea sens sun !a a e 4n u!m' oa!ea seciune din aces ca"i o$.
.:

Re#izui!ea " ./D

6n cazu$ 4n ca!e o senzaie con ien "oa e a#ea $oc numai 4n confo!mi a e cudec> s imu$ asocia =sau !e"!ezen a de e$ ac i#i a e "siho3fizica in e!io!: es e o

anumi ' fini dimensiune b de"'e e- i o dife!en' "e!ce"u ' 3 '= " . numai du"' cum Associa ed Ra"o! u$ s imu$ o anumi ' dimensiune fini # . de"'e e 4n ca!e ne3am $i e!e$e " - , #deno ' cu un inde2- din cauza !e$a iei $a ceea ce u!meaz'aa cum es e "!esu"us' i confi!ma ' de e2"e!ien'- ca!e chia! i o dife!en' 4n !e dou' dife!ene senzaii " - " '= " < se fac simi e doa! 4n confo!mi a e cu- ca o in !a!e s"ecia$' 4n con iina ca !a"o! u$ asocia mai ma!e s imu$ - adic' !a"o! u$

din !e dou' condiii , o anumi ' dimensiune fini # <b$a u!i- i c- as fe$ 4nc> s' a#em- sub o!ice con inua!ea mai de"a! e a aces ei c!e e!i

ec Din aceas a co!es"unde fo!mu$ei "en !u " . Un e!schiedsma7fo!me$ sim"$u- ia! ce$'$a$ - ca!e se "oa e a"e$a Un e!schiedsma7fo!me$n mai ma!e- "oa e fi de!i#a ' 4n !3 un mod asem'n' o! dec> aceas a. Dac' ne $imi 'm aici doa! dife!ene$e "e!ce"u e de3 a$ doi$ea o!din " < a !a(e ca$ifica i#u$ 4n conside!a!e. &nbe !ach nahme 'u nu es e inac i# "en !u c' ei #in 4n !3ade#'! 4n conside!a!e. Rea$iza!ea de im"u!i a e a unui in e!#a$ muzica$ es e- "!obabi$- ce$ mai sim"$u si mai "o !i#i a "en !u e2"$icaie sim"$' a cazu$ui de o dife!en' "e!ce"u ' " < . De fa" - im"u!i a ea "e!ce"u ' de un in e!#a$ muzica$ nu es e nimic mai mu$ dec> dife!ena "e!ce"u ' 4n !e dou' in e!#a$e- "u! i im"u!- fieca!e din aces e in e!#a$e de im"- da! a unci c>nd "e!ce"u dife!ena "e!ce"u ' 4n !e dou' smoa$' abso$u '. Acum- dac' im"u!i a ea fi sim i - dife!ena din !e in e!#a$e$e "u!e i im"u!e !ebuie s' de"'easc' o anumi ' m'!ime. De asemenea- !ebuie 4ne$es c'- 4n sco"u$ de a "e!ce"e o dife!en' 4n !e dife!ene- !ebuie s' ('sim aces e dife!ene seda! un as"ec ca!e aces ea $a !>ndu$ $o! !ebuie s' de"'easc' o anumi ' dimensiuneda! 4n ce$e din u!m'- 4n'$imea de fieca!e on 4n sine- !ebuie s' de"'easc' o anumi ' dimensiune- s' e$ #a fi "e!ce"u ca un sune - i- as fe$- s' fie senzaia de o dife!en' "osibi$- as fe$ 4nc> - "!in u!ma!e- a"a!iia unui fenomen con iin' de o!din su"e!io! cu de"'e e a$"inism "!a( mai ma!e "e fieca!e infe!io! "!esu"une. Nu numai senzaia de im"u!i a e a unui in e!#a$ muzica$- ia! im"!esia muzica$ !ea$iza de c' !e sec#ena de in e!#a$e de "u!e 4n me$odia i chia! mai mu$ de com"$e2e$e $o! 4n a!monie- es e o ches iune de dife!ene "e!ce"u e de o!din su"e!io!i c' aces $uc!u dife!en e$e de ;oc mu$ mai ma!e dec> cea de a doua comanda cu un !o$.

Nu mai a!e 4n #ede!e "u e!ea de dife!ene$e senzaie "e!ce"u ' de o!din su"e!io! s abi$i un sens. &m"!esia de crescendo i descrescendo, schimbu!i$e am"$ifica e 4n !e pian i forte a$e muzicii se bazeaz' "e aces $uc!u i s' s"!i;ine im"!esia de me$odie i a!monie- dei e$ es e ca"abi$ de a fi 4n afa!a "en !u un mo i# necunoscu nici unu$ din !e im"!esie es e ic adec#a - ca me$odie i a!monie "en !u ei 4nii- . Mona de senzaia de $umin' ne ofe!' a$ e e2em"$e. Dac' ne !ei s e$e , ', " sun dife!i e de $uminozi a e sau aa3numi a dimensiune- se "oa e "une 4n !eba!ea dac' dife!ena de e2em"$u- 4n !e i ' es e mai ma!e dec> dife!ena din !e ' i JJ sau- $a I s e$e 4n cazu$ 4n ca!e dife!ena din !e i " es e mai ma!e dec> cea din !e " i . "". Pen !u a decide dife!ena din !e dife!ene$e "e ca!e $e com"a!a din nou !ebuie s' de"'easc' o anumi ' dimensiune- chia! i $a in ensi 'i$e s e$e- ne3am din nou nu s iu de ce- !ebuie s' fie !e$a i# mu$ mai ma!e dec> 4n smoa$'- da! so$ici ' es ima!ea as !onomic de dife!ene de m'!ime s e$e as fe$ de com"a!aii. Dac' $u'm acum- #a$abi$ "en !u dife!ene$e "e!ce"u e de o!dinu$ a$ doi$ea- "en !u a doua Un e!schiedsma7fo!me$

a conside!a 4n con inua!e- "!in "$asa!ea unui anumi caz (ene!a$- "e ca!e $e "a !u s imu$i- smoa$'- dimensiuni s e$e sau de o!ica!e a! fi- a#ea- , ', ", GC ca!e din !e ce$e dou' dife!ene de $a $a ' i ' $a "," !ebuie s' se 4ne$ea(' dife!ena c' V ' i " V '" es e- aa #om "u ea s' ne e2"$ice (eneza aces ei fo!mu$e "en !u ca$ifica i#u$ aa. Dife!ena "e!ce"u ' de o!dinu$ 4n >i 4n !e i ' es e

Dife!ena "e!ce"u ' de ace$ai o!din 4n !e ' i '" #a fi conside!a ' aceeai o!dine men iona "!in !3o $iniu' de mai ;os- 4n $ua!ea 4n conside!a!e a a$ o! s imu$i- cu oa e aces ea- 4n !e ca!e es e com"us din !3un dis ins $iniue de mai sus de ce$ an e!io! i es e- "!in u!ma!e-

Deci- 4nain e de oa e senzaia c!e e!e 4n dife!ena din !e ce$e dou' dife!ene "e!ce"u e #a fi sim"$u dife!enei din !e ce$e dou'- di

De fa" - o dife!en' 4n !e dife!ene$e "e!ce"u e $a fe$ de bine s' nu fie "e!ce"u e ca fiind "e!ce"u - aces a din u!m'- de e2em"$u- 4n cazu$ 4n ca!e ce$e dou' dife!ene "e!ce"u e "o fi ('si e 4n dou' "e!soane dife!i e- sau un in e!#a$ "!ea mu$ 4n !e e$e 4n aceeai "e!soan'- sau $a dife!' "uin. Dac' acum dife!ena senzaie

fi dife!ene$e "e!ce"u e- #a$oa!ea !a"o! u$ui s imu$ doua comand' !ebuie s' a;un(' $a o anumi ' dimensiune- #om 4 #o! numi- 4n ca!e a!e $oc a doua comand' #a$oa!ea ze!o a dife!enei "e!ce"u e- ca!e "en !u e2"!ima!ea dife!enei "e!ce"u e " < sun

Cu oa e aces ea- "e!mi ei3ne "en !u #om obine

o sin(u!' $i e!' < i "en !u

se

Aceas ' fo!mu$' conduce $a o (ene!a$iza!e a $e(ii $ui 5ebe! 4n !3unu$ din modu!i$e sa$e de e2"!esie. Du"' $e(ea $ui 5ebe! es e o dife!en' 4n !e dou' s imu$i es e "e!ce"u ca fiind e(a$- 4n cazu$ 4n ca!e !a"o! u$ din !e s imu$ii ca!e dau dife!ena es e aceeai. Du"' fo!mu$a "!eceden ' o dife!en' 4n !e dou' dife!ene de s imu$a!e es e "e!ce"u ca fiind e(a$e- dac' !a"o! u$ din !e condiii$e co!es"unz' oa!e de s imu$a!e es e aceeai. Pen !u . i . - ca!e coeficien u$ < fo!m'- ce!e da condiii de s imu$a!e DAR. Nu !ebuie s' !ecem cu #ede!ea fa" u$ c' #a$idi a ea $e(ii $ui 5ebe! ca aceas ' (ene!a$iza!e es e $e(a de o condiie- da!. %e(ea $ui 5ebe! ce!e o cons an' a "!a( 4 . - cum a! fi "!ezen a (ene!a$iza!ea aceeasi cons an a a "!a(u$ui # < 4nain e. Domeniu$ muzicii ne ofe!' 4n $e(' u!' un documen !ema!cabi$ $a fe$ ca i "en !u "e!ioada de #a$abi$i a e a aces ui (ene!a$iza!e a $e(ii $ui 5ebe!- ca "en !u unu$- "e #a!iaia # < baza - aba e!e de $a #a$idi a ea es e c' !e"!ezen a!ea $o! 4n comun 4n a doua noas !' Un e!schiedsma7fo!me$ ('si o!dine. De fa" - im"u!i a ea unui in e!#a$ muzica$ es e e(a$ cu de ec a ' cu uu!in' 4n dife!i e oc a#e- ceea ce co!es"unde (ene!a$iza!e noas !'- cu condiia ca a"a! ine im"u!i a ea de "'!e!e c' dife!ena 4n !e dou' in e!#a$e muzica$e- fo$osind dou' condiii de #ib!aii dife!i e inc$ud- #o! fi !ecunoscu e. Fii "u! #ib!aii !a"o! u$ n, im"u! #, as fe$ 4nc> im"u!i 'i$e #o! fi de ec a e dac' #a$oa!ea # < obinu - da! $a fe$ de bine- dac' #a$oa!ea # < obinu - aa c' de"inde de m'!imea abso$u ' a < # < i n nu as fe$ de "!in # < - ca!e nu de"inde. 6n schimb- aba e!ea de o cincime din "u!i a ea es e !e$a i# uo! de de ec a dec> cea a o!ic'!ui a$ in e!#a$ de aceeai oc a#'- i e2is ' $a oa e- 4n aces sens- dife!ene$e

4n !e dife!i e$e in e!#a$e$e =#ezi &S <D. Th:. Aceas a co!es"unde $a o aba e!e de (ene!a$iza!ea $e(ii $ui 5ebe! i a!a ' c'- 4n im" ce cons anei # < a!e $oc 4n ace$eai in e!#a$e de dife!i e oc a#e- aceas ' cons an' nu e2is ' "en !u dife!i e in e!#a$e de ace$ai oc a#a ca "en !u aces $uc!u- nu e2is ' nici o necesi a e "!io!i. . #a$o!i$e $o!- ne3am 6n$ocuind 4n a doua "en !u noas !' Un e!schiedsma7fo!me$ "en !u . i

i fo$osim aici ' N ', ca!e co!es"unde cazu$ui c' noi ce$e I s imu$ii $a !ei 4n o!dine , ' "' !educe- ia! dife!ena de $a $a ' cu ce$ a$ " $a ' " com"a!aiea#em- aa cum am $ua "," acum " se in !oduceC

ca!e a!a ' c' dife!ena "e!ce"u ' 4n !e dou' as fe$ de dife!ene a"a!- "!a(u$ cand !a"o! u$ "' !a e$o! s imu$u$ mi;$oc de o anumi ' #a$oa!e 4n "!odusu$ de s imu$i e2 e!n # < obinu . Se "oa e conc$uziona din fo!mu$e$e noas !e mai ma!i- ceea ce e2"e!iena confi!m' c' con iina !ebuie s' obin' o mai ma!e in ensi a e- de o!din su"e!io!- dife!ene$e ca!e a! !ebui s' fie $ua e de c' !e ace$ai- as fe$ 4nc> - de e2em"$u- o dife!en' de o!dinu$ a$ doi$ea cu o in ensi a e "oa e de#eni con ien - sau se a"!o"ie de ceea ce o de"'e e "e cea a unui sim"$u senzaie a unci c>nd #a$o!i$e = b# . # < ascu$ a . Pen !u c' noi nu !ebuie s' (>ndim c' dife!ena "e!ce"u ' " < de #a$o!i$e < N # < "ai "e "!a(u$me!eu me!eu "as cu "as "e "!a(u$ cu o #a$oa!e de ze!o de cons iin a- ci doa! cu o #a$oa!e ze!o- a con iinei doi$ea o!din "!i#ind "!a( de o!dinu$ a$ doi$ea- 4n im" ce con iina dife!ene$o! " . - " . G- 4n cazu$ 4n ca!e e2is ' 4n !e ea- indife!en dac' se sim e dife!en a mai ma!e in !e e$e sau nu- "!a(u$ de $a # . s' fi fos de;a de"'i . Aceas a es e de"'i '- sau ce$ "uin a a;un(e ca cea a "!a(u$ui b es e- aa cum sa discu a mai sus- 4n fieca!e caz- s a!ea de con iina o!din su"e!io! " < . Aces a "oa e fi- du"' cum u!meaz'- da! a!a ' c' aceas a un (!ad adec#a de con iin' a"a!ine- de fa" - ca i cum un sim"$u s imu$ sau ac i#i a ea "sihofizice ca!e co!es"unde #a$o!ii 34 . # < es e a ins. Dac' ne e2"!im'm fo!mu$a "en !u " < - du"' cum u!meaz'

As fe$ " < con ien "e!ce"u - "!in u!ma!e- #o! de"'i doi$ea ni#e$ de "!a(dimensiunea sub %o(a!i hmuszeichen !ebuie s' fie mai ma!e dec> .- i "!in u!ma!e

De asemenea- es e necesa! ca "!ima e a"' dife!ene a > fi "e!ce"u e 4n mod con ien "!in u!ma!e- nu numai , ci i a unci c>nd a fos cu # . 4m"!eun' "!a(u$ co!es"unz' o! es e "!e#'zu $a ceea ce es e de ine(a$i a ea "!eceden '

i- "!in u!ma!eV#.#<' &n fina$- cu oa e aces ea- !ebuie- de asemenea- fieca!e din !e s imu$i , ' "!a( b au de"'i ceea ce sun "en !u ine(a$i a ea "!eceden '

E b# . # <
6n ace$ai mod ca i "!ima e a"' Un e!schiedsma7fo!me$ inc$ude o fo!mu$' de m'su!a!e "en !u con iina com"$e ' a unei "!ime e a"e senzaie de sim"$u ca un caz s"ecia$- se "oa e a$e(e- de asemenea- de $a a doua e a"' Un e!schiedsma7fo!me$ de!i#a o fo!mu$' de m'su!a!e "en !u o sim"$' con ien' de"$in' a doua e a"'- i ca "!imu$ es e ca!ac e!iza "!in fa" u$ c' noi senzaia nu numai c' au- da! "u em fi con ieni- de asemenea- c' $3am a#u - de3a$ doi$ea #a fi ca!ac e!iza "!in aceas a- ca s' fim con ieni- am a#u aceas ' con ien iza!e. Vom obine aceas ' fo!mu$' "!in "!imu$ !>nd dife!ena "e!ce"u ' " < ca dife!ena din !e un dife!ene con ien " . i a dife!ene$o! de ze!o ia 4n conside!a!e cazu$ de #a$oa!ea "!ocen ua$a a !a"o! u$ui s imu$ a"a!e- ce sun

4n a$ doi$ea !>nd- "!in dife!ena " . conside!a ca dife!en a din !e o senza ie con ien i o senzaie de ze!o- ca!e s imu$ii ' N b ascu$ a - ofe!indu3ne

du"' ca!e.- 4n confo!mi a e cu ceea ce am (asi mai de#!eme- #ede c' o senzaie sim"$u $a o dife!en' "e!ce"u ' s' se !idice ca "e ace$ai ni#e$- "!odusu$ de oa e "!a(u!i$e inc$us ">n' $a aces s adiu !ebuie s' de"'easc'.

(()II. &ituaia for"u#e#e. Ap#icarea acestuia pentru e3a#uarea re#aii#or eroare constant. ,Dac' aces $uc!u es e 4n u!m' oa!e$e dou' s imu$ii 4n $ocaie dife!i ' em"o!a$ sau s"aia$ "en !u a a"e$a !eci"!oc es e ade#'!a - es e a aa 4n !3un a"e$ manie!' cu , a aa 4n a$ e modu!i cu ", !a"o! u$ $o! dimensiune cu sau sun chemai 4n !3un mod c' s imu$u$ mai ma!e es e 4n o deauna u i$iza 4n con !a- du"' ca!e $i e!e$e , ' s3au schimba doa! "oziia $o! 4n num'!' o!u$ i numi o!u$ as fe$ 4nc> a unci c>nd ce$e dou' s imu$ii da e cu dimensiunea de sLa" cons an "oziia dec> 4n cazu$ 4n ca!e "en !u aceeai $ocaie- de m'!imea schimb- ca!e se !idic' $a ace$ai $uc!u a unci c>nd ambii s imu$i dife!' 4n nimic- da! dimensiune se "!esu"une ca aici.
.:

Re#izui!ea ".. .AB ff Des"!e 8a7bes immun(en sensu$ s"aiu- De". de dec!e !e(a$ Sachs d 5. ma ema ica3fiz. C$. 1&&&- "". <FA i u!m Ra"o! u$ , ca!e- "!in u!ma!e- an e!io! > Ges e des ina 4n s"ecia$ cu , !a"o! u$ 4n ca!e "E es e- cu i a chema 4m"!eun' "e!sona;e$e din ambe$e sun necesa!e. De a #edea mai ;os de mai mu$ e o!i "e es e$e me$e de (!eu a e discu a e an e!io! !ebuie s' se !efe!e- es e s imu$u$ mic' de sim"$a "!inci"a$ (!eu a e ! - cu a > mai ma!e- "!in (!eu a ea "!inci"a$- "$us (!eu 'i$e su"$imen a!e- i anume cu ! 7 ( !e"!ezin '- du"' ca!e !a"o! u$ s imu$ N , sau = "!in in e!mediu$ es e da as fe$ 4nc> ( - 4n cazu$ 4n ca!e o "oziie o"us' dec> a! fi a$ fe$. Da!- 4n m'su!a 4n ca!e e2"e!imen e$e (!eu a e fo$(ends se!#i doa! ca e2em"$e "en !u a i$us !a condiii$e (ene!a$e- "o fi- de asemenea- ! i ! O ( 4n o!ice a$ ' fo!m' s' fie 4ne$eas' ca (!eu 'i s imu$i. Ca a a!e- cei doi s imu$i c'!o! dife!en' se in e!"!e eaz' s' #a!ieze 4n funcie de modu$ $o! de a aamen em"o!a$ sau s"aia$ "oa e fi- de asemenea- a cons a a - 4n (ene!a$- c' dife!ena din !e e$e $a un !a"o! cons an es e 4nc' "e!ce"u ' ca dife!i e 4n m'!ime- du"' cum ei "en !u aceeasi $oca ie- dimensiunea - sau $a o m'!ime cons an ' schimba si uaia sau e2cesu$ de una "es e a$ a s imu$u$ "e de o "a! e sau ce$e$a$ e cade- ca!e sun doa! e2"!esii de ace$ai $uc!u 4n confo!mi a e cu ce$e de mai sus-. Aa se face cu e2"e!imen e$e de (!eu a e de ca!e au fos meniona e 4n "!ima "a! eo dife!en' 4n m'!imea dife!enei "e!ce"u ' dac' a$ocaia de (!eu a e "en !u ace$eai accen e ! es e 4n "!imu$ sau a$ doi$ea ab!o(a e #ase$o! in #ase$e de s >n(a sau de

d!ea" a. 6n ciuda fa" u$ c' !a"o! u$ s imu$ nu se schimb'- 4n aces caz- dife!ena "e!ce"u ' es e un caz de a$ e #a$o!i- cum a$ fe$- sau- ca!e s"une ace$ai $uc!u- "a!e s' ne (!eu a ea i ce$'$a$ s' de"'easc' un caz mai mu$ sau mai "uin- de a$ fe$. Chia! i f'!' e2is ena unui mu$ i3(!eu a e ( "en !u a face aceas ' inf$uen' a simi "en !u c'- dac' am dou' "onde!i e(a$e- f'!' ( anu$a!ea !e$a i#- da! mi se "a!e 4n mi;$ocu$ de a > de mu$ e s udii ca!e com"enseaz' "en !u ne"!e#'zu e ne!e(u$a e ca!e o (!eu a e cons an ' mai (!eu sau mai uo! dec> ce$e$a$ e i- 4n funcie de came!a sau ca$enda!u$ de anu$a!e. Cu oa e aces ea- eu sun 4n m'su!' s' com"enseze aces efec "!in fa" u$ c' eu- cu suficien e mai mu$ e (!eu 'i #e!sehe (!eu a ea "e ca!e "a!e mai uo!- i- "!in u!ma!e- 4n ace$ai im"- "osibi$i a ea de a de e!mina inf$uena "oziia de m'!ime i di!ecie "!in m'su!a!ea de e$ s"un>ndu necesa! "en !u a com"ensa ( de dimensiune echi#a$en ' cu si uaia 4n se u$ o"us. Se "oa e a"oi- de asemenea- un a$ ( i s' fie a"$ica e 4n !3o a$ ' $ocaie- as fe$ 4nc> #ei 4n o deauna "oa e #izua$iza ca i 4n cazu$ 4n ca!e inf$uena de $oca$iza!e em"o!a$' i s"aia$' a! !'m>ne $a !>ndu$ s'u- !e"!ezen a ' de aces idea$- da! un ace$ai efec !ea$ in (!eu a e mai mu$ - ceea ce face ca m'su!a "o fi conside!a e- da! ca!e acum ca adi i# sau subs !ac i# $a efec u$ (!eu 'ii ad'u(a ' ( a! !ebui s' a"a!'- 4n funcie de si uaie aceeai sau o"us ca (, si da "!in aceas a #a$oa!ea dife!i ' a dife!enei "e!ce"u e 4n funcie de "oziia de ( 3 fonda . Suma cu ca!e o as fe$ de fo!m' de inf$uena de im" sau $oca$iza!e s"aia$' sau inf$uena combina ' a ace$uiai- 4n afa!' de ( - (!eu a ea ! - sau chia! o!ice m'!e e un a"e$ sau a"a! !edus- aces idea$- ci un ade#'!a "e !es"ec a!ea e(a$- "ozi i# sau ne(a i# c!e e!e a fo!me$o! ce se nume e e!oa!e cons an - cu condiia ca e$ face 4n es ima!ea #e!($eichun(sLeisen a s imu$i$o! 4n !3ade#'! ca o e!oa!e a afi!ma i es e cons an an(a;a $a inf$uena cons an de $oca$iza!e em"o!a$' i s"aia$' a s imu$i$o!sau- 4n m'su!a 4n aceas ' inf$uen' "!in ne"!e#'zu e ne!e(u$a e modific' se do#ede e 4n mi;$ocu$ de o mu$ime de 4nce!c'!i. Ca e!oa!ea cons an ' i "!in "!ezen a m'su!a inf$uenei de s"aiu i im" sun ca"abi$i de a de e!mina e2ac a fos s"ecifica de "!ezen a!e a me ode$o! de m'su!a!e- dife!ena de sensibi$i a e. Se #ede cu uu!in' de $a #o$umu$ an e!io! c' e!oa!ea cons an ' nici e2is ena- nici de m'!imea i di!ecia de m'!imea i $oca$iza!ea ( de"inde- mai de(!ab'- 4n mod inde"enden cu "!i#i!e $a aceas a- i numai 4n m'su!a 4n ca!e o #a!ie a e de dife!ene "e!ce"u e 4n funcie de "oziia de ( "oa! '- e$ $a fe$ 4n !3o "oziie cu ea 4n ace$ai- 4n sens con !a! 4n di!ecia o"us'- adic'- 4n cazu$ 4n ca!e "!imu$ din !e ( dife!enei de"enden e de ca!e ine de senzaia c!escu '- dac' a doua !edus'. Aces a "oa e fi chia! cazu$- i a!e un im" suficien de f!ec#en e "en !u es e "e dife!ena de sensibi$i a e- ca!e 4n #i! u ea inf$uenei im"u$ui i "oziia s"aia$' a s imu$u$ui mai mic' dec> a"a!e mai ma!i i dife!ena "e!ce"u ' mai de(!ab' dec> 4n sc'de!e- dac' ( es e !edus'- ia! "!in "!ezen a ambe$e s imu$i- abo!da!ea e(a$i a eceea ce #oi numi o dife!en' "e!ce"u ' 4n sens #e!9eh! em. C> de uo! de 4ne$es- se "!oduce un as fe$ de caz- o m'su!' necesa!' 4n cazu$ 4n ca!e e!oa!ea cons an ca o c!e e!e "ozi i#' a! !ebui s' a"a!' de s imu$i mici i ( a$e s imu$ mai ma!e "!edomin' a > de de"a! e 4nc> dife!ena doa! de !ema!ca es e de"'i .

Deci- 4n e2"e!imen e$e me$e de (!eu a e de $a accen e suficien de (!e$e e!s auf(ehobene- a > 4n ceea ce "!i#e e ce$e de mai sus ca$enda!u$- (!eu a ea- 4n afa!' de acciden e- 4n o deauna $a fe$ de b!iche a a a"'!u a unci c>nd (!eu a ea in "$us de;a ( a fos - 4n ace$ai- a > a im" c> aceas a (!eu a e in "$us nu a de"'i o anumi ' $imi ' . Dac' #' c!e e- desi(u!- (!eu a ea in "$us de bine- ca de"enden de "oziia de e!oa!e cons an es e de"'i - i a!e sensu$ "!o"!iu a$ dife!ena "e!ce"u ' 4n $oc de o min e s !>mb'. Da!- a > a im" c> nu es e sensu$ "e!#e!s- e2is '- de asemenea- fa" u$ c' dife!ena "e!ce"u ' a c!escu - mai de(!ab' dec> a sc'zu a unci c>nd fa!mecu$ de e(a$i a e se a"!o"ie mai mu$ . Din condiia ca e!oa!ea cons an ca o c!e e!e "ozi i#' a s imu$u$ui mai mici- ( !ebuie s' de"'easc' mai ma!e s imu$ de mai mu$ dec> dife!ena doa! #izibi$'- as fe$ 4nc> dife!ena a fos "e!ce"u ' 4n sens #e!9eh! em u!meaz'- de a$ fe$c' nu !ezu$ a u$ es e necesa! es e o dife!en' (!ei "e!ce"u ' 4n cazu$ 4n ca!e o e!oa!e cons an "ozi i# $a s imu$ii mici de*#o%tare s&ai s imu$ mai ma!e mai ma!e- "u! i sim"$u "en !u c' nu numai (, da!- de asemenea- dife!en a doa! de !ema!ca - as fe$- a!e 4nc' s' fie de"'i e- a$ fe$ senzaia de dife!en'- mai de(!ab' dec> a a$e!(a "en !u con iin'- !'m>ne incon ien . 8o i#u$ "en !u ca!e deca$a;u$ "e!ce"u mai ma!i sau mai mici- sau a"a! chia! 4n sens #e!9eh! em 4n funcie de "oziia dife!i ' a e2ceden u$ui s imu$ "oa e fi un du"$ica . De c' !e ce$e dou' s imu$i , ' s' fie $ua e din dife!i e "'!i a$e unui o!(an simi oa!e sau sc'dea aa cum se a"$ic' succesi# 4n momen e dife!i e- ace$ai $uc!u "oa e fi in e!"!e a dife!i cu sensibi$i a e abso$u '- i 4n consecin' au dife!i e "!a(u!i b - b J#eni. Da! acum a#em mai de#!eme =Ca"i o$u$ <A:- #'zu c'- 4n di#e!si a ea b, b "!in fo!mu$a "!a( dife!en' anumi ' dife!en' !ea$' senzaii 4n ace$ai es e mai ma!e sau mai mic'- 4n funcie de s imu$ mai ma!e sau mai mic- cu o mai ma!e sensibi$i a e =ca!e es e un Va$oa!ea de "!a( mic' co!es"unde: es e $ua 'du"' ca!e e$ #a con inua!e mai mu$ sau mai "uin se 4ncad!eaz' 4n senzaia de a$ e $uc!u!i fiind e(a$e. 6n afa!' de aceas a- da! a! "u ea- de asemenea- de e2em"$u- un s imu$ an e!io!- indife!en conce"u 4n "!ezen - cu aceeai sensibi$i a e ca i cea ac ua$'- da! am"$ifica e de memo!ie a unci c>nd com"a!aii cu cu!en u$ sau sc'de!i$e 4n dife!ena "e!ce"u ' #eni a unci c>nd a"oi "!ima 4n cazu$ 4n ca!e dife!ena "e!ce"u ' sau mai "uin a! fi mai ma!e- 4n funcie de s imu$u$ "!eceden a fos mai mica sau mai ma!e- 4n aces din u!m' caz in#e!s. %a fe$ a! "u ea fi- e#en ua$- !e$aia de "oziia s"aia$' a s imu$u$ui mai ma!i i mai mici- 4n afa!' de sensibi$i a ea dife!i '- ca!e sun ambe$e conside!a e a fi co3de e!min' m'!imea dife!enei "e!ce"u e. Concizie i- 4n $i"sa bazei es e e iche e mai adec#a e- ca!e dife!i de aceeai dimensiune Jes e !esimi ' 4n cazu$ 4n ca!e 4n "!imu$ sens $a o dife!en' 4n sensibi$i a ea abso$u ' "en !u , ' "e baz'- numi abso$u - da! dac' 4n a$ doi$ea sens a !e$aiei em"o!a$e sau s"aia$e a , ' - cu e2ce"ia !a"o! u$ui din !e b, b ', baza !e$a i#'. P!ezena i eficaci a ea mo i# abso$u es e de fa" ceea ce "!i#e e 4n !a"o! se odihne e acum 4n i"o eza- i necesi ' 4nc' de in#es i(aii e2"e!imen a$e- ca!e nu sun "!ezen e ">n' 4n "!ezen "en !u a decide dac' e$ e2is ' $a oa e.

De fa" - aces a "oa e fi 4nc' foa! e 4ndoie$nic dac' 4n !3ade#'! a!e $oc o "an ' cons an "en !u o e2is en e "en !u $e(i$e memen o "en !u a !a(e s imu$u$ an e!ioa!' sau u$ e!ioa!' dec> cea mai ma!e 4n com"a!aie- dac' nu mai de(!ab' dife!enaindife!en dac' "!eceden sau u!m' o! s imu$- cu a > mai ma!e es e- 4n (ene!a$- doa! indis inc - as fe$ 4nc> s' c!easc' mai mu$ din 4n >m"$a!e doa! a > memo!ie "o a"'!ea ca mai mici- ca!e nu s abi$e e o e!oa!e cons an '- ci doa! o inf$uen' asu"!ade dis ana de im" 4n dis"u ' cu ma(ni udine de"enden ' de dife!ena !e$a i#' sensibi$i a e i a! 4nsemna. Chia! i mai "uin "o fi !ecu e cu #ede!ea cum a! "u ea #eni mo i#u$ !e$a i# $a schimba!ea "oziiei s"aia$e a s imu$u$ui mai ma!i i mai mici 4n conside!a!e dac' (a!anie de;a com"$e a! fi- "!in u!ma!e- es e necesa!- "!in m'su!a!ea di!ec ' a sensibi$i 'ii abso$u e a "'!i$o! $a ca!e s imu$ii , " cad- 4n confo!mi a e cu me ode$e adec#a e "en !u a fi con#ins c' e!o!i$e cons an e 4n funcie de m'!imea $o! "!in !a"o! u!i de aces e sensibi$i a i "o fi aco"e!i e. Pen !u u!m' oa!e$e aceas a es e 4n !eba!ea cum "!imu$ sau a$ doi$ea mo i# "!efe!enia$ sau e2c$usi# 4n ;ocu!i es e- ">n' acum- nu de mu$ - ca i u!m' oa!e$e conside!aii i fo!mu$e$e "en !u una i a$ a cauza !'m>ne indife!en '- f'!' a face o dis incie necesa!- cu oa e aces ea- e$e da!- de asemenea- o in !oduce!e a "e!misu$ui de dis incie- cu condiia ca o as fe$ a! !ebui s' fie un mo i# de e2"e!ien'. Dac' dife!ena din !e doi s imu$i a"a! dife!i e 4n m'!ime- 4n funcie de una sau a$ a din !e ce$e dou' mon a e dife!i e s imu$i 4n !a"o! u!i$e fo!meaz' e;(hea- de aceea es e- o!ica!e a! fi (!adu$ de aceas ' senzaie- d>nd o senzaie de dimensiune medie 4n !e ce$e dou' senzaii ca!e / es e. C!e e!ea "ozi i# i ne(a i# O 2 i 3 o, ca!e sufe!' aceas a 4nseamn' senzaie 4n funcie de schimba!ea "oziiei s imu$u$ui mai ma!i i mai mici- ca!e #a fi- 4n funcie de "e!ce"ia aces ei schimb'!i- i "e senzaia medie 4n sine- ca!e ne senzaia no!ma$' #a suna- ca unu$ ca!e nu de"inde de schimba!ea de "oziie a s imu$i$o!- Un e!schiedsma7fo!me$ "o fi obinu e 4n mod ins a$a!e an e!ioa!'. Es e m'su!a dumnea#oas !' 4n funcie de aceas ' fo!mu$'

aici "!in u i$iza ' an e!io! 4n fo!mu$a de m'su!a!e i # "!in i 2 4n$ocui. 6n inde!ea B din #a$oa!ea !a"o! u$ui es e 4n senzaia no!ma$' dis"a!e- "u em e2"!ima "!a(u$ no!ma$ #a a#ea ne#oie. De mai ;os se #a a!' a cum es e s' fie de e!mina ' de e2"e!ien'. Fi acum- 4n (ene!a$ " i " ' "!in schimba!ea "oziiei cu senzaii de"enden e!es"ec i# " sau " J- 4n funcie de s imu$ sau ' es e c'- cu c> in !' e;(hea- aa c' a#em- a > a im" c> ", " " c!e e!e a c!e e- adic' dife!ena "e!ce"u ' 4n sensu$ co!ec a!e $oc <: - ca!e "en !u suficien de ma!e es e 4n o deauna cazu$-

<:

%is a de Un e!schiedsma7fo!me$ "une chia! o o"!i!e 4nain e aces sens.

Acum- nimic nu 4m"iedic' dimensiunea "nei a da o!ice a$ ' fo!m' do!i '. Deci- hai sa s abi$i o N k $o( 3 - de c' !e 3 a in !a 4n dimensiunea dem(emK7e- #om obine u!m' oa!e$e fo!mu$e- ca!e menion'm "e scu! fo!mu$e$e si uaiaC =.: =<: Sau- aa cum am i 32 N # se C @ Du"' cum "u ei #edea- am !ece "!in "!ezen a din nou $a fo!ma de Un e!schiedsma7fo!me$- cu e2ce"ia c'- 4n funcie de $ocaia o"us s imu$u$ui ma!i i mici- "!a(u$ de !a"o! o a$ ' #a$oa!e !es"e9 i# # i '4 ado" a - "!ima de ca!e u!meaz' s' fie a"$ica e- a > a im" c> V ' , aces a din u!m' 4n cazu$ 4n ca!e "E . Numim "!a(u!i$e si uaia. Am"$asa!ea fo!mu$e$e mai (ene!a$e Un e!schiedsma7fo!me$ de aces a es e cazu$ "a! icu$a! a$ aces uia- 4n ca!e 3 N .- ca!e co!es"unde cazu$ui 4n ca!e inf$uena modific'!ii "oziiei dis"a!e. De asemenea- a! fi si uaia fo!mu$e cu "!a(u!i$e $o! s"ecia$e- aa cum es e desc!is 4n ca". <I s3au do#edi a fi de!i#a din ace$eai ecuaii de baz' (ene!a$e- f'!' s' fi "!ezen a "en !u "!ima da ' 4n cazu$ "a! icu$a! a$ Un e!schiedsma7fo!me$. No!ma$' "!a( 2 es e da ca medie (eome !ic' a dou' "oziie "!a(u!i # - # ' dac' # N - # ' N 32, as fe$ #. ' N 2 < i N 2. Aces $uc!u ofe!' !esu!se$e e2"e!ien ia$ $a 4ndem>n'- ocu "!in e2"e!imen e asu"!a sensibi$i a ii de con !as e!o!i$o! cons an e u!meaz' s' fie s abi$i '. Unu$ ceasu!i- $a ca!e #a$o!i$e - Gdin deca$a;u$ "e!ce"u dis"a!e- du"' cum ce$ sau $ocu$ o"us de s imu$a!e mai ma!e a a#u $oc- i ia media (eome !ic' a aces o! dou' #a$o!i. Ca$ifica i#u$ #a #edea c' fieca!e din !e "oziia "!a(u!i # - # ' a doi fac o!i es efac o! 2 sau "!a(u$ no!ma$- ca!e !'m>ne cons an ' 4n confuzie o!a i "oziia 4n s"aiu a su!"$usu$ui de s imu$a!e- i un a$ sau 3 - ca!e "oa e fi numi "!a( de e!oa!e- i acce" ' in#e!su$ schimba!ea "oziiei. Dac' 2 es e .- ceea ce a! co!es"unde $a ma2imum de sensibi$i a e no!ma$'- aces a din u!m' a! fi sin(u! #a$oa!ea # i # ' fo!ma. 6n !3o as fe$ de di!ecie dife!ena "e!ce"u ' 4n mod co!ec c' es e mai ma!e

dec> " a"a!e- confo!m fo!mu$ei =.:- #a 4nce"e s' fie #izibi$e- dac' V # 4nce"e s' de#in'- 4n di!ecia o"us' "e!ce"u ' co!ec "!in fo!mu$a =<:- dac' : # " 4nce"e s' fie"!in u!ma!e- mai 4n >i- dac' V 4 ' - a$ doi$ea- dac' 5 . 6n in e!#a$e$e de = # ' $a N sau- ceea ce es e ace$ai $uc!u- 4n in e!#a$e$e de ' O a '= # ' - sau- 4n sf>!i - ca!e es e din nou aceeai- 4n in e!#a$e$e de = "ana = es e "e!ce"u deca$a; 4n incon ien . Dac' o dife!en' se !esim e 4n sens #e!9eh! em- as fe$ 4nc> mai ma!e a !acie dec> a"a!e mai mici i cu o c!e e!e a - #a$oa!ea / scade cu sc'de!ea c!e e- fo!mu$e$e de $oca$iza!e de mai sus nu sun $a fe$ de uo! de u i$iza - cu e2ce"ia fa" u$ui c' a unci semnu$ ceea ce scoa e "en !u dife!ena "e!ce"u ' "oa e fi in e!"!e a 4n sensu$ o"us. Aces $uc!u !ezu$ ' 4n "a! e de $a o e2amina!e mai a en ' a modu$ui 4n ca!e deca$a;u$ (!ei "e!ce"u e cu co!ec "e!ce"u e $e(a e- 4n "a! e- i cu !i(oa!e- cu o de!i#a!e a si uaiei fo!mu$e "e ecuaii$e so$ =cf. ca". <I:. Des 8ai "!ecis- aceas a se "!ezin ' ca aa. Toa e cazu!i$e- 4n ca!e sun "osibi$e numai dife!ene$e "e!ce"u e co!ec sun as fe$ aco"e!i e "!in fo!mu$e$e noas !e- a > 4 o '4 es e mai ma!e de .- so$ici >nd dife!ena "e!ce"u ' co!ec c' es e mai ma!e dec> " a"a!e a > im" c> es e mai ma!e dec> " P!in u!ma!e- V %- i "!in aceea c' " a"a!e mai ma!e dec> , a > a im" c> ' mai ma!e de ,deci JV .- ">n' $a a in(e!ea "!a(u$ui de - de unde nu a!e cuno in' de dife!ena "e!ce"u '@ As fe$- oa e #a$o!i$e de mus a > ' a a in(e # i # ' - i # i # ' fi chia! ca $imi ' es e mai ma!e dec> .. S"!e deosebi!e de cazu!i$e 4n ca!e o dife!en' 4n sens #e!9eh! em "o fi "e!ce"u e- as fe$ aco"e!i e- ca doa! una din !e ce$e dou' "!a(u!i # - # ' a!e o #a$oa!e mai ma!e dec> .- 4n im" ce ce$'$a$ - 4n ace$ai im"- a!e o #a$oa!e mai mic' de .. De fa" - a! !ebui s' s imu$- ca!e "o a"'!ea mai ma!e dec> ce$'$a$ - 4n ciuda fa" u$ c' aces a es e mai mic- aces a #a a"'!ea 4n mod na u!a$ mai ma!i cu a > mai mu$ 4n cazu$ 4n ca!e e$ es e ca e$- sau dac' e$ es e chia! ce#a mai ma!e- "!in ca!e o #a$oa!e "!a( de o!ice 4n o!ice #a$o!i "es e .- sau chia! $a un sine- ca!e e(a$i a ea de a " co!es"unde "oa e fi !ea$iza - ia! s imu$ " !ebuie s' fie mai ma!e dec> "!imu$ sun a > de e#iden e(a$i a e a"a!. As fe$- mus u$ #a$oa!e de "!a( # - ca!e es e #a$abi$' a > im" c> V ' es e mai mic de .- #a$oa!ea $ui 4 " - 4n ca!e #a$oa!ea ' V co!es"unde fie mai ma!e de .- as fe$ condiie es e 4nde"$ini '- c' aceas ' #a$oa!e nu es e "oa e fi !ea$iza - aces $uc!u "oa e fi !ea$iza . 6n cazu$ de fa'- cu oa e aces ea- $imi e$e in e!#a$u$ui 4n ca!e "e!ce"ia dife!ena es e incon ien - "!in #a$o!i$e = # ' i = de e!mina . Deoa!ece # Y. i - de asemenea- Y. =deoa!ece # ' V .:- a"oi $a ambe$e $imi e ", i in e!#a$u$ de #a$o!i

incon ien e a$e dife!enei "e!ce"u e cade 4n 4n !e(ime "e "a! ea unde ' V . A > a im" c> : # ', deca$a;u$ "e!ce"u a!e o #a$oa!e con ien ' 4n !3o di!eciescade de mai ;os , as fe$ 4nc> e$ "!esu"une di!ecie o"us' cu #a$o!i con ien ein e!#a$u$ 4n ca!e dife!ena "e!ce"u ' ia #a$o!i (!ei e- ca!e es e de N ' $a = 4 . " 4n aces in e!#a$ es e i anume ", "en !u c' # .- da! dife!en a nu es e $a "!ima di!ecie- 4n ca!e "en !u obezi a e- 4n ciuda a"a!e "e "a"a!e. Pen !u a obine m'su!a de #a$o!i senzaie "e!#e!se 4n in e!#a$e$e 4n ca!e fa$s mai ma!e dec> " a"a!e- a#em "en !u de a u i$iza fo!mu$a #a$abi$ =<:- "en !u c' 4n !3 ade#'! ' V - da! semnu$ ne(a i# de " ' , ceea ce a;un(e aici es e de a in#e!sa 4n mod "ozi i#- sau mai de(!ab' "en !u a indica incon ien'- "en !u a indica (!adu$ de con ien iza!e a unei senzaii de sens #e!9eh! em de dife!ena "e!ce"u ' 4n aces in e!#a$- cu oa e c' 4n !3ade#'! 4n sensu$ de " ' es e incon ien - ca semn ne(a i# co!es"unde- da! se e2 inde 4n in e!#a$u$ de #a$o!i con ien e sens o"us. Aces $uc!u nu es e o !e(u$' a!bi !a!'- "en !u c' $a ;us ifica!ea fundamen a$' a fo!mu$e$o! =seciunea <I:- a!a ' c' fo!mu$a =<:- 4n cazu$ 4n ca!e senzaia "e!#e! i de$oc de fo!mu$a " ' N k =$o( # ' 3 $o( G: es e de a fi 4n$ocui - ca!e conine e2"!esia de !e(u$a noas !' de in e!"!e a!e semn di!ec . S' ne ui 'm $a $is a de fo!mu$e "en !u a schimba ca$enda!u$ i $ocaia s"aia$'- 4n s"ecia$ as fe$ 4nc> as fe$ !ezo$#' de c' !e o de!i#a!e co!es"unz' oa!e- ca "en !u cazu$ sim"$u conside!a e an e!io!- schimba!e de"inde de "!a( de e!oa!e 3 sau ca "e un fac o! 4n "!a( si uaie # - # ' a;un(e- $a !>ndu$ s'u- doi fac o!i- unu$ de"enden de momen u$ *, ca!e es e #a$oa!ea !eci"!oc' a unci confunda!ea ca$enda!u$ "!esu"unei una din !e "oziii de"enden e s"aia$' r - ca!e a!e #a$oa!ea !eci"!oc' $a confunda!ea "oziia s"aia$'- aa c'- 4n $oc de numai dou' e!oa!e "!a(u!i 3 i acum- 4n confo!mi a e cu confuzia de "a !u "o enia$ de im" i s"aiu "oziia de s imu$a!e mai ma!i i mai mici- cum de e2em"$u de ce$e "a !u e#enimen e ma;o!e a$e s udii$o! noas !e de (!eu a e =Th &S ..A:- e2"$ic'- "en !u a "!imi "a !u "!a(u!i de e!oa!e- as fe$ 4nc> no!ma$a "!a( 2 "en !u a se mu$ i"$ica !es"e9 i# es e de a ofe!i $a fieca!e s !a de mu$ i3(!eu a ea sau sub3(!eu a e =ca!e- desi(u!- $e(a e: "!a( de mana(emen $e(a e. Fie D . - D < - D A - D I I aces o! "!a(u!i de e!oa!e- ia! nume$e $o! comun D a#em- 4n cazu$ 4n ca!e unu$ din !e aces e "!a(u!i GC es e- "en !u a$ii - - as fe$ c' dou' din !e e$e sun !eci"!oc !eci"!oc. Es e- desi(u!- con eaz' ca!e din !e aces ea ne cu D . - D < - e cdo!ii s' o a"e$ai- deoa!ece es e indife!en chia! de e$ 4nsui- "en !u ca!e cauza "!inci"a$' #!em s' fo$osim una sau a$ a din !e aces e e!meni (ene!a$i- cu

e2ce"ia fa" u$ui c' noi fo$osim ce$'$a$ 4n mod cons an - de- de ca!e modu$ de u i$iza!e a ce$o! dou' #a$o!i * - r - "u em "!esu"une- de asemenea- fi 4n o deauna ace$ai a > de ho '!>i s' sa isfac' e2"e!iena. Dac' ne3am s abi$i 4n consecin' fo$(ends "en !u ce$e I e#enimen e ma;o!e A: C D.N @D<N @DAN @ D I N *r

a#em cu aces e #a$o!i a$e D . - D < - e c no!ma$e "!a( 2 se 4nmu$e e "en !u a obine ce$e I "oziii de (!eu a e fo!mu$e$e mai ma!i i mai mici de (es iona!e asocia e !eci"!oc- du"' ca!e senza ia " 4i asum' !es"e9 i# "en !u "a !u cazu!i "!inci"a$e u!m' oa!e$e #a$o!iC A:

=A:

Nu se con es '- a! fi fo!ma$ con#enabi$ =dac' de;a 4n ma e!ie indife!en :#a$o!i$e D . - D < - e c "en !u a a!an;a 4n funcie de indicii $o!- c' o!ica!e dou' #a$o!i !eci"!oce sun s i#ui e. Cu oa e aces ea- am acce" a o!dinu$ de mai sus"en !u a $e obine cu s anda!de$e 4n >$ni $a (!eu a ea 6nce!cai "!ima "a! e a S. ..A 4n !e$aie- ca!e a fos a$es de mine 4nain e am a#u 4nc' as"ec e$e $e(a e de "osibi$i a ea de a a$e(e i es e a" c$a!- i mai >!ziu- a#>nd de;a mai mu$ e s udii au fos !a a e 4n confo!mi a e cu aces o!din- nici abandona - f'!' incon#enien e- i a! "u ea fi f'!' ma!e "e!ico$ de a !adus din (!eea$' 4n !3un a$ . P!in ad'u(a!ea aces o! "a !u emoii- i cu Di#izia I- du"' ce a !ansfo!ma suma $o(a!i mi$o! 4n $o(a!i mu$ "!odusu$ es e obinu - ca!e es e inde"enden ' de im" i senzaia "oziie s"aia$' din nou

Sub fo!mu$e$e si uaiei an e!ioa!e sun ce$e ca!e se "o !i#esc- de asemenea- "oziii o"use a$e (!eu a ea su"$imen a!' de im" i s"aiu- ca!ac e!iza ' "!in aceea c' aces ea conin #a$o!i$e !eci"!oce a$e "!a(u!i$o! de e!oa!e- adic' "en !u " . i " I , "en !u ca " < i " A . E$e "o fi chemai s' se !es"ec e !eci"!oc con;u(a . 6n schimb- ca i mai 4nain e- !a"o! u$ s imu$ s' (>ndeasc' $a fe$ "en !u oa e modific'!i$e de "oziie i inf$uen' a si uaiei "!i#ind modifica!ea no!ma$ "!a( 2 "en !u a obine "!in 4nmu$i!ea cu "!a(u$ de e!oa!e- "oa e fi du"' "unc u$ =ca"i o$u$ A<: i sub fo!m' de fo!mu$e$e =. :- =<:- =A:- $a fe$ de bine inf$uena si uaiei "!i#ind modifica!ea i!i abi$ !a"o! (>ndi!e $e(a e "!in 4nmu$i!e cu in#e!su$ "!a(u$ui de e!oa!e- 4n im" ce "en !u ce$e no!ma$e "!a( 2 !eze!#e$o! ca "!a( neschimba . 6n "!imu$ !>nd- dac' ne (>ndim "!in "oziia s imu$i$o! neschimba e ca !a"o! s imu$ in e!"!e a e 4n funcie de "oziia s imu$i$o! cu sensibi$i 'i dife!i e- cade !ecen e-

conce"u un !a"o! de s imu$i ca!e acioneaz' 4n funcie de "oziia $o! 4n !3o manie!' modifica '- cu un o!(anism inde"enden de sensibi$i a ea "oziie. Ambe$e modu!i de "!ezen a!e $e(a e de "unc u$ de #ede!e cu fa" u$ c' o modifica!e fa' de sensibi$i a ea caz no!ma$ "en !u un !a"o! de s imu$ !e"!ezen a efec e$e senzaie du"' ce "!in !3un !a"o! a$ m'!imii modifica ' a s imu$i$o! 4n cazu$ no!ma$- i chia! de o condiii$e modifica e a$e mic'!i$o! "siho3fizice- ca!e sun cauza e de aceiai s imu$i- 4n funcie "o fi f'cu e. Dei acum 4n con inua!e a doua de conce"ie es e doa! fo!ma$ dife!i de "!imu$- "e ca!e o me!i '- da!- mai a$es din cauza !e"!ezen '!ii e!oa!e cons an - ca!e !ezu$ ' din fa" u$- i ca"acu$- se c> i(' "!in "!ezen a me ode$e de m'su!a!esensibi$i a ea- o a enie s"ecia$'- 4n cazu$ 4n ca!e ne e(a$- "une caz mai (ene!a$- ca o inf$uen' de ca$enda!u$ i "oziia s"aia$' a!e 4n #ede!e- 4n ace$ai im"- "!ac ic. Deci- 4n $oc de- ca i mai 4nain e- "!a(u$ no!ma$ 2 cu e!oa!ea I "!a(u!i D . - D < - D A - D I - 4nmu$ii3#'- am mu$ i"$ica 4n confo!mi a e cu "unc u$ de #ede!e ac ua$- !a"o! u$ s imu$ cu #a$o!i$e !eci"!oce a$e aces o! "!a(u!i de e!oa!e- "e ca!e $e !es"e9 i# cu F . - F < - F A - F I cu (ene!a$' F #a desemna- as fe$ 4nc> F . N *r - F < N @FAN @FIN

"e ca!e noi- desi(u!- #a 4na"oi 4n !3o fo!m' dife!i ' de fo!mu$e$e =A:- ca!e a$ ' e2"$icaie a! "u ea fi !econec ai cu es e$e noas !e de (!eu a e. &n aces e e2"e!imen e- 4n ca!e !a"o! u$ s imu$ - 4n (ene!a$- de a

o"iona$ d doa! o #a$oa!e mic' a !, i G i r ca i "ic moa$e a uni 'ii- "!ima caaces a din u!m' 4n sens o"us- deoa!ece cons an a de E!oa!e !a"o! u$ de (!eu a e ade#'!a - da! a schimba numai 4n "!o"o!ii mici a"a!. Deci- ne3am s abi$i * = . O i r N . O 5, deci sun i 5 s' fie doa! mici MuLHchse "ozi i# sau ne(a i# $a .com"e ene$e i "!oduse mai ma!i sun ne($i;abi$e- i ">n' $a . 3 - . 3 5 "o fi

!e"!ezen a e- 4n ca!e- a unci c>nd sun e2ecu a e de c' !e - i di#iziunea i ne($i;a!e afia e "u e!i$e i @, ca!e de"'esc 4n "!imu$ !>nd- #a$oa!ea de . 3 i . 3 5 es e coeficien u$ I: . Sun em acum 4n$ocuind 4n e2"!esii$e "en !u " . , "< e c #a$oa!ea 3 5 "en !u de i #a$o!i$e . O i . O 5 "en !u * i r - #a$o!i$e . 3 - . deci obinemC ec

I:

Din ace$ai mo i# "oa e de i de 4n$ocui dac' c es e mic 4n com"a!aie ! es e ceea ce #ei ('si 4n mod !e"e a - o o"o! uni a e de a face uz de. Da! m'su!a 4n ca!e ne3am "!odus de dimensiuni - 5 "oa e fi ne($i;a din cauza micimii $o!- aces $uc!u duce $a e2ecu a!ea de mu$ i"$ica!e "es e 4n

e c- as fe$ 4nc> #a$o!i$e "en !u " < , " A - " I - numai de c' !e un a$ semn 4nain e - 5 #a$o!i$e " . sun dife!i e. S' ne !eamin im c'- 4n cazu$ 4n ca!e nici un efec de im" i $oca$iza!ea s"aia$' a a#u $oc- sen imen u$ a! fi fos du"' Un e!schiedsma7fo!me$

a unci = ! O ( : = O 5 :- suma de ca!e "onde!ea aces ei inf$uene ! O ( -- sau- ceea ce se !idic' $a ace$ai $uc!u de (!eu a e in "$us ( a"a!e modifica 4n efec e$e sa$e asu"!a senzaiei- cu oa e aces ea- "onde!ea ! ca a"a!e cons an - as a e doa! nimic a$ ce#a dec> de #a$oa!ea 4n funcie de im" i s"aia$ cons an a de e!oa!e "oziie de (!eu a e- 4n ca!e ( es e. E!oa!ea cons an con inu' du"' de"endena de dub$u com"us din de"enden de com"onen e$e de sinc!oniza!e = ! O ( : i 4n funcie de "oziia s"aia$' a "iese$o! = ! O ( : 5 - "e ca!e am fo$osi cu p, @ 3au !efe!i $a- i 4n con inua!e deno a ca #!ei. Pu ei com"onen e$e fie!bini a$e e!oa!ea cons an '@ 4n m'su!a 4n ca!e aces ea sun - da! chia! numi de e!oa!e cons an - e!oa!ea es e- din ca!e "'!i$e sun de a fi desc!ise ca e!oa!e o a$' cons an '. Pen !u concizie- $e "u em dis in(e ca e!oa!e de im" i de e!oa!e s"aia$'. P!in subs i ui!ea p, @ "en !u (! 7 () i (! 7 (), 5 - ne acum obin'- 4n $oc de ecuaii$e =A:- u!m' oa!e$e ecuaiiC @ Deoa!ece "!in 4nce!c'!i de p i @ "oa e fi de e!mina '- "!ecum i "n ca". <F es e de e!mina '- i ! i ( sun da e- 4n ce$e din u!m' k N o!ice . "oa e fi se a "en !u c' uni a ea de " es e a!bi !a!'- as fe$ 4nc> o u$ es e da "!in "!ezen a- c' es e necesa! s' se m'soa!e dife!ena "e!ce"u ' 4n cazu$ e!oa!e cons an '. S' ne numim e!oa!ea o a$' cons an '- indife!en de ceea ce de"inde i dac' es e "ozi i# sau ne(a i#- 4n (ene!a$- c - deci sun "es e I %ocaie fo!mu$e numai cazu!i s"ecia$e- cu fo!mu$a (ene!a$' =I:

=E: unde c - $a ca!e- 4n confo!mi a e cu I2 "osibi$ o!a i "oziia 4n s"aiu a s imu$ ( a! !ebui s' a"a!'- de "a !u o!i mai dife!i #a$oa!e !es"e9 i# c . - c < - c A - c I "!esu"une4n confo!mi a e cu "!a(u!i$e "a !u e!oa!e i fac o!ii de $oca$iza!e. 6n s"ecia$- ne3am con inua!e c.NpO@-c<N3pO@@ c A N O p 3 @ - c I N 3 p 3 @ - =D: ca!e c . i c I - i c < i c A de aceeai m'!ime au semn o"us. S3a! "u ea- cu "!i#i!e $a fieca!e a$ u$ se numesc con;u(a e dac' aces ea. Ecua ii con;u(a e 4n sensu$ seciunii <F fac "a! e. Nu !ebuie s' ui 'm- 4n "$us- c' ecuaii$e =D:- doa! 4n m'su!a 4n #a$abi$ ca * i r mic uni 'ii #a!ia- "!in u!ma!e i 5 sun f!aciuni mici- de e2em"$u- a unci c>nd im"u$ i s"aiu$ e!oa!ea doa! uo! 4n !a"o! cu ! O ( es e- 4n $i"sa 4n e2"!ima!ea c . - c < e c de asemenea- com"e ene$e i "!oduse de p - @ - cu in !oduce- cum "u ei ('si cu uu!in' dac' o face En Lic9e$un(en an e!io!- f'!' a ne($i;a ce#a. 6n ;os s"ecifica "en !u e2"e!imen e ca!e e2"$ic'- ca!e sun an(a;ai i !a a e du"' schema mea 4nce!c'!i de (!eu a e- (!eu a ea su"$imen a!' es e ( adus succesi# 4n ce$e I "oziii "osibi$e- as fe$ 4nc> de fieca!e da ' cu un semn "ozi i# a! !ebui s' a"a!' $a "!inci"a$e$e (!eu 'i- "oziia de o con em"$' i e!o!ii cons an c se bazeaz' 4n o deauna "e accen u$ as fe$ e2 inse. 6n sine- nu numai c' 4m"iedic' nimic- da! "oa e- de asemenea- "oa e face se!#icii fo!ma$e- aa cum #a fi afia e(a$ s' se !efe!e e!oa!ea cons an "e (!eu a ea mai mici- ceea ce es e 4n "oziia o"us' ca cea ma!eas fe$ 4nc> o #iza#i de c - a "en !u ca!e sco"- es e necesa! doa! (!eu a ea mai ma!e cu c> (!eu a ea "!inci"a$ ! in !odus 4n numi o! fo!mu$e$e an e!ioa!e- i ( s' ia 4n num'!' o! es e ne(a i#- "en !u c'- desi(u!- (!eu a ea mai mic' a!e $a fe$ de mu$ sub"onde!a$i 4m"o !i#a mai ma!e dec> aceas ' (!eu a e in e2ces fa a de ce$e mai mici. 6n aces e condiii a!e- 4n cazu!i$e 4n ca!e "ozi i#' (!eu a e su"$imen a!a ( menine aceeai "oziie aa cum es e cazu$ 4n !3un sin(u! i ace$ai e2"e!imen du"' caz "!inci"a$ a$ e2"e!imen e$o!- a$e(>nd a!bi !a! a"$ica unu$ sau a$ u$ din !e ecuaii$e con;u(a e- din !e ca!e unu$ a"oi me!eu $a (!eu a ea mai ma!e- cea$a$ ' es e s' se !efe!' $a (!eu a ea mai mic'- 4n !ea(a #a$oa!e a ( 7 c es e asuma ' "en !u aceeai dimensiune de semn o"us "en !u (!eu 'ii mai ma!i i mai mici i #a$oa!ea ! 4n !e #a$o!i$e mici i mai ma!i schimb'!i de (!eu a e. Te face sa a!a i acum de $a !e(u$a de dou' ecuaii con;u(a e me!eu cea de a de e!mina #a$oa!ea " se a"$ic'- 4n ca!e ( O C es e "ozi i#' =cu un ne(a i# ( es e cazu$- a unci c>nd c es e "ozi i# i- 4n ace$ai im"V ( e:- aces a !ebuie- "!in u!ma!e- ! O ( O c "es e o 4n $ocu$ s imu$ mai ma!e- ! $a s imu$u$ mai mici de Un e!schiedsma7fo!me$- i "u ei #edea o foa! e mu$ ca i 4n cazu$ 4n ca!e " de e!mina de aceas ' fo!mu$'- ca!e se desf'oa!' nici o !e(u$' s"ecia$' "en !u

in#e!sa!ea de semn 4n cazu$ dife!ene "e!ce"u e face necesa!'. 6n schimb- ne3am obine 4n fieca!e caz un semn "ozi i# de " "en !u o- o #a$oa!e ne(a i#' con ien "en !u un incon ien . Cu oa e aces ea- cazu!i$e (!ei e "e!ce"u e a"oi dife!' de "e!ce"u 4n mod co!ec "!in fa" u$ c' (!ei "e!ce"u ' a"$ica!ea ne(a i# (, "e!ce"u ' co!ec "ozi i#' ( meci. Dac' ambe$e s imu$i s' fie e(a$- a unci fo!mu$e$e an e!ioa!e a! se!#i 4n con inua!e "en !u a de e!mina #a$oa!ea de senzaie- 4n funcie de o!a i "oziia s"aia$' a (!eu 'i$o!- de (e!oa!ea cons an $a ze!o- i a s abi$i s imu$u$ $a e;(hea- es e "ozi i# $a #a$o!i "ozi i#e de " "en !u a ('si #a$o!i a$e senzaia con ien ' 4n consecin'. Du"' ce a fos s"us- fo!mu$a si uaie "en !u una i aceeai dife!en' "e!ce"u ' "oa e " sub !ei fo!me dife!i e de sus- 4n funcie de dac' unu$ inf$uena "oziia de "!a( "oziia D - sau de fac o!u$ de "oziie !eci"!oc' F - sau $e(a e funciona$ cons an e!oa!e c !e"!ezin '- i anume 4n conside!a!e- c' - "!in

. De $a echi#a$ena aces o! ecuaii !ezu$ ' 4n !e$aia funciona$' din !e 6 i D sau F . De a unci ne3am

"!in u!ma!e

@ I "en !u "!inci"a$e$e cazu!i aces e fo!mu$e s"ecifica e de unde D - F #a$o!i !es"e9 i# D . - F . - e c se "!esu"une- 4n ace$ai im" c #a$oa!ea c . - e c "!esu"uneca!e- confo!m ca". <F de pO @ es e da USF Aces e !e$aii funciona$e !'m>n indife!eni fa' de inf$uena si uaia "oa e fi semnifica i# sau nesemnifica i#- as fe$ c !e$a i# ma!i sau mici- $a ! O ( au- cu e2ce"ia fa" u$ui c' numai $a !a e mici a$e c 4m"o !i#a ! O (, ca!e es e o uoa!' de#ie!e a #a$o!i$o! F i F . co!es"unde com"oziiei de baz' de 6 a!e $oc- ca!e es e da ' de ecuaii$e =D:. 6n cazu$ unei mici c "oa e a"oi- de asemenea- =4n confo!mi a e cu Ca"i o$u$ <F Vezi no e$e .. E: "en !u e2"!esia sc!ieC

E: i

anume- cu ! O ( 4n $oc de ! !a(e $a fe$ de ma!e #a$oa!e 4n conside!a!e.

Oda ' ce a#em e!oa!ea cons an ' a in !odus 4n $oc de a de"inde de "!a(u!i$e de e!oa!e "oziie i fac o!ii de $oca$iza!e 4n fo!mu$e$e noas !e- #om fi- de asemenea- u i$ 4n $oc de inde"enden de "oziia din "!a(u$ no!ma$ 2 inde"enden de "oziie- no!ma$' dife!ena- doa! #izibi$e- de e2em"$u- #a$oa!ea ( - 4n cazu$ 4n ca!e dife!ena "e!ce"u '4n afa!' de inf$uena si uaiei- "as cu "as "e "!a(- 4n funcie de d in !oduce $a ca$d"!in s abi$i!ea

Dac' $u'm 4n conside!a!e aces $uc!u ca 4n e2"e!imen e$e "e ca!e $e a#em aici 4n min e- ( i 6, ca suma de a a - 4n o deauna mici 4n com"a!aie cu ! - as fe$ 4nc> fo!mu$a =E: "o fi sim"$ifica e du"' cum u!meaz'. Fii concizie i -

deci sun ; i f!aciuni mici- ia! fo!mu$a =E: es e 4n !a"o! cu aces a succesi# 4n =A: N k $o( =. 3 : =. O ; : =b: N k $o( =. O e 3 : =c: N k M = e 3 : =d: N K = e 3 : =e: P!in u!ma!e- !es"ec i# =b: de $a =a: dac'- di#izia efec ua- i "u e!i mai ma!i

de ne($i;a!e din coeficien u$- unde N . 3 !ezu$ a e. Rezu$ ' =c: de $a =b:dac' mu$ i"$ica =. 3 : =. O e : "en !u a efec ua i "!odusu$ de dimensiuni mici i e ne($i;a!e- !ezu$ ' =d: $a =c:- 4n m'su!a 4n ca!e ; - es e mic 4n com"a!aie cu .- as fe$ 4nc> !e(u$a =Ch. .I: se a"$ic' dac' "en !u "n se ; - - !ezu$ ' 4n fina$ =e: $a =d:- "!in kM 4n cons an a K con !ac u$ui. Am !ezo$#a acum fo!mu$a as fe$ cu si(u!an a ('si ".=K=e-: din nou- 4n im" ce "en !u e i s abi$i #a$o!i$e $o!- ('sim

=F: ca!e fo!mu$a 4n ca!e dife!i e$e cazu!i "!inci"a$e$e fo!mu$e de "oziie co!es"unz' oa!eas fe$- s abi$e e 4n afa!' c' ne3am "en !u c 4n$ocui dife!i e$e s !a u!i #a$o!i i semne asocia e. 6n aces e fo!mu$e- a"oi ne3am fo$osi 4n o deauna c'- 4n cazu$ 4n ca!e ( O C es e "ozi i# $a #a$o!i 4n (ene!a$ "ozi i#e a$e " "en !u a obine #a$o!i ne(a i#e con ien eincon ien e de senzaie "a! e- i- de asemenea- aici- a"oi !u$eaza co!es"und dife!ene$o! "e!ce"u e cazu$ 4n ca!e ( es e ne(a i# - 4n im" ce ( 7 6 es e "ozi i#- de e2em"$u- 4n cazu$ 4n ca!e se !ecu!su$ mai mic es e e2cesu$ de (!eu a e de e!oa!e sa cons an '. &n Sec . <I am a#u ca Un e!schiedsma7fo!me$ 4n cazu$ 4n ca!e o dife!en' "e!ce"u ' abia no abi$e de"'e e "uin ca un mic ( im"$ic'- i c' ocmai #izibi$e dife!en'- di d 4n sine es e mic- fo!mu$a "=K=-: ('si . A#>nd 4n #ede!e c' 4n "!ezen 4n funcie de im"o! ana de i @ as fe$ 4nc> aceas ' fo!mu$' !ece "es e 4n

du"' ca!e se "oa e #edea cum ea acioneaz' ca 4n cazu$ s"ecia$ 4n fo!mu$a de si uaieunde c es e e(a$ cu ze!o- i a!e #ede!e di!ec cum c sus- a > ca o #a!iaie de ( ca a d "oa e fi 4ne$es. 6n cazu$ 4n ca!e "!a(u!i$e de e!oa!e i $ocaia fac o!i D - F 4n m'!ime abso$u ' dife!i e de s imu$a!e ! a !'mas cons an '- inf$uena si uaia nu a! 4m"iedica $e(ea $ui 5ebe! de e2"e!imen e "e sensibi$i a e dife!enia$' de dife!i e ! a confi!ma di!ec de de enie din aceeai $ocaie. Cu oa e aces ea- 4n confo!mi a e cu e2"e!imen e$e me$e schimba!e de (!eu a e- 4n (ene!a$- G, C, "!in "!ezen a D - F i fac o!u$ "!ezen a c' #a$oa!ea ! O ( es e mu$ i"$ica 4n e2"!ima!ea e!oa!ea cons an ' confo!m =a se #edea mai sus:- cu dimensiunea de !, ia! aceas ' face necesa!'- o da '- c'- 4n sco"u$ de a ab(eKnde! em 4n as fe$ de s udii "en !u a ! a obine confi!ma!ea $e(ii 5ebe!- e$imina e!oa!ea cons an '- i- as fe$- s' s abi$easc' de $a caz $a "a! ide$e !ebuie ca i 4n cazu$ 4n ca!e dife!ene$e "e!ce"u e doa! de Un e!schiedsma7fo!me$- nu fo!mu$e$e de si uaie- a de"ins- 4n a$ doi$ea !>nd- c'- 4n sco"u$ de conc$uden e "en !u a u i$iza fo!mu$e$e si uaia de a m'su!a dife!ene$e "e!ce"u e- #a$o!i$e *, r, D, F - aa cum #a$o!i$e de"enden e din e!o!i$e cons an e 4n #a$o!i modifica e a$e ! cu #a$o!i modifica e 4n (ene!a$- ca o funcie de ! !ebuie s' s abi$easc' ce !e$aie es e im"o! an ca !a ei de de"enden' a aces o! #a$o!i de ! "en !u a e2amina mai 4ndea"!oa"e ceea ce am 4n min'- 4n Gme ode$e de m'su!a!eG ce!ine s"ecia$e de comunica!e- es e- dei "oa e ofe!i une$e din !e con !ibuii$e- 4n "!inci"a$- da! da! !ebuie s' se !efe!e $a fi 4n

con inua!e in#es i(aii #ice3f!on a$ie!e. P!in an e!io! se da o!eaz' fa" u$ui c' 4n cazu$ 4n ca!e- du"' =" o: in con inuu e!oa!e c (ene!a$- fac o!u$ ! O ( es e "!imi - da! 6 nu es e- 4n (ene!a$- "!o"o!iona$' cu ! O ( es e ('si de c' !e a$ fac o! F 3 .- sau - de asemenea- de"inde de e$.

De a unci- am me!eu doa! o de"enden' de "!a(u!i de e!oa!e- fac o!i de $oca$iza!ei 4n con inua!e- de asemenea- de e!oa!e cons an ' de $oca$iza!ea em"o!a$' i s"aia$' a #a!iabi$e$o! com"a!a e $ua e 4n conside!a!e- da!- de asemenea- modu$ cum s' fac' dimensiuni$e de com"a!aii- de e2em"$u- modu$ de mani"u$a!e 4n e2"e!imen e dimensiuni$e- com"a!a i# "o 4n >$ni conc$uzie ine(a$e- ca!e a! a#ea o inf$uen' ca!e a!e $oc $a e2ac ace$ai "unc de #ede!e- ca de"enden de si uaie- numai c' mo i#u$ "en !u ca!e aici es e mai uo!- i- 4n une$e cazu!i- cu si(u!an' nu- 4n #a!ian e de sensibi$i a ea abso$u ' "en !u s imu$ii "o fi c'u a e. De fa" - es e si(u! c'- e#en ua$- o funcie de e!oa!ea cons an ' c 4nain e cu e2ce"ia de $ocaia de #a!iabi$e- de asemenea- fac din dimensiuni$e. As fe$- cu me oda de dife!ene no abi$e doa!- o e!oa!e cons an ' de semn o"us a"a! du"' cum aducem s imu$ mai ma!e sau mai mic'- "!in !educe!ea s imu$ "!in c!e e!ea $a e(a$i a e a"a!en ' cu cea$a$ '- i 4n me oda de e!oa!e medie es e o e!oa!e cons an ' "e "e baza"e ca!e am me!eu "!ezen a $a dimensiunea (!ei - da! nu $a dimensiunea no!ma$' a amendamen u$ui $a e(a$i a e a"a!en cu cea$a$ '. 8ai mu$ e din !e Tas #e!suchs!eihen me$e "!in me oda de e!oa!e medie cu au o3 a"$ica!e a ce!cu$ui a!a ' o e!oa!e cons an ' foa! e im"o! an '- ca!e !'m>ne 4n con inua!e du"' e$imina!ea de im" i de e!oa!e s"aiu- i numai din aces mo i# "a!e s' fie a !ibui e- 4n a"$ica!ea ce!cu$ui de o "e!eche- da! $i"s'- sau ce$ "uin a !'mas ambi(u'. 6n cazu$ 4n ca!e acum- $a oa e ce$e$a$ e de"endene de e!oa!e cons an '- aa cum a a#u $oc "!in am"$asa!ea em"o!a$' i s"aia$'- aces $uc!u nu schimb' 4n "!inci"ii$edin ca!e sun dez#o$ a e fo!mu$e$e an e!ioa!e- i 4n con inua!e- de asemenea- nimic 4n fo!mu$e$e- ca!e c inc$us- ea se e2"$ica es numai c a$ fe$- ca!e "o fi uo! !ecu e cu #ede!ea de sim"$a ana$o(ie- i num'!u$ de fo!mu$e de "oziie c!e e. Co!es"unz' o! "oa e fi $a $ua!ea 4n conside!a!e an e!ioa!' a efec u$ui ne"!e#'zu e c!a#a '- ca!e- aa cum es e da a de FD a fos in#oca "en !u a ;uca $a o!ice me ode de m'su!a!e- dife!ena de sensibi$i a e un !o$ im"o! an - i a > "!in "!ezen a ;us ifice no!ma ca!e a fos da ibid- m'su!' o!i$e de sensibi$i a e dife!i e s' dein' simi$a!e numai 4n ca!e se "oa e "!esu"une o ma!;' e(a$ de coincidene aici. Pe scu! - !e"!ezin ' efec u$ ne"!e#'zu e ca unu$ cu dimensiunea ma!(inii din aceeai c!e e!e- c!e e!ea "!a(u$ui no!ma$ de 2, ca!e a "!odus da o medie de o mu$ i udine de es e- i nu com"enseaz' aces a(en - i ca o #a!iaie a "!a(u$ui de e!oa!e D sau fac o! $ocaie F 4n fieca!e e2"e!imen se"a!a - media ca a a#u $oc de mu$ e o!i i cu '!ie 4n "$us ca un minus- i a de#eni mi;$oace mai e(a$e- sau ce a! s"une ace$asi $uc!u- ca o com"anie in c!es e!e cu domeniu$ de a"$ica!e a$ ne"!e#'zu e c!e e!e a #a$o!ii d i echi$ib!a!ea ca unu$ 4n mi;$oc c!e e!e a$ e!na i# i sc'de!e a

#a$o!ii de c. . De fa" - ce$ mai ma!e domeniu$ de a"$ica!e a$ ne"!e#'zu e 4n e2"e!imen e- cade mai mici- de fa" - s' fie !ecu"e!a e de $a un mi;$oc de mu$ e e2"e!imen e m'su!a sensibi$i a ea dife!enia$' a- aa cum de;a Th es e de FF a fos in#oca - da!- de asemenea- "oa e fi dife!ena de m'!ime 4n fieca!e e2"e!imen e indi#idua$e de si uaii ne"!e#'zu e a"a! m'!i ' sau mico!a '- ia! aces e efec e com"ensa fieca!e ce!u e "!incu condiia ca aces a nu es e cazu$- nu mai es e conside!a ca o cauz' a acciden e$o!da! e!o!i$e de cons an e. Ca$ifica i#u$ "oa e e2"$ica aces $uc!u- du"' cum u!meaz'C Cu oa e aces ea- o anumi ' #a$oa!e ]udec>nd de $a cazu$ idea$ de- c' o dife!en' 4n !e ce$e mai ief ine "osibi$e condiii se 4ncad!eaz' 4n senzaia- a! ca o dife!en' abso$u mici- nu "oa e fi "e!ce"u ca s"ecia$- da! se !idic' 4n senzaie- d ca doa! dife!en' semnifica i#' inu '- de a$ fe$- nimic nu 4m"iedic' s' "un' 4n cazu$ $imi ' de sensibi$i a e $a ze!o- f'!' ca ce#a schimb'!i 4n ana$iza de mai ;os. Ce$ mai bun caz- da! nu "oa e sa isface com"$e - "en !u c' ne"!e#'zu e acum 4n aces - acum- 4n aces sens "!oduc aba e!i de $a ce$e mai bune condiii.Ce sens da! acum aces e aba e!i- cum "oa e inf$uena $o! ca o aba e!e de $a ce$e mai bune condiii numai de o !educe!e a sensibi$i 'ii- as fe$ m'!i!e de 2 sau d fi- ca!e c!e e oda ' cu e2 inde!ea domeniu$ui de a"$ica!e a aba e!i$o!- #i! u e- da! f$uc uaii$e 4n ne"!e#'zu e f$uc ueaz' 4n ;u!u$ unei #a$o!i medii- de asemenea- 4n ;u!u$ unei #a$o!i medii- ca!e se schimb' $a fe$ de e2 inde!i sau !educe!i de 2 sau 6 "o fi $ua e 4n e2"e!imen e$e indi#idua$e.

(()III. O0ser3aii cu pri3ire #a "eto$e#e $e "'surare $e sensi0i#itate.

F'!' a in !a 4n aici- 4n oa e #e!siuni$e 4n ca!e aces subiec a! "u ea duce- am $e(a une$e $uc!u!i ca!e "o se!#i e2 inde!e a me ode$o! discu a e an e!io! de m'su!a!e a sensibi$i 'ii $a e2"$icaia i 4n !3un sens- chia! $a discuii i fo!mu$e de ca"i o$u$ an e!io!- menin>nd 4n ace$ai im" u i$iza e "en !u aces ea nume de oa e aces ea- #oi 4nce!ca s' a!' aici c' #a$abi$i a ea "!inci"ii$o! $a ca!e #a fi aici- i ca!e decu!( din aces ea no!me "!i#ind #a$abi$i a ea aces o! fo!mu$e se e2 inde ceea ce es e de !ema!ca - 4n ca!e me ode$e de m'su!a!e de !ebuie s' se!#easc' sensibi$i a e chia! i 4n cazu$ 4n ca!e $e(ea $ui 5ebe!- 4n ca!e susine fo!mu$e$e an e!ioa!e- nu sau nu se a"$ic'cu a"!o2ima!e !ezonabi$'. Ca i 4n Sec. Cunoscu u$ <F- inf$uena $oca$iza!e em"o!a$' i s"aia$' a s imu$i$o! fa' "o fi in e!"!e a e de dou' o!i cu e2"e!imen e$e "!i#ind sensibi$i a ea de con !as . Ce! es e c' dife!i e s imu$i "!efe!a e cu dife!i e de sensibi$i a e abso$u ' "oa e fi conside!a ' =4n mod abso$u :@ 4ndoie$nic dac' un a$ mo i# =4n mod !e$a i#: aduce !e$aia em"o!a$ sau s"aia$ a s imu$i$o! 4n ;oc. De fa" - o inf$uen' ca$enda!u$ fi foa! e bine da o!i ' cu"$u$ui in !a!ea a"e$ o!(anu$ simi oa!e 4n >$ne e de;a modifica "!in "!imu$ s imu$- dac' "e de o "a! e o anumi ' Nachdaue! a!e $oc in fieca!e efec de s imu$a!e- "e de a$ ' "a! e- o es om"a!e de o!ice efec i!i an .: - inf$uene- ca!e acioneaz' 4n sens o"us- i de conf$ic e$e $o! i

!es"e9 i#em "!e"onde!en' de ci!cums ane es e de na u!' s' e2"$ice #a!iabi$i a ea "!o eic de ci!cums ane$e de e!oa!e de im" "e ca!e $e3am obse!#a $a (!eu a ea mea i Tas #e!suchen. Ambe$e inf$uene da! "oa e fi #ede!e ca "osibi$ 4n #e!siunea cea mai (ene!a$' a conce" u$ui de sensibi$i a e abso$u dec> aceas a. Pen !u c' a unci c>nd un nachdaue! i!i an 4n !3un o!(an- es e ne#oie de mai >!ziu- doa! un s imu$ mai mic dec> de obicei "en !u a "!oduce 4n con inua!e aceeai dimensiune senzaie- e!menu$ i m'su!a sensibi$i 'ii abso$u e se "oa e baza doa! "e ea- da! c' es e 4n !a"o! u$ in#e!s a$ s imu$u$ui - de aceeai m'!ime senzaie cauze. 6n ceea ce "!i#e e amei!e a !educ ibi$i a e a"!ins o "e o modifica!e a sensibi$i 'ii de $a sine. Ce a > de modu$ 4n ca!e nu 4m"iedic'- "en !u c' "u ei !aduce o!ice modifica!e a sensibi$i 'ii 4n !3un amendamen $a efec u$ de s imu$a!e- s' fac' ace$ai $uc!u aici- i ceea ce anche a nu numai c' nu e2c$ude- da!- 4n o!ice caz- $as' 4nc' ce#a 4n ce m'su!' unu$ sau a$ u$ #in' ci!cums an' a fos $a modifica!ea sensibi$i a e sau i!i aii.
.:

Ceea ce se nume e obosea$a du"a !idica!ea de (!eu a i- es e de a e" a mai de(!ab' "e fos u$ dec> aces a din u!m' 4m"!e;u!a!e- aa cum #' "u ei simi 4n s a!e obosi chia! i f'!' 4nc'!c' u!' memb!e$e obosi e ca (!e$e i ace$eai sa!cini mai (!e$e dec> de obicei ('si e- 4n im" ce obosea$a a ochiu$ui es e numi du"' ce a #'zu %umina- #a fi de a sc!ie mai de(!ab' $a cazu$ din u!m'4n cazu$ 4n ca!e un obosi de ochi #ede $umina mai "u ina $umina deca un non3 obosii.

&nf$uena "oziiei an$an(end s"aia$'- se 4ne$e(e c' dife!i e o!(ane sau "'!i a$e unui o!(an simi oa!e sau chia! ace$eai "'!i 4n dife!i e "oziii s"aia$e- 4n cazu$ 4n ca!e sun conec a e cu modific'!i de s a!e a$e "iese$o! "o fi $e(a e de sensibi$i a e dife!i '- i c'- "!in u!ma!e- dac' ce$e dou' com"a!a s imu$i cu ace$eai "'!i i aceeai s a!e de ace$ai $uc!u !ebuie in e!"!e a nu 4n o deauna- chia!- aces ea a! "u ea a"'!ea o inf$uen' asu"!a es ima!e $o!- aa c' dac' am a#ea o (!eu a e cu unu$- ce$'$a$ !idica!ea cu de a$ ' "a! e- sau 4n !ece!i$e de $a una ">n' $a e2"e!imen e$e de (!eu a e a$ e (!eu 'i cu aceeai m>n' $a s >n(a sau $a d!ea" a 4ncheie u!a m>inii- o!ica!e me!( ca di!ecie 4n aceas ' sau doa! da3o "oziie dife!i ' de m>n' $a ce$e dou' (!eu 'i dife!i e. %a fe$ ca o!ice fa!mec 4n o!(ane$e $a ca!e acioneaz'- a!e o anumi ' Nachdaue! i o f!unze oci!ea ca!e #in 4n conf$ic - "!ecum i o!ice ac e de s imu$a!e 4n !3un anumi fe$ 4n ;u!u$- i!!adiie! de o "a! e- i 4n a$ e "'!i i es e de aco!d- "e de a$ ' "a! esensibi$i a ea de a$ ' "'!i an a(onis e ;os inf$uene ca!e "o fi com"$ica e cu ce$ an e!io!- dac' s imu$ii dife!i e$o! o!(ane sau "'!i de o!(ane s' fie in e!"!e a e. 6n m'su!a 4n ca!e 4n !3unu$ sau a$ u$- dife!i $oca$iza!ea em"o!a$' i s"aia$' a s imu$i$o! com"a!a i# c> i(' inf$uen' asu"!a sensibi$i 'ii abso$u ' cu ca!e sun in e!"!e a e de c' !e "!a(u$ #a$o!i b - b ', in#e!su$ m'su!a sensibi$i a ea abso$u ' a aces o! s imu$i es e modifica '- ia! im"o! ana aces o! amendamen e #a fi 4n cu!>nda"oi (ene!a$e- e$abo!a "e baza uno! fo!mu$e de noas !e an e!ioa!e 4n conside!a!e. 6n ca". <A a s abi$i fo!mu$a "!a( dife!en' ne d' #a$oa!ea unei ade#'!a e dife!en'

senzaie 4n funcie de dife!ena din !e "!a(u!i$e b, b ' - as fe$ 4nc> aceas ' dife!en' "oa e fi- de asemenea- a a"'!u - 4n si uaia fo!mu$e$e ca"i o$u$ an e!io! ne dau #a$oa!ea unei dife!ene "e!ce"u e ca !'s"uns $a aceeai dife!en' 4n "!a( b , b ', sub Vo!aasse zun( c' inf$uena "oziia ocmai "e aceas ' dife!en'- i- "!in u!ma!eabso$u se s"!i;in' de fa" o condiie ca!e se "!esu"une a fi fo!ma fo$(ends. Dac' ne3 am s abi$i 4n con inua!e 4n fo!mu$e de (es iona!e a 2 N .- ceea ce co!es"unde $a $imi a dife!enei de sensibi$i a e- de aceea ne sim im dife!en a ca ea es e- i- "!in u!ma!e- !ebuie s' #in' "!in "!ezen a 4na"oi de $a si uaia fo!mu$e$e "e fo!mu$a "!a( dife!en'. Dac' $u'm acum 4n "!imu$ !>nd doa! o sim"$' funcie de dife!ena "e!ce"u ' a si uaiei 4n conside!a!e- obinem "!in !educe!ea 2 N . 4n fo!mu$e$e $ocaie dem(emK7en

=.: cu oa e aces ea- fo!mu$a "!a( dife!en' 4n ins a$a!ea an e!ioa!'- du"' cum am ' sau de $a num'!' o!- sun C

=<: Com"a!aia din !e fo!mu$e$e =.: i =<:- as fe$- a!a ' c' @ din ca!e cu!(e im"o! an !ezu$ a c' noi- 4n "!a( de e!oa!e 3 - fo!mu$e$e si uaia sau fac o!ii de $oca$iza!e aa !eci"!oce au !a"o! u$ din !e sensibi$i a ea abso$u ' cu ca!e s imu$ii sun in e!"!e a e 4n funcie de "oziia $o!- 4n ca!e o #a$oa!e de 3 N V . 4nseamn' c' sensibi$i a ea s imu$ mai ma!e dec> " es e o #a$oa!e de 3 5 .- da!- 4n schimb- sensibi$i a ea "en !u ' es e mai ma!e dec> es e. 6n cazu$ unei funcii com"ozi a "!a(u!i$o! de e!oa!e de $oca$iza!ea em"o!a$' i s"aia$'- se "oa e a"$ica- de asemenea- !a"o! u$ de sim"$u i un !a"o! com"ozi

de fo!m' I2 confunda e #a$o!i$o! a subs i ui 4n ea- ca!e !e"!ezin ' !a"o! u$ din !e sensibi$i 'i$e abso$u e 4n funcie de aces ea de"enden' com"ozi - i s' $ocu$ #a$o!i$o! D . - D < - D A - D I - sau #a$o!i$e $o! !eci"!oce F . - F < - F A - F I a!e $oc. &n

(ene!a$- aceas a #a cu Q co!es"unde.

sau

denumi as fe$ 4nc>

#a$o!i$e W i

6n cazu$ unei de"endene sim"$u es e !edus' (ene!a$' . -

"e

- i ceea

"!in u!ma!e s' se do#edeasc' conside!a de $a sine- de asemenea

P!e#'zu cu o mai ma!e sensibi$i a e $a un s imu$ ca!e a"a!e mai ma!e dec> ce$'$a$ dei e$ es e ca e$- o e!oa!e cons an "ozi i#'- cu o sensibi$i a e mai mica a"a!e $a e$ 4n im" ce o e!oa!e cons an ne(a i#. Acum- s' e!oa!ea cons an "!in me ode$e noas !e de m'su!a!e- sensibi$i a ea "oa e fi de e!mina foa! e "!ecis- de"endena de #a$oa!ea D N sau F N 4n funcie de dife!ene$e de $oca$iza!e a$e s imu$i$o! e!o!i$o! cons an e es e- de asemenea- de e!mina 4n ca"i o$u$ an e!io!- i- u$ e!io!"oa e cu e2"e!imen e $e(a e de sensibi$i a ea dife!enia$' dob>ndi ' e!o!i cons an e se ('sesc !a"o! u$ din !e sensibi$i 'i$e abso$u e de dife!ii s imu$i "!efe!a e- 4n m'su!a 4n ca!e "a! ea de ;os abso$u ' a inf$uenei si uaie "oa e fi conside!a ' ca fiind #a$abi$e sin(u!i- ceea ce es e dac' nu "es e o - da!- de asemenea- s' fie "e!mis' 4n mu$ e cazu!i. Du"' ce c' a#em cu aceas ' dis"oziieC @ i 4n cazu$ 4n ca!e ( N B @ ;roare constant& care permit aceast& ap%icaie, s"nt "neori obin paria% prin metoda ca*"ri%or corecte i 'reite, "neori, metoda de eroare medie. (ar $n ca*"% $n care se dorete a compara $n mod intenionat rapoarte%e de sensibi%itate a do"& or'ane diferite sa" p&ri de or'ane, este necesar s& se ap%ice metoda de ec0i#a%ente, care se oc"p& T0 I> 1H1, i care e+p%icate $n contin"are de form"%e%e noastre. S' "!esu"unem c' fo!mu$a si uaie =.:

a"oi du"' ca". <F a simi nici o dife!en'- a > a im" c> #a$o!i 4n !e a!e- sau #a$oa!ea !a"o! u$ 4n !e i

cade. Acum aducem 4n me oda de echi#a$en e-

a scazu me!eu 4n aces e $imi e- i s' ofe!e un num'! mai ma!e de es e de

i" "en !u ca!e "!obabi$i a ea de a fi $o#i de o ans'- "en !u oa e #a$o!i$e aces e $imi e es e de aceeai dimensiune- as fe$ 4nc> #a$oa!e i

4n !e

#a$oa!ea i medii sun $ua e $a fe$ de mu$ e o!i- a unci c>nd + o!ice dimensiune- ca!e es e mai mic dec> 2 se nume e. Acum- ne3am 4nmu$i oa e #a$o!i$e , ne3am obine i !a(ei media (eome !ic' a aces o! #a$o!i- a"oi !idicai fac o!ii 2 - + i - i ne "'s !eaz' #a$oa!ea N N s an(a sin(u!- ca!e ne s"une c' "!a(u!i$e di!ec - i- "!in u!ma!e- sensibi$i 'i$e !eci"!oc in#e!s ca echi#a$en s imu$i - din ca!e fac "a! e- se com"o! a- ceea ce es e dec$a!aia de me oda de echi#a$en e- de fa" . P!in u!ma!e- es e e#iden $a o da ' aces "!inci"iu- nu a!i me icada! media (eome !ic' 4n !e dife!i e$e !a"o! u!i es e de a $ua- "en !u ca!e sa cons a a echi#a$ena- nu es e "!ea de"a! e dife!i #a$o!i - da! es e dife!ena din !e dou' 4nseamn' ne($i;abi$. 6n cazu$ 4n ca!e $a es e$e de echi#a$en'- cu e2ce"ia "oziiei s"aia$e i ca$enda!u$ i me oda de "!oducie de dimensiuni obine o dein- se #a ca!e de"inde de !e$aia "oziia s"aia$' sau c> i(a 4n o deauna doa! "e e2em"$u$ an e!io!- dac' aceeai can i a e de s udii confunda e ca$enda!u$ i me oda de "!oducie a #a!iabi$e$o! "e dou' "'!i an(a;eaza- ia! media (eome !ic' a "!oduse$o! de oa e !a"oa! e$e de echi#a$en' as fe$ obinu e !a(e de de"enden de ca$enda!u$ i me oda de fac o!i de "!oducie- 4n aces caz- de asemenea- s' fie com"ensa e. Dei do#ezi$e an e!io! de (!adu$ de u i$iza!e a e!o!i$o! cons an e i echi#a$ene "en !u com"a!a ii de sensibi$i a e abso$u e a fos $e(a a de fo!mu$e ca!e "!esu"un #a$idi a ea $e(ii $ui 5ebe!- da! aces ea (!adu$ de u i$iza!e es e des u$ de inde"enden de #a$idi a ea aces ei $e(i- "!ecum i o!ice a$ e $e(is$aie- e2is ' 4nc' $a fe$ ca funcie de !a"o! u$ D sau C- ca!e =a se #edea mai sus: es e !e"!ezen a de fo!mu$e$e ime oda de echi#a$eni sun fo$osi e 4n ace$ai mod. Aces $uc!u !ebuie s' se conf!un e cu as fe$ de ca$ifica!eC Dou' s imu$i neadec#a e iden ice sine- da! dife!i e- ca!e aici !, ! ' "oa e fi numi - a! fi f'!' inf$uena si uaiei "e!ce"u e ca fiind e(a$e. P!in inf$uena si uaia "a!e cea- de e2em"$u- !,mai ma!e dec> ce$'$a$ - da! sun em ca"abi$i du"' "!inci"iu$ =ca"i o$u$ <F:- as fe$ 4nc> s' !es abi$easc' e(a$i a ea de sen imen u$ c' ne3am ! " de o anumi ' #a$oa!e c zoom- ca!e 4n ace$ai im" m'su!' a e!o!ii 4n cons an ' ! es e- dac' es e "en !u com"ensa!ea aces eia. Acum !ezi ! i ! ' O c senzaie $a fe$ de "u e!nic. 6n confo!mi a e cu e!menii de sensibi$i 'i$e abso$u e- da! aces ea sun 4n !e$aii !eci"!oce i "!a(u!i$e asocia e B - B ' 4n !e$aii$e di!ec e a$e #a!iabi$e$o! de s imu$a!e ca!e ofe!' o senzaie simi$a!'- aa c' ne3am

N sau- 4n cazu$ 4n ca!e ! '= ! es e N "!in u!ma!e N

unde c !ebuie s' fie conside!a ' ca o e!oa!e cons an ' a s imu$u$ui $a ca!e B se !efe!'. Deoa!ece aces e fo!mu$e sun (ene!a$ #a$abi$e "en !u o!ice #a$oa!e a ! sun - as fe$ 4nc> s' "u ei ea "en !u ! Se ! O ( . As fe$- oa e condiii$e de e i din nouceea ce =a se #edea mai sus: s3au ad'u(a - f'!' a fi ne#oie "en !u a me!(e 4na"oi $a fo!mu$e$e de si uaie. 6n ceea ce "!i#e e me oda de echi#a$eni- aa cum se s"!i;in'- de asemeneainde"enden de $e(ea $ui 5ebe!- 4n esen'- doa! de a e" a!e@ c' a unci c>nd doi s imu$i de dou' "'!i s' fie in e!"!e a e cu sensibi$i a e dife!i '- "!ecum i !a"o! u$ $o! 4n e2"e!imen e !e"e a e a;un(e 4n o deauna $a subiec 4n cazu$ 4n ca!e dife!ena de

sen imen u$ dis"a!e- aces !a"o! $a un anumi !a"o! mediu f$uc ueaz'- ca!e a"a!e ca u!ma!e a ca!ac e!u$ui a$ea o!iu $a fe$ de des- i 4n aceeai "!o"o!ie ca i c!e e!ea es e !edus' i ca medie (eome !ic' a u u!o! #a$o!i$o! "o fi ('si e- ca!e se obine 4n aces fe$. Aces !a"o! medie es e defini ' ca dimensiunea de s imu$a!e a conside!a - ca!e a! a"'!ea indife!en de ne"!e#'zu e ace$eai- i 4n confo!mi a e cu e!menii de sensibi$i 'i$e abso$u e aici se af$'- de asemenea- !a"o! u$ din !e sensibi$i 'i$e abso$u e "en !u aces e dimensiuni de s imu$a!e. P!in me ode$e de m'su!a!e- dife!ena de sensibi$i a e #om a;un(e me!eu $a im" da i a "oziii$o! s"aia$e a$e s imu$i$o! doa! com"$e2u$ de s"aiu i im" de e!oa!e cons an e!oa!e c - fie "en !u ei 4nii- cum a! fi "!in me oda de e!oa!e medie- sau chia! 4nc' cu ( com"$ica - 4n fo!ma 0 = ( O c : <: - 4n me oda de cazu!i bine i !'u- i es e a"oi uo! "en !u a obine im" i e!o!i$e s"aia$e.
<: M

Th &S ..< es e de aco!d cu fa" u$ c' aici c es e- $a fe$.

Cum aces $uc!u se #a face 4n me oda cazu!i$o! co!ec e i (!ei e- Th &S es e de;a ..A f discu a - f'c>nd me oda 4n me oda de e!oa!e medie "o !i#e e 4n mod semnifica i#. Cu oa e aces ea- cum a! fi ana$iza e!oa!ea o a$' cons an ' 4n !a"o! cu e2"$ica ' u$ e!io! aces ei me ode aici 4n ce#a mai de a$ia - 4n im" ce $ua!ea 4n conside!a!e a cauzei ca!e a"a! 4n e2"e!iena 4n !3ade#'! s' fie $ua e ca c din p - @ es e 4nc' 4n cu!s de o !eime #a$o!i 4n de"enden'. Ne3am a aa $a Anha$ nos !u- Th es e de .<B ff discu a e 4n (ene!a$- i Th &S <.. "a!ia$ comunica - ;udeca ' s'n' oas' i b>;b>ie$i sub.

&n aces e e2"e!imen e- dis ana do! #a cu dis ana no!ma$ ca #a$oa!ea aici ! - se ('sesc 4n medii e(a$e de e2"e!imen e- i 4n afa!' de e!oa!ea cons an ' !e"!ezin 'as fe$ c' 4n medie- = ( !ebuie s' fie se a $a B A: . Aba e!ea- ca!e a!a ' dis ana medie do! de dis an a no!ma$a de"inde 4n 4n !e(ime "e seama e!o!ii cons an c - i o face e$ 4nsui !e"!ezin '- ceea ce es e acum- da! nu du"' condiii$e de (es iona!e de $a dis an' no!ma$' i dis ana de do! de dife!i e une$e de a$ e$e cu ca!e se conf!un ' dife!i e de p - @ i ci!cums ane o ui !eime #a$o!i scom"us.
A: (

de Au(enma7#e!suche Th &S <.. subma!ine dec> dis ana no!ma$' 4n mod semnifica i#- nu cu ( "en !u a fi confunda e de c' !e aceas a i ca"i o$u$ an e!io!- ci mai de(!ab' com"a!' !.

6n cazu$ 4n ca!e o "!e#ede!e s"ecific' a aces o! com"onen e a$e e!oa!ea o a$' c a#ea $oc- as fe$ 4nc> !ebuie e2"e!imen e$e cu se"a!a!ea s !ic ' i schimb'!i me odo$o(ice #iza#i de $oca$iza!e em"o!a$' i s"aia$' an(a;ai- ia! #a$o!i$e dife!i e as fe$ obinu e de c sun combina e de ca$cu$ 4n ace$ai s' fie afia modu$. Un !es"e9 i# cu & i && "en !u a se face !efe!i!e $a in e!#a$ em"o!a$ o"us- as fe$ 4nc> e!oa!ea de sinc!oniza!e O p i 3 p ca o com"onen ' a cons an ' e!oa!e o a$' c s' se !efe!e- a"a!e $a Tas #e!suchen c>nd fieca!e "!ima a in(e ce!cu$ no!ma$' 4n "oziia &a unci eecu$ ce!cu$ - i- u$ e!io!- modifica!ea ce!c e!ona e face- 4n cazu$ 4n ca!e du!a a aces uia es e "e!ce"u ca fiind dife!i de ce!cu$ no!ma$'- 4n s !a a$ &&3$ea- da! fieca!e 4n "!imu$ !>nd a in(e ce!cu$ (!ei - a"oi ce!cu$ no!ma$'- i modific' ce!cu!i$e (!ei eu$ e!io!- 4n cazu$ 4n ca!e ce!cu$ no!ma$ de buso$a defec "$asa an e!io! nu a"a! 4n consecin'. Aces "!oces me odic cu se"a!a!e a cazu!i$o! obinu e 4n aces fe$ m3am 4n >$ni 4n Tas #e!suchen mea 4n (ene!a$. Chia! i cu Au(enma7#e!suchen a! "u ea "!oceda as fe$ de- 4n $oc de a face modifica!ea dis anei do! de ne!e(u$a e !o und3 He!b$ic9en- aa cum a f'cu 4n o deauna 4n e2"e!imen e$e an e!ioa!e- de fieca!e da '$a dis an' eu "!ima no!ma$'- dis ana do!- "!imu$ conce"u $a a$ &&3$ea ochi - ia! aces e cazu!i izo$a . Ca o"us "oziie s"aia$' C i ?, sau B i >, as fe$ e!oa!ea O @ i 3 s' "un' ^ 4n !e$aie- "o fi in !oduseC 4n Tas #e!suchen menine!ea ce!cu$ obinui o da ' 4n d!ea" aande!ema$ 4n m>na s >n(' sau cu su"e!ioa!e i infe!ioa!e "'!i a$e m>inii I: - cu oa e aces ea- eecu$ ce!cu$ es e $ua ' de fieca!e da ' 4n sens in#e!s- cu "oziia Au(enma7#e!suchen de dis ana no!ma$' $a d!ea" a i $a s >n(a- 4n sus i 4n ;os fa' de dis ana de do!- ca!e es e "e "!imu$ !a"o! 4n o!izon a$'- u$ imu$ $a dis an' #e! ica$' 4n conside!a!e.
I:

O as fe$ de a i udine dife!i ' #ine 4n conside!a!e a unci c>nd se ia 4n conside!a!e ambe$e ce!cu!i 4n aceeai m>n'- 4n sco"u$ de a face e2"e!imen e "e de a$ ' "a! e- de e2em"$u. Ca$ifica i#u$ Am 4ne$es aces $uc!u 4nB - a unci c>nd u$"ina a ce!cu$ui no!ma$e 4n !e de(e u$ ma!e i a!' ' o! =ceea ce eu numesc "a! ea de sus a de a$ ' $e numesc:- $a mis3ce!c 4n !e ce$e !ei de(e e !'mase i #o$a i$i a ea de o "a! e =ceea ce eu numesc "a! ea de ;os a m>inii a"e$: !ezum'-

4n /, 4n cazu$ 4n ca!e !e$aia in#e!s' de $a "!iza a!e $oc.

Poa e c'- dei a i udinea dife!i - ce!cu$ de $a Tas #e!suchen es e mai de(!ab' de a $ua ca un "unc (eo(!afic dis inc de me oda de "!oducie i "oziia s"aia$' dife!i de dimensiuni- com"a!a i#- cu oa e aces ea- aces $uc!u nu schimb' 4n !a amen u$ ma ema ic e!o!i$o! de"enden e. S' "!esu"unem acum c' a#em 4n ce$e "a !u cazu!i "!inci"a$e ca!e a"a! ca 4n e2"e!imen e$e noas !eI?, II ?, IC, II C sau /I, / II, IB, a% II-%ea B "a !u e!oa!e cons an c . - c < - c A - c I #a$o!i s"ecia$e a$e e!o!ii c es e ('si - am- 4n cazu$ 4n ca!e aces e e!o!i- "u! i sim"$u "!in p - @ de"inde 3 dac' nu a! fi fos cazu$es e e$ 4nsui de u!m' o!u$ !a amen !ezu$ a 3 ecuaii$e de cum Ca"e. <F s' fie s abi$i eC c.NOp7@3pO@@ cANOp3@c<N cI=-p-@

i "oa e acum =!es"e9 i# "!in aduna!ea sau sc'de!ea a dou' din aces e ecuaii unu$ de a$ u$ i 4m"'!i $a <: p i @, de e!min' fieca!e din !e ce$e dou' #a$o!i de "e "a !u modu!i- du"' cum u!meaz'C =.: =<: =A: =I:

Aces e "a !u modu!i de de e!mina!e nu !ebuie s' se aba ' de $a unu$ de a$ u$- aa cum "oa e fi 4m"ins de na u!' s' ne"!e#'zu e dezechi$ib!a e- a unci c>nd 4n !3ade#'! doa! o funcie de p, @ a!e $oc- i 4nce!c'!i$e de $a oa e ce$e "a !u "oziii au !'mas com"a!abi$e. 5ofe!n ui e mai mu$ e dife!ene subs ania$e 4n !e ce$e "a !u modu!i de s"ec aco$ de e!mina!e- unu$- fie !ebuie s' "!esu"un' c' un (!ad suficien de com"a!abi$i a e nu a a#u $oc- mai de(!ab' ne"!e#'zu e au a#u o dimensiune dife!i ' $a anumi e "oziii $a o a$ ' came!'- sau de im" i s"aiu inf$uen' dec> 4n a$ e s !a u!i- sau cu e2ce"ia ce$o! ca!e inf$uene cons an e- din ca!e p - @ de"ind- 4nc' un a$ a aciona - ca!e "oa e fi a"oi cum s' se "!ecizeze- de e!mina. Aces a "oa e fi uo! de !ecu cu #ede!ea- ca media #a$o!i$o! =.: i =<: es e de aco!d cu media #a$o!i$o! =A: i =I:- as fe$ 4nc> 4n cazu$ 4n ca!e e2is ' doa! "e de e!mina!ea medie de p, @sose e- cu ecuaii$e =$: i =<:- cu e2ce"ia fa" u$ui c' aces a a;un(e- ca i

4n ecuaii$e =A: i =I:- "!ecum i in#e!s. Cum =Ch. <F: obse!#a acum #ine 4n me oda de e!oa!e medie- uneo!i- chia! o e!oa!e cons an ' 4n o"!i!e- ca!e !ezu$ ' din fa" u$ c' numai dimensiunea (!ei - $a ca!e ne !efe!im e!oa!ea cons an '- da! nu m'!imea no!ma$' a modific'!ii es e su"us. Aceas ' e!oa!e- ca!e e ca$d- "'s !eaz' $ocu$ o"us em"o!a$e i s"aia$e de m'!imea defec u$ui aceeai #a$oa!e i ace$ai semn.Dei nu am ('si 3o 4n o deauna de dimensiuni conside!abi$e- da! 4n cazu$ 4n ca!e o #!eoda ' se im"$ica cu o ana$iz' de e!oa!e cons an - "en !u a e2amina 4n fieca!e caz 4n "a! e dac' e$ a!e o as fe$ de- i cu "!i#i!e $a aces $uc!u- ecuaii$e "en !u e!oa!ea cons an ' a "en !u a fu!niza o me od' (ene!a$' de e!oa!e medie 4n fe$u$ u!m' o!C c . = p 7 @ O s, cANp3@OsAces $uc!u ofe!'C =.: =<: 6 < = - p O @ O sI cIN3p-@Op

E2is ' 4n con inua!e 4n aces caz- doa! dou' ecuaii "en !u de e!mina!ea fiec'!ui com"onen s >n(- ca!e !ebuie s' dea #a$o!i suficien unanimi a e a unci c>nd ado" a!ea aces ei !a"o! u$ de de"enden' es e suficien '- sau a e2is a (!ad suficien de com"a!abi$i a e a e2"e!imen e$o!. Pen !u a dife!enia ce$e dou' #a$o!i a$e p, @, s, ca!e se obine 4n confo!mi a e cu =.: i =<:- ace$ai $uc!u "oa e fi "!e"a!a "!in indicii co!es"unz' oa!e- ca ! . - ! < e c dis ins i suma $o!- sc!isoa!ea fi fo$osi f'!' un inde2 de mi;$oc sau de si uaia $o!. Obse!#aie (ene!a$' me!i ' acum c'- dac' #a$o!i$e p . - p < i sun de aco!d unu$ cu a$ u$- aces $uc!u es e necesa!- de asemenea- cu #a$o!i$e -a r"nd& . - @ < i s . , s < es e cazu$- 4n ca$i a e de #ice3#e!sa- i $a fe$ ca i s a!ea de s"i!i non3coo"e!a!e de"inde #a$o!i$e dub$e din oa e !ei 4m"!eun' 4n so$ida!i a e. Cu oa e aces ea- 4n s a!ea de s"i!i coo"e!a!e #a$o!i$e dub$e mici a"!o"ia e nu !ebuie c'u a ' 4n fa" u$ c' !a"o! u$ $o! es e a"!o"ia ' de cea a uni 'ii- da! c' ambe$e sun "uin dife!i e de ze!o- de c>nd o e!oa!e cons an ' p - @ sau s foa! e mici 4n com"a!aie cu unu$ de a$ u$ sau de dou' a$ a es e doa! 4n m'su!a 4n ca!e cu si(u!an' es e doa! de e!mina c' dimensiuni$e sa$e mici- a"a!e $a oa e. Va$o!i$e com"onen e$o! e!oa!e cons an e p, @, s, ca!e se obine din ecuaii$e de mai sus !'m>n de$oc afec a de ne"!e#'zu e cu a > mai mu$ - cu a > mai "uin a;us a!ea se efec ueaz' "!in num'!u$ i com"a!abi$i a ea e2"e!imen e.

6n cazu$ 4n ca!e o e!oa!e p, @ sau s na u!a cauzei nu !ece- e$ se af$'- "!in u!ma!e- a uno! as fe$ de e#enimen e ne"!e#'zu e dezechi$ib!a - da!- 4n (ene!a$- nu ze!o- de ecuaii$e de mai sus- da! a > de mic 4nc> s' fie e#acua "!in aces e ecuaii baza e "e #a$oa!ea de "!obabi$i a e fi fu!niza e numai 4n si uaii ne"!e#'zu e !ebuie s' fie 4m"ins sau conside!a e ca fiind des u$ de ince! . Ca$cu$u$ "!obabi$i a e sun !e(u$i "en !u o e#a$ua!e mai "!ecis' 4n aces sens- 4n ca!e- cu oa e aces ea nu "o fi discu a e aici 4n de a$iu. 6n nu "uini din !e b>;b>ie$i me$e cu au o3a"$ica!e a ce!cu$ui nu am numai #a$o!i$e dub$e de p - @, da!- de asemenea- de e a > de ma!e i 4n mod cons an obine c' nu s' se 4ndoiasc' de e2is ena u u!o! !ei e!o!i 4n condiii$e aces o! e2"e!imen e- cu oa e aces ea- 4n a$ e ci!cums ane una sau cea$a$ ' e!oa!e !'mas ambi(ue. 8ai mu$ e des"!e aceas a 4n Gme ode de m'su!a!e.G Au(enma7#e!suche nu au fos a > de an(a;a "en !u a "e!mi e o ana$iz' com"$e ' a e!o!i$o! cons an e- da! numai as fe$ 4nc> e!oa!ea s"aia$' 4n s"ecia$ s3au do#edi de e!o!i$e cons an e 4n !3o can i a e de"enden ' de "oziia s"aia$' i o manie!' inde"enden '- a c'!ei com"oziie a !'mas necunoscu '- a fos descom"us. 6n !3ade#'!- 4n cazu$ 4n ca!e nu o ana$iz' com"$e ' a e!o!i$o! cons an e in enioneaz'- ci numai una sau a$ a com"onen a aces uia- de e2em"$u- de"enden de "oziia s"aia$' @, se #a s abi$i de a;uns "en !u a face 4nce!c'!i de "oziia s"aia$' b$es ema - cu oa e aces ea- e!menu$ i me oda de "!oducie media dimensiuni com"a!a !'m>ne aceeai. A"oi- se obine doa! dou' e!oa!e cons an c . - c < - "en !u ca!e una s abi$e e ecuaii$e caC c.N@76 c<=-@76 de unde !ezu$ '

Aici- @ - ca!e de"inde de "oziia s"aia$'- 6 inde"enden de "oziia s"aia$'com"onen a e#en ua$ com"ozi a e!o!ii cons an e. C>nd e2"e!imen e$e sun !ea$iza e cu modific'!i adec#a e- "oa e p i @ sun su"use es e$o! de 4nc' o a$ ' ana$iz'. As fe$- "u ei e2amina cu m'!imi de ca"e e modifica efie 4n e2"e!imen e$e p sau @ 4n !3o cons an ' i "oa e fi 4m"'!i 4n confo!mi a e cu o!ica!e funcie de"enden ' de dimensiuni$e "!inci"a$e "a! e. 6n !3un Tas #e!suchs!eihe am #a!ia modu$ de !edac a!e a ce!cu$ui 4n mod in eniona - as fe$ c' am buso$a oda ' no!ma$' codie 4n o deauna ce!cu!i$e (!ei e "e "icioa!e- ca!e au a#u ande!ema$ 4n o deauna in#e!sa - i succesu$ aces o! documen e- com"a!a i# cu cazu$ 4n ca!e ambe$e ce!cu!i me!eu "e u$"ini- i 4n cazu$ 4n ca!e ambe$e sun 4n o deauna $ua e "e memb!e$o!- si c Toa e aces e modific'!i au a#u inf$uen' asu"!a e!oa!ea

cons an . 8ai s"ecia$ des"!e as a- da! !ebuie s' #e!s"a!en $a Gme ode$e de m'su!a!eG. &n im" ce e!o!i$e cons an e "e ca!e $e "!imim $a e2ecu a!ea me ode$e de m'su!a!edife!ena de sensibi$i a e 4n e2em"$u$ afia ' "oa e fi u i$iza $a com"a!a!ea sensibi$i 'i abso$u e 4n ceea ce "!i#e e mo i#u$ abso$u es e #a$abi$'- aces e me ode !ezu$ a an e!io! mod afia e "!in e$imina!ea e!oa!ea cons an ' "en !u m'su!' o!i de sensibi$i a e #a!iabi$'- aa cum e2is ' $a schimba!ea "oziiei s imu$i$o! inde"enden . Noi aducem anume- fie o #a$oa!e ( $a un "unc ca!e ( e2is en e inde"enden de e!oa!ea cons an ' dife!ene no abi$e doa! d es e e(a$- ca!e es e me oda de dife!ene no abi$e doa!- sau se de e!min' e!oa!ea medie de me oda de e!oa!e medie o #a$oa!e ca!e cu d es e 4n "!o"o!ie di!ec '- sau 4n #a$o!i$e t = 0d me oda de cazu!i co!ec e i (!ei e o #a$oa!e ca!e cu d se af$' 4n !e$aii !eci"!oce- unde 0 ca dife!ena de sensibi$i a e es e di!ec "!o"o!iona$' cu d es e in#e!s "!o"o!iona$'. T!ebuie $ua 4n conside!a!e fa" u$ c' d es e mai ma!e sau mai mic nu !eue e- 4n funcie de sco"u!i$e de ne"!e#'zu e- dac' nu e2c$usi# c'!eia de"inde- cu e2ce"ia ma2imu$ idea$ de dife!ena de sensibi$i a e- as fe$ 4nc> - du"' cum a amin i 4n mod !e"e a c' m'su!a!ea #a!iind sensibi$i a e sun com"a!abi$e numai 4n m'su!aca aces ea s' 4i asume un domeniu de a"$ica!e e(a$ de ne"!e#'zu e.

((I(. Re#aia $intre senzaii $e contrast i su"e senzaie. ,Suf$e u$ nos !u es e $a fe$ de mu$ de e!mina e de dife!ene "e!ce"u e- senzaii con !as an e- ca o senzaie abso$u .
.:

%a senzaii$e de con !as - )e!. RoSa$. Sachs Ges d 5. ma ema ica3 fiz. C$. 1&&. ./DB- "". F. ff 6n ceea ce "!i#e e S. .BF ff Senzaia de con !as dec> sim e o dife!en' un sen imen s"i 'eneris, ca!e- f'!' a se fi e2"$ica chia! ca o sum' sau ca o funcie a unei sume de senzaii abso$u e de sum' senzaie aco!da e de com"onen e$e dife!ena a! !ebui s' a"a!'- ia! "!in "!ezen a m'!e e efec u$ o a$ "en !u suf$e . Senzaia abso$u ' es e- 4n confo!mi a e cu fo!mu$a de m'su!a!e- dife!ena din !e sen imen e abso$u e- $a scu! im" dife!en' senzaie- 4n confo!mi a e cu fo!mu$a dife!en'- dife!ena 4n s"ecia$ a!es a senzaie- dife!ena "e!ce"u ' "en !u scu! im"senzaia de con !as - de a ;udeca de c' !e Un e!schiedsma7fo!me$ i (ene!a$iz'!i$e $o!fo!mu$e$e si uaia- i $umea de dinco$o Pen !u a ad'u(a un efec de con !as s"ecifice du"' fo!mu$a de m'su!a!e i se bazeaz' "e as fe$ de fo!mu$a sum' =Ca"i o$u$ 11:efec o a$ "en !u a a#ea efec u$ (ene!a$ men a$. Pen !u a 4ne$e(e aces fe$- sun em ob$i(ai de fa" u$ c' o!i de c> e o!i unifo!mi a ea de un s imu$ es e 4n !e!u" ' 4n $ocu!i sau momen e de aceeai cu o sc'de!e- Messa ion&n e!mission- suf$e u$ se #ede mai 4nc>n ai dec> a unci c>nd s imu$u$ unifo!m "!in s"aiu sau im" fo! e!s !ec9 e. Pen !u c' acum- da! de3ma9e sau !educe!ea em"o!a! sau Messa ion de s imu$- suma de sen imen e abso$u e de"enden e fa' de e#enimen u$

scade- c' s imu$u$ $uc!a con inuu con inuu- efec u$ 4mbun' 'i ' !ebuie s' fie 4n suf$e u$ baza "e un efec de con !as ca!e nu sun $e(a e efec u$ combina de s imu$i coincide sau c!e e 4n ea. %ua!ea 4n conside!a!e "en !u efec u$ de !idica!e a con !as u$ui =ca". <I:- nu se schimb' nimic 4n aces sens- i c' "!in in e!mediu$ $o! suma de senza ii abso$u e ca un 4n !e( nu a#ea nici o c!e e!e. 6n cazu$ 4n ca!e a$bu$ es e 4n c!e e!e- "!in con !as cu ne(!u i $uminozi a e- ca nu ne(!u "e de a$ ' "a! e- 4n ace$ai im" de $uminozi a e- da#oi 4n #ii o! <: demons !a em"i!ic i e2"$ic' fa" u$ c'- i de ce a"!ofunda!ea ne(!u de efec u$ de con !as es e 4n (ene!a$ mai ma!e 4n !3o c$a!ifica!e a$b. Deci- se "!oduce- de asemenea- o c!e e!e de im"!esii "!in con !as - aceas a 4n '!e e doa! senzaia de dife!en'- ca!e es e de a ad'u(a $a efec u$ o a$- da! es e ;us ifica ' nu numai de a face aces $uc!u- ia! suma abso$u senzaii c> i(u!i nimic de ea.
<:

Fie sau- ca obse!#a ii$e me$e nu au fos 4nc' edi a e 4n aces sens- 4n !3un ca"i o$ mai >!ziu sau un !a a de sc!ie!i fi!ma de a#oca u!a Sachs. Si uaia de fa" "en !u a #izua$iza e2"$icaia i do#ezi a$e ofe! e$o! de mai sus !e"!ezin ' #iaa obinui ' din abunden' Oda ' ce #ei obine o su"!afa' 4n !e( h>! ie a$b'- a$ e o!i o as fe$ de m'!(ini ' cu un disc ne(!u 4n mi;$oc 4n ochi- es e suma im"!esii$o! $umina abso$u e ca senza ii de $umina a$ doi$ea- dac' mai "uin dec> "!imu$ caz- da! suf$e u$ es e de a fi ('si con !as u$ zu !e enden 4n #i! u ea a$ doi$ea caz mai "u e!nic' dec> "!ima- dac' afec a - cu a > mai mu$ dac' faci o $uc!a!e cu mu$ i"$e a$ e!nane de a$b i ne(!ucum a! fi un mode$ de ab$' de ah- a conside!a ca suma im"!esii$o! $umina abso$u e de;a es e chia! mai !edus' aici "en !u c' mu$ i"$ic' efec u$ de con !as . Pe ochiu$ meu foa! e sensibi$ face "e e de un sin(u! soa!e $uminos 4n sa$a de o as fe$ de im"!esie "u e!nica "e ca!e nu am bine o$e!a- da! eu "o me!(e $a soa!e "e de"$in "e d!um i chia! "!in za"ada sau #'zu 4n ce! $uminos- f'!' a se simi ene!#an da!- 4n ciuda aces ui ansamb$u !e inei es e s imu$a cu aceeai sau mai ma!e in ensi a e dec> "!ima- dac' un s"aiu !es !>ns. O "auz' b!usc' 4n !3o muzic' z(omo os sau un z(omo b!usc- du"' o "auz' face o im"!esie ca!e nu es e numai de a e2"$ica ca suma im"!esii$e com"onen e$o!- ca fiind mai de(!ab' "!imu$ caz efec u$ unei com"onen e es e anu$a u$ ima dac' im"!esia $a momen u$ de oc inciden u$ui es e incom"a!abi$ mai "u e!nic' dec> 4n o!ice momen e de "$eca!e #e! eb!' im"ane. S3a! "u ea 4n !3ade#'!- aces ea din u!m' e2"$ic' "!in fa" u$ c' "!imu$ ban( de o sensibi$i a e "!oas"' ' 4n >$ni ca!e 4n unec' o mai mu$ cu #e! eb!a$e con inu'- i o baz' comun' de"inde- de asemenea "e aces a ce#a- da! aceeai 4m"!e;u!a!e nu "oa e fi in#oca ' "!imu$ caz- i- "!in u!ma!e- !ezu$ ' ce! de asemenea a$ doi$ea caz nu efec u$ "!inci"a$. Une$e anoma$ii a"a!en e sun e2"$ica e "!in dub$a de e!mina!e- !es"e9 i# suf$e de con !as i im"!esii abso$u . senzaie mai s$ab' de $umin' ca i (!i- da! 4nc' face o im"!esie "u e!nic' 4n suf$e u$

ca (!i. Ce !imeaz' cu as aR V' !u('m s' dis in(e senza ia de $umina abso$u ' a ne(!u$ui de senzaia de con !as de dife!en' sa$e de cea an e!ioa!'- din ;u!u$ sau $uminozi a ea medie- "e ca!e o a#em 4n #ede!e. %ua e abso$u 4n o deauna !'m>ne ne(!u- o "e!ce"ie "ozi i#' de $umin'- i #om admi e- de asemenea- dac' o inei $a nu3#ede!ii cu de(e u$- i o senzaie mai s$ab' de $umin' ca (!i- "e ca!e nu #om ceda mai "uin. Da! dife!ena de ne(!u de $uminozi a ea medie es e mai ma!e dec> cea de (!i- ca!e chia! "o coincide 4n o a$i a e cu ea- i aceas ' dife!en' mai ma!e face o im"!esie mai ma!e de aces (en din suf$e . Cu #!emea !ece es e dife!i cu ne(!u- i es e doa! o ana$o(ie- nu e(a$i a ea de ambe$e cazu!i $oc. Cu oa e aces ea- in ensi a ea abso$u ' a senzaiei de $umin' cu Ve!minde 4n a"$ica!e a s imu$u$ui $umin' a$es de oa e (!ade$e de de"!esie de ne(!u scade- i doa! "!esiunea de "ia !' Con !a es e a(!a#a '- cu oa e aces ea- o "e!ce"ie o mai ma!e de un "unc 4n ca!e am ('si 3o nici !ece- nici fie!bin e- abso$u cu c!e e!ea !ece - i se "oa e s' ne fac' !ece "u e!nic $a fe$ de "u e!nic- doa! affizie!en sensu!i des u$ de dife!i e- ca o c'$du!' "u e!nic'. Cu oa e aces ea- aces $uc!u nu 4m"iedic'- as fe$- de asemenea- face 4n zone$e de Tem"e!a u!a e2ac de bun #eni e2"!esii c$isma de con !as de ace$eai "!e enii de ca!ac e!e dec> 4n zone$e de senzaia de $umin'. i3$ "oa e "'!ea !ece "en !u o mai ca$d i un !ece $a ca$d "en !u o ne o em"e!a u!' ca$d !ece. Pen !u "!ima #ede!e- se "a!e c' "!inci"iu$- ca$cu$a ' 4n confo!mi a e Un e!schiedsma7fo!me$ sau fo!mu$a $ocaie Con !as senza ia de a ad'u(a $a suma ca$cu$a ' 4n confo!mi a e cu fo!mu$a de m'su!a!e sen imen e$e abso$u e a a#ea efec u$ o a$ a$ s imu$i$o!- nu suficien de e2"e!ien'- cu e2ce"ia cazu$ui 4n fa" - a unci nu se "oa e conc$uziona c' se "oa e !ea$iza o "e!fo!man a de ansamb$u men a$ "u e!nic de con !as 4n !e o s imu$i mai "u e!nice i mai s$abe dec> a unci c>nd a > s imu$i mai "u e!nic #a fi $a fe$. Deoa!ece fo!mu$a mo$ecu$a!'- baza ' "e fo!mu$a de m'su!a!e es e de dou' fa!mece , ' cu "!a(u$ de #a$o!i b, b ' suma senzaie

Un e!schiedsma7fo!me$ sau Fo!mu$a $ocaie ofe!' "en !u dife!ena "e!ce"u ' "oziia "!in !e s imu$ ma;o! "en !u con o!u$ A: - 4n cazu$ 4n ca!e # es e 4n o deauna mai ma!e dec> .- a > a im" c> a#em de3a face cu nici senzaii "e!#e!se =ca". <F:. Dac' ad'u('m acum dou' e2"!esii- obinem 4n im" ce #a$oa!ea- ca!e se obine "!in fo!mu$a em"i!ic' sim"$' "en !u cazu$ 4n ca!e ambe$e mai ma!i s imu$i sun e(a$e-

. Da! aceas ' #a$oa!e es e mai ma!e , 4n cazu$ 4n ca!e # es e mai ma!e dec> ..
A:

Resu$$a nu se schimb' dac' se ia s imu$ mic $a e;(hea- ia! a"oi dife!ena 4n sensu$ Sec. <I 4i e2"!im' ofe!i e .

"e!ce"u ' "!in

Acum es e "!inci"iu$ c' ambe$e dimensiuni !e$e#an e- uo! de a combina de asemenea- "en !u a "'s !a "e!fo!mana (ene!a$' men a$ de sum' i un efec de con !as - 4n sine- nu es e a > de e#iden 4nc> nici o a$ ' ca$e de $e(' u!' funciona$' a! "u ea fi ado" a e- 4n cazu$ 4n ca!e o as fe$ de e2"e!ien' a fos des u$ de bun'- da! #om a#ea ne#oie "en !u a me!(e 4n condiii de de"a! e- si ua ' 4n aces sens- ca o "!emis' sim"$'- foa! e e#iden es e suficien ' "en !u a "!oduce aco!du$ $i"se e cu e2"e!imen i anume c' efec u$ de con !as nu es e uo! s' ca$cu$eze 4n !e doi s imu$i- da! de "es e si "es e- din momen ce "es e si "es e es e de fa" I: - as fe$ 4nc> "en !u nu mai "uin com"us din dou' s imu$i de dou' memb!e$o! ca efec u$ sum'.
I:

Deci- "oa e fi chia! i cu (!a#i a ea- "' !a u$ dis anei- ca!e me!(e 4n $e(ea(>ndi!ea cauza ' de fa" u$ c' "e dis ana i "es e 4n conside!a!e. Aces a a!e "!e#'zu - 4n ceea ce senzaia de suma de"inde

4n m'su!a 4n ca!e es e de"enden ' de dife!ene$e "e!ce"u e

4n consecin'- ansamb$u$

Adic'- "e!fo!mana men a$' o a$ ca!e se obine "!in accesu$ $a suma efec u$ui de con !as es e $a o m'su!' mai ma!e dec> cea ca!e se obine "!in fo!mu$a em"i!ic' sim"$' "en !u cazu$- c' a > s imu$ii "u e!nici sun e(a$e. Aces a #a fi u i$ s' !einei c' sun em 4n ca!e sun em aici dife!ena "e!ce"u ' se - 4n im" ce noi- 4n ca"i o$u$ "!i#ind

Un e!schiedsma7fo!me$ i fo!mu$e de $oca$iza!e

!adus- nimic se

con !adic o!ii- de $a #a$oa!ea an e!ioa!' doa! "en !u a fi conside!a ca dife!en a o sin(u!' fa' conce"u sau k fo!mu$e$e ca!e de dou' o!i #a$oa!ea k !ebuie s' inc$ud' fo!mu$a de m'su!a!e necesa!. De fa" - e2"!esii$e sun dife!i e i numai "!in aceea c' o e2"!esie es e de doua o!i a$ a-

deoa!ece N< es e c'- "en !u a fi des u$ de indife!en dac' #om fo$osi una sau a$ a- a > a im" c> am doa! "e!ce"u cu dife!ene$e com"a!aii 4n !e !ebuie s' fac' "en !u a !eci"!oc- f'!' a fi ne#oie s' ia 4n conside!a!e 4n ceea ce "!i#e e efec u$ o a$- ca nu de a schimba condiii$e de dife!ene "e!ce"u e- 4$ "u em m'su!a de una sau a$ a e2"!esie. Tocmai din aces mo i# a! "u ea fi ('si - nu un fac o! de e!minan - cu dou' fee- "!efe!abi$ din "unc u$ de #ede!e uni$a e!a$ de con !as chia! de $a $is a noas !' de Un e!schiedsma7fo!me$ i fo!mu$e de $ocaie. Da! aceas a es e acum 4n fa" u$ enume!a e ca!e se !efe!' $a com"usu$ cu suma i efec u$ de con !as - i es e aces fa" a !ezo$#a o im"o! an' fundamen a$'. Pen !u a nu ad'u(a senzaii deasu"!a "!a(u$ui i sub "!a(u$ du"' conf$ic e an e!ioa!e- ci mai de(!ab' "en !u a $ua 4n conside!a!e 4n s"ecia$- cu condiia ca e$e e2is a ca un s"ecia$e- "u ei chia! i 4n cazu$ 4n ca!e dife!ena "e!ce"u ' scade sub "!a(u$- aces a es e- c' # es e "!ea ma!e sau "!ea mic' #a face fo!mu$a combinaie a sumei i senzaia de con !as nu fo$osi mai de"a! e- da! 4n cazu$ 4n ca!e se "!oduce un as fe$ de e#enimen - 4nseamn' c' dife!ena de acum nu sun "e!ce"u e nu con !ibuie cu nimic $a s a!ea de con iin' mai i !'m>ne s >n(a "en !u a !e"!ezen a sen imen u$ "ozi i#. sin(u! i nici nu

O consecin' a aces ui fa" es e c'- a unci c>nd un s imu$ schimb' con inuu 4n s"aiu i im"- efec u$ de con !as 4n !e fieca!e a$ e "unc e de a"!o"ie!e "oa e fi i(no!a i c' efec u$ o a$ es e "en !u c'- 4n cazu$ 4n ca!e schimba!ea nu a!e $oc "!ea !a"id- 4n (ene!a$- !edus' $a efec u$ sum' de aces a es e a"oi- de asemenea- ne($i;abi$' 4n !e "unc e$e 4nde"'! a e- ca!e a!e o im"o! an'- dac' se face 4nce!ca!ea- "!in in e!mediu$ senzaii$o! 4n funcie de mic'!i$e e$emen a!e sau schimb'!i 4n Ca"e. .D da fo!mu$e "en !u a cons !ui. Dac' am fo$osi !ezu$ a u$ da fiind c' !ecu!su$ 4n dis !ibuie unifo!m' ma!(ine "es e "!a(u$ aco!da ma2imu$ de sume senzaie- es e c$a! de $a #o$umu$ an e!io!- c' cu e$ e$- da! nu ma2imu$ de "u e!e senzaie aco!da ' cu condiia ca $a o as fe$ de dis !ibuie neunifo!m'- as fe$ 4nc> un con !as simi ' "oa e face con !as u$ adau(' o nou' senzaie de senzaie sum' "u e!e.

A#em $ua!ea 4n conside!a!e a ce$ mai sim"$u caz $imi a 4n "!eceden - ca!e a!e de a face cu doa! dou' s imu$i dis inc e- ca!e au fos suficien e "en !u a fi !ecu e cu #ede!ea si uaia- 4n (ene!a$- ca!e se a"$ic' $a cone2iunea de efec u$ de con !as cu efec u$ sum'. O a$ ' 4n !eba!e es e modu$ 4n ca!e "!o"o!ii$e im"ac u$ ($oba$ !ebuie s' fie e#a$ua ca 4n cazu$ 4n ca!e "en !u a face con !as e 4n !e mai mu$ de dou' ce!e!i de s imu$i- as fe$ 4nc> 4n cazu$ 4n ca!e aceas a es e- cu e2ce"ia sen imen e$e abso$u e "en !u a !ezuma senza ii con !as an e. Deoa!ece aici de e2em"$u !ei s imu$i , ', " - nu numai con !as u$ J " - i 'J '', da! i de c' !e J ' es e #a$abi$ i 4n ca!e n este num'!u$ de s imu$i- 4n (ene!a$ de as fe$ de fo!m' 4n conside!a!e $a !e !a(e!ea !a"o! u!i n (n - . ) es e- 4n cazu$ 4n ca!e ne3am mai mu$ de fieca!e !a"o! i "es e- deci de dou' o!i- con a =de obicei ;um' a e:- deci in !eaba3 e cum 4nsuma!ea es e de a "!o#oca aces $uc!u. 6n aces sco"- am (!i;' de acum "!inci"iu nu es e com"$e de $a sine 4ne$es 4nain e- da! b'nuiesc c' ce$e ce u!meaz' #a fi esenia$'- deoa!ece se "a!e !aiona$ i com"a ibi$ cu e2"e!ien a. 6n !uc> niciuna din !e aces e condiii 4nain e de ce$'$a$ o a$ ' "!io!i a e 4n ceea ce "!i#e e senzaia a- ca da ' de "!a(u$ de !a"o! - se #a 4n "!imu$ !>nd !ebuie s' aduni oa e dife!ene$e "e!ce"u e ca n = n - .:- condiii$e de ca!e a"a!in 4n mod indi#idua$. Aceas ' sum' #a de e2"!ima e. Acum sun doa! n im" sau s"aiu de "unc e dis"onibi$e- ca!e cade "e senzaia- sau s' con !ibuie $a senza ia de moa$e- "!in u!ma!e- aceas ' sum' es e- 4n !e$aii$e s' fie "en !u a !educe di n - . es e de a

4m"'!i- de aceea au #a$oa!e . Dac' #om con inua aceas a "en !u !ei s imu$i- , ', , " $ua e 4n o!dine de m'!ime desc!esc' oa!e- i de i" k de dou' o!i #a$oa!ea de k din fo!mu$a de m'su!a!e a in !oduce "u! i sim"$u fieca!e !a"o! - a#em

dac' # , - # J " - # " sun ce$e !ei condiii "!a(u!i !a"o! - a$e c'!o! indici sun $ua e de indicii de s imu$i- "en !u ca!e se a"$ic' 4n mod co!es"unz' o! co!es"unz' oa!e. Aces e "!a(u!i "o fi se a e "oa e fi . i #o! fi acce" a e "o fi e(a$e- ca i 4n ce$e !ei $umini "en !u a fo!ma un mo i# unifo!m'- #>!fu!i$e unui !iun(hi echi$a e!a$. 6n cazu$ (ene!a$- e2is ' # , - # J " - # " ca fiind dife!i de a fi ado" a de . i de $a fieca!e a$ e. Nu con eaz' ce #a$o!i au- deci !ece "!in !ansfo!ma!ea suma $o(a!i mi$o! 4n $o(a!i mu$ "!odusu$ui e2"!esiei de mai sus 4n

Acum a! fi f'!' adaos de s imu$ mi;$oc " din dife!ena "e!ce"u ' a fos

ceea ce 4n cazu$ 4n ca!e # , # J " N # " - es e de aco!d cu im"!im'!i$e de mai sus-

u!ma ' de !ei s imu$i c'!o! "!a(u!i !a"o! au aceas ' !e$aie- suma de con !as a! fi $a fe$ de ma!e ca a unci c>nd doi f'!' ad'u(a!ea a mediei. 6n cazu$ 4n ca!e- cu oa e aces ea- oa e aces e !ei #a$o!i sun e(a$e- de ce aa cum sa meniona mai suse2em"$e$e sun - ca!e es e 4n con !as sum' de !ei s imu$i mai mici dec> 4n !e ce$e dou' e2 !eme "!o"!ii. 8e!(>nd $a I s imu$i "es e- ea nume e 4n o!dine desc!esc' oa!e de dimensiunea , ', ", ", ia! "!odusu$ de D "!a(u!i ca!e #in 4n conside!a!e aici- , as fe$ 4nc> s imu$ii de mi;$oc nu mai dis"a! din im"!im' suma de con !as i obinem "en !u

%a des"!e en a i#a de a"$ica!e a aces o! fo!mu$e es e de a $ua 4n conside!a!e fa" u$ c' ce$ 4n ca!e a fi- de e2em"$u- suma de con !as es e de a "e!mi e i s e$e$e de "e ce!nu doa! $a con !as u$ de s e$e 4m"o !i#a ce$ui$a$ - da!- de asemenea- din ce! ne(!u conside!a "!ac ic a !a(e- cazu$ a aco!da incon es abi$ efec u$ "!inci"a$. Dac' "unc e$e de $umin' cu!( 4m"!eun' "en !u su"!afee $uminoase- as fe$ !educ>nd $a ce!u ' suma $o! con !as cu mo i#u$ "en !u ca!e ce$ mai "u e!nic efec de con !as - i- "!in u!ma!e- ce$ mai mic "!a( !a"o! - comun 4n !e fieca!e "unc e $uminoase i ce$e mai a"!o"ia e "'!i a$e so$u$ui ne(!u e2is '- da! ca!e $a fe$ ca cu$ca in e!io! un "unc e su"!afa' uoa!e "!in "unc e de $umina es e 4n$ocui . V!eoda ' 4n con inua!e !ebuie s' c> i(e 4m"o !i#a ce$ui$a$ ma!e inf$uen' asu"!a sumei de con !as de modu$ de dis !ibui!e a s imu$i$o! con !as an e. Cu oa e aces ea- 4n mai mu$ e de a$ii i fac u!i nu #oi in !a 4n aici- !'m>ne !ecunosc c' "!inci"iu$ con abi$i 'ii de baz' aici es e defini nici a priori, es e ('si de e2"e!ien' chia! i acum des u$ de si(u!. Nu es e $i"si de in e!es fa" u$ c' ce!u$ ca!e ne3a e$ibe!a mai de#!eme ce$e mai bune i mai uo! documen e$e "en !u fa" e$e fundamen a$e i $e(i$e de "sihofizicachia! i ce$e mai f!umoase i sim"$u e2em"$u- a > "!e#ede o sum' ca un efec de con !as . De fa" - sun em 4n im"osibi$i a ea de a obine mai "u!' i mai sub$im 4n ace$ai im"- efec u$ cumu$a i# a$ senzaie f'!' con !as - aa cum "!in !3o "u! a$bas !u de zi$e ce!- i nici un efec mai sim"$u i mai sub$im con !as - ca de un ce! de noa" e 4ns e$a . Aces ea sun schimb'!i$e de no!i- dimineaa i sea!a- s !a$uci!e- de asemeneaun schimb ine"uizabi$' de con !as e ca!e se dez#o$ a in im".

(((. 8ntre0area $e pro$use senzaie. Re#aia $intre /n'#i"ea1 %rosi"ea i e#e"entu# perio$ic /n &ca#a Tone. ,Ne3am simi i sume senza ie dife!ene s' ia 4n conside!a!e ocazie a cons a a - se "une 4n !eba!ea dac' nu conce"ia de o im"o! an a senza ie "!odus a fos a aa .
.:

6n ceea ce "!i#e e S. .DE ff

Da! sun em de aco!d 4n "!ea$abi$ cu "!i#i!e $a conce" u$ de "!odus i s' ia "en !u a

nu ne "ie!de 4n abs !acii #a(i "en !u o indicaie s"ecific' a (eome !iei. Dac' a#em un d!e" un(hi cu o $a u!' de dou'- ce$e$a$ e I es e $un(- aces e nume!e baza e "e o!ice uni a e $inia!'- "!odusu$ nu e2is '- dei ambe$e "'!i- "en !u o as fe$ nu e2is ' <: - da! nume!e$e- !educe!ea $un(imii $o! se m'soa!'- (!adu$ de d!e" un(hiu$ui 4n !a"o! cu o uni a e de su"!afa'- ca!e es e $e(a $a uni a ea $inia!'.
<:

Ce$ "uin- nu 4n funcie de con#enia de !i(u!os u i$iza!ea $imba;u$ui ma ema ic-. dei es e doa! o ches iune de definiie- "en !u a numi un "!odus de ce$e dou' $a u!i a$e s"aiu$ui de su"!afa' 4n m'su!a 4n ca!e- "!odusu$ de #a$o!i$e nume!ice a$e ambe$o! "'!i- $a fe$ ca i aces $uc!u se 4n >m"$' des u$ de des

Dac' ai $un(i sau scu! a d!e" un(hiu$ "e di!ecia unei "a(ini- "e!mi>nd 4n ace$ai im" a$ e cons an a- aa "ic' u!' !edimensiona!ea "!o"o!iona$' a 4n !e(ii d!e" un(hiu$ui cu ca!e "a! ea s"!e ca!e a!e $oc schimba!ea- 4m"!eun'- i deoa!ece- 4n !ea$i a e- f'!' "o o"e!a $inii abso$u sim"$e- aceas a es e ceea ce se s"une de condiii idea$e $inia!e- da!- 4n !ea$i a e- doa! d!e" un(hiu!i- e c se do#edesc a fi bu e$ii$e de (!osime cons an '. Acum- 4n !ebai3#' dac' o senzaie 4n dou' sensu!i dife!i e "a(ini cuan ificabi$e sau dimensiuni "o fi a !ibui e- du"' fieca!e din !e ca!e es e ca"abi$ de inde"enden unu$ de ce$'$a$ de c!e e!ea i sc'de!ea- du"' ca!e oa ' $umea se m'soa!' "!in dimensiunea 4n cauz' uni a ea omo$o( "oa e fi- i dac' !ezu$ a u$ senzaie- ca!e da ambe$e "'!i 4n cad!u$ !euniunii- se "oa e ('si $a fe$ de m'su!' 4n "!oduse$e de #a$o!i4n s"ecia$ fac "a! e din ce$e dou' "'!i- ca d!e" un(hiu$ 4n "!oduse$e de #a$o!i$e nume!ice a$e $a u!i$e sa$e. 6n fa#oa!ea unui as fe$ de "unc de #ede!e es e deosebi de !ezis en a si ina$ imea de un on "a! s' "!ezin e aceeai ca "a(ini. i #oi meniona 4n "!imu$ !>nd ceea ce se "oa e afi!ma 4n aces sens. A > "u e!ea ca suma subiec u$ 4n aceeai m'su!' "!in fo!mu$a noas !' de m'su!a!e s"ecia$. Acum- cu oa e aces ea- face dife!ena ca$i a i#' de (!osime i 4n'$ime ne#oie de fieca!e se !efe!' $a o uni a e de aces (en- ia! aceas a cons i uie o dife!en' de "!oduse$e (eome !ice- 4n cazu$ 4n ca!e aceeai uni a e $inia!' es e "en !u ambe$e "'!i de a de baz' !eci"!oc "e!"endicu$a!e. Da! nu "en !u dife!i e$e ca$i 'i- ci mai de(!ab' #a$o!i$e nume!ice abs !ac e afe!en e !ebuie s' fie mu$ i"$ica mi se "a!e es e de a fi 4n ;u!u$ #a$o!ii de mai "uin un obs aco$ fundamen a$ dec> unu$ !e"!ezen a de ca$i a ea dife!i a de "u e!e i 4n'$imea sune u$ui dife!i di!ecia $a u!i$e unui d!e" un(hi "oa e deine. 6n cazu$ 4n ca!e uni a ea o da ' a$eas' $a 4n >m"$a!e "en !u ambe$e "'!i de senzaie- as fe$ 4nc> ce$ "uin nimic nu #a 4m"iedica m'su!' o!i$e afe!en e e(a$ fi mu$ i"$ica e de c' !e fieca!e "a! e- i "en !u a com"a!a dife!i e "!oduse obinu e 4n aces fe$ unu$ cu a$ u$- ca i 4n cazu$ 4n ca!e #a$o!i$e nume!ice a$e dou' un(hi d!e" "e $a u!i$e 4nmu$i . Esenia$u$- 4n !eba!ea "!inci"a$' es e dac' ambe$e "'!i dau 4n !3ade#'! un as fe$ de

!ezu$ a bun sim c' (!adu$ de "!odus a m'su!i$o! de "a(ini 4nseamn' ce#a i co!es"unde cone2iunii fa" e$o!. Dac' aces a es e cazu$- nu se !efe!' $a ma ema ice "oa e a#ea $oc mai mu$ . De fa" - aces ea Unii "a! a fi ci a e. Ce! es e c' im"!esia o a$' de un on !idica es e am"$ifica de "u e!ea $ui- ia! im"!esia de ansamb$u a unui on "u e!nic es e c!escu 4n !3o oa!eca!e m'su!' de 4n'$imea sa. Sune u$ es e ca s' s"unem aa d!as ice- cu a > mai ma!e es e A: . Chia! ci!cums an' es e de !ema!ca fa" u$ c' es e e2 !em de difici$ de a ;udeca de e(a$i a ea de "u e!e de dife!i e onu!i de $a dife!i e ni#e$u!i de ;udeca a 4n !e (!adu$ de im"!esia de ansamb$u- ia! m'su!' o!i$e "u!e de "u e!e "a!e s' f$uc ueze.
A:

Aici- 4mi amin esc ocaziona$ 4ncea!c' de Des"!ez =Po((. Ann. %1V. IIE:ca!e do#edesc ca un "u e!nic i chia! im"!esie ene!#an "oa e face chia! i cea mai ma!e #ocea suna foa! e scu! e ">!(hii dia"azon.

Deci- 4n !3ade#'! ce#a m'su!abi$ a"a!e 4n im"!esia de ansamb$u a unui on de a fi "!ezen - ni#e$u$ aces eia es e de e!mina ' de in e!aciunea din !e ambe$e "a! i(!osime i 4n'$ime. Dis incia defini e "u em numi acum fo$(ends 4n o deauna dimensiunea ca#i 'iim'su!a 4n ca!e de"inde numai de am"$i udinea osci$aii$o! ca o !ezis en'- m'!imea $a fe$- cu condiia ca aceas a de"inde doa! de "e!ioada de osci$aie sau num'!u$ de cic$u!i- i 4n'$imea- m'!imea im"!esia- da! 4n cazu$ 4n ca!e a ambe$e 4n ace$ai im" de"enden e- ca in ensi a e sau dimensiune a im"!esiei de ansamb$u. Se de mai ;os- 4n m'su!a in ensi 'ii "e!ce"u e de sune i ni#e$ de z(omo s i < de $a sine es e !es"e9 i#

unde es e de"enden de am"$i udinea in ensi 'ii fizice a sune u$ui- n num'!u$ de osci$aii- "e!ioada de osci$aie- b - n . - . "!a(u!i$e asocia e- k, k ' deno ' cons an e fi- $a fe$ i m'su!a in ensi 'ii sau ad>nci u!a o a$ du"' #izua$iza!ea an e!ioa!'

sau- 4n cazu$ 4n ca!e ne3am s abi$i "!a(u!i . s0 N kk ' $o( $o( n e!men ca!e- a unci ai "u ea aco"e!i- de asemenea- cu$o!i "!in ana$o(ie. Dac' ne ui 'm $a "u e!ea fizic' de o $umina sau de sune cu "' !a u$ am"$i udinii

m'su!a ' ca!e o fie!bin e- #a "n < "en !u "o fi subs i ui e 4n ecuaii$e an e!ioa!e- ideoa!ece $o( "n <N < $o( o - e2"!esia an e!io! fuzioneze 4n !3 < kk G$o( "n $o( n - sauaa cum ne3am- de asemenea- < kk Gacce" a de a$e(e!e dem(emK7e! uni 'i e(a$e cu .- mai uo! s' #' conec ai "n$o( n . Cu oa e aces ea- c!ed c' "unc u$ de #ede!e an e!io! fiind non3ob$i(a o!iu- da! "en !u nu con#in(' oa!e- i du"' ce 4n cu!>nd s' fie discu a e mo i#e ca o m'su!' de "siho$o(ic im"!esie (ene!a$' sau in ensi a ea de un on sim"$u 4n $oc de fo!m' < KK " $o( $o( fo!m' k ;u!na$u$ de con#in(' oa!e a unci c>nd sub ? ca!e- "!in am"$i udinea i num'!u$ sau "e!ioada de osci$aie- 4n ace$ai de"enden ' de im" ene!(ia cine ic' a osci$aii$o! i % c'!o! "!a( es e 4ne$es. Pen !u cu$o!i $a conside!aii s"ecia$e afi!m' c' m' ;os. Acum- ? sun conside!a e a fi m'su!a cu "' !a u$ "!odusu$ui de coeficien u$ sau - 4n ca!e sco" #a$o!i$e "!a(u$ui 2 . n . - i au fos - du"' ca!e e2"!esia m'su!a "u e!ea o a$' im"!esia men a$e ca!e (ene!eaz' un on sim"$u a!

sau se$ecie de as fe$ de uni 'i "en !u a da < k - 2 . , n . , . es e . sun $o( pe N $o( a O $o( n sau . Deci nu a! fi "!odusu$ obinu an e!io! a $o(a!i mi$o! #a$o!i$o! a, n, $o(a!i mu$ "!odusu$ui aces o! #a$o!i- sau ceea ce es e ace$ai- suma $o(a!i mi$o! aces e #a$o!i a"a! ca o m'su!' de "siho$o(ic im"!esia (ene!a$'. G!ai$ich. 6n !a a e$e sa$e a$ fe$ es imabi$e cu "!i#i!e $a !ea$iza!ea de cu$o!i com"ozi e din !a"oa! e$e de 4n >$ni!e a$ Academiei din Viena ./EI 1&&. S. F/A 1&&&. <B. es e fo!a #ie a #ib!a ii$o! de $umina- ca!e de!i#' efec u$ de senzaiecoeficien u$ de "e!ioada de osci$aie sim"$u 4n "iaa de am"$i udine- sau- ceea ce es e ace$ai $uc!u- "!oduse$e de num'!u$ de #ib!aii unic in "ia a de am"$i udine- de e2em"$u- #a$o!i$e de "n < n "!o"o!iona$' - 4n im" ce Seebec9 4n !a a e$e sa$e cu "!i#i!e $a !a"o! u!i$e de sune =Po((end. Ann. %1&&. /F< %1V&&&. ID.:- $a fe$ cum se face aici- ene!(ia cine ic' a osci$aii$o! es e "!o"o!iona$' n < a < se u!i. Aces a din u!m' es e indiscu abi$ conc$uden I: - i 4n "unc u$ 4n ca!e G!ai$ich a fos (!ei - uo! "en !u a s"ecifica.
I:

Aces G!ai$ich de #ib!aii uoa!e- Seebec9 Aces e #ib!aii sono!e "o fi f'cu e

"en !u a 4ne$e(e nici o dife!en a in as"ec e$e !e$e#an e.

Ene!(ia cine ic' a unei #ib!aii es e =1&& " /BE: de G!ai$ich se con#in(' o!

unde du!a a #ib!aiei-

#i eza- t es e im"u$- ca!e es e de in e(!a!e

a unci c>nd unu$ din !e #i eza cu ca!e o funcie de im" t subs i ui - ca!e a a#u $oc 4n !3o #ib!aie c>nd o am"$i udine - num'!u$ %udo$f. Acum- cu oa e aces eafo!a #ie a unei #ib!aii "uin "!obabi$ s' fie !e$e#an e "en !u fo!a de #ia'- ca!e es e dez#o$ a de #ib!aii 4n im"u$ un momen da $a ceea ce es e- da! a unci c>nd "u e!ea de #ia' din dife!i e sune e- cu$o!i #o! fi com"a!a eC da! e$ !ebuie s' aib'- de asemenea- num'!u$ de osci$aii$o! 4n aces im" a > di!ec cu fi $ua e !eci"!oc'- "!in ca!e 4n $oc de de(!ab' < $a numi o!- sau aa3!eci"!oc n < #ine $a con o!u$. Es e un "'ca c' ca$cu$e$e $abo!ioase cu "!i#i!e $a #a$o!i$e in ensi 'ii 4n documen e$e G!ai$ich $ui =!a"oa! e Th 1&&&. PP. <AB ff: i3au "ie!du - as fe$- fo!' a unui a!(umen $o!. Da! #a fi un "!inci"iu (ene!a$ s' e2"$ice cu$o!i$e com"ozi e- as fe$ nu sun afec a e. 8o i#e$e- o"inia fina$' a "!imei "!efe!a e sun u!m' oa!e$eC Es e ce! a#em "u e!e i 4n'$imea de un on nu 4n e2 e!io! s' fie #'zu ' ca ce#a Po !i#i!e- da! aces a es e un obiec 4n na u!a $uc!u!i$o!- 4nain e de a obine im"!esia de "u e!e i de 4n'$ime 4n $e(' u!' din !e$aii$e de baz' a$e senzaie de mica!e- i ce$e mai sim"$e condiii "osibi$e 4n aces !e$aia cu noi 4n A< Ca"i o$u$ mai de(!ab' "e o 8a7ausd!uc9 de im"!esia de ansamb$u a unui on de ;u!na$u$ fo!mu$a! pe $o( ca "n $o( n "$umb. 6n afa!' de aceas a- e2"e!iena di!ec $a fo!ma $o( "n $o( n . Du"' aces fo!mu$a! es e un "unc fi2 de "u e!e- 4n ca!e sune u$ 4nce eaz' de a fi ascu$ a - indife!en de 4n'$ime a a#u - i un "unc fi2 de ni#e$u$ $a ca!e se 4nce eaz' de a fi ascu$ a indife!en de ceea ce "u e!e a#ea. Pen !u c' es e o sau n "en !u "!a(u$ de fo!ma $o( "n $o( n es e e(a$' cu .- coboa!e- deci es e "!odusu$ conec a "n $o( n - 4n fieca!e caz- ze!o- aa cum se com"o! ' i a$ e #a$oa!ea. Nu a > cu fo!mu$a!u$ de ;u!na$ pe . Aici "u e!ea de 4n'$ime i in#e!s ca $a audibi$i a e sun !e"!ezen a e i nu se 4ncad!eaz' 4n $imi e$e de 4n'$ime- ca!e sun 4n m'su!' s' fie "e!ce"u ' $a oa e "!in c!ea!ea de o!(ane noas !' de auz- "en !u o!ice a$ num'! de osci$aii n a$ a am"$i udine a $a ca!e "oa e fi auzi i in#e!s . Sune u$ se aude a unci c>nd "!odusu$ de aici 4n scu! im" N . se - "!a(u$ de "n . n . a ins. Aces $uc!u se

!ea$izeaz' 4n !3un mic B fi- dac' nes e ma!e- i in#e!s. Da! dac' aceas a es e e2"e!iena. De fa" - onu!i "!ofunde necesi ' o am"$i udine ma!e osci$aie a fi mai sono!'- i sune e de 4na$ ' inu ' mo!a$' "oa e fi 4nc' auzi $a in ensi a e foa! e sc'zu '. Aces fa" a "us 4n e#iden' 4n s"ecia$ Do#e- 4n con e2 u$ de fa" !e$e#an e "en !u cu$o!i$e ca!e #o! fi discu a e mai ;os- cu oa e aces ea- ce$ "uin 4n "a! e !ebuie s' aib' un a$ mo i#.Pen !u a !'m>ne cu ceea ce se !efe!' Ton(ebie e $a in ensi a ea sc'zu ' de com"ensa!e de 4n'$ime 4n c!e e!e- sau a$ i udine ;oas' din cauza "u e!ea a c!escu - s au aici- 4n "!imu$ !>nd- aa Do#e a amin i Gca co!zi$e de bas dub$u !ebuie s' con inue s' osci$eze- ca #ioa!a - .... ca #o!bim "e un on mai !idica - dac' #!em s' fie audia f'!' "!ea mu$ efo! - cum i c>nd "!ofund'- 4n '!i "!in #ocea- #ocea de ma!ina! a mu!i de"a! e 4n fu! un'- nici onu$ s !iden a$ f$uie!u$ ba!ca "!in #uie u$ #a$u!i$o! i sune u$ a "a !unde #>n - i cum Sa#a! "!in in e!mediu$ s"ie &!ene a a!' a c' $imi a de #izibi$i a e a onu!i$o! de "e ad>ncimea de c' !e "u e!ea de onu!i$e "oa e fi e2 ins'. G De asemenea- 4n u!ma ci!cums an' nu es e com"a ibi$ cu fo!ma ;u!na$ "n $o( n - 4n im" ce e$ 4n fo!m' de ;u!na$ 2 O $o( n in !' bine. Dac' senzaia de (!osimea sau 4n'$imea f'!' a ine con de sin(u! a$ e$emen es e #e!3 m 3a$imen a - as fe$ 4nc> s' "u ei face aces $uc!u du"' fieca!e condiie de m $o( -o sau m $o( n!e"!ezin '. Acum a!e $oc 4n "!oduse$e $o( n $o( "n fac o! de $o( n sau conec eaz' o 4n $ocu$ m - ia! a"oi s3a! fi a e" a dac' es e dife!i ' a cons a consecin' ma ema ic' c'- "!in u!ma!e- senzaia de "u e!e 4n !a"o! u!i$e de $o( n i 4n'$imea 4n &ndica o!i de ;u!na$ o c!e e!e- deci o c!e e!e !eci"!oc' 4n "u e!ea i 4n'$imea ca!e a"a!- de e2em"$u- una cu ina$ imea mai ma!e de un on 4n ace$ai im" o im"!esie c!escu de "u e!e- i cu "u e!ea a c!escu de im"!esia a c!escu 4n'$ime a;un(e- da! aces $uc!u nu es e cazu$. 6n fo!m' de ;u!na$ 2 7 $o( n - nu se "!oduce aceas ' dificu$ a e. Cu oa e aces ea- fo!mu$a!u$ de ;u!na$ es e de a sa isface dificu$ a ea c'- dac' e duci cu a"!ofunda!ea a sune u$ui dinco$o de o anumi ' $imi '- nici o am"$ifica!e a sune u$ui mai es e suficien "en !u a face o sono!'- i $a fe$ de mu$ "!ea sune e de 4na$ ' inu ' mo!a$' nu mai sun sono!'- 4n im" ce da! du"' ;u!na$u$ de fo!mu$a! pe o!ice !educe!e a n "!in !3o c!e e!e a"n"i es e com"ensa '- ia! im"!esia de sune cu 4n'$ime 4n c!e e!e a! c!e e "e e!men ne$imi a . Aces $uc!u es e cu si(u!an' ca o aba e!e de $a #a$idi a ea fo!mu$ei $o( in "en !u a #edea $imi a infe!ioa!' i su"e!ioa!' de audibi$i a e de onu!i- aa cum ne3am a$ fe$da! sun u i$iza e "en !u a ('si o $imi ' infe!ioa!' i su"e!ioa!' "en !u #a$idi a ea fo!mu$e$e noas !e de baz'- ca!e $imi eaz' da! #o!ausse z$ich e2is a numai "en !u e2 e!io!- nu a "sihofizica in e!ioa!e- 4n m'su!a 4n ca!e s imu$ii e2 e!ni- cum numai 4n anumi e $imi e- 4n ca!e deine u i$iza!ea sens obinui - dec$ana mic'!i "sScho"hSsiscbe "!o"o!iona$ cu ca!e fo!mu$e$e de baz' sun de fa" $e(a e- as fe$ 4nc> - chia! 4n aces e $imi e "oa e !e"!ezen a. De fa" - a"a!a u$ de audie!e a omu$ui nu es e 4n $i i(iu doa! ada" a "en !u a "!imi

#ib!aii 4n anumi e $imi e suma i (ene!a ">n' $a anumi e $imi e de "u e!e- i inaudibi$i S 4nc' a > de "u e!nice no e "!ofunde sau ma!i nu se bazeaz' 4n con inua!e c' foa! e $en sau !a"id "sihofizic' osci$aii$e sun auzi e chia! i cu cea mai ma!e ma(ni udine- da! c' aces ea nu au #eni 4n om 4n "u e!ea necesa!' "en !u a !ecea unci c>nd $a #ib!aii e2 e!ne sun de;a aco$o. Chia! memb!anei im"anice- cu "'!i$e sa$e ane2a e "o con !ibui $a o 4n'$ime ma!e- nici ad>ncimea- se!#icii$e nu I: - da de un anumi 5o$$as on 4nseamn' chia! s' fie su!d $a onu!i sc'zu 4n mod a! ificia$ E: . De asemenea- nu es e "uin "!obabi$ ca chei$e ne!#oase ca!e sun afec a e de onu!i- sau echi"amen u$ acceso!iu "!in ca!e aces ea "a! a fi $o#i de mai mu$ e s udii !ecen e- sun doa! ">n' $a un anumi ni#e$. De fa" - din mai mu$ e mo i#e sun ceea ce am 4n AA Ein(ehe ca"i o$ mai a"!oa"e de a sus"ec a c' a"e!ce"ia de one de "as dife!i e sun fib!e$e ne!#oase dife!i e.
I:

Com". 4n aces "unc - 4n s"ecia$ Seebec9 !e$aie eo!e ic' 4n Po((. Ann. %1V&&&. S. IE/
E:

Phi$os. !anzac iona. 6n ./<B. ".. ABF GAm !ema!ca c'- a unci c>nd (u!a i nasu$ sun 4nchise- im"anu$G "oa e fi e"uiza - as fe$ de 4nce!ca!e fo!a ' de a $ua !es"i!a ia de e2 inde!e a "ie" u$ui- a "!esiunii ae!u$ui e2 e!io! es e G"u e!nic sim i "e Sm"ani 8emb!ana- i c'- 4n aceas ' s a!e de ensiune de $a "!esiunea e2 e!n'- u!echea de#ine insensibi$ $a onu!i (!a#e- f'!' a "ie!de 4n o!ice (!ad "e!ce"ia de onu!i c$a!e. G

8u$i oameni sun ca"abi$i no e ma!i nu "e!ce". 6n aceas ' !e$aie sun cunoscu eobse!#aii$e de 5o$$as on D: - 4n confo!mi a e cu ca!e anumi e sune e de f$uie!a 4na$ de insec e- "!obabi$ chia! ci!i"i u$ de #!'bii de c' !e une$e "e!soane nu mai "oa e fi auzi - da! "e ca!e auzii onu!i mai "!ofunde. Eu 4nsumi am fos foa! e $o#i a unci c>nd am fo$osi "en !u a fi un u! "e ;os cu "!of. Ch H. 5hi e- ca!e es e foa! e (!eu de auz 4n !3o u!eche- a f'cu ca e$ nu a fos de "e o zi fie!bin e de #a!' 4n ;u!u$ nos !uci!i"i u$ ce$ mai "$in de #ia' de (!eie!i si a$ e insec e ce$ mai "uin auzi a$ fe$ nu #!ea s' aud' asi(u!a - cu oa e aces ea- e$ face as a "en !u mine !o$u!i mu$ mai s$abe ca!e a"a! din !3un !ans"o! 4nde"'! a o"!i . i )onafon F: ia !ezu$ a u$ (ene!a$ a$ obse!#aii$e sa$e cu "!i#i!e $a Do#e G- ca!e- 4n m'su!a 4n ca!e sensibi$i a ea u!echii scade- 4n ace$ai audibi$i a e "en !u no e ma!i "ie!de- 4n im" ce mai "!ofund con ieni de 4nc'.G O "e!soan' ca!e nu a "u u h && 4nc' o && = h 4nc' o : auzi- da! a $ua e a$ &&3$ea i des u$ de c && es e foa! e con ien . )onafon chia! c!ede c' "en !u a fi 4n m'su!' s' e#a$ueze- a unci cu!abi$i S de dife!i e (!ade de su!di a e. De asemenea5o$$as on /: obse!#a de deficiene de auzC G ha heS obicei auzi sune e$e ascui e mu$ mai bine dec> ce$e mai mici.G
D: !0i%os.

tran*acione*e. - ./<B. p.. ABD F: 6ompt. note e+p%icati#e. T. 88. p.. .I0/ h Po((. Ann. %1V. S. II/ /: !0i%os. tran*acione*e. ./<B. ".. ABD

Aces !ezu$ a - cu oa e aces ea- da! "a!e s' necesi e o !es !icie- i on des u$ de ma!e de a fi ascu$ a mai bine dec> !eduse "en !u anumi e i"u!i de "ie!de!e a auzu$ui- "!in c'u a!ea 4n GO ia !i9 !aiona$'G de E!ba!d =./E0:- "". DE ('si u!m' o!u$ "asa;C GAm !ema!c' a f'cu ca a"!oa"e oa e audie!e ne!#os cu deficiene de mai bineonu!i auzi mai uso! !e$a i# ma!i ca onu!i "!ofunde de aceeai in ensi a e- f'!' s3au $u" a "en !u un mo i# s"ecific iden ifica . Pen !u acus ic de auz "o fi ('si e 4n combinaie a t,mpani tensor !e$a i# o asimi$a!e su!"!inza o! de bun "en !u ma!e onu!i dec> de "!ofund- i aceas a "en !u sim"$u$ mo i# c' un im"an ensiona ' mai Ei(en on "en !u no e ma!i a!e ..-. da mu$ obse!#aii$e me$e "a o$o(ice- ca!e sun !e$a i# mai bine auzi e 4n absena onu!i$e ;oase im"anice- "!obabi$ din cauza stapedi"s !ezoneaza mai uo! $a f!ec#ene ;oase. G Nu f'!' in e!es es e u!m' oa!ea !ema!c' "!in 5o$$as on _: C GDin nume!oase cazu!i 4n ca!e am fos ma! o! acum $imi a de acui a e de auz- i de succesiunea dis inc de "ai am "u ea enume!a 4n edina de dife!ii "!ie eni- ca !ezu$ a a$ dife!i e$o! s udii am f'cu 4n mi;$ocu$ $o!- am Sun 4nc$ina s' c!ed- nu $a $imi a auzu$ui- in e!#a$u$ de o sin(u!' no ' 4n !e dou' sune e- G"oa e fi suficien ' "en !u a face neauzi no ' mai ma!e- oa e se aude mai mic' dis inc .G
_: !0i%os.

Transact. ./<B h p.. A.<

6n caz con !a!- $imi a su"e!ioa!' a sune e$o! audibi$e de c' !e obse!#a o!ii succesi#e a de#eni mai mu$ i mai e2 ins- ia! 4n !eba!ea es e dac' au a;uns de;a $a $imi a. Com". 4n aces sens- Th &S <E/ Se "oa e obse!#a c' fo!mu$a!u$ de ;u!na$ 2 O $o( n - sau de a !e3s abi$i cu "!a(u!i$e$o( O $o( cu- 4n fo!mu$a de suma ca!e "!ezin ' fo!ma ei 4nii

$o( O $o( meci des u$ de- ca!e a!e $oc a unci c>nd doi s imu$ dimensiuni , ' "oa e funciona 4n dou' "unc e dife!i e- cu sensibi$i 'i dife!i e. &m"o! ana aces ui fo!mu$a!- de aceea (ene!a$izeaz' a unciC c' nu numai ceea ce a"a!ine de aceeai "a! e de senzaie "en !u a se conec a $a dou' "unc e dife!i eda!- de asemenea- ceea ce dou' "'!i dife!i e face "a! e din ace$ai "unc 4n aceas ' fo!m'. i aceas a a!e a > 4n cazu$ 4n ca!e succesu$ de "o !i#i!eC c' $a fe$ ca #a!iabi$e$e de s imu$a!e "oa e fi su"us $a dou' "unc e dife!i e de o o"inie se"a!a '- cu oa e aces ea- e$e !'m>n an(a;a 4n !3o in uiie s"aiu comun- "u e!ea i 4n'$imea de $a ace$ai "unc - cu oa e aces ea- s3au an(a;a 4n !3o senzaie comun de sune !'m>n.

%a fe$- a a#u $oc confo!mi a ea o a$' a ;u!na$u$ui de fo!m'

O $o(

cu fo!ma

$o( O ;u!na$u$ nu es e de a !ece cu #ede!ea dife!ena c' 4n u$ ima fo!m' b, b ' sun inde"enden e une$e de a$ e$e- 4n im" ce 4n "!imu$ "n . - i n . "!in ecuaia o . n . N cons . sun $e(a e. As fe$- a"a!e c' dife!ena de 4n'$ime "e!ce"u ' de sune e es e $a fe$ de "uin schimba ' "!in "u e!ea $o! dife!i dec> 4n'$imea 4n sine"en !u c' es e de un ;u!na$ de sune - a$ ;u!na$ - a"oi o . - dei a "n"i " . i n . $a 'n . dife!i - da! o ' . n ' . N o . n . i dife!ena on 4n !e(

6n ciuda unui s$ab "!ofund i un sune de 4na$ ' "u e!nic' "oa e a#ea o 8a7ausd!uc9 de aceeai dimensiune- da! im"!esia ca$i a i#' sau ca!ac e!u$ui es e a > de dife!i 4n funcie de com"oziia aces o! 8a7ausd!uc9es. P!imu$ "a!e !e$a i# se!iosdemn- (!eu- $a!(- a$ doi$ea a sub$inia - subi!e- ascui . Con in(en' m'!i ' a ;u!na$u$ui fo!ma pe "!esu"us- "!a(u$ de !ezis en' a unui sune es e doa! a > de cons an '- i 4n'$imea es e cons an '- ia! #a$oa!ea de "!a( a 4n'$imii numai 4n m'su!a 4n ca!e "u e!ea es e cons an '- i es e- 4n (ene!a$ #o!bind"!a(u$ f!ec#ena de #ib!aie- ca!e de"inde de 4n'$imea- 4n !a"o! u$ in#e!s' a am"$i udinii osci$aii$o!- i in#e!s- #a$oa!ea de "!a( a am"$i udinii osci$aiei 4n !a"o! u$ in#e!s a$ num'!u$ui de #ib!aii- di!eciona "e!ioada de osci$aie. P!obabi$ c' a f'cu 4n ceea ce "!i#e e $imi e$e de audibi$i a e de sune e dife!ene ma!i 4n !e dife!i e c!ea u!i =ca 5o$$as on a efec ua s"ecia$: de c' !e fieca!e c!ea u!' s' fie "!e#'zu e- 4n funcie de s i$u$ de #ia a $ui cu o!(ane$e (oni i chei ne!#ii "en !u o anumi ' "a! e mai ma!e sau mai mic- mai ma!e sau mai mic' a Tons9a$e cum a! fida! #a !ebui 4n o deauna s' "!esu"unem c' osci$aii mai !a"ide i am"$i udini mai mici a"a!in 4m"!eun'. 6n cazu$ 4n ca!e ceea ce es e #a$abi$ "en !u #ib!aii sono!e- "o fi a"$ica e $a oa e #ib!aii$e de ca!e de"ind senza ii (ene!a$iza a! !ebui- deci a#em o oa!eca!e m'su!' de;a 4n ochi i u!echi dou' as fe$ de c!ea u!i dife!i e- ca #ib!a ii$e $uminii cu micime imensa e2 !em de !a"id- #ib!aii$e sono!e $a mu$ mai ma!e 4nce inea$' sun mu$ mai ma!i- 4n sensu$ c' "oa e fi conside!a ca "!obabi$ ca !a"o! u$ din !e #ib!aii$e e2 e!ioa!e sun !aduse 4n in e!io!. Desi(u!- ca i 4n cu!>nd #a fi discu a 4n fo!m' de ;u!na$ pentr" a #edea cu$o!i$e nu se a"$ic' 4n mod di!ec - dac' #!em s' m'su!'m de"endena de senzaia de fa!mecu$ e2 e!io! de cu$oa!e- a unci- da! "osibi$i a ea 4nc' nu a decis c' 4n cazu$ 4n ca!e ne3o ana$iz' fina$' a misca!i #ib!a iona$e in e!ne- ca!e sun su"use $a "e!ce"ia de $umin'- se af$' $a comanda $uisub fo!m' de m'su!a!e $o( pe 3a! fi !e$e#an aici- $a fe$ de bine. O sis eme s3a! "u ea (>ndi- 4n ca!e mic'!i$e de a > de mu$ im" o "e!ioad' ca mica!ea P'm>n u$ui 4n ;u!u$ Soa!e$ui- da! fenomene$e de "e!ce"ie 4nc' media e- i dac'- 4n ace$ai im"- am"$i udinea a! fi co!es"unz' o! ma!i- i nu "u em i dac'

$umea 4n sine nu es e un as fe$ de sis em. Numai c' a! fi inu i$ s' con inue s' u!m'!easc' as fe$ de "osibi$i 'i aici. Rezuma e an e!ioa!'- fundamen u$ !i(u!oas' a ;u!na$u$ui fo!mu$a! de"inde $n 8a7ausd!uc9 ca "en !u in ensi a ea senzaia de sune i "osibi$a !ansfe!abi$i a ea aces ei fo!me de a$ e senza ii "e dou' condiiiC .: c' $e(ea $ui 5ebe! "en !u "u e!e i 4n'$ime es e #a$abi$ mai a$es ca a ('si 4n !3ade#'!- 4n onu!i deci- $a aces a- sub fo!m' $o(a!i mic' a 8a7ausd!uc9es i descom"une!e sa de"inde 4n doi memb!i inde"endeni@ c' in ensi a ea Toneind!uc9es aceeai $a ene!(ia cine ic' cons an ' <: o < n < i- "!in u!ma!e- ace$ai "!odus osci$aie s& !'m>n' $a !educe!eaas fe$ audibi$i a e a! "u ea fi com"ensa ' de o c!e e!e co!es"unz' oa!e a am"$i udinii cu un num'! !edus de cic$u!i $a o am"$i udine !edus' cu o c!e e!e co!es"unz' oa!e a !a ei de #ib!aii i !educe!ea in#e!s audibi$i a e de ceea ce se "oa e #edea de asemenea- 4n onu!i 4n m'su!a 4n ca!e a confi!ma ca unu$- 4n funcie de eecu!i$e (ene!a$e a$e e2"e!iene$o! fi conside!a e ca a a!e =a se #edea mai sus: au fos conduse s' mea!('. 6n !e im"- aces a din u!m' es e suficien - desi(u!- $a o "!ob' e2ac e nu sun 4nc' afa!'- i 4n aces sens u!m' oa!ea !ema!c' es e im"o! an '. A > #a$idi a ea $e(ii $ui 5ebe! "en !u "u e!e i 4n'$ime- 4n s"ecia$- ca com"ensabi$i S a amidonu$ui de 4n'$ime i #ice3#e!sa- 4n ceea ce "!i#e e audibi$i a ea sune u$ui- 4n (ene!a$- 4n m'su!a 4n ca!e aceas a es e de ">n' acum a fos demons !a de e2"e!iene (ene!a$e i nedefini e- a! fi $a fe$ de confo! abi$ cu fo!me de 8a7ausd!uc9es de fo!ma ;u!na$u$ de < $o( sau "n < n - ca ;u!na$u$ fo!m' de a o$e!a. Aa c' es e decis' de e2"e!ien'- nu 4n !e aces e dife!i e fo!me- ia! ;u!na$u$ fo!ma pe numai da o!i ' mai ma!e sim"$i a e i !e$aie mai uo! de m'!ime senzaie $a dimensiunea fo!ei de #ie es e "!obabi$ s' fie "!e$imina!e de "!efe!a 4n na u!'- a > a im" c> o decizie di!ec ' nu es e "!ezen . O as fe$ de decizie- aceas a a! "u ea fi obinu e "!in e2"e!imen - "en !u ca!e- aa cum am a!a a mai ;os- nu $i"sesc nici o"inii- da! a! fi de cea mai ma!e im"o! an'. Din discuia de un #ii o! =A<: ca"i o$u$ s !es- 4n !3ade#'! c' ;u!na$u$ de fo!m' pe es e necesa!' 4n cazu$ 4n ca!e in ensi a ea senzaiei de am"$oa!ea #i eze- fo!ma de $o( %a < da! a unci c>nd dimensiunea schimb'!i$o! 4n #i ez' =de #i ez' 4n a$ doi$ea !>nd "en !u a:- ca!e au $oc 4n cu!su$ unei osci$aie- de"enden ' 4n sensu$ de fo!mu$a de m'su!a!eca!e es e o 4n !eba!e foa! e fundamen a$' "en !u "sihofizica- a! "u ea fi decis 4n aces fe$. i 4n ciuda eu cu $i"sa an e!io! unei as fe$ de decizii 4n fo!ma ;u!na$ pe ca au "!efe!a mai sim"$u i #o! "!efe!a #ii o!u$ a"!o"ia - $3am ima(ina 4nc' des u$ de s abi$i dac' aces a#an a; se #a do#edi $a 0: . Dife!ena din !e ce$e dou' fo!me nu4n >m"$' o!- a > 4n conc$uzii (ene!a$e ca !a"oa! e$e din !e #a$o!i$e dimensiona$e de "u e!e i de 4n'$imea $a ca!e se a aseaza- a afi!ma .
0:

6n Th && ". A< Eu 4nsumi am #o!(!ei $ich de;a o "!efe!in' "en !u s a!ea 4n ca!e ;u!na$u$ fo!mu$a! es e de a s"!i;ini <- "!onuna - cu oa e aces ea- decizia nu mai "oa e fi ('si "en !u conside!en e mai de a$ia e- mo i#e$e "en !u aceas a "!in $o#i!ea i "unei3$ $a succesu$ #ii oa!e$o! in#es i(aii e2"e!imen a$e "!ada.

E2"e!imen u$- ca!e s3a! "u ea ca de conduce!e $a decizia de a a#ea- 4n min e es e aceas aC S' "!esu"unem c' a "e!mis aceeai ciocan 4n o deauna de $a aceeai 4n'$ime "e ace$ai i! o!izon a$- da! $a ensiune dife!i ' a aces o!a- ca!e se 4ncad!eaz'- sau $o#ind 4n ace$ai "endu$u$ui 4n o deauna $a s udiu de ace$ai E$on(a ionsLin9e$ fa' de aceeai- da! dife!i i! #e! ica$ ensiona '- a unci i!u$ es e 4n o deauna aceeai #ia' fo!' 4n mica!e- da! cu a > mai mu$ es e ensiona '- mai mu$ o sc'de!e- n c!e e!ees e $ea('n di 4n am"$i udine o mai mici- 4n im" ce 4n ace$ai im"- un "as din ce 4n ce mai mu$ - "!odusu$ a < n < , "!in u!ma!e- de asemenea- pentr" a #a !'m>ne $a fe$ . Acum A"$ic' 8a7ausd!uc9 $o( pe - as fe$ 4nc> sune u$ #a 4nce"e 4n o deauna de a fi audia $a aceeai 4n'$ime de c'de!e i nu e mai com"o! a ca ine abKnde!e ensiunea i!- sau- 4n cazu$ 4n ca!e e2"e!imen u$ cu dou' i!u!i ensiona e e(a$e- da! dife!i e i dou' $e(a e de aceeai ciocane cons !ui e sau ca!e fac na#e a $a aceeai 4n'$ime de c'de!e =cu o in#e!sa!e a e2"e!imen u$ui cu ambe$e: an(a;eaz'- ceea ce a! faci$i a incon es abi$ com"a!aie- onu$ a > 4nce" de $a aceeai dis an' fa' de ascu$ ' o! i ieii "en !u a de#eni #izibi$e. 6n cazu$ 4n ca!e- cu oa e aces ea- ;u!na$u$ de fo!ma pe < consec#en - audibi$i a e es e c!e e!ea de n c!e e!e de mai mu$ de e2 inde!e a "n"i 6n cazu$ 4n ca!e fo!mu$a!u$ de ;u!na$ de < n sun - da! ce s' "!esu"un' c' nu e2is ' nici un mo i# eo!e ic- s3a! a"$ica con !a!iu$. Pen !u momen - eu nu sun 4n m'su!' s' fac' aces es suficien de "!ecis' cu modific'!i$e necesa!e- "e ca!e $e "o fi "osibi$ 4n #ii o!- dac' nu acum- cum am do!i a$ es e ace$ai ado" a . Es e ce! #a mai "o fi de a e" a de $a e$- dac' aces a nu a fos o 4m"!e;u!a!e ca!e !ebuie s' aduc' a in(e!e #i(oa!e s'u foa! e decisi#. Rezu$ a u$ s'u a! fi sim"$u i $i"si de ambi(ui a e a unci c>nd a"a!a u$ de auz fieca!e n aceeai $umin' mic!osco"- adic' am"$i udinea #ib!a ii$o! e2 e!ne cu am"$i udine "!o"o!iona$' a co!es"uns in e!io!- da! du"' fa" e$e comunica - aces $uc!u nu es e cazu$- i cu a > mai mu$ n $a $imi e$e de audibi$i a e se a"!o"ie- mai mus u$ $a #a$o!i cons an e pentr" a !educe audibi$i a e- chia! dac' ;u!na$u$ de fo!mu$a!pe a! !ebui s' fie co!ec e 4n ceea ce "!i#e e mic'!i$e in e!ioa!e "en !u a in#es i(a ceea ce es e in e!esu$ "!inci"a$. Aces a #a !'m>ne "!ob$ema m'su!ii 4n ca!e une$e #a!iaii cons a a e 4n audibi$i a e de dife!i e no e ma!i- cu aceeai ene!(ie cine ic' de"inde mai de(!ab' de e(a$i a ea de fo!a #ie a osci$aii$o! e2 e!ne se #o! aco!da $a in e!io!sau de fa" u$ c' ace$ai "$an in e!n fo!' de #ia' 4n a$ fe$ n i o ascu$ a!e nu aceeai in ensi a e de senzaie. &n !e im"- a! "u ea fi- "!obabi$- "!in combina!ea !ezu$ a e$o! e2"e!imen e$o! .: 4m"o !i#a infe!io!- <: 4m"o !i#a $imi a su"e!ioa!' de audibi$i a e- A: "e $a mi;$ocu$ din !e ce$e dou' !a(e o conc$uzie ob$i(a o!ie- mai a$es c' nu im"!obabi$ as fe$ de Accommoda ionsfKhi(9ei ensiunea memb!anei im"anice a!e $oc- c' "e!ce"ia de dife!i e onu!i 4na$ e facu e(a$ cu uu!in' 4n anumi e $imi e. Dac'- o ui- din cauza com"$icaii non3se"a!abi$e de condiii nu (a!an eaz' un

!ezu$ a suficien decisi# 4n Obiec u$ "sihofizica in e!ioa!e de#eni!e- 4n !eba!ea "!inci"a$'- a! fi u i$- ce$ "uin s' fi ('si !ezu$ a s'u com"ozi "en !u "sihofizica e2 e!ioa!e. 8a( du"' oa e ;u!na$u$ 8a7ausd!uc9 pe sau $o( pe < se do#edesc a fi con#in(' oa!e- deoa!ece "oa e fi- da! "e baza e2"e!ienei (ene!a$- dis"onibi$e numai "en !u e!i o!iu$ sune e$e- nu iau cu$o!i$e "en !u a fina$iza. Deoa!ece "en !u cu$o!i es e- confo!m meniunii- de;a Th es e de .FE f'cu $e(ea 5ebe! nu se s"ecifica ca $a "as- as fe$ 4nc> chia! i "!ima condiie a ;u!na$u$ui de fo!mu$a! pe sau ;u!na$ pe < nu se a"$ic' aici- i aco$o es e un fa" ca!e i a doua nu es e. Aces $uc!u- dac' (!eesc- nu- "!ima din Pu!9in;e .B:- obse!#a de c' !e Do#e ..:- $a !>ndu$ s'u- 4n mod au onom a desco"e!i i u!m'!i cu "!ecizie- de G!ai$ich .<: a dec$a!a - ocaziona$- de He$mho$ z _: ce$ mai "u e!nic defini i fo!mu$a de fa" - 4n confo!mi a e cu ce$ din c!e"uscu$ mai mu$ dec> Red !ecunoa e senin- ceea ce face o im"!esie "u e!nic' 4n a doua zi- es e "!onuna ' de c' !e aces a din u!m' 4n u!m' oa!ea f!az' sau $e(i. GDou' sume de $umin' co$o!a e ca!e a"a! $a fe$ de $uminos $a o anumi ' in ensi a e abso$u $uminii- 4n (ene!a$- nu iu dac' ni#e$u!i$e de $umin' sun fie dub$a sau !edus $a ;um' a e. i anume- mai "uin casan e din ce$e dou' cu$o!i- 4n "!imu$ caz- 4n !ecu - b!echba!e!e b!iche a s' fie. G
.B:

Pu!9in;e- N. )ei ! .B0 ..: !a"oa! e$e )e!$. ACAD ./E<. D0 sau Po((. %111V. A0F .<: Si zun(sbe!. din Viena. ACAD ./EI. 1&&&. <E. _: Po((. 1C&V. .0

"Menionarea (o#e a descoperit fenomen ar p"tea fi - sp"ne <e%m0o%t* -. Kn timp"% e+perimente%or me%e c" pri#ire %a c"%ori%e omo'ene obser#a foarte b"n am a#"t do"& cantit&i de %"min& co%orate de co%oana a ecran"%"i p&tr"nde $ntr-o cantitate astfe% $nc.t a" ar"ncat ace%eai "mbre $nt"necate, i a ad"s $ntre 0e%iostats i prim"% di#i*area "n"i sin'"r sa" mai m"%te strat"ri de materia% a%b s"bire, care p&strea*& o parte din %"mina soare%"i, f&r& a sc0imba raport"% dintre diferite%e sa%e componente. 2poi "mbra c"%oare mai refran'ib%e ap&r"t mai $nc0is& dec.t pe mai refran'ib%e. a%tfe%, diferene%e a" fost foarte sc&*"t, at.ta timp c.t am ambe%e c"%ori de %a -"m&tatea mai p"in refran'ib%e a spectr"%"i, ro" %a a%bastr" #erde, a a#"t m"%t mai m"%t i*bitoare $ntre ce%e din a do"a -"m&tate mai refran'ib%e, iar ce%e mai m"%te, dac& 4io%et a fost asociat c" "n"% de c"%oare mai p"in refran'ib%e. " Unu$ a! !ebui s' nu aces fa" - aa cum es e bine f'cu - s' "'s !eze aceeai ce!e!ea cu fa" u$ c' un num'! mai ma!e de cic$u!i "oa e com"ensa "en !u o am"$i udine mai mic' de #izibi$i a e- 4n im" ce "en !u aces a din u!m'- 4n onu!i dec$a!a suficien - de fa" - 4n ;u!na$u$ de fo!m' pe sau ;u!na$ pe < in !' 4n ea- i es e ce!u de fa" u$ coninu e

4n eo!ema $ui He$mho$ z- ca!e es e dec$a!a ">n' acum doa! 4n cu$oa!e- nu 4n onu!i ca!e fo!meaz'- cum a! fi o!ice fo!m'- ca!e con !azice o #izibi$i a e e(a$ "e o fo!' aceeai #ia' sau asem'na!ea de un "!odus- $n T sau "n T n $e(' u!i. Pen !u cazu$ 4n ca!e 4n dou' onu!i sau cu$o!i o < n < N o J < n G < - i- "!in u!ma!e- pentr" a N a'n " es ede asemenea- es e < a = < a n !ebuie s' !'m>n'- i nici $o(a!i mic'- nici o!ica!e ca!e funcie de o T n T sau s& fie o$e!a e dec> 8a7ausd!uc9 "en !u in ensi a ea senza iei cu eo!ema $ui He$mho$ z. 6n confo!mi a e cu ca!ac e!is ici de T sau "n T n Deci- dac' A$bas !u de"'e e !ou $a a"us- aa c' s3a! de"'i 4n con inua!e 4n confo!mi a e cu o as fe$ de fo!m' de 8a7ausd!uc9es $a $uminozi a e ma2im' 4n aceeai zi- 4n im" ce e2"e!iena Do#eJschen i eo!ema He$mho$ z- o"usu$ s"une. Dac' #om e2amina dac' des"!e fo!ma $o( "n $o( n 3a! fi mai "o !i#i s' "!edea eo!emei He$mho$ z ca un co!o$a!- es e c$a! c' $e3a! mai de(!ab' me!(e chia! mai !'ude- 4n cazu$ 4n ca!e- 4n dou' e(a$e 4n in ensi 'i de dimensiuni $o( "n $o( n i conec ai "n " $o( n Gam"$i udine 2 i "n Ges e c!escu 4n aceeai "!o"o!ie- nu numai c' "oa e !'m>ne nici o e(a$i a e a in ensi 'i$o!- da! $e(i$e He$mho$ z au doa! "en !u a #eni 4n e2cesu$ui de (!eu a e fa a de cu$oa!e cu num'!u$ mai ma!e de #ib!aii. De fa" - du3 e in ensi 'i$e ;u!na$ "n $o( n i conec ai "n " $o( n ' "!in 4nmu$i!ea #a$o!i$o! 2 i o ", cu ace$eai #a$o!i s"nt 4n $o( ma $o( n i $o( ma " $o( n G = =$o( m O $o( a : $o( n i =$o( m O $o( a " : $o( n 4n confo!mi a e cu ca!e #a$oa!ea $o( "n $o( n de $o( m $o( n - #a$oa!ea $o( "n G$o( n de $o( m $o( n J- "!in u!ma!e- a"a!e din ce 4n ce #a$oa!ea cu num'!u$ mai ma!e de #ib!aii cu mai mu$ de cea$a$ '. Deci- "u ei #edea un numi o! comun a a#u $oc 4n comun fa" u$ de cu$o!i i onu!i ca!e f!ec#ene$e mai mici au ne#oie de o am"$i udine mai ma!e "en !u a fi "e!ce" ibi$da! nu !ebuie confunda cu o comuni a e de d!e" He$mho$ z "en !u ambe$e- ca!e nu es e s abi$i as fe$ 4nc> .A: - i C!ed c' nu es e "uin "!obabi$ ca $e(ea He$mho$ z- 4n cu$o!i- cu a > de mu$ e a$ e #a!ian e ca!e ofe!' sune e$e "e ca!e !a"oa! e$e de cu$o!i$e i ceea ce am 4n AA Ca"i o$u$ #a "une 4n s"ecia$ 4m"!eun'- $e(a e- i- "!in u!ma!edoa! "en !u cu$o!i- nu se a"$ic' one 4n ca!e !e$aia de cu!s e2"e!imen e di!ec e 4n $e(' u!' cu "!o"use mai sus- nici nu a! fi foa! e de do!i .
.A:

A"oi- face chia! G!ai$ich 4n Si zun(sbe!. d Viena- A9ad 1&&&. 6n ./EI. A enie P.<EA.

Nu "en !u a fi !ecu e cu #ede!ea es e modu$ 4n ca!e !ezu$ a u$ e2"e!ien' cu"!inse 4n eo!ema He$mho$ z a confi!ma doa! 4n cu$o!i dife!i e- i ca!e se com"o! ' dife!i a unci c>nd cu$o!i$e sun ames eca e $a $umin' a$b' dec> cea ca!e !'m>ne a$b'- a unci c>nd "u e!ea a u u!o! com"onen e$o! sa$e s$'be e 4n aceeai "!o"o!ie- ca i- de asemenea- ca !ezu$ a - chia! 4n cu$o!i dife!i e- nu es e foa! e c$a!- a > im" c> ambe$e cu$o!i sun $ua e din ;um' a e mai "uin !ef!an(ib$e a s"ec !u$ui- ceea ce do#ede e c' aces $uc!u nu es e "en !u oa e #a$o!i$e $ui ne2is ' o !e$aie indife!en ' . P!obabi$

de"inde anoma$ia aici "en !u cu$o!i b!echba!e!e- #a$o!i i anume !idica e de ">n' n s"ec aco$e- cu a$ e anoma$ie a $un(u$ c'!eia He$mho$ z a !ema!ca c' cu$o!i$e mai !ef!an(ib$e- "!efe!abi$ 4nain e de schimba!ea mai "uin casan cu amidon modifica - 4n ace$ai im"- Nuance .I: @ cu oa e aces ea- nu se ie- c' onu!i mai ma!i sun - de "!efe!in'- 4nain e de o de"enden' mai "!ofund' a f!ec#enei de osci$aie a am"$i udinii. 6n ce$e din u!m'- a! ico$u$ !'m>ne a fi e$ucida .
.I: Po((.

1C&V. .A

U$ e!io!- dou' 4n !eb'!i foa! e im"o! an e !aman. 6n "!imu$ !>nd. Aces a a fos demons !a 4n "a! e ca si(u!- 4n "a! e ca "!obabi$ c' senzaii$e de cu$oa!e nu de"ind 4n ace$ai mod cu num'!u$ de #ib!aii- ca senzaii$e de on- a$ fe$ a! !ebui s' fie $a fe$ "en !u ei "en !u a confi!ma $e(ea $ui 5ebe!. Ca!e "oa e fi mo i#u$ dife!enei fie du"'- da!- de fa" - de"inde de $a oa eR Pen !u aceas ' 4n !eba!e- m' duc mai a"!oa"e 4n a AA3 Ca"i o$u$ &- ca!e- dac' nu "u! i sim"$u ce! i udinea- da! mu$ e din !e "!obabi$i a e "!e"onde!en "e aces subiec se #a s"une. 6n a$ doi$ea !>nd. Confo!m s udii$o! an e!ioa!e !efe!i oa!e $a !ezis en' i de "as a$ onu!i$o! =Th. &. ca". 0: din im"!esia de"inde a > confo!m ace$o!ai $e(i- de A"oi s3a! "'!ea "u e!ea de am"$i udine- de $a 4n'$imea de num'!u$ de osci$aii- ia! oa e condiii$e a! !ebui s' echi#a$a cu sen imen u$ de "u e!e i de 4n'$ime. Da! nu es e. Sca!a de ina$ imi "oa! ' o m'su!' na u!a$' de sen imen u$ 4n sine- ca!e nu !ans"o! a sca!a de fo! e 4n sine- i 4n afa!' de im"!esia de "!o(!esie 4n ascensiunea "e sca!a de ina$ imi- a#em im"!esia de "e!iodici a e- ne3am a aa de u"(!ade nu au sca!a de "u e!e. Deoa!ece cu fieca!e "!o(!es de o oc a#' 4n "!ima sca!a- sen imen u$ 4n ace$ai im"- ne s"une c' ne3am "!o(!esa $a un meci i sa 4n o!s 4n !3un sens "en !u im"!esii$e an e!ioa!e- ca!e a!e $oc a unci c>nd nimic "!o(!ese simi$a!e 4n sca!a de fo! e. Cu sen imen e$e de oc a#a de"inde 4n mod na u!a$ "e sensu$ de sub3di#iziuni a$e oc a#ei 4m"!eun'. Sca!a din "unc e$e fo! e es e sensu$ abso$u infini - din ca!e nu e2is ' nici unu$- $a oa e "iese$e !a"o! fini e- 4n im" ce de$imi a e "e sca!a de ina$ imi in e!#a$ fini de oc a#a- ca!e "e!mi e- de asemenea- "iese de !a"o! fini . S' ne ima(in'm ambe$e sca$e a! fi co$oane se e2 ind $a infini . Da! "oa$e$e 4n'$imi$o! de "e co$oana sun se"a!a e i- u$ e!io!- ne3am a"oi a"!ecia uo! a2a #ama$'. Pe "i$onu$ de !ezis en'- nimic nu es e di#iza - i aa !ebuie s' de e!mine nici o baz'subdi#iziuni$e de es ima!e. De ce aceas ' dife!en' 4n !e sca!a senzaie de "unc e$e fo! e i 4n'$imi$e sune e$o! cu aceeai !e"!ezen a!e ma ema ic'R ca!e es e e(a$ cu ce$e ca!e se "oa e conec a $a 4n !eba!ea de mai sus- 4n !eac' - a ce!u 4n cazu$ 4n ca!e dife!ena c' sune e$e 4n aces sens de $a cu$o!i$e- da! $a fe$ ca ei de"inde de num'!u$ de #ib!aii- ofe! aR Du"' ce oa e cu$o!i$e au nimic- da! im"!esii$e muzica$e a$e in e!#a$u$ui de oc a#' i subdi#iziuni$e sa$e Ana$o( DAR. Desi s"ec !u$ de cu$o!i o !e#eni!e $a !ou "a!e de Vio$e $a ca"' f!a(i$ "en !u a indica ce$ "uin ca"' !ef!an(ib$e- ceea ce es e 4n de a$ii AA Ci i ca"i o$u$- da! o 8a7(efHh$ in e!#a$e$e in e!media!e 4n !e !ou i #io$e nu es e"!in u!ma!e- da cea mai mic'- ia! cu$o!i$e face im"!esie $o! dis inc i#- $a oa e-

indife!en de !e$aia $o! unu$ de a$ u$- ia! con !as u$ de senza ii ca!e sun 4n!'d'cina e 4n !e$aia $o!- nu au nimic 4n comun cu senzaii USF de in e!#a$e muzica$e de3a cincea- a "a !a Nu a"a!e- "u ei ce!e aici- o s$'biciune a eo!ieiR 6n o"inia mea- nu un nea;uns 4n m'su!a 4n ca!e 4n cazu$ 4n ca!e eo!ia an e!io! es e fa$s- da! o incom"$e - 4n cazu$ 4n ca!e 4nc' mai au ne#oie de un su"$imen . 6nain e de a 4nce!ca acum s' dea aces $uc!u- da! #!eau s' s"un de desi(n (!afic in(enios i de e2"une!e- ca!e D!obisch a!e de;a mu$ im" 4n u!m' "e "a!cu!su$ ascensiunii "!o(!esi#- 4n ace$ai im"- cu !e"e a!ea "e!iodic' a Toneind!Hc9e sensua$izes $a !ece!ea "!in sca!a on- o !e"!ezen a!e ca!e nu es e- cu si(u!an' f'!' Vei ('si aici un in e!es .E: .
.E:

Aceas ' cons !ucie es e 4n "!imu$ !>nd 4n Abhand$an( de D!obischC G%a de e!mina!ea ma ema ic' a in e!#a$e muzica$eG 4n !a a e$e de ]ab$onoLs9iJschen Socie S- ./ID. S. ..A- i mai >!ziu- doa! fo!ma$ oa!ecum dife!i - 4n !a a u$ s'u GOn muzica$ Tonbes immun( i em"e!a u!'G 4n Abhand$. d Sachs Soc. de S iin e.- ma h.3fiz3C$. Vo$. && ./EE. P. AE s3au da . P!ezen a!ea de mai sus es e $i e!a$men e doa! $'s>nd $a o "a! e cu uu!in' s' fie !econs !ui - e$imina e cif!e i e2"$icaia $o!- u$ ima su!s'. 3 Pe o cons !ucie chia! mai de#!eme simi$a!' a O"e$ - ca!e nu es e cunoscu ' 4n o!i(ina$e$e "en !u mine- a!e D!obisch s"!e sf>!i u$ ci a u$ de mai sus- cu oa e aces ea- e$ a!e ideea $ui- mai de(!ab' s' fie $e(a e de ce!cu$ de cu$oa!e a $ui NeL on- chia! i du"' no a ". ./..

GDaca e (andes i $a in e!#a$ de o oc a#' $a onu$ fundamen a$ dec> ci!cumfe!ina unui ce!c a c'!ui !az' de e2em"$u N B..E0.E !ebuie s' fie- a unci oa e in e!#a$e de a!c din aces ce!c !'mas- s' un(hiu$ $o! cen !a$ asocia e es e de uo! s' se de e!mine. "en !u c'- e#iden - 4n cazu$ 4n ca!e de in e!#a$e + un(hiu$ co!es"unz' o! N L, ADB ` 4 L N . 4 + - deci L = + . ADB `. 6n confo!mi a e cu aces !ezu$ a "en !u !eis"!ezece in e!#a$e$e "!inci"a$e u!m' oa!e$e #a$o!i de 're"tate, "e ca!e ne3am "L #a$o!i ad'u(a- echi#a$en e cu sume$e e2"!ima e de in e!#a$e$e de oc a#' a$ dois"!ezece$ea de ins !umen e cu c$a#ia u!a. L .: P!im B ` B ` JB <: Secunde mici AA A. AB A: mai ma!e de3a$ doi$ea D. .B DB I: mino! !eia 0I .B 0B L"

E: ma;o!' a !eia ..E EA .<B D: a$ "a !u$ea .I0 <I .EB F: sa ma;o!a a$ "a !u$ea .FF I< ./B /: Wuin e <.B AD <.B 0: mino! sasea <II F<IB .B: ma;o!' a asea <DE .0 <FB ..: mino! a$ a" e$ea <0/ EB ABB .<: ma;o!' a a" ea A<D <0 AAB .A: oc a#' ADB BADB GAces e #a$o!i a$e L i L " cu a!c asocia e $o!- fi(u!i$e . i < =o!i(ina$: Da!. Se "oa e 4n e$e !aza 4n funcie de s !a u!i$e sa$e dife!i e de "oziia onu$ 4m"o !i#a !'d'cina co!es"unz' oa!e #ede!e ima(ine .... .. Pen !u !es u$- aici ;us ific' desemna!ea esimi i e" imi ca !eimi in#e!sa si secunde i #iu. "en !u c' a "$eca cu !aza du"' ce e$ a desc!is oa ' ci!cumfe!ina ce!cu$ui4n oa!ce- as fe$ 4nc> sun de secunde i !eimi- "e ca!e e$ a"oi de c' !e oc a#' (ene!a de e" imi i esimi a$e fundamen a$e. asemenea- a "a !a cade desc!ii 4n aceas ' !o aie in#e!s' cu cincime din fundamen a$e 4m"!eun' .D: . G aceas ' !e"!ezen a!e 4n ima(ini ne3a da un $oc in O" ica $ui NeL on = ?ib. % !ars II !rop 4I !ecu :. GAceas ' !o aie din !aza sun - o ui- de schimba!e ca!e sufe!' onu$ c>nd se duce!e" a - de $a !'d'cin' $a oc a#'- dec> o ima(ine incom"$e '-. Deoa!ece oc a#a es e de$oc !udenie cu no a fundamen a$'- ci o dis inse de aces sune se s"une Acum- 4ns'ea a fos 9eSno e $a un ni#e$ su"e!io!- f'!' a da da!- de asemenea- o info!maie im"o! an '. suficien de a"!o"ie!e es e aici s' !ema!c'm c'- din momen ce schimba!ea de on es e o !e" a - nu b!usc- aceas ' "oziie mai 4na$ '- 4n "!imu$ !>nd cu oc a#a- "o s' a"a!'- da! o !anziie con inu' !ebuie s' aib' $oc $a ea. G GSun em aici de "es e "e o e2"$icaie cu o u$ suficien ' a unci c>nd ecuaia , N < + !e$aia din !e num'!u$ !e$a i# de cic$u!i , de un sune i in e!#a$e$e $ui + da es e cu !adacina- o in e!"!e a!e (eome !ic !ezonabi$. 6n !3ade#'!- 4n ca$i a e de #a$o!i$e + de a!c de ce!c- #a$o!i$e can , "!in $inii d!e" e sun "!ezen a e- ca!e sun "e!"endicu$a!e "e ca"e e$e ca!e a!c "e "$anu$ ce!cu$ui. E#iden - a unci- aces e #a$o!i a$e , !e"!ezin ' $inii$e d!e" e din su"!afaa cu!ba ' a unui ci$ind!u ca!e ce!c $a baz'- a!e "unc e$e sa$e de ca"' 4n !3un "!in 4nf'u!a!ea 4n s"i!a$' $o(a!i mic' Deoa!ece ci$ind!u$. + = B- , N .- a unci dis ana co!es"unz' oa!e "unc u$ui de !'d'cin' a$ aces ei s"i!a$e de $a baza ci$ind!u$ui N .- si ca "en !u + N .- , N <- a unci dis ana din !e "unc u$ co!es"unz' o! oc a#' es e de dou' o!i mai ma!e. Fieca!e on in e!media! "en !u ceea ce es e 4n o deauna .V + V B i < E , V .- a!e "unc u$ s'u co!es"unz' o! 4n s"i!a$'. He!eaf e! !e"!ezin ' as fe$ + i , coo!dona e$e unei s"i!a$e $o(a!i mice- "e su"!afaa unui ci$ind!u d!e" es e- i "oa e 9 ca ni#e$u$ abso$u a$ onu$ui- + es e meniona ' ca di!ecia de de#iaie de fundamen a$e. G
.D: 6n

GSubs i uind , - . N ", 4m"in(e " 4n'$imea !e$a i#' !iscu$ !e$a i# de #ib!aie , !e"!odus sune u$ 4n !a"o! cu 4n'$imea onu$ui s'u fundamen a$- sau mai scu! ' sonda;u$ de on "e !'d'cina- a unci i "N<+3. Va$o!i$e " sun !e"!ezen a e de dis ane$e "unc e$o! de s"i!a$a "$anu$ ce!cu$ui ca!e es e defini "a!a$e$ cu "$anu$ bazei !ece "!in "unc u$ de s"i!a$a ca!e co!es"unde $a onu$ fundamen a$- sau + i , sun coo!dona e$e s"i!a$a- ca!e se !efe!' $a fa" u$ c' a seciunii de baz' "a!a$e$' a ci$ind!u$ui ..... G GDu"' aceas a ="!in fi(u!a A i e2"une!ea 4n i$us !a o!i(ina$: Dis"$aS3u$ es e acum cea a sec#enei con inu' a onu!i$o! ima(inii nu co!es"und a > s"i!a$a $o(a!i mic' "e su"!afaa ci$ind!ic'- ci su"!afaa u!ub- ca!e desc!ie un semi3diame !u$ ci$ind!u$uia unci c>nd 4n a2a c!e e ci$ind!u$ui i se !o e e 4n ;u!u$ ace$eai- 4n ace$ai im"- i 4n !e e$e#aie i !o aie a !e$aiei. " N < + 3 .- sau ceea ce es e ace$ai- + N $o( < =. O " : a!e $oc e c!esc- ca i 4n muzica$. sec#en' de onu!i c - d, e, f, ', o, 0 - c se in am"$a doa! un anumi num'! de one- cu s'!ind "es e in e!media!u$ de $a- as fe$ 4nc> s' $e dea $inii adec#a e ima(inea de o sca!a in s"i!a$a. e2"!esii sca!'- sca!' de (!ade sun "!in u!ma!e- a unci c>nd unu$ se (>nde e $a !>ndu$ s'u- a ca"u$ui- 4n ace$ai im"- de fa" - foa! e bun' d!e" a e a$es ..... G G6n ceea ce iu- a fo$osi "en !u "!ima s"i!a$a ci$ind!ic de mai sus "en !u sensua$isa ion !>ndu$ on 5. O"e$ =cu "!i#i!e $a na u!a de 8uzic'. P$auen i %ei"zi( 4n ./AI. Pa(. IA:. u!ubu!i din su"!afaa "e ca!e ima(inea se "a!e doa! "en !u a3mi fina$iza e$ nu 4i e2e!ci '. G 6n ceea ce "!i#e e !e"!ezen a!ea D!obisch ca!e es e indiscu abi$ foa! e "o !i#i con;uncia de e$emen "!o(!esi# i "e!iodic "en !u a da o idee #ie 4n !>ndu$ on. Acum ne a!a ' 4n "!imu$ !>nd- modu$ 4n ca!e a!e $oc aceas ' cons !ucie 4n !e$aie cu a$ e uni 'i numai a$e(e!e cu an e!io! 8a7ausd!Hc9en nos !u. S' n !a a de #ib!aie a o!ic'!ui on fundamen a$- n cea "e de a$ ' "a! e- sa ui a on dife!i N , !e$aia $o!- + senzaia de dife!ena din !e n i n ', adic' senzaia de in e!#a$u$ $o!- kcons an noas !' obinui '- deci es e fo!mu$a dife!en' + N k $o( .

Deoa!ece k a$e(e!ea #i! u ea a!bi !a!' a uni 'ii de senzaie- n " a$e(e!ea #i! u ea a!bi !a!' de uni a ea de im" "en !u ca!e se de e!min' num'!u$ de #ib!aii- o #a$oa!e a!bi !a!' "oa e fi s abi$i - aa c' am s' ia !emediu- de a socia$iza ca"e e- deoa!ece de desi(n de ci!cui k = < - unde %udo$f Gnum'! sche 4nseamn'- de asemenea- s' ia 4n conside!a!e im"o! ana fundamen a$' ca!e a!e !a"o! u$ de f!ec#en' de < ca Ve!($eichun(sma7s ab cu oa e ce$e$a$ e condiii de #ib!aii- num'!u$ de baz' de osci$aii n ' i- 4n ace$ai im"- a#>nd 4n #ede!e sis emu$ $o(a!i mic' de aces !a"o! as fe$ 4nc>

=A! fi 4n con inua!e di#iza ' "!in ca!e e2"!esia dac'- 4n $ocu$ unui sis em $o(a!i mic' cu indice$e de baz' < se a"$ic' deosebi $o( <:. Fie acum #a$o!i$e $ui +, ca!e da e de aces e #a$o!i fo!mu$a de n co!es"und- de a!c de ce!c de . !e"!ezin ' !az'- ca!e sun $ua e de $a un "unc de "o!ni!e s"ecifice- a"oi < din ci!cumfe!ina aces ui ce!c i- 4n ace$ai !e"!ezen an im" a in e!#a$u$ui oc a#'. O!i de c> e o!i n es e o "u e!e a Radi2 de <- de e2em"$u- a unci c>nd sune u$ es e $a o oc a#' mai ma!i c!e e!i- #a 4n!e(is !a un num'! 4n !e(- deci + es e un mu$ i"$u de < "en !u o di 4n !e( es e o ci!cumfe!in a 4n !e(i- sau se 4n oa!ce + 4n cons !ucia iei!i$o! din s"a e- ca!e a!e $oc a unci c>nd n N <- ca!e es e e(a$ cu num'!u$ de cic$u!i de fundamen a$e. Dac' am acum- de asemenea- !a"o! u$ de f!ec#en' N , "!in $inii d!e" e- ca!e se 4ncad!eaz' 4n ca"e e$e a!cu$ui + "e!"endicu$a! "e "$anu$ ce!cu$ui- + c- aa cum D!obisch- a#em oa e cons !uciei. De asemenea- cei $'sai "e ambe$e "'!i sub e2"!esii ma ema ice de e!mina e uo! !eduse 4n !e e$e. Du"' D!obisch a!e , N < + - i- "!in u!ma!e-

sau- dac' #' "$ace D!obisch chia! "en !u a"$ica!ea $o(a!i mi$o! 4n Ton(ebie e "!o3 (ene!a e- < ca num'! de baz' a$ sis emu$ui $o(a!i mic' i a!e 4n ace$ai im" ca num'!u$ de baz' de onu!i cu noi + = $o( c' numai dife!ena din !e a D!obisch i fo!mu$a noas !' !'m>ne c' ace$ai Cons an e k, am N < se - e$ #a s abi$i $a .- ca!e !ans"o! a c'- oda ' cu e$- !aza N ce!c - !aza N .- cu noi !aza N .- !aza = < es e se a . Deoa!ece a > 4n cazu$ 4n in e!#a$u$ de oc a#' es e !e"!ezen a ' de o ci!cumfe!in' ce!c- as fe$ 4nc> aceas a a D!obisch de asemenea- $a #a$oa!ea .- 4n noi #a$o!i < - din ca!e "!imu$ "a!e mai "o !i#i ' 4n m'su!a 4n oc a#a es e uni a ea na u!a$' de in e!#a$e muzica$e. Cu oa e aces ea- din momen ce nu es e #o!ba des"!e o !e"!ezen a!e de !e$a ii ona$e 4n num'!da! de (eome !ie- !ebuie s' "a!ia$ ce#a "en !u ei 4nii- !aza ca de obicei de .ci!cumfe!ina de < e2"!es- i 4n ce$e din u!m' a$e(e!ea de uni 'i "en !u cons !ui!ea !'m>ne ($eich(H$$i( . P!in modu$ 4n ca!e se "oa e #edea cu o "!i#i!e $a fo!mu$a noas !' uo!- c' cu!su$ de im"!esii de $u mai uo! dec> de unu$ ca!e 4nf'u!a ' 4n ;u!u$ unui ci$ind!u- s"i!a$'-

"oa e fi !e"!ezen a de o s"i!a$' "$an'- 4n cazu$ 4n ca!e ecuaia + N < $o( !e"!ezin ' de coo!dona e "o$a!e- 4n im" ce + 4n s"ecia$ ca un un(hi- i fie conec ai sau ca un #ec o! !az' conside!a - din ca!e fos u$ o A!himede- aces a din u!m' es e o s"i!a$' $o(a!i mic'. Ambe$e Dac' a#ei 4n un(hiu$ ca!e #ec o!u$ !az' $a #a$o!i$e 4m"o !i#a $ui n es e N < a!e $oc "o!nind de "oziie- (!adu$ de de#ie!e "e!ce"u e de no a fundamen a$' sau o!ice oc a#' cu "!imu$ caz fundamen a$' =4n cazu$ s"i!a$ei $ui A!himede: 4n #ec o!u$ !aza ;u!na$ can i a ea de 4n'$imea "!o"o!iona$' cu $o(

"e!ce"u ' an e!io!- no a fundamen a$'- dac' + N < $o(

!'m>ne a$ doi$ea caz =4n cazu$ s"i!a$ei $o(a!i mice: 4n #ec o!u$ !az' de m'su!' a 4n'$imii !ea$e sau obiec i# an e!io!- no a fundamen a$'- a unci c>nd !a"o! u$ !e$a i# a$ f!ec#ene$o! de ace$ sune i on fundamen a$ a > numi . Ambe$e Dac' se "oa ea unci- du"' cum es e necesa! D!obisch- s' #ec o!u$ !az' 4n im"u$ !o aiei sa$e s' c!easc'- i de sonda;u$ 4n >i dac' 4n'$imea !ea$' de mai sus no a fundamen a$- a$

doi$ea caz- "!in a"$ica!ea ;u!na$ 4n'$imea "e!ce"u mai sus onu$ fundamen a$ !e"!ezin ' aces $uc!u- as fe$ 4nc> s' a > dac' - numai 4n dife!i e fo!me- cu aba e!ea "e!ce"u a de no a fundamen a$' sau o oc a#' de aceeai- 4n ace$ai im"- 4n'$imea "e!ce"u ' an e!io!- no a fundamen a$'- 4m"!eun' cu #a$oa!ea efec i#' de mai sus es e ceea ce es e "!obabi$ s' fie un mic a#an a; su"$imen a!. P!in ambe$e cons !ucii #om obine $ama s"i!a$' a unui u!ub- "!in "!imu$3un !e$a i# mai 4n suma !as'- 4n a2u$ cu u!ub 4n u$ ima fina$'- cea de a doua o mai 4n ins $a dis an'- asim" o ic zus !ebendes cu !o aii infini e a$e a2ei. 2cest %"cr" este, $n mod interesant, prec"m i fapt"% c& o %am& spira%& $n c.te#a spire este "na dintre ce%e mai importante p&ri a%e aparat"%"i nostr" a"diti#, p"rt&tor a% "nei pori"ni a ;nda"sbreitan' Ae0Mrner-ti#a. ;ste $nc& a fost c0iar $nc%inai s& p&strai de preferin& determinat $nainte de a ner#i%or %abirint de sen*aie de smoa%& ner#"%"i co0%ear, dar odi0nind"-se pe po*iti#e nimic, i ar treb"i ca o $nt.%nire mai m"%t de importan& accidenta%e fi ataat, astfe% $nc.t ar fi coc0%ea spectaco% doar s"ficient de rotaii dec.t p"tem a"*i octa#e, care n" este ca*"%, dac& n" #rei s&-i as"me c& ner#"% %abirint contin"& scara kentMne #ierme. Diecare ca* ar a#ea interes sa ca"te forma e+acta a %amei spira%& de aba%one noastre, i c0iar mai m"%t, poate da ace%ai cont te%eo%o'ic& a formei, inc%"si#, dar p.n& $n pre*ent ar treb"i s& fie nici o perspecti#& i ceea ce n" este c" m"%t interes noi aici. An e!io! es e- du"' oa e doa! un "ic de !ansfo!m'!i subs ania$e a !e"!ezen '!ii iniia$ a D!obisch ceea ce nici o (!eu a e es e- i c' es e doa! 4n m'su!a 4n ca!e a

dec$a!a aici- aa cum s"un ei- as fe$ sa "!ezen a ca e2"!esia cea mai na u!a$' de o ;us ifica!e "en !u condiii$e afia e "e Eu sun acum. 6n "!imu$ !>nd- i anume nu !ebuie s' !ecem cu #ede!ea fa" u$ c' oa e aces e cons !ucii sun doa! em"i!ice- ca!e a! "u ea "!ezen a condiii e2"e!imen a$e fide$f'!'- 4ns'- s' ne 4n#ee ce#a din "a! ea de ;os a !a e$o! de ine "!ezen a e. O oc a#' mai ma!e sau mai mic' a"a!e cu o (u#e!na!e sim im"o! an dac' o f!ec#en' de #ib!aie dub$a sau !edus $a ;um' a e- as fe$ 4nc> es e num'!u$ < a in !odus ca o cons an ' fundamen a$' 4n fo!mu$e$e "e ca!e s' se odihneasc' aces e cons !ucii. Da! de ce nu a "u u A- I- A Q < - sau o!ice num'! i!aiona$ fi aceas ' cons an '- ca!e ia a"oi oc a#a un a$ in e!#a$ a! a#ea sensu$ de au o!i a e de o!ice- ca!e 4n !ea$i a e a!e oc a#a. Ve!sa im"!esie de sune - 4n !3un sens "unc e$e de "$eca!e hei fieca!e oc a#' 4na"oi- as fe$ 4nc> funcia de ce!c < ca un a$ doi$ea cons an ' fundamen a$' a in !odus 4n fo!mu$a noas !'- i aces $uc!u es e !e"!ezen a de coo!dona e "o$a!e de $a noi- da! ce mo i# se af$' 4n na u!a $uc!u!i$o!- aceas a "!esu"uneR Din fo!mu$a baza ' "e $e(ea $ui 5ebe!

ince"and- am "u ea "en !u k $a fe$ de bine o!ice a$ ' #a$oa!e dec> < 4n$ocui o!- i 4n $oc de coo!dona e "o$a!e doa! coo!dona e- "!ecum i d!e" un(hiu$a!e "en !u a !e"!ezen a !a"o! u$ de dimensiune 4n !e + i sau ;u!na$ u i$iza!e- 4n cazu$ 4n ca!e ne3a! $ua a"oi o cu!b' $o(a!i mic' obinui - da! nu s"i!a$'- ca!e e2"!esia "e!iodici a ea a! fi e$imina e. De ce se mai !efe!' $a e$emen u$ "e!iodic numai 4n'$imea- nu "u e!eade ce a"a!e decis doa! 4n domenii$e de sune - nu cu$o!i$eR Pe "a! ea de sus a u u!o! aces $uc!u ne d' de "!oiec a!e nici un !'s"uns- da!- de fa" necesi ' doa! !'s"unsu$. 8i3a a!e acum foa! e su!"!ins- ce#a ca!e mi se "a!e un !'s"uns- nedo!i "en !u a obine cu a unci c>nd am a$ ce#a- da! aa con i(ue- a c'u a - i anume- doa! a fu(i afa!'- comun de"endena de Toneind!uc9es de f!ec#en' de #ib!aie i am"$i udineca!e- confo!m de mai sus discuie "a!e ce!u de e2"e!ien'- !edesco"e!i!ea "!in !3o de!i#a!e de condiii e$emen a!e- f'!' s' m' (>ndesc c' de"endena im"!esia oc a#' "e!iodic a! "u ea fi da 4n semn de so$ida!i a e cu modu$ 4n ca!e a a!' a 4n !3ade#'!un !ezu$ a a ceea ce am f'cu "en !u $a de I o!i as"ec e$o! im"o! an s' se ia 4n conside!a!e- ca o a$i a ea 8a7ausd!uc9es "en !u im"!esia de sune de am"i$a de #a$abi$i a e es e afi!ma a unci c>nd "!inci"iu$ "!ofund de de!i#a!e e$emen a!e "!in ca!e a fos (asi aces !ezu$ a s3au do#edi as fe$- ca o eni(m' "sihofizic es e !ezo$#a ' cu ea- i ca unu$- "!in a$ e #ii o! $a!( =ca"i o$u$ AA: da!zu$e(ende- din mo i#e de;a- "!obabi$- da! "!obabi$ doa! "en !u a fi f'cu e- #ede!e din sim"$i a ea mic'!i$o! #ib!a iona$e ca!e ascu$ a!ea subiec u$ nos !u in e!n- i sim"$i a e infe!io! ce$o! ca!e fac obiec u$ #iziunii- susinu ' de fa" u$ a$' u!a in e!io! "sihofizica es e "!ezen a $uc!'!i$e 4n !3o anumi ' di!ecie. Numai cu condiia i anume c' sune u$ s imu$ ce$ mai sim"$u "osibi$ und' dec$aneaz' 4n dis"ozi i#e$e noas !e audi i#e sensibi$e!ezu$ a e 4n u!m' oa!ea dec$a!aie.

De a$ii "!i#ind aces a! ico$ de3a$ meu es e A<3$ea Ca"i o$ sun !a a e- da! eu !idica ce#a de $a discuii$e !amifica e- ca!e #a face #e!siunea mai (ene!a$' a ac i#i 'ii 4n cazu$ 4n ca!e es e necesa!- aici an ici"a!ea i sin e iza!ea unu$- ca!e se !efe!' $a 4n !eba!ea noas !' ac ua$'- 4n s"ecia$. 6n A< Ca"i o$u$ se #a a!' a c' m'su!a de im"!esia de ansamb$u de "u e!e i 4n'$imea de un on de ;u!na$u$ de fo!mu$a! pe sau $o( in < - 4n !e ca!e- 4n confo!mi a e cu discuia de mai sus- nu es e a$e(e!ea "oa e fi cons a a din nou "!in 4nsuma!ea dimensiuni$e con !ibuii$o! senzaie e$emen a!e !e"!ezen a de momen e indi#idua$e de #ib!aii$e "!oduse a unci c>nd fieca!e con !ibuie senzaie e$emen a!' din o!ica!e $oc $a aceas ' #i ez' momen u$ =ca!e es e ;u!na$u$ fo!ma pe aco$o: sau #i eza =ca!e $o( %a < sun : 4n ace$ai mod 4n funcie c!ede- dec> 4n !ea(a sen imen u$ de ansamb$u am"$i udine i num'!u$ de osci$aii de"inde. 6n aceas ' de!i#a!e sec!e a nu numai de $a sine Ceea ce 4n 8a7ausd!uc9e "en !u sune u$ ma(ni udinea am"$i udine i 4n funcie de m'!imea "e!ioadei de osci$aie- da!de asemenea- se ('sesc 4n 8a7ausd!uc9 o #a$oa!e 4n de a$iu- ca!e es e inde"enden de m'!imea am"$i udinii i m'!imea "e!ioadei de osci$aie de"inde numai de !e"e a!ea "e!iodic' de aceeai "e!ioad' de osci$aie- i "en !u #ib!a ii sim"$e- de fieca!e am"$i udine i fieca!e "e!ioad' de osci$aie !'m>ne ace$ai- 4n fo!me$e de 8a7ausd!uc9es conec a %a sau s' #' au en ificai pe < - da! sin(u!u$ mo i# "en !u ca!e nu a #eni 4n "!im3"$an- deoa!ece e$- de cons an a $ui 4n mod na u!a$- 4n ace$ai sin(u! se cons an e$e k i "n . n . sau "n . n . T aces e fo!me .F: - cu c!e e!i- du"' cum se "oa e #edea din u!m' o!u$ de!i#a!e. Aceas ' #a$oa!e es e o funcie a > a cons an e$o! fundamen a$e < i - a c'!o! im"o! an' a in e!#a$u$ui oc a#' de"inde- i c' e$ #a indife!en de de e!mina!e a!bi !a!' de uni 'i i cons an a k, 4n ace$ai mod 4n ambe$e condiii- 4n !e ca!e es e 4nc' a$e(e!ea- abso$u de da c' #a$o!i$e de mai sus a$e + "en !u uni a ea de #ib!aie echi#a$a num'! n co!es"unde- i "o fi conside!a e ca e2"!esia "u!' de ca!e de"inde "e!iodici a ea mic'!ii "e!iodice a e$emen u$ui de senzaia smoa$'. E$ es e- de fa" s abi$i numai din 4nsuma!ea o funcie "e!iodic'- 4n ca!e "e!ioada de osci$aie sau num'!u$ de #ib!aii nu es e "!imi - am"$i udinea- "!in u!ma!e- "oa e fi "!imu$ numai =adic'- cu e!en:- nu 4n u$ imu$ s' fie $e(a e- da! conine- du"' cum #om #edea- nici m'ca! 4n "e!ioada de osci$aie- i am"$i udinea aces ea me!( de $a cea$a$ ' "a! e 4n 8a7ausd!uc9 4n !e( ce$ Toneind!uc9es.
.F:

Amin ii3#' c' ai c!ea de fa" o #a$oa!e k $o(

sau k $o(

es e.

T!ece!ea de "!oiec u$ de $e(e "!in ca!e aces !ezu$ a se do#ede e- (hida de $a "!emisa c' senzaia a con !ibuiei de"inde de #i eza de #ib!aie 4n fieca!e momen es e "e scu! du"' cum u!meaz'. 6n A< Ca"i o$u$ unu$ es e "!oiec u$ de $e(e "en !u aceas ' condiie- uneo!i- un "ic mai a$e!(a- uneo!i af$a- de asemenea- "en !u cea$a$ ' condiie =4n funcie de schimba!ea #i ezei:.

6n !3o osci$aie $inia!' sim"$' de am"$i udine 2 - "e!ioada de osci$aie sau a num'!u$ui de cic$u!i de !eci"!oci a e n N #i eza # $a momen u$ t - ca$cu$a ' de $a ./: aceas ' ma2im' a di#e!(enei- cunoscu

unde num'!u$ %udo$fJsche- sau ;um' a e "e!ife!ia ce!cu$ui- !aza N .. P>n' acum con !ibuia senzaie 4n fieca!e momen dt $a ca!e a"a! 4n aceas a #i eza # - sau ce esenia$ sub fo!m' $o(a!i mic' de e2"!ima!e se !idic' $a aceeai ene!(ie cine ic' # < es e condiiona '- es e k $o( dt sau k $o( dt da - din ca!e "!ima e2"!esie "oa e fi $ua ' ca baz'- cu #ede!e c' es e 4n o deauna s' fie $ua e ca "ozi i#. Aici- B #a$oa!ea $ui # - 4n ca!e ba!a se "!oduce- "!a(u$ senzaie ="!a(u$ uni a e:- ia! k este cons an a comun. Du"' aceea- senzaia es e suma > - ca!e es e (ene!a 4n im"u$ du!a ei unei osci$aie es e da ' de

./:

Pu ei #edea- de e2em"$u He!sche$ des"!e a $umina. ED0 4n ceea ce "!i#e e .

#a$oa!ea

De $a uni a ea de #i ez' es e a!bi !a!'- ne3am s abi$i =de condiii$e "e ca!e sose e aici "en !u a c> i(a 4n cea mai sim"$' fo!m':- #a$oa!ea = . , 4m"'!ii $o(a!i mu$ a "!odusu$ui 4n !3o sum' de $o(a!i mi- i subs i u n "en !u - aa c' am suma u!m' oa!e$o! !ei memb!i "!imiC

din !e ca!e "!imu$ am"$i udinea doua !e"!ezin ' num'!u$ de "e!ioade de #ib!aie sau osci$aie- a !eia de"enden de "e!iodici a ea "a! e osci$aie a 8a7ausd!uc9es. 6n$ocuind faza - aa me!(e u$ imu$ $in93u$ de "e $a

&n e(!a$ei defini e

- da! ca!e "e!iodici a ea "u! de"inde- inde"enden de m'!imea

"e!ioadei de osci$aie- "a! ea 8a7ausd!uc9es- 4nmu$i ' cu fac o!u$ cons an !e"!ezin '- es e

du"' ca!e 4n !ea(a 8a7ausd!uc9 "en !u suma senzaie > im"u$ uneia osci$aie du!a ' es e

Di#iza!ea aceas ' e2"!esie de - obin>ndu3se as fe$ in ensi a ea senzaiei de senzaie i nu o a$'- i s abi$e e k N < - se obine ca o m'su!' a in ensi 'ii

sau- dac' a#ei 4n de!i#a!ea 9 N . i b N se u!i- cea mai sim"$' e2"!esie $o( pe . Cum de a fo!ma k ;u!na$ a;un(e- es e A<3$ea Ca"i o$u$ s"ecifica .

A doua condiie c' sen imen u$ de schimba!e a #i ezei =a doua #i ez': es e de"enden '- ceea ce duce $a un mod cu o u$ co!es"unz' oa!e $a aceeai e2"!esie < ;u!na$u$ "en !u e$emen u$ "e!iodic- 4n s"ecia$- a unci c>nd condiia an e!ioa!'i iei!i$e ca #a$oa!e fina$' "en !u 4n !ea(a 8a7ausd!uc9

unu$ ca!e "!in !educe!ea b N / T o i k = 4n < $o( "oa e !ansfo!ma ceea ce "oa e aces aceeai s !uc u!' dec> 4n s a!ea an e!ioa!' se face. (((I. Genera#izarea Ma9prinzips $e senzaie. ,Fo!mu$a de m'su!a!e- fo!mu$a de dife!en' i Un e!schiedsma7fo!me$- ca!e ne3au se!#i 4n m'su!a de sen imen - dife!ene$e de senzaie i dife!ene$e "e!ce"u e- baza "e $e(ea $ui 5ebe! i fa" u$ de a "!a(u$ui ="!a( i "!a( dife!en':- i !'m>ne #a$abi$ a > a im" c> aceas ' $e(e i aces e fa" !'m>ne co!ec .
.:

PsSch 8a7"!inzi"ien "". .F0 ff

6n ace$ai im"- !ebuie s' !ecunoa em c' $e(ea $ui 5ebe!- dei- "!obabi$- de

uni#e!sa$i a e ne$imi a i #a$abi$i a ea 4n !a"o! cu mic'!i$e in e!ioa!e "siho3fizic- da! 4n !e$aia sa cu s imu$u$ e2 e!n numai 4n $imi e$e de e2ci abi$i a e mediu es e "!ezuma a fi u$bu!a!i #a$ide i di#e!se si com"$ica ii su"use- 4n anumi e ci!cums ane chia! #a$idi a ea aces uia "ie!de o . Din aces "unc de #ede!e ce!e!ea i e2"$oa a!ea de o !ema!c' f'cu ' mai de#!emees e im"o! an ca numai ace$e fo!mu$e- da! nu "!inci"iu$ de m'su!a!e noas !e baza #a$abi$i a ea $o! cu "!i#i!e $a #a$idi a ea $e(ii $ui 5ebe! con !a!e 4n confo!mi a e cu ace$ai "!inci"iu numai "!in in e!mediu$ a$ o! fo!mu$e $a fe$ de bine o m'su!' de senzaie- senzaie dife!ene$o! i dife!ene$e "e!ce"u e "oa e fi dob>ndi ' de c' !e esenia$e- "en !u ca!e "!inci"iu$ nos !u se bazeaz' 4n (ene!a$i a ea sa de"$in'- doa! "osibi$i a ea ca e(a$i a ea de mici modifica!i- MuLHchse fi dec$a!a senzaie de da ReizzuLHchse 4n dife!i e "'!i a$e sca$ei s imu$ ceea ce nu es e doa! una- ci !ei me ode bune de $ici a!e. De 4n !ea(a senzaia de cons an MuLHchsend de $a ze!oca!e 4n funcie de asocia ReizzuLHchse d - c!ed c' sun de e!mina e 4n dife!i e "'!i a$e sca$ei s imu$ c!esc- #om obine #a$oa!ea de m'su!a!e a 4n !e(ii senzaie "!in 4nsuma!ea MuLHchse $o! de $a ze!o $a #a$o!i$e , ceea ce !e"!ezin ' un anumi s imu$i co!es"unde- sau mai (ene!a$- dife!ena 3 dou' senzaii , ', ca!e s imu$ii , ' co!es"und sumei de a c'dea 4n in e!#a$u$ asocia MuLHchse. Ca$ifica i#u$ a"a!e 4n aces fe$C S' "!esu"unem c' am cons a a c' aceeai dife!en' abia #izibi$' es e simi - dac' facem a"e$- (ene!a$u$ fie!bin e- dimensiunea " $a comanda d ", dimensiunea " a d " u s . f .c!esc- unde d ', d . " foa! e mic- 4n funcie de $ocu$ de sca!a s imu$ 4n ca!e a!e $oc obse!#a!ea- adic' de m'!imea deno a #a!iabi$' ReizzuLHchse- aa c'- 4n (ene!a$F=:d=c unde R o funcie necunoscu ' iniia$ i 6 es e o cons an ' i de e!min' funcia F as fe$ 4nc> - a unci c>nd 4n !e e$e #a$o!i$e co!es"onden e ' i d ', " i d " USF din F = : d "o fi subs i ui e - 4n !3ade#'! "es e o - o #a$oa!e cons an ' c se obine 4n funcie de "!oces- de $a a$e(e!ea uni 'i a!bi !a!e- #a$oa!e abso$u ' a;un(e nimic. 6n cazu$ 5 ebe!Jschen D!e" a$ ecuaiei #a fi suficien dac' es e un !a"o! cons an a d !eze!#e- as fe$

"us- adic' F = : N fi s' ia- unde K es e o cons an ' a!bi !a!'. S ' ea cu c!e e!ea s imu$i dife!en' s imu$ d , ca!e es e necesa! "en !u a ofe!i o dife!en' $a fe$ de semnifica i#'- 4n sens in#e!s- 4n $oc de !e$aii di!ec e cu , deci s3a! F = : s' fie K . . co!es"und 4n oa e "'!i$e sca!a s imu$ un e(a$ s imu$ dife!en' d aceeai no iceabi$i S- deci a! F = : es e "u! i sim"$u "en !u K !educe. Deci- aces e !ei cazu!i e2em"$a!e co!es"und ce$o! !ei ecuaiiC

KdNc K d = c. Acum- cu oa e aces ea- ea "oa e fi- de asemenea- cazu$ 4n ca!e nu e2is ' nici o sim"$' sau a > "en !u 4n !ea(a !e$aie (ene!a$' sca!' s imu$ 4n !e d si es e o #a$oa!e cons an '. A"oi- es e 4n o deauna "osibi$- "!in in e!mediu$ uneia din !e ce$e cunoscu e fo!mu$e$e de in e!"o$a!e F = : "en !u o!ice "a! e da ' a sca$ei s imu$ "en !u ca!e cine#a 4ncea!c' m'su!'- 4n funcie de 4n aceas ' "a! e a cons a a "!in obse!#a!e co!es"unz' oa!e fiec'!ei #a$o!i ' i d ' " i d " - e c- as fe$ 4nc> s' de e!minec' s a!ea F=:d e(a$' cu o cons an ' es e suficien '. Ceea ce "oa e fi obse!#a ca o #a$oa!e cons an ' "e "a! ea de sen imen - es e- s !ic #o!bind- nu o dife!en' senzaie ade#'!a - da! dife!ena "e!ce"u ' 4n cazu$ 4n ca!e sun em din <<Dis incie ca"i o$ in !odus 4n !e dife!ene$e de senzaie 4n sens !es !>ns i dife!ene$e "e!ce"u e dein. Cu oa e aces ea- 4n m'su!a 4n ca!e dife!ene$e de sens sun !ea$iza e doa! a unci c>nd cazu$ s"ecia$ 4n !e dife!ene$e "e!ce"u e ca sensibi$i a ea a! fi o "e!fec '- "u em $a ace$eai #a$o!i a$e i d , unde dife!ena "e!ce"u ' es e cons an '- A se #edea- de asemenea- dife!ena de "e!ce"ie asocia ca o cons an '- aa ecua ia F = : d N c ine de so$ida!i a e "en !u dife!ene$e senzaie mici i dife!ene "e!ce"u e cons >nd- i d dife!en' senzaie $a fe$ de mici "en !u c subs i u 4n ecuaii$e an e!ioa!e. Aceas ' so$ida!i a e nu es e "!obabi$ a priori des u$ de e#iden - da! "!econdiie s'u ceea ce face ca (!adu$ "osibi$' "e de o "a! e- "e de a$ ' "a! e- !ef$ec ' !ezu$ a e$e e2"e!imen a$e. Dac' cine#a a!e o as fe$ de fo!m'- ecuaia d=F()d cu de e!mina!ea F = :- $e #om conside!a ca o ecuaie dife!enia$' i "o fi in e(!a e ca a a!e- "!in $ua!ea d o foa! e mic' dife!en' senzaie cons an '- sub d un foa! e mic cu 4ne$e(e dife!en' s imu$ #a!iabi$. As fe$ se obine dife!ena fini ' 4n !e dou' senzaii , ', ce$e dou' #a$o!i , ' fac "a! e- sub fo!ma u!m' oa!e

i senzaia de sin(u! sub fo!ma

dac' b es e #a$oa!ea s imu$ $a ca!e senzaia de#ine ze!o- ceea ce a! "u ea #a$oa!e 4n (ene!a$ #o!bind fi ze!o sau au o #a$oa!e fini '- din ca!e aces a din u!m' es e #a$abi$' 4n funcie de e2"e!ien'.

U$ e!io!- !ei- de e2em"$u- fo!mu$e$e de mai sus es e "!e#'zu u!m' o!u$ !ezu$ a C 6n ca!e 9 N

= k = T - b T: , unde k = = k ( - 3), unde k N K.

6n sco"u$ de a !idica de $a dife!ene$e senzaie de dife!ene "e!ce"u e- #a a#ea a"oi "e ace$ai "asa;- ca!e =ca". <I:- cu "!i#i!e $a fo!ma funciona$'

a fos desc!is- f'!' aceas ' #a!ian ' u$ e!ioa!' #a necesi a. Se "oa e #edea de $a #o$umu$ an e!io! c' $e(ea $ui 5ebe! es e- de fa" - nici o condiie esenia$' "en !u "!inci"iu$ de m'su!' senzaie- doa! ce$e mai im"o! an e a"$icaii a$e aces ei m'su!i #a fi 4n o deauna baza "e aceas ' $e(e i s' se !efe!e a#ea. An e!io! $ua 4n conside!a!e a! !ebui s' fie- fundamen u$ de m'su!a noas !' de un #i!a; "en !u ce$e dou' "'!i 4n de"$in' si(u!an' (ene!a$i a e. 6n cazu$ 4n ca!e es e obiec a $a noi- ca!e se bazeaz' "e $e(ea fo!mu$a fundamen a$' 5ebe! "e ca!e am fonda m'su!a noas !' de senzaie de $a 4nce"u - nu se a"$ic' s !ic "es e o - 4n une$e cazu!i- nu $a oa e- dac' ne !efe!im $a s imu$u$ e2 e!n- ne3am !'s"uns c' se face 4n mai mu$ e $imi e e2"e!imen a$e i 4n s"ecia$ 4n ce$e 4n ca!e "'s !eaz' senzaii$e 4n medii$e es e ade#'!a - i c' a! fi doa! un numi o! comun necesa!- 4n $oc s' se !efe!e $a s imu$i $a ca!e mic'!i$e "siho3fizice- ca!e sun dec$ana e de c' !e- "en !u #o! ('si 4n o deauna e2ac ade#'!a . i dac' cine#a ne scade "e ca!e $e obine 4n aces fe$ 4n domeniu$ i"o eze$o!- am !'s"uns c' "u em face o!ice "!esu"une!e de $ibe! i s' aco"e!e oa e aba e!i$e de $a $e(ea $ui 5ebe!- dac' nu ne #om $e(a $a fo!mu$a fundamen a$ 4n s"ecia$ s' e2amineze- 4n fieca!e caz- ca!e MuLHchsen de s imu$ 4n fieca!e "a! e a sca$ei s imu$- o #a$oa!e cons an ' "e!ce"u ' dife!en'- i 4n ca!e aces a es e "ub$icu$ $a!( a 8a7"!inzi"s noas !e !'m>ne $a fe$ de bine. C> e#a e2em"$e "o se!#i "en !u a sub$inia aces $uc!u chia! mai si(u!. 6n zone$e de senzaia de $umin' cu "!i#i!e $a #a$idi a ea $e(ii $ui 5ebe! es e o $imi ' infe!ioa!'- "e ca!e am sc!is c' senzaia de $umin'- nu numai de $a e2 e!n s imu$i $uminoi de"inde- da! 4n afa!' de fa" u$ c' de;a e2is ' o senzaie "e!manen ' de ochi ne(!i- ca!e "o fi $ua e 4n conside!a!e@ ca i 4n cazu$ 4n ca!e au fos (ene!a e de un s imu$ $uminos in e!n- ca!e cons i uie echi#a$en u$ unei dimensiuni mici- s imu$ $umina e2 e!n. &ndife!en de aces mod de !e"!ezen a!e si afi!ma!e a $e(ii $ui 5ebe!da! #om ('si !es"ec a fa" e$e- dac' ne3am "us

4n cazu$ 4n ca!e o es e o #a$oa!e cons an ' "en !u a fi ad'u(a e $a s imu$ii de $umin' e2 e!ioa!e. P!in in e(!a!ea aceas ' #a$oa!e- #om obine dife!ena senzaie

i aa #a$o!i ma!i a$e $ui , ', ca "n con !as #izibi$ dis"a!e

Un a$ e2em"$uC Am Th &S <BE a dec$a!a c' sensibi$i a ea $a dife!ene$e de em"e!a u!' 4m"o !i#a (e!u$ui !ece scade cu 4nce!c'!i$e me$e de a me!(e $a o mai !e"ede- f'!' condiii de com"a!aie- cum co!es"unde $e(ii $ui 5ebe!- i c' "en !u em"e!a u!i sc'zu e t 4n (!ade Reaumu!Jschen doa! no abi$e Dife!ena de em"e!a u!' ( a obine a unci c>nd =.I.FF 3 t : A 4nmu$i cu B.BB<FAI- sau ceea ce es e ace$ai $uc!u- 4m"'!i de ADE.F. Va$o!i$e ca$cu$a e sun 4n confo!mi a e cu aceas ' ce!in' =#ezi ca". A<:- da 4n com"i$a!ea cu #a$o!i$e obse!#a e. Acum- eu sun 4n nici un caz 4nc$ina e $a fo!mu$a ( = =.I.FF 3 t : A . B.BB<FAI "en !u mai mu$ de una- 4n anumi e $imi e de em"e!a u!' i- "!obabi$- "en !u indi#idua$i a ea s"ecia$ de obse!#a o! i 4nce!c'!i$e de a "'s !a a"!o2 #a$abi$ em"i!ice. Cu a > mai bine- da! "oa e ne se!#i aici- "en !u a a!' a c' nu sun ob$i(a e s' "!inci"iu$ui- 4n fa" - cu ni#e$u$ nos !u de o!ice !a"o! ;u!idic (ene!a$- 4n !e s imu$ i senzaie. Fieca!e caz !e"!ezin ' !anziia de senzaie a em"e!a u!ii 4n e2"e!imen e$e me$e. Va$oa!ea de de*#o%tare aici ne !e"!ezin a #a$oa!ea d i t #a$oa!ea de . Deci a#em- "!in s abi$i!ea scu! .I-FF = T d = (T - ) A B.BB<FAI. As fe$B.BB<FAI N i- deoa!ece B.BB<FAI es e cons an '- 4n (ene!a$

C' noi aici d in !oduce un semn minus de"inde de fa" u$ c' na u!a cauzei- 4n funcie de c!e e!e a sen imen u$ c!es e sau scade- d cu ace$asi sau o"us semn ca d es e in !odus.6n aces sens- a#em aici de a face cu senzaii de f!i( 4n ca!e aces a din u!m' deine- de asemenea- es e un ne(a i# d a "ozi i# d fi asocia e "en !u a se a. Dac' #om in e(!a acum ecuaia an e!ioa!' de = t ' $a N t - #om obine dife!ena senzaie co!es"unz' o!

Se "oa e obse!#a acum c'- dac' un t sau '= T t #!u s' ia- - " a! $ua "e o #a$oa!e infini "ozi i# sau ne(a i#- ca!e es e $e(a ' de fa" u$ c' !anziii$e din !e senzaii$e de c'$du!' i ca!e !ece indiscu abi$ $a T "en !u a acce" a es e discon inui a e din funcia ca!e d' (!adu$ ei- !ebuie s' aib' $oc. 6n "$us- #a$idi a ea em"i!ic' a fo!mu$ei nu a in(e #a$o!i$e t N T. &n $imi e$e 4ns' a unci c>nd sun "!esu"use a fi #a$abi$e- ace$eai sa!cini "oa e fi "!in in e!mediu$ u!m' oa!ei !ezo$#aC %a E ` senzaia !ece es e mai mic' de $a B `- ia! Dife!ena 4n !e ce$e dou' senzaii a!e o anumi ' dimensiune. Desi(u!- es e mai ma!e dife!ena din !e senzaii $a B ` i .B `. Fo!mu$a indic' !a"o! u$ din !e aces ea dou'- sau o!ice a$ e dife!ene simi$a!e. Aici es e un abe$ ca!e a!a ' im"o! ana !e$a i#' a aces o! dife!ene- !edus' cu dife!ena "e!ce"u ' 4n !e B ` i $ ` R. ca o uni a e.

Dife!ene neu!osenzo!ia$' -' . <.<I A./< E-/E /-EE .<-<D .F-AD <I-00 AD-0B

4n !e em"e!a u!i$e

B ` i . ` B3< B3A B3I B3E B3D B3F B3/ B30

EF.BD B 3 .B 6n con inua!e- de e2em"$u- dife!ena de senzaia de em"e!a u!' de B ` $a .B ` =N EF.BD: de $a D Fma& a > de ma!e ca 4n !e B ` i E ` =unde /-EE:- ia! dife!ena 4n !e E ` i .B ` =N EF.BD3/.EE: "en !u dife!ene$e 4n !e B ` i E `- 4n I/.E.3/.EE- sau a"!o2ima i# E o!i mai ma!i. %u>nd 4n conside!a!e dife!ene$e din !e #a$o!i$e consecu i#e de 3 - ne dife!ene$e sen imen u$ de in e!#a$e succesi#e de . ` de em"e!a u!'- du"' cum u!meaz'C

Dife!ene neu!osenzo!ia$'

4n !e em"e!a u!i$e

-' . ..<I ..E/ <.BA <.FB A.F. E..B F-DA ..-0. B ` i . ` .-< <3A A3I I3E E3D D3F F3/ /30

<B-ED 0 3 .B Deci- dife!ena de em"e!a u!' de 03.B ` R. a"!o2ima i# <B de o!i es e a > de "u e!nic !esimi e s' fie 4n !e B ` i . ` R.- cu condiia ca $e(ea- chia! dac' aces a nu a fos u!ma chia! a > de de"a! e de es e 4n !3ade#'! $a B ` !'m>ne #a$abi$'. i- "!in u!ma!ec!e e!ea senzaie de f!i( 4m"o !i#a (e!u$ui sub$iniez e2 !em de $en . De a$ fe$- aces $uc!u es e de;a e#iden din abe$u$ e2"e!imen a$ 4n sine. Pen !u cazu$ 4n ca!e- du"' ce $a I ` , sun necesa!e D !>ndu!i- o dife!en' de < `- /- ocmai "en !u a fi #izibi$e a unci c>nd- de e2em"$u- 0 `- .E R es e o dife!en' B-I/- a unci aceas a 4nseamn'- unu$ !ebuie- $a I `- D- < `- "en !u a con inua / = em"e!a u!a de I `- D "!oiec a 4n mi;$ocu$ e a"a o!izon a$': "en !u a da senzaia unei schimb'!i e(a$e de em"e!a u!' ca i a unci c>nd $a 0 `- .E $a B `- I/ "!o(!eseaza. Cu oa e aces eadimensiunea "!o(!esu$ ce!u nu !ebuie conside!a ' ca o m'su!' de "e!ce"ia de schimba!e a em"e!a u!ii- deoa!ece nu e2is ' o "!o"o!iona$i a e sim"$' a!e as fe$ $ocda! numai unu$- e2"!ima ' "!in fo!mu$a de mai sus- !e$aia funciona$' $a aces a. Vo$9mann es e mu$umi de e2"e!imen e ca!e sensibi$i a ea "ie$ii $a dis ane de $a !ece es e foa! e s$ab. Acum- es e in e!esan s' #edem c' !ece ca s' s"unem aas$'be e- de asemenea- sensibi$i a ea "en !u ei 4nii.

(((II. &ti"u#ii osci#ante1 /n %enera#. /ncerca o construcie e#e"entar $e senzaia $e "'sur'.

a- $iscuii pre#i"inare. Ce$e mai im"o! an e s imu$i senzo!ia$i- $umina i s imu$u$ de sune - sun osci$an ' 4n na u!'- i aa cum se odihnesc "e osci$aii- s' 4ncu!a;eze- de asemenea- "!ocese osci$an e de necon es a 4n noi- a c'!ui am"$i udine i "e!ioada cu ca!e a osci$aii$o! e2 e!ioa!e es e $e(a . Aceas a a!e 4n #ede!e aces i" de s imu$i o im"o! an' deosebi '. %umina i s imu$ sune u$ui sun conside!a e a fi cons an ' a > a im" c> num'!u$ de osci$aie n sau "e!ioada de osci$aie a > !eci"!oc i am"$i udine a. 4n #ib!aii$e

subiacen e- i- "!in u!ma!e- de asemenea- "!odusu$ de n < o < sau - !es"ec i# ene!(ia cine ic' a osci$aii$o! "!in ca!e fizic deine o in ensi a e a $uminii- sune u$uim'su!a - es e cons an . De asemenea- #om efec ua aces e s imu$i du"' e2"e!iene$e de ca!e susin fo!mu$e$e noas !e de m'su!a!e "siho$o(ic'- s' fie cons an 4n ace$ai ceaa > im" c> ce$e cons anei n i o es e. Da! 4n !eba!ea es e dac' #a$o!i$e n i "n u$ imu$ sun - unde ne "u em 4n oa!ce i !ebuie s' se 4n oa!c' $a men a$ !e"!ezen a de"endena fundamen a$ de #a$o!i fizice. Vi eza si ene!(ia cine ic'- "!in u!ma!e- de o #ib!aie nu es e 4n !3ade#'! cons an ' "e oa ' du!a a sa- da! c!e e de $a ze!o $a $imi e$e de osci$aie $a ma2im 4n im"u$ !ece!ii "!in "oziia de echi$ib!u. Doa! ca #a!iaii$e de #i ez' 4n "'!i e(a$e de im" succesi#e nu sun de aceeai dimensiune 4n im"u$ "e!ioadei de osci$aieC ci !ece!ea "!in "oziia de echi$ib!u es e schimba!ea #i ezei sau momen u$ ze!o- i un ma2im $a (!anie$e osci$aie. Pen !u a !e#eni $a e$emen a!- ne3a! !ebui s' ne ima(in'm c' fieca!e momen a$ #ib!aii$o! nu sun a$e $ui- doa! 4n s"ecia$ dis in(e de $a sine- con !ibuie fundamen a$' $a o sen imen u$- i c' !ezu$ ' fini ' de im" ma(ni udinea senzaie fini con inu' dec> suma u u!o! con !ibuii$o! e$emen a!e es e de a !e"!ezen a- 4n (ene!a$- c' can i a ea din fieca!e senzaie- a c'!o! ca$i a e es e $e(a ' de o anumi ' fo!m' de mica!e es e de a fi ('si - du"' o P!inzi"e (ene!a$' "!in 4nsuma!ea can i a i#e- ca!e con !ibuie $a "!imi in aces fo!mu$a! momen e de mica!e- indife!en de fo!ma in !ea(a misca!e i senzaie au- ca i #o$umu$ i (!eu a ea de o cas' 4n !ea(' "oa e fi suma a ceea ce con !ibuie oa e $a "ie !e indi#idua$e- de e!mina e- indife!en sub ce fo!m' a f'cu oa ' casa. Dac' un as fe$ de "unc de #ede!e es e con#in(' oa!e i u i$- mi se "a!e a priori cu ce! i udine nu "oa e fi nici afi!ma nici infi!ma C da! !ebuie s'3$ 4nce!cai- #ezi ce iese din e$- i s' ia decizia de $a ce$e dou' "unc e- 4n "!imu$ !>nd- dac' ne3am ac i#e de 4nsuma!ea "!o"onie! e de aceeai de"endenei e$emen a! de un im" fini se e2 inde o senza ie de a !ecu"e!a de $a aceas ' da ' de c' !e e2 inde!ea 4n !ea(a mica!e- ca!e e2"e!iena ne3a ofe!i imedia - 4n a$ doi$ea !>nd- 4n cazu$ 4n ca!e ne3am c> i(a as fe$ ce#a ce noi nu facem c> i(a dac' ne o"!im $a $e(i$e i fa" e$e e2"e!imen a$e- ca!e se !efe!' di!ec $a senzaii$e i mic'!i$e 4n im" fini - de e2em"$u- fie c' sun - as fe$- mai bine o!ien a e 4n fa" e$e- af$a mai mu$ e de $a conec a!ea $o!- cas i(a o su!s' de noi o"o! uni 'i- "en !u nu a! fi cazu$- dec$inu$ 4n e$emen a! a! "!omo#a mai de(!ab' ce#a- fie doa! un s"aiu a(!a#an e i o (!e#' inu i$ de $a un s"a e cu$ca "unc e. 6n ciuda defec e$e mai ma!e din ana$iza de mai ;os "oa e fi- da! 4n o"inia mea- a > 4n ceea ce admisibi$i a ea i u i$i a ea aces ui dec$in es e $e(a - afi!ma acum. Se "a!e c' 4n !3ade#'! una- i foa! e sim"$u- !e$aie funciona$' 4n !e !e(u$i$e e$emen a!e a$e con !ibuii$o! de #ib!aii i senzaie e$emen a!' "oa e fi confi(u!a - ca!e se 4n oa!ce "!in 4nsuma!ea !ezu$ a e$e e2"e!ienei "en !u 4n !ea(a #ib!aia i o se!ie 4n !ea(' de osci$aii de $a sine doa! a > $e(ea $ui 5ebe! "en !u "u e!e i 4n'$imea- 4n s"ecia$- ca com"ensabi$i S a amidonu$ui de 4n'$ime i #ice3#e!sa "en !u "e!ce" ibi$i a ea de sune - ca i im"o! ana fundamen a$' a in e!#a$u$ui de oc a#' cons a ' c'- "e ca!e noi-

uneo!i- AB- uneo!i- 4n a$ 03$ea- Au fos condui ca"i o$ e2"e!ienia$- i anume $a ;u!na$u$ fo!m' de m'su!a!e pe sau $o( pe < =4n funcie de a$e(e!ea 4n !e dou' condiii4n !e ca!e au !eui doa! s' c> i(e es e: "en !u de"endena de Toneind!uc9es de "u e!e sau de 4n'$ime- "!ecum i fo!ma < $o( . Q < "en !u semnificaia in e!#a$u$ui oc a#'. De asemenea =Ca"i o$u$ AB:- a fos de;a "!e$imina! 4n na u!'- "!ezen a e 4n scu! im"- aa cum es e aceas a. Cu oa e aces ea- 4n cazu$ 4n ca!e o co!es"onden' di!ec ' a !ezu$ a e$o! "!oiec de $e(e a!e $oc cu e2"e!ien a in aces sens- doa! 4n onu!inu cu cu$o!i- deci aces $uc!u nu es e o obiecie $a #a$abi$i a ea "!inci"iu$ui con abi$i 'ii "!in e2c$ude!ea a$ e$e "en !u a fi discu a e 4n ca"i o$u$ u!m' o! mo i#e$e ca!e su(e!eaz' ceea ce 4nseamn' c' numai one- cu$o!i$e nu sun su"use uno! as fe$ de !e$aii sim"$u- ca su"us "!oiec u$ de $e(e aici. - Ca!e !e"!ezin ' !a"o! u$ din !e ce$e dou' senzaii dife!i e "en !u a se $e(e !ezu$ ' as fe$ de in e!"!e a!e s' fie foa! e bine "e!mis'. Acum- cu oa e aces ea- nu "u em fi a !ibui numai "!in aces desi(n e$emen a! de !ezu$ a e e2"e!imen a$e- da!- de asemenea- #om con inua 4n aces fe$. E2"e!iena ne s"une nimic des"!e mo i#u$ "en !u ca!e $e(' u!a din !e "u e!e- 4n'$ime i e$emen e "e!iodice- 4n sca!a de Toneind!Hc9e- i ne "e!mi e 4nc' une$e 4ndoie$i cu "!i#i!e $a $in9 fe$u$ ei- cons !ucia noas !' e$emen a! a!a ' de"endena $o! comun' cu "!i#i!e $a condiii$e de baz' de #ib!aii i so$ici ' o anumi ' fo!m' $in93u$ $o!. Da! din momen ce ('sim aici s !uc u!a e$emen a!' a unei "a(ini sa isf'c' oa!e- de cea$a$ ' "a! e fa#o!abi$- #om obine- de asemenea- un e2em"$u ca!e s' c> i(e #!eoda ' ce#a cu eai se a ea" ' ca aceas a- e$e- de asemenea- 4n cazu!i$e 4n ca!e nu mai es e un sim"$u osci$aii sau #ib!aii- $a oa e es e de a ('si adec#a - as fe$ 4nc> o $e(' u!' comun' "en !u oa e mic'!i$e "siho3fizice se #a face. Pen !u dac' "u em #o!bi 4n "!imu$ !>nd numai $a s imu$u$ 4n "sihofizica e2 e!ioa!e- da! es e ceea ce am (asi "e d!umu$ nos !u ac ua$ s' fie $e(a e 4n u$ im' ins an'- cu "!i#i!e $a $ibe!a "sihofizice dec$ana de s imu$- i chia! "e s imu$ e2 e!n numai 4n m'su!a 4n a ('si ce!e!ea sa "u!'- se "oa e "!esu"une a fi condiii adec#a e "en !u e$ i mica!ea !ezu$ a . Es e ce! a#em aici un caz simi$a!- $a fe$ ca 4n fizica. A > a im" c> noi nu "oa e fi de!i#a din fenomene$e e$emen a!e- ne !eze!#'m $e(i s"ecia$e "en !u zone s"ecia$e de as"ec - mai de"a! e- sun em ca"abi$i s' ne 4n oa!cem $a e$emen a!e- $in93u$ mai 4ndea"!oa"e $e(i$e s"ecia$e 4n cazu!i s"ecia$e- 4n confo!mi a e cu $e(i$e (ene!a$e- ca!e a succesu$ui "en !u o!ice combinaie e$emen a$ii de e!mina. 6n !e im"- ne "!o"unem succesu$ obinu an e!io!- da! $a nu "!ea ma!e. T!ebuie s' !ecunosc c' un !a amen sa isf'c' o! de sa!cina es e de ">n' acum au !eui doa! 4n $imi e foa! e 4n(us e- i c' 4nce!ca!ea de o so$uie mai (ene!a$' de $a aceeai dec$anseaza dificu$ 'i ca!e a! a#ea ne#oie "en !u so$uie $o! mai mu$ e s udii a"!ofunda e- cum sun "!ezen e aici- i cu "!i#i!e $a ca!e- $a fe$ de mu$ cum "o s'3$ #'d- s' fie mi;$oace$e an e!io!. 6nain e de a3mi in !a 4n de a$ii$e de ana$iza de mai ;os- "!inci"iu i ca$ea es e aceeai- 4n (ene!a$- s' fie s abi$i e. 0- curs %enera# a# anchetei.

E2"e!iena im"$ici - 4n'$imea i "u e!ea onu$ i im"!esia (ene!a$'- de"enden ' de ceea ce numim in ensi a e es e o funcie de am"$i udinea i !a a de #ib!aii sau "e!ioada de osci$aie.Da! aces ea sun - aa cum a fos c!ea ' "en !u oa e #ib!aii$e. Acum- dac' obiec u$ es e ('si - 8a7ausd!uc9 de senzaie "!in 4nsuma!ea ceea ce a con !ibui "!in momen e$e indi#idua$e a$e #ib!aii$o! "en !u a "!oduce- aa c' !ebuie s' ne 4n !eb'm ce se schimb' 4n fieca!e momen e indi#idua$e de osci$aiea unci c>nd am"$i udinea sau !a a de #ib!aii- sau ambe$e modific'!i@ i !ebuie s' fac' con !ibuia fundamen a$' a senzaie de"inde de e$. A! !ebui s' ('sim acum ce#a 4n momen e$e indi#idua$e- ca!e 4n "!o"o!ie di!ec ' cu am"$i udine 2 i num'!u$ osci$aie n sau o "u e!e a aces o! #a$o!i es e ceea ce senzaia du"' una i aceeai $e(e de"inde- sun em- de asemenea con !ibuia senzaie e$emen a!' de"inde 4n ace$ai mod !ebuie s' fac'- "en !u c' numai cu aceas ' condiie "!in 4nsuma!ea con !ibuii$o! senzaie e$emen a!e- !ezu$ a u$ e2"e!ienei "en !u 4n !ea(a senzaia "oa e fi ('si din nou. Pe ce ne "u em (>ndi $a aces $uc!u- !a a es e "!imu$ o!din # sau a doua3comand' #i eza v - a > dis ins 4n sensu$ u!m' o! "u e!e3u"- ca!e "o !i#i s' fie $ide! 4n d: fo!mu$e$e- "!imu$ cu o fo!m' cons an ' a osci$aii$o! "en !u fieca!e de o anumi ' faz' de osci$aie momen - es e meniona ' a > am"$i udinea i num'!u$ de osci$aii 4n !a"o! u!i sim"$e- aces a din u!m' 4n !a"oa! e sim"$e "en !u am"$i udinea- "iaa a !a ei de #ib!aie. Kn prim"% r.nd pentr" #ite*a mai mica sa" rata de sine, fo%'ends denota intotdea"na de #, am $ne%es c"nosc"t termen"% de raport"% dintre dimensi"nea camerei, care este tra#ersat& $n orice micare i %a fo%osit timp, de e+emp%", #ite*a $n sens"% obin"it, care se n"mete constant&, fie, dac& s"nt %"ate $n ace%ai timp, orice mare sa" mic, a%er'a mere" prin spaii e'a%e, sc0imb&toare, $n ca*"% $n care acesta n" este ca*"%, din care prim"% $n "niforma. 2cesta din "rm& are $n micarea non"niform $n %oc. >"b #ite*a a do"a pentr" fo%'ends c" v pentr" a descrie, am $ne%es termen"% de raport"% dintre sc0imbarea #ite*ei de prim ran' $n ceea ce pri#ete direcia de for& i moment"% $n care are %oc, care este m&s"ra forei de acce%erare $n sens"% de fi*ica si mecanica aceast& sc0imbare, i este considerat& ca fiind constant&, at.t timp c.t a %"a #ite*a astfe% c"m s"nt definite de c&tre direcia de for& arbitrar de mari sa" mici, $n ace%ai timp crete c" s"ma ace%eai crete sa" scade, ca o #ariabi%&, $n ca*"% $n care acesta n" este ca*"%, din care prim"%, $n mod "niform acce%erat sa" $ncetinit, acesta din "rm& $n micare non-"niform acce%erat sa" $ncetinit are %oc. Kn scop"% de a %&sa nici o ambi'"itate c" pri#ire %a re%aia dintre termino%o'ia "ti%i*at& aici este, I a a%er'a "rm&toarea trecerea de %a !oisson Trait de Mc. TI p.. 8III.(Tabe%"% de MatiNres) sa" p. O=P (te+t"%) deJ Q@"e soit %a s"rs& de #itesse d'"n p"nct de #ariaie matrie%, en 'randoare i de direcie, pandanti# ne petit temps inf%niment, i% ,a "ne to"-o"rs direcie certaine po"r %'a"'mentare de #itesse %a@"e%%e est %a p%"s 'rande , i perpendic"%airement R %a@"e%%e %es composantes de %a #itesse ne sont ni a"'mentes dimin"ces.6ette est direcie ce @"'on entend par %a direcie de %a fora @"i 2AIT s"r ne p"nct matrie% en Mo"#ementI partant en de cette dfinition,

@"e %'pe dmontre accroissement de %a #itesse de %a composante s"i#ant direcie "ne @"e%con@"e, pandanti# instant B:/, est ai "ni@"ement R %a #i'oare @"i 2AIT direcie s"i#ant cette, et %e Meme @"e %es a"tres >I fore%or pas n'e+istaient. " (ac& sc0imbarea #ite*ei de prim ordin intra $n m&s"ra forei de acce%erare sa" #ite*a noastr& de prim ordin prin e+ce%en&, f&r& referire %a aceast& definiie asc"ite dec%arat direcie #i'oare, astfe% $nc.t s& ia $n considerare aceste at"nci c.nd mic&rii p%anetare circ"%are sa" osci%aie circ"%ar& ar fi *ero, pentr" a stabi%i, de %a #ite*a # $n #a%oare abso%"t& r&m.ne constant& aici. (ar v este prin identificarea noastr& c" dimensi"ni%e forei acce%erare n" este *ero aici, dar constant de corp $n micare este acce%erat& de fora spre centr"% mic&rii $n fiecare moment at.t de m"%t $nc.t ($n f"ncie de o descomp"nere a tan'enia%&) centrif"'a%e este compensat& de e% a%tfe% ar fi scos din p"ncte%e centra%e a%e mic&rii. Se "a!e acum- du"' ana$iza de mai ;os "e ca!e ne "$ace i"o eza de o de"enden' de fu!ie de $uc!u e$emen de # sau v se bazeaz'- $e(ea 5ebe! "en !u de"endena de 4n'$imea i "u e!ea de senza ia de f!ec#en' de #ib!aie i am"$i udine- "!ecum i "e!iodic' E$emen din sca!a on es e aceeai ca a cons a a din nou- as fe$ 4nc> de aici nu es e nimic de a dis in(e.Da!- cu oa e aces ea- de"endena de # $a un 8a7ausd!uc9e in ensi a ea senzaiei de ;u!na$u$ de fo!mu$a! pe N $o( a O $o( n conduce- de"endena duce $a # $a un 8a7ausd!uc9e a ;u!na$u$ui de fo!mu$a! pe < N $o( a O <$o( n . Acum a#em AB Ca"i o$u$ "!imu$ 8a7ausd!uc9 dec> cea din cauza o mai ma!e sim"$i a e i uu!ina de funcie de fo!a #ie mu$ mai "!obabi$ sa- ca baz'- i es e- de asemenea- aces $uc!u sa "e !ecu aici- i 4n consecin' a acce" a "!ima condiie "en !u u!m' oa!e$e. Cu oa e aces ea- 4n cazu$ 4n ca!e cea de a doua condiie se do#edesc a fi conc$uden 4n sec#ena- ceea ce e!en comun- chia! dac' nu de es e sim"$e- cum a! fi =ca". AB: "!o"onie! en- da! s' fie decidabi$' de un con e2 de e2"e!ien' es e .: - as fe$ 4nc> a! fi !ece!ea de aici- du"' "!imu$ ca!e a dec$a!aiei de conduce!e- da! "o fi !ansfe!a e cu uu!in' $a a$ u$- i es e aces sine 4n ce$e din u!m' se 4n >m"$' aici- "en !u "!ima i cea mai im"o! an ' a cazu!i$o! de a fi !a a e aici.
.:

C' 4n Ca"e. .D "!e$imina! 4n na u!'- decizia a fos "!eci"i a de !e !a(e!e- am fos $a Ca"e. AB obse!#a . Es e- "!in u!ma!e- F = # : funcia de # - de"endena din !e in ensi a ea i #i eza men a$e # e2"!im' 4n fieca!e momen . A! # 4n im"u$ t sun cons an e- cum a! F = # :- i as fe$ in ensi a ea men a$e !'m>n cons an e 4n aceas ' "e!ioad'- i senzaia o a$' 4n aces im" F = # :. t fi adminis !a . Sin(u! # i- "!in u!ma!e- F = # : se schimb' 4n im"u$ unei #ib!aii de $a un momen $a a$ u$ i "oa e doa! 4n im"u$ un e$emen de im" infini ezima$ dt dec> s' fie unifo!m cons >nd 4n conside!a!e- 4n ca!e suma de im" infini de mic sau con !ibuia senzaie e$emen a! es e F = # : . Aerman& 4nsuma!e- sun em 4m"in(>nd dimensiunea de con !ibuii dife!i e- ca!e au a#u 4n im"u$ o osci$aie com"$e ' deinu e de # "en !u fieca!e momen a$ #ib!aii$o! cu dimensiunea sa dem(emK7en-

adic' 4n funcie de t - "en !u de e!mina!ea con !ibuiei senzaie F =#: . dt se a"$ic'a#em im"u$ o a$ de senzaia "e o "a!cu!su$ osci$aie- adic' efec u$ senzaie de 4n !ea(a osci$aie 4n im"u$ du!a ei sa$e- i ">n' 4n "!ezen - aces e osci$aii de aceeai na u!'- 4n im" t mo!i !e"e a e- im"u$ o a$ es e im"u$ t m o!i ce$ an e!io!. Pen !u im"u$ in ensi a ea medie a senzaie t "en !u a obine- a#em a unci aceas ' sum' doa! cu t "en !u a 4m"'!i- sau- 4n m'su!a 4n t ca un fac o! 4n suma senzaie "!imi a! !ebui s' fie cum se #a do#edi a sub$inia aces fac o!. Fo!ma funciei F = 4 : es e da ' de fa" u$ c' de"endena de !ezis en' ca i can i a ea de senzaie a!e e2"!esia

fie c' es e #o!ba c' ne3am am"$i udinea sau !a a de #ib!aie a 4n !e(ii osci$aiei cu "!a(u!i asocia e b 4ne$e(. Dac' acum con !ibuia senzaie e$emen a! $a fe$ de # ca senza ia de e2 inde!ea a"a!in>nd 4n !ea(a osci$aie # "!o"o!iona$ de"inde- ne3 am # "en !u i o s' # "!a( co!es"unz' oa!e- b ca$d- "en !u b subs i u 4n fo!mu$a an e!ioa!' <: i aceas ' e2"!esie 4n con inua!e cu dt "en !u a mu$ i"$ica suma de senzaie infini de mic 4n im"u$ fac o! de im" dt, di obine con !ibuia senzaie e$emen a! a$ c'!ei cuan um #a fi 4n con inua!e

dt N k $o( dt
Aici- in ensi a ea a2ei e$emen u$ui senzaie 4n im"u$ im" dt, # #i eza 4n im"u$ aces ui fac o! de im"- b #a$oa!ea de "!a( de aceas ' #i ez'- adic'- #a$oa!ea # - $a ca!e senzaia con !ibuie a"a!e "!a( k - cons an a de obicei.
<:

6n Sec . .D Sc!isoa!ea a fos b 3$ menin'.

Aceas ' fo!mu$' es e fo!mu$a e$emen a! i #a$oa!ea b se numesc "!a(u$ e$emen a!. Te!menu$ de e$emen a! "!a( B nu es e de a s abi$i fa" u$ c'- a unci c>nd #i eza # 4n "!ezen "e #a$oa!ea b c!e e- as fe$ 4nc> 4n momen u$ 4n senzaia "!odus' "e ca!e o ane2' $a 4n !ea(a #ib!aia- da! ca!e a"a!e "u! i sim"$u doa! s' con !ibuie $a fo!ma!ea aces ui senzaie - ca!e es e de a 4nc'!ca 4n cons !ucia de 8a7ausd!uc9es "en !u in ensi a ea senzaiei ca 4n !e( "ozi i#- 4n im" ce con !ibuii$e # ;os b sun fu!niza e!ebuie s' fie com"ensa e ca un ne(a i#- aa cum #o! fi $ua e 4n conside!a!e mai 4n de a$iu 4n cu!>nd. Unu$ #a fi as fe$ #'zu - 4n esen'- doa! o #a!iabi$' au2i$ia! ma ema ic aces a- ca!e es e de a in !oduce medie!ea !e$aiei din !e e$emen a! i o necesa! i 4n ce$e din u!m' e$imina e- aa cum se #a #edea. Dac' do!ii s' facei mai mu$ dec> ace ia sens abs !ac "en !u ea- as fe$ 4nc> a! !ebui s' fie 4n !3o #a$oa!e de # !ebuie "en !u a #edea c'- aa cum es e de"'i - es e o de e!mina!e "ozi i#' a con iinei- ca!e a! "u ea c!e e (!adu$ de con ien iza!e cu oa e aces ea- 4n (ene!a$f'!' o s"ecia$' "en !u a face sens a afi!ma 4n cazu$ 4n ca!e nu de"'e e a a;uns $a o anumi ' dimensiune- aa cum #a fi "en !u s"ec aco$- 4n fa" - c' o anumi ' dimensiune

es e de"'i aces $uc!u es e necesa!. Poa e #ei ('si "!inci"iu$ confo!m c'!uia #a$abi$ "en !u 4n !ea(a funcia de senzaie es e !ansfe!a $a con !ibuia fundamen a$'- nu des u$ de e#iden . Nici nu es e necesa! s' se ia o do#ad' 4n aces sens ce!e!e- "u ei "une "!ob$ema 4n aces fe$. Cei de !ans"o! ofe!' 4n fieca!e caz- dec> c' es e ceea ce me!i ' a fi #e!ifica e 4n "!imu$ !>nd- din momen ce duce acum din nou $a u!m' oa!ea ana$iz' a !ezu$ a e$o! e2"e!imen a$e- !ebuie s' s ea cu ea- ca 4n o deauna- "!inci"iu$ de baz' a$ 4n !e(u$ui a$es aici Gan(e aces $uc!u es e "en !u a face aces e i"o eze- ca!e sun necesa!e "en !u a !e"!oduce !ezu$ a e$e e2"e!imen a$e- "!ecum i "en !u a e2amina ce$e mai sim"$e i mai na u!a$e- i"o eze$e de a fi mai "!esus de oa e 4n aces sens. De o!dinu$ 4n >i schimb'!i$e #i eza semneze cu di!ecia de #ib!aie- ia! !a a de doua o!dine- du"' cum se !efe!' $a o c!e e!e sau sc'de!e a #i ezei de o!dinu$ 4n >i 4n !3o anumi ' di!ecie. Du"' aceea- se !efe!' $a ce$e "a !u di#izii "!inci"a$e de o #ib!aie $inia!' du"' semne de "!im o!din #i eza # - ia! a$ doi$ea "en !u #i eza v 4n $oc deC

Faz' B ` 3 0B ` 0B ` 3 ./B ` ./B ` 3 <FB `

# O O 3

v O 3 3

<FB ` 3 ADB ` 3 O Acum nu a#em nici un mo i#- #ib!aia 4n de"a! amen e$e de semn o"us de # sau v s abi$i efec dife!i asu"!a senzaiei- ia! aces $uc!u ne ob$i('semnu$ # sau v - am do!i s' se in !oduc' una sau cea$a$ ' #a$oa!e 4n fo!mu$a e$emen a!- ca indife!eni $a "!esu"une- deci- dac' am 4n # su"o! e2"!esie k ;u!na$u$ s' se 4ne$ea(' sau s' cea!'- as fe$ 4nc> e$ $a o!ice semn de #"'s !eaz' aceeai #a$oa!e. Vom !ea$iza aces $uc!u fie "!in fa" u$ c' ne3am b me!eu cu # 4n ace$ai im"- se "oa e schimba semnu$ 4n ca!e- a unci "'s !eaz' aceeai #a$oa!e "ozi i#' ca # fi "ozi i# sau ne(a i#- sau c' am 4n #ede!e fa" u$ c' es e indife!en dac' ne3am k sau < k "en !u sc!ie "!imu$ cons an a ca!e fo!meaz' fo!mei ca o sim"$' !ansfo!ma!e a

conside!a ' ca efec i# #a$abi$- caz 4n ca!e #a$oa!ea sub %o(a!i hmuszeichen dec> 4n !ea$i a e "' !a 4n fieca!e caz !'m>ne "ozi i#. Acum- c' ne3am de;a des u$ de a aa m'su!a de oa e senzaie cu $o(a!i mu$ a ene!(iei cine ice ca #i eza- aces "unc de

#ede!e es e 4n conco!dan' doa! cu fos u$. Cu oa e aces ea- es e indife!en dac' #!em s' ne inei $a "!imu$ sau a$ doi$ea a#iz- dac'- 4n o!ice cazca # schimba cum#a semnu$ s'u. ine "ozi i#-

Aceas a a! 4m"iedica- 4n sine- nimic de a !e#eni $a "!e"a!a!ea fo!mu$ei e$emen a! 4n $ocu$ fo!mu$ei de m'su!a!e- "en !u a fo!mu$a fundamen a$' de unu$ 4n $ocu$ 4n e$emen u$ im" dta!e $oc- de # con !ibuie senzaie de"enden e3de "!o"a(a!e a #i ezei # "!o$ife!a!e de"enden ' de 4n >!zie!e a unui as fe$ de a! ico$ 4n conside!a!e@ da! sun as fe$ a !ibui e doa! doa! 4na"oi $a fo!mu$a e$emen a! de;a s abi$i "!in in e(!a!ea

ceea ce doa! numai fo!mu$a

!e"!oduce. Na u!a "!ob$emei !'m>ne 4n sim"$e- #ib!aii !ec i$inii # necesa! 4n im"u$ "a! e a osci$aiei sub "!a(u$ b - "en !u c' #i eza de dou' o!i de $a ze!o !idic' 4n fieca!e #ib!aie !ec i$inie 4n cu!su$ !und' de e#enimen e i !ebuie c!escu ' numai 4n anumi e $imi e de #a$oa!ea b "en !u a a in(e. A > a im" es e acum B nu a fos a ins- i- "!in u!ma!e- # Y b es e 4n !ea(a #a$oa!e es e k $o( dt - i- "!in u!ma!e- con !ibuia e$emen a! senzaie ne(a i#. As fe$- fieca!e as fe$ de osci$aie se 4ncheie cu ambe$e con !ibuii "ozi i#e senzaie ne(a i#e- sau "oa e chia! cu"!ind 4n 4n !e(ime as fe$- 4n cazu$ 4n ca!e- din cauza "!ea mic o sau n - "!a(u$ e$emen a! b chia! 4n ma2imu$ # adic'- !ece!ea "!in "oziia de echi$ib!u nu es e a ins'. Deoa!ece 4n u!m' oa!e$e adesea $a o #ib!aie #a fi de a $ua aco"e!i- 4n ca!e o, , n sun de aa na u!' 4nc> - 4n 8a2imo #a$oa!e "!a( e$emen a! b - ci doa! "!in in e!mediu$ # es e a ins- a! !ebui s' o as fe$ de osci$aie a obine nume$e de f!ec#ena fundamen a$'- i am"$i udine "e!ioada de osci$aie i num'!u$ de osci$aie a aces o!a- ca #a$o!i$e de "!a( de baz' !es"e9 i# cu , , sun numi e. Deci- cum sau de #a$oa!ea sau de"'e e 4nce"e- du"' aceas ' definiie- o con !ibuie "ozi i#' de senzaie a > de e$emen a! "!a( b es e de"'i ' f'!' aces beme!9 e!ma7en suficien de;a condiii$e afe!en e senzaia ca!ac e!is ic' #ib!aii$o! de a face "e!ce" ibi$- $a ca!e du"' !ezu$ a e 4n u!ma unei ana$ize a #a$o!ii sau a numai un ma!e dec> o #a$oa!e s"ecifica ' 4n anumi e ci!cums ane- ca o #a$oa!e sau o !ebuie s' a in('. Va$o!i$e o, - n, ca!e !ebuie s' se !ea$izeze as fe$ 4nc> senzaie ca!ac e!is ic "e "!a( 4n sens obinui ' "!eceden '- 4n ca!e 4nc' nu a c'zu "e esenia$- "as- sun - de asemenea- ca i mai 4nain e- cu "n

. , s . !efe!i!e $a aces "!a( i "!a( senzaie ="!a( !es"e9 i# de sune $umina "!a(- 4n funcie de zone$e de senzaie: sun numi e.
.,

Acum se "une 4n !eba!ea im"o! an ' de modu$ 4n ca!e con !ibuii$e ne(a i#e 4n $e(' u!' cu "ozi i# !ebuie s' fie so$uiona e. Aici es e necesa!' o dis incie. Du"' ".D. Th && s abi$i P!inzi"e- senza ii$e "ozi i#e sau con ien e cauza e de de"'i!ea "!a(u$ui de senzaie 4n !3o anumi ' "e!ioad' de im"- nu sun com"ensa e de ne(a i#'incon ien c' "!o#in din !3un a$ im"- i 4n cazu$ 4n ca!e a > un e(a$ im" ma!e sum' a! da- nu o s a!e de ze!o de senzaie sun "!oduse de. P!in u!ma!e- suma senzaie nu a! !ebui s' fie "en !u o anumi ' "e!ioad' obinu "!in 4nsuma!ea a$(eb!ic' a sen imen e$o! "ozi i#e i ne(a i#e ca!e do!esc 4n schimb a !ebui s' !a(e 4n aces im"- da! suma es e deosebi de "ozi i#- f'!' a $ua ne(a i#- 4n sco"u$ de a i c> de mu$ senzaie #!eoda ' a a#u 4n !3ade#'!. Aces $uc!u es e e#iden . 6n ace$ai im"- aces ea nu sun $a fe$ au fo$osi "en !u a de;a fo!ma - senzaii disc!e e- da! 4n so$ida!i a e a con !ibuii$o! $a #a$oa!ea coo"e!a $a ca!e o senzaie de o anumi ' ca$i a e- 4n funcie de !a"o! u!i$e de momen e ca!e con !ibuie cu "!i#i!e $a mo i#u$ "en !u ca!e a con iinei "ub$ice a"a!e@ i aici nu mai es e e#iden c' !ebuie s' $u'm con !ibuii$e "ozi i#e $a aces ea f'!' ne(a i# "e!ce"u - ci mai de(!ab' a! "u ea fi (>ndindu3se c' es e mai ma!e 4n fieca!e #ib!aie es e suma con !ibuii$o! ne(a i#e4n funcie de suma "ozi i#e- aa mai "uin- sen imen u$ s"ecia$ cu "!i#i!e $a mo i#u$ "en !u ca!e a con iinei "ub$ice se !idic'- i c' 4n con !ibuii$e "ozi i#e i ne(a i#e (ene!a$e con !ibuie $a so$ida!i a e "en !u a de e!mina fo!ma i m'!imea a condiii$o! a aa e $a #ib!aii senzaia s"ecia$- "!in u!ma!e- suma con !ibuii$o! "ozi i#e i ne(a i#e 4n aces sens- nu sa- da!- da! es e de a ad'u(a a$(eb!ic- "en !u a a#ea (!adu$ de "e!fo!man a s"ecia$ sen imen . 8i se "a!e acum mai difici$' sau im"osibi$'- 4n aces sens- une$e a priori de a do!i s' decid'. Anche a u$ e!ioa!'- da! d' decizia 4n m'su!a 4n ca!e numai u$ imu$ aici "!e(' i "osibi$ ce!ina de e2"e!ien' !ezu$ a e$e co!es"unz' oa!e sun "!e$uai de fac u!a. Se "a!e c'- dac' am #!u s' m'soa!e con !ibuii$e "ozi i#e i ne(a i#e- da! $'s>nd $a o "a! e aces a din u!m' i dimensiunea $a ca!e a"a!e senza ia ca s"ecific cons iin a numai du"' suma con !ibuii$o! "ozi i#e "e ca!e nu sun confo!me cu $e(is$aia e2"e!ien ia$ 5ebe! a! "u ea fi- o ui- ceea ce- es e cazu$ a unci c>nd $u'm suma a$(eb!ic' a con !ibuii$o! "ozi i#e i ne(a i#e sun !e$e#an e "en !u aceas ' senzaie de a com"a!a dimensiunea. 6n ace$ai im"- am obine fa" u$ c' noi chia! $'sa con !ibuii$e ne(a i#e 4n com"oziia de senzaie cu de a$ia - un e$emen de mai mu$ e "en !u a e2"$ica dife!en e$e ca$i a i#e de senzaie. C!ed c'- "!in u!ma!e- ">n' $a noi- dac' nu sc'"ai 4n !ea(a cons !ucie e$emen a!' de m'su!' senzaie sau de a $ua o mu$ !>ndu$ s'u- dife!i de a unci c>nd mi3a! fi 4n s a!e s'3i !e"!ezin e 4n confo!mi a e cu- 4nsuma!ea a$(eb!ic' a con !ibuii$o! "ozi i#e i ne(a i#e "en !u o Em"findun(sma7 com"a!abi$ necesa! A: .
A:

6n aceas ' con#in(e!e- eu sun - du"' ce nu am fos 4nain e de #ede!e o"us#ine doa! cu o noua !e#izui!e a aces ui a! ico$- i !ebuie- u$ e!io!- 4nc' Th && ".. DA e2"!esie u i$iza ca suma "os u!i$o! ne(a i#e- doa! !und' #a fi- "en !u e2"$ica mai con#in(' o!. U!m' o!u$ s udiu se $imi eaz' $a u!m' oa!e$e "a !u cazu!iC

.: osci$aii sim"$e $inia!e. <: #ib!aii sim"$e ci!cu$a!e. A: Com"oziia de dou' #ib!aii !ec i$inii e(a$i 'ii de am"$i udine o i "e!ioad' de osci$aie , ca!e se 4ncad!eaz' 4n aceeai di!ecie i s' 4nde"$ineasc' 4n o!ice e a"'. I: Com"oziia dou' #ib!aii $inia!e de am"$i udine dife!i ' 2 - 2 ' i "e!ioada de osci$aie - Jsau num'!u$ de osci$aii n - n J- da! aceeai ene!(ie cine ic'- as fe$ 4nc> dei o dife!i de 2 Ji a Jca as fe$ n de n ' - da! ca!e N i %a N o 'n' es e.

6n cazu$ 4n ca!e o!ice 4nde"$inesc mu$ e osci$aii a$e ace$eiai "e!ioade de osci$aie4ns' am"$i udinea a!bi !a! 4n aceeai faz' i di!ecie- nu es e necesa! "en !u a !a a mai a$es c' o as fe$ de com"oziie de o osci$aie sim"$'- cu o am"$i udine e(a$' cu suma am"$i udini$o! com"un- f'!' a schimba "e!ioada de osci$aie i faz' es e e(a$ 4n oa e "!i#ine$e.

c- Lista $enu"iri#e uti#izate /n ce#e ce ur"eaz'. - ter"eni %enera#i.

in ensi a ea unei con !ibuii senzaie de fac o! de im" dtI

# #i eza #ib!aiei 4n sensu$ obinui =de o!dinu$ 4n >i: 4n im"u$ fac o! de im" dt - de unde de"inde@ v #i eza de o!dinu$ a$ doi$ea- 4n sensu$ =de mai sus: indica e@ b "!a(u$ e$emen a! de # sau v 4n =de mai sus: sensu$ indica - 4n funcie de con !ibuia senzaie e$emen a!' de # sau v es e condiiona '@ > i > t - senzaia o a$' c' 4n im"u$ unei osci$aii de du!a ' "!in !3un num'! de osci$aii "e "a!cu!su$ "e!ioadei sau t es e dez#o$ a - du"' ca!e in ensi a ea medie a senzaiei de im" t "!in 4m"'!i!ea > t cu t "o fi obinu e@

%udo$fJsche num'!u$ sau $un(imea "e!ife!iei ;um' a e de ce!c se a !aza N .@

k cons an a obinui .

) Pentru o osci#aie #iniar sau circu#ar si"p#u4

B am"$i udine@ "e!ioada de osci$aie@ n du!a a num'!u$ui de cic$u!i !eci"!oc' 4n aa fe$ 4nc> oa e n "en !u

i s'

fie s abi$i e@

A #i eza ma2im' de !ece!e "!in "oziia de echi$ib!u 4n !3o #ib!aie sim"$u !ec i$inie- sau- ace$ai ace$ai aceeai am"$i udine- #i ez' cons an ' 4n !3o #ib!aie ci!cu$a!'@

, - #a$o!i$e de "!a( de baz' a$e "nei - - n 4n =de mai sus: au indica semnificaie- adic' #a$o!i$e o - - n - 4n ca!e- 4n cazu$ 4n ca!e a"a!- #i eza de A iei!e $a e$emen a!e "!a( b(ame$e@
o . . - s . - #a$o!i$e de "!a( senzaie de o - - n 4n sensu$ obinui - de e2em"$u#a$o!i$e de, - n, 4n ca!e- 4n cazu$ 4n ca!e a"a!- o!dinea ca!e u!meaz' a u u!o! #ib!aii$o!- cu nodu!i senzaie s"ecia$' a"a!e 4n "!a(.

) Pentru o 3i0raie #iniar co"pozit.

Pen !u cazu$ com"oziiei dou' #ib!aii !ec i$inii 4n !3un sin(u! denumi!i$e an e!ioa!e "en !u ambe$e #ib!aii com"un se dis in( "!in fa" u$ c'- cu o $iniue de mai sus- sun necesa!e "en !u ce$'$a$ f'!' as fe$. Pen !u ca!e A es e am"$i udinea- G #i eza ma2im' !ezu$ a ' #ib!aii- 4n im" ce A es e #i eza ma2im' de o #ib!aie a com"une. A"oi desemna - - i J- ', #a$o!i$e din #ib!aii$e com"un 4n ca!e- 4n cazu$ 4n ca!e a"a!- #i eza ma2im' G a #ib!aii$o! ca!e !ezu$ ' din uni a ea de "!a( b es e e(a$ cu un . - . - n . i 2 ' . , ' . , n 'este . - #a$o!i$e din osci$aii$e com"onen e- 4n ca!e- 4n cazu$ 4n ca!e a"a!- 4n ansamb$u- duc>nd $a #ib!aia 4nnoda e- a"a!e senzaia de "!a(. 6n momen e- 4n ca!e im"u$ t es e de a e" a - es e c - im"u$ scu!s de $a 4nce"e!ea #ib!aia f'!' un acciden #ascu$a! ce!eb!a$- i c Jceea ce es e !ecu "!in conduc a de $a 4nce"u u$ #ib!aia c>nd #ib!aia $a 4nce"u u$ fiec'!ui ca!e se af$' "e aceeai "a! e a di#e!(enei ma2im'- se "!esu"une confo!m c'!uia #ib!aii com"un 4n im"u$ t N B.Es e fini - ia! faze$e ambe$o!

;um' a e din dife!ena de faz' din !e ce$e dou' osci$aii. $- ecuaii pentru 3i0raii#e se %efu9t pe care "ai ;os. Pen !u un sim"$u unu$ #ib!aie $inia!' a!e =cf. Ca". AB:

6n aces caz- im"u$ iniia$ es e s abi$i $a "unc u$ 4n ca!e "a! icu$a es e 4n $imi e$e de osci$aie.

Pen !u o osci$aie ci!cu$a!' a ce!u s'

Pen !u o com"oziie de dou' osci$aii $inia!e a$e am"$i udinii o, o i osci$aie "e!ioada , , ca!e se 4ncad!eaz' 4n aceeai di!ecie i 4n faze$e 4nde"$ineasc'- unu$ a!e i s'

Va$oa!ea de v "en !u #ib!aii $inia! ine- ca com"oziia de #ib!aii !ec i$inii obinu e "!in ecuaia v N - deci "en !u o #ib!aie !ec i$inie sim"$u de

Es e cazu$ unei #ib!aii ci!cu$a!

e- for"u#e si rezu#tate care reies $in in3esti%aie. Pe baza "!inci"ii$o! "!eceden e- e iche e i fo!mu$e- e c- cu condiia ca #i eza de o!dinu$ 4n >i 4 es e subs i ui ' 4n fo!mu$' e$emen a!' I: - cu!(e 4n u!m' oa!ea de!i#a!ea u!m' oa!e$e fo!mu$e i !ezu$ a eC .: Pen !u o #ib!aie $inia!' sim"$' a =.: =<: =A: Pen !u o #ib!aie ci!cu$a! sim"$uC =I: =E: =D:

Pen !u o com"oziie de dou' #ib!aii !ec i$inii ca!e se 4ncad!eaz' 4n aceeai di!ecie 4n ca!e nu numai %a N o n J- da!- de asemenea- 4n s"ecia$- o N o - n N n J- i 4n ca!e ;um' a e din dife!ena de faz' a unci c>nd se 4n >$nesc- D es e C =F: =/: =0:
I:

Rezu$ a u$ subs i ui!ea v "o fi ('si e cu de!i#a!ea de aceeai "en !u o #ib!aie !ec i$iniu sim"$u $a 4ncheie!ea seciunii =#ezi mai ;os: Pen !u o com"oziie de dou' #ib!aii $inia!e- cad 4n aceeai di!ecie- 4n ca!e o = Kn ', ci o "!in 2 ' i n a n ' es e dife!i - f'!' $e(' u!' cu o anumi ' dife!en' de faz' $a !euniuneaC =.B: =..: =.<: 6n com"a!aii$e de 8a7ausd!Hc9e ('si e "en !u ce$e "a !u cazu!i s udia e- es e im"o! an s' ne amin im c' b es e un abso$u - nu doa! de o - - n - da!- de asemeneade"inde de #a$oa!ea inde"enden de und'- 4n im" ce ca "n . n . 4n im" ce de %a de"ind' inde"enden - da! de $a fo!ma de und'. Dac' ai "!in u!ma!e- #a$oa!ea dimensiunea senzaie > t $a anumi e o i n #!ea "en !u dife!i e modu!i de #ib!aie com"a!a!e !ebuie s' se a"$ice numai fo!mu$e$e- 4n ca!e cu e2ce"ia k, t, doa! o - n, b es e "!imi - cu oa e aces ea- fo!mu$e$e 4n ca!e i "n . n . "!imi nu "oa e fi dec> de #a$oa!ea dimensiunii de senzaie "en !u #a$o!i$e modifica e a$e "n"i i n "en !u a com"a!a cu aceeai fo!m' de und'. <: 6n oa e cazu!i$e s udia e "o fi ('si e 4n =A:- =D:- =0: i =.<: din e2"!esia e2"e!ienia$' necesa! de m'su!' senzaie "e ca!e discuii$e din AB Ca"i o$ a condusdin nou- 4n cazu$ 4n ca!e unu$ > t cu t di#iza - sau t N . se u!i- i s' ia 4n conside!a!e fa" u$ c' k 4n "!ezen u$ ca"i o$ de dou' o!i #a$oa!ea din Ca"e. AB a!e. Aici- $e(ea 5ebe! 4n !a"o! cu 2 i n i com"ensabi$i S de 2 de n inc$use 4n mu$ i"$u$ discu a de $a sine 4ne$es. A: E2"!esia "en !u e$emen u$ "e!iodic' a sca$ei on es e indica 4n fo!mu$a

de $a =Ch. AB: "!ac ic nu sun #izibi$e- da! se "!oduce 4n modu$ an e!io! indica ' 4n de!i#a!ea 8a7ausd!uc9es "en !u ei 4nii. I: 6n u!ma sensu$ s abi$i de i =aa se a;un(e:- "!a(u$ e$emen a! 4n !3o #ib!aie !ec i$inie sim"$u a unci c>nd pe #a$oa!ea es e asuma ' de c' !e "!oduse$e !ezu$ a e din fo!mu$a noas !' de ca$cu$ =<: se a in(e "!a(u$ de sensibi$i a e- de e2em"$u- > t dis"a!e- dac' %a #a$oa!ea < "!esu"une di c>nd #ib!aii de f!ec#en' 4n ace$ai !idica o oc a#'. cu so$u$ umf$a . - . - . 4m"!eun'. E: 6n !3o osci$aie ci!cu$a!' a #a$o!ii "!a(u!i$o! de sensibi$i a e cade "n . - . - n . -

D: Du"' com"a!aii a$e e2"!esiei "en !u #ib!aia $inia! i ci!cu$a! =4n cu!s de e2amina!e a !ema!ca de mai sus a f'cu :- se "o !i#e e !ezu$ a u$ senzaie de osci$a ia ci!cu$a! de dimensiunea sa 4n funcie de osci$aii$e !ec i$inie de am"$i udine e(a$ i f!ec#en' dub$' #ib!aie sau din aceeai f!ec#en' de #ib!aie i dub$u am"$i udinea consis en - da! aceas a me!(e 4n 8a7ausd!uc9 "en !u #ib!aia ci!cu$a!' nu es e un de"enden de #a$oa!ea "e!iodici a e- i nu es e u$ e!io! a"!oa"e de aceeai ca$i a e de senzaii. Du"' aceas a- #a- de asemenea- #ib!a ii$e sono!e nu "o c!ed $e(a e in e!n de osci$aii o!bi a$e- $a fe$ cum- de fa" - 4n !3o mica!e ci!cu$a!' unifo!m' nu es e ce#a o "e!ioad' de$imi a '. F: Din ce$e dou' cazu!i- com"oziia dou' #ib!aii $inia!e- ca!e sun $ua e 4n conside!a!e- i 4n ca!e ce% a'n = ', "a!e s' fie "!imu$- 4n ace$ai im"- 4n cazu$ 4n ca!e o N o ' i n N n , doa! un caz s"ecia$ a$ doi$ea a fi aco$o unde o de o G- n a n ' i deci a Jes e cum#a se a dife!i dec> dac' (ene!a$i a ea doi$ea caz "a!e s' aib' "en !u a "e!mi e aceas ' dife!en' c> mai mic' se do!e e- deci- de asemenea- s' se a $a ze!o- ia! dac' nu es e e#iden de ce o dife!en' de faz' "oa e obine o dein 4n "!imu$ caz s"ecia$- 4n cazu$ 4n ca!e aces a nu in !' 4n conside!a!e 4n cea de a doua (ene!a$. 6n con !as - o "!i#i!e $a =as fe$:- ca!e fo!mu$e$e "en !u "!imu$ caz nu se face cu ade#'!a "en !u a doua de echi#a$en u$ a i a ', n i n ' sun de!i#abi$e- 4n fo!mu$e$e "en !u "!imu$ caz es e de ;um' a e din dife!ena de faz' ( a- ca!e nu in !' 4n fo!mu$e$e "en !u a doua- i a#>nd 4n #ede!e fo!mu$e$e de "!imu$ caz de cos ( = .- 4n cazu$ 4n ca!e ambe$e #ib!aii com"un 4n faza de 4n >$ni!e- unu$ a!e

6n !e im"- da3a$ doi$ea caz

6n confo!mi a e cu fo!mu$e$e de "!imu$. Deci caz es e ade#'!a - !ezu$ a u$ "siho$o(ic a$ com"oziiei dimensiunii sa$e "!in !3o osci$aie sim"$' cu aco!du$- a$ c'!ei "!odus < osci$aie s& fie- confo!m ce$o! de3a doua cu o osci$aie sim"$'- "!odusu$ osci$aie numai s& fie.

Con !adicie aici - o ui- "a!e a fi- es e numai a"a!en '. 6n !3ade#'!- !ebuie s' se ia 4n conside!a!e fa" u$ c' condiii$e "!e#'zu e "en !u a doua fo!mu$e de caz com"ozi - da! au ne#oie de $a a$ e au o!i 'i "ub$ice $o! asu"!a de!i#a!e $o!- u!m>nd ca dife!ena de faz' a osci$aii$o! de in e!fe!en' nu es e cons an ' !'m>ne aceeai- aa cum es e cazu$ a unci c>nd N J . P!in u!ma!e- n N n Jas fe$ c' aces caz #a fi e2zi"ie!en e2"!es de cazu$ (ene!a$ a$ doi$ea com"ozi u$ui. Dei acum es e "en !u "!ima #ede!e a ce#a foa! e ciuda 4n $e(' u!' cu fa" u$ c'- chia! i o aba e!e foa! e mic' 4n !e i J!ezu$ a u$ "siho$o(ic a$ #ib!aii$o! com"ozi $a "!o"o!ii da ' aa conside!abi$e fa' de cazu$ de e(a$i a e de sau Ga! !ebui s' fie 4n m'su!' de a !educe c> nu es e s"ecifica ' =a se #edea mai sus:- i se bazeaz' "e com"a!a!ea fo!mu$e$o! de "!imu$ i a$ doi$ea caz com"ozi . Aces $uc!u "a!e s' con !azic' "!inci"iu$ con inui 'ii sim"$e- i m3am (>ndi o $un(' "e!ioad' de im"- !ebuie s' e2is e o e!oa!e dec$a!aie 4n de!i#a!ea fo!mu$e$o! "!e#a$a- ca!e 4n confo!mi a e cu !e#izui!ea mai a en ' a ace$ai $uc!u cu si(u!an' nu es e cazu$. Cu oa e aces ea- o ana$iz' a en ' a!a '- de asemenea- c' a#em aici 5ide!#e!nHnf i(es nimic. T!ebuie amin i c'- a unci c>nd "e!ioade$e de osci$a ie anume - " sun 4nc' a > de "uin dife!i - 4n cu!su$ mu$ o! #ib!aii 3 "en !u ca!e es e 4nsuma!ea $a !ezu$ a e$e an e!ioa!e "!e#'zu e 4n fa" - 3 ce!u e de i de oa e (!ade$e de de#ie!e i o"oziie faze$e !ebuie s' fi !ecu "!in- 4n im" ce $a o dife!en' de faz' cons an 'ca!e es e e(a$i a ea din !e i es e $e(a '- aces $uc!u nu "oa e fi cazu$. &n e!fe!ena conduce de;a 4n ceea ce "!i#e e in ensi a ea fizic- ca!e a!e m'su!a 4n "u e!ea #ie a #ib!aii$o! $a un !ezu$ a e "a!ado2a$e 4n mod co!es"unz' o!- aa cum #edem aici- 4n ceea ce "!i#e e in ensi a ea "siho$o(ic. Confo!m !e(u$i$o! de infe!en' cunoscu e mea!(' dou' 4n "e!ioada de osci$aie "o !i#i!e (!inzi #ib!a oa!e !ec i$inii a$e aceeai faz' i am"$i udine a unei (!inzi com"use- in ensi a ea fizic' es e de dou' o!i mai ma!e ca suma in ensi 'i$o! com"onen e$o! sa$e- adic' I i - a unci c>nd in ensi a ea fiec'!ei com"onen e i es e . Da! dac' sun dife!i e- ce$e dou' fascicu$e a > de "uin 4n "e!ioada de osci$aie- suma scade I i < i - i es e- 4n (ene!a$- suma in ensi 'i$o! fizice a$e dou' (!inzi #ib!a oa!e !ec i$inii de aceeai am"$i udine- da! de dife!i e "e!ioade de osci$aie- ca!e in ensi 'i$e I, I ' #in- N i O i G- unde faza 4n ca!e se 4n >$nesc- es e indife!en . Aces !ezu$ a es e de G!ai$ich E: s !ic s3au do#edi i ciud'enia ca!e se af$' aici- a fos de;a e#idenia "!in a s"uneC G&n ensi a ea =dou' (!inzi d!e" e sLin(in( de am"$i udine e(a$ i du!a a de #ib!aie dife!i fascicu$ !ezu$ a ' es e e(a$' cu suma in ensi 'i$o! de com"une!e ... Es e aceas ' "!o"oziie des"!e ciuda - deoa!ece 4n in e!fe!ena a dou' (!inzi omo(ene de faz' e(a$ i am"$i udine in ensi a e a nou$ui fascicu$u$ui es e de dou' o!i suma in ensi 'i$o! com"onen e$o! sa$e- "!ecum i 4n >!zie!i$e !eci"!oce ca!e !ezu$ ' din ine(a$i a ea de $un(imi de unda- doa! !'iesc ;um' a e din fo!a a"$ica ' $a $un(imea !e$a i#' a #a$u!i$o! es e ceea ce in o deauna G.
E:

P!ocedu!i$e de $a Viena. ACAD ./EI. S. /BE ff 3 am"$i udinea i "e!ioada de osci$aie sau Undu$a ions$Kn(e asemenea in ensi a e fizic' de"enden e sau

ene!(ia cine ic' a fascicu$u$ui es e de e!mina de G!ai$ich "!in e2"!esia da - i aco$o es e e!oa!ea afia ' aco$o 4n de!i#a!ea de !ezu$ a u$ de mai sus a 4n !eb'!ii. /: 6n cazu$ 4n ca!e- 4n $oc de suma a$(eb!ic' a "os u!i$o! "ozi i#e i ne(a i#e sen imen doa! con !ibuii$e "ozi i#e a! !ebui s' fie fo$osi e "en !u a m'su!a im"u$ o a$ de senzaie- unu$ a! fi mai a$es anumi ' sum' de con !ibuii ne(a i#e a$e #a$o!i$o! > t au dedus 4n fo!mu$e$e de mai sus- "!in ca!e a "ozi i# !'m>ne deosebi de. Aceas ' sum' a con !ibuii$o! ne(a i#e- es e acum 4n !3o #ib!aie !ec i$inie sim"$u "en !u cazu$ s"ecia$ de modu$ fundamen a$- unde %a N , de kt $o( . Q < - unde- cede kt ;u!na$ a! fi deduse- ca 8a7ausd!uc9 kt ;u!na$ .Da!- du"' cum "!a(u$ de baz' es e de"'i - modific'!i$e necesa!e $a suma "os u!i$o! ne(a i#- aces a a! fi- "!in u!ma!e- cu o mai ma!e o i n se deduce 4n o deauna a$ e sume ca!e $e(ea 5ebe! nu a! "u ea e2is a- nici nu a! fi suma ne(a i# "en !u a$ e cazu!i ca i ce$e de $imi a!e caz cu ac ua$e$e mi;$oace de ana$iz'- $a fe$ de mu$ ca nu "o #edea- nu "oa e fi de e!mina 4n mod deosebi . f- $eri3area ecuaii#or. Eu dau aces de!i#a!e "!ima "en !u "!esu"une!ea c' "!imu$3comand' #i eza # ca es e de a subs i ui 4n fo!mu$a de m'su!a!e "en !u a obine fo!mu$a e$emen a!- "!in u!ma!e- aceas a es eC . 6n cazu$ unei #ib!aii !ec i$iniu sim"$u- a#em de =a se #edea mai sus:

ca!e > es e da de

P!in se"a!a!ea $o(a!i mu$ "!odusu$ui 4n suma $o(a!i mi$o! fac o!i$o! ca!e se !ansfo!m' 4n e2"!esie

dac' a#em 4n #ede!e ce$e dou' in e(!a$e- 4n ca!e > - !es"e9 i# descom"use cu k !, K5 - !es"ec i#. &n e(!a$a ! es e

6n sco"u$ de 5 a ('si- #om !ansfo!ma in e(!a$a "!in s abi$i!ea

, as fe$ As fe$- #om obine

ceea ce se "oa e subs i ui

deoa!ece 4n !ea(a #ib!aia es e 4m"'!i 4n I seciuni e(a$e. &n e(!a$a defini es e- da! $a fe$ de . As fe$- #om obine de"enden de fac o!u$ de "e!iodici a e "u! i Eu$e! e(a$

As fe$C

A#em acum o am"$i udine #ib!aii de as fe$ de (>ndi!e du!a ' i , sau num'!u$ , ca ma2imu$ de #i eza e$emen a! #a$oa!e de "!a( B a!e $oc- aa c' ne3am

i aco$o se "!oduce ma2imu$ a unci c>nd sinusu$ N .- aceas ' #a$oa!e ma2im' es e i aa aceas ' #a$oa!e "en !u b subs i uibi$e- as fe$ a#emC

Un im" t = m , ca!e s"nt osci$aii a$e du!a ei es e 4n cauz'- ca!e es e de m o!i mai ma!e dec> a > da- 4n confo!mi a e cu ca!e o a!e

P!in 4n fina$ #a$oa!ea pe, 4n ca!e > t dis"a!e- "!odusu$ "!a( "n . n . nu- aceas a es e 4n conco!dan' cu < meci i "o fi subs i ui e "en !u ea- as fe$ 4nc> unu$ a!e 4n

sf>!i

6n cazu$ unui osci$aie ci!cu$a!'- a#em de $a =de mai sus:

Pen !u #a$oa!ea b - #a$oa!ea "oa e fi # 4n !3un subs i u #ib!aie ci!cu$a!' #a$o!i$e , , sun de aa na u!' 4nc> # es e e2ac e(a$ cu b . 6n !3o as fe$ de osci$aie

Ce

Va$o!i$e - , cad aici cu #a$o!i$e "!a(u$ui de . - . - n . di!ec 4m"!eun'- as fe$ 4nc> aces ea "o fi subs i ui e 4n fo!mu$e$e an e!ioa!e "en !u ea. &n cazu$ com"oziiei dou' #ib!aii $inia!e de am"$i udine 2 - 2 ' i du!a a #ib!aii , J- ca!e se 4ncad!eaz' 4n aceeai di!ecie i 4n faze$e i se

!eunesc- e2is '- 4n (ene!a$ =a: a#>nd 4n #ede!e #a$oa!ea # . iu ecuaie "en !u subs i ui!ea aceas ' #a$oa!e 4 nu es e- 4n (ene!a$- in e(!a!ea- da! se "oa e face "en !u "!inci"a$e$e cazu!i =a se #edea mai sus:- a indica $a mai "uin de <: i A:. As fe$ 4nc> s' fie 4n "!imu$ !>nd o N o Ji N , a"oi !ansfo!m' #a$oa!ea de # 4n

Confo!m cunoscu ' ecuaia !i(onome !ice

Da! cum "oa e aceas ' e2"!esie !ansfo!ma 4n u!m' oa!e$e

dac' ( ;um' a e din dife!ena de faz' i . De $a 4nce"u u$ im"u$ui es e a!bi !a!'- $3am f'cu de !uine a > de mu$ 4na"oi- 4nc> "unc e$e ca$cu$a e din nou 4nce"u de im" t JN t O 6 es e- "!in u!ma!e- t N t G3 C- ca!e C 4n #a$o!i$e de # !idic'. De a unci t G- cu t ames eca deoa!ece nume$e nu con eaza- ne . Senzaie o a$' 4n im"u$ t es e 4n con inua!e

6n cazu$ 4n ca!e aceas ' e2"!esie es e !a a $a fe$ ca cei$a$i- unu$ a!e

Acum- s' ne ima(in'm o osci$aie !ezu$ a cu as fe$ de #a$o!i a, , n #ib!a ia com"une c' "!a(u$ e$emen a! 4n 8a2imo b es e a ins- i numesc aces e #a$o!i ca i mai 4nain e- , , ,a#em

con inua!e

6n fina$- conside!'m cazu$ 4n ca!e "n a$ 2 ' i a Jes e dife!i - da! 4nc' mi bin o = o ' n ' es e- a unci #i eza ma2im' A N ambe$e- a unci N es e aceeai "en !u

Noi !ansfo!ma suma sinus din nou 4n !3un "!odus de sinus i cosinus- obinem

unde

A"oi am schimba 4n e2"!ima!ea $o(a!i mi- i a s abi$i

$o(a!i mu$ "!odusu$ui 4n !3o sum' de

as fe$ obinu e noi

Dac' #om in e(!a acum aceas ' e2"!esie de $a t N B $a t N m t T , de m 3 e- as fe$ 4nc> a > m t ca m t es e un num'! 4n !e(- ca!e 4n dimensiune scu i e de m sun 4n o deauna accesibi$e "!in o!ice a"!o2ima!e- deci "!imu$ $in9 di!ec

&n e(!a$a de3a$ doi$ea e!men es e N 6 i N < m t O C "en !u a $ua- aa cum se !e('se e a unci c>nd sun em 4n #a$oa!ea de t subs i u $a "!ima $imi a de B- a doua mTT . Da! din momen ce m t es e un num'! 4n !e(- as fe$ < m t un num'! 4n !e( ci!cumfe!ine com"$e e sun ace$eai- aa c' es e ade#'!a dac' es e conside!a ca un a!c de ce!c- na u!a funcii$o! ci!cu$a!e- ca!e a N 6 i = < m t O C $ua e in e(!a$' $a ca!e a N B "en !u N < m t coincid $ua - i "u em 6 fi e!se. Deci- a "$eca "en !u a$ doi$ea manda

De asemenea- "o s abi$i acum 4n funcie de na u!a funcii$o! ci!cu$a!e

as fe$ 4nc> aces $in9 duce $a

ca!e- a#>nd 4n #ede!e #a$oa!ea s"ecifica ' an e!io! s' fie

!edus'. A !eia #e!i(' es e du"' ace$ai !a amen aceeai #a$oa!e- 4n #ede!e c' #a$oa!ea asemenea . Dac' ad'u('m acum !ezu$ ' !ei in e(!a$e$e i s' 4n$ocuiasc' e2"!esia de im" m t t de t - obinem

con de fa" u$ c' < $o(

N $o(

T!ebuie !ema!ca fa" u$ c'- 4n cazu$ N - a! fi #a$oa!ea t N sun "!in "!ezen a nu$e i a$ !ei$ea e!men- ca!e me!(e 4n ;os- 4n suma dis"a!e- as fe$ 4nc> s' ia < $o( doa! $o( 3a! obine ceea ce dife!ena de acum !a a e de $a cazu$ !a a an e!io! necesi '- din ca!e =#ezi mai sus: a fos discu!su$. S' ne ima(in'm acum obine o #ib!aie com"ozi menin>nd 4n ace$ai im" e(a$i a ea fo!e$o! #i a$e a$e com"onen e$o! aces o!a- as fe$ 4nc> "!a(u$ 4n 8a2imo #i eza $o! b 3a! fi a ins as fe$ 4nc> s' "u em !ansfo!ma aceas ' #i ez' ma2im' de b 4n$ocui o!. Fi , , i ", ', ", am"$i udini$e i "e!ioade$e de f!ec#ene de osci$aie a$e com"onen e$o! aceas a #ib!a ie. Vi eza ma2im' 4 a!e $oc a unci c>nd sinusu$ aceeai 4n e2"!esia =#ezi mai sus:- 4n ace$ai im" de .- i- "!in u!ma!e- es e de B s' fie 4n$ocui

i- ca

#om obine acum

sau- ca $n N o n - N

S' acum a doua condiie- c' 4n fo!mu$a e$emen a!' "en !u - !a a de doua3 "en !u V es e de a fi subs i ui - as fe$

es e s' fie s abi$i e de aceas ' ne $imi 'm $a cazu$ de o osci$aie $inia!' sim"$'- 4n cazu$ 4n ca!e . S' ne 4n oa!cem acum $a aces $uc!u 4n des u$ de ace$ai !a amen - ca i mai de#!eme4n$ocui!ea # 4n fo!mu$a e$emen a!'- obinem

. Aici- B #a$oa!ea !a ei doi$ea o!din v $a ca!e a!e $oc con !ibuia senzaie- "!a(u$- ia! dac' - , - am"$i udinea- du!a a #ib!aii i f!ec#ena de #ib!aie desemneaz' o #ib!aie- 4n ca!e va in(e #a$oa!ea $a ma2im- a#em- $a !educe!ea de mai sus a v: b N @ con inua!e 4n e2"!esia

%- Mai "u#te consi$eraii %enera#e. 6n aces sens- !e$aii$e ;u!idice din !e !u" i suf$e #a fi de e!mina ' de fo!mu$e$e i !ezu$ a e$e an e!ioa!e- aces ea sun - 4n "!inci"iu- s' se !efe!e $a senzaii$e imedia ca!e s au $a baza- de e2em"$u mic'!i "siho3fizice- ia! 4n cazu$ 4n ca!e "sihofizica e2 e!ioa!e a! fi ">n' acum mai de(!ab' 4n "a! ea in e!ioa!'. Da! e$e sun baza e di!ec "e e2"e!iene$e ca!e fac "a! e din "sihofizica e2 e!ioa!e- cu condiia ca fo!mu$a e$emen a! de ca!e de"ind- doa! o !aduce!e a fo!mu$a de m'su!a!e- ca!e a fos obinu 4n "sihofizica e2 e!ioa!e- es e 4n e$emen a! i "o s' 4nd!ume "!ob' numai 4n e2 e!io! "sihofizica de c'u a!e- adic' "!in com"a!a!ea $o! cu mic'!i$e e2 e!ioa!e- ca!e sun e2ci a in e!io! "en !u c' noi 4nine nu "u em obse!#a di!ec in e!ne- du"' ca!e ca unu$ de !anziie sau Ve!mi e$un(s($iede! 4n !e "sihofizica e2 e!ioa!e i in e!ioa!e- $a sf>!i u$ aces ei seciuni "!inci"a$e a fos u$ sun fu!niza e. A fo!mu$e de "!obaiune di!ec e i !ezu$ a e ca!e se !efe!' de fa" $a mic'!i$e in e!ioa!e a$e mic'!i$o! e2 e!ioa!e- da! "o fi a e" a e i c'u a e numai "e baza de cu!s- ca un aco!d 4n !e ce$e dou' mic'!i au $oc. &n#es i(a!ea m'su!a 4n ca!e e2is ' co!!obo!abi$i S di!ec '- "!in u!ma!e- a! "u ea fi de $a un "unc de #ede!e dub$a. P!esu"un>nd c' mic'!i$e in e!ioa!e i e2 e!ioa!e se "o !i#esc 4n sine- o as fe$ de in#es i(aie a! fi nimic a$ ce#a dec> in#es i(a!ea dac' fo!mu$e$e an e!ioa!e i- 4n consecin' "!inci"ii$e din ca!e sun de!i#a e- sun de$oc $e(i ime. C'ci dac' se fac

as fe$ 4nc> aces ea a! !ebui oa e !e$aii$e din !e senzaie i mica!e- ca!e decu!( din fo!mu$e$e an e!ioa!e- confi!m' de;a 4n !e$aia de senzaie $a mic'!i$e e2 e!ioa!e- i 4n cazu$ 4n ca!e nu- "en !u ca a! fi fa$si a ea fo!mu$e$e i "!inci"ii$e din ca!e e$e cu!( s abi$i . P!esu"un>nd c' #a$abi$i a ea aces o! fo!mu$e secu!iza e i "!inci"ii- cu oa e aces ea- a! fi anche a- c> de de"a! e o co!e$a!e 4n !e mic'!i$e in e!ne i e2 e!ne a!e $oc. Acum- "!ima condiie a f!on u$ui "oa e in !a numai 4n anumi e $imi e sun s a uie! . E2ci a!ea o!(ane$o! senzo!ia$e de s imu$i cu ca!e ne conf!un 'm aici- a!e $oc 4n confo!mi a e cu "unc u$ de #ede!e (ene!a$- c' o mica!e osci$a o!ie 4n mass3media a $umii din afa!a cauze$e de "!o"a(a!e a mass3media de mic'!i$e $umii in e!ioa!e "e ca!e $e "os a s a!ea ce$ mai "!obabi$- 4n sine- sub fo!ma !ebuie s' se (>ndeasc' $a mic'!i de #ib!aie.Aici sun mic'!i$e de #ib!aie 4n mass3media $umea e2 e!ioa!' 4nain e de a a;un(e in e!mediu$ sis emu$ui ne!#os 3 da! 4nain e de a fi e2"e!imen a$ 4n im"osibi$i a ea de a !ezi senzaie 3 chia! in e!mediu$ simu!i$o! e2 e!ne a "ene !a. Ei bine- de"inde de $e(i$e (ene!a$e a$e mic'!ii- na u!a mic'!i$e #ib!a iona$e ca!e sun c!escu e 4n !3un mediu de fa" u$ c' #ib!aii$e de $a un a$ "e "$an ' aco$o- dei na u!a !ezi!ii cu ab- i co!es"unde- 4n une$e cazu!i- chia! foa! e "!ecau cu "!i#i!e $a modu$ 4n ca!e fa" e$e i do#edi condiii$e de !ezonan'- da! nu numai- deoa!ece- dim"o !i#'a!e na u!a de mediu- sub a c'!ui efec in e!media! i "en !u ca!e anunu$ es e inf$uena "e ca!e o. im na u!a i condiii$e e2ac e de e2ci aie de ne!#i noas !e senzo!ia$e 4n nici un fe$ suficien ' "en !u a priori de a fi 4n m'su!' s' s"un cum aici se !efe!' $a mic'!i$e e2ci a o! de "!e u indeni !ebuie s' acioneze en uziasma - da!- 4n m'su!a 4n ca!e im c' condiii$e sun mu$ mai com"$ica e dec> 4n mai sim"$e cazu!i- !ezonan' 4n $umea de afa!'- i chia! 4n !ezonan' mai "e!fec 4n $umea din afa!a- da! fo!ma i de am"$i udine a #ib!aii$o! !'m'ie$e !ansmise 4n num'! #ib!aii !ansmise nu es e ace$ai $uc!u- da! de condiii$e s"ecifice a$e sis emu$ui de !ezonan' i modu$ de !ansmi e!e a inf$uena . Deci- "e "!ima condiie nu "oa e fi "u! i sim"$u "e baz' de. Pe de a$ ' "a! e- da!- de asemenea- "!inci"ii$e- din ca!e fo!mu$e$e i !ezu$ a e$e an e!ioa!e sun de!i#a e- nu a > de si(u! a priori, c' ei nu susin bedH!f en de e2"e!ien'- ca!e es e acum- da! cu me!s numai 4m"!eun' cu mic'!i$e e2 e!ioa!e "!esu"un>nd o co!es"onden' "oa e c> i(a in e!io!. Nu se "oa e ne(a fa" u$ c' aces $uc!u duce $a o dificu$ a e so$ida! de asi(u!a!ea "!inci"ii$o! noas !e i de e!mina!ea !a"o! u$ui din !e mic'!i$o! e2 e!ioa!e i in e!ioa!e $a a"a!e 4n ace$ai im"- ca!e nu #o! fi de"'i e com"$e $a "!ima 4nce!ca!e. Nu ba!ci de $a oa e "sihofizica cu dificu$ 'i mai ma!i dec> fizic'- as fe$ 4nc> aces ea a! fi "'s !a me!eu ace$ai "as cu ea. Da! eu- de asemenea- c!ed c' ne conf!un 'm fa' de "!ezen dificu$ a e. Aces a e2amineaz'- 4n "!imu$ !>nd- dac' e2"e!iena se "oa e face $a mic'!i$e e2 e!ioa!e- !ezu$ a e$e- $e(a e de mic'!i$e in e!ne- eo!ia- ca!e ">n' acum doa! 4n ceea ce "!i#e e cazu!i$e foa! e sim"$e =4n fo!mu$e$e an e!ioa!e: a $'sa oa!ecum 4n sus Ace$ai i" de cadou!i ca!e aduce #oci de eo!ie i e2"e!ien' nu "oa e fi bine "!i#i ca o coinciden'. Vei ('si aces $uc!u ca eu c!ed ca es e ('si 4n zone$e de onu!i- se ('se e 4n ace$ai im"- c' ceea ce. %a condiii$e fizice i fizio$o(ice !ansfe!u$ a mic'!i$o! e2 e!ioa!e ie in e!io!- o confo!mi a e a mic'!i$o! e2 e!ioa!e i in e!ioa!e aici- 4n m'su!a 4n ca!e es e con#enabi$- aa cum es e co!es"unz' o! "!esu"us "en !u a

confi!ma eo!ia- eu c!ed c' es e- de asemenea- ('si aici- se conside!' c' de acu!a eea eo!ie i co!es"ondena mic'!i$o! e2 e!ioa!e i in e!ioa!e 4n funcie de !e$aii$e $o!- 4n ace$ai im" ;us ifica e ca esenia$e i acum cau ' "!in ca!e e2 ensii sau dis"oziii au2i$ia!e- fie eo!ia- sau ca!e- 4n funcie de ci!cums ane "osibi$e sau dife!ene "!obabi$e 4n !e co!es"ondena de mic'!i in e!ne i e2 e!ne $a cazu!i$e 4n ca!e nu e2is ' as fe$ de !es"ec a!ea imedia ' 4n !e !ezu$ a e$e de eo!ie i e2"e!ien'- ca"abi$ s' aco"e!e. Se conside!' 4n ce$e din u!m'- dac' o!ice a$ ' eo!ie 4n oa e aces e "unc e de #ede!e es e mai adec#a sau 4nce eaz' de a efec ua aa cum es e s"ecifica . As fe$ 4nc> s' obinei- 4n cazu$ 4n ca!e "oa e c!e e aceas ' "!obabi$i a e $a o as fe$ de m'su!' nu es e abso$u si(u!- da! "osibi$ eo!ia "sihofizic cea mai "!obabi$' i- 4n ace$ai im"- a;un(e de #ede!e cu "!i#i!e $a !e$aia din !e mic'!i$e e2 e!ne i in e!ne i de e2amina!ea 4n con inua!e 4n oa e di!ecii$e- "e ca!e unu$ es e echi#a$en u$ ce! i udine . Cu oa e aces ea am acum consis ena eo!iei cu ceea ce ('sim 4n Ton(ebie esuficien de ma!e "a!e a !ezi din fos a 4nc!ede!ea as"ec e "en !u "unc e$e de baz' a$e eo!iei- de as e" a!e "en !u aba e!i$e- ca!e "!ezin ' domeniu$ de cu$o!i 4n !e eo!ie i e2"e!ien'- "en !u o in#es i(aie de $a a$ doi$ea "unc de #ede!e cu "!i#i!e- 4n s"ecia$aba e!ea de cu$o!i de $a $e(ea $ui 5ebe! =Th &S .FE: i $e(ea He$mho$ z =Vo$. &&- ". .FD: ia a enia noas !'. & se #a e2 inde o 4n ca"i o$u$ u!m' o!. Un "unc - da! #!eau s' discu 'm aici. Ene!(ia cine ic' a unui osci$aie ci!cu$a!' de am"$i udine 2 i "e!ioada es e de dou' o!i mai ma!e dec> cea a unei #ib!aii $inia! de aceeai am"$i udine i du!a ' i es e e(a$' cu ene!(ia cine ic' a unui osci$aie $inia!' a am"$i udinii i D: du!a ei . De asemenea- 4n confo!mi a e cu !e(u$i$e de infe!en' un fascicu$ de zi!9u$K!schLin(ende! de am"$i udinea o(e!ad$ini(schLin(enden unu$ din !e am"$i udinea !e"!ezen a e 4n $uminozi a e. Confo!mi a e cu fo!mu$a nos !u de mai sus =Fo!mu$a . i I:- cu oa e aces ea- efec u$ senzaie o #ib!aie ci!cu$a!' "e am"$i udine 2 es e e(a$ cu efec e$e senzaia unei !ec i$inie nu "e am"$i udinea da! am"$i udinea < o - i se "oa e de$oc cu aceeai ene!(ie cine ic' a #ib!aii$o! de dife!i e dimensiuni Efec e senzaie- 4n funcie de dife!i e fo!ma osci$aii$o! a"'!ea o ui- $a fe$ de mu$ cunoscu e ">n' acum- o "u e!e #ie aceeai #ib!aii$o! uoa!e- 4n ace$ai im" i dife!i e fo!me aco!da un efec e(a$ senzaie.
D:

Aceas a "oa e fi ('si ' a unci c>nd ene!(ia cine ic'- ca!e es e dez#o$ a 4n im"u$ uneia din !e osci$aie "e!ioada - confo!m fo!mu$ei

de e!mina e- 4n im" ce "en !u # subs i ui indica c' S. <.< #a$o!i. As fe$ obinu e "en !u #ib!aia $inia! - "en !u ci!cu$a!a .

S' ne 4n "!imu$ !>nd $a o modifica!e a eo!iei- ca!e "oa e fi necesa!' "en !u a !idica aceas ' dificu$ a e "oa e- aa cum a! "u ea fi- 4n (ene!a$ #o!bind- "!obabi$ (>ndesc c'

i"o eze$e "e ca!e eo!ia 4n cons !ucia de efec u$ senzaie de osci$aii !ec i$inii i ci!cu$a!e baza '- 4n s"ecia$- con#in(' oa!e- 4n m'su!a 4n ca!e a! fi "en !u fieca!e fo!ma AbbKn(i(9ei s#e!hK$ nis co!ec ' a "nei i n iei - i doa! o sin(u!' ce!in' a! fi d!e" - ceea ce es e necesa! "en !u conec a!ea ce$o! dou' efec e. De fa" aceas a- es e ne#oie de o anumi ' condiie- i 4n !3ade#'!- es e de a "une efec u$ dife!i e$o! osci$aii de fo!m' cu !a"o! u$ $o! cu s a!ea sa cons a a c' senzaia de #i ez' de"enden ' 4n ace$ai mod ca $a fe$ o di!ecie cons an ' 4n s"aiu "'s !eze- ca i 4n #ib!aii !ec i$iniisau schimba di!ecia con inuu- $a fe$ ca 4n #ib!aii ci!cu$a!e. Aceas ' condiie nu es e doa! ce$ mai uso!- da! mi se "a!e chia! acum- ce$ mai "!obabi$- nu es e $ua ' ca 4n !3 ade#'! 4n ca$cu$u$ ene!(iei cine ice a osci$aii$o! de o di!ecie schimba de aceeai conside!aie- da! nu es e e#iden 4n sine- ia! 4n cazu$ 4n ca!e $in93u$ de fa" a! !ebui s' fie un a$ s"ec aco$ necesa!' i suficien '- a! fi de a face. Doa! !ebuie s' m'! u!isesc c' nu es e de succes "en !u mine- o as fe$ de zufinden- ca!e 4n ace$ai im" !aiona$' i fa" e$e "a! a fi 4n consecin'- $a fe$ cum "uin "o 4ndu!a cu o schimba!e de v "en !u # "en !u a c> i(a ce#a- ia! eu soco esc mai "!obabi$ ca de#iaie 4n !e eo!ie i e2"e!imen aici nu se da o!eaz' unei e!o!i eo!ie- ci o $i"s' de co!es"onden' 4n !e fo!ma mic'!ii e2 e!io! i in e!io!. De fa" - nici un "!inci"iu fizic sau fizio$o(ic 4nain e- ceea ce ne (a!an a ' #!eoda ' 4n o!ice caz- o !ansmisie neschimba ' a fo!mei de und' de $a e2 e!io! s"!e in e!io!- i chia! cu onu!i- ea nu #a acce" a. As fe$- #om #edea fo!ma de und' a a!cu$ui #ioa!' de ma u!a cu nici un chi" neschimba !aduce 4n !3unu$ co!es"unz' o! din i!u$ de #ib!a oa!e- i3a! ('si un i! de;a 4n mica!e- aa c' se conf!un ' cu o #ib!aie !ec i$inie a! "!oduce o #ib!aie $inia! 4n aceeai di!ecie din nou numai 4n cazu$ unic- a unci c>nd di!ecia de mica!e a i!u$ui cu ca!e osci$aia a! coincide- 4n caz con !a! a! fi mica!ea 4n (ene!a$ e$i" ic'- sau ci!cu$a!'- sau 4n !3o $inie d!ea" ' cu o di!ecie modifica '. Ne!#ii- mai a$es ne!#u$ o" ic- da! sun de;a f'!' s imu$ e2 e!n 4n !3un anumi fe$ funcioneaz' i (!adu$ de un i! 4n mica!e com"a!abi$'. Deci- de asemenea- !ezi de mica!ea s imu$ $uminos "oa e in e!#eni numai abKnde!nd cu ce$e de;a e2is en e. Acum- a unci c>nd un fascicu$ "o$a!iza ci!cu$a! cu am"$i udinea de "n efec e(a$ 4n "e!ce"ia de $umin' es e e2"!ima ' ca o $inie d!ea" ' "o$a!iza "e am"$i udinea , aa cum es e- 4n o"inia mea- nimic mai mu$ dec> - $a fe$ e2"!im' un o!din de m'!ime im"u$s fizic echi#a$en 4n ceea ce "!i#e e e#oca!ea ce$o! un fe$ de mic'!i in e!ne- "e ca!e "e!ce"ia de $umin' se da o!eaz'- i chia! dac' (!inzi cu dife!i e fo!me de und' a$e $e(i$o! de in e!fe!en' efec echi#a$en - aceas a echi#a$en' es e #a$abi$ numai "en !u im"u$su$ fizic ca!e ne!#u$ de a "!oduce "!o"!ii$e sa$e fo!me s"ecifice de mica!e "!ime e f'!' a s"us aa es e c' aces e fo!me de"inde de ca!e a fascicu$u$ui in e!esan . Aceas ' i"o ez' es e des u$ de suficien "en !u a aco"e!i oa e #a!ian e$e ca!e a! "u ea fi ('si e unde#a 4n !e !ezu$ a e$e "!inci"ii$e noas !e i ce$e din fo!mu$e$e de in e!fe!en'. Du"' aceea- m' 4n o!c $a a$ e "unc e de im"o! an' (ene!a$'. Du"' in !a!ea a!a discuii- senzaia can i a i#' se bazeaz' "e can i a i#e ca!e- 4n

$e(' u!' modu$ de"inde de ca$i a ea senzaiei. 6n aces sens- es e acum $a aces $in9 o ches iune de dac' s' u!meze ace$eai sau dife!i e momen e de mica!e- i 4n funcie de ceea ce $e(i au u!ma ceea ce funcie de im"- se "a!e c' o dificu$ a e de a face "e ca!e $e "!ezin ' senzaie "!in !3o se!ie de momen e- ca!e nu sun aco"e!i e 4n "!ezen !ebuie s' "'s !eze inf$uena de- da! "oa e c'dea doa! un momen de #ib!aii $a un momen da - 4n momen u$ "!ezen . Aceas ' dificu$ a e "oa e fi acum doa! o "!ob$em' de ima(inaie i es e de"'i de im"osibi$i a ea de a face ca$i a ea de senza ii$e de momen e indi#idua$e de mica!e de"enden e.Deoa!ece "!in "!ezen a #a nici cons ana senzaie 4n cu!su$ unei osci$aie 4n cazu$ 4n ca!e "en !u a schimba momen e$e de mica!e con inuu- da! #a!ie a ea de senza ii- cu condiia ca oa e mic'!i$e- da! conine mica!e simi$a!' doa! 4n momen e$e de com"oziie dife!i e "o e2"$ica. Ce! c' sensu$ de "!ezen' 4n sine es e "sScho"hSsica$$S fonda de c' !e o anumi ' sec#en' de momen e- sau !ezum' suf$e u$ 4n aces sen imen o se!ie de im" fizic 4m"!eun' i 4n $e(' u!' cu aces $uc!usen imen u$ de momen momen e chia! mai !ea$3 ime. Suf$e u$ "oa e s"une 4nde"$ini e de$oc cu munca $o!- im"u$- ca o!(an de e2 inde!e a s"aiu$ui- sau "sScho"hSsica$$Sfo!ma i m'!imea ac i#i 'ii suf$e u$ui es e o funcie de $e(' u!' de ceea ce se 4n >m"$' 4n e$emen e em"o!a$e succesi#e- cum a! fi fo!ma i dimensiunea co!"u$ es e o funcie de $e(' u!' de ceea ce se 4ncad!eaz' 4n e$emen e s"aia$e ;u2 a"onie! e- i es e 4n e!meni de "!e$un(i!e a e!menu$ui 4n sine- nimic din ceea ce a 4m"iedica "sSchische!sei s ei aceas ' "oziie ana$o( "en !u a s abi$i ca "hSsische!sei s s"aiu. De fa" - o ceea ce es e $e(a !e" a 4n min ea noas !' 4n !3o uni a e de con iin'- ca!e "oa e de"inde 4n nici un fe$ $a momen e indi#idua$e- da! necesa!- 4n funcie de $e(a!e a ceea ce se 4ncad!eaz' 4n succesiunea u!meaz' s' fie $ua e 4n conside!a!e. Da! !ebuie aces $uc!u s' fie "e!mis "en !u 4n !ea(a uni a e a cons iin ei "!in 4n !ea(a #ia'- aa c' nimic nu 4m"iedic'- mai de(!ab'- es e $o(ic s'3$ cedeze "en !u o uni a e de senzaie 4n "o!iuni mai mici de im"- i nu con eaz' c' noi nu ne "u em face de aces $uc!u 4n ideea 4n mod c$a! "en !u c' ideea 4n sine "!esu"une de;a o co$ecie de c> e#a momen e- i3a! descom"une de a "e!ce"e modu$ $o! de com"oziie. Daca #!ei sa- as fe$ 4nc> s' "u ei s"une- de asemeneaC fieca!e momen de o #ib!aie $as' o du"'3efec 4n suf$e - i se $as' oa e momen e$e de as fe$ de du"'3efec c!eeaz' un af e!effec com"ozi - ca!e d' senzaia. Doa! un sin(u! s"une- a"oi- cu a$ e cu#in e- "u! i sim"$u $a fe$ ca ceea ce s"unem c>nd s"unem c' suf$e u$ cu efec de momen e$e ac ua$e- 4n ace$ai im"- !ezuma "!ima- da! "oa e fi mai con#enabi$ "en !u anumi e modu!i de 4ne$e(e!e a na u!ii suf$e u$ui- cea dec> cea$a$ ' e2"!esie a u i$izaceea ce nu ne susin. 6n !e im"- ai "u ea fi- de asemenea- 4nc$inai s' 4n$ocuiasc' ci!cums ane$e s !'ine an e!ioa!e $a a$ u$- da! aces $uc!u es e con !a! a conec a o"inia mea- "!in u!ma!e- "!in aceas ' cone2iune !idic' dificu$ 'i ca!e a! !'m>ne- dac' ai #!u s' !'m>nem cu ce$e an e!ioa!e- ci i a$ e$e "!obabi$ cu dificu$ 'i mai ma!i s3a! in !oduce- dac' ai #!u s'3$ 4n$ocuiasc' $a fe$. Suf$e u$ nos !u $e(a nu doa! !e" a '- da!- de asemenea- 4n ace$ai im"- dac' 4n !3

un a$ sens de;a. To u$ funcioneaz' 4n sis eme$e noas !e "sihofizice simu$ an $a c!ea!ea fenomene$o! de con iin'- i c' es e indiscu abi$ o cone2iune de ma!e de mic'!i es e $a fe$ de bun un !ezu$ a unifica men a$ cons iin a- ca sec#ena de im" de aces e mic'!i- i oa e momen e$e ca!e una 4n im"u$ "e!ioadei de osci$aie "a! icu$e a"a! succesi# 4n ne!#oase sau ce!eb!a$e- a"a! 4n domeniu$ $un(imii de o ondu$a!e- 4n ace$ai im"- num'!u$ de cu!s de fo!ma!e 4n "a! icu$e$e Undu$a ions$Kn(e i con !ibuie $a so$ida!i a e cu- "en !u a da senzaia- deoa!ece "e!fo!mane$e $o!- da!de fa" - nu "o fi dis inse. Du"' aceas ' in' dificu$ a ea ca!e e2is ' "en !u ideea de a ;us ifica fo!ma!ea unei senzaii de un anumi ca!ac e! $a o com"oziie de momen e succesi#e- "u! i sim"$u"!in "osibi$i a ea de a fi !idica - ca aces ea- mai de(!ab' dec> succesi#e- 4n funcie de ca!e3c!a#a ' 4n- cu condiia Ceea ce ma;o!i a ea "a! icu$e$o! 4n >$ni e 4n ace$ai im"ceea ce co!es"unde $a 4n >$ni succesi# aceeai "a! icu$'- doa! c' es e aco$o 4n s"aiue2"$ica e aici 4n im". Ne3a!- "!in u!ma!e- ace$eai fo!mu$e "e ca!e $e3am (asi "!in !3 o 4nsuma!e em"o!a$- !ebuie s' ('seasc' de o 4nsuma!e s"aia$'. 6n !e im"- aici a !ema!ca 4n "!imu$ !>nd c'- du"' $e(' u!a cu !e" a '- da! !'m>ne 4n !3un fa" unifica con iin'- i cu c!a#a '3in "oa e doa! de so$ida!i a e 4n #ede!e aceas ' $e(' u!' 4n !e succesi#e !e"!ezin a #ia a men a$ o - nici un mo i# "en !u fenomene$e s"ezia$en de con iin' "u! i sim"$u s' aib' (!i;' de a $e(a simu$ an 4n conside!a!e. 6n "$us- c' 4n$ocui!ea com"$e ' a momen e$o! succesi#e de mica!e a! fi 4n con inua!e "osibi$' numai "!in simu$ an' s !ic 4n cazu$ nos !u- 4n cazu$ 4n ca!e s3a! "u ea (>ndi came!a $a fe$ ca 4nde"$inind con inuu "!ob$ema ca o "a! icu$' a#>nd sa isface sa$e de mica!e de im". Da! iina e2ac ' a!e mo i#e 4n emeia e s' "!efe!e o"inia a omis ' c' nu es e "osibi$ ca 4n !3ade#'! ace$ai 4n >$ni!ea din $un(imea- i chia! mai mu$ a > de mu$ e undui!i$e oa e s a e$e de mica!e ca!e a"a! succesi# 4n cu!su$ unei osci$aie a ace$uiai "a! icu$ei- a unci c>nd de;a se "o mini a > de a"!oa"e 4m"!eun'- ca!e #' "u ei (>ndi se 4n$ocuie e cu con inui a ea de discon inui a e "en !u un ca$cu$ a"!o2ima i#. Da! mi se "a!e foa! e ciuda de a e2"$ica conce" e de baz' cu "!i#i!e $a a"!o2im'!i i- dac' 4ns' o da ' o funcie ci!cu$a! conine e2"!esia e2ac ' "en !u mica!ea- u!ma de o senzaie $e(a ' de ce!cu$ c!ed c'4n !ea$i a e- 4n$ocui de nici un as fe$ de num'! ma!e fini de "unc e de discon inui a e V!eau ce aces "unc de #ede!e a! fi echi#a$en '. Ce #!eau s' s"un es e c'- 4n cazu$ 4n ca!e o funcie con inu' cu e2"!esia s !ic "en !u mica!ea 4n cauz' a aco!da - i aceas ' funcie con inu' se "!ezin ' $a fieca!e "a! icu$' 4n decu!su$ im"u$ui- o- de asemenea- 4n "!inci"iu- "en !u a asi(u!a #izua$iza!ea i "!oiec u$ de $e(e3$- i nu de c' !e un discon inuu 4n s"aiu a a 4n$ocui "e ca!e o a!e- "!in u!ma!e- s' ia suma de im" "en !u fieca!e "a! icu$'- aa cum a fos f'cu de noi- da! a > de des s' ia aces im"- ac i#e$e o a$e- aa cum e2is ' "a! icu$e osci$an e 4n ace$ai mod 4n ca!e s' con !ibuie 4n mod so$ida! "en !u aceeai senzaie- c' es e- cu !ebuie s' mu$ i"$ice num'!u$ de "a! icu$e- "en !u c' a unci c>nd "a! icu$e$e sun unifo!m "!in s"aiu$ > !'s">ndi '- 4n consecin'- num'!u$ confo!m ace$uiai "!o"o!iona$- !ezu$ '4n $oc de o sim"$' sum' de im" > t o "e!ioad' de sum' > tsin !oduse- "!ecum i 4n "!e"a!a e$e noas !e 4n $oc de fac o!u$ t 34ne$eas' 4n aces sens- fac o! st a"$ica.

Confo!m aces ui "unc de #ede!e- in ensi a ea senzaiei de"inde subs ania$ de num'!u$ de "a! icu$e ca!e con !ibuie $a- i "oa e a#ea o am"$i udine mai ma!e de #ib!aie de un num'! mai ma!e de "a! icu$e- ca!e osci$eaz' cu am"$i udine mic'- s' fie 4n$ocui -- "!ecum i 4n ceea ce "!i#e e "!oducia de obiec i# in ensi a e fizic' a sune u$ui- un ins !umen de sonda!e "u e!nic "oa e fi 4n$ocui ' cu o sonda!e ma;o!i a e s$ab' de aceeai na u!'- i chia! a"!oa"e $a fe$ de "u e!nic se aude un sin(u! ma!e c$o"o dificu$ a e $a in#izibi$ mic'!i mici de "a! icu$e $o!- "en !u ca foa! e mu$ e "a! icu$e efec ua aceas ' mica!e. Aici se af$' indiscu abi$ unu$ din !e ce$e mai im"o! an e mi;$oace de a aduce mai de"a! e mic'!i mici- in#izibi$e 4n ne!#ii i c!eie!u$ nos !u- da! un ni#e$ !idica de se!#icii "siho$o(ice. 6n cazu$ 4n ca!e doa! o Ne!#en ei$chen au a!unca s"!e in e!io!aa c' nu a! fi con es a $ea('n 4n am"$i udine imensa de a !e"!oduce sune u$ unui c$o"o 4n aceeai concen !aie- 4n ca!e $3am auzi acum- da! modu$ 4n ca!e aceas a s3a! a"$ica de $a o!ice G$oc9en ei$chen 4n sine- aceas a a! !ebui s' s abi$easc' onu$ 4n aceeai concen !aie- deoa!ece ofe!' o c$o"o . Se "a!e un mi!aco$ ca!e im"e!ce" ibi$ osci$aii mici 4n ne!#ii no !i a! fi un une u!$' de fu! una- e c 4n suf$e u$ nos !u "oa e suna din nou. Se e2"$ic' 4n "a! e- 4n m'su!a 4n e2"$icaie es e aici- es e "osibi$- de $a fa" u$ c' efec u$ Ne!#en ei$chen osci$an "en !u senza ia nu de unu$- "' !a u$ dis anei de $a noi !eci"!oc'- fac o! es e s$'bi - deoa!ece aces ea sun 4n nici o dis an' de noi- da! o!(anisme$e simi oa!e a"a!in ei 4nii. Da!- uneo!i- "oa e fi de asemenea e2"$ica ' de fa" u$ c' e2is ' mai mu$ e "a! icu$e ca!e con !ibuie $a aceeai "e!fo!man' senzaie. Acum- ne "u em 4n !eba dac' a(enii fizici AufLande o ma(ni udine mai mic' senzaie- de e2em"$u- fo!a de #ia' mai mic'- "oa e fi c!escu ' ">n' $a un anumi (!ad- 4n cazu$ 4n ca!e num'!u$ de "a! icu$e #ib!a oa!e sau dac' una c!e e am"$i udinea. 6n aces sens- a! "u ea fi ace$eai fo!mu$e decisi#e- ca!e 4n <. Ca"i o$ $a dis !ibuie i concen !a!e a senzaiei de s imu$a!e sun conce"u e "en !u mai mu$ sau mai "uin "unc e de $a sine doa! !e"!ezin ' nimic mai mu$ dec> un num'! mai ma!e de a con !ibui senzaie de "unc e "sScho"hSsica$$S ac i#e- dis !ibui!ea de senzaie de s imu$a!e a unui num'! mai ma!e de "unc e de o!(anu$ui simi oa!e. Numai c' aces a nu es e- desi(u!- desi(u!- i nici o do#ad' ">n' 4n "!ezen c' dimensiunea in ense !ezu$ a e$o! senzaie $a ca!e in e!acioneaz' un num'! de "unc e de simi oa!e non3 disc!e e es e de e!mina ' de num'!u$ i ac i#i a ea dimensiuni$e aces o! "unc e 4n ace$ai mod ca i m'!imea sumei senzaie "e $a!( e2"$ica e ca!e es e fu!niza de c' !e un num'! de "unc e sensibi$e disc!e e "e caz 4n ca!e aces e fo!mu$e de fa" $e(a e- cu oa e aces ea- de asemenea- foa! e bine es e e2c$us de $a cea$a$ ' "a! e- c' 4n cazu$ "unc e$o! sensibi$e disc!e e i non3disc!e e $a doa! doa! dife!' 4n c' aceeai senzaie 4n cazu$ 4n ca!e o dimensiune es e e2"$ica ' "e $a!(- ca!e se adau(' 4n caz con !a! sus in ens. Dac' ce#a- sune u$- c$o"o u$ es e un obiec i# ca de sune e ca!e dau "a! icu$e$e de c$o"o - "oa e fi #izua$iza !ezuma ' !ebuie deci s' fie conside!a 4ns' c' "a! icu$e$e indi#idua$ 4n mica!ea nu !ebuie s' #in'- 4n ca!e s' cad' 4n #i! u ea ac i#e$o! $o! de conec a!e. P!in u!ma!e- aces a #a fi 4n sis eme$e noas !e "sihofizice. O "a! icu$'

sin(u! a! "u ea s' nu- $a oa e 4n !3un a$ "en !u a obine ca mica!e unifo!m'- a"a!e as fe$ o s a!e de #ib!aie i du3 e de mai mu$ e "a! icu$e !ebuie s' fie de e!mina ' de in e!aciunea din !e aces ea- i "!in "!ezen a indiscu abi$ es e- de asemenea- $e(a ' de in e!aciunea so$ida! a "a! icu$e$o! $a aceeai senzaie- 4n m'su!a 4n ca!e cons ' 4n sis eme$e noas !e "sihofizice. Acum- cu oa e aces ea- "o a"'!ea mai mu$ e cazu!i. Fie oa e "'!i a$e sis emu$ui- "os u$ 4n so$ida!i a e $a o senzaie- mane#!a de ace$ai i"- numai c' ei se af$' 4n ace$ai im" 4n dife!i e faze a$e ace$uiai mode$ de ci!cu$aie ca i 4n $umea e2 e!ioa!' 4n "!o"a(a!ea $uminii- sune u$ui 4n mass3media unifo!me i P!esu"un c' aces a es e cu mic'!i$e de ca!e de"inde "e!ce"e!ea de sune e 4n noi- "en !u c' es e 4n !3ade#'! "osibi$ aces sen imen de $a !e"e a!ea fo!ma mica!e a!e o sin(u!' "a! icu$' de"inde !e"!ezin ' f'!' a fi s"us ca "a! icu$a aceas ' fo!m' de mica!e a! a#ea- de asemenea- ca un indi#id "oa e $ua. Sau o "a! e $a a"a!iia de senzaie de in e!aciune so$ida!i a e de "a! icu$e cu mic'!i de dife!i e i"u!i- i es e deschis "en !u noi s' se (>ndeasc' "e aces a cu as fe$ de senza ii- unde cei condiie sim"$u nu mai es e suficien . Toa e fo!mu$e$e dez#o$ a e 4n aco!da!ea an e!ioa!' numai 8a7ausd!Hc9e "en !u as"ec u$ can i a i# de senzaie- f'!' a de"une m'! u!ie cu "!i#i!e $a ca$i a ea de ce#aas fe$ 4nc> ace$eai #a$o!i dimensiona$e 4nseamn'- 4n dife!i e fo!me de misca!e- "!in u!ma!e- nu ace$eai senzaii- ci doa! ace$eai #a$o!i can i a i#e de aces e senzaii. Es e ce! c' se "!esu"une i de;a !ema!ca - c' fo!ma senzaii$o! de"inde de fo!ma funcieias fe$ 4nc> momen e$e de mica!e sun $e(a e- ca!e con !ibuie $a senzaia- ci "!in ace$e fo!mu$e !a(e conc$uzia can i a i#' "en !u 4n !ea(a sec#en' de momen e de ci!cu$aie- $a ca!e $e(' u!i senzaie- nume$e modu$ui de comand' !a"id' momen e aceas ' mica!e se #a "ie!de 4n ea- i es e des u$ de fo!ma funciei de t - ca!e es e 4n!e(is !a ' 4n e$emen a! fo!mu$a # !ebuie conside!a ' ca o e2"!esie a fo!mei de mica!e- f'c>nd fo!ma senzaie es e de e!mina '. As fe$- ca$i a ea senzaiei ca!e es e $e(a $a o #ib!aie $inia!' sim"$' nu 4n ace$ai im" cu can i a ea da ' de e2"!esia

$a ca!e sun em #eni cu si(u!an' s' fie conside!a e ca da - da! "!obabi$ "!in e2"!esia

Recen - ca"aci 'ii de descom"une!e a!e $oc 4n !ei momen e- unu$ de o - o a i un de"enden de !e"e a!ea "e!iodic' a ace$uiai momen e de mica!e momen u$ de"a! e4n im" ce u$ ime$e momen e a sc'zu 4n "!ime$e im"!im'. Un fa" ca!e "a!e s' #o!beasc' 4n mod di!ec de aceas a 4n !3un fe$ a! "u ea fi fa" u$ c' con !ibuia senzaie 4n sensu$ fo!mu$ei e$emen a!e des u$ de #i eza de o!dinu$ a$ doi$ea v ca "!ima comanda # !ebuie s' de"ind'- es e u!m' oa!eaC Es e cunoscu fa" u$ c' o sim"$' !ece!e a ene!(iei e$ec !ice "!in o!(ane nu sau mu$ mai "uin fenomene senzaie e#iden aduce- ca modifica!ea in ensi 'ii cu!en u$ui- i mai a$es ca in !a!ea i iei!ea a f$u2u$ui- ca!e "o fi conside!a e ca ce$e mai "u e!nice i mai

!a"ide #a!iaii$e !es"e9 i# cu!en 4n c!e e!e i sc'de!e- i c' aces a chia! a > de mu$ "e #i eza de c!e e!ea sau sc'de!ea cu!en u$ui e$ec !ic de"inde de m'!imea scu! !a a de doua3comand' F: . Cu oa e aces ea- senza ia (ene!a$- nu es e com"$e si$enios 4n im"u$ Ce$ui 4nchis a $anu$ui- da! es e foa! e "osibi$ s' se fac' aces $uc!u 4n con inua!e- $a o senzaie de (!ad mode!a de ace$ai "!inci"iu3de"enden - ca mai "u e!nic' in !'!i$e i iei!i$e de debi . Pen !u c' es e de !ema!ca fa" u$ c' f$uc uaii$e "e!iodice 4n cad!u$ o!(anismu$ui- ca!e es e necesa! "en !u a !ans"o! a chia! "u$su$ "e e!men s>n(e- de a c!ea un numi o! comun 4n ene!(ie e$ec !ic' ca!e cu!(e "!in schimb'!i cons an e- i #ice3#e!sa- as fe$ 4n !3un fe$ !ebuie s' fie schimba . %a ca"' u$ $anu$ui $a ochi nu #ede doa! un f$ash 4n momen e$e de 4nchide!e- ci- de asemenea- un fenomen $umin' s$ab' "e du!a a ce$ui 4nchis. Da! !ebuie s' ne amin im c' da- chia! f'!' s imu$a!e e$ec !ica a!e o senzaie facia$ "e!manen 4n ochi- ne(!u de ochi ca!e se !ansfo!m' uneo!i chia! 4n a"a!iii facia$e #ii. A"!oa"e acum sub inf$uena unui f$u2 de ae! cons an - $imba unei conduc e !es ie- ca!e es e e$ 4nsui ca"abi$ de #ib!aie- "o fi "$asa e 4n !3o #ib!aie "e!manen '- o #ib!aie es e de a fi 4n adec#a "en !u aces sco" Seha""a!a e dis !a chia! sub inf$uena unui s imu$ e$ec !ic cons an - ca!e schimb' Ra a inc$ude 4n sine.
F:

A se #edea Dubois Un e!s. Vo$. Es e de <E/ ff

6n !e im"- mi se "a!e a fi decis de aces fa" numai 4m"o !i#a modu$ui non o!icum s a uie!ba!e "en !u a face con !ibuia senzaie de o #i ez' abso$u ' de "!im !an( de"enden - da! nu fa' de de"endena de #i eza !e$a i#' de o!dinu$ 4n >i. Es e de necon es a #eni "en !u sen imen e$e in e!ioa!e a$e fiec'!ui sis em "siho3fizic- cum a! fi sis emu$ nos !u ne!#os- doa! mic'!i !e$a i#e a$e "'!i$o! sa$e i- "!in u!ma!e- numai #i eze$e !e$a i#e 4n con . 6n caz con !a!- a! fi 4n cazu$ 4n ca!e omu$ es e 4n cu!>nd $en 4n cu!>nd sa mu a cu P'm>n u$ 4n ;u!u$ Soa!e$ui mai !e"ede- 4n funcie de schimb'!i$e de #i ez'- fie "!ima sau a doua- ca!e a"a! 4n aces caz- modific'- de asemenea- s a u u$ s'u men a$ a"a!. Acum- dac' debi u$ (a$#anic es e unifo!m'- aude a > "!in "!ezen adesi(u! acce$e!a!e i dece$e!a!e a "a! icu$e$o!- da!- 4n ace$ai im"- mica!ea !e$a i#' a aces o!a 4m"o !i#a ce$ui$a$ - 4n im" ce $a o!ificii$e de admisie i de e#acua!e- "!ecum i o!ice modifica!e a f$u2u$ui- ca!e es e 4nc' e2ci a 4n o deauna anumi e "unc e de #i eze$e !e$a i#e $oc ">n' #i eza u u!o! "a! icu$e$o! a e(a$a . De modu$ 4n ca!e es e 4n o deauna s' admi ' c' e2"e!iena nu es e 4n !e # i v 3a decis i 4n !eba!ea 4nc' "$u es e $a "a! ea de ;os. Dac' fo!mu$a e$emen a! sau a! !ebui s' a!a e- 4n (ene!a$- adec#a e "en !u mic'!i$e din sis emu$ nos !u ne!#os- deci aces $uc!u nu a! fi chia! s3au do#edi c' de $a o!ice # sau v 4n $ume- o con !ibuie senzaie 4n confo!mi a e cu aceas ' fo!mu$' de"indea de $a- e#en ua$- condiii "!ea$abi$e sau 8i bedin(un(en necesa!e a! "u ea fi- asa cum e2is a in sis emu$ nos !u ne!#os- da! 4n a$ ' "a! e a! "u ea s' $i"seasc'- 4n im" ce de cea$a$ ' "a! e- desi(u!- c' nu a#em senzaii de mic'!i 4n afa!a sis emu$ui nos !u ne!#os- nici nu se "oa e s abi$i nici o e2"e!ien' do#ad' c' e$e e2is ' 4n afa!' de noi- i una ca!e senzaii numai "!in

in e!mediu$ unui sis em ne!#os sun "osibi$e de$oc. Aces e o"o! uni 'i de a discu a 4n de a$iu- nu es e $ocu$ i nu a! a#ea nici un succes. Numai e$emen u$ #a fi s'3i amin easc'. Noi nu a! fi- "!obabi$- s3au (>ndi c' o senzaie #izua$'- senzaie audi i#'- ca s' s"unem aa "$u esc 4n #id- ca!e a e2is a f'!' o con iin' mai (ene!a$- ca!e a! a#ea $a fe$. i aa es e fi!esc s' c!ead' c' o moiune sim"$' #ib!aie numai 4n m'su!a 4n ca!e se "oa e !ezi sen imen u$ ca ea se an(a;eaz' 4n !3un sis em mai (ene!a$ de mic'!i- ca se !ans"o! ' con iina noas !' comun'- i a! "u ea "$u i !ezi nici un sen imen 4n #id. Cu e2ce"ia fa" u$ui c'- de asemenea- nu a! "u ea e2is a 4n !3un #id- ca i $a fo!ma!ea $o! se un con e2 - o in e!aciune de "iese- de asemenea- efec ua e mic'!i$e $o! 4n con e2 . O!icum- as fe$ con iina noas !' 4n im"u$ de #e(he- 4n afa!' de s imu$i e2 e!niac i#e- ceea ce "!esu"une o s imu$i e2 e!ni ac i#i a e "siho3fizice inde"enden e 4n noi. i- aa cum a fos - de asemenea- "!oiec a as fe$ 4nc> s' "u ei da! #i eza $a fe$ "en !u o!ice face aces "unc =demon a 4n o!ice di!ecie: sun "!ezen a e "$us o cons an ' 4n confo!mi a e cu eo!ema $ui Fou!ie! de o se!ie de e$emen e "e!iodice. Fie #a$oa!ea $o! 4 - i se adau(' s imu$u$ #a$oa!ea # ad'u(a '. Acum- dac' s3a! a"$ica "en !u a s abi$i condiii$e de con iina (ene!a$'- o m'su!' a in ensi 'ii sa$e- c!e e!ea de mai sus sau s' cad' "en !u a #edea "!a(u$- aces $uc!u a! fi- "!obabi$ "oa e fi f'cu =4n m'su!a 4n ca!e #om u!m'!i mica!ea 4n !3o sin(u!' di!ecie:- 4n cazu$ 4n ca!e ne3am 4 O # 4n $oc de "!eceden doa! # 4n$ocui 4n fo!mu$a de e$emen a!- i in e(!a e.Aces a nu a! "u ea fi o priori do#edi c' "en !u obine!ea 8a7ausd!uc9es "en !u senzaia- ca!e- 4n sine 4 anumi e $e(' u!i- # 4n afa!' de 4 "o fi !a a e- da! numai succesu$ aces ui !a amen se 4n#a'. A#em 4n de!i#a!ea fo!mu$e$e noas !e as fe$ 4nc> s' a!a e ca i cum # s ocu!i$e de numai asu"!a 4 nu au fos $ua e 4n conside!a!e- i sun - "!in u!ma!e- a obine !ezu$ a e ca!e co!es"und e2"e!ien a.

Untersuchnn%en specia# une#e zone senzaie. (((III. Despre #u"in' i senzaie $e sunet /n raport cu ce#'#a#t.
De$ibe!'!i$e AB Ca"i o$ ne3au da mai mu$ un a$ mo i# "en !u a !a(e !e$aia "sihofizice din !e onu!i i cu$o!i 4n conside!a!e- i a "us sa!cina $a 4ndem>n' a unci c>nd es e "osibi$ 4n condiii$e ac ua$e de consis ena fizic' i di#e!si a ea- "!edomin' cu ei- mo i#u$ "en !u "sihicu$ui de a desco"e!i. S' !imi em ana$iza de mai ;os- ca!e es e (hida 4n aces sens- a#>nd 4n #ede!e anumi e condiii ca!e s' abo!deze cu$o!i$e "a! icu$a!e- 4nain e- 4n ca!e anche a 4n "a! e s' se !efe!e cu- #a !ebui s' se bazeze 4n "a! e. a- cu pri3ire #a #i"ite#e $e 3izi0i#itate a cu#ori#or i cauze#e #i"itarea acestei 3izi0i#itate. Es e cunoscu fa" u$ c' #izibi$i a ea cu$o!i "as !eaza 4n anumi e $imi e de

sf'!>ma!ea- i "!in u!ma!e #i eza de #ib!aie i $e(a e Undu$a ions$Kn(e- ia! aici #a fi #o!ba- s"ecificai "a!ia$ aces e $imi e 4n de a$iu a e2amina une$e din !e ca!e de"inddac' fa" u$ c' osci$aii$e sub i "es e un anumi (!ad de #i ez' 4n funcie de na u!a "!odusu$ui $a su!se$e de $umin' e$imina!ea !eziduu!i$o! i s abi$i!ea ochiu$ui nu a;un( ">n' $a !e in'- sau fa" u$ c' ea i un anumi (!ad de sf'!>ma!ea nu "o fi "e!ce"u e de !e ina- chia! dac' se a;un(e $a ace$ai $uc!u. Aceas ' in#es i(aie "oa e doa! cu "!i#i!e $a !a"o! u!i$e de in ensi a e de %ieh i c'$du!' 4n s"ec !u$ i 4n !eba!ea dac' a e2is a iden i a e subs ania$' sau non3iden i a e de ambe$e medicamen e es e de a fi "use 4n a"$ica!e "e aceas ' 4n !eba!e a > de aici- #a fi necesa! "en !u a in !a 4n. Cunoscu ca 4n (ene!a$ se "!esu"une c' 4n !3un s"aiu fo!ma din cu$o!i "!isma ice $inii 4n uneca e s"ec !u a!a ' omo(ene- ca!e sun 4n o deauna mai ma!e "en !u fieca!e i" de !aze de $umin' 4n !e anumi ' o!i(ine a ace$eiai !ef!an(ibi$i S- "oa e fi "!in u!ma!e fo$osi ' "en !u mode$u$ de !adiaii da !ef!an(ibi$i S. Ce$e mai ca!ac e!is ice de aces e $inii sun numi e 4n ea cu ma!e- S o9es i f!Hhe!hin- da!- de asemenea- de He$mho$ z 4n u$ !a#io$e cu $i e!e mici $a ine- du"' se!ia de $a !ou $a #io$e i u$ !a3 #io$e . Din !e aces ea- .: 2, 3, 6 4n !ou- ( O!an(e- ; 4n #e!de- D 4n a$bas !u- A 4n &ndi( <: - < 4n Vio$e . I es e desc!is' de c' !e F!aunhofe! ca $imi a #io$e a s"ec !u$ui. He!sche$- "e d $umina. a. I.0 <: Aceas ' dec$a!aie de He!sche$. Du"' ce a com"a!a ce$e dou' abe$e de mai ;os fe!o#ia! A sau mai de(!ab' s' a"a!in' "u!"u!iui 4n s"ec !u$ F!aunhofe! es e desen A $a mi;$oc 4n !e "unc e$e indica e de indi(o i #io$e . Da o!i ' !ece!ii !e" a e de cu$o!i i #a!iind cu "u e!ea de umb!a $uminii "e de o "a! e a s"ec !u$ui casan e =Po((. 1C&V- .A: e2is ' o de e!mina!e c$a!' a fi "osibi$' aici. Ima'ini de %a spectr"% de Dra"n0ofer de %a cap&t"% ro" %a %inia I poate fi '&sit, printre a%te%e, $n Ai%b. 2nn. ?4I. !%ac& I4I man"a%e 3iot %"i. 4o%. 4. !%aca 88I, <ersc0e% despre %"mina, p%ac& 4I >2/ S - B i%"strare a #io%et e+treme i spectr"% "%tra#io%et pe de o parte c" %inii%e contin"e s"nt >tokes $n !o''. 2nn. T ;r'Un*.3. !%ac& I, Di'"ra 1 (nota p OSS), o ima'ine a $ntre'"%"i spectr" de %a ro" %a "%tra#io%ete ;sse%bac0 trec"t $n !o''. 864III. !%ac& 4. Di'"ra = (nota pp. V1T i "rm.) (ei spectr"% >tokes, %inii%e p&rii "%tra#io%ete c" mici, s"nt den"mite ;sse%bac0'sc0en c" %itere mari, dar $ndep%inesc aceeai %iter& ace%eai %inii, aa c"m se poate #edea, n" n"mai din compararea spectre%or, dar, de asemenea, o indicaie ;sse%bac0 $n 3er% . 3er. Kn 1PVV. >. WPP este de a $nc0ide. Kn m"%te pri#ine, de probe "ti%e din "rm&toare%e do"& tabe%e "rm&toare #a fi, prim"% dintre ;sse%bac0 H) , prin spectr"% #i*ibi% de obicei %a "%tra#io%et c" pre#ederi%e e+tinse a acest"ia prin care %inii%e $nt"necate so%ide din spectr"% %"n'imi de "nd& coresp"n*&toare, $mpre"n& c" pre#ederi%e Dra"n0ofer, care se e+tind n"mai %a #io%et conine, i a do"a, de <e%m0o%t* T) care, $ntemeiate pe pre#ederi%e ;sse%bac0 despre G"*ie0"n' "ne%e re'"%i proprii c" pri#ire %a %imite%e spectr"%"i, combinaie de c"%ori c" pas at"nci c.nd %inia 2 Tone A $n consecin& i %"n'imea de "nd& a s"net"%"i c =
.:

1 este stabi%it, $ns&, %"n'imi%e de "nd& a%e c"%ori%or $n mi%imetri, ca $n tabe%"% ;sse%bac0 s"nt e+primate.

%inii s"ec !u$ui 2 3 6 ( ; D A 3 ? M : S ! 5 C

A: I: E:

Ta0e#u# $e Esse#0ach. %un(imi de und' 4n mi$ime !i de Esse$bach B.BBBFD.F E: D/FI E//D E<DB I/IE I</F AF0. ADEF AI0/ AADB A<0B A<A< AB0. de F!aunhofe! B.BBBD/F/ DEDI E/// E<DB I/IA I<0. A0<0

Po((. 1CV&&&- E<I Ra"oa! e$e )e!$. ACAD ./EE. FD. .

Aceas ' dis"oziie "en !u o aici- se adau(' 4n confo!mi a e cu He$mho$ zdeoa!ece nu es e inc$us 4n "!e#ede!i$e Esse$bachJschen. Ta0e#u# confor" *e#"ho#tz. %un(ime de und' Sune Dis sune u$ de cu$oa!e
DI

Na u!' cu$o!i$e

Q IE

B.BBB/.<I Sf>!i u$ !ou

A Ais 2 3 3 c cis d ea e f fis ' 'is o b 0

QA Q <E

FD.F FA.< DF<. DAIF DB0I EF.A E<.F EBF/ IFD. IEFB I</E IBD< A/B/ ADED AA/E A.FA ABIF

Rou Rou Rou Ro o!an(e Po! oca$iu Ga$ben Ve!de Ve!de A$bas !u CSan &ndi(o3a$bas !u Vio$e Vio$e Des"!e Pu!"$e Des"!e Pu!"$e Des"!e Pu!"$e Des"!e Pu!"$e

A< D

QE Q0 Q .E

.B .D

.
<I / E I A

Q <E

Q0 QD QE QI Q IE

A< <

QA Q <E

.D A E /

QE Q0 Q .E

Ca"' a$ s"ec !u$ui so$a! 8ai mu$ dec> a > - fa" u$ (ene!a$' a f$uo!escenei se "!esu"une a fi cunoscu 'du"' ca!e une$e subs ane =cum a! fi su$fa u$ acid cu chinin' sau h>! ie aa "' a : !educe !aze$e de $umin' ca!e !ec "!in e$ sau s'!i3$e 4n sf'!>ma!ea- ca!e faci$i eaz' #izibi$i a ea aces e !aze ca!e $imi a #io$e a s"ec !u$ui #izibi$- de obicei- 4n !ef!an(ibi$i S de"'i- fiind as fe$ !ansfo!ma e 4n !aze in !' $imi e$e #izibi$i a e obinui e. Necunoscu de NeL on i #izibi$ f'!' m'su!i de "!ecauie ciuda s"ec !u de cu$o!i "!isma ic cu"!inde doa! a"!o2ima i# o cincime. ]. He!sche$ D: sun Undu$a ions$Kn(e !ou e2 !em de B.BBBB<DD- ca!e #io$e e2 !em de B.BBBB.DF En($. Cen ime !i 4n ae! =B.BBBI<I< si B.BBBDFED !es"e9 i# mi$ioane:num'!u$ de #ib!aii 4n . secund' de $a "!ima $a IE/ bi$ioane- cu aces a din u!m' a F<FBBBBBBBBBBBB $a. Cu oa e aces ea- aces e $imi e au fos de;a "!e$un(i de c' !e F!aunhofe!- ca!e a u!m'!i ce$ "uin o oc a#'- aa cum se #ede de $a com"a!aii$e de u!m' oa!ea dec$a!aie aces o!a cu "!e#ede!i$e $un(imea de und' i "unc u$ de #ede!e a$ #'zu de e$ s"ec !u a$ $iniei I ca o $imi ' de #io$e "en !u un "ic "e $inia 2 me!(e dinco$o de "!eciz>nd.

D: Des"!e

$umina. a. EFE

"2pro+imati# %a 2 este ro", %a I cap&t"% #io%et a ima'inii de c"%oare, o an"mit& %imit&, este indicat pe fiecare parte c" si'"ran&, mai "or $nc& c" ro", %a fe% ca $n #io%et. Tot"% direct sa" ref%ectat& de "n soare o'%ind& e+c%"se, se pare s& cad& pe o parte a 'raniei $ntre A i < pentr" a fi pe partea cea%a%t& $n 3. 6" %"mina soare%"i de sc"r'eri foarte mari, ima'inea co%or aproape c0iar mai m"%t de -"m&tate W) pentr" a #edea, dar %a fe% aceast& e+pansi"ne mai mare pot , %"mina treb"ie s& fie pre#enite prin spai"% dintre 6 i A, pentr" a intra $n oc0i din ca"*a impresia f&c"t& de %"mina %imite%or de ima'ini co%or $n oc0i, este foarte s%ab i este dep%asat& de rest"%. 's $ntr-o b"n pentr" a #edea o %inie definit br"sc, dar aici n" este %imita de c"%oare roie, dar este $nc& #i*ibi% peste ea. "
F: Dac'

am 4ne$es aces d!e" - aces $uc!u 4nseamn' o e2 inde!e- nici e" "$us.

C' $umina soa!e$ui "es e !ou i #io$e ca"' a$ s"ec !u$ui #izibi$ f'!' o a enie s"ecia$' conine- de asemenea- !aze$e de !ef!an(ibi$i S3infe!io! i su"e!io!- au cunoscu de mu$ de c' !e efec e$o! 4nc'$zi!ii dinco$o de !ou i efec e$e chimice a$e !aze$o! af$a e dinco$o de #io$e . Din !e aces ea- in#izibi$ 4n comun S"e9 !is- "!ime$e !aze sun 4n zi$e$e noas !e de mu$ e o!i inf!a3!ou- u$ !a3#io$e sau "u!"u!iu- u$ imu$ nume. /: Vizibi$i a ea !aze$e u$ !a#io$e e "oa e fi faci$i a ' "!in f$uo!escen' #i! u ea de !ansfo!ma!e 4n mai "uin casan e. He$mho$ z- a$ c'!ui nume $a !aze$e u$ !a#io$e e "!o#eni e =Po((. 1C&V- .A: e2"$ic'- nu de e!mina de unde $a a $e c!ede- i nu 4n $i i(iu a "u u fi de e!mina ' doa! con#eniona$ o $imi '- deoa!ece nuane$e "!oceda f'!' un as fe$ 4n !3un a$ . Du"' ce =mai sus: C$asamen da - e$ se a ea" ' $a o $un(ime de und' B.BBBIBD<- ca!e =as fe$: sa 4n !e A i < es e 4nc' #io$e - i B.BBBA/B/- ca!e es e foa! e a"!oa"e de $inia ? co!es"unde des"!e Vio$e .P>n' acum F!aunhofe! #io$e $a fina$u$ I es e- $a 4nce"u u$ Des"!e Vio$e a! fi de a"!o2ima i# de I sau K "oa e fi de a e" a s' c'!ui $un(ime de und' nu es e 4nc' s abi$i '. Ca$ifica i#u$ acum me!(e de $a noi$e s udii a!a a caC .: Raze$e u$ !a#io$e e ">n' $a $imi a de sf'!>ma!ea 4n ca!e u!meaz' s' fie adus $a oa e 4n s"ec !u$ so$a! dis"onibi$e i "!in f$uo!escen' de "e!ce"ie- 4n funcie de "o !i#i!e e2"e!imen e de He$mho$ z 0: i Esse$bach .B:- chia! i f'!' aces ins !umen =adic' f'!' a !educe !ef!an(ibi$i S: s' fie "e!ce"u ' cu ochiu$ a unci c>nd e 4n >$ne i as fe$ de m'su!i ca!e !aze$e u$ !a#io$e e c> mai com"$e "osibi$ de a me!(e "!in fo$osi "en !u "!oduce!ea i #izua$iza!ea s"ec !u$ui- mass3media- ceea ce cu cua! =c!is a$ de !oc':- mai bine dec> cu s ic$' cazu$ es e ..: - i 4n cazu$ 4n ca!e des"'!i #ecin' a ea "o!iunii s"ec !u $uminos- "!in ca!e ochiu$ es e o!bi - une$e ames ec de $umin' ne!e(u$a 4m"!' ia e $a u$ !a#io$e e "!in "!isma !ef!ac a e uo! se e2c$ude 4n mod !e(u$a - 4n !3un sco" ca!e es e- 4n (ene!a$- a a;uns $a .<: a unci c>nd "a! ea u$ !a#io$e ' a mi;$ocu$ui de o "!ism' de cua! s"ec !u "!oiec a izo$a de un ec!an cu co$oan' i #izua$iza e "!in !3un e$esco" de $a $en i$e de cua! cu "!oiec a!ea a doua "!isma cua!.
/:

0 : Po((.1C$V .< .B: ..:

<B/

Po((. 1CV&&&- E.A

Da! es e- de asemenea- He$mho$ z a !eui cu "!isme de s ic$' (oa$e =Po((. 2ci#- . i u!m.: Com". He$mho$ z 4n Po((. %111V&- EB. 1C&V- . . <BE Ra"oa! e d )e!$. ACAD ./EE. FEF Esse$bach 4n Po((. 1CV&&&- E.E Kn ceea ce pri#ete %imita de "%tra#io%ete e+treme obser#at ;sse%bac0 !o''. 864III, VOH)I "spate C a fost doar o sin'"r& dat& $n timp"% #erii foarte s%ab, c0iar #&*"t o %inie de s"d." As fe$- 4n cazu$ 4n ca!e nu sun "e!ce"u e cu$o!i$e mai de ochiu$ unui anumi (!ad de sf'!>ma!ea 4n s"ec !u$ so$a!- a unci mo i#u$ es e c' nu e2is ' nici unu$ 4n aces s"ec !u- i- as fe$- $a o e2is en ' 4n sine "en !u ochi "e aceas ' $imi ' "a! ea de #izibi$i a e s' nu inc$ud' obse!#aii cu "!i#i!e $a s"ec !u$ so$a! di!ec . Acum S o9es .A: a f'cu obse!#aia c' $umina e$ec !ic' es e un s"ec !u ca!e conine ca!bon !aze$e b!echba!e!e mu$ dec> s"ec !u$ so$a!- as fe$ 4nc> aceas a .I: a"!o2ima i# o oc a#' #a fi ad'u(a 4n 4n'$ime. Pana in "!ezen - cu oa e aces ea- aces s"ec !u a"a!e numai "!in consu$ a!ea de subs ane f$uo!escen e- ca!e !educe sf'!>ma!ea a au fos obse!#a e- i mi se "a!e nici un indiciu c' "a! ea ca!e es e "!o#oca ' de aces in e!#a$ de s"ec !u$ so$a!- 4n o!ice caz- au a;u oa!e "oa e fi "e!ce"u ' nici o!ice info!maie ca!e e2"!im' con !a!iu$- as fe$ 4nc> - "!in u!ma!e- a! fi 4n con inua!e de e!mina ' de e2"e!imen - dac' nu au a!' a aici o $imi ' de #izibi$i a e di!ec .
.A: .I: .<:

Po((. %111&1- D</ Du"' !ema!ca Esse$bach 4n muni. d )e!$. ACAD ./EE. FDB

A > a im" c> unu$ a fos ca"abi$ s' !ecunoasc' e2is ena de !aze$e u$ !a#io$e e doa! "en !u efec e$e $o! chimice i de f$uo!escen'- ce!ce a o!ii au "!esu"us c' ace$ai $uc!u a! fi in#izibi$- deoa!ece aces ea au fos abso!bi e de c' !e mass3media a$e ochiu$ui- i es e de "od "es e efec u$ de $umin' a$b' difuz' du"' !ece!ea sa "!in in e!mediu$ mass3media !ans"a!en ' a ochiu$ui "en !u un s !a subi!e de inc u!a usca e de Guaiacum .E: s'3$ !a(e conc$uzia Gc' obiec i#u$ es e ce$ mai !ef!an(ib$e =b$uin( (uaiac:- !aze in foa! e foa! e abso!bi - mai "uin co!neei i co!"u$ #i !os- da! de ce$e mai mu$ e $en i$' cu aces e dou' medii 4m"!eun' G- "e ca!e 4ncea!c' e$ mai >!ziu a$ e a"$ica a afi!ma i# .D: - du"' ca!e !aze$e u$ !a#io$e e a$e unui s"ec !u "!isma ic du"' !ece!ea "!in $en i$'- co!"u$ #i !os i co!neei de un ochi de bou nu se mai modifica $uc!a "e h>! ie fo o(!afic' sensibi$'- 4n im" ce #io$e Raze$e 4nc' in e!aciona "$in de #ia'. &n !e im"- 4n afa!' de fa" u$ c' #izibi$i a ea !aze$e u$ !a#io$e e es e acum s abi$i di!ec de obse!#aii$e de mai sus de He$mho$ z i Esse$bach- de asemeneaDonde!s a!e .F: !ezu$ a e o"use obinu e ca "un e c' !e o a$ ' me od'- "!in ca!e !aze$e u$ !a#io$e e sun nu numai !ansmis nicioda ' "!in "!esa ocu$a!e da! $a fe$ de uo! ca i mai !ef!an(ib$e.

.E: .D: .F:

A!ch 8H$$e! $ui ./IE. <DA A!ch 8H$$e! $ui ./ID. AF0 A!ch 8H$$e! $ui ./EA. IE0

!rincipi"% test"%"i de (onders a fost aceastaJ 6.t de "or s& ia $n considerare, treb"ie s& #erificai dac& ra*e%e "%tra#io%ete trec prin mass-media oc"%ar, doar "n spectr" pentr" a proiecta pe "n ecrane, care c" s"%fat de acid de c0inin& (care este o s"bstan& f%"orescent&) este acoperit, i de ceas, fie prin f%"orescenta a de#enit ra*e%e "%tra#io%ete #i*ibi%e $nc& r&m.n #i*ibi%e c.nd interponiert mass-media transparent& a oc0i"%"i. ;ste ca*"%, e%e n" pot fi, desi'"r, absorbit& de aceste medii. (onders "mp%"t ac"m $n prim"% r.nd de stic%& de dimensi"ni diferite, c" or'anisme de stic%& a%e "nor oc0i de #ac& i a %"at "n"% sa" a%t"% dintre 60ininsc0irm s"%f %a care se poate a-"n'e doar ra*e%e spectr"%"i dinco%o de #io%et (astfe% $nc.t acestea a" fost mai #i*ibi%e pentr" ei $nii), i $ntre s"rsa de %"min& . 2" ap&r"t $nc& %a fe% de fr"mos i de p.n& %a ace%ai termen ca fara acest GLisc0einbrin'"n', dar c" at.t de m"%t& s%&bici"ne, prec"m i a intrat at"nci cand ai pre*entat ra*e%e mai p"in refran'ib%e a%e spectr"%"i ace%eai teste. 2" fost apoi i ce%e%a%te medii a%e oc0i"%"i, corneea, %enti%e, retin&, fiecare at.rnat pe $ntr-"n re*er#or "mp%"t c" oc0i de stic%& #itros ta"r, prec"m i $ntrea'a -"m&tate fa& de oc0i, $n care corneea, "miditate apoas&, %enti%& i corp"% #itros a" fost "nite, ap%icat& $ntr-o manier& simi%ar&, i n" primesc re*"%tate semnificati# diferite, c" e+cepia fapt"%"i c& ap%icarea %enti%ei i -"m&tate de oc0i, aspect"% a fost oarec"m modificat prin efect"% de %enti%e $n matri&. Ce*"%tat"% obin"t prin (onders t.r*i" Kess%er 1P) a fost de asemenea confirmat& $n mod"% "rm&tor. >pectre%e prismatice a" fost pre*entate $n spai" $nc0is, c" toate m&s"ri%e de preca"ie necesare pentr" a e+c%"de %"min& str&ine, i a e+aminat dac& astfe% de persoane, care crista%in"% a fost $ndep&rtat prin inter#enie c0ir"r'ica%&, percepe spectr"% de partea sa mai refran'ib%e p.n& $n aceeai m&s"r& ca i cei c" >e0apparate norma%&. >a do#edit n" nici o diferen& semnificati#&. B persoan& care n" a p"t"t #edea din ca"*a "nei %enti%e de crista% compensate %atera% o ima'ine d"b%& a spectr"%"i, i an"me a-"tor"% "nei %enti%e ambe%e ima'ini $n ace%ai c%aritatea, #&*"t #io%et $n aceeai e+pansi"ne. A!ch G!aefe $ui ./EI. S. IDD- 4n cazu$ 4n ca!e !a"o! u$ anua$ %iebi( i *o"" "en !u ./EI. S. .// <: Din !aze$e u$ !a3!ou nu es e $a fe$ ca u$ !a#io$e C e$ s' fac' =dinco$o de abe$ =a se #edea mai sus: %imi a desemna : ">n' acum 4n nici un fe$ "en !u ochi- da!- 4n (ene!a$ci doa! "!in efec u$ de 4nc'$zi!e- "e!ce"u ' . 6n aces e (!inzi- aces a "oa e fi conside!a 4n con inua!e ca 4ndoie$nic dac' $i"sa $o! de #izibi$i a e es e $imi a doa! de c' !e o abso!bie "u e!nic' din "a! ea mass3media ocu$a!e- sau dac' o $i"s' Pe!ze" ionsfKhi(9ei !e ina a!e de a 4m"'! 'i. Ce! es e c' a"a- "!o eine- si a$ e $ichide !ans"a!en e de concediu de !aze$e de c'$du!' 4n une!ic !e$a i# mai "uin dec> de $uminos- 4n (ene!a$- mai "uin- cu a > em"e!a u!a de su!sa
./:

de c'$du!' i mai (!os s !a es e- !ebuie "!in ca!e s' mea!(' "e !aza . Cu oa e aces ea- e$e "o de 4n uneca e !aze$e inf!a3!ou a s"ec !u$ui so$a!- du"' "!o"o!ie o un fa" ca!e nu nesemnifica i# de. Du"' efec ua!ea es e$o! di!ec e de F!anz .0: $a !aze$e u$ !a3!oii a$e unei (ene!a cu un s"ec !u so$a! "!ism' de s ic$' f$in - ca!e a a#u ma2imu$ e!mic 4n !ou- a fos "!in in e!"une!ea unui =cu"!ins' 4n !e su"!afee$e de s ic$': s !a de a"' de DA de mi$ioane de (!osime- em"e!a u!a u!m' oa!ea zon' inf!a!ou !ou 4nchis =Fieca!e zon' de A mi$ioane $'ime: doa! de ..-/. $a E-0A- ca!e din !e u!m' oa!e$e /.FF3..DD- a$ !ei$ea D...3B./A <B: "en !u a sc'zu - cu oa e aces easc'de!ea !ou se .E...3.B.BB me!s. =A > mai "uin a fos !educe!ea 4n "'!i$e 4n uneca e cu so$uie sa$in' sau a$coo$ 4n $oc de a"'.: Ce es e difici$ s' ne ima(in'm c' mass3media ocu$a!e a"oase i "!o eic esenia$ a! !ebui s' $ase s' !eac' nimic conside!abi$' a !aze$o! u$ !a3!ou 4n (!osime mu$ mai mic'- deoa!ece mai a$es du"' P!o ecia 8e$$oni $ui <.: "!o eina de a"' 4n dia"ozi i#u$ nu "a!e he!mani K s' de#ieze semnifica i#- i 4n !3un s"ec !u de s ic$' f$in - !aze$e u$ !a3!oii sun de;a !eduse "!in abso!bia "a! e a s ic$ei. i du"' aceea- cu oa e aces ea- o $i"s' de sensibi$i a e a !e inei de !aze$e u$ !a3!ou a! fi s' se ia ca baz' de in#izibi$i a e $o! 4n ce!e!e- da! es e 4nc' 4n e2"e!imen e di!ec e asu"!a "e!meabi$i a ea mass3media ocu$a!e de $umina u$ !a3!oie es e ne#oie s' fie 4n m'su!' s' fac' ;udeca ' co!ec ' 4n aces sens "oa e .
.0: <B: <.:

Po((. C&- E. Nume!e$e sun (!ade de mu$ i"$ica!e e!mic. Po((. 111V- </<

6" toate acestea pod are OO) a" f&c"t $ncerc&ri directe, d"p& care prin cornee i %enti%a de "n bo" oc0i proasp&t, ap%icate indi#id"a% sa" $n combinaie, nimic iradiat pentr" M"%tip%ier termice notabi%e de %a c&%d"ra $nt"necat&, care printr-o printr-o %amp& c" "%ei dest"% de mare, dar, de departe, :" str&%"cire $nc&%*it ci%indr" tab%a nea'r& a deri#at, c" toate acestea, %"mina emis& de %ampa sin'"r 1 prin cornee sin'"r P X p.n& %a 9 X, prin %enti%a 1 Y O X (at.t $mpre"n& :imic), a an"nat i $n timp ce "n strat de ap& de 1P mi%ioane 'rosime $ntre foi de mic& de obiecti# ace%eai seci"ni%e trans#ersa%e i "n ca%cit de %a H,W mi%ioane de 'rosime combinat c" fiecare O X a dat pe radia*a prin c&%d"ra $nt"necat&.:"mai de $nt"neric c&%d"r& %amp& n" se poate forma o conc%"*ie ca pentr" a face c&%d"r& so%ar&, ca este comp"s $n condiii diferite de $nc&%*ire i de ra*e %"minoase. i o $ncercare "%terioar& de pod OH) , c" %"mina soare%"i poate f&r& o e+aminare mai atent& a efect"%"i de ca*, de asemenea, n" se ap%ic& %a C"1c0ic0t s"bire trasat& prin care ra*e%e treb"it s& penetre*e s"ficient de conc%"dente.
<<: <A:

A!ch 8H$$e! $ui ./IE. <F. A!ch 8H$$e! $ui ./ID. A/<

A: Du"' s abi$i!ea He$mho$ z <I: es e 4n !e(u$- #izibi$ f'!' a;u o!u$ f$uo!escen - o "a! e din s"ec !u$ so$a! de $a !ou e2 !em' $a #io$e e2 !eme- cu a"$ica!ea u u!o! m'su!i$o! ca!e "o faci$i a #izibi$i a e di!ec '- cu "!i#i!e $a o oc a#' "$us un a$ "a !u$ea

=ca : i ca!e es e 4n funcie de $un(imea de und' a He$mho$z !ou #izibi$ e2 !em' =cu un s"ec !u de $umina ca!e oa e cu e2ce"ia !ou e2 !eme a fos !e($a ' cu a;u o!u$ a dou' "!isme i dou' umb!e$e: B.BBB/.<I mi$ioane ca e2 !ema3u$ !a#io$e e BBBBABIFC 4n cazu$ 4n ca!e c$asifica e ca fiind de e!mina e de $un(imi de und' Esse$bach a$e $inii$o! 4n uneca e din =de mai sus: manie!a s"ecifica ' 4n !e e$e.
<I:

)e!$. )e!. 6n ./EE. FDB

I: Ce$e mai !ecen e 4nce!c'!i de ]. 8H$$e! <E: a condus 4n "!imu$ !>nd $a ace$eai !ezu$ a e- c' $un(imea de und' a !aze$o! de de"a! e inf!a3!ou a$ s"ec !u$ui so$a! es e BBB./AB- mai >!ziu- $a un a$ ca$cu$- ca!e a fos BBBI/BB. i- a > a im" c> $un(imea de und' a !adiaii$o! u$ !a#io$e e e2 !eme es e B.BBBABIF 8i$$- fos u$ a! fi un "ic mai mu$ de < . Q < - $ua e 4m"!eun'- dau din u!m' chia! de I oc a#e "en !u e2 inde!ea 4n !e(u$ui s"ec !u so$a!- "a! ea #izibi$' i in#izibi$'. Cu oa e aces ea- uneo!i- $i"sa de omo(eni a e a se!#i!ea din (ama e2"e!imen e- une$e 4ndoie$i cu "!i#i!e $a #a$idi a ea me ode$o! fo$osi e "en !u a ca$cu$a P!inci" <D: "o ambe$e da e 4nc' a"a!e 4ndoie$nic'.
<E: <D:

Po((. CV3u$- AAF EIA Cf. aici- "e obse!#aii$e de E. Eisen$oh! 4n Po((. C&1- AIB

E: S3a! "u ea 4n !eba dac' #izibi$i a ea "e de o "a! e a s"ec !u$ui u$ !a#io$e - fa!a a;u o! a! ificia$ de f$uo!escen' s' nu fie numai "e baza ca!e !e inei se de o "!o"!ie a e f$uo!escen - cum "o i !ansfo!ma in (!inzi de mai "uin de s"a! - deoa!ece mai a$es !aze$e u$ !a#io$e e a!a ' o cu$oa!e a$bas !uR He$mho$ z <F: Aceas ' 4n !eba!e a fos s udia "en !u "!ima da ' 4n !e ina de un mo! ./ o!' 4nain e de om- i a cons a a c' $a ni#e$u$ !e inei- cu oa e aces ea- "!in f$uo!escen a de d!e" s$ab' a c'dea asu"!a $o! $umina u$ !a#io$e a 4n !3un ames ec fascicu$ de nu des u$ de "u! =a$bas !u #e!zui:- cu$oa!e a$b se !ansfo!m'- ca!e =cu e2ce"ia !ou: conine- "e $>n(' o "ies' neschimba ' $umin' !e$a i# ma!e u$ !a#io$e e!aze$e mai "uin casan e a$e s"ec !u$ui- da! c' aceas ' f$uo!escen' s$ab' =mai mic' dec> 4n cazu$ h>! ie- "e!e e ">nz' i fi$deu$ui- mai mu$ de "o!e$an:- nu es e suficien ' "en !u a menine #izibi$i a ea !aze$o! u$ !a#io$e e de"enden e f$uo!escen .
<F:

Po((. 1C&V- <BE

GCu$oa!ea a$bas !' des u$ de sa u!a e $a !aze$e u$ !a#io$e e "en !u ochiu$ de #ia' i de cu$oa!e a"!oa"e a$b' a $uminii dis"e!sa e de $a ni#e$u$ !e inei mo!i au fos - s"une e$- de asemenea dife!i . Dec> c' "unc u$ de #ede!e a! "u ea fi "'s !a e- c' $a ni#e$u$ !e inei "!in !aze$e #io$e e numai du"' !ansfo!ma!ea $o! se sim 4n $umin' mai "uin casan e. G Se schenoL </: a ('si confi!ma 4n !e in' "!oas"' ' de ie"u!e i s' obii- !ezu$ a e$e obinu e de He$mho$ z. 6n "$us- $a fe$ a e2amina - de asemenea- mediu$ !ans"a!en de aceiai ochi de anima$e "e f$uo!escen' 4n $umin' u$ !a#io$e '. Co!"u$ #i !os a a!' a numai u!me de f$uo!escen'- obiec i#- cu oa e aces ea- nu "u e!nic f$uo!esced a$bas !u a$b- co!neea es e mu$ mai s$ab'- da!- 4n ace$ai fe$- umezea$a a"os. De asemenea- $a ochi de oameni ca!e !'iesc sun "oa e do#edi aces $uc!u f$uo!escen a

a unci c>nd o aduce $a ochi $a "unc u$ foca$ de !aze$e u$ !a#io$e e a$e "!ocese$o! efec ua e de a"a!a u$ de au o!. Co!nea i $en i$e a"oi 4nce"e s' sc$i"easc' cu $umin' de cu$oa!e a$b a$bas !u- i anume co!neea mu$ mai "u e!nic' dec> 4n s a!ea de 'ia .
</:

G!aefe A!ch ./E0. V- <BD

6n !e im"- aceas a f$uo!escen a "oa e mass3media !ans"a!en e a$e ochiu$ui con !ibuie cu nimic de a face "a! e u$ !a#io$e e din s"ec !u$ #izibi$- ci mai de(!ab' "en !u a "!e#eni aceas ' #izibi$i a e- "en !u c' mass3media !ans"a!en e $umina ca!e sufe!' f$uo!escen' 4n ei !isi"i 4n oa e di!ecii$e- dis"e!sa- ca i 4n cazu$ 4n ca!e aces ea au fos au o3!adian - as fe$ 4nc> - "!in in e!mediu$ aces ui $umin' dis"e!sa 'nici o ima(ine de o "a! e a s"ec !u$ui u$ !a#io$e "o fi "!oduse 4n ochi. Du"' ce$e de mai sus- aceas a nu "oa e decide 4n mod di!ec de e2"e!ien' sun ca $a oa e $imi e$e de Pe!ze" ionsfKhi(9ei !e inei "en !u #o"se$e cu osci$aii "!ea !e"ede i "!ea $en a#ea $oc de $a sine- du"' ce =ca!e: se comunic'- ce$ mai !ef!an(ib$e =u$ !a#io$e e:- !aze$e din s"ec !u$ so$a! 4nc' !ebuie s' fie e2e!ci a 4n mod di!ec - i du"' discuii =a se #edea mai sus: nu es e 4nc' com"$e e2c$us "osibi$i a ea ca !adiaia minim s"a! =inf!a3!osu:- numai- "!in u!ma!e- sun in#izibi$e- deoa!ece aces ea sun 4n im"osibi$i a ea de a "' !unde 4n can i a e suficien '- "!in ochii mass3media "en !u #izibi$e s' fie. Cu oa e aces ea- !'m>ne o Pe!ze" ionsfKhi(9ei dife!i !e ina as fe$ 4nc> !aze$e de cu$oa!e de aceeai ene!(ie cine ic' $a dife!i e f!ec#ene de #ib!aie sau $un(ime de und' de $uminozi a e ine(a$e sau "u e!e sun "e!ce"u e- i nu sun "e!ce"u e "es e anumi e $imi e- ce$ mai "!obabi$- a > din cauza efec u$ui de f$uo!escen' sub o!ice a$ ' condiie e2"$icabi$ "a!e 4n a$ doi$ea !>nd- deoa!ece a e2"$ica dis !ibuia dife!i ' de c'$du!' i $uminozi a e 4n s"ec !u$ "!isma ic a!e doa! a$e(e!ea o dife!en' esenia$' 4n !e a "!inci"iu$ui de $umin' i c'$du!'- sau o sensibi$i a e dife!i ' a !e inei $a !adiaii de dife!i e !ef!an(ibi$i S $a s a uie!en- din ca!e "!imu$ es e "uin "!obabi$ s' de#in' mai mu$ i mai mu$ de !ecen e$e in#es i(aii- 4n im" ce aces a din u!m' 4n confo!mi a e cu $e(i$e (ene!a$e de no ifica!e #ib!aii a!e mai de(!ab' "!obabi$i a ea. Des"!e aces e "unc e #o! fi discu a e 4n discuie ce#a mai de a$ia . Ceea ce "!imu$ es e 4n cauz'- aa cum es e i fa" u$ c' !aze$e u$ !a#io$e e- dei medie!ea f$uo!escenei $a bedH!fend nu es e necesa! #izibi$i a e- da! sa fie #izibi$ea unci c>nd aces ea sun !ansfo!ma e "!in f$uo!escen' de !aze !ef!an(ib$e 4n mai "uin de s"a! - s"use- nu se "oa e "!esu"une c' ene!(ia cine ic' es e c!escu cu f$uo!escen'. >e re*"m&, de asemenea, <e%m0o%t* O9), obser#.nd ra*e%e "%tra#io%ete, %or "%"mino*itate obiecti#" n" este at.t de mic ca i c"m ai dori s& $nc0ei prin efect"% %or mic pe oc0i i c& acest %"cr" se do#edete prin f%"orescen&, "i, dei cei #ii p"tere a #ibratii%or de %"mina n" #a fi ma-orat c" proces"% de f%"orescen& an"mit affi*iere %"mina de o perioad& mai %"n'& de osci%aie a retinei prod"s de ei s"ficient de intens pentr" a fi #&*"t. "
<0:

Po((. 1C&V .A

Acum- cu oa e aces ea- a f'cu 3o c!ed c'- "en !u a faci$i a #izibi$i a ea "!in f$uo!escen' bazeaz' "e fa" u$ c' !aze$e me!(eau "!in 4n s"ec !u$ #izibi$ de obicei mai uo! "!in ochii mass3media- ca u$ !a#io$e e- ia! 4nce!c'!i$e )!id(e =ca: "'!ea as fe$ 4nc> - chia! "en !u a do#edi 4n mod di!ec - cu oa e aces ea- e$e con !azic foa! e s abi$i c' =aa: a !a"o! a obse!#aii$e de Donde!s i *ess$e!. Pen !u a discu a des"!e a$ doi$ea "unc - es e 4n "!imu$ !>nd se a"$ic'- ca!e "en !u noi s' se cons a e- du"' mai mu$ e !e$aii de dife!en' im"o! an ' 4n dis !ibuia de $umin' i c'$du!' 4n s"ec !u$ de f!ec#ene i- 4n m'su!a 4n ca!e es e "osibi$- "!in s udii an e!ioa!e "en !u a de e!mina mai 4ndea"!oa"e. 8a2imu$ de $uminozi a ea din s"ec !u$ so$a!- ca!e es e "!odus de o "!ism' de o!ica!e din !3o subs an' f'!' cu$oa!e- !ans"a!en '- ca!e es e cunoscu 4n (a$ben 4n !e $inii$e ( i ; AB: , ia! dis !ibuia in ensi 'ii F!aunhofe! A.: s"ec !u (ene!a una cu o "!ism' de s ic$' f$in a fos de e!mina ' de !aze$e omo(ene. Cif!e$e da e de e$ a"asa i da! nu !a"o! u$ de in ensi a e !ea$' a !aze$o! de cu$oa!e coninu e 4n $umina soa!e$ui"en !u c' $a fe$ i 4n "'!i$e mai !ef!an(ib$e a$e s"ec !u$ui "!isma ic !as 4n afa!' !e$a i# mai mu$ i- "!in u!ma!e- sun mai di$ua - mai "uin de s"a! dec> 4n ceea ce es e dife!i 4n F!aunhofe! (ene!a de in e!fe!en' J 4n !e s"ec !u (!i$a; A<: acioneaz' 4n cazu$ 4n ca!e dis ana de fieca!e cu$oa!e de banda de cu$oa!e a$b' es e "!o"o!iona$' cu $un(imea de und' asocia '. Pen !u a a#ea ade#'!a e$e !a"o! u!i de in ensi a e a cu$o!i$o! din $umina soa!e$ui- !ebuie- "!in u!ma!e- s' fie !edus' doa! $a ace$e in ensi 'i$e s"ec !u$ui "!isma ic- ca!e a! "u ea in e!#eni 4n s"ec !u$ (!i$a; "en !u ea. Aceas ' !educe!e a Seebec9 A. AA: !ea$iza e "!in in e!mediu$ in e!"o$a!e 4n funcie de dis ane$e !e$a i#e a$e $inii$o! 4n uneca e 4n dou' S"e9 !is. U$ e!io!- in ensi 'i$e $uminoase a$e s"ec !u$ui "!isma ic ofe!' de F!aunhofe! i a"oi a Seebec9 ca$cu$a s"ec !u$ (!i$a; "en !u $inii$e in uneca e si e3u!i a$e s"ec !u$ui so$a! co!es"unz' oa!edu"' cum u!meaz'C AI:

Fes i#a$u!i %inii 3 6 ( 8a2im. ; D A

%un(ime P!isma .S" Gi e!s". de und' 4n 8i$$ BBA< BB0I B-DI ..BB B-I/ B-.F BBA. B.B< B-BD B-EF ..BB B-ED B-</ B.B/ E<DB I/IA I<0. B.BBBD/F/ DEDI E///

&n ensi 'i.

3
AB:

B.BBED

B.B<

A0<0

GCea mai s !a$uci oa!e $a faa $ocu$ui 3 s"une F!aunhofe! 3 Sie( cu a"!o2ima i# . Q A sau . Q I din $un(imea (; de ( "!in ; e2ac $ocaia $ocu$ nu es e s"ecifica .. G
A.: A<: AA: AI:

Gi$b. %V&- AB. Den9sch!. d 8Hnch. A9ad V&&& Po((. %1&&- AFI

Cu!ba in ensi a e a s"ec !u$ui "!isma ic de c' !e F!aunhofe! fi ('si e 4n ima(ini$e de aceeai =". <A0:- cu 4n!e(is !a e i z'b!e$e a s"ec !u$ui de!i#a de Seebec9 4n Po((. %1&&- "$ac' &&&- fi(u!a I Pen !u amin esc bine 4nseamn' nume!e$e "en !u in ensi 'i$e 4n aces abe$ nu in ensi 'i de senzaie- ca!e sun cauza e de dife!i e cu$o!i a$e s"ec !u$ui- da! cu ca!e au fos ('si e 4n dife!i e "unc e a$e s"ec !u$ui de aceeasi im"!esie "u e!nica "e ochi in ensi 'i$o! m'su!a e 4n mod obiec i# $umin' $am"' a$b'-- o com"a!aie- ca!e es e un "ic difici$- da! de Ve!suchsma7!e(e$n adec#a i "!ac ic'- ca!e- aa cum sa meniona F!aunhofe!- com"a!aia a fos f'cu ' "osibi$' e2 !em de uu!a - i a a ins cu si(u!an' doa! o secu!i a e mode!a '- de ca!e 4n funcie de (!adu$ de confo!mi a e a obse!#aii$o! indi#idua$e =Gi$b. %V&- AB.: "oa e ;udeca- i ca!e "en !u in ensi 'i$e mai ma!i- "!e#ede!ea es e !e$a i# mai si(u! dec> ce$e mai mici. AE: Pen !u $inii$e ( - ;, D - cu o sum' a in ensi 'i$o! N ..<0 ('sim sim"$u suma de e!o!i du"' I e2"e!imen e fieca!e "e fieca!e $inie 4n 4n !ea(a BDFD- "en !u $inii$e 3, 6, A, < - cu o sum' a in ensi 'i$o! B.DA 4n 4n !ea(a B<</. Me%%oni de (?8II !o''., OT), $ntr-"n 2b0and%an' comemorea*a, de asemenea, necesitatea de a red"ce intensit&i%e %"minoase obser#ate direct a%e spectr"%"i neLtoniene doar pentr" c& a spectr"%"i de 'ri%a-, $n scop"% de a obine proporii%e corecte de %"mino*itatea de ra*e%e c"%ori $n %"mina soare%"i, face p.n& %a "rm&toarea )ed #indecarea. "!entr" a obine aceste re%aii, res"rse "mane. !rof. Masotti a ca%c"%at date%e care contrib"ie %a formarea Aitterspektra, $n care c"%ori%e e%ementare #irt"tea este doar o parte interferen& spread de parte, i oc"p& !CI: /CM2C; spaii care depind e+c%"si# pe perioada %or de #ibraie sa" /nd"ations%Un'e. !entr" aceasta, 'rat"it de %a indicat <r spectre defect-a. Masotti '&sit %a faa %oc"%"i fierbinte c0iar $n mi-%oc"% de 'a%ben, i acestea, astfe% $nc.t ro" i 'rania #io%et s"nt ce%e mai p"in p"ncte%e %"minoase a%e spectr"%"i din no" $n ace%eai distane de %a ambe%e capete, ., i ambe%e a" aceeai %"mino*itate d% Masotti a do#edit $n fina% c& c"%ori%e acestor do"& %imite consta" din #a%"ri eter c&ror %"n'ime $n raport de O : . ofera 1 " (in p&cate, este specificat nici, $n ca*"% $n care #om '&si de %"cr" Masotti'sc0e, nici pe ce date se ba*ea*& ace%ai. Ce*"%tat"% se abate oarec"m de %a >eebeck'sc0en
AE:

de (atis Dra"n0ofer de %a, ca aceasta este o intensitate e'a%& de c"%ori a c&ror %"n'ime de "nd& $n raport"ri%e 1 : 1,WV s"nt, c" toate acestea, Masotti pentr" raport"% 1 : O s"nt. 6n ceea ce "!i#e e dis !ibuia c'$du!ii 4n s"ec !u$ "!isma ic- deci es e $ocaia ma2im #a!iabi$ei c'$du!' 4n "a! e 4n funcie de subs ana a "!isme$o! "!in ca!e se "!oduce s"ec !u$- 4n "a! e 4n funcie de (!osimea "!isma "!in ca!e !ec !aze$e- 4n "a! e 4n funcie de omo(eni a ea sau Nich homo(enei K a$ s"ec !u$ui- une$e 4n fina$ $a na u!a anumi e c'i a$e !aze$o! in e!"onie! en 4nc' subs ane !ans"a!en e. %a u i$iza!ea unui um"$u cu a"'- a$coo$ sau e!eben in' "!ism' (o$ ai ('si 4n (a$ben- cu "!isme de s ic$'- 4n funcie de i"u$ de s ic$' i a$ e ci!cums ane 4n "o! oca$iu- !ou sau dinco$o !ou #izibi$ =4n inf!a!ou:- aceas a cu o "!ism' sa!e (em' 4n o deauna dinco$o !ou #a!iabi$i a e de"inde 4n ma!e m'su!' c' inf!a3!ou 4nchis !aze$e de c'$du!' de subs ane !ans"a!en e ca!e a$c' uiesc "!isme$e sun abso!bi e 4n a$ e $uc!u!i i c' !e$aii mai "u e!nice dec> #izibi$ c' aces !a"o! 4n funcie de di#e!si a ea subs ane$o! i (!osime !ans"a!en e- "!in ca!e !ebuie s' !eac' "!in (!inzi schimb'!i$e- i c' 4n !3un s"ec !u non3omo(en =(ene!a ' de un deca$a; de i!(ends $'ime conside!abi$':- !aze$e de c'$du!' 4n uneca e ca!e a"a!in de fa" - $a inf!a3!osuse su"!a"un cu "a! ea #izibi$' a s"ec !u$ui- ca!e a"oi 4n funcie de dife!ena subs an' "!ismei #a fi mai mu$ sau mai "uin abso!bi e. Confo!m e2"e!imen e$o! 8e$$oni- da! sa!e de !oc9- o subs an' ca!e es e e(a$' !ece cu uu!in' !adiaia e!mic' 4n une!ic i #izibi$- i de a a#ea "!e#ede!i de au o!i a e cu "!i#i!e $a in ensi a ea de c'$du!' a 4n !e(u$ui s"ec !u- a > "'!i$e sa$e 4n uneca e i $uminoase du"'- unu$ !ebuie- "!in u!ma!e- o "!ism' sa!e (em' "en !u En Le!fun( a s"ec !u$ui se a"$ic'- ceea ce nu es e a > de mu$ 4n cazu$ 4n ca!e aceas a es e doa! o ches iune de a obine in ensi a ea c'$du!' 4n "'!i$e #izibi$e a$e s"ec !u$ui de $a #io$e $a !osu- deoa!ece 4n funcie de info!maii$e de mai ;os s' fie comunica e "en !u a demons !a #a!ie a ea de subs ane !ans"a!en e "e!meabi$i a ii e(a$ "en !u oa e !aze$e de aceas ' "a! e a s"ec !u$ui. 8ai mu$ dec> a > - s3a! "u ea- s !ic #o!bind- ('si o omo(eni a e a s"ec !u$ui 4n schimb- "en !u ca!e e2is ena $inii 4n uneca e es e conside!a a fi ca!ac e!is ice. Da! din momen ce !ebuie s' se a"$ice un fascicu$ foa! e 4n(us de $umin' $a aces $uc!u- efec e$e e!mice a$e unei as fe$ de s"ec !u nu au !eui ">n' acum s' s$ab "en !u a fi m'su!' o!i dis"onibi$e AD: - as fe$ c' unu$ a!e 4nc' nici o "u! i $e(a e de anumi e dis"oziii in ensi a e $inii 4n uneca e de c'$du!' a s"ec !u$ui.
AD:

Com". F!anz 4n Po((. C&- EB ]. 8H$$e! 4n Po((. CV3u$- AA0

(aca te "iti %a %"i <e%m0o%t* '0idat $mpotri#a anc0et& 3reLster (!o''. ?8884I, VS1) reamintete importante #erific&ri%e care depinde de imp"rit&i a%e s"bstanei, %"str"ire imperfect& a prismei, i ref%e+ii m"%tip%e $ntre s"prafee%e de %"mina dif"*& prism& $n e#a%"area raport"ri%or de c"%ori a%e spectr"%"i poate ad"ce, i a#.nd $n #edere c& ace%ai %"cr" %a "n"%, c" doar "n 'o% i doar "n spectr" prisme 'enerat aa c"m a cedat %a st"dii%e anterioare referitoare %a condiii%e termice a%e spectr"%"i prismatic, n" poate fi e+c%"s&, ce% p"in $ntr-o prism& sare 'em& care n" este "or pentr" a obine de %a "n astfe% de %ac de perfect&, i %a fe% de p"r& ca o prism& de stic%&, se poate, de asemenea, aici este o ca"*a notabi% de nec"r&ia a spectr"%"i i a

obin"t, deoarece re*"%tate%e s"nt c&"tate, $ns&, pare, %a fe% de m"%t ca e" pot #edea, de aceasta doar o na0e0in s& ias& modificare "niform& a temperat"rii a pori"nii din spectr"% #i*ibi%, dar n" inf%"enea*& po*iia ma+im&. Cu oa e aces ea- u!m' oa!e$e da e se aco!d'. Fo$osind o "!isma sa!e (em' ma2imu$ de in ensi a ea de c'$du!' es e- 4n o!ice caz- mu$ dinco$o de $imi a #izibi$ de !ou 4n inf!a!ou. Kn conformitate c" o dec%araie anterioar& Me%%oni %"i (!o''. 884III, HWW), "este at.t de departe de cap&t"% ro", c& distana dintre e% i ro" a fost %a fe% de mare ca distana dintre ro" i #io%et ca %"n'ime a spectr". " !otri#it "nei dec%araii "%terioar& a acest"ia (!o''. 8884, HSW), distana ma+im& termic& este de %a cap&t"% ro" ce% p"in %a fe% de mare ca cea a a%bastr" #erde ro", este ne#oie intensitatea scade rapid i %a o distan& de %a acest p"nct, care a "n"ia treimi %"n'ime de spectr"% de c"%ori este %a fe%, asc"%ta %a toate efect de c&%d"r& sensibi%&. ("p& oa treia com"nicare, $n ce%e din "rm& (!o''. ?8II, OO), este de c&%d"r& ma+im Me%%oni "dest"% de $n afar& de c"%ori %a o distanta medie e'a%& c" cea de partea op"s&, $ntre ro" i 'a%ben, este pre*ent." :oi%e obser#aii de Z. M[%%er HW) o a" de potri#ire c" a do"a dintre aceste dec%araii $n ceea ce pri#ete re*"%tat"% po*iie de #.rf, adic& "distana ma+im& a %imitei de ro" %a fe% de mare ca distana de tran*iie de %a #erde %a a%bastr" %a ros" %imita de 'ama de e+tinderea termic a% spectr"%"i so%ar pe ro", dar "n spai" care, practic, doar a fost at.t de m"%t timp an'a-area, $n ca*"% $n care $ntre'"% spectr" de obicei #i*ibi% %a #io%et. Mai m"%t dec.t at.t, e% a constatat ca o prisma de stic%a coroan& $n aceast& e+tensie termic& a coincis c" prisma sare de rock, ci "n sit"at& mai aproape de ma+im"% era ro". %inia 3 a fost spectr" 6oroana stic%& de ace%ai apro+imati# %a mi-%oc $ntre cap&t"% #io%et a% spectr"%"i, i mai e+terioar& de c&%d"r& prin radiaie $nt"neric 8a7bes immun(en des"!e in ensi a ea 4n dife!i e "'!i a$e =desi(u!- non3omo(en: s"ec !u$ au F!anz A/: i ]. 8H$$e! A0:- a#>nd 4n #ede!e c'- fo$osind o "!ism' de s ic$' f$in i in e!"une!ea unei s ic$e de s ic$a- cu i f'!' !ansmi e!ea !aze$o! de a face fo ii s udii$e com"a!a i#e $ichide - a$ doi$ea- fo$osind o (am' de s ic$' co!oana i o "!ism' sa!e. Fo$osind sa!ea (em' "!ismei u!m' oa!e$e in ensi 'i$e din u!m' a fos de c'$du!' =fo!a cu ca!e acioneaz' asu"!a mu$ i"$ica o!u$ui e!mic':- ca!e es e num'!u$ . JG- <JGe c es e dis ana de $a ca"' u$ #izibi$ !ou $a domeniu$ inf!a!ou.
AF:

Po((. CV3u$- AE<

A/: A0:

Po((. C&- ID Po((. CV3u$- AAF EIA

8i;$oc de inf!a3!ou 33333333333333333333333333333333333333333333333

33333333333333 A$bas !u Ga$ben Rosu .JJ JAJJ JIJJ JDJJJ A.F F.0 .B.B .A.< .E.0 .A < ..F Cu "!isma de s ic$' co!oana obinu abso$u "u e!nic' 4n "a! ea #izibi$' a s"ec !u$uida! #izibi$ ace$eai !a"o! u!i de dife!i e cu$o!i afia e cif!e =da o!i ' "u!i a e mai ma!e a aces ei "!isme:- i anume- ="en !u "!e$uc!a!ea 4n aceeai #a$oa!e "en !u !ou: 8i;$oc de inf!a3!ou 33333333333333333333333333333333333333333333333 33333333 A$bas !u Ga$ben Rosu . '" G-G IB: I "" D GG I F .B .< .. F < Cu oa e aces ea- du"' cum "u ei #edea- foa! e de#ia condiii$e 4n !e(iunea inf!a!ou in#izibi$ de ce$e !oc9 sa!e "!ism'. I.:
IB: I.:

<

C>nd sa!e "!ism' es e aici de A. JG< es e "!obabi$G i"'!i '.

Cu!be$e com"a!a i#e de sa!e de !oc9 i co!oana de s ic$' "!isma #edea Po((. CV3u$- "$ac' &&&- fi(u!a . Chia! i cu aces e- 4n !3un s"ec !u "!isma ic f'cu - dis"oziii- da! es e acum s' fie $ua 4n conside!a!e fa" u$ c' !aze$e de c'$du!' "'!i !ef!an(ib$e a$e s"ec !u$ui sun mai di$ua e- i- "!in u!ma!e- "en !u a a#ea !a"o! u$ $o! in ensi a e ade#'!a 4n ca!e aces ea sun inc$use 4n !aza de soa!e- doa! o !educe!e a s"ec !u$ui (!i$a;u$ necesa!- deoa!ece a!e de Seebec9 4n $uminozi a e a a#u $oc. Du"' o as fe$ de !educe!e a unui s"ec !u de sa!e (em' "!isma ic ]. 8H$$e! ('se e ma2imu$ de in ensi a ea c'$du!ii- aa cum se a"$ic' $a $umin'- si ua ' 4n (a$ben- ia! aceas ' de e!mina!e se 4n$ocuie e cu (!eu a e mai mu$ de fa" u$ c' D!a"e! I<: mai de#!eme $a fe$ de di!ec ' 4ncea!c' s' ('si un dio" !ii$o! f'!' mass3media Muziehun( "!oduse de !ef$ecie s"ec !u (!i$a;. Cu oa e aces ea- aces $uc!u es e dis !ibuia de c'$du!' 4n in e!#a$u$ nu coincide cu dis !ibuia de $uminozi a e =ca D!a"e! "!esu"us:- aa cum de;a de $a sine !ezu$ ' c' $uminanada! nu 4nc'$ze e dinco$o dis"a!e !ou- i- de asemenea- din com"a!a!ea cu!bei $uminozi a e Seebec9 $ui =#ezi mai sus: "en !u s"ec !u$ (!i$a; cu cu!ba de c'$du!' 8H$$e! IA: da ce s' #in' 4na"oi 4n ;os.
I<:

Phi$os. ii "$ace. 6n ./EF. 1&&&- .EA CV3u$- Taf &&&- Fi(u!a I

IA: Po((.

Dac' #' 4n !ebai acum mo i#u$ aces ei dis !ibuii dife!i e de $umina si ca$du!a in s"ec !u$- es e e#iden c'- dac' e uii de $umin' i c'$du!' 4n ca$i a e de a(eni- 4n esen' dife!i e- nimic nu 4m"iedic' s' c!ezi c' in ensi 'i$e de $umin' i c'$du!' e(a$i 'ii de !ef!an(ibi$i S nu me!(e 4n s"ec !u$ "!o"o!iona$' unu$ de a$ u$. 6n !e im""unc u$ de #ede!e a$ iden i 'ii esenia$ de $umin' i c'$du!'- 4n cazu$ 4n ca!e nu se a"$ic'- de asemenea- do#edi abso$u - da! se conf!un ' cu numai 4ndoia$' s$ab- mo i# "en !u ca!e da aces e dife!ene 4n dis !ibuia de $umin' i c'$du!' 4n s"ec !u$ es e nici

ob$i(a o!iu con !a3a!(umen 4m"o !i#a ei- deoa!ece "a!ia$ de dife!i e con inui a e de (!inzi de dife!i e !ef!an(ibi$i S "!in ochii mass3media- sensibi$i a e "a!ia$ dife!i de $a ni#e$u$ !e inei se "oa e face "en !u de"enden . 8e$$oni- ca!e a f'cu ce!ce a!ea cea mai e2 ins' 4n aces domeniu- du"' ce a #edea dec$a!aie $a iden i a ea de $umin' i c'$du!' an e!io! II: a a#u i mai mu$ e fa" e ci a e ca do#ad' decisi#' 4m"o !i#a sa es e- #in de s udii de mai >!ziu chia! i a uncioa e fa" e$e obse!#a e de e$ cu 4n #ede!ea iden i a e "en !u a menine consec#en - i a dec$a!a $a fe$ de fe!m "en !u aces "unc de #ede!e. IE: Nu mai "uin ob$i(aii$e 8asson i &amin ID: du"' 4nce!c'!i$e $o! de $a aces "unc de #ede!e.
II: IE:

Po((. 111V&&- I/D Po((. %V&&- ABB %1&&- ./- ca $uc!a!ea saC G%a he!moch!ose ./EB A<F.G . no e e2"$ica i#e. 111&- .I

ID: Com"

Toa e fa" e$e noi sin e iza e- 4n !ea(a dife!en' de 4n une!ic- s' fie f'cu e #izibi$e "!in o!ice mi;$oace- !aze$e de c'$du!' de !aze #izibi$e "a!e- de fa" - "en !u a !educe c' cei mai "uin !ef!an(ibi$i S i "!in u!ma!e #i eza de #ib!aii- mai ma!e Undu$a ions$Kn(e "!o"!ie- as fe$- o "e!meabi$i a e mai mic' de- de ce$e mai mu$ e mass3media es e $e(a '- i nu "a!e c' (!inzi de !ef!an(ibi$i S iden ice "oa e fi dife!i ' ca !aze$e de $umin' i c'$du!'. U!m'!i nu numai !aze$e de c'$du!' 4n uneca e $e(i$e (ene!a$e a$e "!o"a(a!e- !ef$e2ie- !ef!acie sim"$u i dub$u- "o$a!iza!e- in e!fe!en'abso!bie de $umin'- da! 8e$$oni IF: - de asemenea- cons a a !ecen c' Gcu$o!i$e s"ec !u$ui sun a > de s !>ns $e(a e de em"e!a u!a- "e ca!e $e 4n im"u$ !ece!ii "!in subs ane nu 4n 4n !e(ime c$a!e $a fe$ de mu$ ca i c'$du!' $umin' "ie!de- as fe$ 4nc> !a"o! u$ din !e ace i doi a(eni !'m>ne me!eu ne u$bu!a ace$ai. G
IF:

Po((. %1&&- </

Kn ace%ai timp, noi%e in#esti'aii de Dran* p%"mb TP) pe %ic0ide%e diat0ermanc, co%orate. "!este tot, "nde absorbia de %"mina este #i*ibi%a, c0iar o sc&dere $n intensitatea de c&%d"r& este detectabi% ..... minim de pierderi de %"min& $n spectr"% de radiaie treb"ie s& treac& printr-"n %ic0id - aa c& $nc0eie tratat"% s&" - c" minim"m de pierderi de c&%d"r& $n aceeai *on& se obser#&, $n ca* contrar identitatea c&%d"r& i %"min& este imposibi%. Kntr-ade#&r, so%"ii%e a%bastre de s"%fat de c"pr" arat& minim"% de pierdere de c&%d"r& prin radiaie de %a "n spectr" de aceeai $n *ona de a%bastr", so%"ii%e #erde de s"%fat de proto+id de fier $n *ona #erde. at"nci c.nd se "ti%i*ea*& so%"ii de c"%oare roie arat& c& de toate so%"ii "r'ente de ra*e de c"%oare roie ra*e%e rosii ce% mai p"in %"mina si ca%d"ra pierde, dar de so%"ii $n parte ro" de c&%d"r& $nt"necat& a refran'ibi%it, inferior ca ro" s"nt diat0ermaner dec.t apa. "
I/:

Po((. C&- ID

Ceea ce $a "!ima #ede!e de #ede!e iden i a e con !a "a!e 4n 4n !e(ime- i a fos f'cu ' de 8e$$oni mai de#!eme =Po((. 111V&&- I/D:- "!ecum $o#i!ea de a$ ' "a! esusine sus a ins fa" u$ c'- 4n funcie de dac' unu$ es e o "!ism' de sa!e (em'- s ic$' f$in - s ic$' co!oana- cu a"' se a"$ic'- sau (ene!a e de un s"ec !u sa!e (em' "!ism' de

una sau a$ a !ans"a!en dife!i e s !a u!i de (!osime medie sau din ace$ai mediu "oa e fi "!in !adiaie- "oziia ma2ime e!mice i dis !ibuia c'$du!ii de$oc- "!in u!ma!e!a"o! u$ in ensi 'ii !aze$o! de c'$du!' a$e modific'!i$o! s"ec !u ca !a"o! u$ in ensi 'ii !aze$o! de cu$oa!e neschimba e 4n con inua!e- s3a! "'!ea 4n caz con !a!- aces e subs ane sun co$o!a e 4n $umin' !ansmis'. Da!- du"' e2"e!imen e$e u$ e!ioa!e 8e$$oni $ui I0: aceas a se a"$ic' numai "en !u s"ec !e$e non3omo(en- 4n ca!e se ('sesc !aze$e de c'$du!' 4n uneca e nici !aze$e co$o!a e ames eca $a ca"' u$ !ou- 4n im" ce e$ G- a unci c>nd es e "osibi$ e#i a!e a u u!o! su!se$o! de e!oa!e .... em"e!a u!i$e cu$o!i "!isma ice !ezis en $a ce$e mai 4na$ e a #'zu menine em"e!a u!a $a ca"' u$ !ou de ca!e na u!a subs anei inco$o! a! "u ea fi- a"$ic' un fina$- fie in fo!ma de "!isma s' "' !und' $umina soa!e$ui 4n (!inzi sa$e e$emen a!e- sau sub fo!m' de "anou "en !u a e2"$o!a efec e$e de abso!bie a$e co!"u$ui "e aces e !aze. G
I0:

Po((. %V&&- AB< %1&&- </

Nu mai "uin !a(ei 8asson i &amin EB: din in#es i(aii$e $o!- $a conc$uzia c' !ece "!in sa!e- c!is a$ de s anca- a$aun- de s ic$' i de a"' oa e !aze$e de c'$du!' 4n !e !ou i #io$e unifo!m- as fe$ 4nc> dife!ene$e conside!abi$e 4n Dia he!mani K aces o! subs ane numai 4n dife!i e abso!bia de 4n une!ic Raze$e au so$ $o!. 6n ce$e din u!m'sun !ezu$ a e$e de mai sus de e2"e!imen e com"a!a i#e de ]. 8H$$e!- cu un "aha! co!oan' i sa!e "!isma E.: 4n ace$ai sens. Ce sun aces e !a"oa! e "en !u a $i#!a- mai de(!ab' dec> con !a3do#ezi 4m"o !i#a o"iniei iden i a e- da! ce$e mai im"o! an e do#ezi !ebuie s' fie num'!a e "en !u ace$ai $uc!u.
EB: E.:

Com" . e2"$ica i#. 111&- .I Po((. CV3u$- AI0 AE.

A > de mu$ am #edea- chia! 4nain e de o c$as' de fa" e ca!e- 4n #ede!ea iden i a e "a!e difici$ consec#en c' e2is ' anume $umina de $uminozi a e conside!abi$e- sau "o fi "!e"a!a e "!in me ode s"ecia$e de "!ocedu!'- !ezu$ >nd 4n !3o abia #izibi$ sau nu "!ezin a efec e no abi$e c'$du!'. Chia! i $umina $unii es e $umina- c'$du!a "oa e fi de ec a doa! de echi"amen e$e ce$e mai sensibi$e. Deosebi de izbi oa!e- cu oa e aces ea- es e u!m' o!u$ e2"e!imen - ca!e 8e$$oni E<: a su(e!a f!Hhe!hin ca o 4nce!ca!e de ca!dina$ 4m"o !i#a o"iniei iden i a e- 4n ceea ce "!i#e e !ece!ea $uminii so$a!e$umina $a fe$ "'m>n esc incendiu cu un sis em cons >nd din !3un s !a de a"' 4n !e "$'ci de s ic$'- ca!e sun co$o!a e cu #e!de de cu"!u.
E<:

Po((. 111V&&- I/D

G%umina "u!'- s"une 8e$$oni- ca!e se e2 inde $a aces sis em- ca!e conine mu$ (a$ben- da! 4nc' a!e o cu$oa!e #e!de3a$bas !u- nu a!e un efec de 4nc'$zi!e "e ce$e mai sensibi$e The!mos9o"e- chia! dac' es e !ea$iza ' $en i$e as fe$ concen !a - ca!e es e $a fe$ de s !'$uci oa!e ca $umina soa!e$ui 4n une!ic. G Es e de !e(!e a fa" u$ c' 8e$$oni nu a #eni 4na"oi du"' con#e! i!ea sa $a "unc u$ de #ede!e iden i a ea de discuia de aces $uc!u de $a e$- $a oa e numai e2"e!imen meniona "e scu! - aces a es e doa! a > de "uin a fos !e"e a $a cuno ine$e me$e

">n' acum de a$ii- dei "es e o 4m"o !i#a ca o obiecie ma;o!' "unc u$ de #ede!e iden i a e es e "!eciza - doa! unu$ a!e doa! fa" u$ c' e$ nu a 4m"iedica 8e$$oni- $a !>ndu$ s'u- mai >!ziu- 4n ec!anu$ de iden i a e- $a conc$uzia c' aceas ' 4nce!ca!e nu mai es e "ub$ica mai >!ziu $a fe$ de conc$uden ca 4nain e. De %o#i!ea 4m"o !i#a o"iniei iden i a e as fe$ de fa" e a! "u ea fi #!eoda ' numai dac' aces ea au fos 4nsoi e de- 4n !eba!ea 4nd!e" a ' 4n s"ecia$ 8a7bes immun(en ca a a!e- da! nu sun dis"onibi$e ">n' acum. Pen !u suficien s3au do#edi - 4n o!ice cazc' c'$du!a de $umina soa!e$ui $a fe$ ca focu$ "'m>n esc a es e de de"a! e cea mai ma!e "a! e de c'$du!' 4n une!ic- ca!e es e mai uo! de abso!bi de c' !e mass3media !ans"a!en e dec> de #izibi$e- as fe$ c'- dac' oa e !aze$e 4n uneca e i 4nc' de asemenea- o ma!e "a! e din ca!e a abso!bi $uminos- aa cum sa 4n >m"$a 4n 4nce!c'!i$e 8e$$oni $ui Ca!dina$- !es u$ doa! se "oa e e2"!ima un efec de foc foa! e mic- $a oa e- i 4n cazu$ 4n ca!e de;a es e 4n o deauna nea e" a ' c' ">n' $a $uminozi a e "u e!nic' nu a! !ebui- chia! i du"' concen !a!e "!in !3o $en i$a !ebuie s' fie #izibi$e "oa e. 6n o!ice caz- a! !ebui s' fie in !oduse "e indi#idua$e con !adic o!ii- nu a dec$a!a 4n mod co!es"unz' o! i $i"sa de 8a7bes immun(en nu sun co!ec fa" e discu abi$e (!eu a ea mai ma!e sau chia! decisi# 4n !es u$ de edine de #ede!e iden i a e- ca au o! a$ ei a!e chia! mai >!ziu- un (a!d #iu nu mai es e "$asa "e aces a. Acum- nu se "oa e face de"enden cu o "!obabi$i a e de o non3iden i a e de $umin' i c'$du!'- 4n confo!mi a e cu ce$e de mai sus- dis !ibuia neunifo!m' de $umin' i c'$du!' 4n s"ec !u$- am "u ea fi c!ezu de c' !e a$ e "e!soane ca!e una de abso!bia ine(a$' a !aze$o! de dife!i e !ef!an(ibi$i S din "a! ea mass3media ocu$a!e !a"o! u$ de in ensi a e dife!i ' a ochiu$ui "e!ce"u e $a fe$ de $uminos ca e!mome !ic' m'su!a ' 4n e2 e!io!u$ ochiu$ui- a! a"'!ea "'!i a$e s"ec !u$ui. O as fe$ de abso!bie ine(a$e es e acum- de asemenea- un e!en comun 4n schimb- dac' se com"a!' !aze$e de c'$du!' #izibi$e i in#izibi$e- i a! !ebui s' fie $ua e 4n conside!a!e. Da!- du"' e2"e!imen e$e de 8e$$oni- 8asson- &amin- ]. 8u$$e! meniona e mai sus se af$' 4n "o!iunea #izibi$' a s"ec !u$ui de $a #io$e $a !ou- f'!' abso!bie neunifo!m' a dife!i e$o! !aze de cu$o!i "!in medii inco$o! !ans"a!en 4n $oc de- sau ce$ "uin es e aa m'su!' des u$ de im"!obabi$- ca #a!ie a ea fie media !ans"a!en cu o ca"aci a e foa! e ine(a$ abso!bie abso$u ' "en !u c'$du!'- da! ('si ace$eai condiii e!mice a$e s"ec !u$ui con inuu de !adiaii. De asemenea- aces a a fos de;a meniona mai sus c'- 4n confo!mi a e cu "!ezen a fa" e$e !aze$e u$ !a3!ou foa! e "uin "!obabi$ de $umina soa!e$ui sun com"$e abso!bi e de c' !e mass3media ocu$a!. Du"' ca!e doa! "a!e a acce" a s' !'m>n' ca 4n cazu$ 4n ca!e cu$o!i$e s"ec !u$ui nu a"a!e $uminos 4n ace$eai "!o"o!ii 4n min e a unci c>nd aces ea sun ca$de in afa!aaceas a de"inde de o sensibi$i a e neunifo!m' a !e inei "en !u cu$o!i$e- modu$ 4n ca!e $imi e$e a s"ec !u$ui "en !u a co$o!a #ib!a ii cu aceeai fo!' de #ia' cu ca!e !e ina din !e e$e es e $o#i - da! sun mai "uin uo! i "u e!nic simi a unci c>nd 4n ;u!u$ #a$o!ii de mi;$oc- i dinco$o de anumi e $imi e nu mai fi simi ' 4n mod semnifica i#. Punc u$ de #ede!e iden i a ea de $umina si ca$du!a fu!niza e de o in ensi a e

obiec i#- fo!' de #ia' di a fascicu$e$o! 4n dife!i e "'!i a$e s"ec !u$ui "o menin>ndu anume m'su!a ' "!in c'$du!a- i !ans"a!ena inco$o! a mass3media ocu$a!e- ca!e nu modific' !a"o! u$ de #izibi$e !aze$e de cu$o!i De asemenea- "!esu"une c' (!inzi$e ca!e au aceeai in ensi a e "!o"o!iona$' ca!e $e3au memo!a - !ece $a ni#e$u$ !e inei- unde nu mai sun em ca"abi$i s' m'soa!e bine de c'$du!'- da! $uminozi a ea $o!- adic' in ensi a ea $uminii a$be- ca!e o im"!esie $a fe$ de "u e!nic "e ochiu$ a!e =#ezi mai sus:. Ambe$e a! !'m>ne "!o"o!iona$' 4n !e e$e- dac' nu sensibi$i a ea ine(a$' a !e inei de dife!i e cu$o!i schimba aceas ' !e$aie. Dac' am fi a#u acum o cu!b' $a fe$ de e2ac ' a c'$du!ii dec> $uminozi a ea a s"ec !u$ui- a! fi !ase de $a dife!ena din !e ce$e dou' cu!be de conc$uzii mai c$a!e des"!e !a"o! u!i$e de sensibi$i a e de $a ni#e$u$ !e inei- 4n m'su!a 4n unu$ aces e aba e!i a"oi doa! "u! i sim"$u din cauza sensibi$i 'ii dife!i e de $a ni#e$u$ !e inei "en !u a! !ebui s' 4m"in(' dife!i e !aze de cu$oa!e. Da! dac' aces $uc!u nu es e cazu$- cu oa e aces ea- "unc u$ de #ede!e com"a!a i# a$ cu!bei Seebec9Jsche de $uminozi a e =Po((. %1&&- P$aca &&&- fi(u!a I:- ia! cu!ba 8u$$e!ian de c'$du!' =Po((. CV- "$ &&&- fi(u!a I:- ca!e a fos de;a meniona - ofe!' une$e !efe!ine (ene!a$e 4n aceas ' "!i#in'. U$ e!io!- i aa cum sa meniona mai sus- ma2imu$ de $uminozi a e coincide cu co a ma2im' de c'$du!' 4n (a$ben din ca!e una !ebuie s' conc$uzioneze c'- de asemenea- ma2imu$ de sensibi$i a e a !e inei- cu ma2imum de in ensi a e a a;un(e $a !adiaii ei coincide 4n mod !ema!cabi$- sau c' (a$ben Raze$e a"a! ca mai s !'$uci oa!e din !e ce$e dou' mo i#e- deoa!ece aces ea sun ce$ mai in ens i "en !u c' e$e sun "e!ce"u e cu cea mai ma!e sensibi$i a e. De $a comune $a cu!ba 8a2imumo!dina e Seebec9Jsche a cu!bei de $uminozi a e de c'$du!' 8u$$e! cade cu!>nd con#e2 fa' de a2a abscisei de $a $un(imi de und' de "e ambe$e "'!i a"!oa"e sime !ic de $a- conca#' s"!e a2a abscisei- "en !u ambe$e "'!i foa! e dezechi$ib!a e i $en "en !u a de#eni !ou i inf!a3!ou - mu$ mai !a"id de $a Vio$e - ia! 5K!meo!dina e $a ca"' u$ !ou a$ s"ec !u$ui #izibi$ es e e(a$ unei o!dona e uo! de aceas ' "a! e a cu!bei D =adic'a$bas !u:- as fe$ 4nc> #io$e indi(fa!bene- !aze u$ !a#io$e e- ca!e "a! e a $iniei D sun cu $o! coo!doneaza !aze$e u$ !a3!ou co!es"und- "!in u!ma!e- cei ca!e sun 4nc' #izibi$e 4n !3o fo!' #ie de $a ca!e aces ea sun in#izibi$e- ca!e !ebuie in e!"!e a 4n sensu$ c' sensibi$i a ea scade de $a #a$o!i$e ma2ime "en !u (a$ben mu$ mai !a"id du"' ce "'!i a$e !ou 4n "a! ea de #io$e . Aces !ezu$ a mi se "a!e a fi !ase- 4n m'su!a 4n ca!e e$abo!a!ea de obse!#aii an e!ioa!e "oa e fi conside!a ' ca o au o!i a e. Da!- desi(u!- a! fi necesa! s' se asi(u!e de e!mina!ea com"$e ' i e2ac ' a aces ui !ezu$ a c' doa! anche a 4n $e(' u!' 4nd!e" a i une$e "unc e 4n mai mu$ e de a$ii i au- ca!e a! "u ea fi $a fe$ de "!obabi$ afi!ma aici- sau s' se bazeze "e o!ice !e($emen '!i c$a!e. 6n aces sens- "en !u e!en- o $imi ' infe!ioa!' i nu es e- "!obabi$- de asemenea- o $imi ' su"e!ioa!' de Pe!ze" ionsfKhi(9ei - ea "oa e fi o!ice caz- s' nu fie "uin "!obabi$- dac' ce#a a!e $oc 4n ace$eai zone de cu$oa!e. 6n cazu$ 4n ca!e se "!esu"une c' $e(i$e de !ezonan' "!in ca!e s' #ib!aii$e e2 e!ioa!e a ochiu$ui 4n !e mass3media e$as ice comunica- chia! i $a dec$a!aia de #ib!aii de $umin' sun a"$ica e $a ni#e$u$

!e inei- "oa e chia! "a!e a fi necesa!- c' !e ina mai uoa!' a cu$o!ii !ezoneaza cu ca!e 9onsonie! ce$ mai mu$ - 4n cazu$ 4n ca!e co!"u$ e$as ic $a !ezonana 4n ace$eai ci!cums ane- "en !u a ascu$ a sune u$ ce$ mai mu$ - 4n cazu$ 4n ca!e au auzi sLin(in( 4n mod inde"enden - i din aces "unc de #ede!e- ]. He!sche$- 8e$$oni i A. Seebec9 $ua subiec . Doa! mi se "a!e "en !u a !ece dificu$ a ea de ma!e- 4nc> $a ni#e$u$ !e inei 4n sine nu funcioneaz' $a o anumi ' $umin' co$o!a '- da! 4n $umin' a$b'- cu condiia ca ne(!u$ a c>m"u$ui #izua$- cu ochiu$ 4nchis- ceea ce !e"!ezin ' un (!ad sc'zu de senzaie de $umin'- inco$o!- i o!dina!e ">$">i oa!e $umin' 4n i!i abi$i a e mo!bid' a ochiu$ui- cum "o afi!ma "e mine- es e a$b sau ce$ mu$ foa! e ambi(uu ('$bui- nu ceea ce "oa e fi des u$ de dife!i de "unc e ">$">i oa!e. Du"' condiie- da! a! !e inei 4n sine- f'!' e2ci aie e2 e!n'- a decis 4n ce$e $ea('n de cu$oa!e- "en !u ca!e es e ce$ mai !ece" i#. &ndife!en Nu c!ed c' eo!ia !ezonan' de #iziune "en !u adec#a e- ea a! "u ea fi 4nc' a"$icabi$ 4n anumi e $imi e- i c!ed c' es e u i$ "en !u a a!' a modu$ 4n ca!e $e3ai 4nce!ca ">n' acum au fo!ma- as fe$ 4nc> esena de #ede!e de $a He!sche$- 8e$$oni i Seebec9 "o u!ma aici. 5. He!sche$ 4n $uc!a!ea sa des"!e $umina- a. EDF es e e2"!ima ' du"' cum u!meaz'C GDei fieca!e 4m"in(e!e i fieca!e con !o$a e 4n confo!mi a e cu o $e(e de mica!e es e "!o"a(a $a fe$ 4n !3un mi;$oc e$as ice de "a! icu$e- a"oi unu$ c!e e- da! 4n eo!ia de $umina- ca!e doa! ocu!i "!imi i#e !ea"a!' du"' $e(e "e!iodice !e(u$a e $a in e!#a$e e(a$e de im"- i fi !e"e a de mai mu$ e o!i consecu i#- "u ei s'3$ 4m"'! 'easc' cu !u"u!i$e noas !e senzaia de $umin'. Pen !u a s abi$i "a! icu$e$e de ne!#i de !e ina noas !a cu eficien' asocia e 4n mica!e- de a"!oa"e infini a! icu$a ii$e mici a$e "a! icu$e$o! de e e! adiacen e !ebuie s' fie !e"e a e de mu$ e o!i i 4n mod !e(u$a "en !u efec u$ $o! $a fe$ !e"!oduce i s' se concen !eze. %a fe$ ca un "endu$ de ma!e de o fo!' foa! e mic es e adesea a"$ica 4n "e!ioade$e de "e aceeai- ca!e a "e!ioadei de osci$aie de aceeai e2ac $a fe$- "oa e fi se a s' #ib!eze- sau ca un o!(an e$as ic so$id de #ib!a ii$e de un a$ o!(anism mai 4nde"'! a - ca u!ma!e a "!o"a('!ii $a fe$ "!in ae!de asemenea- au ince"u misca!i$e osci$aie a unci c>nd ambe$e sun 4n a!monie"u em "!esu"une- de asemenea- c' fib!e$e ne!#oase (!osie!e a$e !e inei sun s abi$i e "!in !e"e a!ea ne4nce a ' a ba e e e! 4n mica!e- i numai cei se #a mu a- ca!e "!in m'!imea $o!- fo!ma sau e$as ici a e sun 4n m'su!' s' !ea$izeze 4n "e!ioade$e de osci$a ii $o!- 4n ca!e ocu!i$e sun !e"e a e 4n aces fe$ se #ede cu uu!in' una- cum a! fi o $imi ' de cu$o!i #izibi$e 4n cauz' !ebuie s' fie-. deoa!ece 4n cazu$ 4n ca!e nu e2is ' fib!e ne!#oase cu #ib!aii- ca!e sun mai mu$ sau mai "uin f!ec#en dec> anumi e $imi e fi2e coincid- a unci as fe$ de osci$aii- dei a a;un(e $a ni#e$u$ !e inei- da! nu "!oduc im"!esie. fe$ aduce- de asemenea- un indi#id sau un im"ac !e"e a e ne!e(u$a "!odus nici o $umin'- i "e aces i" "oa e su"o! a chia! i un im" a"!eciabi$- afa!' "une "e #ib!a ii !e inei- dei cauza eficien ' a 4nce a - "!in ca!e senzaia de $umin' es e c!escu . G 8e$$oni dez#o$ a idei$e sa$e in !3o sc!isoa!e a A!a(o 4n 6ampt. I:A, T. 1&V".. /<A- !ezu$ >nd 4n !3o !aduce!e 4n Po((. Ann. =De asemenea cf %1&&- <E.: %V&EFI- sub i $u$C $oc- GObse!#aii "!i#ind co$o!a!ea a !e inei i a c!is a$inu$uiG sub

8i bezu(nahme a Academiei de iine ci i 4n Na"o$i !a a - 4n cazu$ 4n ca!e aces a i3 a e2"!ima ace$ai "unc de #ede!e. E$ s"uneC GDu"' ac i#i a ea desf'u!a ' 4n "!inci"ii !a a ocmai meniona e (eschKhe #'z>nd #i! u ea #ib!aii e2 !em de !a"ide ca!e e!fHh!en ne!#i mo$ecu$e a$e !e inei sub inf$uena unui anumi num'! de , he!undu$a ionen. Aces e #ib!aii conside!a e 4n !a"o! cu dife!i e- ondu$aii$e com"onis ice s"ec !u$ so$a! nu a! de"inde de can i a ea de mica!e- ci !ezu$ ' din uu!ina mai ma!e sau mai mic'- cu ca!e u!meaz'"a! icu$e$e de $a ni#e$u$ !e inei $a una sau a$ a osci$aie e e!. a! fi #o!bi acus ic- un fe$ de !ezonan' a !e inei- es e ene!(iza de coa!d' sau !e$aia a!monic' a es e "!ezen ' 4n !e ensiunea sau e$as ici a ea (!u"u!i$o! sa$e mo$ecu$a!e i "e!ioada undei inciden e. G GThe ondu$aii$e si ua e 4n afa!a ce$o! dou' $imi e a$e s"ec !u$ui a! "u ea fi "e !e ina e2ci a o!ice mica!e de #ib!aie- i a! ACEEA in#izibi$e deoa!ece e$e ab(in(e o!ice fe$ de coa!d' cu e$as ici a ea mo$ecu$a!' a memb!anei a ochiu$ui- in !e minciuna (a$ben i "o! oca$iu- aa- 4n confo!mi a e cu F!aunhofe! - ma2imu$ in ensi 'ii $uminii ondu$aii co!es"unz' oa!e cu e$as ici a ea meniona mai omo(en' a #ib!aii$o! !e iniene- cu oa e aces ea- a! ofe!i- ia! mo$ecu$e$e "ie$ii s"un' mica!ea de #ib!aie mai "!onuna . G GSe 4ne$e(e c'- 4n confo!mi a e cu aceas ' eo!ie- cum a! fi du"' fieca!e "a! e- ca!e au fos conce"u e "en !u a e2"$ica #iziunea i fenomene$e o" ice- 4n (ene!a$can i a ea de $umin' de"inde de in ensi a ea !adiaiei- "en !u noi 4n $'imea #ib!aii$o! mo$ecu$a!e a"a!e- "en !u c' 4n ace$eai ci!cums ane a! "u ea fi din cauza coa!d' s'u s$ab cu ensiunea de mo$ecu$e !e inei foa! e bine dez#o$ a mai uo! de zece o!i dec> !aza (a$ben- de e2em"$u- !aza a$bas !' a s"ec !u$ui de soa!e- doa! efec u$ $uminos de dou' (!inzi- e#iden - a! fi e(a$e cu - a unci c>nd a omii #ib!a o!ii 4n a$bas !u ondu$aie de zece o!i mai ma!e dec> s"aiu$ !ecu "!in 4n ondu$aia (a$ben. G GA! fi Ra"o! u!i$e 4n !e in ensi a ea aces o! mic'!i dife!i e #ib!a iona$e a$e e e!u$ui4n abo!da!ea noas !'- $i#!a e "!in dife!i e em"e!a u!i- ca!e "!esu"une o bine aco"e!i cu ne(!u de fum he!mos9o"ische! o!(anism sub inf$uena !adiaii$o!.G 8e$$oni conchide acum din fa" u$ c' 4n im" ce em"e!a u!' i $uminozi a e de $a #io$e $a (a$ben sa c!easca cu a$ e$e- em"e!a u!a de $a (a$ben $a !ou- da! 4n con inu' c!e e!e- 4n im" ce $uminozi a ea scade !oii de Ga$ben- ne#oia de !e ina mai consonan a cu "o! oca$iu i !ou- dec> !ezo$#a "!in !aze$e (a$ben ca!e deduciedesi(u!- nu mai a"a!e ob$i(a o!iu- dac' 4n ace$ai mod !edus de c'$du!' i s"ec !u de $umin'- ma2im es e a > de c'$du!' i $uminozi a e 4n (a$ben =a se #edea mai sus:- da! 4n !3un uo! dife!i fo!m' de ma2ime 4n sine "oa e fi "!odus' "!in sc'de!ea ine(a$ 4n c'$du!' i $uminozi a e doa! 4n !3o fo!m' uo! dife!i '. U!m' o!u$ 8e$$oni es e afi!maia c' cea mai bun' 9onsonie!e !e inei cu (a$ben;oac' 4n !e$aie cu o co$o!aie (a$ben' a !e inei- ca!e es e 9ons a ie!ba! di!ec "e aa3 numi e$e SUmme!in(Jschen "e e (a$bene- ia! 4n funcie de 8e$$oni i !es u$ !e inei a unci c>nd fa$du!i sub anumi e m'su!i de "!ecauie- 4n confo!mi a e cu ca!e- i de a$ e ci!cums ane- e$ a;un(e $a conc$uzia c' es e mai uo! "en !u a #edea "e e (a$bene "u! i sim"$u- din cauza mai ma!e (!osimea s !a u$ui ne!#oase.

GUn co!" es e de fa" 3 confo!m 8e$$oni 3 !ou- #e!de sau a$bas !u- 4n funcie de ensiunea "a! icu$e$o! sa$e 9onsonie! mai cu "e!ioada de osci$aie a ondu$aii$o! !oii#e!zi sau a$bas !e- i !ezu$ ' 4n mod necesa! c' o subs an' a c'!ei "a! icu$e a$e aces ei sub inf$uena sau $ea('n c' es e necesa! mica!e ondu$a o!ie $umina mai bine de cu$oa!e. G A. Seebec9 conduce o"inia sa 4n !3un mesa; "o a$ "en !u Po((endo!ff sub i $u$C GObse!#aii "!i#ind !ezonan' i $uminozi a ea cu$o!i$o! din s"ec !u$G 4n Po((. Ann. %1&&- EF. de- cu !efe!i!e $a un documen an e!io! =4n aceeai band' S. <00:- 4n ca!e a e2amina modu$ in ca!e o "$ac' e$as ic' #ib!eaz' 4n ae! se com"o! ' $a !ezonan a. GDin acea eo!ie a 8i Unens- s"une e$- sa cons a a c' o "$ac'- aa cum am "!esu"us aco$o- "!o"!ia can i a e de #ib!aii n es e $o#i de un #a$ de !enu!i de fo!ma "n"i cos = MT O : me!eu du"' ce#a im" 4n !3o mica!e !ece- "!in ca!e cos = mt 7 : es e "!ezen a '- 4n ca!e am"$i udinea osci$aiei mai ma!e 4n !a"o! cu o es e- mai "uin m de n es e dife!i . G GFoa! e uo! !ezu$ ' din fo!mu$a de ('si "en !u o sen in' 4n u!ma EA: - GDac' $'s'm "$aca de dou' onu!i $a fe$ de "u e!nice sun - deci es e 8i Unen de in ensi a e e(a$'4n cazu$ onu$ui ma!e "en !u ace$ai in e!#a$ muzica$ "e onu$ a "$'cii Aa mai ad>nc 4n ace$eai condiii ca- de e2em"$u- 4n cazu$ 4n ca!e cei aceas a es e mai ma!e cu un a$ "a !u$ea sub un a$ "a !u$ea- ca sune u$ "!o"!iu a$ "$'cii. P!in u!ma!e- "en !u a !a(e un (!afic a$ !ezis enei de !ezonan' "!in $ua!ea $un(imi$e de und' ca abscise i in ensi 'i$e 8i Unens ca o!dona '- aceas ' cu!b' nu es e sime !ic "e ambe$e "'!i a$e sa$e ma2ime- da! cade $a "a! ea mai scu! ' !a"id. =Ai fi sime !ic dac' una a a#u $oc $un(imi$e de und' a$e c'!o! $o(a!i mi ca abscise:. G Du"' #ede!e o!i(ina$e$e =Po((. %1&&- "$ac' &&&- fi(u!a A: Cu!ba 4n!e(is !a e de aces e in ensi 'i Seebec9 con inu'C GAm de (>nd s' 4nce!ce s' a"$ice aces e conside!aii $a aa3numi a !ezonan a a !e inei- sub e!ibi$ i"o eza (a!an a c' eo!ema "!onuna ' an e!io!- ca!e a fos (asi "en !u #ib!aii$e $on(i udina$e a$e unde$e de sune ca!e "o fi !ansfe!a e 4n anumi e !es !icii "!i#ind unde$e de $umina !ans#e!sa$e . G GS' ne ima(in'm c' $a ni#e$u$ !e inei es e fo!ma din "a! icu$e ca!e fac "en !u ei 4nii- 4n confo!mi a e cu (o$ $o#i "!o"!ii$e #ib!aii- $a fe$ ca i ce$e "$ac'. %umina subiec i#' "e ca!e $e "e!ce"em "!in oc sau desc'!ca!e e$ec !ic' 4n en uziasmu$ de a ochiu$ui- a! fi a unci "!obabi$ e2is ' 4n as fe$ de #ib!aii "!o"!ii de $a ni#e$u$ !e inei. S' "!esu"unem c' #a$oa!ea n es e aceeai "en !u oa e "a! icu$e$e de $a ni#e$u$ !e ineic' $umina subiec i# es e omo(en- sau- ceea ce se !idic' $a ace$ai $uc!u- ne3am !a(e doa! ace$e "a! icu$e 4n conside!a!e- ca!e oa e $a fe$ n au- ia! acum "u em fi 4n aces "a! icu$e de unde$e $uminoase ac de o!ice $un(ime- as fe$ 4nc> #ib!aii$e de $a ni#e$u$ !e inei- du"' un im" ca!e a !enu$ui de und' in e!esan - da! !ebuie s' fie isoch!onisch- as fe$ s' fie mai "u e!nic'- cu a > mai "uin es e $un(imea de und' a $uminii inciden u$ui de "!o"!ia $umin' =subiec i#:- !e ina es e dife!i . S' ne as fe$ du"' fieca!e #a$u!i de $un(imi dife!i e- da! aceeai concen !aie =ace$eai #a$o!i a$e am) -

!ebuie s' se acioneaz' asu"!a !e inei !ezonan' i "e!ce"ia fina$' a $uminii de "u e!e ine(a$e- i efec e$e asu"!a co!"u$ui nos !u "!in !3o cu!b' de !ezonan'- aceas a #a fi !e"!ezen a '- simi$a! cu ce$ "e ca!e $3am !as de "e disc- fo$osind #a$oa!ea $ui n i b !ebuie s' fie de e!mina e de e2"e!ien a. G
EA:

se nume e Seebec9 cu fo!mu$a =Po((. %1&&- <00 %1V&&&- IE0:

4n ca!e am"$i udinea #ib!aii$o! "$'cii de !ezonan'- "n Am"$i udinea #ib!aii$o! ca!e e2ci a "anou$ s' !ezoneze- n fi(u!a osci$aie "!o"!ie a "$'cii !ezonan e- m ca!e #ib!aii$e e2ci a o!- 3 es e de"enden ' de !ezis ena mic'!ii cons an e. Teo!ema de mai sus !ezu$ ' din fa" u$ c' aceeai #a$oa!e a!e "e c>nd unu$ din !e m subs i ui +n i ce num'! i + es e. Aces a #a fi- de asemenea- uo! i nici nu "oa e de!i#a ez' din fa" u$ c' dac' ni n J"!o"!ii f!ec#en e$e dou' "$'ci dife!i e sun #a e(a$a "en !u cazu$ 4n ca!e aces ea sun $e(a e "!in !e$aia n<OnJ<N<m<.

GAceas ' cu!b' "u ea "!in !3o a$e(e!e co!es"unz' oa!e a b i n fac' ace$ai $uc!u cu o a$ a- ca!e es e $uminozi a ea obse!#a ' a s"ec !u$ui de cu$o!i- as fe$ 4nc> #3a! fi "e!mis s' se "!esu"un' c' #a$u!i$e din oa ' 4n inde!ea s"ec !u$ui de aceeai concen !aie =fo!a de #ia': sun - $a o dis !ibuie ine(a$' a "u e!ii- da! a! !ebui s' 4nchid' dac' aces e dou' cu!be nu "o fi aduse $a confo!mi a e G. GAces a din u!m' es e acum- de fa" cazu$- "e ca!e eu $3am con#ins- "!in com"a!a!ea m'su!' o!i$o! F!aunhofe!Jsche! ce#a im" 4n u!m'.G . Seebec9 es e acum de;a ". </. !educe!e meniona a s"ec !u$ui "!isma ic "e un s"ec !u (!i$a;- 4n con inua!e enume!a e- de asemenea o cu!b' =Po((. %1&&- P$aca &&&fi(u!a I:- i con inu'C GCom"a!>nd aceas ' cu!b' cu ce$ an e!io! =fi(. A:- imedia am obse!#a de "!o(!ese$e foa! e ine(a$'- a > c' 3 4n condiii$e cons a a e 4n in !oduce!e 3 in ensi 'i$e ade#'!a e = o < m < : nu es e unifo!m' "e oa ' 4n inde!ea "oa e e2 inde (ama de ma2im a!e o si uaie foa! e dife!i ' 4n !e dou' "unc e de $uminozi a e e(a$ dec> a! fi "osibi$ 4n cu!ba de !ezonan' "en !u ace$eai fo! e de und'. Es e acum "u e!ea #a$ ine(a$ "en !u dife!i e "'!i a$e s"ec !u$ui- G!aficu$ $uminozi a e !ebuie s' fie o funcie de aces a i sun de abi$i a ea !ezonan' ine(a$' a !e inei- as fe$ c'- "en !u a ;udeca din u!m'- a! !ebui s' ie =in ensi a ea undei:- "!ima. $uminozi a e ma2im' !ebuie s' de"ind' de na u!a aces o! dou' #a!iabi$e. conside!' ca fiind in ensi a ea undei de $a !ou $a con inuu $a #io$e de $a 3 cum ca!e "a!e chia! s' fie cazu$ 4n i"o eza a "!inci"iu$ui de iden i a e- a unci c>nd "une aici "!o"a(a!ea ine(a$ 4n ima(ine "!isma ic $a o"!i!e aa a! fi- 4n condiii$e me$e- adic' "!o"!ia #ib!a ie can i a ea n a

!e inei c> mai cu!>nd #e!de- a$bas !u sau a$bas !u se 4ncad!eaz' 4n EI: . Aces a es e un !ezu$ a foa! e dife!i de ce$ $a ca!e 8e$$oni- f'!' 4ndoia$' de $a dife!i e "!emise de "o!ni!e- a a;uns de a "une cea mai ma!e ca"aci a ea de !'s"uns $a cazu$ 4n ca!e $uminozi a ea ma2im' es e "e!ce"u '. G6n cazu$ 4n ca!e- "!obabi$- aici sun mo i#u$ "en !u ca!e cu$oa!ea #e!de a ochi$o! no !i es e a > de bine#oi o!R sin(u!- a unci ce$ mai "!obabi$- #a a#ea $umina subiec i# fi- de asemenea- #e!de sau a$bas !u- ca!e es e- c!ed eu- nu es e confi!ma .G GAm !ea$iza aces ca$cu$ 4n i"o eza uni$a e!a$ c' oa e "'!i$e !e inei oa e $a fe$ n a#ea- "en !u c' nu "a!e a fi de nici un fo$os "en !u mine- ana$o(ia "e ca!e o es e !es"ins' o da ' 4n aces subiec - efec ua e "e o as fe$ de e2em"$e sim"$e. Cu oa e aces ea- conside! c' aceas ' condiie 4n sine nu es e "!obabi$. S' da! mai mu$ e n se "!esu"une 4n mod a!bi !a!- as fe$ 4nc> aces a #a fi "osibi$ de a aduce o!ice sca!' $uminozi a e da cu o!ice dis !ibui!e da de fo! e de und' 4n unison. 6n aces fe$- es e"!esu"un>nd c' "!inci"iu$ de iden i a e fi "osibi$ s' se "'s !eze ideea de !ezonan' a !e inei- sau- "oa e- din mai mu$ e as fe$ de !ezonane- aa cum s3a! "u ea ('si- de asemenea- dis !ibuia de c'$du!' 4n s"ec !u$ sau in !a!ea $a "a! ea !e ina aces o!a. Dac'- cu oa e aces ea- #a$o!i$e n - ca!e !ebuie s' fie ado" a e "en !u a aduce sca!a c'$du!' cu sca!a de $uminozi a e 4n $inie- sun 4n !3ade#'! 4n na u!a a ochiu$ui- de asemenea- susce" ibi$e de a fi adec#a "en !u a da une$e indicaii a"a!ene$e subiec i#e facia$e. G 0- puncte $e acor$ i $iferene /ntre zone#e senzatia $e #u"ina si sunet. Ca "unc e de aco!d sun - 4n s"ecia$- u!m' oa!e$e s'3$ !e#endice. .: senza ii de $umin' i senzaii de sune sun senza ii senzua$e- ambe$e- dei 4n !3un sens dife!i - "!inci"ii$e de baz' a$e dez#o$ '!ii noas !e mai s"i!i ua$'- a > o ma!e #a!ie a e de modific'!i- AbLande$un(en i demon a!ea de obse!#a!e 4n dife!i e auffa7ba!e- dac' nu 4n !3ade#'! di#o!a "'!i =amidon i cu$oa!e ca"abi$ cu $umina"u e!e- 4n'$ime i on 4n on:. <: Ambe$e de"ind de #ib!a ii$e unui mediu e$as ic ca un s imu$i e2 e!ni de $a- da!de asemenea- f'!' s imu$ e2 e!n "en !u mo i#e in e!ne "o a"'!ea. P!obabi$ c' aces ea sun - de asemenea- #ib!a ii "e "$an in e!n de baz'- ca!e sun e2ci a e de ce$e e2 e!ioa!e. A: 6n ambe$e 4m"in(e 4n !e s imu$ e2 e!n i a ne!#i$o! senzo!ia$i- de obicei- fa'3 #e!so- un o!(an de sim- "!in ca!e fo!ma i funcia de s imu$ e2 e!n es e inf$uena ' 4n aciunea sa asu"!a sis emu$ui ne!#os. I: Ca$i a ea sune e- cum a! fi cu$o!i$e de"inde de "e!ioada de osci$aie sau f!ec#en' de #ib!aie- (!osimea aces o!a asu"!a am"$i udinii osci$aii$o! s imu$a o!. 6n ceea ce "!i#e e am"$i udinea i in ensi a ea de"enden ' de senzaia es e #a$abi$ a > "en !u $e(ea $ui 5ebe!. E: Di#e!se onu!i ca dife!i e cu$o!i ac i#e 4n 4nde"$ini!ea o im"!esie de a "!oduceceea ce c' de un on sim"$u- o cu$oa!e sim"$u co!es"unde. 6n nuane m' !efe! aici $a aa3numi e$e onu!i Ta! iniJschen sau combina e.
EI:

D: Ca!e sun $imi e$e de audibi$i a e de one- as fe$ $imi eaz'- de asemenea#izibi$i a ea a cu$o!i$o!- aceas a ambe$e "'!i es e 4nc' subiec de discuie- 4n ce m'su!' aces e $imi e sun baza e "e o $i"sa de Pe!ze" ionsfKhi(9ei ne!#i$o! de osci$aii foa! e !a"ide i $en e- sau fa" u$ c'- du"' s abi$i!ea de simu!i e2 e!ioa!e noas !e #ib!aii de mai sus i mai ;os de un anumi (!ad de !a"idi a ea nu es e 4n m'su!' s' a;un(' $a ne!#i. De $a ceea ce es e ade#'!a 4n aces sens de #oce- de;a Th &"". <E/ i Th &&- *a".AB- de ceea ce es e #a$abi$ i "en !u cu$o!i 4n seciuni$e an e!ioa!e a$e aces ui ca"i o$ am"$u a fos !os i . F: Abo!da!ea- ca!e "!ezin a im"!esia de cu$oa!e de #io$e - $a un ca"' a$ s"ec !u$ui so$a! obinui $a !ou "e de a$ ' "a! e- "oa e 4n !3o anumi ' =chia! dac' doa! doa! o "a! e:- sens cu !e"e a!ea "e!iodic' a unei Toneind!uc9es ana$o(ice sun com"a!a e 4n funcie de in e!#a$u$ de o oc a#'. Dei se mu$ i"$ica 4n !anziia de $a #io$e - de obicei- #izibi$e $a !aze$e u$ !a#io$e e "!in nici un mi;$oc de abo!da!e a im"!esia de !ou =da o!i ' ce!ne$u!i$o! mo# a e" a e:- ca s3a! "!esu"une din ana$o(ia cu onu!i- da! !e#ine a$bas !e EE: . Pa! ea u$ !a#io$e a s"ec !u$ui =dinco$o de S o9es G(!u" %) a"a!e 4n in ensi a e sc'zu ' indi(o a$bas !u- a$bas !u a$b- cu o in ensi a e "u e!nic'- da! inc$ude He$mho$ z din e2"e!imen e$e sa$e =Po((. 2ci#- <.B:- Gc' in#e!sa!ea 4n se!ia de cu$o!i- ca!e a!e $oc $a a"!o2ima i# $umina #io$e - "oa e fi e2"$ica ca o senzaie s$ab cu$oa!e #io$e - ca!e e2ci a aces e !aze de $umina di!ec - "e!ce"ia de "!odus $a ni#e$u$ !e inei cu $umina a$ba #e!zui f$uo!escen =#ezi mai sus: a emis Se$$e- i ambe$e senzaii de cu$oa!e combin' co$o!a!ea indi(b$aue a$bicios da ceea ce des"!e #io$e !aze "!ezen e- a unci c>nd aces ea sun #'zu e imedia . G
EE:

VG% Po((. 1C&V .I <BD 1CV&&&- E.I

<e%m0o%t* (de !o''. 86I4, IH) din p&ri%e ce%e mai refran'ib%e a%e spectr"%"i so%ar (i*o%ate din p&ri%e %"minoase a%e spectr"%"i %"ate $n considerare i 'rat"it %a %"mina dif"*&, prin intermedi"% ;;A prism& de stic%&), "rm&toarea descriereJ "Kn %oc"ri $nt"necate, spai"% dintre %inii%e A i < o c"%oare #io%et dest"% de "niform&, care se e+tinde, de asemenea, %a *ona de >tokes "'r"p %. Kn f"ncie mai s%ab #io%et este, c" at.t mai m"%t acesta de#ine "n indici" de c"%oare ro*. 6rete sit"ate %"mina de intensitate, ton"% de c"%oare de a%bastr" prec"m i este de departe mai m"%t i mai m"%t de %a #io%et,. apoi se d"ce $ntr-"n a%bastr" 'ri a%bicioas& Ca*e%e "%tra#io%ete de mai s"s, dinco%o de 'r"p"% am stabi%it 'ama de c"%ori n" $n f"ncie de #io%et mer'e departe, dar s"nt din no" a%bastr" indi'o %a intensitate sc&*"t& a %"minii, a%bastr" a%b, $n ca*"% $n care re"ete, ei $n desc0ideri mai mari . #&*"t 2m %"mina peste-#io%et a aratat o serie de a%te persoane, $n scop"% de a n" fi $ne%ai de o partic"%aritate de oc0i"% me", i toate a" indicat c"%oarea $n mod"% $n care, aa c"m am ar&tat. (intre toate aceste ton"ri de c"%oare spart at.t de #in #io%et s%ab de %"min&, de e+emp%", de %a *ona %iniei 2 V=), mo# a%t"%I face, dar, de asemenea, este separat de "n deca%amare $n 'ama de c"%ori de e+terior Ced Bne poate $n aparat mea prin amestecarea #io%et i ro" "n n"m&r foarte mare de diferite ton"ri de c"%oare #io%et care se. toate pot fi c%asificate $ntre c"%ori%e din ce%e do"& capete e+treme a%e spectr"%"i. "

ED:

Aces $uc!u !ebuie im"!ima (!ei =HR:- deoa!ece o "a! e din !ou.

Kn a%te %oc"ri (!o''. +ci#, OSP), sp"ne e% (c" pri#ire %a o, prin intermedi"% "n"i aparat de crista% de st.nc& spectr" obin"te)J "Bc0i"% p&rea s& aib&, pentr" ce% mai $ndep&rtat de ra*e%e "%tra#io%ete a%e soare%"i n" mai p"in "n 'rad de sensibi%itate dec.t pentr" *ona de m Kn m&s"ra $n 60ininpapier. a indicat pre*ena radiaii%or, ea ar p"tea simi oc0i"%. >c0imbarea c"%orii am p"t"t de-a %"n'"% $ntre'ii 'rad"% de % p.n& %a sf.rit"% an"%"i n" obser#a, c" e+cepia fapt"%"i c& site-"ri%e p"in str&%"citori a" "n a%bastr" indi'o #io%et mai asem&n&toare. Toate ra*e%e indi'b%a"en dar %a %"mino*itate mai mic simi%ar c" #io%et. 2#.nd $n #edere aceeai intensitatea %"minii dar p&rea c"%oarea %a ra*e%e #io%ete, dar s& fie a%bicios, dec.t indi'b%a"en obin"it. " ;sse%bac0 (!o''. 864III, V1V) sp"ne ($n raport c" o, proiectat c" "n aparat de crista%) >pectr"J "Impresia fi*io%o'ic se af%& $n partea de "%tra#io%et %a : %a C este ace%ai" "'ri %a#anda", "ca $ntre %inii%e ? i :. 6e%e mai m"%te dintre %inii%e apar foarte asc"it pe mat 'ri fond a%bastr", c" %"mino*itate mai mic& de moti# apare indi'o %"cioas& a%bastr", i %a o mai mare s%&bici"ne, "neori, mai a%es %a 'ranie%e de pe c.mp #i*"a%, $ntr-"n #io%et a decis acest -oc de c"%ori $n timp"% de obser#are #&*"t de m"%te ori dest"% de ade#&rat c" <e%m0o%t* e+p%icaie a acest"i. meci de c"%oare, d"p& ce #a%"ri%e %or sc"rte s"nt percep"te ca fiind mai p"in intens& #io%et $n parte direct i paria%, prin intermedi"% "n"i, f%"orescenta a%bastr" #er*"i a%b. " /: Noi- de obicei- #edem numai cu ambii ochi i doa! "en !u a ascu$ a "u! i sim"$u cu ambe$e u!echi. 0: modu$ 4n ca!e Ca". AB de "e!soane aco$o- ca!e nu !as"und $a sune e de o anumi ' "!o"o!ie de sca!' on no!ma$ sono!- ca i ce$e ca!e sun insensibi$e $a o anumi ' "a! e din (ama de cu$o!i #izibi$ 4n mod no!ma$. Aceas ' com"a!aie se bazeaz' de;a A. Seebec9 =Po((. %1V&&&- ID.:. O com"i$aie de di#e!se fo!me "e!ce"ia cu$oa!e defec e "o fi ('si e- "!in !e a$ e$e- 4n Ru e de of a$mo$o(ie "". .F0 ff P!inci"a$e$e "unc e de dife!en'- cu oa e aces ea- u!m' oa!e$e #o! fi afi!ma . .:- senzaii de $umin' i sune "u! a un ca!ac e! de baz' dife!i . <: na u!a i ci!cums ane$e a #ib!aii$o! e2 e!ne- ca!e se!#esc ca s imu$i "en !u !ezi!ea a senzaii$o! de $umin' i sune - "!ecum i o!(ane$e de sim- "!in ca!e aces ea sun !ansmise $a a"a!a u$ ne!#os- sun foa! e dife!i e 4n $umin' i sune - ca!e- de asemenea- dife!ene de !ezi de "!ocese$o! in e!ne 4n sis emu$ nos !u ne!#os- din ca!e senza ia $e(a e funciona$- "oa e fi conside!a ' ca "!obabi$'. A: %umina- "!in ca!e senzaii$e $uminoase sun !ezi 4n noi- es e 4n "!imu$ !>nd din cauza osci$aii foa! e !a"ide i "!o"a(a e !a"id de am"$i udine foa! e mic' 4n !3un im"onde!abe$n- mediu foa! e subi!e- e e!u$- i sune u$- f'c>nd senza ii$e sono!e sun !ezi 4n noi- "en !u a !e$a i# #ib!aii mu$ mai $en i mai $en "!o"a(a e de am"$i udine mu$ mai ma!e 4n !3un mediu mai dens "onde!abi$- ae!. Ce$e baza e "e sim"$a de"$asa!e a "a! icu$e$o! de e e! 4m"o !i#a ce$ui$a$ - f'!' condensa!e i !a!efie!e

a e e!u$ui- aceas '. P!o2imi a e- ia! dis ana din !e "a! icu$e$e cu com"!esie i !a!efie!ea ae!u$ui Ce$e $umin' Vib!aii$e sun !ans#e!sa$e- adic' "e di!ecia de "!o"a(a!e- a !azei de $umin'- "e!"endicu$a! i "oa e fi $inia!'- ci!cu$a!'- e$i" ic' i au o ma!e #a!ie a e de fo!me com"ozi e- #ib!aii$e de ae! sun $on(i udina$'- i anume di!ecia 4n sc'de!e fa' de di!ecia de "!o"a(a!e a sune u$ui- di!ecia fascicu$u$ui de sune - 4m"!eun'- i nu sun 4n $i i(iu 4n ae! unifo!m dens s' fie conside!a ' ca o $inie d!ea" '. I: %a cons i ui!ea in(!i;i!ea ochi$o! es e $ua ' ca !aze$e de $umina "!o#enind de $a un "unc - i 4n >$ni din nou $a un "unc de "e "ie$e ne!#oase $ua e de !aze$e de $umin' i im"!esii$e de $umin' "en !u a ;u2 a"onie!en 4n !3un mod simi$a! $a ni#e$u$ !e ineica i 4n $umea e2 e!ioa!'- aa ca o ima(ine a obiec e$o! e2 e!ioa!e "e !e in'. %a cons i ui!ea- $a u!eche- o as fe$ de faci$i a e a fos f'cu - i nu "oa e e2is a nici o ima(ine co!ec ' a obiec e$o! e2 e!ne 4n u!eche a"a!. 6n schimb- a$ e ins i uii s"ecifice sun 4nde"$ini e- in e!"!e a!ea $o! cu "!i#i!e $a "e!ce"ia de sune 4n "a! e- 4n !3o anumi ' m'su!'- es e 4n mod c$a! c$a! 4n u!eche. O a enie deosebi ' #a$oa!e de c> e#a se u!i de cheie fine- cu ca!e ca"e e$e ne!#u$ audi i# sun noi desco"e!i!i ana omice 4n !e$aie- #a fi u!ma s' se 4n oa!c' ;os. E: Dife!i e$e fib!e$e ne!#oase audi i#e a$e im"!esia de ;u2 a"une!e s"aia$' nu "oa e fi obinu '- aa cum es e cazu$ de dife!i e$e fib!e o" ice "!in onu!i$e simu$ ane dife!i e face o im"!esie dife!i '- ca de coo!dona e s"aia$e- o dife!en' ca!e es e inde"enden ' de c' !aze$e de sune fo!ma o ima(ine de sonda!e obiec e 4n u!eche"en !u c' 4n cazu$ 4n ca!e !aze$e de $umina se "!esu"une a fi "unc e- 4m"!' ie "e !e ina- cum es e cazu$ "en !u $i"sa de caza!e- aces ea a"a! ca!e sa !'s">ndi 4n !3o zon'- e2"$ica ' 4n s"aiu- indife!en . D: Pe!ce"ia de $umina a!e ca"aci a ea de a s"aia$ "o fi "!oiec a e- 4n comun cu senzaia ac i$'- 4n im" ce "en !u senzaia de sune nu co!es"unde e2is ' !e$aie s !>ns' cu o senzaie dife!i '. F: Chia! i f'!' s imu$ $umin' e2 e!n- a#em de obicei- o senzaie de $umin'- c>m"u$ ne(!u de #ede!e dec> c'- "o !i#i discuii$o! an e!ioa!e- de fa" - c$asific' senzaii$e de $umin'- 4n im" ce nu a#em- de obicei- nici o senzaie de sune - f'!' s imu$ sono! e2 e!n- du"' ca!e ac i#i a ea "siho3fizic' de a #edea- da! nu de audie!e 4n a"a!a u$ nos !u ne!#os f'!' s imu$ e2 e!n es e "es e "!a(u$. /: Gama de cu$o!i #izibi$e es e 4n u!ma discuii$o! 4n seciunea an e!ioa!' a aces ui ca"i o$- a"!o2ima i# . oc a#' O . a "a !a- cu oa e aces ea- c' sune u$ sono! es e un num'! oc a#' 4n !e(. 0: Ac u$ men a$' a a eniei "oa e fi- cu anumi e !es !icii- un ames ec de sune se descom"un 4n !3un mod 4n com"onen e$e sa$e- c' noi ca!e "o de#eni con ien ' a$ e!na i# unu$ 4nain ea ce$ui$a$ - 4n !uc> aces e ac i#e nu 4n e!meni de cu$o!iames ecu!i de a enie- $a oa e d!e" u$ $a. M"%ti-!a'e "na a p"s %a $ndoia%& sa" ne'at fapt"% c&, $n p"r Ton'emisc0en o distincie rea%& $ntre s"nete indi#id"a%e i $n %oc a '&si aici o diferen& s"bstania%& e+ist& din ace%easi amestec"ri de c"%oare. 6.nd m"*icieni a"*i o not& 'reit& %a "n

concert i c0iar pot ape%a instr"ment"%, pe care %e-a dat, astfe% $nc.t acesta este doar fapt"% c& ei, e+istena ton"% 'reit "n"% rec"nosc"t %a caracter"% care $ntre'"% amestec %"t acceptarea fapt"%"i f&r& $ns& acestea ba*at $n specia% s& a"d&, c"m da pentr" a #edea, de asemenea, amestec"% de o n"anta de c"%oare pentr" a bine a%b& i poate oc0i"% antrenat de pictor"% c0iar decide as"pra a ceea ce fe% de amestec se ba*ea*&, dar f&r& a p"tea s& aib& ace%ai ascensor i mai a%es c" e%iminarea din a%b $n contiin&. 6ontra*ice dac& a p"tea fi $nc%inat& %a a"dieri me%e m"*ica%e foarte r&", dar pentr" mine a ad&"'a o astfe% de concepie, deci, ac"m n" este de a ne'a fapt"% c& distincia de s"nete din p"r& Ton'emisc0en-a de co-determinat& de 'rad"% de e+ercii" i %imita de atenie dar m"*icieni a"dieri formate decis ace%ai %"cr". (irector m"*ica% 6&pitan"% $n ?eip*i' mi-a e+p%icat %a intero'atori" mea $n mod 0ot&r.t ester c& e% a fost, c" toate acestea, posibi%itatea de a a"*i de %a "n acord"ri sim"%tan ton"ri t"%b"ri "n"% sa" a%t"% de %a sine, i n" n"mai at"nci c.nd e% a fost nec"rat, dar, de asemenea, $n ca*"% $n care $ntrea'a coard& este c"rat. Kn ace%ai sens, <e%m0o%t* e+primat $n mai m"%te %oc"ri, printre a%te%e,VW) J "2c"m, e+periena arat& c& ori de c.te ori anc0eta matematic&-mecanic& do#edete mic&ri #a% compo*ite, o "rec0e instr"it poate distin'e s"nete care coresp"nd %a mic&ri simp%e, #a% care %e pre#ede, inc%"si#, etc , "i $n a%t& parte VP) este s"sin"t& $n raport c" s"nete, $n care "n armonici f"ndamenta%e. "Kntr-"n sens imediat, c" toate acestea, ton"ri%e simp%" e+istente indi#id"a%e, at"nci c.nd atenia $ncordat& $n mod coresp"n*&tor s"nt $ntotdea"na separate "n"% de a%t"% ca a" #enit $mpre"n& $n ideea $n impresia sen*"a% care face ca s"net"% "n"i an"mit corp sonor %a "rec0i%e noastre, i aparine este cea mai mare parte artificia% s"port de atenie, $n scop"% de a separa e%emente%e indi#id"a%e a%e sen*aia compo*it de a%ta, %a fe% c"m este descris, de e+emp%", metode specia%e de obser#are cere s& fie con#ins c& percepia fi*ic a% "n"i obiect a fi #i*"a%i*ate pe f"*i"nea a do"& ima'ini diferite a%e ace%eai $n ambii oc0i se ba*a. " 2ceste aci"ni <e%m0o%t* (#e*i mai -os) descrierea de "n instr"ment c" care stabi%ete, de asemenea, foarte %ipsii de e+perien& $n stat, ton"ri%e a a"*i fiecare not& m"*ica%& ", care p.n& ac"m - sp"ne e% - o sarcin& a fost c& doar prin practic& constant& i c" mare efort ar p"tea fi re*o%#ate atenie. "
EF: E/:

Po((. 1C&1- EB< Po((. CV&&&- </<

.B: 6n ace$ai im"- senza ii de senza ii de $umin' i sune 4n- a ace$eai ci!cums ane fizice =am"$i udinii de osci$aie: de"enden e- amidon au o $a u!a "siho$o(ica comun- cu oa e aces ea- es e nu mai "uin de ace$eai condiii fizice =f!ec#ena de #ib!aie: de"enden e- de cu$oa!e i "as men a$ 4n ambe$e incom"a!abi$e i- as fe$- dou' senzaii da e doa! ca!ac e!u$ de baz' ca$i a i# dife!i - !ebuie s' !ecunoa em- 4n ace$ai im". 6n afa!' de di!ec ' sen imen u$ dife!ena 4n u!m' oa!e$e condiii 4n aces sens- sun dife!i e "en !u ce$e dou'. ..: 4n onu!i c!e e oda ' cu num'!u$ de mod- 4n'$imea con inuu i numai 4n !a"o! cu ce$'$a$ - se a!a ' im"!esia ciuda ' de3a$ !ei$ea- a$ "a !u$ea- a$ cinci$ea- oc a#a- i C-

4n cu$o!i #azu cu numa!u$ o mai ma!e de cic$u!i nu o mai ma!e sum' senzaia aceeai- da! o schimba!e de im"!esii ca!ac e!is ice - !osu- (a$ben- a$bas !u- $a fe$ sun su"use $a !a a de #ib!aii 4n sine- nu numai cu "!i#i!e $a !e$aii i ceea ce nu e2is ' nici un ana$o( 4n a!(i$os dec> - s' zicem- 4n sune - da! aici de"inde doa! de #ib!aii$e sim"a ic de o!din su"e!io! E0: . 6n schimb- im"!esia ceea ce face !a a de con !as de cu$o!i "en !u a !eci"!oc- nici o ana$o(ie cu si uaia de3a$ !ei$ea- a$ "a !u$ea- a$ cinci$ea- oc a#'- e c 4n domeniu$ de sune e. GTimb!u$ muzica$ de"inde numai de "!ezena i "u e!ea de cono aii ca!e sun coninu e 4n sune u$- nu de dife!ene$e de faz' G=He$mho$ z 4n Po((. CV&&&- ". </0:. Cu oa e aces ea- une$e !es !icii #o! fi inc$use. Moser, $ntr-"n tratat "6" pri#ire %a proces"% de a #edea i efect"% de %"mina pe tot corp"%", $n !o''. 2nn. ?4I, 1WW, $n care efecte%e de %"min& pe retin& c" efecte%e de %"min& da'"erreot,pisc0en, n" identif%*iert ambe%e s"nt %a fe% de manifeste comparati# sine (p. 19O), d"p& c"m "rmea*&J "a face c"%ori%e, ca s& sp"nem aa, "n comp%et, n" "n"% c" ce%&%a%t a se conf"nda, sen*aie de diferite s"nete n" pro#oca o astfe% de. 6" toate acestea, noi n" conf"nd&m note foarte mari i foarte mici, dar c" at.t mai "or acest %"cr" se face de %a o "rec0e obin"it, at"nci c.nd mint ton"ri mai apropiate, i fiecare ca* are o "rec0e deosebit de fin i m"*ica% ed"cat pentr" a p"tea "n ton de desemnare de obicei pentr" a specifica, $n timp ce oc0i"% o dific"%tate de acest tip n" tie c.nd determinarea c"%ori%e. Mai de'rab&, s-ar p"tea s& fie $nc%inat& %a $n&%imea sa" ad.ncimea de "n s"net c" intensitatea de o an"mit& c"%oare, i contrast"% diferite c"%ori, c" s"net"% de ton"% $mpre"n&. Mir a" ap&r"t c.i#a oameni care n" s-a" confirmat at"nci c.nd a cer"t acesta din "rm&. " .<: !e"e a!ea "e!iodic' a ace$uiai Nuana cu c!e e!ea num'!u$ui de #ib!aie- ca!e es e indica de #io$e i !ou "e ambe$e ca"e e a$e s"ec !u$ui "oa e- 4n afa!' de fa" u$ c' abo!da!ea "!ima im"!esie a!e $oc du"' un in e!#a$ de o cincime- i c' aceas ' abo!da!e es e 4n ca!e "!o(!esu$ "en !u in e!#a$e de oc a#e- mai de(!ab' dec> a sc'zu din nou a c!escu =ca!e "oa e s' fi fos mo i#u$ da :- numai $i"si e de au en ici a e com"a!a i# cu !e"e a!ea "e!iodic'- ca!e "!ezin ' in e!#a$u$ de oc a#' 4n onu!i. Din aces mo i#- e2is ' oa e no e$e cu nume!e 4n !e #ib!aii$e i sen imen u$ 4n !e !'d'cin' i oc a#a- aa c' es e o dis an' !ea$' 4n !e !'d'cin' i oc a#a "en !u sen imen u$ da o!i ' fa" u$ui- 4n im" ce cu$o!i$e 4n !e ce$e dou' $imi e a$e s"ec !u$ui de sen imen u$ de a nu "a! s' se 4n ind' 4n !e !ou i #io$e - i a! fi chia! mai "uin 4n !e !ou i !ou 4n cazu$ 4n ca!e aces ea a! fi co!es"unz' oa!e "en !u in e!#a$e$e de cu$o!i oc a#'. As fe$- nu e2is ' nici o cu$oa!e 4n in e!#a$u$ e$emen u$ui "!o(!esi#e oc a#'ca!e a!e $oc $a one. .A: Pen !u com"a!a!ea oa e cu$o!i$e senza ia es e ca un "unc comun de "$eca!ea$b- ca!e- 4m"!eun'- d!e" cunoscu cu$oa!e sub- cu condiia ca oa e cu$o!i$e "o fi "!i#i e ca aba e!i de $a aceas a- 4n dife!i e di!ecii- 4n im" ce senzaia ca un "unc de "$eca!e "en !u com"a!a!ea u u!o! sun' doa! un sim"$u no a de bas es e u i$. .I: Dife!ene$e de "i ches sun com"a!abi$e chia! i f'!' $e(' u!' cu o m'su!' fizic "e c'i "u! "siho$o(ice "!in !efe!i!e $a o uni a e comun'- in e!#a$u$ de oc a#'- cu
E0:

fieca!e "a! e- dife!ene$e de cu$oa!e nu au nici o !e$aie cu o as fe$ de m'su!' de senzaie 4n sine. .E: Dife!ena de "as a"a!e 4n aceeai "!o"o!ie a f!ec#ene$o! asocia e e(a$e cu "'!i$e su"e!ioa!e i infe!ioa!e a$e sca!a on- nu ca dife!ena de cu$o!i 4n dife!i e "'!i a$e (amei de cu$o!i- ca cea a He$mho$ z DB:- "e baza m'su!' o!i$o! Esse$bachcom"a!a i# 4n#a' ce Th &- S. .FE a fos #o!besc- i ce "u ei face du"' abe$u$ de $a "unc u$ a: de $a aces ca"i o$ 4n sine.Cu a$ e cu#in e- $e(ea $ui 5ebe! es e #a$abi$' "en !u e!enu!i- da! nu "en !u cu$o!i 4n funcie de de"endena $o! asu"!a !a ei de #ib!aie.
DB:

!a"oa! e$e )e!$. ACAD ./EE. S. FDB

Kn acest scop, "rm&toare%e e+p%icaii de <e%m0o%t* $n !o''. 86I4 1W "Kn spai"% %ar' de %a sf.rit"% %inia roie 6 %a s"net"% de Ced sc0imb& aproape imperceptibi%, c.t mai p"in de s"net"% 4io%et a %iniei A $n m&s"ra $n care am mer'e. !rea $n portoca%i" i a%bastr", ton"% se sc0imb& $ncet, dar dar m"%t mai #i*ibi%. ?a 'rania de 'a%ben i #erde pe de o parte i de a%bastr" i #erde, pe de a%t& parte, c" toate acestea, de tran*iii s"nt at.t de repede $nc.t acestea par a fi disp&r"t $n $ntre'ime $n ca*"% $n care se consider& "n spectr" p"r&, f&r& m&rire p"ternic, i aici dest"% de #erde direct %a ro" portoca%i" pare s& iniie*e i cer"% a%bastr". B desf&"ra "imit de a#ere n"ane '%orioase e+traordinare, pe care aceste p&ri a%e spectr"%"i de frec#ene, at"nci c.nd %"mina simp%" dintre aceste p&ri este permis s& treac& prin "na dintre ce%e do"& co%oane a%e constr"it& de mine ecran"%"i i deca%a-"% apoi se mic& $ncet. " .D: &ndife!en de de"endena fizic' co!es"unz' oa!e ne3a! fi 4n nici un caz s' fie 4nc$ina ' $a !ou a s"ec !u$ui mai "!ofund- "en !u a com"a!a a$bas !u i #io$e no e ma!i- ci mai de(!ab' in#e!s- indife!en de !ou ca onu!i "!ofunde mai $en - #io$e i a$bas !u ca no e$e ma!i osci$aii mai !a"ide co!es"unde. Arai%ic0 =1) consider& c& impresia #ie de c"%oare roie, prin "rmare, pentr" a p"tea ded"ce c& partic"%e%e r&m.n, din ca"*a osci%aii%or %ente mai m"%t de %a po*iia de repa"s neb"n, care s& permit& o mai mare iritare pro#oc.nd, $n timp ce, $n opinia mea, dar mai poate fi s"sin"t.
D.:

Si zun(sbe!. din Viena. ACAD ./EI. 1&&&- ". <E/

.F: im"!esie es e ic' a combinaii$o! de cu$o!i de"inde des u$ de a$ e condiii dec> onu!i$e. 6n cazu$ 4n ca!e o 4m"a! e oa e no e$e de oc a#a 4n dou' "'!i i fieca!e din !e ce$e dou' ;um' 'i 4m"!eun' (!e#e- as fe$ 4nc> s' "unc de #ede!e fizic- da! nu men a$ ana$o( de dou' cu$o!i com"$emen a!e- ca!e se com"$e eaz' !eci"!oc 4n a$b. Cu oa e aces ea- cu$o!i$e sun "$'cu fieca!e "en !u e$ 4nsui i de a da o com"oziie "$'cu - a!e $oc $a disco!diei one. Kncercarea de m"%ti-a f&c"t pentr" a stabi%i o armonie de c"%ori, ca "rmare a ana%o'ie c" pne"monie Ton0ar c& n" e+ist&, prin "rmare, pare in"ti% de %a $ncep"t m&. ./: P!in com"oziia de cu$o!i sim"$u- o cu$oa!e "oa e fi "!odus- ca!e- $a !>ndu$ s'uface o im"!esie sim"$u inse"a!abi$e- 4n ca!e im"!esii$e com"un se ab!o('. 6n im" ce

"e de a$ ' "a! e- 4n cazu$ 4n ca!e am "us 4m"!eun' onu!i de sim"$u- !ezu$ a u$ es e 4n onu$ Ta! ini- de asemenea- o im"!esie sim"$u !ezu$ a - ca!e se aseam'n' cu cea a unui on sim"$u- da! im"!esii$e "e ca!e com"un cons a- 4m"!eun' cu con inua!ea. .0: de cu$o!i "oa e fi un "!odus de;a ames ecu$ de oa e cu$o!i$e- a$b- im"!esie es e cazu$- de dou' cu$o!i sim"$e- com"$emen a!e- nu ca un sune "!in conec a!ea dou' onu!i sim"$e. Du"' He$mho$ z &ncea!ca D<: i discuii eo!e ice G!assmann DA: - "en !u fieca!e sim"$e de (!inzi de cu$o!i omo(ene- de c' !e un a$ fascicu$ com"$emen a! omo(en de a$b "u! ames eca cu aces a ofe!'. Ca u!ma!e a da masa #on He$mho$ z de $un(imi$e de und' a$e cu$o!i$o! com"$emen a!e co!es"unz' oa!e "en !u fieca!e "a! e- $a un mi$ion de ('$u e o a2' #ama$' "a!izian.
D<: DA:

Po((.1C&V- . Po((. ./EA.N!. E

Cu$o!i. Rou Po! oca$iu Au! (a$ben Au! (a$ben Ga$ben Ga$ben Ve!de Ga$ben

%un(imea Com"$emen a!i a ea %un(imea de Ra"o! u$ de unda. K!fa!ben. unda. din !e 5. <I<E <<II <.D< <.<B <B0E <B/E <B/< Ve!de A$bas !u A$bas !u A$bas !u A$bas !u &ndi(o3a$bas !u &ndi(o3a$bas !u Vio$e ././ ./B0 .F0A .F/. .F.D .FBD de .DBB. .- AAI .- <IB .- <BD .- .0B .- <<. .- <<< .- AB.

6n Vio$e a- din cauza $ein sa$e- !aze$e e2 !eme a$e $un(imi$o! de unda de $a .DBB oa e sun combina e. Pen !u G!een- ca!e nu e2is ' 4n abe$- K!fa!ben com"$emen a!i a e es e s' se ui e 4n !aze$e u$ !a#io$e e. Ra"o! u$ din !e $un(imi$e de und' de com"onen e com"$emen a!e #a!iaz' 4n !e a "a !a i mino! a$ !ei$ea- ce$ mai mic es e de au! (a$ben i a$bas !u. 3 Ciuda es e dis !ibuia de cu$o!i com"$emen a!e 4n s"ec !u$. 6n im"u$ de au! iese 4n (a$bene des u$ de de"a! e de !ou e2 !eme- sun cu$o!i com"$emen a!e #e!zui a$bas !u i cSan a"!oa"e unu$ de a$ u$- 4n im" ce #io$e e2 !em' i &ndi(o- ocu"' un s"aiu ma!e 4n s"ec !u$ de f!ec#ene- "en !u a ('si com"$e eaz' $o! (a$ben #e!zui i (a$ben "u! doa! 4n f>ii foa! e 4n(us e@ Aces $uc!u es e $e(a "e!ce"u e sub .E:- 4n condiii$e. Dou' cu$o!i com"$emen a!e- nu dau- 4n (ene!a$- 4n aceeai in ensi a ea $uminii 4n

unu$ a$b. Pen !u a mediaz' !a"o! u$- m'su!a ' He$mho$ z du"' a$bu$ a fos "!odus 4n cea mai ma!e "osibi$' des'#>!i!ea- $'imea deca$a;u$ui "!in ca!e a "ene !a cu$oa!e mai deschis'- aceas ' $'ime es e !edus' a"oi ">n' 4n "!ezen - $a un $oc 4nain e beioa!e$e de c>m" "!oiec a e dou' umb!e co$o!a e 4n uneca e iden ice i a"oi din nou m'su!a ' $'imea. Ce$e dou' $'imi a da a"!o2ima i# !a"o! u$ din !e $uminozi a ea com"onen e 4n a$b. Rezu$ a e$e au c'zu de a$ fe$- aa cum e!a de a e" a da de =*a".AB: fa" e$e des"!e !a"o! u$ de $uminozi a e modifica de "i(meni cu dife!i e can i 'i de i$umina - $umina dife!i - cu "u e!e abso$u ' ine(a$. %a in ensi a e a $uminii mai mic cu$o!i$e mai !ef!an(ib$e- !e$a i# $a e2cesu$ de (!eu a e. Cif!e$e de mai ;os sun doa! "en !u sensu$ de medii a"!o2ima i#e. 6n ma!e 4n mic $umina. %umina. Vio$e 4 Ve!de Ga$ben . 4 .B . 4 E &ndi(o 4 (a$ben . 4 I . 4 A CSan 4 O!an(e . 4 . . 4 . Ve!de A$bas !u 4 !oii . 4 B-II . 4 B-II. 6n ceea ce "!i#e e com"ozi de cu$o!i com"$emen a!e sim"$e- !ou i #e!de a$bas !u a$b He$mho$ z obse!#a - ochiu$ es e foa! e sensibi$ $a adaosu!i de can i 'i foa! e mici de sim"$u de cu$oa!e $a a$b. Dac' ai face mi2 de a > nu a$b des u$ de s$ab- "'s !eaz' 4nc' o !e"u aie "es !i i #a!iabi$. GA"oi- ce#a de cu$oa!e ames eca cu $ocaii$e de $a ni#e$u$ !e inei ca!e au "!imi ima(inea $o! sa schimba . De;a Pu!9in;e a sub$inia c' "'!i$e $a e!a$e de $a ni#e$u$ !e inei au o sensibi$i a e dife!i ' de cu$o!i- ca $oc de #iziunea di!ec ' de $a faa $ocu$ui de cu$oa!e (a$ben'. Dac' am 3 s"une He$mho$ z 3 !ou i #e!de a$bas !u conec a e- as fe$ 4nc> de e$e domeniu i$umina e 4n comun a a"'!u $a fe$ de bun ca "osibi$ cuno ine$e i des u$ de de"'i !ou- asa ca a fos imedia ho '!> s' #e!de a unci c>nd am fi2a 3o came!' adiacen ' $a "unc u$ de cam" $uminos a$ h>! iei. %a fe$ a fos cazu$ a unci c>nd am fos 4n c!e e!e adus ochi a > de a"!oa"e 4nc> domeniu$ de cu$oa!e mi2 o foa! e ma!e "a! e din domeniu$ !e($emen a - as fe$ 4nc> e2ce"ia de "e e (a$bene- de asemenea- mu$ e a$ e "'!i a$e !e inei a "!e$ua ima(inea. 6n aces e2"e!imen - dis"e!sia c!oma ic' 4n !ef!acie un ochi 4n mi;$ocu$ unui as fe$ de c>m" ma!e nu au nici o inf$uen'. G <B: &m"!esia ca!ac e!is ic' a cu$o!i$o! es e "e ca$e de dis"a!iie i se a"!o"ie de a$b4n cazu$ 4n ca!e de"enden de am"$i udinea de !ezis en' $a #ib!aii aces uia es e c!escu - sau su"une!ea aces o!a $a #iziona!e "!e$un(i '- dim"o !i#'- a$b "oa e fi co$o!a de obse!#a!e "e!sis en - 4n im" ce im"!esia de e!en nimic nu a!a ' dec$a!aie co!es"unz' oa!e. P!i#ind inf$uena (!osimii "e e2"e!iene$e a$e de cu$o!i $e3am f'cu 4n e2"e!imen e$e me$e cu "!i#i!e $a o "e!sis en' a ima(inii DI: C GPu ei aceas ' =4n !3o came!' 4n uneca ' "!in !3o (au!' 4ncas !a 4n ma(azin: oamna $umina soa!e$ui "e "e!e e$e o"us de o came!' 4n uneca ' "!in !3o s ic$' co$o!a '- aa c' es e bine cunoscu - mai mu$ de cu$oa!ea s ic$ei. Nu es e- deci- dac' #' di!ec "!in in e!mediu$ unui s ic$' co$o!a ' 4n c'u a!ea 4n soa!e. ca!e s ic$a se "oa e

a"$ica- deci a"a!e ima(inea so$a!'- da! "uin co$o!a - a"!oa"e a$b' sau (a$ben' i un ma2im 4n ni#e$u!i sc'zu e ea nuana e de cu$oa!ea s ic$ei. Cu as fe$- dei in ens'- ci doa! s$ab $umina de cu$oa!e a"a!e a"oi- de asemenea- de obicei- 4n "!ima faz' a "os 3 ima(ini- dei au- de asemenea- e#iden de $a 4nce"u a;u ' a$ e o!i cu$oa!ea s ic$ei 4n sine. G
DI:

Po((- %- IDE

O e2"e!ien' co!es"unz' oa!e 4n cu$o!i$e s"ec !u$ui- ca!e sun "!oduse de c' !e o "!ism'- He$mho$ z- 4n !a a u$ s'u 4m"o !i#a )!eLs e! DE: a f'cu cunoscu ' i a#>nd 4n #ede!e c' une$e dis"oziii mai de a$ia e. E$ dec$a!' c' es e fa" u$ c'- 4n s !'$uci!e o!bi oa!e de oa e cu$o!i$e s' fie de cu$oa!e a$b' sau "a! s' se a"!o"ie de ceea ce cu #io$e - ce$ mai (!eu "osibi$ cu Red mai sim"$u. Vio$e es e de;a $a un ni#e$ foa! e o$e!abi$e de $uminozi a e de un a$bas !u (!i3a$b 4n a$b- a$bas !u $a o "uin mai ma!e de a$b3a$bas !u 4n a$b "es e. 6n mod simi$a!- G!aS se a"!o"ie cu $uminozi a e c!e e!e cu #e!de3(a$ben- i (a$ben cu a$b- (a$ben3un a$b o!bi o!. Rou es e doa! de cu$oa!e (a$ben "a$- 4n cea mai ma!e s"$endoa!ea ei. Aces e modific'!i "o fi #'zu e $a fe$ ca i cu$o!i$e "u!e izo$a e a$e s"ec !u$ui so$a!- ca s' mai $ini i e 4m"!eun' oche$a!i co$o!a e. Com"a!a- de asemenea- se !efe!' $a " <D0 de ace$eai info!maii fu!niza e 4n Po((. 1C&V .A
DE:

Po((. Ann. %111V&- EB. ff

C' cu$o!i sun (!eu de !ema!ca de obse!#a!e "e!sis en '- i "!in u!ma!e aceeai im"!esie cu$oa!e dis"a!e o mai mu$ - es e cunoscu . Deosebi de in e!esan e i sun ins !uc i#e 4n aceas ' "!i#in'- u!m' oa!ea fo!m' de es ca!e 8ose! =Po((. %V&- .0I: confo!m )!eLs e! DD: conduce "en !u aces ea.
DD:

Desc!ie!ea iniia$' a )!eLs e! nu sun cunoscu e "en !u mine.

G%a ce$ mai decis c' #o!be e un e2"e!imen in e!esan "e ca!e $e da o!'m )!eLs e!- i ca!e es e suficien de uo! "en !u a confi!ma. %uai 4n conside!a!e s"ec !u$ de o f$ac'!' $umin' "!in "!isma "e!sis en - deci "!ime$e dis"a!e- !ou i #e!de i o "a! e din senin- #om #edea mai mu$ e i mai mu$ - f'!' a mu a ochiu$- a"oi dis"a!e chia! (a$ben- se !ansfo!m' 4n a$b- as fe$ 4nc> se #ede 4n $oc de cu$o!i "!isma ice doa! o ima(ine unifo!m a$b'- a$un(i a$ f$'c'!ii. Din nou- aces e2"e!imen !ema!cabi$ !eue e f'!' nici o dificu$ a e- i- aa cum am au obse!#a ce$ mai !a"id- 4n cazu$ 4n ca!e ai s abi$i ni#e$u$ "$eoa"ei su"e!ioa!e cu m>na i !>n ind "!e#eni e. a#>nd 4n ec!anu$ de a$b- du"' a"!o2ima i# . Q < a;un(e $a minu i #' "e!mi e s' fi2ai "$eoa"a "!in deschide!ea ochiu$ui 4na"oi imedia - #a a"'!ea "en !u un momen s"ec !u$- cu cu$o!i$e sa$e "en !u a face a"oi !e"ede 4na"oi $a $umina a$ba- desi(u!. G 8ose! face aces e2"e!imen 4m"!eun' cu fa" u$ c'- de asemenea- inc$use 4n a$ mod a efec e$o! da(ue!!eo S"ischen di#e!(en e a$e dife!i e$o! !aze$e co$o!a e Gefec u$ unifo!m' a u u!o! cu$o!i$o!- (a$ben i #e!de- cu $oc 4n condiii de si(u!an' "e iodu!a de a!(in 4n !3un caz 4n ca!e aces ea acioneaz' anume susinu de Ei #o! ins a$a a"oi iodu!a a"oi a condensa #a"o!ii de me!cu! i "one(!i3$ cu mai mu$ de e2"une!e 4n

con inua!e. G Diminua!ea "!o(!esi#' de cu$o!i- cu s"ecu$aii 4n con inua!e es e cu a > mai !ema!cabi$- dec> in#e!s a$b de obse!#a!e "e!sis en es e co$o!a '. 6n aces sens- #' !eamin esc de u!m' oa!e$e- sun "!o"!ii$e me$e obse!#aii DF: C GV'$u$ 4n uneca - cu ca!e o in ui e "e o h>! ie a$b' "e fond ne(!u aco"e!' !e" a $ecii nu es e (!i "u!- da! sune e de cu$o!i dife!i e de $a. 6n s"ecia$ i$us !eaz' 4n mod c$a! fenomenu$- 4n cazu$ 4n ca!e o efec ueaz' e2"e!imen u$ 4n $umina di!ec ' a soa!e$ui. & du"' #iziona!ea ochii "en !u un im" inu e 4nchise- 4n sco"u$ de a e$imina af e!effec de im"!esii an e!ioa!e- $a fe$ "e a$b- 4n ins' "e h>! ie nea(!' 4n case a de soa!e- aa c' am "u ea 4n "!ime$e momen e- 4n #i! u ea unui fe$ de o!bi!e- abso$u nici o ;udeca ' fiabi$e "!i#ind cazu!i de "!ezena sau absena de co$o!a!e- da! mi se "a!e s' se dez#o$ e numai du"' un anumi im"- 4n fa" - as fe$ de cu!>nd i anume dac' h>! ia se ho '!4 (a$ben- a"oi a$bas !u3(!i sau a$bas !u- f'!' ca mi3a! fi 4n 4nce!c'!i$e f!ec#en e3o e a"' de !anziie de $a #e!de. "oa e "e!ce"e- 4n ce$e din u!m' !ou3#io$e sau !osu- faza (a$ben es e ce$ mai scu! -.- a$bas !u$ a!e de mu$ e o!i des u$ de mu$ im" 4nain e de a se con o"e e cu u!m' oa!e$e Du"' !ou sau !ou3#io$e "o s' nu mai "e!ce"e-. dei a e2"e!imen u$ui ">n' $a ma!e efo! au con inua ochi 6n $umina zi$ei comun am succesiunea s"ecifica ' de co$o!aii de mu$ e o!i "e!ce"u e- dei chia! i cu de e!mina!e mai ma!e dec> a$ ' da '-.- u$ ime$e dou' co$o!an i am !ea$iza aici es e de obicei mai uo! dec> "!imu$ (a$ben- !ou3#io$e sau !ou. ce!nea$' 4n faza fina$' sun adesea obse!#a e- mai a$es 4n $umina zi$ei comun- ma!mo!a cu #e!de- i o "!i#i!e mai a en ' a cons a a c' aces ea sun zone$e umb!oase a$e $uc!'!ii- ca!e de"ind de aceeai de mici umf$a u!i. G
DF:

Po((. %- ABD

Szo9a$s9i D/:- a f'cu o obse!#aie !e$e#an "!in a s"uneC GPunem o buca ' "' !a ' de h>! ie a$b' "e o baz' ne(!u- $umina o u$ cu o $umin' a$b'- i s' se 4n oa!c' "!i#i!ea a en "e "ia a- de a $ua o as fe$ de "oziie 4nc> $umina nu ba e di!ec cu ochii no !i.dac' a#em 4n aces fe$- $uc!a!ea de c> e#a secunde- "!i#i!ea f'!' s' c$i"easc' 4n conside!a!e- aceas a es e o cu$oa!e (a$ben- ia! dac' #om con inua e2"e!imen u$ 4n con inua!e- foa! e "uin de un #e!zui- acce" a "e aceas a o cu$oa!e a$bas !u i u$ imu$ 4nce eaz' s' mai fie #izibi$e. G
D/:

Des"!e senzaii$e de cu$o!i. S. ..

Aceas ' e2"e!ien' !ecu"e!a e se"a!a fa' de a mea mi se "a!e- 4n ceea ce "!i#e e aco!du$ $o! esenia$ 4n cu$o!i$e se schimb' cu a mea o mai !ema!cabi$- aa cum es e ace$ai co!es"ondena din !e Szo9a$s9i i nu mi se "a!e 4n mod ca ecou a$ dis"a!e a$be- ceea ce eu sun aici- 4n nici un Un a$ ein(ehe de a$iu. Da! e$ conduce un s adiu in e!media! de #e!de "e ca!e nu am "u u obse!#a- ia! as"ec u$ es e cu e$- nu a "!os"e!a ">n' $a u$ imu$- faza de !ou. <.: &m"!esia de cu$o!i "oa e fi 4n ochi im"!esia de cu$o!i com"$emen a!e- "!ecum i "une!ea 4n a"$ica!e a ce$o! din ca! ie!- de ca!e nu e2is ' un echi#a$en 4n domenii$e de sune .

<<:- cu$o!i ca!e 4nde"$inesc $a "unc e$e co!es"unz' oa!e ce$o! dou' !e ina sun 4n m'su!' s' dea im"!esia de aceeai cu$oa!e mi2 4n cad!u$ m'su!i$o! co!es"unz' oa!e =cu$o!i com"$emen a!e- de e2em"$u- s' se aeze $a a$b:- dec> a unci c>nd iau 4m"!eun' $a un "unc iden ic- 4n im" ce onu!i$e se"a!a 4n ambe$e u!echi a"a! =du"' e2"e!iene$e $ui Do#e D0: nu sun 4n m'su!' s' in !e 4n ace$ai on combinaie- ca!e a"a!e a unci cand aces ea sun "!oduse 4n faa ace$eiai u!eche.
D0:

Po((. CV&&- DEA

"(in doi, "n a% cinci%ea ima'istica perfecta, diapa*oane "na a a#"t %oc $n faa "rec0ii drepte, ce%&%a%t n" este a"diat $nainte de st.n'a. (ec.t octa#a re*"%tat mai mic de o combinaie a ce%or do"& sisteme de #ibraii Tartini'sc0e de s"net a fost, dar foarte c%ar, at"nci c.nd ambe%e f"rci s-a" confr"ntat c" aceeai "rec0e. " 2cesta a ne'at c& c"%ori comp%ementare pot combina pentr" *one%e retiniene coresp"n*&toare pentr" impresii%e de a%b, i, de fapt, dep&ete c" ""rin& a%ternati# c"r.nd impresia de "n"%, ac"m de a%t& parte de a comp"ne c"%ori, care s"nt fenomene%e de aa-n"mita ri#a%itate. Kntre timp, se combina pentr" a forma a%b este mai a%es prin e+periene%e (o#e WS) , Do"ca"%d i Ce'na"%t W1), i propri"% me" set de s"b m&s"ri adec#ate dinco%o de orice $ndoia%& i %a fe% ca i $n a%te dec.t c"%ori comp%ementare acti#e pentr" a se conecta %a %ocaii coresp"n*&toare pentr" c"%oare p"r& mi+t, $n ca*"% $n care e+c%"de conc"rena sa" poate, %a fe% sa ca%mat. WO)
FB: F.: F<:

)e!$. 8ona sbe!. ./I.. S. <E. sau Po((. %11&- ... %J&ns i . 1V&&- ./I0. ".. I

VG% VU%C*ERS 4n 8H$$e! A!ch ./A/. S. DI- P!e#os 4n Po((. %1&&- ./II. S. EDD- A. Seebec9 4n Po((. %1V&&&- ./ID. S. IEE- "od 4n Po((. 1C- ./EA. S. DBD- Do#e 4n Po((. C&- ". .IF <A: Nu sun $a fe$ de ca"abi$e s' (ene!eze 4n mod a!bi !a! un dub$u3ascu$ a!e ca di"$o"ie. <I: 6n cazu$ 4n ca!e sune u$ de $a o u!eche "' !unde sin(u! sau mai "u e!nic' dec> 4n ce$'$a$ - aa c' sun em ca"abi$i de a dis in(e foa! e bine- ceea ce ambe$e u!echica!e es e sin(u! sau- de "!efe!in'- affizie! e- cu oa e aces ea- nu sun em 4n s a!e s' dis in(' de $a ca!e $oc ambii ochi a se #edea un obiec . O com"i$aie de a"a! enen' aici $a fa" e$e i ci!cums ane$e "e ca!e $e am 4n !a a mea GCu "!i#i!e $a une$e condiii a$e #ede!ea binocu$a!'G 4n Abhand$. Soc Sa2onia $ui. ma h.3fiz. C$.V- ". EI/ i u!m da e. c- ipoteze1 care par necesare pentru a e p#ica puncte#e anterioare $e acor$ i $e $iferen'. Es e sa!cina a fos f'cu '- de "o !i#i!e i men a$ dife!i e de $umin' i senzaie de sune cu ca"e e$e de "o !i#i!e fizic i "use 4n $e(' u!' cu dife!i e- i "sihofizica nu es e imun $a aceas ' sa!cin'. Da! numai 4n condiii$e fizice e2 e!ne sun obse!#aie nos !u accesibi$e imedia i- "!in u!ma!e- de asemenea- a! "u ea fi $ua ' 4n conside!a!e

numai 4n !ecu - eo!ia "siho3fizic suficien - da! #a me!(e 4n ce$e din u!m' 4na"oi $a aface!i$e in e!ne- "!ecum i "!inci"iu$ aces dec$in #a fi ca"abi$ de a fi doa! fa" u$ c'"e ca!e $e a i ceea ce !'m>ne necunoscu ' i nesi(u!' din !3o "a! e- de c' !e- de $a o "a! e de condiii$e fizice e2 e!ioa!e- din !e ca!e de"ind de in e!io!- 4n a"!o"ie!e de "a! ea cea$a$ ' "!in !a"o! u$ senzaie ca!e de"ind de condiii$e fizice in e!ne- aceas ' au o3 cau ' s' com"$e eze cea$a$ ' "a! e. A > a im" c> aces su"$imen $as' 4nc' $acune sau 4ndoie$i !'m>ne ceea ce sun em a > de deschis- numai i"o ez'- i #om s a 4n aces sens "es e o mai mu$ sau mai "uin "unc u$ de #ede!e a$ i"o ezei aici- da! "oa e fi 4n con inua!e u i$- 4nain e de a obine ce! i udinea ce$ mai "!obabi$ de a c'u a- de ca$ea de ce! i udine 4n aces domeniu se "oa e me!(e doa! "!in e2amina!ea "!obabi$ "es e o - i o $inie c$a!' 4n !e i"o eze$e ce$ mai "!obabi$ i ce! i udine nu es e "es e o fi !ase. Aceas a es e ca$ea de a ('si a!uncai ade#'!- adic' f'!' s'3$ ('sii aici De asemenea- aces a nu es e in e!esu$ "sihofizice sin(u!- ca!e hind!Kn( $a anumi e i"o eze cu "!i#i!e $a na u!a ac i#i 'i$o! "siho3fizice ca!e sun su"use senzaii$e noas !e- ci "!in "!ezen a 4n ace$ai im"- o fizic i fizio$o(ic- i au chia! i de ce!ce a!e ce$e mai e2ac e- aa cum "oa e fi #'zu de $a mai ;os ci >nd - cauze$e ('si e "en !u a com"$e a obse!#a!ea 4n aces domeniu conside!'- "!in i"o eze necesa!e. Acum- din aces "unc de #ede!e- de asemenea- #oi "!ezen a 4n ce$e ce u!meaz' sun une$e- une$e conside!a e mai de#!eme necesa! de a$ii- 4n "a! e- "!in "!o"!ia sa in#es i(aie a !a"o! u!i$o! de "!o"!ie a e "e mine "a! i"o eze necesa!e 4n #ede!ea e2amin'!ii 4n con inua!e. Num'!u$ de ei- e2is ' cinci as fe$ nu a! !ebui s' fie a$a!ma -- "en !u c' u$ ime$e "a !u sun dis"oziii doa! de a$ia e de "!imu$- i"o eza de baz'- ca!e sun inu e 4m"!eun' de un ansamb$u de fa" e- as fe$ 4nc> aces ea s' nu faci "e am>ndou' 4m"!eun'- ca "e baza de comun aco!d "e aces e Ne2us . Nimeni nu es e a > de si(u! c' aces ea a! "u ea fo!a !ecunoa e!e- da! es e- de asemenea- nu "$asa uo! du"' o sin(u!' #izua$iza!e. 6n "!imu$ !>nd- fundamen a$'- i"o eza es e c' ac i#i 'i$e din sis emu$ nos !u ne!#osca!e sun dec$ana e de $umin' i s imu$u$ de sune - i de $a ca!e funciona$ $e(a e de $umin' i senzaie de sune - nu mai "uin de s imu$u$ 4n sine sub fo!m' de mic'!i de #ib!aie sun de (>ndi!e. Pen !u a ;us ifica aceas ' i"o ez' es e 4n "!imu$ !>nd s' sub$iniez fa" u$ c' o idee cu "!i#i!e $a na u!a de mic'!i$e de ca!e s' se a aeze sen imen e$e noas !e- ca es e necesa!a o baza de o!ice in#es i(aii su"$imen a!e- as fe$ 4nc> aceas a "oa e fi #o!ba doa! de s abi$i u" ca!e fa" e$e i ne#oie de e2"$icaie "o !i#e e ce$ mai bine. Acum$umina i s imu$u$ de sune sun osci$an e- ia! din momen ce nu e2is ' nici un mo i# eo!e ic- nici o e2"e!ien' s'3i asume mi;$oace in e!media!e de !ansmisie- ca!e- de asemenea- "!obabi$- "oa e fi im"$emen a 4n !3o "!o(!esi# o mica!e sLin(- aa cum es e de;a "e aceas ' "a(in'- na u!a osci$a o!ie de- $umin'3ne i neu!osenzo!ia$' ca!e fac obiec u$ auzu$ui- mic'!i "!obabi$e. Chia! dac' cine#a do!e e s' 4ne$ea(' !ezi de schimb'!i de $umin' i sune de s imu$a!e a! fi chimic'- ceea ce a! "u ea fi cum a! fi- sau cum a! "u ea fi conec a e- ce$ "uin- #a fi de a $e !educe $a schimb'!i 4n !a"o! u!i$e mo$ecu$a!e- 4n u$ im' ins an'- ca!e- 4n cazu$ 4n ca!e "!in #ib!aii fi

s imu$a i dis !ai- nu dife!' "!ea mu$ de $a e$ 4nsui fi (>ndi sub fo!ma de mic'!i de #ib!aie- ca!e- "en !u momen - se "oa e !'m>ne indecii "en !u ce$e mai mu$ e din !e 4n !eb'!i- 4n ce m'su!' !ebuie s' se !efe!e mai de(!ab' $a "'!i$e "onde!abi$e sau im"onde!abi$e a$e ne!#u$ui. Ce! c' ambe$e mic'!i "o a#ea #!eoda ' $oc doa! 4n !3o anumi ' cone2iune- cu da! 4n condiii LK(bK!en "a! icu$e a! "u ea com"o! a ca cen !a$iza!e !e$a i# fi2 fa' de im"onde!abi$ de !e$aii$e de "u e!e din !e "a! icu$e$e "onde!abi$e i im"onde!abi$e. Ceea ce a"a!e din !3o "a! e mu$ mai "!obabi$ s' a"a!' de $a cea$a$ ' "a! e- dac' es e necesa!- cu condiia c' nu #a fi "osibi$ s' se $uc!eze cu condi ii$e de o mica!e "!o(!esi#'- !a"oa! e$e din !e senzaii 4n !3o !e$aie funciona$'- da! "!obabi$ cu condiii o mica!e osci$an '- c> A<3 Ca"i o$u$ a a!' a . De a$ fe$- i"o eza cu di$i(en' din "a! ea f!on a$' es e 4nce"u u$ fie c> mai (ene!a$- "en !u a "e!mi e 4n con inua!e o ma!e #a!ie a e de "!e#ede!i de a$ia e cu "!i#i!e $a ne#oi$e de ceea ce es e de a !e"!ezen a- 4n s"ecia$- i ce!e fa" e$e- 4n s"ecia$Chia! si ce!ce a o!ii mai am'nuni e au- m'su!a 4n ca!e face !efe!i!e $a na u!a"en !u a fi dec$ana de $umina i s imu$u$ de sune $a mic'!i$e ne!#oase- ca!e 4n "!ob$eme fizice i fizio$o(ice- uneo!i- nu "o fi e#i a e- 4n o deauna cunoscu ' "en !u aceeai i"o ez'- i "en !u "a! e de;a "!imi "e dis"oziii de a$ia e a$e aces o!a. ;ste deosebit de demn de remarcat fapt"% c&, c0iar :eLton, $n ci"da fapt"%"i c& toat& teoria obiecti#& a %"minii repre*entat de sisteme%e de emisie, a fost ca"*a sa s& se '.ndeasc& %a #ibraii $n ner#i%or ca o ba*& sen*atia de %"mina, care are ne#oie doar $ntrebarea e+presie (5"aestio) pentr" ipote*a noastra e+primareI de (. Bptica, %ib III) sp"neJ "5"aestio 1O ("n'annon ra*e ?"minis, incidendo $n D"nd"m oc"%i, e+citant #ibrationes @"asdam $n t"nica retinei, @"ae @"idem #ibrationes, propa'atae inde pe >o%idas ner#or"m opti 6or"m fibra $n cerebe%"%"i "s@"e, sensam ibi 4i#endi e+citent\ :am, @"ando@"idem corp"s"ri densa conser#ant ca%orem s""m di"ti"s, et "t @aod@"e corp"s densissim"m est, ita ca%orem s""m di"tissime conser#atI /ti@"e #ibrationes !arti"m s"ar"m nat"ra s"nt d"rabi%i adeo@"e, propa'ari poss"nt $n %on'in@"a "s@"e >paia de >o%idas materiae "niformis ac densae fibra, transmittendos an"n"ri $n cerebe%"%"i #ide%icet Mot"s sens""m omni"m or'anis impressos .... . 5"aestio 1H 2nnon ra*e di#ersor"m 'ener"m #ibrationes e+citant di#ersa ma'nit"dineI @"ae #ibrationes sci%icet, pe s"a c"-"s@"e ma'nit"dine, consens di#ersor"m e+citent 6B?BC/MI simi%i ratione Dere, ac #ibrationes 2eris, pe s"a itidem ipsar"m di#ersa ma'nit"dine, consens >onor"m e+citant di#ersor"m\ ;t nominatim, ra*e%e annon refran'ibi%es Ma+ime, #ibrationes bre#issimas e+citant, ad sens"m mo#end"m 6B?BCI> #io%acei sat"riI refran'ibi%es ra*e MiniMe, #ibrationes %on'issimas, ad sens"m 6B?BCI> rabri sat"ri, ra*e 'ener"m et omni"m intermedior"m, #ibrationes mass-media internaiona%e 6omparate, ad sens"m 6B?BC/M di#ersomm intermedior"m eicitand"m\ 5"aestio 1T 2nnon f%eri potest, "t <armonia i (iscordia 6B?BC/M oriat"r e proportionib"s #ibration"m propa'atar"m de ner#or"m opti 6or"m fibra $n

cerebe%"%"iI simi%iter ac <armonia i (iscordia >onor"m orit"r e proportionib"s #ibration"m 2eris\ >"nt a%ii ;:IM co%ores, si se -"+ta in#icem inspici"nt"r sim"% po*iti#, oc"%is Arati, "t a"ri i Indici, a%ii a"tem min"s Arati. " Arai%ic0, $n s. 2b0and%. pe de teorie de c"%ori amestecate 8III. sp"neJ p.. OTW "Diecare dintre mic&ri%e indi#id"a%e (eter) se $nt.%nete $n ce%e din "rm& "n e%ement de ner#os, %a care s-ar p"tea atrib"i osci%aii trans#ersa%e, c" ace%eai drept"ri ca i se arat& eter"%, ar fi difici% de a #edea, de fapt, de ce ar treb"i s& mic&ri%e transferate din a%te specii $n aparat"% #i*"a% , ca i $n medi"% de micare promo#are p.n& at"nci etc " i pe p.. OV9J "(eci*ia a fost de a %"a $n consi n" fi trase, i a treb"it s& m& $ntorc %a act"% de a #edea, dar se pare c&, de $ndat& ce se pres"p"ne c& micarea de eter pentr" a parta-a e%emente%e ner#oase i s& fie p%antate aceasta $ntr-o micare sLin'in' simi%ar&. , de asemenea, re*"%t& c" necesitate, "etc !re'&tirea i proiectare a ipote*ei de ). <ersc0e%, Me%%oni i 2. >eebeck a fost notificat de-a mai s"s. De $a 4nce"u - aces ea a! "u ea cu si(u!an' 4ndoiesc c' aceas ' i"o ez' es e condiia de a !e"!ezen a !a"o! u!i$e de senza ia de #ede!e fizic- s' fie 4nde"$ini e $a oa e- dac' se conside!' c' sa!cina 4n !>ndu$ "ub$icu$ui $a!(- ca!e #ine cu ea de na u!a cazu$ui. Pen !u c' se "a!e c' !ebuie s' dis"e!a!e de $a 4nce"u "en !u a "u ea s' !e"!ezin e condiii$e aco!du$ui din !e zone$e "e!ce"u e de $umin' i sune - de "e ca!e di#e!si a ea $e3am discu a . Ce s a me!eu cu mine ofe! e osci$aii- din ca!e dife!ene de senzaie a! "u ea face de"enden funciona$- ca dife!ene$e 4n na u!a a mediu$ui #ib!a o!- dife!ene 4n am"$i udinea de osci$aie- "e!ioada de osci$aie i fo!me de und'da! "oa e- de asemenea- cu "!i#i!e $a aceas a as fe$ de dife!ene fundamen a$e !ebui s' de"ind'- ca 4n !e "e!ce"iei #izua$e i audi i#e e2is aR 6n cazu$ 4n ca!e #ib!aii$e e e!ice i de $umin' 4n di#e!se memb!i mass3media- i 4n cazu$ 4n ca!e de;a nu es e e2c$us ca cei ca!e doa! im"onde!abi$- se s"une $a "onde!abi$e 4n ne!#u$- a! fi mai ene!#an - dife!ene de ma e!ie- cum a! oc"%ta 5"a%itas ho '!>!e c' dife!ene$e de senzaie a! "u ea a('a de ea- dac' nu a aa dife!i e modu!i de ao mu a. 6n cazu$ 4n ca!e am"$i udinea i "e!ioada de #ib!a ii$e $uminii es e e2 !em de mu$ mai mic' dec> cea de #ib!a ii de ae!- i nu im"!obabi$ a!e $oc ce#a co!es"unz' o! 4n u$ e!io! e2ci a 4n #ib!aii$e ne!#oase- aces !oade- da! nimic "en !u a e2"$ica dife!ena de baz' 4n ca$i a e de ambe$e senza ii. Deoa!ece "!in !educe!ea am"$i udinii i "e!ioada 4n nuane- cu$o!i schimb' 4n o deauna numai !ezis ena i 4n'$imea senzaia de ons !'$uci!e i ca$i a e a senzaiei de cu$oa!e- da! !'m>ne senzaie on- senzaie de cu$oa!e- i nu "!ezin ' nici cea mai mic' endin' de a $un(u$ $ea('n 4n !e ce$e dou'. 6n fina$- cu "!i#i!e $a fo!ma- as fe$ 4nc> #ib!aii$e de $umin' "oa e fi e2 e!n $inia!'- ci!cu$a!'- e$i" ic'- !'m>n #ib!aii uoa!e. Doa! ca #ib!a ii$e sono!e "oa e fi e2 e!n $inia!- ci!cu$a!- e$i" ic- !'m>n #ib!aii sono!e- i nu a#em nici un d!e" s'3i asume o !ansmisie neschimba de und' e2 e!n in e!io!- da! nu "a!e a fi de "a! ea cea$a$ a nici un mo i#- anumi e modu!i de #ib!aie "e anumi e ne!#i s' $imi eze sau $a s abi$i!ea unui "!inci"iu dife!ene ca$i a i#e a$e senzaie sub fo!m' de dife!ene de osci$aii$o!. i cu aceas a- oa e d!umu!i$e "a! a fi 4nchis- "!in in e!mediu$ i"o eza noas !'-

obiec u$ 4n comuni a e- 4n ca!e se "!ezin ' "en !u a 4nde"$ini. 8'! u!isesc c' dificu$ a ea 4n aces sens- mi mu$ im" conside!a un a"!oa"e inso$ubi$ a a#u 4n min e- aa c' a c!ede mai de(!ab' 4n so$uie "osibi$' $o!- "en !u c' am c!ezu 4n "osibi$i a ea unei #e!siuni (ene!a$ a$ "sihofizica dec> c' a a#ea ce#a un mod de a !ecunoa e "u u . De asemenea- o as fe$ a! "u ea s' nu fie uo! de ('si de conside!aii de o!din (ene!a$. Aa cum am da! $a ci!cums ane$e "a! icu$a!e a$e ambe$o! sen imen e i ci!cums ane$e 4n ca!e aces ea a"a!- abo!deaz' "!ob$ema mi se "a!e c' unu$ es e- "!in u!ma!e- a condus $a o anumi ' necesi a e a noiuni de as fe$ de o dife!en' fundamen a$' 4n !e !a"o! u!i$e de comune ca!e s au $a baza $o! misca!i #ib!a iona$e ca!e ca dificu$ a e- chia! dac' nu es e com"$e !idica - da! 4n m'su!a 4n ca!e !educe "a!e c' a$ i udine $o! com"$e ' "oa e fi conside!a ' ca "osibi$e idei ca!e nu se "oa e ;us ifica nu numai $asa 4n !3un con doa! (ene!a$' a "osibi$i 'i$o!- da! chia! nu a "u u "!ezen a. As fe$ de modu!i de "!ezen a!e a aciona ca u!nee$e de ca$ifica!e a$e i"o ezei an e!ioa!e de mai ;os. Cea de a doua i"o ez'- "e ca!e eu 4n consecin'- din nou- nu ca "!imu$- "!e#edees e c'- 4n im" ce a"!oa"e oa e !aze$e cu$oa!e a$e s"ec !u$ui "o fi "e!ce"u e de c' !e o!ice O" i9usfase!- !ezoneaz' sune e$e "as dife!i in e!n de di#e!se fib!e a$e ne!#u$ui audi i#- as fe$ 4nc> - fieca!e ca un i! cu doa! un on- sau mai de(!ab' "en !u o as fe$ de ma!;' mic' de sune e ca!e nu "o fi deosebi e de audie!i a"$ic'. Pen !u "!ima #ede!e- cu oa e c' nimic nu "oa e "'!ea "uin "!obabi$- ca aceas a i"o eza- deoa!ece nu e2is ' niciun mo i# s' se s abi$easc' dife!i e fib!e$e ne!#oase audi i#e o ensiune dife!i ' ca s' e2is e dife!i e si!u!i de ca!ac e!e 4nc' ce#a "a!e c' ceea ce o!ice osci$aii "as !efuza accesu$ $a oa e A9us i9usfase!n. S udii !ecen e ana omice a$e funciei audi i#e au demons !a acum ca cu s !uc u!a de e$as ic s"ecia$ audi i#e s"ecific =aa3numi e$e fib!e Co! i 4n coh$ee- "e!ii s"ecifice 4n ins ana de ;udeca ':- sun "use in con ac - ca!e "a! a fi "o !i#i e 4n funcie de di#e!se$e sa$e dimensiuni i inc$ud condiii de e$as ici a e #ib!aii de #i ez' dife!i e i $e #o! !a"o! a $a coa!ne$e #ena fina$u!i- ceea ce se "oa e ci i c> e#a no e 4n ac i#a!ea u!m' o!. Es e acum o as fe$ de in e!"!e a!e a aces ei Gehi$de mu$ - mai de(!ab' doa! "osibi$ ca asi(u!a - es e o ui de ana omische!sei s im"o! an' ma!e ;us ific' aceas ' ocazie "en !u a #edea du"' fo$(ends ce$e$a$ e su"$imen a!e "en !u a fi discu a e mo i#e- cu o anumi ' necesi a e "a! doa! "en !u a a#ea aco$o. /n tratat de anatomie a acest"i s"biect merita M. >c0"%t*e (prin ;ndi'"n'sLeise ner#"%"i a"diti# $n %abirint"% $n M[%%er 2rc0 1PVP. !. HTH) inc%"de p.. HPS, d"p& c"m "rmea*&J "Dibre%e 6orti c" adaos de mine str"ct"ri%e accesorii de aceeai nat"r& poate fi considerat& ca "n brete%e pentr" str"ct"ra ce%"%ara $ntrees"t i s"prap"se i fibre%e ner#oase aferente, dar n" doar ca "n dispo*iti# de s"sinere 4rea" s& ti" considerare fibre%e 6orti,., ;ste probabi% fi atrib"ite %a fe% o semnificaie mai mare. fa#ori*ea*& pare c& po*iia ci"dat& c"rbat din aceste fibre, ataament"% %or fa& de membrana arterei ba*i%are c" "n scop, ri'iditatea i e%asticitatea %or, care a", %a "rma "rmei, ceea ce se poate #edea, apariia de #ibraii de aceeai, care poate fa#ori*a percepia "nde%or sonore, at"nci c.nd e%emente%e de percep $n c.t mai

aproape de comp"s s"nt ad"se c" ei. >it"aia specia%& a an"mitor ce%"%e ner#oase din co%"ri%e incarcatori de ti-e de di#i*are, sa" prinse $ntre spira%is %amina i fibre c"rbat ar treb"i s& o astfe% de ipote*& -"stificat& c0iar mai m"%t, ceea ce $n prim"% r.nd, desi'"r dar, at.ta timp c.t anatomia %or n" este e+p%orat $n contin"are aparine $n $ntre'ime pe teritori"% a ipote*ei. Kn ca*"% $n care nici e+periment"% a-"n'e ca, nici s&-i as"me ca aici, e+perien& de condiii pato%o'ice de ateptat $n c"r.nd s& fac& o dec%araie, c"m ar fi de e+emp%", $n ca*"% $n care *'"d"ie str"ct"ra $n ca"*& de %a starea de c"rio*it&i p"re afar&, fie din %oc. " ;ste imposibi% de a oferi f&r& descriere deta%iat& i a-"tor"% de ima'ini sa" fi'"ri sc0ematice, o idee *"%Un'%ic0e a dispo*iti#"%"i comp%icate, care are set"% c" terminatii%e ner#oase co0%ear $n ceea aparat 6orti $n spira%is %amina, i peste tot difici%, doar $n ea pentr" a orient. /n i%"strat de cifre%e ima'ine de ansamb%" a re*"%tate%or st"dii%or anatomice anterioare, c" e+cepia acti#itatea recent& a (eiters, acordat man"a%e D"nke %"i. de fi*io%o'ie. H ;d $n 1P=S. 4o%. II, pp. 9S i "rm in#esti'aie mai comp%et&, dar are (d"p& o %"crare anterioar& de-a $n >iebo%d i re#ista Ko%%iker %"i) (eiters $n font"% mic, ">t"dii pri#ind membranacea %amina spira%is, 3onn 1P=S" %i#rat. Doarte instr"cti# i de economisire pentr" $ne%e'erea acestor scrieri am fost o f"ncionare de C"te ca"*a font"% (eiter'sc0en $n Marea mode%"% de o b"cat& de spira%is %amina c" or'ane%e de 6orti din %emn i 0.rtie. 2cesta "imit %a s"ma de partic"%arit&i care pre*enta aici p"ncte%e de #edere, %a o dat&, i este con#ins c& acestea n" pot fi $n *adar, deoarece. !entr" a desemna $n conformitate c" instr"ci"ni%e de (eiters'sc0en font p"in %a p"ncte%e de dispo*iti#, care par a fi ce%e mai importante, deci este spira%is %amina c"nosc"t ca fiind comp"s dintr-"n interior osos %a modio%"s de me%c, i "n perete e+terior membranos %a #ierme%e a're'area, piese. 2ceast& parte membranoas& este esenia%&, dar de do"& ori, care face %e'&t"ra $ntre do"& p%&ci, o "ntern sa" membranei ba*a%e, Membrana ba*i%ar&, care este o contin"are direct& a periost"%"i a #estib"%i >ca%a, i o, membrana care acoper& partea s"perioar& sa" membrana %"i 6orti, "n"% $mpotri#a %abirint de ap& fina%i*at o ca#itate care este ac"m considerat ca "n a% trei%ea ni#e%, mass-media sca%a, $ntre t,mpani >ca%a i >ca%a #estib"%i. In acest s"port >ca%a este aparat"% comp%icat&, prin care capete%e fibre%or ner#oase co0%ear s"nt conectate, i dintre care cea mai important& este aa-n"mit"% or'an"% %"i 6orti. !entr" a #i*"a%i*a or'an"% %"i 6orti sc0ematic, ar treb"i s& ne ima'in&m "n fe% de arc sa" acoperi pe basi%are membrana p%asat, format din doi intr& $n co%i*i"ne de basi%are M. $ntr-o direcie ob%ic& fa& de fiecare arc ascendent, piese sa" picior peste basi%are M. %a p"ncte%e de re"ni"ne, dar n" pe am.ndo"& s& creasc& $mpre"n&, ca printr-o ba%ama, "n fe% 'in'%,m"s ((eiters p.. H9), prin intermedi"% "nor conectori specia%i care formea*& p%afon"% de arc, s"nt mobi%e "nite. 2ceste picioare s"nt n"mite fibre%e de 6orti, i an"me r&st"rnate mai m"%t d"p& modio%"s de me%c pe basi%are M. aco%o ferm capsate ca o fibr& intern sa" $n ordine cresc&toare sa" fibre 1 :"m&r, c" at.t mai m"%t d"p& ce "r"b"% pentr" a perete de %a fi+area ba*i%ar& M., ca o fibr& e+terior sa" descresc&toare, fibre O >eria diferit. Kntrea'a arc"%"i se obine

prin 2n0eft"n'en i a a'ent"%"i de s"sinere $n %oc.2stfe% de foi s"nt a%iniate "n"% %.n'& ce%&%a%t nen"m&rate de-a %"n'"% $ntre'ii %amina spira%&. >e pare ((eiters p.. HS), care s"nt $ncon-"rate $n presa sca%a de %ic0id, i n" (aa c"m este indicat 6%a"di"s) dep%in satisf&c"t Ge%%enparenc0,m, dar acestea mai e+ist& doar $n "ne%e %oc"ri mass-media >ca%a, astfe% $nc.t 6orti or'an care r&m.ne %iber. ("p& (eiters (pa'. OW, O9), fibra interior este $n esen& "n !%atte omo'en, so%id,, m"%t mai p"in dec.t o 'rosime de str"ct"r& %ar', ri'id, mai p"in f%e+ibi%, fra'i%, e%astic dec.t fibra e+terior. !"terea de s"bstan& a fibrei interior ia de %a abord&ri%e %or %a Top treptat %a. "Kn po*iia sa norma%& c"rbat este obin"t& %a o an"mit& tensi"ne, care tinde s&-i 0r&neasc& pe direcia dreapt&." Dibra e+tern este, tot"i, de (eiters o,-pipe ca str"ct"r& rot"n-ite %a care "n $n#e%i i "n conin"t consistent poate fi distins& $n p%"s fa& de ce%&%a%t, re*istena fi%ament"%"i e+terior este $ntotdea"na ace%ai, e%asticitatea mai p"in, f%e+ibi%itatea este mai mare dec.t $n fibre%e e+terioare, aceasta end, pe care ea este ae*at pe membrana basi%ar ((eiters HW), "o e+tensie sa" $n form& de p.%nie, $n form& de c%opot ci"dat, care este ae*at c" %"men %or, $n mod"% de a membranei ba*a%e, c& acesta din "rm& contin"& direct $n dint.i." "6%opot"% este ce#a $n nere'"%& %a "n "n'0i asc"it membrana basi%ar" i "poate fi comparat c" potir"% de o f%oare." >"nt e" din aceast& descriere n" este foarte c%ar dac& '"ra p.%niei este desc0is si'i%at impotri#a %abirint sa" apa prin membrana arterei ba*i%are. (istrib"ia ner#oase $n or'ane%e de 6orti i !ertinen*ien sa este foarte comp%icat, i $n raport"ri%e i terminaii%e fina%e ace%ai %ot $nc& nec%are. 2cest %"cr" n" poate fi disc"tate mai deta%iat. !erii specifice, care s"nt capete%e a%e ner#"%"i #estib"%ar $n re%aie, a" pretins fi'"ra $n man"a%e%e D"nke %"i. II, pp. 91 f o %"n'ime diferit& i ies $n mod %iber $n %abirint de ap&.6" ca%ificati#"% st"dii%or anatomice despre ;" n" s"nt c"nosc"te. /n e+emp%" de rea%i*are a ipote*ei, $n m&s"ra $n care ar fi treb"it s& fie posibi%, #a fi %&sat niciodat& mai $nt.i s& anatomist"%, care e+perti*a deta%iat, a" condiii care n" #in $n considerare, dar toat& in#esti'aia n" pare a pro'resat $nc& p.n& %a p"nct"% de astfe% de permise. Aceeai i"o ez' nu es e doa! mai de#!eme- chia! 4nain e ca cei desco"e!i!e ana omice a fos f'cu - a fos 4nfiina de mai mu$ e o!i- da!- de asemenea- mai !ecen $a He$mho$ z a !ei e!a aces "unc - i nu f'!' #oie eu sun au o!i a ea aces ui in#es i(a o! a"!ofunda e i in(enios cu o!ice ce!e!e "en !u ace$ai $uc!u. Kn amt%. Capoarte pri#ind HT-%ea 2samb%are din Aermania Bamenii de stiinta nat"ra%e si Medicii din Kar%sr"0e $n 1PV9. >. 1VW (a se #edea, de asemenea, p OOV) este o pre*entare de aceeai "Kn ca"*a fi*ica de armonie i di*armonie" imprimat, pe care %-am $mpr"m"tat "rm&tor"% pasa-J "Kn 'enera%, micarea aer"%"i, care este prod"s de "n instr"ment m"*ica%, matematic repre*entat ca o s"m& de mic&ri de aer care di#erse ton"ri simp%e de n, On, Hn, etc #ibraii coresp"nd. 6" toate acestea, aceast& compo*iie de micarea aer"%"i este doar o fici"ne matematic&, i dar '&sim i $n "rec0e c" o obser#are

atent& s"ficient constatat c& toate coresp"n*.nd membrii indi#id"a%i ai ca s"nete de serie s"nt percep"te, i an"me cea a n osci%aii c" r&d&cina, ce%&%a%t ca armonice%e sa%e mai mari. >e poate, $n astfe% de ca*"ri $n care form& de mic&ri de #ibraie poate fi determinat c" preci*ie, de e+emp%", a %o#it sir"ri de caractere, con#ins c& "rec0ea a"de toate aceste armonice a%e c&ror e%emente coresp"n*&toare s"nt pre*ente $n e+presii%e matematice care disp"n n" asc"%ta. " "2ceast& abi%itate mai i*bitoare i deosebit de "rec0e pe care se ba*ea*&, de asemenea, c& diferite%e ton"ri a%e "n"i acord se pot distin'e, s-ar '&si e+p%icaia %or, dac& pres"p"nem c& p%&ci%e i fire%e e%astice partic"%are, care $n "%tima #reme %a capete s-a" '&sit a fibre%or ner#oase a"diti#e ansit*end, fiecare adaptat %a "n an"mit s"net, astfe% $nc.t fiecare fibr& a ner#"%"i a"diti# simte n"mai dac& ton"% simp%" coresp"n*&tor este dat i apendice %or e%astice #ibrea*&. " Kn a%t& parte (. .. !o'' 2nn 64III, 1PV9, p. O9S), e% se e+prim& d"p& c"m "rmea*&J "2m #orbit de-a $ntr-"n a%t %oc ipote*a c& fiecare fibra ner#oase a ner#"%"i a"diti# este destinat pentr" performan& de "n an"mit pas, i #ine $n micare at"nci c.nd s"net"% a-"n'e %a "rec0e, $n ca*"% $n care teren"% a str"ct"rii e%astice afi%iate (6orti" $ntre or'an sa" p&r $n f%acoane) coresp"nde. /%terior, sen*aia de diferite timbre ar red"ce $n ace%ai timp, an"mite a%ii s"nt p"se $n micare c" fibre, care se simte r&d&cina coresp"n*&toare n"ante. " Von He$mho$ z a afi!ma - de asemenea- un mo i# "!inci"a$ "en !u i"o eza noas !' se af$' 4n dife!i e com"o! amen u$ de a enie $a im"!esii$e #izua$e i audi i#e. 6n cazu$ 4n ca!e cu$o!i$e "' !unde ames eca e de ace$ai O" i9usfase!- sun em ca"abi$i- "!in nici o "u e!e de a enie- cea 4n faa ce$ui$a$ "en !u a !idica cons iin a. Dac'- cu oa e aces ea- "' !unde onu!i de aceeai u!eche- sun em ca"abi$i 4n anumi e $imi e de di!ecie a a eniei acum $a unu- acum a se"a!a onu$ dife!i - i 4n s"ecia$ conce"e com"onen e$e onu$ com"ozi . Dac' oi aceiai oameni in e!#ie#ai de one sun "e!ce"u e 4n mod e(a$ 4n comun de c' !e fieca!e A9us i9usfase!- a unci dife!ena 4n efec u$ de a enie nu a "u u fi e2"$ica - ceea ce de a$ ' "a! e- es e- "!obabi$- 4n cazu$ 4n cazu$ 4n di#e!se sune e sun "e!ce"u e de fib!e dife!i e- "en !u c' noi- de asemeneaa uno! "'!i a$e unei c>m" #izua$ "oa e !a(e noas !' a enie o!ice. Un es foa! e sim"$u i !'sun' o! #ine aces "unc de #ede!e "en !u a a;u a $aC Om ca!e deine un ceas de buzuna! 4n faa fieca!e u!eche- una !i mu$ i m'su!a fieca!e ceas #a auzi !i mu$ de dou' ceasu!i- i 4n funcie de a enia cui#a se 4n inde de una sau cea$a$ ' u!eche- aa cum se "oa e 4ne$e(e de cea a a$ o! dife!enia e. A! !ebui s' fie 4n m'su!' a enie- ceea ce 4i "o "e!mi e- 4n cazu$ 4n ca!e ba e de dou' ceasu!i sun "e!ce"u e de dou' ne!#i dife!i e- i de a face- chia! dac' aces ea sun "e!ce"u e de c' !e ace$ai ne!#u$- a! !ebui s' ba ' i s' m'soa!e a > ceasu!i "!in in e!mediu$ dem(emK7e! s a!ea de s"i!i de a enie- de asemenea- a! "u ea c!ede ca o s"ecia$- dac' #' "'s !ai ambe$e ceasu!i 4nain e de aceeai u!eche. Da! aces $uc!u es e- du"' e2"e!imen e ce$eb!e a$e EH 5ebe! FA:- nu es e de$oc cazu$- i $o#i u!i$e de dou' ceasu!i sun !ea$iza e $a un z(omo - 4n cazu$ 4n ca!e acum doa! comune "e!ioade$e de conso$ida!e i de s$'bi!e "e!ce"e c'- dim"o !i#'- nu se "e!ce"e a unci c>nd unu$

deine dou' ceasu!i 4nain e de dife!i e u!echi- cu oa e aces ea- un conside!' c' es e a"!oa"e im"osibi$ s' se ba ' i s' m'soa!e ce$e dou' ceasu!i 4nc' conside!a e se"a!a . De a$ fe$- se "oa e cu ace$ai succes $a o!ice u i$iza!e a$ z(omo - cum a! fi z(omo u$- ca!e es e (ene!a de f!eca!e "a!u$ 4n !e dou' de(e e i- 4n faa unui !es"e9 i# dou' u!echi- 4n $oc de sune u$ de dou' ceasu!i. S. Abhand$ $ui. des"!e simu$ ac i$ i sim a$ comuni 'ii 4n diciona! 5a(ne! "e. S. I/0 6n cazu$ 4n ca!e sune e$e sun foa! e dife!i e- aa c' nimic nu 4m"iedic' s' $e dis in(' i s' fie se"a!a e de a enie- chia! dac' aces ea in !' 4n aceeai u!eche- i 4n fieca!e zi ne ne($i;a- aa cum ne3am s' aco!de o a enie $a cu#in e$e unu$ #o!bind- de e2em"$u- i a enia noas !' 4n 4n !e(ime "e ;udec' o!- a$ e z(omo e !ece" i#. Aceas a se "oa e baza 4n "a! e "e fa" u$ c' a enia ceasu!i$e s"ecifice- nume!oase$e sune ecum a! fi sun' oa!e moa!a au- "oa e fi de a ('zdui 4n !3o modifica!e co!es"unz' oa!e. 6n "$us- cu oa e aces ea- "osibi$i a ea de se"a!a!e de"inde a > de mu$ de #a!ie a ea de sune e ca!e se "oa e de bine "!esu"une c' a ('si $oc numai 4n confo!mi a e cu- ca dife!i e A9us i9usfase!n sun afec a e 4n condiii ine(a$e a aces o!a- as fe$ 4nc> a enia c> i(' un a ac s"ecia$ ea. Un defec a!e $oc- $a u!ma u!mei- aa cum m3am !ezi doa! $a foa! e ciuda i (!eu de 4ne$es a unci c>nd cine#a mi3a #o!bi - i- 4n ace$ai im"- cenua s3au f!a(men a de $a cu" o!. U i$iza!ea "!eceden - "!ac ic de"inde de u!m' oa!e$e 4m"!eun'C 4n cazu$ 4n ca!e mai mu$ e cu$o!i o" ic sim"$u$ ac de aceeai O" i9usfase!- ei me!( sub o im"!esie- ca!e !ef$ec ' ca!ac e!u$ unui as fe$ de a ca!e a! fi (ene!a e de o cu$oa!e o" ic sim"$u- i chia! s !>ns' cu im"!esia unui o" ic sim"$u de cu$oa!e de $a f!ec#ena de #ib!aie medie es e de aco!d- ca!e "oa e fi e2"$ica ' de fa" u$ c'- 4n aceeai fib!'su"e!"onie!enden #ib!aii$e dife!i e "e!ioade de osci$aie du"' G!ai$ichJschem P!inzi"e in e!fe!a une$e cu a$ e$e. Dac' acum doa! ca oa e sune e$e "' !unde "!in ace$ai A9us i9usfase!- nu a! e2is a nici e2"$ica de ce a! !ebui s' "ia!' 4n !3o Toneind!uc9e nu de un P!inzi"e e(a$ de in e!fe!ene- ca!e a!e ca!ac e! de on sim"$ui coincide a"!o"ia ' de cea a unui on sim"$u mi;$ocii. De fa" - cu oa e aces ea- 4n cazu$ 4n ca!e ne3am $o#i no e dife!i e 4m"!eun'- nu es e nimic de aces fe$ a a#u $ocia! onu$ com"ozi nu a!e ca!ac e! de sim"$' i nu "oa e fi confunda cu un on de mi;$oc 4n !e af$a e 4n dificu$ a e. Cu oa e aces ea- chia! i cu nuane de a"a!iia uno! noi sune e de in e!fe!en' es e "osibi$- ca $a o!i(inea onu!i de asocie!e se do#ede e- da! se "oa e do#edi- de asemenea- c' onu$ combinaie de;a !ezu$ ' din in e!fe!ena de #ib!aii$e ae!u$ui din u!eche- a!e o e2is en' obiec i#' ca onu!i$e- ca!e e$ da o!eaz' o!i(inea. FI: P' !unde acum- cu dou' nuane a$e (ene!a e de in e!fe!ena $o! 4n ae! Ta! iniJsche un sune - 4n ace$ai im"- e$ es e "e!ce"u de c' !e s'u A9us i9usfase! s"ecia$- i- "!in u!ma!e- se "oa e dis in(e de onu!i$e com"un- ceea ce nu es e "osibi$ a! fi dac' e$ $e "e!ce"e "!in aceeai A9us i9usfase! 4n ace$ai im".
FI: FA:

Com". He$mho$ z- Po((. 1C&1- ". EA0

6nce!ca!ea de a u i$iza un on Ta! iniJschen de dou' dia"azoane 4nain e de dou' $oc

Ob!en in fa a de o u!eche de a "!oduce- de aceea es e de $a =de mai sus:- e2"e!ien' de Do#e nu mai auzi din cauza #ib!aii$o! de fieca!e fu!cu$i' a"oi "' !unde sensibi$ se"a!a 4n fieca!e u!eche ci a '- "!ecum i as fe$ 4nc> sune u$ obiec i# Ta! iniJsche nu es e c!ea - da! suf$e u$ du"' aceas ' e2"e!ien' 4n sine nu a!e nici o "u e!e de a face o as fe$ de subiec i# de com"onen e$e sa$e. Aces $uc!u "oa e e2"$ica coe!en cum se face c' se "oa e dis in(e de sune 4n domeniu$ de one 4n unu$ i ace$ai im"!esii$e !ei $a u!i- (!osimea- 4n'$imea- 4n zone$e de $umin' doa! dou'- (!osime i cu$oa!e mai de"a! e. Cu an9$in(enden de o A9us i9usfase! Hau" one "oa e fi un ames ec de nuane mai ma!i a$uzie de c' !e a$ii- i- as fe$- un ames ec de Hau" one a"a!- ca!e se sim e ca un sune - 4n im" ce aces $uc!u nu es e cazu$- 4n faa- 4n cazu$ 4n ca!e in#azia "!in ace$eai O" i9usfase! cu$o!i dife!i e- din nou "es e si "es e $a !ezu$ a e$e unui "u sim"$u 4m"!eun'in#ada oa!e "!in a$ e fib!e ne!#u$ui o" ic- da! a"a! s"aia$ disc!e . Poa e c' es e- de asemenea- s"ecific i a dec$a!a de un fa" foa! e f!ec#en e e2"e!ien' c' (!eu de auzi - de obicei- sune e muzica$e mu$ mai bine dec> z(omo de auz- cu i"o eza noas !' 4n !e$aie. Kn ceea ce pri#ete mod"% de fapt, foarte bine-c"nosc"t-I cond"c %a trecerea "rm&tor"% pasa- din raiona% Btiatrik ;0r0ard (1PV9) %aJ p.. T1 "Bbser#aii%e me%e pato%o'ice a ar&tat c& sim"% m"*ica% este %e'at de c%aritatea edinei, $n conformitate $n ambe%e sens"ri, i am aceeai '&sit pron"nat $n ce%e mai #ariate 'rade de pierdere a a"*"%"i, i c0iar de O ori $n s"rdo-m"i, i este adesea '&sit min"nat ca de a"* care a"d Kasten"0r me" n", Cepetir"0r mea doar c.i#a centimetri, #i*ita c" satisfacie "n concert, si sa se simta n"ante%e de%icate de o simfonie am #&*"t $n KM%n, "n s"rdo-m"t, care a c.ntat $n biseric&, dei #ocea %"i era tern, desi'"r,., am $n#&at c"nosc "n a%t care a sc"%ptat $n s"s e#i i p"ritatea %or a $ncercat. B mare #arietate de st&ri pato%o'ice a%e or'an"%"i de a"*, at.t ac"stic i sistem"% ner#os, c0iar p.n& %a para%i*ie centra%e, %a fe% ca i do#edi doar s"rd, n" pot "cide sens"% m"*ica% dat& e+istent . " Un z(omo "oa e fi conside!a '- de fa" - ca i ames ecu!i de mai mu$ e one de smoa$' dife!i e- ca!e- numai 4n suma sun "u e!nic s$ab "en !u e$ 4nsui. 6n u!echesune u$ defa$ca e 4n com"onen e$e sa$e- a unci c>nd a"e!ce"ia- i 4n cazu$ 4n ca!e nusau numai s' de"'easc' "uin "!a(u$- as fe$ 4nc> sune u$ nu es e sau doa! s$ab auzi cu oa e aces ea- un sune obiec i# $a fe$ de "u e!nic se aude "u e!nic- "en !u c' es e $a de a""e!ce" ion nu !u" e- da! !'m>ne concen !a ' 4n aceeai fib!'. S9i" se 4n >$ne e cu mo i#e$e an e!ioa!e de3a $un(u$ u!m' oa!e$e. &m"o! ana in e!#a$u$ui de oc a#' "en !u "a! ea "e!iodic' a sca$ei de senzaie on "oa e fi ;us ifica ' ma ema ic numai "en !u #ib!aii sim"$u- i a! fi- "!in u!ma!e- 4n cazu$ 4n ca!e osci$aii$e "en !u dife!i e onu!i 4na$ e 4n ace$ai A9us i9usfase! a! "u ea "une 4m"!eun'- "ie!du de aco!du!i ce sa 4n >m"$a e2"e!ien a. 6n ce$e din u!m'- mi se "a!e o ana$o(ie foa! e izbi oa!e s' #in' s' echi"eze mai mu$ de i"o eza noas !'. Ochiu$ nos !u es e un a"a!a dio" !ii$o!- ca!e es e cons !ui 4n confo!mi a e cu ace$eai "!inci"ii ca i a"a!a e$e noas !e dio" !ii$o! a! ificia$- i- 4n

s"ecia$- foa! e asem'n' o!- doa! mai "e!fec dec> nos !u camera obsc"ra. Deci nu "oa e "'!ea ne"o !i#i - chia! dac' facem u!echi$e noas !e unu$ din se u!i$e noas !e acus ice- ins !umen e muzica$e ho$d di cons !ui e 4n confo!mi a e cu- i 4n !3ade#'!- se "a!e c' ce$e mai mu$ e de "iane com"a!abi$e- 4n cazu$ 4n ca!e o as fe$ de can i a e ma!e de si!u!i de ca!ac e!e cu as e asocia e es e dis"onibi$ ca oa e e!enu!i sun - dac' nu es e de;a !e"!ezen a de un abso$u - ci de ne#oie "!ecizia "!ac ic' suficien '- i o!ice i! s"ecia$ es e $o#i cu un ciocan s"ecia$- cu e2ce"ia fa" u$ui c' 4n cazu$ 4n ca!e su(es ia ana omice nu dezam'(e e- 4n o!(ane$e noas !e de audie!e ciocan es e- ca!e es e !e($a muzica$- i !ansmi e "!in s aie s'u sune u$ i!. C>nd ochiu$ oa e a! a es e fo$osi ca !aze$e de $umina ca!e #in de $a un "unc e #izibi$e- nu se ames ece cu cei ca!e a! "u ea fi "!o#enind din a$ e "unc e- da! $ua e se"a!a . Cu oa e a! a- aces $uc!u nu es e com"$e - da! $as' o ui a;un(e foa! e a"!o2ima i#'. Deci- noi c!edem acum c' o a! a co!es"unz' oa!e es e u i$iza 4n u!eche- "en !u a $asa sune e$e ca!e #in de $a un o!(anism on(ebenden "e!ce"e se"a!a de cei ca!e #in din a$ e- i aici- de asemeneanu es e aces $uc!u com"$e - da! cu a"!o2imaie adec#a !ebuie s' fie a inse. As fe$ am me!s "e dou' obiecii "e ca!e ai "u ea de de;a3mai de#!eme aici i aco$o4n e2ci a!e- se o"un- i"o eze i sa o"us. FE:
FE:

Cf. "!in !e a$ e$e- sc>n eie PhSsio$. . Ediia &- ". D0B A Ed. &&- .I.

Aces a a sub$inia - 4n "!imu$ !>nd- c' num'!u$ de onu!i chia! i 4n e!men de o oc a#'- $'sai 4n 4n !ea(a (am' on- ca!e es e u!echea noas !' accesibi$- es e infini - i c' 4n !3ade#'! oa e aces e onu!i de infini de #a!ia e sun ca"abi$i de a auzi- cu oa e aces ea- num'!u$ de fib!e ne!#oase de audi i#e- da! "oa e fi doa! o fini - 4n a$ doi$ea !>nd- fa" u$ c' o descom"une!e a es e conce"u 4n aa fe$ 4nc> fieca!e indi#id s' fib!e ci i!ea sound "!o"!iu afa!'- du"' o!ice P!inzi"e fizic "!in $abi!in de a"' 4n com"oziie an$an(enden unde$o! sono!e. Ambe$e obiecii- da! "oa e fi con !aca!a 4n $e(' u!'. P!ima obiecie a! deine a"'- dac' am a#u 4n !3ade#'! a !ibui e fiec'!ei fib!e doa! "e!ce"ia unui sin(u! abso$u anumi sune - i- 4n ace$ai im"- nu es e o idee fizic a! fi !ece "es e modu$ 4n ca!e fieca!e fib!' doa! un mod abso$u unic de #ib!aii sun h!'ni e- sau "u! i sim"$u "en !u inc$ude!ea $o! T!ebuie sin(u! "!es a e sensibi$e. Da! a#em ne#oie doa! s'3i asume- aa cum sa 4n >m"$a - de asemenea- $a 4nce"u u$ ca!e fieca!e fib!' a!e o ma!;' de onu!i- ca!e es e suficien de mic 4nc> s' nu se a in(e "!a(u$ de dis incie sau mai ma!e. A unci es e "osibi$- nu numai "en !u a "'s !a con inui a ea de senza ii$e de on- "!in 4n !ea(a (am' de one- cu un num'! fini de fib!e- da! "oa e fi- de asemenea- modu$ fizic de a (>ndi- de a "une 4n fieca!e fib!'- 4n condiii as fe$ 4nc> 4n !3un ames ec de $u numai #ib!aii$e a obine o ma!;' mic'- i se !efe!' $a conc$uzii$e ci a e des"!e s !uc u!a de o!(anu$ de indicii- ca!e sun de fa" 4nde"$ini e aces e condiii de auz. 6n im" ce so$ici '- de asemenea aceas ' condiie- 4n cazu$ 4n ca!e nu e2is ' infini de ma!e- da! 4nc' un imens num'! de fib!e ne!#oase- da! din momen ce aceas ' condiie es e 4nde"$ini '- de fa" - aces $uc!u a! "u ea a!(umen a "en !u mai de(!ab' dec> 4m"o !i#a ce!ina. *U$$i9e! ('si o no ' 4n PhSsio$ Fun9e des"!e cum am "!imu$Edi ion =". D/A:- se aduna in coch$ea a u!echiiGunG ./ G$un(' se!ie de mai mu$ de ABBB- cu $a e!a$ mon a !e(u$a!i a e ma ema ic de

e!mina ii ne!#oase sideG *U$$i9e! a a#u $oc fib!e$e Co! i de e!mina ii ne!#oase-.Da! aces $uc!u nu schimb' "unc u$ de #ede!e - c> ace$eai fib!e$e ne!#oase 4n >$nesc. A! fi des u$ de im"osibi$ de a $ua o idee de zu$Kn($iche e$eo$o(ic' de ce a! !ebui s' fie fo$osi a > de mu$ e fib!e ne!#oase- a > de ciuda b$inda e- dac' fieca!e fib!' abso!bi oa e suna $a fe$ i numai suf$e u$ a! !ebui s' dis in(' as fe$. Obiecia c' un dis"ozi i# fizic es e de neconce"u ca se"a!a com"onen e$e indi#idua$e a$e unui !ezu$ a !e 4na"oi- i s' fu!nizeze dife!i e e$emen e ne!#os #i! u ea es e doa! a > de con !azis de fa" e i de eo!ie. Cunoscu i 4ndoia$' es e e2"e!imen u$ ca!e "oa e fi izbucni "!in 4nu!uba!ea uno! "aha!e s !i(' e de un sune c$a!- da! nu i a$ e sune e. Deci- as fe$ de un "aha! se$ec eaz' 4n !e no e$e- osci$eaz' numai cu un anumi on cu suficien de "u e!nic "en !u a fi !u" 4n sus. As fe$- de "!efe!in'- fe!es !e$e s' !emu!e sub inf$uena anumi e sune e- deci aduce un i! #ib!eaz' 4n faa a$ o!a $a fe$ !e($a e s' !ezoneze. Nu con eaz' nic'ie!i- 4n cazu$ 4n ca!e e2is ' a$ e sune e !ezona iese din discuie. 6n !e im"- $a fe$ de si(u! ca i aceas ' a$e(e!e es e- es e si(u! c' aces a nu se $imi eaz' abso$u $a un sune s"ecific. Oda ' ce nici s ic$a nici fe!eas !a- da! i!u$ "oa e fi abso$u e2ac aco!da $a sune u$ "e ca!e $e aduce s' !ezoneze. 8ai mu$ dec> a > - aceas ' i"o ez' nu a! fi o$e!a cu $e(i$e de no ifica!e de sune . 6n !a a emeinic' A. Seebec9 anii Gde"'i!i sub inf$uena fo!e$o! #a!iabi$'G FD: caz 4n (ene!a$ !a a e $a un co!" 4n fo!m' de "$ac' :, ca!e =aa cum a fib!e$o! Co! i ce$ "uin "!imu$ !>nd- i "e!ii de "e ca"e e a$e ne!#u$ui audi i# "!esu"un:- o au o3osci$aie a "e!ioadei n ca"abi$- sau- "e scu! - $a sune u$ de n es e aco!da 4n !3un mediu !ezis en FF: - "!in in e!mediu$ aces ui osci$aii medii a$e unui o!(anism de au o3 nuana!e M F/: "e!ioadei m sun h!'ni e . Aces a se a"$ic' ma ema ica ma ic m>n' u!m' oa!ea. F0:
FD: FF:

Po((. Ann. %1&&- </0

se ocu"' Seebec9 cu cazu$ de ae!- cu oa e aces ea- nimic nu 4m"iedic'- 4n "!inci"iu- !ansmi e!ea de a"'.
F/:

%a o!i(ina$e$o! es e M u i$iza de masa co!"u$ui !ezoneaz'. De a$ fe$ sun de aco!d e!meni noas !e 4n conco!dan' cu ce$e a$e o!i(ina$u$ui.
F0:-

a doua i a "a !a ez' din u!m' oa!e$e "o fi 4ncheia e de S. <DE fo!mu$a !a"o! a e.

.: (ene!a$e se u!i #o!bi e #edea "e!ioadei de osci$aie a co!"u$ui- ca!e #ib!aii$e sun comunica e $a 4nce"u u$ "!o"!iei sa$e "e!ioade n i "e!ioada de m de co!" fo oc!omic M 4m"!eun'- da! me!(e du"' un im"- 4n u$ ima "e!ioad' numai- cu a > mai !e"ede- cu a > mai ma!e !ezis ena de mediu$ 4n ca!e a!e $oc #ib!aia. <: 8i Unen du"' "e!ioada de m es e mai "u e!nic- mai "uin "e!ioada m de adec#a "e!ioadei n es e o dis incie de co!" mi Unenden- i 4n cazu$ 4n ca!e ce$e dou'

"e!ioade sun semnifica i# dife!i e- #om ('si un $oc 8i Unen obse!#' numai $a su"!afee- ca!e !e$a i# $a $o! domeniu au "uine 4n mas'. A: o!(anu$ es e : 4n $oc e2ci a de o mica!e osci$an ' sim"$u "!in !3un com"ozi de 8i Unen- as fe$ 4nc> ace$ai $uc!u es e #a$abi$ "en !u com"onen e$e indi#idua$e a$e #ib!aiei- Gadic' o!(anismu$ face numai mic'!i cu semnifica i#- ca!e nu sun "!ea mu$ dife!i e de a$e sa$e "e!ioade. G Du"' ca!e "u ei #edea "osibi$i a ea de o se$ecie de one din !3un ames ec de $u de e#enimen e fizice adec#a e deine ca ;us ifica ma ema ic $a fe$ ca e2"e!imen a$. I: O !ezis en' o mai ma!e a co!"u$ui : cu #ib!aii$e sa$e "!in mediu$ 4ncon;u!' o! es e su"us- cu a > mai ma!e dife!ena din !e n i m s' fie- $a ca!e e$ e!a 4nc' #izibi$ 4n "e!ioada m!ezoneaza- du"' ca!e mediu$ de HU!ne!#enenden- a"a!a u$ cu a"' 4n $oc de a! "u ea e2ce" a o a enua!e !a"id' a Nach9$in(ens au- de asemenea- de succes- cu ae!"en !u a e2 inde domeniu$ de a"$ica!e a$ sune e$o!- din ca!e End"$K chen "oa e #eni $a ce#a. 6n ace$ai im"- e2is ' a$ e dou' dificu$ 'i a$e i"o ezei- 4n im" ce nu !ebuie "!i#i ' ca un !'sun' o!- da! cu oa e aces ea sun si mai "uin !idica de;a adec#a '- "!ecum i in#es i(aii$e de a$ia e i- s' e$imine- "!in u!ma!e- a enia !ebuie s' fie di!ec '. P!imu$ es e c' fib!e$e Co! i 4n coch$ea i "e!ii 4n f$acoane numai 4n #i! u ea o dife!en' 4n dimensiuni$e $o!- subs an' sau a aamen mod "oa e fi !e($a $a o no ' ma!e dife!i . Acum- eu nu sun suficien de fami$ia!iza cu (ediehenen "!ea ma!i in#es i(aii$o! ana omice de e2"ansiune "e aces subiec - de de"a! e- /B: - "en !u a "u ea s"une- ceea ce des"!e mai mu$ e de a$ii cu "!i#i!e $a "!e#ede!i$e e2is ' des"!e as a. Cf. a "e!i$o! 4n aces sens- obse!#aia meniona ' mai sus. Fib!e$e de Co! i- da! "a! a fi foa! e asem'n' oa!e "e oa ' $un(imea u!ubu$ui !eci"!oc- i- de asemeneadin !3un a aamen dife!i - ('sesc s"us nimic. Rema!ca mai *U$$i9e! /.: 4m"o !i#a i"o ezei e2"!ima ' de He$mho$ z e2"$ici C GFa" u$ c' dife!ene$e de m'!ime a "'!i$o! din o!(anu$ $ui Co! i sun minime- "iese$e "a! s' de#in' mai 4m"o !i#a dom. G A s"us He$mho$ z "e aces a Gm'su!' o!i$e de $un(ime es e mai "uin im"o! an ' dec> cea a (!osimii.G Numai T!ebuie !ema!ca fa" u$ c' num'!u$ !ans#e!sa$ #ib!aie de o i;' "a!a$e$i"i"ed cu ace$ai mod de a aa!e- indife!en de $'imea- da! "!o"o!iona$' /<: dac' d (!osime- %$un(imea i;ei es e a! fi- 4n confo!mi a e cu ca!e se schimb' 4n $un(ime- da! au o inf$uen' mai ma!e asu"!a ;ocu$ui ca #a!iaii a$e (!osimii.
/B:

S a!ea de ochii mei m' ob$i(' s'3mi s abi$i cu "!i#i!e $a u i$iza!ea *om"endiUses e 4n $i e!a u!a de s"ecia$i a e.
/.: /<:

afia e 4n S. <F0 de !a"oa! e a$e !euniunii *a!$s!uhe " <.D cf- Re"e! o! mea. fizica e2"e!imen a$'. Th &- ". <FI

O a$ ' dificu$ a e "oa e fi ('si 4n fa" u$ c' =$a cuno ine$e me$e- ce$ "uin:- nu de

cazu!i sun cunoscu e 4n ca!e audie!ea a! fi "$eca "en !u onu!i sim"$e sau sune e de $a un num'! de sca!' $a mi;$ocu$3 on a "ie!du - 4n s"ecia$- aa cum s3a! c!ede- ci c' cazu!i "a o$o(ice dis !u(e!ea de aces $uc!u sau c' "a! ea de mi;$oc a masei de fib!e de audi i#e sau dis"ozi i#e$e a aa e acceso!ii a! !ebui s' a"a!' uneo!i. 6n ace$ai im"- !ebuie amin i - "e de o "a! e- c' o !e"!ezen a!e a ne!#i$o! audi i#i de ambe$e "'!i $ua cu si(u!an' $oc- un !e"!ezen an de ne!# me$c i $abi!in ne!#oase "o a#ea $oc- 4n a$ doi$ea !>nd- c' "a! ea de mi;$oc a sca$ei a chei$o! ne!#oase de e!io!a!ea- nu a$ e$e uo! dec> de daune ">n' acum- a;un(>nd $a e2 !em "'!i a! !ebui s' fie accesibi$e. Da! c' audibi$i a e de onu!i "oa e fi scu! a ' ano!ma$ "$a - a > de $a 4nce"u de ;os ca $imi ' su"e!ioa!' de audibi$i a e- =ca"i o$u$ AB:- a fos ci a . Fieca!e caz- a! fi u i$ s' se e2amineze mai mu$ dec> es e- "!obabi$- sa 4n >m"$a ">n' 4n "!ezen - 4n cazu$ 4n ca!e nu "oa e "ie!de audie!ea 4n !3o u!eche sau a$ u$- 4n s"ecia$ "en !u onu!i sim"$e sau "a! e a sca$ei on. A !eia i"o ez' "oa! ' une$e din !e !e$aii$e ce$e mai (ene!a$e ca!e e2is ' 4n !e $umina e2 e!io! i #ib!aii$e sono!e "e #ib!a ii$e in e!ne as fe$ "!o#oca e de mo i#e in e!ne. Auzu$ nos !u se da o!eaz' 4n condiii no!ma$e "e #ib!aii$e $on(i udina$e a$e ae!u$ui ca!e $o#esc im"anu$ 4n mod no!ma$ de c' !e- da! numai cei ca!e "o fi descom"use 4n funcie de eficien e no!ma$e- de asemenea- de $a #ib!a ii$e (!ei 4nd!e" a e "en !u a efec ua mic'!i$e ossic$es- ca!e #ib!aii$e $a o#a%& D;:;>TC2 !ansfe!a e@ cu oa e aces ea- "e baza #ib!aii$o! !ans#e!sa$e a$e #ede!ii $uminii. Aces ea "o fi mu$ conce"u ' ca $inia!'- aces ea "o fi d!e" 4nain e- da!- de asemenea- o!ice fo!me ci!cu$a!e- e$i" ice i com"ozi e i au cei cu ade#'!a . &"o eza- ca!e es e fo$osi de noi- es e acum c' aceas ' fo!m' no!ma$' su(es ii$e e2 e!ioa!e 4n consecin'- auz i "e "$an in e!n- s !a u$ de baza sa "sihofizic' 4n confo!mi a e cu !ec i$iniu sim"$u- #'z>nd #ib!aii$e mai "uin anumi e fo!me de schimba!e. Aceas a es e o i"o ez'- "en !u c'- 4n sine- es e- du"' $i i(iu$ui =a se #edea mai sus:- nu "oa e fi de a e" a ca #ib!a ii$e e2 e!ne !ansmise 4n !3o fo!m' nemodifica ' 4n in e!io!u$ a"a!a u$ui nos !u ne!#os. &"o eza noas !' nu es e ca fo!ma in e!ioa!' a #i! u ea e2 e!io! a$ unui !ansfe! di!ec de e2 e!io!- da! "en !u a;us a!ea condiii$o! in e!ne a$e (ene!a$ o fo!m' co!es"unz' oa!e- e2 e!io! ca- co!es"unde- de e2em"$u- 4n ne!#u$ audi i#- as fe$ 4nc> #ib!aii$e de asemenea !>ndu$ s'u- s' fie d!e" 4nain e- dac' #ib!aii$e de s imu$a!e zu !e en e2ce"iona$ de oase$e ca"u$ui- 4n o!ice a$ ' di!ecie i fo!m' dec> de obicei- "!in in e!mediu$ memb!anei im"anice- i c' chia! ochiu$ !aduce $a osci$aii non3$inia!e a$e fascicu$u$ui $uminos neschimba e 4n d!e" - ci!cu$a!' 4n ci!cu$a!'- ca!e mai de(!ab' modu$ 4n ca!e = Ca". A<:- "!ezen a a! "une o con !adicie 4n !e e2"e!ien' i eo!ie- da! c' 4n in e!io! ca dife!i e fo!me "o a"'!ea doa! $a oa e du"' s abi$i!ea a a"a!a u$ui #izua$- "!ecum i "e "$an e2 e!n. P!inci"a$u$ mo i# "en !u aceas a i"o eza scade semnifica i# cu o!ica!e din !e mo i#e$e "en !u ca!e i"o eza an e!io!. &m"o! ana in e!#a$u$ui de oc a#'- ca!e se ca!ac e!izeaz' "!in ana$iza e$emen a!' de !a"oa! e de senzaie $a 4ncheie!ea din AB Ca"i o$ i A<3$ea Ca"i o$u$ a fos ('si - es e conside!a ' esenia$' numai "en !u osci$aii $inia!e sim"$e. V!ei o eo!ie ca!e- "!in in e!mediu$ o as fe$ de ana$iz' con de

aceas ' im"o! an' a in e!#a$u$ui de oc a#' "en !u onu!i$e da- aa !ebuie s' "!esu"unem c' #ib!aii$e din ne!#ii- 4n ca!e "e baz' de senzaia de sune e- sim"$e i c' e$e nu sun asamb$a e- din ca!e "!imu$ !>nd- 4n "!ezen - a doua co!es"unde i"o eza an e!ioa!'. Da! !ebuie s' e2"$ice de ce in e!#a$u$ de oc a#' nu a!e ace$ai 4ne$es "en !u cu$o!i$e ca sune e- 4n ace$ai im"- s' "!esu"unem c' #ib!aii$e din ne!#ii- ca!e fac obiec u$ cu$o!i$e- nu doa! !ec i$inie fe$ de sim"$u. Pen !u a s"!i;ini a"a!iia se u!i cheie "oa e fi a"oi !ase $a ca"e e$e ne!#u$ audi i#ceea ce face a"a!iia unei fo!me de und' 4n ce mai iden ic sim"$u aici uo! de conce"u - cu oa e aces ea- a"a!a e simi$a!e de $a ca"e e$e ne!#u$ui o" ic $i"se e- ia! "unc u$ de #ede!eC c' in e!mediu$ o!(ane$o! de sim asu"!a o anumi ' confo!mi a e (ene!a$' 4n !e fo!ma de s imu$a!e e2 e!io! i osci$aii$e e2ci a e in e!n 4n sine a"a!e na u!a$. A"!o"o- nu a! fi necesa!- o fo!m' ma ema ic d!e" "!esu"une "en !u osci$aii$e din ne!#u$ audi i#- da! es e suficien s' s"un c' aces ea dife!' foa! e "uin de $a d!e" e"en !u c' nu affizie!en "es e o aba e!i foa! e mici- senzaia #izibi$e. A "a !a i"o eza- cad!u$ !es"ec i#- con !a! i"o eze$e obinui e 4n !3o anumi ' m'su!'4n sens o"us dec> a$ doi$ea. Du"' a doua ci e e fieca!e A9us i9usfase! de $a un $u obiec i# com"ozi ames eca !a a $o! s"ecia$ de #ib!aie afa!'- 4n confo!mi a e cu "!ezen u$ nos !u ia in#e!s- fieca!e O" i9usfase! sub inf$uena chia! i ce$e mai sim"$e cu$o!i s imu$i o com"oziie de #ib!aii- i 4n im" ce nu e2is ' nici com"ozi e one subiec i#e simi$a!e ca un obiec i#- e2is ' nu sim"$u 4n !3un sens cu$oa!e subiec i#e i obiec i#e simi$a!e- da! mai sim"$' cu$oa!ea obiec i# e#oc' numai !e$a i# sim"$u mi2 subiec i# cu$oa!e- adic' com"oziia de #ib!aii de du!a e dife!i e- ia! ca$i a ea senzaiei ca!e de"inde- se bazeaz' "e com"oziia aces mod ames ec. 8o i#u$ bindends e "en !u aces "unc de #ede!e mi se "a!e s' se 4n ind' 4n aba e!ea ca!e cu$o!i$e- confo!m meniunii- Th &- "a(ina .FE i eo!ia info!maiei &&ca". AAb de $a 5ebe! "!ezen a $e(e. Dac' f!ec#ene$e e2 e!ioa!e n, n ', n ".... f!ec#ene in e!ne co!es"unz' oa!e 4n cu$o!i sim"$e- omo(ene $a fe$ de uo! n - n ', n " sun - ca a#em mo i#e s'3$ acce" e 4n onu!i de sim"$u- aces a "oa e fi "en !u aba e!ea de ace$ai $uc!u nu es e e2"$ica "!in $e(ea $ui 5ebe!. Cu oa e aces ea- 4n cazu$ 4n cu$o!i de o!ice #ib!aii e2 e!ne sim"$u co!es"unde o #ib!aie in e!ioa!' com"ozi - aces a "oa e fi !ecu cu #ede!ea fa" u$ c' dis in(uishabi$i S a dou' cu$o!i numai "oa e s' de"ind' de nu mai !a"o! u$ui din !e f!ec#ene$e e2 e!ioa!e du"' $e(ea $ui 5ebe!- ci o fo!m' com"$e2' !ebuie s' fie de condiii$e cu ca!e sun su"use com"une!ea !aze$e 4n com"oziia de ce!nea$' !idica . 6n ace$ai im"- "oa e fi sub 4n seciuni$e a: ;us ific' i"o eza "!obabi$ c' f!ec#ene$e de $a ni#e$u$ !e inei o anumi ' $imi '- nu sun ca"abi$i de a !ece- !ece cu #ede!ea fa" u$ c' $a $imi e$e s"ec !u$ui #izibi$- dis incia de cu$o!i !ebuie s' fie !e$a i# mai mic' dec> du"' $a mi;$oc- ca du"' e2"e!iena es e 4n !3ade#'! cazu$. Pen !u du"' cum !aza de in e!esan se a"!o"ie de "'!i$e cen !a$e a$e s"ec !u$ui de $imi e$e sau dinco$o chia! "es e (!ani'- "e ca!e nu e2is ' f!ec#ene suficien e de $a ni#e$u$ !e ineif!ec#ene$e de !aze$e de mi;$oc sun !e$a i# !'m>n "!edominan e- i es e- "!in u!ma!ede asemenea- mai "uin 4n "!o(!esu$ $imi e$o! de disc!imina!e din !ecu - du"' !aze$e

de mi;$oc s' fie "osibi$' cu uu!in'. (ac& $ntreab& #reodat&, $n ceea ce raport amestec de c"%ori interior, care este tre*it #ora"sset*%ic0 as"pra noastr& de c&tre "n simp%" fascic"% de c"%oare omo'en, comp"s din componente, a#em, dac& ne-a" stat %a ipote*a c& "n teren com"n pentr" a tra'e do"& momente $n considerare. !e de o parte, este de ateptat ca n"m&r"% de osci%aii a%e %amei pro#oc.nd din no" c"%oare c" cea mai mare intensitate $n amestec a'itat i n"mere%e a%te mai s%ab $n f"ncie ca n"m&r"% %or difer& mai m"%te dintre acestea. (e cea%a%t& parte, dar se anticipea*& c&, $n ca*"% $n care e+citabi%itate de %a ni#e%"% retinei se %imitea*& efecti# n"mai $n an"mite %imite frec#ene%e care "n n"m&r de #ibraii prod"se c" re%ati# tot mai m"%t p"terea c" c.t este departe de aceast& %imit&, astfe% $nc.t $n ce%e din "rm& ce%e do"& circ"mstane $n %e'&t"r& fi %"ate $n considerare. ?imite%e de frec#ene de #ibraie interne s"nt $n contin"are treb"ie s& fie mai $n'"st& dec.t e+terior, astfe% $nc.t acestea s"nt $nc.ntai, deoarece o frec#en& e+tern de #ibraie, care este at.t de mare sa" mic, care retina poate n" mai coresp"nd, dar $nc& s& se tre*easc& #ibraii s%abe i astfe%, posibi%itatea de a de#eni #i*ibi%, care se $ncadrea*& $ntre %imite%e de e+citabi%, astfe% $nc.t e+trem ro" i #io%et pe p%an intern treb"ie s& fie considerate ca fiind format de #ibraii care n" mai s"nt adec#ate pentr" %entoarea i #ite*a de e+terior. Kn afar& de aceste momente s"biecti#e, %"mino*itatea c" care apare fiecare parte a spectr"%"i, dar din intensitatea obiecti# c" care fascic"%"% de %"min& $i afectea*& retina, care depind $n "rma disc"ii%or de %a p"ncte%e a), pres"p"n.nd #edere identitatea de %"min& i c&%d"r& pot fi %"ate $n considerare pentr" partea #i*ibi%& a spectr"%"i de efecte%e termice ca, c" condiia ca nici o parte $n aceast& absorbie este ne"niform& (conform cap. HHa) prin oc0ii mass-media. Poa e c' s3a! "u ea c!ede c' aba e!ea a cu$o!i$o! de $a $e(ea $ui 5ebe! cu 4n !3un $oc de #a!iabi$e s"ec !u de $uminozi a e 4m"!eun' e2ecu a e $a fe$. Da! a unci a! !ebui- de asemenea- in nuan e de dis inc i#i a e a 4n'$imi$o! s' s ea cu !a"oa! e de amidon- ca!e nu es e cazu$. P!in an e!io! a unci- de asemenea- e2"$ica de ce cu$oa!e- $a oa e- ci mai de(!ab' sune u$- ames ecu!i$e de one dec> onu$ sim"$u "a!e ana$o(- ia! o "a! e din e!en a onu!i$o! nu a"a! ace$ai cu cu$o!i- cu oa e aces ea- mai de(!ab' e#a$ua!ea $a fe$ sau du"' "$eca!ea $o! de $a a$b "oa e face ca f!aciuni de a$b es e e$i(ibi$- cu condiia ca nici ce$ mai sim"$u cu$oa!ea obiec i# co!es"unde $a un ames ec de cu$o!i subiec i#ana$o( cu ce$ ca!e a! !ezu$ a dac' oa e onu!i$e "osibi$e 4n !3un anumi in e!#a$ de im" s3au $o#i 4m"!eun'. Aici- da! cu$oa!ea mi2 !'m>ne sanse$e ca sune u$ mi2 es e com"us din onu!i ca!e se 4ncad!eaz' 4n dife!i e A9us i9usfase!n- de ce$e ca!e se 4ncad!eaz' 4n aceeai fib!'- ca!e a;u a "en !u a e2"$ica- da! c' sune u$ nu es e de cu$oa!e. De asemenea- es e acum mu$ mai uo! e2"$icabi$' ca o com"oziie a dou' cu$o!i obiec i# sim"$e "o "!oduce o im"!esie co!es"unz' oa!e dec> o cu$oa!e sim"$u- din momen ce chia! obiec i#u$ sim"$u un com"ozi subiec i# !e"!ezin '.

6n !e im"- se 4n !eab' dac' i"o eza es e "osibi$- i 4n funcie de condiii$e 4n ca!e cu$o!i$e a"a! 4n min e es e "osibi$. Acum im condiii$e mecanice 4n ca!e #ib!aii$e de $umin' !aduce 4n osci$aii neu!ona$e- nu suficien "en !u a a unci i"o eza a priori con !azic sau s' fie 4n m'su!' s' $e s"!i;ine "!in.Posibi$i a ea de fe$- da! "oa e fi do#edi "!in fa" e- i "!obabi$i a ea de s"!i;in a aces o!a de as fe$ de. 6n aces sens- fac u!m' oa!e$e comen a!ii. .: Chia! i 4n zone$e de eo!ia obiec i#' a $uminii- o #ib!aie sim"$u cu$oa!e omo(en' 4n !3un mediu de c' !e o a$ ' no ifica!e s imu$a o #ib!aie cu$oa!e com"ozi . Aceas a es e 4n s"ecia$ cazu$ f$uo!escenei. Du"' cum es e bine cunoscu de subs ane f$uo!escen e- !a a de #ib!aie a cu$o!i$o! mai !ef!an(ib$e $a oa e umi$i da! 4n funcie de ce!ce '!i$e de S o9es aces $uc!u nu se 4n >m"$'- 4n (ene!a$- cazu$ 4n ca!e cu$oa!ea omo(en !eacioneaz' $a un a$ omo(en de !a e mai mici de #ib!aie- da! ca!e cauza e de !aze$e de cu$o!i omo(ene- dis"e!sa $umina a ('si mai mu$ sau mai "uin com"us- 4n (ene!a$. Posibi$i a ea de a face uz de $e(i$e f$uo!escen a o a"$ica!e mai s"ecific $a cazu$ nos !u- i de $a fa" u$ c' $a ni#e$u$ !e inei sine du"' moa! e o anumi ' f$uo!escen' a!a ' cum He$mho$ z a de e!mina =cf. ca". AAa:- o anumi ' im"o! an' 4n aces >!( aici iniia$ "oa e !'m>ne com"$e indecis- es e f$uo!escena semnifica i# numai 4n (>nd- a unci c>nd de fa" $o! demons !eaz' c' i"o eza noas !' nu es e $e(i$o! (ene!a$e a$e mic'!ii con !adic o!ii- da! 4n !3ade#'! a"a! a"e$u!i /A: - "o fi- de asemenea- 4n a$ e "!i#ine- condiii$e i $e(i$e de f$uo!escen a- ca!e mo i# 4n sine nu es e 4nc' a c!ezu s' fie des u$ de dife!i e. Nu o ana$o(ie cu f$uo!escen'- da! a$ e fa" e se "a!e fi!esc s' m' 4n !ebe i"o eza cu!en .
/A:

6n ceea ce "!i#e e conce" ibi$i a e de condiii$e mecanice se "oa e inc$ude ana$iza S o9es 4n !a"o! cu f$uo!escena 4n Po((. Ann. Pa !a E!(Knzbd. Com"a!a S. /<A ff.

<: Pen !u a a;u a #ine 4n aceas ' "!i#in'- c'- de fa" - chia! 4n mod #o$un a!- a dez#o$ a fieca!e O" i9usfase! f'!' cu$o!i s imu$ e2 e!n- oa e !aze$e de cu$oa!e 4n !3o oa!eca!e m'su!'- cu condiia ca o senzaie de $umin' s$ab'- !e"!ezen >nd ochi$o! Ne(!u es e inco$o!. Aces $uc!u face mai uo!- s' c!ed c' o!icine- chia! i ce$e mai sim"$e cu$o!i$e a"e$ oa e- "!obabi$- 4n "icioa!e 4n !3o anumi e ac i#i 'i de so$ida!i a e ca!e fib!e$e ne!#u$ui o" ic sun ca"abi$e 4n $e(' u!' dec$aneaz' numai $a o#e!Lei(h s !ezonabi$e ce$o! osci$aie mod ca!e a"a!ine s imu$ii ei 4nii- i de ce es e ce$ mai de"a! e de ho a!e$e ca"aci 'ii de #ib!a oa!e de $a ni#e$u$ !e inei. A: Aceas ' baz' susinu ' de fa" u$ c'- 4n cazu!i ano!ma$e- nu mai mu$ e cu$o!i se dis in(- o ui- da! im"!esia $uminii cu$o!i$o! 4nc' "e!sis '. Aces $uc!u "a!e s' admi ' nici o a$ ' in e!"!e a!e dec> cea din o!ica!e din aces e cazu!i e2 e!io! cu$o!i fascicu$ oa e ac i#i 'i$e cu$o!i in e!io!u$ aceeai "!o"o!ie dec$aneaz'- ia! cazu!i$e cunoscu e #iziune cu$oa!e defec asemenea "a! mai sim"$u de a ('si e2"$icaia $o! 4n ca!e !e$aia no!ma$' es e "e! u!ba 4n !e com"onen e$e ames ecu$ui de cu$oa!e .

"2c0romatopsia sp"ne C"te, inc%"si# starea $n care pacient"% n" are nici o idee c%ar& a c"%ori%or, e% $nc& n" poate distin'e a%bastr" nici 'a%ben, nici ro", $n ca*"% $n care tot"% este 'ri (rar). ;+emp%" $n scrisoarea <"dart %a Zosep0 !riest%e, (transacfions fi%osofice 1WWW. p.. O=S). !atr" frati ar p"tea distin'e doar a%b i 'ri. /n a%t, com"nicat de e+emp%" Cosier #edea $n obser#aii%e s"r %a p0,si'"e et %'0istoire nat"re%%e #o%. 4III p.. anne PW-1WW9 . " >ensibi%itatea diferit& de c"%ori, mod"% anorma%& $ntre diferite persoane spectaco%e, c0iar apare $n mod norma% $ntr-"n sens $ntre diferite p"ncte a%e retinei, ca e+periene%e de mai s"s a%e <e%m0o%t* $n#a&. I: Fa" u$ ciuda c' oa e cu$o!i$e sim"$e i com"use es e cu a > mai a"!oa"e de a$bcu a > mai mu$ in ensi a ea de aceeai am"$ifica =a se #edea mai sus:- "oa e 4n funcie de i"o eza noas !'- in e!"!e a!ea "en !u c' "!e"onde!ena !e$a i#'- e2ci a o! co!es"unz' o! de cu$oa!e "!inci"a$ "e )eifa!ben a diminua o mai mu$ cu c!e e!ea am"$i udinii- i- 4n (ene!a$- "u e!ea !e$a i#' a com"onen e$o! cu$o!i$o! e2ci a e 4n ce mai mu$ e abo!d'!i ca!e au $oc 4n a$b. Deci- cum a! "u ea 4n >m"$a aces $uc!u "!in $e(i mecanice- "oa e fi 4n con inua!e subiec u$ 4n !eb'!ii- mi se "a!e c'- f'!' i"o eza de fa" $a ca!e ne "!eocu"' aici- !'m>ne #!eoda ' ine2"$icabi$. Cu oa e aces ea- e!en #a!iaz' 4n funcie de am"$i udinea osci$aii$o!. Sune u$ unui !ans#e!sa$ #ib!an se de"$aseaz' dia"azon es e cunoscu $a Ve!ha$$en 4n ca!e #ib!aii$e sun mici- un "ic $a /I: - i o!icum es e de 5. 5ebe! o "!o"!ie a e de o co!"u$ !ans#e!sa$ #ib!a oa!e "e ca!e $e suna un "ic mai ad>nc cu mai ma!e dec> mai mic' am"$i udine es e- "!in u!ma!e- nu a#ea $oc 4n im" ce modific'!i$e de ensiune- cu oa e aces ea- o"usu$ es e ade#'!a "en !u o co!"u$ $on(i udina$schLin(enden- 4n s"ecia$ co$oane de ae!. Si!u!i de ca!ac e!e T!ans#e!sa$schLin(ende desi(u! suna un "ic mai ma!e 4n e2cu!sie mai ma!i sau mai mici- ci doa! "en !u c' ensiunea es e mai ma!e cu e2cu!sie mai ma!e de /E: . Da! 4n nici un caz #a fi sune u$ de c> i( de un sune asem'n' o!. Am "e!mi ei3mi s' s"un- chia! de un muzician ca!e ce#a mai idea$ se 4mbo('esc de ocu"a!e a unui sune o!ches !a sau co!- aa cum sa e2"!ima e$- "!in onu$ de z(omo e$e ciuda e au fos !e$a i# mai "u in #izibi$e a unci.
/I: /E:

5. 5ebe!- Po((. 1&V- IB< Cf. 5. 5ebe!- Po((. 11V&&&- D

Du"' a cincea- 4n $e(' u!' cu ce$ an e!io!- i"o eza- "!esu"un c' "e!ce"ia de $umina nu ca "e!ce" ia sune u$ui de"inde de o s a!e de mica!e- ca!e se !e"e ' 4n ace$ai sens 4n ace$ai mod- $a oa e "en !u a senzaie con !ibuind "a! icu$e a$e o!(anu$ui simi oa!e- as fe$ 4nc> doa! faza 8ica!ea es e dife!i '- 4n ace$ai im" "en !u "a! icu$e dife!i e- i "oa e fi e#a$ua '- 4n s"ecia$ "!in de"$asa!ea fiec'!ei "a! icu$e- da!de asemenea- c' a"a!iia chia! "e!ce"ia cea mai sim"$' a $uminii- un sis em de "a! icu$e de o "a! e =o mo$ecu$' din !3o "$u!a$i a e de a omi Lei(hab$e i ma e!ie unLei(hab$e: 4n ca!e "a! icu$e$e indi#idua$e de a efec ua misca!i de dife!i e i"u!ica!e "o fi !ezuma e ca #ib!a ii$e sun din dife!i e "e!ioade- am"$i udinea- i- "!obabi$-

de asemenea- fo!ma 4n (ene!a$. Cu oa e aces ea- 4n scu! - de s a!ea de mica!e 4n cad!u$ edinei de"inde- s' ia fieca!e mo$ecu$' con !ibu i# ca un 4n !e(- i oa e mo$ecu$e$e se !e"e ' aceeai mica!e- sf' ui "e #'z>nd "a! icu$e$e de aceeai mo$ecu$'- 4n mod indi#idua$ dife!i e mic'!i. Fieca!e din !e ce$e$a$ e so$ida! coo"e!a $a "e!ce"ia de "a! icu$e de $umina co!es"unde 4n m'su!a 4n ca!e aces a "oa e fi so$uiona o mica!e de $a "e!ioada de sim"$u- cu num'!u$ de #ib!aie a"a! e de o anumi ' cu$oa!e obiec i# sim"$u- da! noi nu #edem doa!- i na u!a senzaia de $umin' nu #ezi doa! - de $a ce$ mai sim"$u senza ia de $umina "!esu"une "!e u indeni co$abo!a!ea so$ida!i a e 4n !e mai mu$ e "'!i e2ci abi$e i e2ci a e. C> de mu$ "oa e fi de a e" a 4n mo$ecu$e$e de "e Lei(hab$e i im"onde!abi$- 4n s"ecia$- "oa e fi $'sa nedecis "en !u acum- din momen ce nu au suficien e cuno ine "en !u a face $a- da!- dei c!ed c' "e!ce"ia de $umin' se bazeaz' 4n "!inci"a$ "e #ib!a ii$e im"onde!abi$- ca!e- "!in u!ma!e- sun dife!i e "en !u dife!i e "a! icu$e e e!ice- deoa!ece nu oa e sun 4n ace$eai condiii $a "a! icu$e$e "onde!abi$e. Da! e2is ' chia! i "!in !e fizicienii ma ema ice 4nc' a > de mu$ s '">ni!e "e "o!iunea ca!e !ezo$#a "a! icu$e$e "onde!abi$e $a !ea$iza!ea fenomene$o! obiec i#e de $umin' 4n o!(ane$e "e ca!e nu a 4nd!'zni s' !os easc' condiii i!(ends decisi#e. Aceas ' i"o ez' es e o ca$ifica!e ce$ "!eceden - 4n confo!mi a e cu ca!e fieca!e sim"$e- cu$o!i e2 e!ioa!e in e!esan e in e!n #ib!aie co!es"unde $a o ma;o!i a e a s a e$o! #ib!a iona$e cu dife!i e "e!ioade i am"$i udini. Da! chia! i o sin(u!' "a! icu$' 4n dife!i e s a!i #ib!a iona$e "oa e fi 4n ace$ai im" conside!a ' ca fiind conce"u 4n confo!mi a e cu "!inci"ii$e de in e!fe!ene- ia! fa" e$e #o!bes"!ochenen a! "u ea 4nc' foa! e bine fi e2"$icaia "en !u ca!e oi s' ia 4n conside!a!e con !ibuie mic'!i$e sun de a $ua ca un mic'!i #a$ com"ozi - ca!e es e $a fe$ de Re"e ai "en !u o!ice indi#id- s' ia 4n conside!a!e con !ibuind "a! icu$e- cum es e de a ascu$ a "en !u a con !ibui mic'!i de osci$aie sim"$u #o!ausse z$ich caz. Da! a$ e 4m"!e;u!'!i de fa" "a! "en !u a a"e$a "en !u i"o eza ac ua$'- ca!e nu e2c$ude c' "a! icu$e$e indi#idua$e "o a;un(e 4n $a fe$ de com"us ca mic'!i osci$a o!ii sim"$e. 6nain e de a in !a 4n mo i#e$e "en !u i"o eza- aces a #a fi un "ic mai a"!oa"e de a dez#o$ a. Ca$ifica i#u$ #a !ebui s' ne (>ndim 4n confo!mi a e cu aceas ' i"o ez' o s imu$ab$e "en !u mo$ecu$a senza ie de $umina ca un sis em de mai mu$ e "a! icu$e =a omi:fieca!e din !e ca!e- a unci c>nd aces a de#ine nebun de $a "oziia de echi$ib!u iniia$' i a $'sa s' se !'m>ne- 4n funcie de dis ana sa !e$a i#' i de mas' 4m"o !i#a a$ e$e un num'! s"ecific de #ib!aii a"a!ine- cum a! fi de unin( fu!ci- i;e sau si!u!i- ca!e sun conec a e "!in mon a!ea "e o "$aca de sune comun 4n !3un sis em- cu e2ce"ia fa" u$ui c' de e!mina!ea unui num'! s"ecific de #ib!aii "en !u fieca!e din !e aces ea conec a e $a co!"u$ sis emu$ui de !a"o! u$ din !e "!o"!ii$e "iese 4m"o !i#a ce$ui$a$ es e da - "en !u ca!e asocia "a! icu$e$e mo$ecu$a ci "!in !e$aia $o! cu ce$e$a$ e "a! icu$e din aceeai mo$ecu$' /D: . Chia! i f'!' s imu$ e2 e!n $umin' oa e "a! icu$e$e e2ci abi$e sun 4ne$ese 4n !3o anumi ' mica!e de #ib!aie- ca!e a senzaiei inco$o! de Ochi ne(!i de"inde. Dac' am"$i udini$e $a fe$- 4n e!meni abso$ui- f'!' a schimba

!a"o! u!i$e de m'!imea $o! i de c!e e!e a num'!u$ui de #ib!aii neschimba !ezu$ a u$ es e senza ia de $umina a$ba- cu oa e aces ea- senza ia de cu$oa!e- a unci c>nd "!oduse$e de #ib!aii %a, "n G n G- a "n" ... "e ca!e obine "a! icu$e indi#idua$e asume un !a"o! dife!i - aa cum co!es"unde ochii inco$o!e ne(!u.
/D:

Du"' cum #om #edea sis eme$e asocia e de "$ane e sub inf$uena sis eme$o! de "u e!e ine!en e a! "u ea fi mane#!e de "e!ioade dife!i e- "oa e fi din cauza im"osibi$ mecanic 4n !3o as fe$ de idee- 4n o!ice caz- nimic.

Aces $uc!u se face acum- 4n (ene!a$- sub inf$uena unui s imu$ de cu$oa!e. Aicis a!ea de #ib!aie a 4n !e(u$ui sis em se schimb' 4n funcie de $e(i "e ca!e noi o priori nu de e!min' 3 "en !u a ac e$o! cu "u e!e de !ezonan' sim"$e "en !u co!" e$as ic nu mai "oa e fi de a;uns aici- 3 o!i(inea cu$o!ii "!in s imu$ de cu$oa!e ob$i(' "u! i sim"$u- 4n (ene!a$- o modifica!e a condiii de "!oduse de #ib!aii asuma as fe$f'!' a $e decide asu"!a modific'!ii ca!e fac o!u$ o sau n- se bazeaz'- de "!efe!in'"!obabi$- "e ambe$e. &nc$ud mo i#e$e "en !u aceas a i"o eza. .: %umina a!a ' "!in aciunea sa chimic' ca!e se "oa e 4n !3ade#'! in e!#eni abKnde!nd 4n aface!i$e in e!ne a$e mo$ecu$e$o!- i aici a !idica cu "!i#i!e $a eficiena sa ca o #ede!e senzo!ia$ s imu$ "!e#ede a$ fe$. Ceea ce im cu "!i#i!e $a !ansmi e!ea #ib!aii$o! sono!e $a ne!#u$ audi i#- fa#o!izeaz' nici o #ede!e co!es"unz' oa!e cu "!i#i!e $a sune . <: Fieca!e s imu$ $uminos es e schimba "!in e2"une!ea sa $a chia! modu$ 4n ca!e es e "e!ce"u - nu numai can i a i#- ci i ca$i a i# de- cu a > mai mu$ a > es e mai "u e!nic'- !ezu$ >nd fenomene subiec i#e mu$ i"$e a"a!. Pen !u oa e aces e fenomene- $a fe$ de "uin cum au e2"$ica 4n de a$iu i ">n' 4n "!ezen "o fi e2"$ica e- da! "oa e fi 4n confo!mi a e cu i"o eza noas !'- u!m' o!u$ "unc de #ede!e (ene!a$ dec$a!aia sus. S imu$u$ $umin' nu numai "en !u a c!e e efec u$ de s imu$a!e so$ida!i a e coo"e!eaz' "en !u "e!ce"ia de "a! icu$e de $umina "en !u a osci$a $a "oziia ac ua$' a echi$ib!u$ui- sau #ib!aii$e e2is en e- da!- de asemenea- "en !u a modifica "oziii$e de echi$ib!u 4n sine- as fe$ 4nc> "a! icu$e$e i 4n im"u$ a"$ic'!ii s imu$u$ui $a a$ e echi$ib!u a$ fe$ $ea('n- aduc>nd 4n ace$ai im"- condiii$e de "!oduse$e $o! de #ib!aie a a'n "... modifica. Aceas ' schimba!e #a fi mai mu$ sau mai "uin- !e" a sub inf$uena a s imu$u$ui =cf. 4n aces sens (en.Ta sachen:- i dis"a!e !e" a du"' 4nce a!ea s imu$u$ui- da! as fe$ c' "a! icu$e$e nu sun 4n imedia du"' !e#eni!ea $a echi$ib!u$ #echi !'m>n- da! mai ma!e de $a fe$- i s' se 4n oa!c' 4n di!ecia o"us' a osci$aii$o! ca!e "oa e fi !e"e a ' de mai mu$ e o!i. Aces e osci$aii $en e a$e "oziii$o! de echi$ib!u a$e "a! icu$e$o! de ca!e de"inde "e!iodici a ea c>nd o "e!sis en' a ima(inii diminua - da! nu cu osci$aii$e !a"ide a$e "a! icu$e$o! "en !u fieca!e "oziie de echi$ib!u !e"e a e =ca!e de"ind senzaii$e de cu$oa!e 4n sine: se confunda- i "oa e con !ibui $a scu! dis in(e "e aces ea osci$aii "!ima comanda- "en !u a$ doi$ea-

aces ea sun meniona e. Se "oa e ima(ina c' osci$aii$e $en afec a 4n mod semnifica i# "a! icu$e$e "onde!abi$e- da! ca!e u!meaz' schimb'!i$e im"onde!abi$e 4n e$e- cu osci$aii de"enden e. Da! $3am $'sa indecii. Treb"ie s& da" ac"m p%ato" $mpotri#a fost"%"i me" de #edere este corect $n care formea*& osci%ante forma esenia%& este %a e+pirarea d"p&-ima'ini de %a aceeai, c" prima fa*& "or din ca"*a #ite*ei e+cesi#e c" care se trece de %a o mare s%&bici"ne de m"%te ori n" s"nt percep"te trec"t din ca"*a fi f&r& dr"m, aceasta a fost abordarea am comparat #edere c& a" #&*"t $n fenomen"% de persisten& a ima'inii "n"i conf%ict de :ac0da"er i tocirea, se abro'&, pentr" c& acest %"cr" este de fapt doar "n termen sc"rt, re%aii%e rea%e i n" o ipote*a. B form& periodic& a acest"i conf%ict, dar c& am cre*"t anterior de a a#ea de a rec"noate n"mai $n condiii e+cepiona%e, n" este contestat de c&tre "rm&toare%e moti#e, forma norma%&. Kn prim"% r.nd poate fi aceeai $n condiii e+perimenta%e specia%e PW) comp%et obser#ate, i $n ca*"% $n care n" apare comp%et, dar #&*"t& din "rm&toare%e proporii. Diecare impresie de %"min& s"nete d"p& $ndep&rtarea stim"%"%"i doar $ntro fa*& po*iti#& P9), d"p& ce, d"p& c"m reiese din disc"% rotit c" sectoare a%be i ne're sa" co%orate i o persisten& a ima'inii impresii orbitor, "rmea*& "n comp%ementar ne'ati# pentr" impresii co%orate, fa*&, i aceasta se $ntoarce %a ca*"ri de persisten& a ima'inii obin"ii treptat $napoi %a starea iniia%&, f&r& a "rma pentr" a mer'e dinco%o de fapt"% c&, c" toate acestea, $n condiii e+perimenta%e specifice, d"p& c"m sa menionat, de mai m"%te osci%aii $ntre c"%ori primare i comp%ementare sa" de apariia i dispariia a post-ima'ini. (ar re#enirea %a starea iniia%& treb"ie s& fie considerat $n contin"are ca o osci%aie $n direcia op"s& dec.t tran*iia anterior, i ar fi $mpotri#a t"t"ror ana%o'ie pres"p"ne c& osci%aia-spate contin"" se #a opri $n po*iia de ec0i%ibr" iniia%&, i, de asemenea, n" apare ca i $n ce%e condiii e+perimenta%e, $n timp ce se poate ima'ina c" ""rin& c& $nc&%carea de aceeai $n sens op"s, $n m"%te ca*"ri, este prea mic pentr" a da c0iar fenomene care dep&esc pra'"% de perceptieJ c"m se poate, de asemenea, s& apar& c" "n #ibrator $ntr-"n ir medi" p"ternic re*isten& a ca*"%"i, c& %a fe% dep&ete n"mai pe nesimite de a re#eni %a po*iia iniia%&, dar aceast& re#enire este o c0esti"ne de osci%aie.
/F:

Aici e des"!e "$a ou 4n Po((. Ann. 111&&- EEB- "od 4n Po((. Ann. %111&V- Aube! 4n Un e!s 8o$escho $ui. &V- <AB
//:-

4n sens "ozi i# i ne(a i# 4ne$es 4n "od $ui.

A: P!inci"a$u$ "unc de #ede!e- ca!e "a!e "en !u a a"e$a "en !u i"o eza 4n cu!s "en !u mine- es e fa" u$ c' oa e dife!ene$e a$ ce#a s abi$i e 4n !e condiii$e in e!ioa!e de $umin' i senzaie de sune nu mi se "a!e suficien "en !u a e2"$ica ca$i a ea de baz' dife!i de ambe$e senzaii i de fa" u$ c' "!in fib!e o" ice dife!i e "e!zi"ie! en #ib!aii da im"!esia de ;u2 a"une!e s"aia$'- cu oa e aces ea- "e!zi"ie! en nu !ece "!in dife!i e A9us i9usfase!n as fe$. &"o eza noas !' ac ua$'- da! mi se "a!e "o !i#i

"en !u a e2"$ica- a > 4n con e2 . Pen !u c' ceea ce "!imu$ es e 4n cauz'- !ebuie s' fie "en !u ca$i a ea de senzaia de im"o! an' "!inci"a$- dac'- chia! i mica!ea fiec'!ei "a! icu$e de $a sine- sau subs ania$ numai s a!ea coe!en de mica!e a unui sis em de "a! icu$e es e #a$abi$ ca un e$emen - ca!e de"inde "hSsische!sei s /0: . i ceea ce #ine de3a doua- ea "oa e fi uo! de ima(ina c' un e$emen de senza ie e2 inse so$ici '- de asemenea "en !u s a!ea de mica!e a unui sis em e2 ensi# e2"$ica ' ca un documen esenia$.
/0:

6n sco"u$ de "unc e$e de #ede!e e2"!ima e 4n eo!ia mea a omic' "". ./. i u!m a s"une mic'!i$e $a ca!e es e conec a senza ia de $umina- a('a de mai mu$ e fo!e de un o!din mai ma!e dec> ce$ $a ca!e es e conec a senzaia de sune .

(((I). Despre senzaii#e e tinse1 /n specia#. ,P!in ce!ce '!i$e EH 5ebe! <: - a de#eni foa! e "!obabi$ ca dis ana din !e dou' a in(e!i sau !ea$iza e "!in "e e de $umin' "e "ie$e sau !e inei confo!m "e!ce"u e mai ma!e sau mai mic dec> num'!u$ de aa3numi e$e ce!cu!i senzo!ia$e es e mai ma!e sau mai mic' fo!ma ' 4n !e Punc e de i!i a - cu oa e aces ea- 4n ce!c senzo!ia$e fieca!e "a! e a "ie$ii sau a !e inei se 4ne$e(e- ca!e es e fu!niza cu !amu!i de aceeasi fib!ei ne!#oase e$emen a!- sau (!u"u$ de as fe$ de sucu!sa$e se- 4n cazu$ 4n ca!e e2is ' mo i#e fizio$o(ice suficien e e2is ' "en !u a c!ede c' oa e !amu!i$e de aceeai fib!ei ne!#oase sun numai "o !i#i e so$ida!i a ea o im"!esie comun s' conduc' $a c!eie!.
.: <:

6n ceea ce "!i#e e " .FI3.FF. Re#izui!e ".. I<A ff

sim u$ ac i$ i sen imen u$ de comuni a e- 4n Cu#in e$e $ui 5a(ne! de a !'i cu. S. E</- i un !a a 4n !a"oa! e$e Sachs Soc. ./EA. S. /E- e2 !as din Cen !a$b$ Fechne! $ui. 6n ./E/. S. E/E

Aces "unc de #ede!e es e- desi(u!- con es a ' ca "en !u a !e inei- deci 4n s"ecia$ !ecen de Panum A: - 4n s"ecia$ "en !u mo i#u$ Gc' ;ocu!i$e !e inei $a e!a$e #edea obiec e$e nu mai mic' dec> cheia ca!e ci "e un s"aiu aceeai su"!afa' un num'! mu$ mai ma!e au "unc e sensibi$e. G Nu se con es ' aces con !a3a!(umen es e demn de !ema!ca - da! nu decisi#- deoa!ece se do#ede e "!ea mu$ . Pen !u c' dac' eu ">n' acum 4n faa ochi$o! "'s !a un de(e de dou' o!i- ca i cei$a$i- mi fi "e ;um' a e ima(ine $a fe$ de ma!e- a"a!e- da! $a fe$ de ma!e- i- dei eu "o !idica aceas ' 4ne$'ciune de c' !e o!ice a"$icaie de a enie. A! fi de dedus- aada! confo!m infe!en' Panum c' dimensiunea ima(inii "e !e ina nu a!e abso$u nici o inf$uen' asu"!a as"ec u$ui m'!ime.
A:

G!aefe $ui A!ch f O"h ha$mo$. V- . ff

Foa! e ins !uc i# 4n aceas ' "!i#in' es e u!m' o!u$ e2"e!imen . Omu$ deine o buso$'- ce$e mai bune Ca$i"e!s =nu es ima!e un(hi cu ames ece:- cu o dis an'

m'su!a ' de sfa u!i- dis ana no!ma$' 4n faa ochi$o!- un a$ des u$ de ace$ai $uc!u 4n a"!o2ima i# ;uma a e $a fe$ de ma!e sau de dou' o!i $a fe$ de ma!e dis an'- as fe$ 4nc> ce$e dou' "!oiecii funda$ "a! e de oamna "a! e- i cau ' dis ana de #>!f de3a doua dis an'- do!- de a face imedia du"' dimensiuni$e ocu$a!e de dis ana no!ma$'. 6n ciuda acum dis ana do! de $a aceeai dimensiune cu dis ana no!ma$' 4n conside!a!e dis ana $o! dife!i de ochi de dou' o!i $a fe$ de ma!e sau "e ;um' a e $a fe$ de ima(ine de ma!e 4n min e sun $a fe$ de dis ana no!ma$'- o faci- da! $a fe$- cu e2ce"ia "en !u un mic #a!iabi$e i de e!oa!e cons an e(a$e - i c' es e e!oa!ea cons an $a mine modu$ 4n ca!e eu- dis ana de do!- 4n cazu$ 4n ca!e aceas a es e mai de"a! e dec> dis ana no!ma$'- de#ine un "ic "!ea mic 4n cazu$ 4n ca!e aceas a es e mai a"!oa"e- un "ic "!ea ma!e- ceea ce face de"enden e de dife!ena dis an' dife!i 4n !e dimensiunea ima(ini$o! dis ana!e doa! a c!escu . 6n schimb- o a$ ' "e!soan' a f'cu dis ana do!- a > 4n cazu$ 4n ca!e mai a"!oa"e- ca i 4n cazu$ 4n ca!e ea a fos 4nde"'! a - 4n o deauna un "ic "!ea ma!e- o !eime mai a"!oa"e de un "ic "!ea micmai 4nde"'! a un "ic "!ea ma!e. T!ebuie meniona fa" u$ c'- chia! dac' se com"a!' dou' dis ane $a aceeai dis an' de $a ochi- o mic' e!oa!e cons an ' es e an(a;a "ozi i#e cu mine- a > $a $e(e ca i 4n "a! ea s >n(' a dis anei no!ma$e de dis ana do!ne(a i#' 4n a$ ' "e!soan' din- a$ !ei$ea "ozi i# 4n ;u!idic'- ne(a i# "en !u "oziia din s >n(a a dis ana no!ma$' es e de I: .
I:

De a$ii$e aces ei se!ii de es e ca!e nu sun 4nc' fina$iza e 4m"'! 'esc #ii o! cu un a$ $oc. V>!fu!i$e =a$bas !u "' a "i!oane de oe$: a fos "a!a$e$ de3a $un(u$ un mobi$ i;'- i au fos "!i#i e cu doi ochi 4m"o !i#a o u' a$b'. C>nd se fo$ose e un sin(u! ochi a #eni 4n a$ !ei$ea din !e "e!soane$e an e!io!- !a"o! u$ es ima a$ ce$o! dou' dis ane e(a$e $a condiii$e !ea$e a$e ima(ini$o! 4n de a$iu 4n ochi- ceea ce nu es e cazu$ cu mine- da! nu a !'mas mu$ 4n u!ma condiii$e !ea$e. C> de uo! s' ia 4n conside!a!e c' ade#'!u$ "oa e fi $a fe$ de a"!oa"e ca es im'!i di!ec e aici nu !ef$ec ' nici e(a$i a ea de ima(ini de mica!e a ochi$o!- da! !ebuie s' fie a$ e 4m"!e;u!'!i de a fi aco$o- ca!e co!ec a- ca!e a!e $oc 4n aceas ' ine(a$i a e "!i#i!e $a es ima!ea- i e2is ' 4nce!c'!i de aces (en de$oc bine ada" a e "en !u a do#edi ascui e. Nu se con es '- aceas a es e o educaie "!in e2"e!ien'- ca!e sun co3 de e!min' momen e$e #e!dic de $a m>n'. Da! dac' educai "!in #e!dic e2"e!iene "e dis ana de $a ochi in#o$un a! i nea"'!a mi bes immend afec eaz' es ima!ea dimensiune- de ce nu- de asemenea- manie!a de ;udeca ' em"i!ice cu "!i#i!e $a $oca$iza!ea ima(inii "e !e inaR De asemenea- nici nu a! 4nd!'zni din "!o"!ii$e me$e e2"e!ien e- di!ec e2"!im' ideea c' ima(inea de "e "'!i$e $a e!a$e a$e !e inei mai a"a!e $a fe$ de ma!e ca i cen !a$e. 8i se "a!e difici$ de a face o!ice ;udeca ' s'n' oas' 4n aces sens din cauza $i"sei de c$a!i a e a ima(inii $a e!a$- da! 4n o deauna "a!e s'3mi m'su!a unui obiec $uminos 4n e#i a!ea "!i#i!ea de ea 4n #iziune ce#a indi!ec ' zusammenzuschLinden i afeciune 4n fi2a!ea di!ec a a e2 inde. Cu oa e aces ea- am do!i s' aco!de o im"o! an' $a aceas ' (!eu a e nu s"ecia$- "en !u c' aceas ' 4ne$'ciune subiec i# a! fi

"osibi$- i a$ e$e- da! nu "o "a! s' ('seasc' $a fe$. Un e!en comun "e ca!e $e "u ei $ua 4n conside!a!e 5ebe! nu se ane2eze do#ezi$eca!e au #ede!i fizio$o(ice ca!e sun doa! e2"!esia cea mai di!ec ' a fa" e$o!- da! ea mi se "a!e baza 4n "!inci"a$ 4n conside!a!e $e(a e de ceea ce es e conside!a "en !u "ie$e i ochi- de fa" e cu (!eu a e i- o ui- dec> $umina mai baza "en !u eo!ia de senzaii e2 inse- ca!e m' #a ine- "!in u!ma!e- 4n ce$e ce u!meaz'- ca!e nu 4m"iedic' s' se 4nde"'! eze 4n "$us fa' de !e($emen a!ea din aceeai de c!ea o!u$ $o! sau chia! de a "une as fe$ de 4n !eb'!i. Aces a es e de ">n' 4n "!ezen 4nc' con es a dac' ce!cu!i$e senzo!ia$e sun ;u2 a"onie! "u!e sau me amo!foza 4n !3unu$ de a$ u$ =in e!fe!eaz':- c> de mu$ sun necesa!e 4n 8inimo "en !u a c!ea senza ia de o di$a a!e semnifica i#' sau dis ana din !e dou' "unc e- !o$u$ de mica!ea ochiu$ui 4n es ima!ea dimensiuni- i dis ane$e "iese de ea !u. Aces e 4n !eb'!i sun aici cu mu$ e a$ e$e- m'su!a dis ana 4n !eb'!i$e !e$e#an e "e ca!e eu nu adau(' nici un nou &$uminismu$ui- !'m>ne indecis E: - sun - cu oa e aces ea- o e2amina!e mai a en ' a uno! "unc e de c'!o! in#es i(aie 4n "oziia "e ca!e 4n#'' u!a noas !' a senzaii$e e2 inse asu"!a acce" '!ii conside!' Lebe!ian' a!e o im"o! an' deosebi ' a"a!e- sau ca!e !ezu$ ' din "!eda!ea noas !' noi "unc e de #ede!e- sau de $a es e$e de fa" e noi.
E:

Noi com"a!a $i e!a u!a de s"ecia$i a e "e aceas ' eo!ie &- ". <0E

6n anumi e "unc e ca!e a! "u ea fi discu a e aici- de aceea eu nu sun un nume"en !u c' in#es i(aii$e cu "!i#i!e $a ceea ce es e Vo$9mann ocu"a - a! "u ea fi"!obabi$- ada" a ' "en !u a !'s">ndi 4n #ii o!- chia! mai uo! des"!e as a. Pen !u concizie- #!eau s' s"un de e anei a ea ne!#os de mai ;os num'!u$ senzo!ia$ ce!cu!i$e "!o"o!iona$- 4n m'su!a 4n ca!e aces ea sun - sau 4n cu!>nd num'!u$ $o!4m"'!i de aceas ' e2 inde!e. Ce! c' e2is ' 4n ce$e din u!m' mai de(!ab' "e asamb$a!e- dis !ibuie- !e$aii$e o"o$o(ice a$e ca"e e$o! cen !a$e a$e ce!cu!i$o! senzo!ia$e ca !a"o! u!i$e $o! $a ni#e$u$ "ie$ii i a !e inei se $a- da! aces ea sun necunoscu e- ia! obse!#aia "oa e deine doa! "en !u aces a din u!m'. Pe $>n(' ins a$aia 4nn'scu ' o!(ane$e senzaie ca!e o e2 inde!e a f!unze$o! a"a! mai ma!e "en !u a ne confo!m $ui 5ebe! P!inzi"e- ce!cu!i$e mai senzo!ia$e- aco"e!' un fo!ma de ;udeca a em"i!ic' es e 4nc' inf$uena ' de mai mu$i fac o!i- 4n es ima!ea de m'!ime- i es e im"o! an nici s' se ames ec' "en !u a confunda sau "en !u a face o "!e enii "!ea uni$a e!a$e. %a fe$ de mu$ "osibi$- "!in ho '!>!ea 4n es ima!ea dimensiuni sun ca" a e 4n funcie de e2"e!iena de co3de e!mina!ea cauze$o! 4n con inua!e "en !u a !a(e doa! ceea ce de"inde de faci$i a ea 4nn'scu ' 4n conside!a!e. Dac' 4nchid ochii- am un fond ne(!u- ca!e "a!e s' mi3au da 3o foa! e mic' m'su!'. C>nd deschid ochii si ui a3 e 4n !3o zon' bo(a '- domeniu mi se "a!e imensia! dac' eu sun "e ma!e- f'!' s' #ad' a!' 4nde"'! a ' sau na#e $a dis an'- sau "e o zon' "us ie- unde nu e2is ' obiec e 4n dis ana de $a mine o indicaie da ho '!>!ii de

dis ana de $a o!izon - o!izon u$3mi o!izon u$ "a!e foa! e a"!oa"e- s !ans. 6n oa e aces e cazu!i !'m>ne faci$i a ea 4nn'scu '- ca!e face obiec u$ es ima!ea dimensiune- $a fe$- da! cu ochii 4nchii c'dea ;udeca a noas !' 4n funcie de mo i#e e2"e!ien' code e!minin(- inc$usi# oa e !e$aie "!e#ede!i de"a! e. P!in u!ma!econside! dimensiunea c>m"u$ui #izua$- aa cum ne a"a!e cu ochii 4nchii- "en !u c' ceea ce noi doa! 4n funcie de as"ec u$ dimensiunea faci$i a e 4nn'scu '- ca!e co!es"unde $a e2 inde!ea i !ezis ena ne!#oas' a !e inei noas !e- cea mai "u!a !e"!ezen an u$. Ea a!e un $uc!u ciuda c' dimensiunea e2 ins' a c>m"u$ui #izua$ e2 ins "!in deschide!ea ochii no !i 4n ziua a"a!en a"!o2ima i# aceeai "!o"o!ie ca i $uminozi a ea. 5und 4n !a a u$ s'u "e b>;b>ie$i 4n Hen$e i Pfeufe! Mei sch!. ./E/ conduce $a S. <D< u!m' o!u$ e2"e!imen C G&ei dou' ce!cu!i iden ice cu "i!oane $a so$- cu una din !e e$e es e a ins $a un anumi ce!c de deschide!e a si e3u$ui "ie$ii a$es din e2"e!imen e$e sub3!e !a(e!e "e!soan'@ aces ea- ca!e a e#i a fa a de e2"e!imen a o!- e i de3a$ doi$ea ce!c 4n m>n' i "oa e fi $e cu aceas a du"' ce 4n m'su!a 4n ochii e$imina!ea sfa u!i de "!imu$ ce!c- aa cum a"a!e $a ei du"' senzaie im"!esii- de e!mina. Aici- din cauza ince! i udinii de "!o"o!ii 4n com"a!aie cu ince! i udinea de es ima!e sen imen es e #anishin($S micdeci es e com"a!a!ea a"a!en - de $a "e!ce"iei senzo!ia$e anumi ' dis an' de im"!esii cu dis ana $o! !ea$' de $a o m'su!' di!ec ' de fineea "ie$ii 4n es ima!ea zona G- e c P!onuna ' de aici- cu condiia ca ince! i udinea Tas ma7es a fos incom"a!abi$ mai ma!e dec> cea de "!o"o!ii- mi3a! "u ea s' nu se a$' u!e- i- "!in u!ma!e- de asemenea- nu fa" u$ cons !ui 8a7"!inzi"e ci mai de(!ab' sub i$i a ea #ine 4n es ima!ea dis an' de "!in Tas ma7 sub ci!cums ane$e s"ecia$ fa#o!abi$e ochi a"!oa"e des u$. Un fe$ de uo! ca mi;$oc de "!ecise "en !u a fi s abi$i e "en !u aceas ' !e#ine e2"e!imen e "!in me oda de e!oa!e medie- "e ca!e am 4n da a de / Ca"i o$u$ au e2"$ica . Acum am f'cu mai mu$ e 4nce!c'!i de $a momen e dife!i e i 4n sco"u!i dife!i e de "es e ;udeca ' i mai mu$ e des"!e Tas ma7 "!in aceas ' me od'- i 4n ambe$e dimensiuni- 4n funcie de $ocu$ de munc'- s udii$e- ni#e$u$ de e2e!ciiu i $a Tas ma7e chia! i du"' ce "iese$e de "ie$e !a"o! u!i foa! e dife!i e ('si - da! nicioda ' i nic'ie!i- cum a!- 4n confo!mi a e cu ca!e "!ecizia de es ima!ea de Tas ma7 ca #anishin($S mici a! "u ea a"$ica 4m"o !i#a de sim a$ "!o"o!iei- dei aces a es e 4n o deauna mai "uin !'mas "en !u Tas ma7 de ;udeca '. 83am cu"!ins aici- #a$o!i$e ma2ime "e ca!e $e3am "!imi 4n ambe$e dimensiuni m'su!' c> mai com"a!abi$' 4n e2"e!imen e cu o!(anisme$e ins !uii "en !u a conduce. 6n !3un Tas #e!suchs!eihe "!in me oda de e!oa!e medie- ca!e 4n de a$iu 4n ca"i o$u$ u!m' o! ca o se!ie V&. Ab h. es e desc!is' =unde "u ei ci i de a$ii: a fos o dis an' no!ma$' N .B 4n comun fa' de s >n(a de(e u$ a!' ' o! d D: a"$ica . IBB de 4nce!c'!i =$a .BB de an(a;ai 4n !3un a$ im" i "oziia s"aia$': a da un sim"$u #a!iabi$e "u! 4nseamn' e!oa!e a es im'!ii- ca!e =du"' co!ecia "en !u fini m i din cauza

dimensiunii de in e!#a$e: numai . Q /E a fos de dis ana no!ma$'- o e!oa!e cons an =4n in e!mediu$ #a$o!i$o! abso$u e 4n oa e ce$e "a !u s !a u!i s"aiu3 im" de e!mina e: es e e(a$' cu . Q I< din dis ana no!ma$'. Pu! E!oa!ea #a!iabi$ aici es e au o!i a e dec> cons an a "en !u co!ec i udinea es im'!ii dis an' din cauza e!o!ii cons an de"inde doa! de !e$aii$e ine(a$e- 4n ca!e a"a! #a!iabi$e 4n com"a!aie 4n funcie de im"- $oc i de a$ e ci!cums ane- 4n com"a!aie- aa cum sa discu a an e!io! suficien . De a$ fe$de asemenea- e!o!i$e cons an e 4n Tas #e!suchen fi chia! mu$ mai "uin dec> 4nain e"en !u c' 4n !3un a$ de"a! amen din aceeai se!ie de e2"e!imen e- di se!ie V&. Ab h. , ca!e nu a "e!mis aceeai "!ecizie a es im'!ii dis an'- as fe$ 4nc> a da un #a!iabi$e e!oa!e conside!abi$ mai ma!e a fos 4n asemenea mediu de IBB de s udii "e aceeai dis an' no!ma$' "e aceeai memb!u$ de(e a =co!ec a : #a!iabi$' "u! 4nseamn' e!oa!e N . Q EE din dis ana no!ma$'- o e!oa!e cons an ' N numai . Q 0B din dis an a no!ma$a obinu . De"a! amen u$ de , unde "u!e c!e e e!oa!e #a!iabi$ee!oa!ea cons an ' a fos mai mic- ia! de"a! amen u$ , unde in#e!s a#u $oc dis inciea se #edea fa" u$ c' 4n seciune - ce$e dou' ce!cu!i "!in ca!e au fos de e!mina e dis ane$e =dis an' no!ma$' i $a dis an' do!: au fos a"$ica e de c' !e un asis en $a De"a! amen u$ de - da! cu de(e u$ 4n !e ce!cu!i$e no!ma$e i ce!cu$ de e!oa!e- ca!e au fos "!inse 4m"!eun'- a fos !eci"!oca- aa cum es e desc!is 4n ca"i o$u$ u!m' o!f'c>nd aceas ' se!ie de e2"e!imen e- as fe$ simi$a!e cu u!m' oa!e$e "e ho '!>!ii es edac' ochii umb$a $a Au(enma7#e!suchen $a o dis an' fa' de ce$'$a$ . Aceas ' din u!m' A"$ica!ea ce!cu$ui- du"' "uin "!ac ic' mu$ mai unifo!m' dec> cea efec ua ' de c' !e o "e!eche- deci mu$ mai mic' e!oa!ea de es ima!e #a!iabi$'.
D: d

= . Q < a$in. Dezima$$inie- N B-F< Duod. %inie.

E2"e!imen e$e "e sensu$ de "!o"o!ia 4n ca!e am fos da ce$ mai mic e!oa!ea de es ima!e F: sun an(a;ai cu dis ane !e"!ezen a e de a$bas !u #e! ica$ em"e!a - "unc e "u! conice de fo!m' conic' de oe$ =de $a .0-F d $un(ime: de dou' des u$ de ace$eai Ca$ib!e /: sun deinu e 4m"o !i#a o"us fe!eas !' si ua usa a$b ca funda$ una $>n(' a$ a es e de e!mina . 8i3a da $a aceeai dis an' no!ma$' N .B d - <BB de obse!#aii =.BB 4n d!ea" a- .BB 4n "oziia din s >n(a a dis anei no!ma$e: a =co!ec a e: #a!iabi$e "u!e 4nseamn' e!oa!e N . Q .<D din dis ana no!ma$' i o e!oa!e cons an a N . Q ..I din dis ana no!ma$'- ca!e 4n dou' s !a u!i a fos ne(a i#. Aces a #a fi o o"o! uni a e 4n a$ ' "a! e "en !u a !e#eni $a aceas ' se!ie- deoa!ece $a fe$ doa! o "a! e- an(a;a 4n a$ e sco"u!i se!ie =a se #edea mai sus: es e.
F:

E$e sun foa! e mu$ mai mic' dec> cea Th &- "". <.I i u!m obinu cu mai "uin e2e!ciiu i cu m'su!i im"e!fec e.
/:

Deci- de I #a!fu!i "a!a$e$e- fieca!e < "en !u o dis an'. T!ei #a!fu!i "a!a$e$e- o medie 4n !e dou' "'!i a$e ace$uiai ba! sun - de asemenea- un numi o! comun cu "!i#i!e $a aces se chia! mai a#an a;oase "en !u de e!mina!ea a > "en !u dis ane com"a!a i#e- i Sub$e!e ineine- da! am f'cu nici o en a i#' 4n aces

fe$. Pen !u com"a!abi$i a e cu ce!e!ea de mai sus Tas #e!suchen fe$ a fos de "!efe!a .

8odu$ e2"e!imen a$- ca!e se bazeaz' "e s a!ea 5und a!e $oc 4n confo!mi a e cu eo!ia &- "..A. me oda de echi#a$en e "!i#i - i ei nu 4i "o "e!mi e chia! i ceea ce 5und in eniona - "!in u!ma!e- ea a!e 4nc' un oa!eca!e in e!es- 4n m'su!a 4n ca!e un s anda!d com"a!abi$ sun dis ane$e es ima e cu "ie$ea i ochii $a 4ndem>n'. Desi(u!- com"a!aia es e mu$ mai ince! dec> 4n cazu$ 4n ca!e me oda de echi#a$en e a se!#i 4n !3un e!i o!ii$e sens "en !u ei 4nii- i- "!obabi$- nicioda 'media e numai "!in e2"e!iena "e ca!e $e3am f'cu 4n !ecu - a unci c>nd beziehen $ichen Geb!Kuche din ambe$e sensu!i. De asemenea- nu sun des u$ de si(u! c' nu se face- "!in u!ma!e- un fe$ de "unc de !e"e! 4n fan ezie a!bi !a!- i o da ' a f'cu a"oi menine #o!ba- cu oa e aces ea- se ('se e dinco$o de anumi e $imi e a decis o com"a!aie cu un Tas (!U7e Au(enma7(!U7e i chia! in#o$un a! !es"e9 i# "!ea ma!e sau "!ea mici- as fe$ 4nc> numai sus"iciunea !'m>ne- dac' nu f$uc uaia $imi a de o "a! e a ima(inaiei #a fi !edus cu o co3de e!mina!e- ca!e- dei am c'u a s' e#i e 4n fo$(ends 4nce!c'!i comunica e 4n ca!e es e "osibi$- da! ceea ce eu chia! nu "o (a!an a ca $i"sesc. Fieca!e cazu$ 4n ca!e es e "!obabi$ s' 4ncheie de asemenea e2"e!imen e ce#a s"ecific i di#o!a cons an a din acciden a$' es e numai "!in mai mu$ e s udii cu "!i#i!e $a "e!soane dife!i e i 4n condiii foa! e modifica e- es e de ">n' $a mine- da! nu e2is ' nici un as"ec im"o! an - ca!e a! "u ea ce!e "en !u "!ob$eme e2"e!imen e a > de e2 inse. Cu oa e aces ea- #oi ci a !ezu$ a e$e unei se!ii dis inc e de e2"e!imen e- ca!e inc$ude o #a!iaie 4n funcie de anumi e ci!cums anedei cu si(u!an' am iu 4n ce$e din u!m' "en !u a desena o deducie )e$an( deosebi de bo(a . Poa e c' se "o face cu une$e din !e ce$e$a$ e es e sun u i$e 4n e$abo!a!ea i a !a(e a enia $a une$e din !e "unc e$e aces $uc!u s' fie "e!ce"u e. Dis ana- ca!e es e defini ca un so$id sub com"a!aii- ho 2 3dis ana- ca!e es e echi#a$en u$ a cons a a - as fe$- 3 3dis ane$e. O 2 3dis an a N .B d a fos con u!a "e o- "e h>! ie de cu$oa!e a$b' !ase $inie nea(!' o!izon a$' "!in in e!mediu$ a dou' $inii mici- #'zu e de $a dis an' #izua$' obinui ' i a"oi- cu un "edicu$a e i decizii$e $ua e de u$"ini de ce!c f'!' Muziehun( ochii echi#a$en a"a!e 3 3dis ana de $a cau a "e de(e u$ mi;$ociu s >n(a- as fe$ 4nc> 4n o deauna #>!fu$ din s"a e 4n Ge$en9fu(e 4n !e ni#e$u$ memb!e$o! din fa' i de mi;$oc- ce$'$a$ a fos "!ezen a . 6n mi;$ocu$ a .BB de 4nce!c'!i am ('si 4n !3un "!im com"a! imen din se!ia de es a!e cu .B d "!o"o!ie de /.E/< d Tas ma7es echi#a$en u$ a ceea ce sc!iu "e scu! C Au(enm. B .B = Tas m. 3 ///<. O a doua seciune a se!iei mi3a da doa! ca un mi;$oc de .BB de s udii echi#a$en e cu E d ochi Tas ma7 E/I<@. "!in u!ma!e Au(enm 2 . E N Tas m 3 E./I<. 6n im" ce 4n de"'! a!e an e!io! mai ma!e de"'i Au(enma7(!U7e- "!e#a$a aici- du"' cum "u ei #edea- Tas (!U7e.

6n !3o a !eia seciune o dis an' N .B a fos in#e!sa d defini "e memb!u$ de(e - i aceas a "e o $inie o!izon a$' $un(' "en !u ochi echi#a$en a"a!e 3, a"oi $a fieca!e .D de as fe$ de dis ane m'su!a e de3a $un(u$@ dis ane s"a e$e !eci"!oc cu $inii defini e. Am ('si aceas ' es ima!e di!ec '- 4n ca!e 2 3dis ana cade "e "a! ea a in(e4n s"ecia$ nesi(u!- "!eca! dec> ce$ 4n sens in#e!s- i nu !idice de un "!oces $un( i e!oa!e. P!in u!ma!e- de$imi a!ea ce$o! .B dis an e$e es ima e echi#a$en e 4n o deauna s3au 4n >m"$a 4n !3o succesiune !a"id' de $a con ac u$ cu "ie$ea $a fe$ de mu$ cu ce!cu$ f'!' O" au "e dis ane$e defini e an e!io!. 6n mi;$ocu$ a .BB de s udii a fos Tas ma7 2 .B sen imen echi#a$en ('si de "!o"o!ii 3 .A.IFA. 6n !3un a$ "a !u$ea seciune a fos "n Tas m. E N Au(enm. 3 A<B< ('si e. Ai c!ede c' a! faci$i a com"a!aia- 4n cazu$ 4n ca!e #ei con inua (ehends !eze!#' Au(enma7(!U7e 4n min e 4n im" ce sun ei 4n c'u a!ea "en !u Tas K^ui#a$en ea. Da! aces $uc!u nu es e cu si(u!an' cazu$. Du"' ce am $ua Au(enma7(!U7e 4n ochi- am s' 4nchid ochii- sau nu mi se "a!e 4n a enia comun sau difuza e Tas K^ui#a$en $a- i $a fe$ ca i 4nchid ochii 4n di!ecia o"us' de com"a!aie- 4n im" ce eu ce!c a "us "e "ie$e. Ce$e de mai sus I Ve!suchsab hei$un(en nu sun an(a;ai 4n 4n !ea(a s"a e$e ce$ui$a$ - da! 4n fieca!e zi $n contin"o numai .B fieca!e cu fieca!e de"a! amen - as fe$ 4nc> 4n !e(u$ IB- du"' zi$e a$ e!na i# 4n sec#ena de di#iziuni$e &- &&- &&&- &V- ceea ce cu #o! fi no a e - i &V- &&&- &&- &- ceea ce cu es e no a '. 6n sco"u$ de a e#a$ua ni#e$u$ de confo!mi a e a$ se!iei 4n sine- aici sun media a 3 3echi#a$en e$e de mai sus- 2 3dis ane de $a fieca!e f!aciuni succesi#e de .B de obse!#aii.

Ho '!>!ea 2 Tas ma7 2 .B Eu /-ED 0.BA /-FF /-FA /-D. /-.F /..0 /-ED 0-.< /-B/ D.</ D..E D-I/ E-AE D.B/ E-D. E.DD E.DD D.B< E..A E && .B &&& .<-.E .E-A. .A-D0 .A-AE .<-E< .I-.< .A.EA .A-<D .A-.I .A.DD A.</ A.EE <.I. A.EB <.A/ A./< A.BB A..A A.AE A.DB E &V

Nume!a! /E/< E/I< .A.IFA A<B< o a$ Se #ede c' 4n && i &V- sec#ena de obse!#aii au a#u o inf$uen' decisi#' "!in mic $a a$ &&3$ea 4n #a$o!i &V es e mai ma!e dec> . Du"' ce$e "a !u de"a! amen e an e!ioa!e au acum "a !u de"a! amen e noi- 4n !3o manie!' simi$a!'- numai as fe$ an(a;a 4nc> dis ane$e- ca!e- 4n !ecu - ca i 3, au fos ('si e 4n o a$u$ fondu!i$o! acum ="!in !o un;i!e ">n' $a . Q < ca o uni a e: 2 "$asa de mai ;os me oda au fos . Deci- au fos com"i$a e cu !ezu$ a e$e an e!ioa!e- u!m' o!u$ e2 es e dis"onibi$ 4n I di#izii V- V&- V&&- V&&&. Sim a$ "!o"o!iei. Tas ma7. Ra"o! . &A .B N 3 /.E/< . 4 B./E/< && 2 E N ) D./I< ...D/I &&& 3 N .A.IFA 2 .B B.FI<< &V 3 N A.<B< 2 E ..ED.E V 2 N .A-E 3 ...B// B./<.A V& 2 A.E N 3 I..F< ...0./ V&& 3 N .B../. 2 /-E B./AI0 V&&& 3 N A.0.E 2 E.E ..IBIB F!aciuni$e indi#idua$e de V a V&&&3a da C

Ho '!>!ea 2 N .A.E V .<-.D .B-EF ..-.F .B-E< ..-A0 .B-EI ..-<D ..-BA ..-AE N A.E V& I-IA I..0 I-DI A-/I A-0D A-/. I.<B I..0 I-A/

Tas ma7 3 N /-E V&& /-I/ .B.BB 0-<I .B-AE 0-/< ..-I< ...00 0-F0 .B.BF N E-E V&&& A.AA I.<E A.FE A.0E A.0E I.<E A-FI I-AE A.AD

.B-/0

I-B/ I.F<

.B-D/ .B../.

I.<< A0.E

Cen !u ...B// de l

Sec#en' V- V&- V&&- V&&& se a"$ic' i aici ca - in#e!s dec> . Du"' cum "u ei #edea- inf$uena sec#enei de aici- 4n oa e ce$e "a !u di#izii es e 4n mod e#iden . Dac' cine#a se ui ' $a !a"oa! e$e din abe$u$ de !ezu$ a e- se #ede c' de"a! amen e$e 4n ca!e a"!oa"e unu$ de ce$'$a$ B conine #a$o!i a$e ho '!>!ii sau Tas (!U7e ca a$ &&3 $ea i a$ V&3$ea- &V i V&&& ofe!i- de asemenea- 4n a"!o"ie!e !a"oa! e conco!dan e- ca!e "o fi "o !i#i e - 4nc!ede!ea 4n aces i" 4ncea!c' s' c!easc' uo!. 6n schimb- !a"o! u$ 4n "a! e es e conside!abi$ dife!i - 4n funcie de =#izibi$: de aceeai m'!ime ca 2 sau 3, in !oducei3$. & i V&&- chia! sun de aco!d aces $uc!u es e 4nc' foa! e binenu $a fe$ de &&& i V de c' !e un sim a$ "!o"o!iei 3.AIF/ echi#a$en u$ a Tas ma7 2 .B@ Ho '!>!ea 2 .A.E cu Tas ma7 3 es e de ...B//- $a fe$ de me$odie && i V&&& Da!- chia! dac' unu$ 4n Tas (ebie e an(a;eaza "en !u e$e 4nse$e echi#a$ena 4n !e s udii dife!i e "'!i a$e "ie$ii- co!es"unz' oa!e dife!ene sun 4n dimensiunea echi#a$en e 4n funcie de di!ecia de com"a!aie- 4n funcie de ca!e es e 4n o deauna necesa!- mi;$oace$e 4n !e e$e a"!o"ie!e de 2- i 3 #a$o!i $ua. Aces $uc!u se face 4n u!m' o!u$ abe$. Sim a$ "!o"o!iei. Tas ma7. &&&. V. .A.I/F N .B.EII &. V&& .B.B0. N /.EI. && V&&& I.IE/ N E.DF. &V V&. AAE. N IE/D C!e e!ea a"oi mu$ mai 4nce dec> echi#a$en u$ Au(enma7(!U7en $e Tas (!U7ensun mai ma!i dec> ce$e cu mici- aces e c'$' o!ii "e dis ane $un(i 4n echi#a$en . Dac' $u'm dis ana din !e dou' buso$' "unc e es ima!e "e "ie$e- 4n sensu$ conce"iei $ui 5ebe! ca funcie a num'!u$ui de ce!cu!i in e!media!e de sensibi$i a eda! f'!' aces e ce!cu!i sun chia! i!i a - i- "!in u!ma!e- f'!' s' "a!' im"$ica 4n senzaia 4n sine- aa cum es e mo i#u$ a fos so$ici a de $a 5ebe! 4nsui- 4n (ene!a$4n 0: - "en !u ca- "!in e2"e!iena an e!ioa!'- 4n cazu$ 4n ca!e $a fe$ au fos i!i a - o mai >!ziu- incon ien afi!ma de $ua!e de cuno ine $e3au dob>ndi - ia! cei in !oduce 4n con inua!e 4n memo!ie aci 4n !e "unc e$e 4n "!ezen i!i a de dis ana i!i a de can i a ea de unbid in e!media!- ci de e2"e!iene$e an e!ioa!e cu noi de ;udec' o! cunoscu ' e2is ena $o!.
0:

!a"oa! e$e de Soc Sachs. - ./E<. ...

"(ac& ne-am stabi%it, ar fi dat natere %a do"& cerc"ri sen*oria%e adiacente do"& impresii, astfe% $nc.t acestea ar treb"i s& c"r'& $mpre"n& $ntr-"n sens,. !entr" c& neam %"at nici "n spai" adec#at $ntre e%e, $n scop"% de a percepe o astfe% de ;mpf%nd"n'skreis $ntre &ri%e $n ca"*& cerc"ri sen*aie ar fi, ce% p"in, s"ntem pe

aco%o %ipsesc impresia, a" fost obin"ii c", noi de obicei primi aco%o i s& se simt&, pentr" a percepe foarte fapt"% c& s"ntem pe cerc"ri%e sen*aie, care a atins $ntre do"& p&ri a%e pie%ii i pe care %e-am simit de m"%te ori impresii, %ipsa de sen*aie a-"n'e aco%o sa" sen*aii de nat"r& diferit&, tre*ete $n noi ideea "n"i spai" intermediar. " U$ e!io!- ce!cu!i senzaie non3i!i a e $i"s' ce!cu!i senzaie a! fi 4n ceea ce "!i#e e echi#a$en u$ "e!fo!man' senzaie- cu e2ce"ia cazu$ui 4n fos u$ i!i a!ea ne3a da de e2is ena unui ace$ai c$ien ca!e #ine $a noi 4n "!ezen es im'!i dis an' S ead. Deci- "!in u!ma!e- aces "unc de #ede!e "a!e s' se bazeze "e condiia de baz' i fa" e$e- "u ei ci i "e o dificu$ a e ma;o!'. - 8odifica!ea num'!u$ui de ce!cu!i de sensibi$i a e 4n decizii$e $ua e 4n !e "is a de "ie$e "unc e ca!dina$e ca!e e2"e!iena an e!ioa!' a! "u ea !'m>ne $a fe$- i o ui 4n m'su!a 4n ca!e ni se "a!e a a#ea !aseu$ e2ce"iona$. Du"' Ch$o!ofo!mie!un( sau de a $ua subs ane na!co ice =mo!fina- a !o"in'da u!ine: "unc e$e ca!dina$e !ebuie s' se fac' mu$ mai e2 !ao!dina!- ca de obicei"en !u a face chia! s' se sim ' $a fe$ de 4nde"'! a ca "ia !a $umina si #ese$ au demons !a "!in e2"e!imen e de de a$ia e i mu$ i3modifica e .B: . Vo$9mann mi3a info!ma c' 4n confo!mi a e cu !ezu$ a e$e an e!ioa!e a$e es e$o! de "ie$e !ece a#ea ace$ai succes- ia! Ru e e$ a a#u cu o "e!soan' ca!e a fos "a!a$iza incom"$e "e o "a! e a fe ei- a obse!#a c' "unc e$e ca!dina$e conside!abi$ mai de"a! e de aceas ' "a(in' A !ebui s' fie "en !u a da 4nc' senzaie dis an'- dec> "e "a! ea s'n' oas'. E2"e!ien' mai $a!( aici "e a anun a !ecen 5und meniona 4n !a a u$ S. A.E.
.B:

Si zun(sbe!. d Viena. Academicianu$ V&- ./EF. S. AA/

6n "$us- e2e!ci ii fizice a!e un abKnde!nd foa! e "u e!nic- ca es e de Cze!ma9Vo$9mann i eu ..:- s3au a!a a in mod cons an - du"' Vo$9mann i "!o"!ii$e e2"e!imen e 4n !3un mod "e ca!e nici m'ca! !a"o! u$ din !e sensibi$i a ea dife!i e zone a$e "ie$ii du"' ace$ai e2e!ciiu !'m>ne neschimba .
..:

6n afa!' de conside!aii$e 4n $e(' u!' cu Vo$9mann- "e ca!e a f'cu 3o. Si zun(sbe! 4n Soc Sa2onia $ui. 6n ./E/. S. A/ a f'cu cunoscu $a mine sun "e ca$e de e2"e!iene- confo!m me odei de echi#a$en e de $ici a!e. Kn sens"% fata #eni %a eteri*are, $n into+icaie 0ai, $n "ne%e Ae0irn%ei-fenomene%or simi%are $n "rm&, at"nci c.nd sim"% tacti%, c"rs"% de ba*& $n orice modific&ri $n forma i po*iia mass-media refractare sa" sc0imbarea de ca*are ar p"tea fi so%icitat& $n ca*"% $n care n" s"nt fenomene simi%are, $n sens"% de atin'ere a circ"mstane pa'ina pentr" cei care oric"m n" foarte probabi%, o e+p%icaie n" s-ar potri#i. !an"m, $n tratat"% s&" "dimensi"nea aparent& a obiecte%or #&*"te" $n Araefe %"i 2rc0 f Bp0t0a%m. Kn 1PV9. 4, 1, cond"ce (pa'. 1=), %a "rm&toare%e fapte specificeI "6.nd am in0a%at o dat& sin'"r $n camera mea din ca"*a "nei ne#ra%'ii #io%ent

into%erabi% eter $n "rm& c" apro+imati# 1S de ani, am f&c"t o obser#aie care a r&mas de ne"itat pentr" mine, i pe care am -am '.ndit de m"%te ori *adar i inter#ie#at co%e'ii profesiona%e. 2m reparat i an"me, c"%cat pe pat, a'&at pe ima'inea de perete mare, i d"p& ce am a#"t-o $n brae i picioare, "n aa-n"mit somn a membre%or c"m ar fi sen*aie infiorat, i de p"ternic ca posibi% p"b-"ri mea a '&sit de'ete%e aproape amortit, ima'inea a fost aparent de#in mai mici i p&rea dinco%o de ea *"r[cken $ntr-o distan& mare. 2a c"m a fost dest"% de mic, a disp&r"t de tot era ne'r" $n faa oc0i%or mei i "rec0i%e #io%ente d""ri a" a#"t %oc. ac"m am a"*it c" in0a%are eter i p"ne pentr" o nemicat& $n timp ce i amorit c" oc0ii desc0ii, i apoi, ca sen*atia sa $ntors, ima'inea a fost, de asemenea, $nc& o dat& percep"t, iniia% foarte mic i de departe, apoi #enind mai aproape i tot mai mare p.n& d"p& sen*aie i micare de #o%"ntariat a" fost comp%et $ntors, a a-"ns %a dimensi"nea norma%& ..... /n co%e' co%e', c&r"ia i-am sp"s p"b%icaiei citate, %-a" asi'"rat c& ace%ai %"cr" a fost, de asemenea, $n copi%&rie, $n biseric&, %oc de, c" tot efort"% sentiment"% de somno%en& Inapoi ?"pta, i c" "n#erLandtem arat& predicator"% #&*.nd acestea s"nt din ce $n ce mai mici i se "it& $napoi $n dep&rtare /n a%t om a afirmat $ntr-o febr& tifoid& acest fenomen de a de#eni mici i obiecte%e asociate c" oc0i de %a distan& $napoi %a a" a#"t,., i $n ce%e din "rm& am af%at c& acest fenomen $n psi0iatrie este foarte bine c"nosc"t i n" de p"ine ori de c&tre persoane%e care s"fera de t"%b"rari a%e creier"%"i, este dat c" foarte mare certit"dine. into+icaie 0ai $n ea ar treb"i s& fie, de asemenea, constant. " Ca a a!e- aces e fa" e nu sun casua$- conside!' 5ebe! a! !ebui s' fie subo!dona s'3$- eu sun 4nc$ina s' ia 4n 8i bezu(nahme cu "!i#i!e $a !a"o! u!i$e de "e!ce"ia e2 inse fa' 4n u!m' o!u$ "unc de #ede!e. Chia! i f'!' i!i aii e2 e!n cu ochii 4nchii ne d' !e ina noas !' senzaie e2 ins' a c>m"u$ui #izua$ ne(!u- ca!e se da o!eaz' fa" u$ui c' oa e ce!cu!i$e senzo!ia$e din aceeai de e2ci aie in e!n' s$ab' sun 4n o deauna de $a sine "es e "!a(u$ de numai c'$a fe$ ca i cu o!ice de o s$ab' senzaie s imu$ e2 e!n cauza es e necesa!' doa! o anumi ' di!ecie de a enie "en !u a aduce aceas ' senzaie de con iin'. Deci- aici #om es ima dis ana din !e dou' "unc e de "e !e ina nu de"inde de num'!u$ zLischenbefind$iche! nu i!i a - e2is ena $o! doa! "!in e2"e!iene$e !ecu e de "unc e cunoscu e- da! 4n funcie de num'!u$ de e2ci a "e "$an in e!n- "!ecum i 4n #i! u ea c'!eia o ofe! anii de "e!fo!man' senzaie de "unc e- i a! fi- 4n cazu$ 4n ca!e une$e din !e aces e "unc e s3a! fi "a!a$iza - ia ' o dis an' mai mic'- o!icum- c' e2"e!iene$e an e!ioa!e !'m>n ace$eai. 6n o"inia mea- acum se com"o! ' confo!m sen imen e$e dis an' a$e "ie$ii- cu e2ce"ia fa" u$ui c' fib!e$e ne!#oase "ie$e sun - de obicei- nu 4n o deauna !idica ' cu un asemenea ca!ac e!u$ com"$e de e2ci a!e in e!io! "es e "!a(- a unci c>nd fib!e$e ne!#u$ui facia$- ci "!in dife!i e ci!cums ane s' fie !idica ' "es e ea i "oa e sc'dea sub ea. De fa" - si(u! fi 4n o deauna o "a! e a ne!#i$o! cu ana e- ca!e sun $ua e 4n !e dou' "unc e ca!dina$e- o!icum- c' aces ea sun - de asemenea- nu a a ins- en uziasma 4n modu$ 4n ca!e ne3am cu "!i#i!e $a e2is ena i num'!u$ de "!ezen - a s >!ni e2 inde!ea

i senzaie de $a dis an'- f'!' e2amina!e "o face e2"e!iena an e!ioa!' de"enden e. Deci- dac' ne 4nd!e" 'm a enia $a aceas ' sau acea "a! e a "ie$ii- c!edem c' nu es e nu numai ce$ mai de c'$du!' sau f!i(- da!- de asemenea- 4n afa!' de un sen imen "e ca!e unii di!ec ' ne info!meaz' cu "!i#i!e $a e2is ena i am"$oa!ea "e de o "a! e- numai c' sen imen u$ de aceas ' e2"ansiune nu es e $a fe$ de s"ecifice- as fe$ cum 4n ochi de $a dis an'- i "u em #o!bi de nici un as"ec a > de si(u! i so$id de un ouch"ad domeniu- #izua$. Poa e c'- o ui- #a fi admis mai uo! c' 4nc' de$oc s' !enune $a aceas ' senzaie de ce#a- i c' aceas a nu de"inde a > de mu$ "e e2"e!iene$e !ecu e ca e2ci a!ea ac ua$' a ne!#i$o! ac i$e c>nd dife!ena amin e e s a!ea de amo!ea$' a "ie$ii cu o "!esiune asu"!a un !unchi ne!#oase "ie$e de s a obinui e "!ezin ' 3 fa" cunoscu ni se "a!e un b!a a$ c'!ui ne!# es e com"!ima ca un co!" com"$e s !'in 3 i $a fe$ de mu$ cum ne3am do!i s' a !a( a enia $a ea- nu #a fi "osibi$ de a !e"!oduce ace$ai sen imen de e2is en' i domeniu$ de a"$ica!e s'u ce a$ ce#a sun em 4n m'su!' s' dea un !ezu$ a . De nici un in e!es mic mi se "a!e cu "!i#i!e $a aces ea se sim - de asemenea- !u"chia! cu o came!' mai "uin de s"us- e2is ena- ceea ce es e foa! e f!ec#en ci a ca un succes a$ , he!isie!ens- 4n cazu$ 4n ca!e "ie$ea se sim - ceea ce ne3am a$es cu "!i#i!e $a e2is ena de c$ien u$ nos !u co!" es e- "!in aciunea e e!u$ui "oa e fi uo! de"!ima sub "!a(u$- dei nu 4n $i i(iu- "ie!de!ea de sen imen muscu$a!e- ceea ce ne face s' simim (!a#i a ea co!"u$ui nos !u- aces $uc!u con !ibuie- cum c' ambe$e senza ii- $a oa e- de obicei- s' $uc!eze 4m"!eun'. A! !ebui s' ne 4n s a!ea obinui ' nu au nici un sens a$ e2is enei a co!"u$ui nos !u "!in "ie$e i sens muscu$a!e- s3a! "u ea- desi(u!- de c' !e , he!isie!en- de asemenea- nu "oa e fi "ie!du - da! c' aceas a "oa e fi "ie!du - se do#ede e de $a cea$a$ ' "a! e $a fe$ ca succesu$ a "!esiunii 4n cazu$ 4n ca!e "en !u a ('si o #a!iabi$i a e ne!# "ie$e de aces sen imen - 4n funcie de s a!ea ne!#i$o!. (eci, scrie Aranier de 6assa'nac 1O), c" pri#ire %a efect"% de ]t0erisierensJ "2 fost ca i c"m tot"% e+tern s& dispar& i n" mai simeam f%acon"% $n m.na mea, abia obser#at c& am a#"t 0aine pe corp, iar teren"% pe care M-am ridicat mi sa par"t-a" pierd"t, rea%itatea ori'ina%& .... %"mea e+terioar& i materia%"% n" mai este disponibi% (ac& s"ntei edinei, n" mai simi sca"n, i at"nci c.nd "n"% n" mai este de pat pentr" ei $nii,. a cre*"t s& p%"teasc& $n aer. " - /n a%t obser#ator 1H) pre#edeJ "Mam simit din %"mea e+terioar&, %a toate, c0iar de %a propri"% me" corp n" mai >"f%et"% a fost ca tot"% i*o%at i separat de corp .." - (r. 3er'son 1T) pre#edeJ "a"to'ra#itatea membre%or dispare i se crede c& $ntr-ade#&r $n aer s& p%"teasc& .... Kn simt"% tacti% apare o sen*aie de a adormi a ner#i%or c"tanate, iar acest %"cr" crete c" sen*aie de f"rnic&t"ri i d"p& $n f"ncie de m&s"ra $n care presi"nea p"ternic& n" mai este simtit pe pie%ea de pe m.n&, p"b-"ri, $nep&t"r&, ars"r&. " - 2ce%ai %"cr" este raportat de inf%"ena a%tor narcotice. 2stfe% Madden scrie (Dror. :" 884I, p. 1T). !rin aci"nea de into+icare opi"J "Kn timp ce mers"% pe -os abia obser#at c& picioare%e me%e atins p&m.nt"%, era ca i c"m am fost a%"necare, cond"s de o for& in#i*ibi%&, dr"m"% de-a %"n'"%, i, ca $n ca*"% $n care stoc"ri%e me%e de san'e pentr" "ne%e f%"id eteric care a f&c"t corp"% me" mai "oare dec.t aer"%. "
1O) <amb.

aprins. " crit 3%. 1PTW. :o. 1H

1H) 1T)

!fe"fer, Geitsc0. , 1PTW. 4I, p. W9 Ma' 2prins pentr" 2/>? 1PTW. Martie.

- /n a%t obser#ator sp"ne de efect"% de 0ai 1V) J ">en*aii%e e#ocate a" fost astfe% de %"mino*itate e+traordinara, aerisit, ca s& *ic aa," .... i mai departeJ "?imitationsempfind"n' (sentiment"% de %imitare $n %imite%e de carne i s.n'e), imediat a c&*"t de pe pereii corp"%"i mai or'ani*at i a c&*"t $n r"ine, i f&r& s& tie ce form& am p"rtat c.nd am confr"nta, da. pierd"t orice noi"ne de form&, am simit doar c& am e+tins %a mine $ntr-o m&s"r& spai" imens 1=) ", etc
1V)

Ma' 2prins pentr" 2/>? 1PVT. :o. WO

1=),

"n teren com"n este sen*aia de e+tindere pe termen ne%imitat, f&r& form& i %imitarea mai p"in de o cretere, pentr" c& s& se ia ca o pierdere a sentiment"%"i de determinare spaia%e. Kn mod simi%ar, deoarece s"bstane%e de in0a%are soporifice, abordarea nat"ra%e de somn pare s& f"ncione*e. ">ens fi*ic, - sp"ne !"rkin-e 1W) - mai a%es pie%ea isi pierde (a adormi) treptat sensibi%itatea pentr" foc medi" i ni#e%"ri reci, nici presi"nea medi"%"i n" mai este simit&, corp"% pare s& fie pe pad mai m"%t. 0o#er s& c.nt&reasc& aa c"m se $nt.mp%& de m"%te ori c&, at"nci c.nd mecanism"% de sentiment imp%ic& din no" de tre*ire br"sc& $n *one%e defa#ori*ate a%e pie%ii, se pare ca i c"m am fi c&*"t de %a o stare de %e#itaie c" "n masc"% %a podea tare, o e+perien&.I probabi% ce% mai m"%t de %a prima de a adormi #a fi f&c"t. "
1W)

#e'0e, somn i #is $n 6"#inte%e %"i )a'ner de a tr&i c". >. TOS

;ste interesant de a compara c" efect"% de narcotice, de nat"ra foarte diferita de stricnin& este. Kn timp ce ?ic0tenfe%s de morfin&, atropin&, dat"rine $n#&at red"cerea cea mai i*bitoare a sensibi%itate e+tinse astfe%, c" toate acestea, a fost red"cerea de bara- AebrU"c0e de stricnin&, dei c" si'"ran& s& fie specificat& i $n mod semnificati#, c" toate acestea, $n raport c" aceste s"bstane doar "or. 6" toate acestea, sa constatat c& aceeai presi"ne, care de a%tfe% doar o sen*aie de p%ictisitoare 'enerat& de stricnin& a %"a ca"*e foarte %"minoase i an"mite c& ca%itatea sen*aia este modificat i d"rata de re-enactment este i*bitor de mare. "(ac& cine#a apas& b"ton"% etrier prim"% pe pie%ea de pe bra i apoi %a %imba $n starea norma%&, fost"% sen*aia este p%ictisitoare, acesta din "rm& foarte c%are i %imitate, dar %a fe% de %"mina este sen*aie stricnin& pe pie%e a bra"%"i, ca i c"m etaneitatea a'ent acti# a cresc"t. " ()ien. >it*"n'sber., 1PV1. 4I, pp. HTV HVO) Se "oa e (>ndi acum c' inf$uena "a!a$izie- subs ane$e na!co ice- e e!iza!e i Ch$o!ofo!mie!un( ce!e su"!ima senza ia de o se!ie de ce!cu!i senzo!ia$e sub "!a(u$i- as fe$- "!oduce ace$ai succes ca i a unci c>nd un num'! de aces e ce!cu!i senzo!ia$e a fos com"$e absen sau abs H!be uo! da a"!oa"e de aces "unc de #ede!e "a!e a fi necesa!- dac' se ia 4n conside!a!e fa" u$ c' moa! ea es e doa! ce$ mai

ma!e (!ad de "a!a$izie i ce$ mai ad>nc c'de!ea sub "!a(u$. Aces $uc!u a! e2"$ica- 4n ace$ai im"- s' !ecunoa em ce$ mai mic de"$asa!ea de un "unc de buso$' de "iese- cum a! fi "a! ea su"e!ioa!' a b!ae$o!- 4n cazu$ 4n ca!e dou' "unc e ca!dina$e- 4n ace$ai im" c!ea - fac a"e$ $a o dis an' conside!abi$'- s' a"a!' #!eoda ' 4n ca$i a e de 4nde"'! a . Aa cum am 4n !e(esc o buso$' a a!' a de c' !e o anumi ' dis an'- #om co$ec a succesi# oa e ce!cu!i$e senzo!ia$e sensibi$e in e!fi!m de i!i a!e a in !a "es e "!a(- cu oa e aces ea- aceeai dis an' a unci c>nd es e $ua ' 4n !e dou' "unc e ca!dina$e s aiona!e- o ma!e "a! e din ce!cu!i$e senzo!ia$e nes imu$a e sub "!a( !'m>ne. A > de bine- da! se "o !i#e e aceas ' e2"$icaie a fa" e$o! discu a e ">n' acume2is ' 4nc' un fa" ca!e "a!e s'3$ con !azic' 4n mod di!ec - i m'! u!isesc c' mi3a facu mu$ im" 4n ;ena ca am "en !u c' e2"$icaia $o! doa! unu$- $a acum i"o e ic "en !u a s"!i;ini as"ec ia c'- dei- aa cum #om #edea 4n ce$e din u!m'- a"a!e cu an e!io! 4n !3un con e2 foa! e na u!a$- da! de $a ca!e s3a! "u ea do!i- o ui- c' #a fi baz>ndu3se chia! i 4n a$ mod dec> "!in ne#oia de as fe$ de dec$a!aii. Vo$9mann a f'cu !ema!ca- i c!ed c' a confi!ma c' un "a ch "en !u o ma!(ine "a! e "ie$e de $un(ime da ' "en !u o e#a$ua!e imedia ca me oda de echi#a$en e a"a!e nu numai c' nu c!e e- ci chia! un "ic mai mic' dec> dis ana co!es"unz' oa!e aceas ' $un(ime 4n !e dou' "unc e ca!dina$e "e aceeai "a! e a "ie$ii- da! de s imu$u$ indife!en de "!esiunea ma!(inii com"$e ce!cu!i$e mai senzo!ia$e !ebuie !idica e "es e "!a(- aa cum se ('se e 4n dis ana ce!c (o$ deasu"!a ei. De asemenea- s imu$u$ !ece nu c!e e beme!9 e!ma7en- da! !educe senza ia e2 inse. Pen !u a 4nsoi aceas ' info!maie cu une$e nume!e- am !ea$iza c' doa! o se!ie de es e mic P!in u!ma!e- "en !u a. Un / a$in. %in. m'su!a - 'ia din !3o ca! e de aface!i "u e!nic- ma!(ine $a "a! ea din fa a a de(e u$ui a!' ' o! =cu "!i#i!e $a as"ec u$ #o$a!e de $un(imea memb!e$o! du"'- cu "a! ea din s"a e 4n Ge$en9fu(e: "$asa - a a"'!u 4n cinci 4nce!c'!i =f'!' Muziehun( a ochiu$ui:- es e echi#a$en cu u!m' oa!e$e dis ane ce!cC F-E- F-A- D-0- F-B- F-< $inii6nseamn' F-./. Condiii simi$a!e3am ('si $a a$ e o!i "e de(e . De asemenea- "e "a! ea su"e!ioa!' a b!ae$o! 6mi "$ace e2"e!imen a cu $un(imi de ma!(ine de $a <E $a AB de $inii $a momen e dife!i e i me!eu dis ane ce!c mai mici ('si e 4n ace$ai echi#a$en u$ doa! $e('na !a"o! u$ foa! e 4n e2"e!imen e "e dife!i e zi$e- ca mine "en !u com"a!a!ea "$in cu dis ana (o$ de sen imen u$ de aici "a!e a fi mu$ mai difici$' dec> "e de(e . Pe ansamb$u- a fi 4nc$ina - "a!ia$ "!in com"a!aii di!ec e- 4n "a! e 4n funcie de me oda de echi#a$eni a#an a;u$ de m'!ime a"a!en ' "en !u dis ana ce!c (o$ s"!e $un(imea ma!(inii com"$e "e b!ae i mai ma!i dec> ('si e "e de(e e- ce$ "uin nu mai mic'. Pen !u a obine un !ezu$ a si(u! i uni#e!sa$'4n aces sens- da! numai $a o mu$ i udine de e2"e!imen e inde"enden e indi#izi a! fi necesa!e.

Punc u$ de #ede!e "e ca!e am 4nfiina "en !u a e2"$ica- es e acum aces $uc!uC Noi ne3a c!ezu c' Tas ne!#enfase!n c' media senza ii se"a!a e 4n c!eie!- sau $a un "unc 4nain e de a c!eie!u$ui $a fe$ de conf$uen e- ca un ce!c senzo!ia$ comun fo!meaz' !amu!i din aceeai fib!'- "!ecum i a ac i#i 'i$o! sa$e i sen imen e$e sa$e de"enden e a! coa(u$eze- i o s udiu comun de mai mu$ e as fe$ de fib!e "es e "!a(u$ doa! o in ensi a e ma!e- nu e2 inde!ea simu$ ac i$ "oa e !ans"o! a- $a fe$ cum es e ade#'!a din !amu!i$e ace$ai ce!c senzo!ia$. Es e ce! aa c' !ebuie s' "!esu"unem c' ac i#i 'i$e fib!e$o! disc!e e simi oa!e nu fo! e!s !ec9en 4n !e e$e ="!in $e(' u!i$e $o! de $a ni#e$u$ c!eie!u$ui:- 4n aceeai con inui a e- ca i 4n e$e- i fi$ia$e$e $o!- da! 4n !e ei se $i"sesc sau se si ueaz' sub "!a(u$- i- "!in u!ma!e un 4n#e$i de sen imen ;us ifica "en !u c' a$ fe$ a! fi nici un mo i# de ce fib!e$e dife!i e nu a! !ebui s' dea un !ezu$ a $a fe$ de sim"$u senzaie- ca fi$ia$e a$e ace$uiai ce!c senzo!ia$@ ins i uie un as fe$ de da!. Acum "u ei c!ede c'- a unci c>nd "!esiunea de o muchie sau s imu$u$ em"e!a u!ii acioneaz' "e o su"!afa a de "ie$e- c!e e!ea ac i#i 'ii "sihofizice nu se $imi eaz' doa! $a ne!#i ac i$e i e!minaii$e $o! cen !a$e- ci i asu"!a $e(' u!ii cu uu!in' 4n !e e$e se e2 inde 4n c!eie! i o "a! e din ace$eai ascensoa!e$o! cu "es e "!a(- as fe$ 4nc> fib!e$e ne!#oase disc!e e an e!io! acum "a!ia$ conf$uen e cu ac i#i 'i "es e "!a(u$ ias fe$- sun !amu!i a$e ace$uiai echi#a$en u$ ce!c senzo!ia$e. Chia! 4n caz con !a!- es e bine cunoscu fa" u$ c' o s a!e de i!i abi$i a e- du"' cum a mai "oa a dec$ana!ea mic'!i$o! !ef$e2e "e o sca!' mai ma!e- ceea ce im"$ic' fa" u$ c' ac i#i a ea ne!#os "oa e fi con inua ' "!ima "o!iune a unei ne!#ii senzi i#i $a o ne!#i$o! mo o!i de c' !e com"uii "!ezeni 4n o!(ane$e cen !a$e 4n !e ce$e dou'- i aa cum sun defini e de c' !e "u e!ea de s imu$ i de a$ e ci!cums ane- as fe$ 4nc> o da ' "e s imu$a!ea ma!ca ' a ne!#i$o! mo o!ii a!e $oc "!in fa" u$ c' nu 4n a$ e momen e. Co!es"unz' o! ceea ce es e ace$ai $uc!u s' aib' $oc ce!u e de fa" e$e !ef$e2u$ i s' e2"$ice ne!#i$o! senzo!ia$i i ne!#ii cu mo o! cu !es"ec - #a acum doa! au ne#oie "en !u a e2"$ica fa" e$e de ca!e es e aici- de asemenea- cu "!i#i!e $a fib!e$e ne!#oase din aceeai ne!#i ac i$e min 4m"!eun'- s' acce" e ceea ce a! "u ea a#ea mai "uine dificu$ 'i dec> $e(' u!a ana omic' a aces o! fib!e es e de necon es a mai a"!oa"e- ca i di#e!se$e 4n !e dou' ne!#oase. Desi(u!- e$ibe!abi$ de ac i#i a ea de s imu$ es e su"us' de a schimba 4n c!eie!u$ "es e o doa! 4n !3o anumi ' so$ida!i a e 4n ne!#ii i $e(' u!i$e $o!- i s' fie "e ca$e de a menine aces $uc!u i dec$a!aia an e!ioa!' nu s !ic 4n afa!'. F'!' a do!i s' se an(a;eze acum aici- 4n #e!siuni$e $a!(i- da! nu es e e2c$us ca ac i#i a ea c!e e cu amendamen u$ de s imu$en e "en !u !a"o! u!i mai ma!i 4n ne!#u$ ca $in93u!i i chiu#e e $o!- i a c!escu 4n aces e condiii- chia! i 4n "!imu$- "e che$ uia$a aces uia din u!m'- sau 4n a#an a;u$ $a fe$ "oa e c'dea. i as fe$ e2e!ci a!ea a! "u ea duce $a Tas #e!suchen c' mai Tas ne!#enfase!n con ac ai e!minaii$e $o! cen !a$e "e "!a(u$4n im" ce 4n ace$ai im"- !educe mai mu$ e cone2iuni de mai ;os "!a(u$- cum a! fi inf$uena de e2e!ciiu cu "!i#i!e $a com"e ene$e mecanice de mica!e 4n ace$ai im"es e c' "en !u a conso$ida muschii $o!- i "en !u a "e!mi e "'!i$o! indi#idua$e mu a aceeai se"a!a '- cu si(u!an'- nu f'!' o 8i einf$u7 "e ne!#i. 6n !3un fe$ sau a$ u$- da!

inf$uena de e2e!ciiu "oa e m'!i m'su!a dis ana numai ">n' $a un anumi ma2im"en !u c' 4n cazu$ 4n ca!e oa e ce!cu!i$e senzo!ia$e sun !idica e deasu"!a "!a(u$uisau oa e sun di#o!a 4n c!eie!- aa ma2im !ebuie s' fie a ins. De fa" - ea a!e o as fe$ de ma2im $a i am an(a;a de Vo$9mann 4n es e de efo! con;unc ie- ca!e au fos meniona e mai sus- s3au do#edi 4n mod cons an i cu de e!mina!e. E2is ' une$e fa" e ca!e "o fi se a e cu "unc e$e noas !e de #ede!e 4n ceea ce "!i#e e- i foa! e bun ad#e!sa!i !eui ' din !3o "a! e 4n ace$ai- 4ns' aces ea a! "u ea fi adec#a de c' !e a$ii s' "un' $a 4ndoia$' "e de a$ ' "a! e- 4n cazu$ 4n ca!e as fe$ 4nc> chia! dac' nu 4n !3o anumi ' con !adicie $a fe$ nu "oa e fi 4nc' usu!in a subo!dona . Du"' cum sa meniona mai sus- mica!ea unui "unc de buso$' "e b!a e es e "e!ce"u ' ca o Fo! !Hc9un( dac' asemenea es e foa! e "uin- cu oa e aces ea- o dis an' mu$ mai conside!abi$' a $a en e "unc e ca!dina$e mon a e nu es e simi ' "e b!ae ca dis an a. Aces $uc!u a! "u ea fi 4m"ins afa!' c' !ecu!su$ a "unc u$ui de buso$' fieca!e ce!c senzaie e$ 4n >$ne e- !idica "es e "!a(u$- 4n im" ce 4n dis ana din !e #>!fu!i$e de mu$ e ce!cu!i senzo!ia$e $a en e sub "!a(u$ !'m>ne. Da! 4n cazu$ 4n ca!e aces $uc!u es e aa- !ebuie- a#an a;u$ de a !ece de #>!f- 4nain e de dec$in dis an' de odihn' 4n ceea ce "!i#e e (ene!a as fe$ dimensiunea e2 ins' senzaie "e "'!i$e 4n ca!e oa e ce!cu!i$e senzo!ia$e "es e "!a(u$ sun - 4n o!ice caz- mai "uin "e "'!i$e de o mai ma!e sensibi$i a e $a!(i dec> ce$e de mai ;os fie. Aces $uc!u es e 4n !3 ade#'! des u$ de ho '!> caz- i doa! de"'e e !ezu$ a u$ e2"e!imen u$ui- ca s' s"unem aa des inaie de nu ma;o!i a ea- da! nu c>i#a oameni- inc$usi# eudimensiunea a"a!en ' a unui "a!cu!s de "unc u$ dis ana buso$' "e de(e chia! ('si incon es abi$ mai mici- mai $a!( dec> aceeai dis an' 4n !e "unc e$e de buso$a $a en e- "en !u ca!e es e difici$ de a ('si o e2"$icaie. 6nain e de a in !a 4n discuie de aces !ezu$ a ciuda - a$e!( $a Ac ua$. Pen !u a face o 4nce!ca!e- am "us "e mine sau o a$ ' "e!soan' ./:- un "unc de buso$' 4n Ge$en9fu(e 4n !e ni#e$u$ memb!e$o! din fa' i 4n comun de mi;$oc a de(e u$ui a!' ' o! ="a! ea Vo$a!: i cea$a$ ' cu "!i#i!e $a 0 ">n' $a .B a$in. %inii fo!La!d .0: - a$ o" u$ea 4n sensu$ de $a dis an'- a"oi !idicai #>!fu$- ca!e es e 4n Ge$en9fu(e- i conduce cu a$ e #>!fu$- 4n o deauna f'!' Muziehun( a ochi$o!- a Ge$en9fu(e ;os.
./:

Pen !u mai mu$ e 4nce!c'!i- am cons a a c' nu se face nici o dife!en' dac' a an(a;a o 4nce!ca!e de a se- sau "oa e fi o fac a$ii "en !u ei 4nii.
.0:

Pu ei a#ea- de asemenea- a$ e de(e e i $un(imi mai ma!i de de(e u$ $a 4nce!c'!i de a a"$ica de 4n comun 4n !e a$ doi$ea i "os e!io! as"ec - a$ u$ aeza "e "a! ea de sus a memb!e$o! din fa'.- de e2em"$u- #>!fu$ din s"a e De asemenea- mi se "a!e aici %Kn(enun e!sehied 4n funcie de modu$ de mai sus e2"e!imen a$ conside!abi$.

Aceas ' ca$e de #>!fu$ mica!e acum c' nume$e $ui a fos !ecen b, mi se "a!e s' s"un aa de ne4ne$es mai mic' dec> dis ana din !e #>!fu!i$e fi2e ca!e r fie!bin e.

Am !e"e a e2"e!imen u$ imedia $a o a$ ' "e!soan'- desi(u!- $a fe$ ca 4n oa e es e$e u$ e!ioa!e "e a$ii- f'!' a "!eciza di!ecia "!econiza ' a !ezu$ a u$ui. Ea a s"usdu"' c> e#a !e"e iii des u$ de deschis c' ei b a"!o2ima i# ;uma a e $a fe$ de mu$ ca r a"a!e- deci "!o"!iu$ meu sen imen aco!d foa! e bun- i- des u$ de ciuda - i3a e2"!ima Han9e$ i Vo$9mann inde"enden e une$e de a$ e$e es e doa! a > - ea a #eni $a ei b a"!o2ima i# ;um' a e $a fe$ de mu$ im" 4n u!m' ca r . Ra"o! - "!ecum i mos !e de mai mu$ e a$ e "e!soane "oa e fi nici o 4ndoia$' c' 4n !3 ade#'! b mu$ mai mici dec> r. "o a"'!ea. Numai !ezu$ a u$ es e 4n nici un caz uni#e!sa$. Am un 4n !e( </ de oameni- inc$usi# eu- es a e- din !e ca!e .F nici o dife!en' semnifica i#' 4n !e b i r 3a! "u ea ('si@ .B ('si e b mai mic' dec> r i c' ma;o!i a ea foa! e ho '!4 mai scu! @ . a fos in#e!sa b decis iniia$ mai mu$ de r - da! a unci c>nd e2"e!imen u$ es e !e"e a sen imen u$ de ambe$e e(a$a !e" a . Doa! as fe$ de oameni s"une3mi om =4n im"u$ mic'!ii !a"ide: de sine foa! e ho '!> b scu! ' dec> r cons a a c' a$ e "a !u "e!soane cu ca!e a an(a;a "en !u a 4nce!ca nici o dife!en' a! "u ea fi ('si - 4n im" ce "!ezen a 4n mod a$ea o!iu- P!of. Dubois ace$ai ca i e$ a ('si . Aces $uc!u- $ua e 4m"!eun'- a! a#ea AI de oameni .< b ('si mai scu! ' dec> R- <. nici o dife!en a semnifica i#a- . =iniia$: b mai mu$ dec> r. Eu 4nsumi am fos 4n s a!e s' m' obse!#e nici o inf$uen' decisi#' asu"!a succesu$ui "!ocesu$ui- o!ica!e am condus "unc e$e ca!dina$e cu "!in u!i mai ma!i sau mai mici sau cu mai !a"id sau mai $en - desi(u!. Se "a!e- 4ns' 4n a$ e$e #i eza "en !u a face o dife!en'. <B: Rezu$ a u$ a sa !ezi $a mine 4n momen e dife!i e- 4n o deauna cons an ' 4n aceeai di!ecie- i de fieca!e da ' 4n mod c$a! $a "!ime$e 4nce!c'!i- da! a!e mai mu$ e o!i mi sa "'!u ca i cum une$e !e"e a a"a!en a dife!en' 4n !e b i r 4nc' c!e ei- "!obabi$- a!e o anumi ' inf$uen' a !e"e '!ii 4n $oc de ade#'!- deoa!ece am o dec$a!aie c$a!' cu "!i#i!e $a o dife!en' ca!e a"a!e numai du"' o !e"e iie- i 4n !3un sin(u! =mai sus meniona :- caz $ua chia! iniia$ !ezu$ a u$ o"us cu a$ e "e!soane .
<B:

Vo$9mann sc!ie $a mineC G8a sim Ci!c$e Dis an a cu ade#'!a mai ma!e dec> zona de "ie$e #o"si ' coe2 ensi#e Dife!ena nu es e de"a! e de Du"$um dac' #i eza de (!e#a a a#u un efec - nu #oi s"une cu ce! i udine- se "a!e .. 3mi3 o. 8i se "a!e c' es e- ca i 4n cazu$ 4n ca!e (' i !a"id es e "!in c!e e!ea con !as - sau cu a$ e cu#in e- c' com"a!aia f'cu ' 4n dimensiuni dec> $a o (!e#' mai $en des u$ de aceeai dimensiune. G Dubois a fos inf$uena #i eza 4n ace$ai sens ca i Vo$9mann. Am 4nce!ca - de asemenea- dac' "unc u$ de sim"$u com"as din Ge$en9fu(e du"' #>!fu$ de(e e$o! ">n' fe!a ' "en !u a desc!ie o ca$e mai $un(' dec> aceeai dis an' 4n di!ecia o"us' a !ecu 4n ;os. 8a;o!i a ea oameni$o! nu a (asi nici o dife!en a semnifica i#a- da! o as fe$ de a;u o!- a da =4n 4nce!c'!i$e !eci"!oc inde"enden e:- f'!' e2ce"ie- "e ca!e $e ia 4n conside!a!e modu$ 4n ca!e a a! icu$aiei 4n sus mai ;os dec> du"' comun- inc$usi# mai mu$ e c' nici o dife!en' semnifica i#' 4n !e b i r ('si . P!in !e cei </ de oameni ca!e am su"us e2"e!imen e$o! an e!ioa!ecu oa e aces ea- mu$ e din !e ca!e a doua 4nce!ca!e nu s3au an(a;a - de asemenea- au

fos ('si e .B aces o! dife!ene- da!- de asemenea- c' aces $uc!u nu es e o sim"$' coinciden' "a!e s' a"a!'. 6n fina$- am e2"e!imen a u!m' oa!e$e i"u!i deC &3am da un (!u"- a$e c'!ui sfa u!i au fos oci e de cea!' sau de si(i$a!e ma!(e$e cea!a <.: - o an#e!(u!' a a!i"i$o! de ma!e- a fos $a fe$ "en !u o a$ ' "e!soan' de $a un ca"' $a inde2 mea sau de(e u$ mi;$ociu- ce$'$a$ "!i#ind %ocu$ an eb!a- i acum 4n funcie de di!ecia $on(i udina$' a de(e e$o! i b!ae$o! as fe$ 4ncoace i 4nco$o- ca un ca"' se mica "e de(e u$- ce$'$a$ "e b!ae cu aceeai #i ez'. Deoa!ece densi a ea ne!#os a$ "ie$ii de(e u$ui es e mai ma!e dec> cea a "ie$ii b!a- as fe$ 4nc> a! !ebui s' ('sii c' !a#e!sa "e s"aiu$ de(e sau #i eza de de"$asa!e "e de(e u$ a! !ebui s' fie decis' "es e a"'!u "e b!ae. Da! am fos de mai mu$ e o!i 4n 4nce!c'!i !e"e a e- a > c' am f'cu 3a face cu a$ii "en !u mine dec> an(a;a chia! de a$ e "e!soane- nu "o ('si nimic fe!m. Uneo!i mi se "'!ea ceaa$ e o!i de a$ ' #>!fu$ mai !e"ede s' se mu e- sau s' !eac' "!in s"aiu$ mai ma!e- i- de asemenea- de c' !e a$ e "e!soane am "!imi ni e f$uc uan - uneo!i de3a d!e" u$ dec$a!aii con !adic o!ii. Succesu$ a"a!en "a!e a de"inde 4n "!inci"a$ de ima(inaie. <<:
<.:

Pen !u e2"e!imen e$e an e!ioa!e au fos a"$ica e unab(es um"f - 4n "!ezen da! nu es e un (hid de buna de sfa u!i "en !u a !ea$iza f'!' m'su!a de mai sus.
<<:

Aces es a!e $oc cu 4n !eb'!i 4n $e(' u!' ca!e Cze!ma9 4n !3un mic !a a Gidei "en !u o doc !in' a im"u$ui 4nseamn'G 4n cad!u$ !euniunii !a"oa! e$e d Viena. ACAD ./EF. A"!i$ie a "ub$ica - f'!' a $ui oa!ecum 4n s a!e s'3i educe "en !u a con !ibui.

Dac' 4nce!cai s' dea un con de eecu!i$e de 4nce!c'!i$e an e!ioa!e- a! "u ea fi aco$o 4n "!imu$ !>nd s' "'s !eze c> "osibi$ ca o combina ie a c'$' o!i "!in "unc e$e de "unc e ca!dina$e 4n "!inci"iu$ de memo!ie- un !ezu$ a dife!i a"a!en e2 ensie es eca !ezuma u$ aceeai 4n !e $a en decizie "unc e ca!dina$e $ua e de "unc e- i es e- de fa" - a priori - nu s' s"un c' un aco!d 4n !e ce$e dou' cazu!i ca!e au $oc 4n !ezu$ a e$e. Numai c' a! fi difici$ de conci$ia eecu$ aces e 4nce!c'!i a > de dife!i e de $a "e!soane dife!i e cu ea- i nu "a!e c' o as fe$ de dife!en' se face simi ' 4n ochi. Deci- eu m'! u!isesc since! c' nu am o e2"$icaie de 4nc!ede!e "en !u aceas ' si uaie. 6n ace$ai im"- "oa e o e2"$ica ie a! "u ea fi u!m' oa!e$e ">n' acum- desi(u!4nc' foa! e "unc 4n cauz' socia$iza. S' "!esu"unem c' o a!e 4n !3un !aseu de "ie$e da a0 ce!cu!i o se!ie senzo!ia$e abcdef'0 Fieca!e "a! e o Tas ne!#enfase! izo$a - ca!e "oa e fi ('si cu munca $o! "es e "!a(u$. Acum- oa e a$e!(a du"' se!ia de "unc u$ de buso$' f'!' conf$uen e cu ac i#i 'i$e $o!- as fe$ 4nc> - aa cum aces $uc!u a a!' a 4n mu$i oameni- a0 chia! "o a"'!ea a > de ma!e 4nc> ia 4n !e #>!fu!i$e $a en e- deoa!ece num'!u$ de disc!e fib!e simi oa!e nici c!escu i nici nu sa diminua .Da! s' "!esu"unem- de s imu$u$ a

"unc u$ui com"as conf$uen a "unc e$o! izo$a e an e!io! de fieca!e da ' mai mu$ - de e2em"$u !ei- echi#a$en u$ unui ce!c senzo!ia$e du"a P!inzi"e discu a mai sus- adic' succesi# abc, 36(, cde. . . "!o(!esu$ #>!fu$ "nei a b i c - se "une 4n !eba!ea dac' oa ' dis ana a0 aces $uc!u "oa e s' a"a!' 4n con inua!e $a fe$ de ma!e ca a unci c>nd "unc e$e o - b - c sun efec ua e $a fe$ de izo$a sau ca e2is a 4n !e "unc e$e ca!dina$e de odihn'. Aces $uc!u mi se "a!e c' acum nu es e si(u! o priori decidabi$' a$es sau "!in e2"e!ien'. Dac' a0 "o a"'!ea mai mici 4n aces mod- as fe$ 4nc> s' succesu$ e2"e!imen u$ui cu cei ca!e b mic dec> r ('si- fi as fe$ e2"$ica e. Da! a! !ebui s' #' a e" ai c' c> i(u$ a "!esiunii a unci c>nd 4nce!c'!i de3a e2"!ima a"oi o inf$uen'da! nu "oa e fi "!eciza - desi(u!. Es e ce! sun 4n !3ade#'!- de $a 4nce"u - nu oa e "unc e$e o - b - c ... deasu"!a "!a(u$ui- da! o "a! e din ea es e !idica doa! de "unc u$ de com"as cu "!i#i!e $a aceas a- as fe$ 4nc> efec u$ unei "!esiuni "u e!nice 4n aceas ' "!i#in' "oa e com"ensa cu Conf$u2es a c!escu 4n une$e "!i#ine- da! 4nc' ade!' mu$ $a 4ndoia$' e2"$icaia. &nf$uena di!ecia o"us' mic'!ii "oa e de bine 4n cazu$ 4n ca!e a fos do#edi a fi din o!ice ci!cums an' "$us- i mai "uin 4n (!eu a e s' fie "us "e aces a. De o im"o! an' fundamen a$' es e u!m' oa!ea an e!ioa!' a ins 4n mod !e"e a - s3au mu a aici- 4n !eba!eaC De"inde de dimensiunea de senzaie e2 inse "!in aceeai funcie de num'!u$ de $uc!u neu i$iza ' din ce!cu!i senzo!ia$e- deoa!ece dimensiunea senzaia in ens' de m'!imea s imu$u$uiR Cu a$ e cu#in e- 4n !es"ec u$ "e ca!e $e(ea $ui 5ebe! i "e baza aces o!a sun fo!mu$e$e noas !e an e!ioa!e $a senza ia de e2 ins es e cazu$- "en !u noi subs i uie num'!u$ de ce!cu!i senzo!ia$e ac i#e "en !u dimensiunea de s imu$ 4n eaR 0 Ca"i o$u$ ci a e2"e!imen e au a!' a c' $e(ea $ui 5ebe! es e confi!ma ' 4n ochi Dimensiuni "en !u e2"e!imen - i ea a fos de asemenea demons !a c' aceas ' confi!ma!e a deciziei de 4n !eba!ea noas !' de baz' nu 4nseamn' nimic- "en !u c' es e$e sun efec ua e sub inf$uena mica!ea ochi$o!@ da $o! sensu$ ade#'!a nu es e 4ne$eas' ">n' acum. Doa! a unci a fos susinu c' $e(ea $ui 5ebe!- a unci c>nd nu Tas ma7e fos confi!ma e $a "!oces- 4n ca"i o$u$ u!m' o!- #oi ci a e2"e!imen e$e din aces i aces e 4nce!c'!i "a! a fi au o!i a!- deoa!ece aceas ' mica!e nu in !' 4n ;oc. De fa" - ade#'!a - baza "e $e(ea $ui 5ebe!- fo!mu$a de m'su!a!e cu "!i#i!e $a e2 ins sensu$ de a nu. %inii ma!i s3a! "'!ea de aceas ' fo!mu$' 4n !3o !a"oa! e $o(a!i mice 4m"o !i#a mici scu! a - da! de dou' o!i mai mu$ im" o $inie es e- de asemenea- de un (!ad ochi bun dec> de dou' o!i $a fe$ de mu$ a"!ecia e- i aces $uc!u es e chia! mai e2is ' 4n !ea$i a e- cu ochii 4nchii 4n cazu$ 4n ca!e mic'!i$e de ho '!>!e nu se "oa e s"une inch 6n#a' 6n !e im"- o ana$iz' mai a"!ofunda '- c'- dac' 4n !3ade#'! num'!u$ de ce!cu!i senzo!ia$e a! !ebui s' !e"!ezin e 4n sen imen e e2 inse- "u e!ea de s imu$ 4n in ensi#- un s imu$ mai mici i mai ma!i nu de c' !e o "a! e mai mic' i mai ma!e de e2 inde!e a !e inei- ci numai de o mai mici i mai ma!i 4n !ea(a !e in' "oa e fi !e"!ezen a - da! "u em 4n e2"e!imen e$e noas !e nu "!oduc- as fe$ c' obse!#aii$e $a ca!e ne3am !efe!i - sun de$oc ne"o !i#i - s' so$uioneze "!ob$ema de bine- deoa!ece

4n o deauna numai "e "'!i mai mici i mai ma!i a$e !e inei i "ie$ea . du3 e Ca$ifica i#u$ anume se do#ede e as fe$- "!in u!ma!eC To a$i a ea ce!cu!i$o! ac i#i de sensibi$i a e a$e !e inei noas !e es e de $a "!esu"une!ea c' num'!u$ $o! "en !u can i a ea e2 ins' de senzaie a!e ace$ai 4ne$es ca !e"!ezen >nd fo!a s imu$u$ui de in ensi a e- o anumi ' e2 ensie de senzaie- un domeniu a"a!en de o anumi ' m'!ime. Dac' aceas ' o a$i a e- indife!en de num'!u$ a! fos c!escu ' ce!cu!i senzo!ia$e !efe!i oa!e $a un !a"o! da de "!ob'- ca i 4n cazu$ de a"$icabi$i a ea sa- c>m"u$ a"a!en c!easc' du"' $e(i$e $ui 5ebe! "en !u aceeai can i a e- si doua !e ine$e de dimensiune n i na a! !ebui $a aceeai senzaie de cons !icie a ne!#u$ui au domenii a"a!en de #ede!e- ca ;u!na$u$ es e "n ;u!na$ i na se com"o! e a unci c>nd num'!u$ de ce!cu!i senzo!ia$e- 4n (ene!a$- e2 inde!ea 4nce"e s' fie #izibi$- es e se a $a .. Da! ne3am !a(e doa! o "a! e a !e inei oda ' da unu$ 4m"o !i#a ce$ui$a$ 4n conside!a!e- aa cum es e cazu$ 4n oa e e2"e!imen e$e noas !e- cu condiia ca oa e $un(imi$e i dis ane$e numai din o da ' da - nu a!bi !a! a fi modifica e- !e ina sun se"a!a e- aa es e i cu "!i#i!e $a senza ia e2 inse $a fe$ ca i 4n ceea ce "!i#e e in ensdac' $u'm o f!aciune de in ensi a ea unui s imu$ 4m"o !i#a ce$ui$a$ 4n conside!a!e. Din momen ce oa ' $umea face aceeai sum' $a a$ a. : 3$ea "a! e a !e inei es e a unci n !ebuie s' !e"!ezin e $ea "a! e a c>m"u$ui #izua$ 4n !e(- i o n- o!i mai ma!e de n- o!i mai ma!e "a! e a c>m"u$ui #izua$- confo!m P!inzi"e foa! e sim"$u c' suma "'!i$o! es e 4n !e( e(a$ . De fa" - s' zicem- o mic' "a! e a !e inei a fos "e!ce"u ' !e$a i# mai ma!e dec> 4n !ea(a !e ina- ca un s imu$ de $umin' s$ab' es e "e!ce"u ' !e$a i# "u e!nic' du"' fo!mu$a de m'su!a!e- ca un "u e!nic- as fe$ 4nc> a! 4nsuma!ea aces o! dimensiuni a"a!en e a$e "'!i$o! #in 4n !3o m'su!' a"a!en mai ma!e dec> "en !u 4n !e(u$ !e ineica!e se con !azice. Dac'- cu oa e aces ea- da! un s imu$ $umin' s$ab' du"' fo!mu$a de m'su!a!e es e !e$a i# mai "e!ce"u ca un "u e!nic- aces $uc!u se da o!eaz' fa" u$ui c' i numai 4n m'su!a 4n cazu$ s$abi nu face "a! e din !3un "u e!nic- da! acioneaz' a$' u!i de e$ sau du"' e$. Da!- 4n m'su!a 4n ca!e o "a! e s$ab s imu$ $umina de un "u e!nic- 4n s"aiu i im" "unc e$e Same ca!e acioneaz'- s imu$ $umina es e- nu es e nici un efec mai ma!e asu"!a senza ia a"a!e a unci c>nd a$ e "'!i s$abe- i aa es e aceas a 4n !a"o! cu dimensiunea3$ "!in oa e fo!me$e de s imu$i de $umina. Des u$ 4n confo!mi a e cu a#izu$ dimensiunea e2 ensi#' a !e inei- ca aici $a ma(ni udinea in ensi#' a s imu$u$ui. O ana$iz' simi$a!' a! fi a"$icabi$e 4n m'su!a dimensiunii a "ie$ii. Eu nu s"un c' a"$icabi$i a ea $e(ii $ui 5ebe! i fo!mu$e$e de"enden e es e fi2a $a senza ii$e e2 inse de aces e conside!en e- ci doa! c' a unci "osibi$i a ea de a aces ei ce!e!i 4nc' e2is '.O do#ad' decisi#' de e2"e!ien' iam c' nu #a fi ('si - 4n !e im"e2is ' une$e consecine a$e aces ei a"$icaii- ca!e nu sun com"$e inaccesibi$e 4n sinede in e!es i e2amina!ea unui anumi "unc de #ede!e- i ca!e- "!in u!ma!e- 4nc' mai am #!ea s' mea!(' cu ce#a. 6n aces sens- ce$e$a$ e $uc!u!i fiind e(a$e- num'!u$ de ce!cu!i ac i#i de sensibi$i a e a !e inei $a dimensiunea !e inei es e "!o"o!iona$' cu 4n$ocuiesc "!ima se!ie de ce!cu!i senzo!ia$e de m'!imea !e inei "!in & dife!i $a deinu 3unifo!mi a ea densi 'ii ne!#os

a$ !e inei 4n ace$ai indi#id- i ine(a$i a ea aces ei e anei a e 4n !e P!ime$e "e!soane 4nc' nu ia 4n conside!a!e ceea ce se #a 4n >m"$a du"' aceea. Sub c>m"u$ #izua$ a"a!en es e 4n o deauna s' se 4ne$ea(' c>m"u$ #izua$- aa cum 4n ochi 4nchis- 4n afa!' de inf$uene$e e2"e!ien' a"a!'. Du"' a"$ica!ea fo!mu$ei noas !e m'su!a!e es e "en !u o deauna $a un c>m" a"a!en #a "!oduce 4n !3o m'su!' no abi$'- o anumi ' m'su!' a !e inei necesi ' =num'! de ce!cu!i senzo!ia$e ac i#e disc!e e:- ca!e !ebuie s' fie conside!a ' ca un "!a(- i "!esu"un>nd c' aces "!a( ca o uni a e- 4n (ene!a$- cu o a fi desemna - de e2"ansiune a !e inei es e conside!a '- ia!k es e am"$asa 4n fo!mu$a m'su!a!e N .- $o( es e o dau m'su!a m'!imea a"a!en ' a c>m"u$ui #izua$. Conside!a a fi c>m"u$ a"a!en #e!3 n 3o!i- !ebuie s' conec ai o 4n !3 n $o( a = $o( o n !ece!e- adic' $a ni#e$u$ !e inei ca!e aceas a n a! !ebui s' dea de o!i c>m" !ebuie s' obin' o "!e$un(i!e- ca!e nu es e de n 3o!i mai ma!e ci -n "u e!ea $ea din !e cei dimensiune a ca!e a"a!ine !e inei "!in !3o e2 inde!e sim"$'. Es e dimensiunea !e inei foa! e c!escu - dub$>nd m'!imea $o! se #a schimba c>m"u$ a"a!en 4n o!ice condiii semnifica i#e- cu condiia ca a unci $o( < $o( 4m"o !i#a "n"i dis"a!e. P!in u!ma!e- es e e#iden c' ochi foa! e ma!i- a unci c>nd a fos necesa! "en !u a (ene!a beneficii ma!i- cu che$ uie$i c> mai "uin de fondu!i- e$eo$o(ic' nu es e a#an a;oas'. De asemenea- a fos de#ansa ' de na u!' a con em"$a cu ochii mu$ o!a 4n mu$ e c!ea u!i- ca un "ic de ma!e 4n !3o c> e#a- dei- desi(u!- a$ e beneficii fi $ua e 4n conside!a!e. Toi ochii "!ea mici- da! a! "u ea fi $a fe$ de "uin a#an a;oas' "en !u c' mai ;os de nimic "!a( de e2"ansiune es e #'zu . Dac' #' 4n !eb- a unci- cu ce dimensiune de !e ina 2 a! fi a ins "e!fo!mane e2 inse "!o"o!iona$e ma2im- de e2em"$u- c>m"u$ a"a!en ma2im 4n !a"o! cu ni#e$u$ !e inei $e(a e de dimensiune- aa c' #a fi #a$oa!ea ma2im' a e2"!esiei

!ebuie sa e ui i "en !u- i ceea ce se "oa e ('si "e cei #a$oa!e ma2im' de dife!enie!ea 4n funcie de !e(u$a cunoscu fa" u$ c' ne3am 4n >$ni de;a de mai mu$ e o!i2 N e = <.F./</ ... unde e - indice$e de baz' de $o(a!i mi na u!a$i. Ca!e sun e2 inde!ea !e$a i#' cea mai a#an a;oas' de $a ni#e$u$ !e inei a! fi ca <F./. . Times "!a(u$ $o! es e. S' e2amin'm acum ce inf$ueneaz' m'!imea !e inei a. a!e de m'!imea a"a!en ' a ima(ini$o! ca!e se 4ncad!eaz' "e ea. Es e "a! e a !e inei- ca!e se !efe!' $a fiie!u$. Du"' =de mai sus: "!e"a!a P!inzi"e es e dimensiunea sub ca!e ima(inea "a!e s' aib' dimensiunea sub ca!e a"a!e 4n !ea(a !e inei- da! aceas a a"a!e sub $o( "n sens-

can i a ea $o( o . Deci- m'!imea a"a!en ' a ima(inii #a fi 3

acum o es e di#izo! a$ aces ui e!men- dimensiunea !e inei es e 4n de !imen u$ m'!imea a"a!en ' a ima(ini$o! ca!e se 4ncad!eaz' "e ea. &ma(inea a#>nd o dimensiune de e!mina '- ca"ac a unci ca!e es e un !a"o! mai mic- as fe$ ca "a! e a 4n !e(ii !e inei 2 - i 4n confo!mi a e cu aces !a"o! - "'!i din "a! ea de !e$aii- ca!e fo!meaz' dimensiunea a"a!en ' a ima(inii de m'!imea a"a!en ' a !e inei es e 4nd!e" a '. Da! am"$oa!ea a"a!en ' a !e inei c!e e 4n ace$ai im"- 4n !a"o! u!i$e de ;u!na$ o - ia! "!in "!ezen a- de asemenea- am"$i udinea abso$u ' a "'!ii !e$aie- ca!e es e "e ima(ine. Aces $uc!u es e ;us ifica de cea$a$ ' "a! e un a#an a; de m'!i!e a !e inei "en !u dimensiunea a"a!en ' a ima(inii. Du"' 4m"!e;u!'!i acum "oa e de"'i a#an a; sau deza#an a;- i- de asemenea- aici e2is ' un "unc ce$ mai ma!e ac i#- ca!e coincide cu ce$ an e!io!. 8a2im'- adic' 4n cazu$ 4n ca!e o ima(ine de o dimensiune da ' "e !e in' a"a!e c> mai ma!e "osibi$- #a a#ea $oc din nou $a o !e in'- am"$oa!ea 2 = e, in sensu$ s"ecifica an e!io!. P>n' acum a#em doa! e2 inde!ea de $a ni#e$u$ !e inei $a o unifo!m' i e anei a e e(a$ ne!#oase c!ezu c' mu abi$. S' ne acum ne!#ii senzaie de dife!i e !e ina dife!i ecu aceeai e2 ensie- as fe$ 4nc> es e c>m"u$ a"a!en "en !u a schimba 4n aceeai "!o"o!ie de ca "!in schimba!ea e2 inde!ea- 4n m'su!a 4n sine es e e2 inde!ea de $a ni#e$u$ !e inei numai 4n confo!mi a e cu num'!u$ de ce!cu!i de sensibi$i a e 4n "!oiec de $e(e ei- !e inei- as fe$ 4nc> de dou' o!i $a fe$ de dens a!e un domeniu $a fe$ de ma!e de #ede!e a"a!en de caz de dou' o!i $a fe$ de e2 ins' de densi a e neunifo!m'. 6n (ene!a$- dac' ( 4nc' conside!a a fi de e anei a e unifo!m' ne!#oase a$e !e inei- o m'su!' !ea$' a aces uia- e2 inde!e a uni 'ii 4n ca!e cade ima(inea es em'!imea a"a!en ' a c>m"u$ui #a fi $o( ( o - m'!imea a"a!en ' a ima(inii $o( ( o ca!e "oa e fi obinu ' "!in com"!ima!e a !e inei mai de m'!imea a"a!en ' a ima(iniii "!in c!e e!ea $a fe$- "en !u c' (nu es e $a fe$ de in !a!ea di#izo!u$ui de e2"!esie "en !u dimensiunea a"a!en ' a ima(inii. De fa" - #om #edea aces "unc !es"ec a de dimensiuni mici de $a ni#e$u$ !e inei de e anei a e ne!# ma!e. 6n !e im"- desi(u!densi a ea ne!#i$o!- adic' num'!u$ de (hemui "es e o ma!e de e$emen e de !e ina din zona- 4n cazu$ 4n ca!e se a in(e din nou- fi ma;o!a numai 4n de !imen u$ e2 inde!ii sa$e- a"oi 4n cazu$ 4n ca!e o!icine "oa e abso!bi 4nc' !aze$e mai "uin de $umin' numai- "e ca!e !ebuie s' !educ' in ensi a ea senzaiei. De a$ fe$- cu ia de m'!i!e ( con !ibuie numai !e$a i# "uin- as fe$ "en !u a m'!i dimensiunea a"a!en ' a ima(inii- cu c> aces a es e condus dinco$o de un anumi "unc . Pen !u #e!3 m 3a$imen a unu$ ( 4n fo!mu$a "en !u e2 inde!ea a"a!en ' a ima(inii- as fe$ 4nc> e2"!esia sa 4n c!e e!e $o( m - ca!e fa' de o dis"a!iie a > mai mu$ - mai ma!e ( a. es e de;a. $o( (

P>n' 4n "!ezen - densi a e unifo!m' ne!#oase a fos asuma . As fe$- da! nu "!ea ia- i eo!ia noas !' inc$ude foa! e ciuda - "en !u c' ciuda 4n conco!dan' cu faci$i 'i$e de na u!'- im"$ici un c' un anumi a#an a; "oa e fi !ea$iza "!in fa" u$ c' o "a! e a !e inei- $a cade ima(inea- foa! e se face "!o"o!iona$ cu ne!#ii !'mase e!me ic "!in

"a! ea din num'!u$ o a$ de ce!cu!i de sensibi$i a e ca!e aco"e!' ima(inea- c!e e ca!ac e!iza e- f'!' a schimba di#izo! a"a! 4n num'!u$ o a$ de ce!cu!i cu sensibi$i a e /n as fe$ c!escu conside!abi$. De fa" - dac' ( - densi a ea medie a ne!#u$ui- o m'su!' a 4n !e(ii !e inei- d e anei a e ne!#oase i m'su!' a "'!ii din s !a a$ ima(inii es e a"oi o c>m"u$ a"a!en de $o( ( 2, ia! e2 inde!ea a"a!en ' a ima(ine $o( ( o - de unde !ezu$ ' c' e2"ansiunea a"a!en ' a ima(inii $a o anumi ' ( di!ec !a"o! u!i de d c!e e. U$ e!io!- dis"ozi i#u$ de ca!e a#em doa! un ne!# foa! e dens- foa! e mici- #'z>nd c$a! $oc- de asemenea- de o mu$ mai "uin ne!#oase dens 4n "!o"o!ie !es u$ !e inei- ca "en !u a !ea$iza ce$ mai ma!e a#an a; "osibi$- a"a!e cea mai ma!e "u e!e "!o"o!iona$' 4n #iziune. C' aces dis"ozi i# a f'cu nu numai de3a$ doi$ea dis"ozi i# necesi a ea de a 4nfiina ochii se misca "en !u a a in(e as fe$ echi#a$en u$ a un c>m" $a!( de #ede!e c$a!. 6n consecin'- o!(anu$ nos !u de con ac es e s abi$i - ia! ne!#ii mai dense $ocu!i sun 4nc' aici- 4n s"ecia$ "en !u "'!i$e f!eibeLe($ichs en- $imb' i de(e e a aa e. Cand a fos in !eba des"!e ci!cums ane$e scu!(e!i$e de info!maii ne!#oase $a dimensiunea de $a ni#e$u$ !e inei i a$ e condiii 4n dife!i e c$ase de anima$e- a! fi mai cunoscu dec> 4n momen u$ 4n ca!e cazu$ a! fi de consu$ a!e a "!inci"iu$ui e$eo$o(icf'!' de ca!e nimic a$inie!e- confi!ma!ea "oa e mai c$a! a$ aces ei eo!ii- sau obiecii chia! c$a!e 4m"o !i#a sa a"a! "en !u c' eu sun de"a! e de ea- de fa" - "e !ece $a fe$ de unu$ si(u!. Aces a es e- 4n aces sens- ceea ce )e!(mann <A: - s"une cu !efe!i!e $a s abi$i "!in e2"e!imen e$e $ui 5ebe! cu "!i#i!e $a sim u$ ac i$ Vizua$iza!iC GAs fe$- #om a;un(e $a conc$uzia c' dimensiunea ima(inii 4n ochiu$ face- "!obabi$doa! 4n m'su!a 4n ca!e o #iziune e2ac ' "osibi$- ca as fe$ !'s">ndi!ea ima(inii "e un num'! mai ma!e es e $e(a de e!mina ii ne!#oase 3.- Da! 4n aces fe$- noi sun em 4n !eba!ea o"us- 4n funcie de (!adu$ 4n ca!e dis !ibuia e!minaii$e ne!#oase "o fi a!an;a e 4n ochii dife!i e$o! anima$e Ana omia e2 !em de difici$' a !e inei es e ">n' 4n "!ezen nu a fos ca"abi$ s' !ezo$#e aceas ' "!ob$em'-R da! es e "!obabi$ c' fos u$ $umina so$uie "e anumi e "a! icu$a!i 'i de a #edea dife!i e Anima$e$e #o! !ebui s' se !'s">ndeasc'. G
<A:

Ana om.3PhSsio$. Un e!s. S. IFB

Dimensiunea ca!e aco"e!' ima(inea unui obiec "o enia$ #'zu c$a! "e !e ina unei c!ea u!i- de"inde a > de dis ana de #izibi$i a e dis inc ' a c!ea u!ii- "e de a$ ' "a! e"e m'su!' ce dis ana din !e "unc u$ de in e!secie a$ $inii$o! de #ede!e din !e ina- 4n a$ !ei$ea !>nd- din !aza ochiu$ui- i- 4n consecin' !e ina de $a. S' "!esu"unem acum c' a#em c!ea u!i- de e!mina "en !u a #edea 4n mod c$a! de $a dis ane mu$ mai ma!i dec> $a om- aa cum a! !ebui s' fie conce"u e 4n ochii $o!R Es e ce! "en !u ca micimea ima(inii- ca!e es e cauza dis anei ma!i de obiec e- #o! fi com"ensa e de a$ e condiii. Ce se #a 4n >m"$a cu aces e !a"oa! e- confo!m eo!iei noas !eR Ra"o! u$ din !e densi a ea ne!#oase 4n deu $ichs #edea "iese "en !u !es u$- ca !aza- as fe$ 4nc> dimensiunea ochiu$ui- #a !ebui s' c!easc' dimensiunea !e inei- da! nu "!o"o!iona$ cu

$'sa e s' c!easc'- deoa!ece e2 inde!ea a#an a;oas' a !e inei- indife!en de m'!imea ochi es e de e!mina '. De fa" - ofe! a de "'s'!i- ca!e !ebuie s' se ui e foa! e de"a! e 4n de e!mina!ea $o! de zbo!- o medie de ochi foa! e ma!i- da! es e !e$a i# mic "en !u dimensiunea de $a ni#e$u$ !e inei ochiu$ui dec> mamife!e$e- aa cum am ci i 4n dec$a!aia o!a$' de c' !e o "e!soan' com"e en '. Des"!e !a"o! u!i$e de e anei a ea ne!#os nu iu nimic. Kn ". .. M[%%er pentr" 6D !0,sio% Aesic0tss de >. 1HO", pe de a%t& parte, mi se pare "rm&toarea dec%araieJ "6.nd #"%t"rii i #"%t"ri, retina ar fi p%iat ca printre peti din 'en"% Ge"s i barb"n $n meridiane%e de o sfer& , iar %a #"%t"rii %a retin& d"p& de*#o%tarea fi de trei ori mai mare dec.t e+tinderea %or nat"ra% amena-at& ". Kn aceste p&s&ri, astfe% retina ar a#ea $n contin"are o dimensi"ne considerabi%&, i ceea ce n" s-ar potri#i c" form"%a noastr&, c" e+cepia ca*"%"i $n aceast& dimensi"ne #a fi ca%c"%at& c" conin"t"% de fibre s"bstania%e pentr" a face c%ar #edea "ne%e ner#oase dens, c" terminatii ner#oase foarte. Kn orice ca*, #edem c& aici "ne%e considerare pentr" anatomisc0erseits de cercetare interesante pre*int& %a care a e+cita doar c" scop"% de a obser#aii%or anterioare ar p"tea fi. Es e ce! es e 4n e2ecu a!ea aces ei eo!ii cu u!m' oa!ea $ua!ea 4n conside!a!e aC 8a!e =#ie$zLei(i(e: ce!cu!i$e senzo!ia$e #a da a#an a;u$ de a c!ea senza ii in ense de im"!esii$e ad'u(a ">n'3$ $a o senzaie in ens'- da! deza#an a;u$ c' dife!i $a fieca!e a$ e im"!esii ;u2 a"onie! e "e !eac' c' m'!imea a"a!en ' a ima(ini$o! sun !eduseda o!i ' num'!u$ui !edus de e$e 4n !3un anumi s"aiu i m'!imea es ima ' es e ince! dac'- 4n !es"ec a!ea cons an ' Vo$9mann discu a P!inzi"e =Vo$. &- ". <AB: a!e o $un(ime a!a e aceeai dimensiune - aces a "oa e c'dea "e "a! ea dins"!e sau mai 4nde"'! a e "'!i de c> e dou' ce!cu!i senzo!ia$e $a ca"e e$e $o!.

(((). Une#e Tast3ersuchsreihen prin "eto$a $e eroare "e$ie cu e p#icarea acestei "eto$e.
Din u!m' oa!e$e ase se!ii de es e &3&V- 4n s"ecia$ ho '!>i s' demons !'m c' $e(ea $ui 5ebe! nu es e $a fe$ de confi!ma "en !u Tas ma7 ca "en !u sensu$ de "!o"o!ii- da! c' e!oa!ea medie sau suma de e!oa!e- de $a ca!e a fos e$abo!a - 4n !a"oa! e mai mici mai ma!i dec> dis ane$e no!ma$e de $a ni#e$u$ "ie$ii- 4n cazu$ 4n ca!e es e obinu - i c' !'m>ne a"!oa"e cons an de $a dis ane mai ma!i- se!ia V- o foa! e ma!e- cu DIBB de obse!#aii- a!a ' c' ce$e cinci de(e e =fo!e$imb- "a! ea Vo$a! dis an'- $on(i udina$ : nu sun mu$ dife!i e 4n funcie de (!adu$ de sensibi$i a e $a dife!ene de de(e u$ a!' ' o!da! a decis cea mai ma!e sensibi$i a ea a!e- un !ezu$ a ca!e s' se a"$ice 4n (ene!a$desi(u!- da! a! !ebui s' fie meniona 4n a$ e "e!soane- "!ecum i 4n di#e!se modu$ de u i$iza!e a m>ini$o! $a $ocu$ de munc' i ac i#i 'i$e de zi cu zi de #ia' a! "u ea conf!un a cu "o enia$ dife!i . Se!ia V& d' (!adu$ ma2im de sensibi$i a e $a dife!ene$eam c> i(a ">n' acum cu o!(ane$e de a in(e!e- ceea ce a fos #o!bi =ca"i o$u$ AI:. 6n afa!' de aces $uc!u sun u!m' oa!e$e !>ndu!i$e- 4n s"ecia$ V i V&- de e!min' me oda de e!oa!e medie 4n di!ecii dife!i e ce#a s"ecia$ "en !u a e2"$ica cu

e2em"$e. Aici- un nou $oo9 #a fi fu!niza e "e ce. Desc!is 4n Th &- ca"i o$u$ /- 4n s"ecia$ "". .<B- se s"une des"!e me oda de e!oa!e medie- ca!e !ebuie s' fie ad'u(a e !ema!ci$e din Th &&- ca". </ "!in ana$iza cons an a e!oa!e c "o fi !ase 4n com"onen e$e sa$e- ca!e- cu oa e aces ea fo$(ends esena es e !ezuma '. Obse!#aii$e sun "!in !e ce$e / Aici "en !u a 4ne$e(e 4n (ene!a$ ca"i o$u$ s"ecifica m'su!i$e de an(a;ai- "!ecum i nume$e i de aco$o. %a da e2is ' desc!ie!e (ene!a$' a me odei- da! #a fi necesa! s' se adau(e fo$(ends une$e discuii su"$imen a!e. 8'su!i$e s"ecifice 4n u!m' oa!e$e e2"e!imen e au fos aces eaC 6n "!o"!ia mea de e2"e!imen e u!ma!i ce!cu!i de "icio! cu meda$ion NKhnade$s"i zen =$un(ime de "icio! E Duod.3inch a$in.: Au fos u i$iza e 4n o deaunai aces $uc!u combina cu a"$ica!ea de u$"ini. Dac' nu =ca 4n se!ia &V i "a!ia$ V&: es e deosebi de !ema!ca fa" u$ c' a"$ica!ea ce!cu$ui a fos f'cu ' de o "e!eche- au o3 a"$ica!e a a#u $oc $a fe$. Se!ia V& a de e!mina succesu$ ambe$o! modu!i dife!i e a"$icaii- inc$usi# sco". Obse!#aii$e de $a ni#e$u$ memb!e$o! din fa' a de(e e$o! =se!ia &&- V- V&:- "us me!eu mi un "unc de buso$' 4n Ge$en9fu(e 4n !e "a! ea din fa' i memb!e$o! de(e u$ mi;$ociu- ia! ce$'$a$ !ansmi e "e "icio!u$ din fa a. Aces $uc!u a fos - ca de obicei- 4ncea!c' Muziehun( f'!' simu$ #'zu$ui de cu!>nd se e2e!ci ' "en !u a face "unc u$ de d!ea" a f'!' as a. 6n o deauna au fos $a mine $a fieca!e .B de obse!#aii 4n confo!mi a e cu des u$ de ace$eai condiii =cu aceeai dis an' no!ma$'- "e ace$ai si e3u$ "ie$ii- 4n ace$ai im" i "oziia s"aia$' a ce!cu$ui:- an(a;a e di!ec 4n succesiune- cu e2ce"ia cazu$ui 4n Se!ia &- 4n obse!#aii$e "e f!un e- a ca!o! "ie$e es e "!ea sensibi$ "en !u a o$e!a un as fe$ de om des !e"e a ' du"' o a$ ' a"$icaie de "unc e ca!dina$e 4n aceeai $ocaie i 4n se!ia a &&3"e de(e u$ unde mi zu(ezo(ene dis an' mic' de E d da o!i ' "!o2imi 'ii de "unc e ca!dina$e a"a!iia de o s a!e de s imu$a!e a faci$i a unu$ $a a$ u$. 6n cazu$ 4n ca!e mai mu$ dec> 4n mod no!ma$ dis ane$e au fos es a e 4n ace$ai !>nd- e$e au fos me!eu a!an;a e consecu i#- i3a schimba 4n zi$e dife!i e- cu $a ascenden ' i descenden ' succesiunea $a fe$- ca i- de asemenea- 4n im"u$ i "oziia s"aia$' a ce!e!ii buso$' o schimba!e foa! e !e(u$a 4n funcie de f!aciuni$e de m = .B zi$e obse!#a e sau du"' a de#eni . C>nd ce!cu$ obinui a a#u $oc $a ce!e!ea cu s >n(a- ce!cu!i$e (!ei cu mana d!ea" a- aces a es e ? deno ' in#e!s cu C, 3 c>nd ce!cu$ obinui 4n "!imu$ !>nd- eecu$ ce!cu$ a fos zuzLei a"$ica - aces $uc!u es e cu eu- dim"o !i#'- no a cu && .: - as fe$ 4nc> denumi e 4n con inua!e "a !u s !a u!i s"aiu3 im" I?II ? - I C II C se dis in(- da! ca!e- 4n se!ia I doa! a" ? si a" C a in !a 4n uz. Dac' ambe$e ce!cu!i au fos combina e 4n aceeai m>n' "en !u a face e2"e!imen e cu ea "e de a$ ' "a! ees e u i$iza ' 4n $ocu$ #e!siunii de C i ? "!iza cu "'!i$e su"e!ioa!e i infe!ioa!e a$e m>inii 4n ca!e- Tb &&- ca". Vizua$iza no e$e </. sens da 4n conside!a!e- ca!e de S i / es e dis ins.
.:

Com". aici des"!e s"ecific Th &&- ". .I0

Dis ana no!ma$' es e 4n o deauna cu ( deno '- i uni a ea 4n ca!e oa e nume!e$e sun e2"!ima e 4n e2"e!imen e$e me$e- o ;um' a e "a!izian Dezima$$inie N B-F< "a!is.Duodezima$$inien- cu d . Ci i!ea de e!oa!e sa 4n >m"$a "e o sca!' de in e!secie conin>nd B-. d sun . Va$o!i mai mici dec> aceas ' dimensiune nu au fos obine!ea 4n mod di!ec - cu oa e c' un mi;$oc de mu$ e as fe$ de obse!#aii a! "u ea fi 4n con inua!e cu si(u!an' !e$a i#'. F!aciona!ea 4n ca$cu$u$ fo$osi e de mine !>ndu!i se face 4n o deauna "e .B de obse!#aii- ca!e- cu e2ce"ia se!ia I i II au fos u i$iza e- de asemenea- me!eu 4n succesiune imedia "!in dis ana medie ans' !a a ' "en !u fieca!e .B de obse!#aii de e!mina 4n s"ecia$- e!oa!ea de "u!' ca dife!ene a$e indi#idua$e dis ane$e e!o!i ca$cu$a e $a #a$oa!ea $o! medie- i o as fe$ de fo!m' 4n f!aciuni obinu e sume de e!oa!e "u!e $a o a$u$ au fuziona . P>n' acum m num'!u$ de obse!#aii din fieca!e f!aciune 4n "a! e- ^ num'!u$ de f!aciuni mi;$oace de ca!e fieca!e #a$oa!e es e a$uneca!e 4n u!m' oa!e$e abe$e de es a!e es e microni - num'!u$ de obse!#aii indi#idua$e- ca!e au a;u a - "en !u suma de co$oane 4n abe$e- cu oa e aces eamicroni 4nc' 4nmu$i ' cu num'!u$ de #a$o!i ad'u(a e s' se (>ndeasc'. E!oa!e medie es e a"oi obine "!in 4m"'!i!ea cu num'!u$ de e!o!i ca!e con !ibuie. P!eceden e au afec a 4n mod semnifica i# numai "!o"!ia $o! se!ie de obse!#a!e = I1 II1 )1 )I :. Vo$9mann = III1 I) :- sun cu a$ e ce!cu!i- ceea ce 4nseamn' c' nu "oa e s"une cu e2ac i a e- f'!' a dis in(e im" i s"aiu s"ecifice unei $ocaii- ca!e nu a fos chia! cu mu$ aco$o- i cu a$ e !ezuma a$ obse!#aii$o! f'cu e- a"$ica - de asemeneaa$ e uni 'i aici ceea ce 4n Comunica!ea s"ecia$ din !>ndu!i$e !es u$. Pen !u a asi(u!a in e!"!e a!ea co!ec ' a cif!e$o! din abe$e- 4n o!ice caz- am e2"$ica "!imu$ num'! din "!imu$ abe$ de es a!e. 6n ( N .E ('sim aici "en !u I ? - num'!u$ A<-F- 4n im" ce "es e mas' m N .B- ^ N E es e- ca!e es e- $a o dis an' no!ma$' ( N .E ;um' a e "a!izian Dezima$$inien- 4n im"3 s"aiu am"$asa!e I ? a fos de m" = EB de obse!#aii- adic' de EB de e!oa!e sin(u! "u!'- o sum' de e!oa!e N A<-F ;um' a e "a!izian Dezima$$inien obinu e- ca!e"!in ca$cu$ de $a E f!aciuni de m N .B es e de!i#a - ca!e- aa cum "en !u o e!oa!e es e de B.DEI ;um' a e "a!izian Dezima$$inien. 6n ace$ai fe$- oa e ce$e$a$ e nume!e aceeai mas' sub i $u!i$e sun eu ?, a" Cin e!"!e a . Num'!u$ o a$ de DD-E "en !u I ? si a" C 4n ( N .E es e a"oi- ca fiind #a$abi$e "en !u un num'! dub$u de obse!#aii- desi(u!- cu .BB- ca!e #a a#ea $oc EB "en !u a 4m"'!i $a s' dea "en !u o obse!#aie- i chia! cu A. Q AB a unci c>nd din cauza fini e m i- "!in u!ma!eco!ec unu$ do!e e s' o "'s !eze. E!oa!e cons an ' c es e 4n o deauna da ca medie "en !u o obse!#aie. Num'!u$ de obse!#aii- din ca!e unu$ a fos !ea$iza - de e2em"$udimensiunea de m, nu $a fe$ ca cu au o inf$uen' asu"!a dimensiunii sa$e- ci numai cu "!i#i!e $a secu!i a ea de e!mina!ea sa. 6n cazu$ 4n ca!e obse!#aii$e sun an(a;ai de I o!i am"$asa!e s"aiu3 im"- ca!e 4n (ene!a$ sun c numi e e!oa!e cons an meniona e 4n mod e2"!es

c. $a sau

c< cA cI I ? II ? +a" C II C I / II / I B II B

Ace$ai $uc!u "oa e fi a"oi cum Th &&- ca". </ es e e2"$ica ' mai "e $a!( 4n !3un de"enden de com"onen a sinc!oniza!e p, es e de"enden ' de "oziia s"aia$' a com"onen ei @, i es e inde"enden ' a ce$o! dou' com"onen e s, ca!e "!obabi$- Th &&*a".</ a da o!i(ine- ana$iza- "!in s abi$i!ea c.NpO@Os c<=-p7@7s cANp-@7s cIN3p3@7s i din aceas ' p, @, s de e!mina de aduna!e i sc'de!e aces e ecuaii una de a$ a- ca!e4n funcie de fa" u$ dac' se ia "en !u una sau a$ a dou' ecuaii- o dub$' de e!mina!e a p, @, s sun con !oa$e ca!e 4n sine. Ce$e dou' #a$o!i as fe$ obinu e se dis in( "!in a aa de mai ;os indicii . i < i a(enii aces o!a sun meniona e f'!' un inde2. Deoa!ece meciu$ bun' sau s$ab' a #a$o!i$o! dub$e a$e unei com"onen e- 4n ace$ai im"- ce$e$a$ e dou' (a!anii =cf. Th &&- ca". </:- ca!e de meniona u!m' oa!e$e se!ii =&&- V- V&: c!ea "osibi$i 'i adec#a e 4n sine- sun 4n (ene!a$ doa! #a$o!i$e dub$e "en !u com"onen e s, ca de obicei- cea mai ma!e- s"ecifica e de c' !e ce$e$a$ e com"onen e a$e p - @ - numai mi;$oace$e s"ecifica e. 6n cazu$ 4n ca!e- $a fe$ ca 4n se!ia I - doa! obse!#a ii de I ? i eu C sun "!ezen esun doa! ecuaii$e c.Np7@7s cANp3@Os comand'- i "u ei a"oi doa! e!oa!ea cons an ' 4n !3un de"enden de "oziia s"aia$' a com"onen ei @ i ca!e es e inde"enden de p O e deconec a!e f'!' p O e s' se se"a!e. 6n eo!ie &- ". .<E .<F Am #o!bi de mai mu$ e co!ecii- ca!e 4n suma de e!oa!e "u!' a sau !ezu$ a mediu e!oa!ea "o fi ins a$a e- din !e ca!e ce$ mai im"o! an

es e ca u!ma!e a fini m es e =Th. &&- ca". <F:- du"' ca!e sau nici a es e mu$ i"$ica . Din momen ce am fos aces $uc!u- nu au fos 4nc' de!i#a e- co!ecie im"o! an ' 4n u!ma a"$ic'!ii mai mu$ de o da '- #!eau ace$ai de!i#a!ea 4n "!imu$ Adau(a "$us $a aces ca"i o$. 6ne$e(e!ea aceas ' de!i#a!e "!esu"une o cunoa e!e ce#a mai in im cu eo!ia ma ema ic' a e!o!i$o!. F'!' co!ecie- #a de!i#a din e!o!i$e "u!e 4nseamn' e!oa!e cu , du"' co!ecia 4n funcie fini m cu . deno ' as fe$ 4nc> .

Pe $>n(' aceas ' co!ecie- am Th &- ". .<F 4nc' dou'- s' fie a"$ica ' 4n anumi e ci!cums ane- co!ecii a$e i de mai sus- co!ecia da o!i ' m'!imii in e!#a$e$o! i "en !u es ima!ea c$asific'!ii- ca!e sun de obicei ne($i;abi$e- i din !e ca!e a$ doi$ea aici nu #in 4n conside!a!e- din momen ce nici o es ima!e de "iese in e!media!e a a#u $oc "e sca!a- "!imu$- da! nu ne"o !i#i 4n e2"e!imen e$e de se!ie )I s' fie $ua e 4n conside!a!e- din momen ce #ina a(en i =$a Di#izia ) :- nu cu mu$ mai ma!e dec> B-. d - di es e defini ca ce$ mai mic in e!#a$ de sca$'. Aici- eu dau aceas ' co!ecie !e !oac i#- i des u$ de sco" "!ac ic scu! - i se adau(' eo!e ic de mai sus 4n cea de a doua Adi i#i $a. Fie nu sun co!ec a e din cauza dimensiunii a in e!#a$e$o!- i- "!in u!ma!e- fa$ssuma e!oa!e de i neco!ec a e mi;$oace e!oa!ea - sun ce$e mai mici in e!#a$e dis inc e de c$asifica!e a dimensiunii i - a"oi "$asai co!ec a e sau ade#'!a a sum' de e!oa!e > din (!ei "!in u!m' oa!ea ecuaie

ca mi;$oc co!ec a e e!o!i . din (!ei de c' !e

As fe$- dac'- de e2em"$u- i N - !ebuie > N B.0IF ceea ce o co!ecie non3ne($i;abi$' es e. Dac' i numai N . Q I - cum a! fi "!in u!ma!e- > N B.00DF . N . Q .D -

Du"' aceea- "u ei m'su!a chia! i c> de de"a! e de na u!a obse!#aii$o! i sa!cini$e face "a! a fi necesa!e "en !u a se an(a;a 4n aces fe$ co!ecie foa! e sim"$u. Sun doa! 4n se!ia )I $e3a "!imi . 6n foa! e mic' Feh$em cons an ca!e a"a! 4n "a! e de mai ;os- "u ei ce!e 4n mod !e"e a - dac' e2is ena $o! nu se bazeaz' doa! "e ne"!e#'zu e dezechi$ib!a e. Pen !u a e#a$ua aces $uc!u- !ebuie c'u a e!oa!ea "!obabi$' a e!o!ii cons an '- i a #edea dac' aces a es e de"'i 4n "!o"o!ii conside!abi$e de m'!imea e!o!ii cons an e 4n sine- ca!e foa! e sim"$u "!in u!m' oa!ea !e(u$' $a #a$o!i$e c #a$oa!ea co!es"unz' oa!e a se "oa e face . S' M N m" num'!u$ o a$ de obse!#aii de $a ca!e c i- "!in u!ma!e asocia ' es e de!i#a - unde m - ca de obicei- num'!u$ de e!o!i de o f!aciune- ^ es e num'!u$ de f!acii $a es e con !ibui - ca e!oa!ea "!obabi$' L de c .

Deci- a auzi 4n "!ima se!ie de obse!#aii =de $a ( = .E- I ?) "en !u e!o!ii suma N A<.E- e!oa!ea cons an Z B-/0. Deoa!ece i c sun de!i#a e din EB de obse!#aii- deci es e M =EB- i .B sun a"$ica e ca 4n de!i#a!ea din f!aciuni$e deci es e m N .B@ con inua!e

E!oa!ea cons an c sc!ie aa- dac' ne3am a aa- ca de obicei- e!oa!ea "!obabi$ de Z as fe$ c N O B./0BB Z B.B/BI ca!e afi!m' c' "!obabi$i a ea es e e(a$' cu cea a #a$o!ii de B./0 mai i c' mai "uin de B-B/BI 4n "$us sau minus #a$oa!ea c es e dife!i - ca!e a! fi fos obinu ' "!in !3un num'! infini de obse!#aii simi$a!e. A! !ebui acum s' nu fie conside!abi$ mai ma!e dec> aceas ' e!oa!e "!obabi$- sau cum #' "u ei e2"!ima scu! de e!oa!e cons an - e$ a! !ebui s' fie abso!bi e de c' !e aceeai sau foa! e a"!oa"e- ai "u ea defini ceea ce ai de e!mina ca o e!oa!e cons an '- nu es e "uin "!obabi$ ca #ede!e doa! dezechi$ib!a de ne"!e#'zu e de"enden e- i inc$ud cu e!oa!e cons an ' nu es e o !ea$i a e- da! a! !ebui- de e2em"$u- c fi de dou' o!i $a fe$ de ma!e ca i L, deci /< a! fi de a "a!ia 4m"o !i#a ./- i e$ a! !ebui s' fie de A o!i mai ma!e- deci 0D a! fi 4m"o !i#a fie "en !u a "a!ia I- ca!e nu de"inde de coincidene- chia! mai mu$ 4n cazu$ 4n ca!e e$ !a"o! u!i mai ma!i L Hbe!LU(e. 6n e2em"$e$e noas !e- unde c N B./0BB- sensibi$ de .. o!i mai ma!i ca = ) es e B.B/BI- "!obabi$i a ea c' a! de"inde de coincidene- des u$ de ne($i;abi$e. Re(u$a (ene!a$' an e!io! "en !u de e!mina!ea L din cauza u!m' oa!e$eC e!oa!ea "!obabi$' a e!o!ii cons an c #ine cu e!oa!ea "!obabi$' a dis anei do! medie =N dis ana no!ma$' O c : sun de aco!d- ca e!oa!ea "!obabi$ de o m'!ime nu se schimb'dac' a#ei o 4n aces dimensiune fi2' =dis an a no!ma$a: se adau(' o!i se scad din (>ndi!e. E!oa!ea "!obabi$' de dis ana medie do!- da! "u ei de aba e!i$e ca!e au indi#idua$e e!o!i dis ane$e $a fe$- c' es e- e!oa!ea "u! de e!mina- ceea ce- fie 4n mod obinui de $a suma de "' !a e i de!i#a e medie "' !a ' e!oa!e ^ du"' fo!mu$' da!- de asemenea- semnifica i# mi;$oace $a fe$ de #a$ide "en !u o sim"$' 4nsuma!e e!oa!e i de!i#a e sim"$' e!oa!e medie . - confo!m fo!mu$ei

se "oa e face- 4n m'su!a 4n ca!e @ i . de !a"o! u$ no!ma$ = eo!e ic mo i#a ' i e2"e!imen a$ #e!ifica de mine:

sun $e(a e. . - da! se obine "!in cu num'!u$ o a$ de obse!#aii M 4m"'!i i da o!i ' fini m . co!ec a ' as fe$ 4nc> s' se obin' fo!mu$a dec$a!a Discuia a modu$ui 4n ca!e !e(u$i$e de mai sus de "!obabi$i a e s"ecifice "!i#ind !a"o! u$ de c $a L sun ('si e- a! duce "!ea de"a! e de aici- de asemenea- "e baza aceas a de e!mina!e "e "!inci"ii bine cunoscu e. Dac' ai e!oa!ea "!obabi$' a L "en !u c . - c < - c A - c I de e!mina e 4n s"ecia$- i #a$o!i$e co!es"unz' oa!e a$e L N L . - L < , L A - L I se ('se e- se obine cu uu!in'de asemenea e!oa!ea "!obabi$' com"onen e$e p - @, s, ca!e ) fie!bin e. Ace$ai $uc!u es e 4n s"ecia$ a unci c>nd aces e com"onen e 4n confo!mi a e cu ecuaii$e =a se #edea mai sus: de $a oa e ce$e "a !u #a$o!i a$e c sun de e!mina e 4n mod so$ida!- $a fe$ de #a$abi$e "en !u oa e ce$e !ei . Dac' a#ei o!ica!e din !e com"onen e$e e!oa!ea cons an ' doa! de dou' #a$o!i de c, "en !u ). c . - c < sau c . - c A de e!mina - aceas ' com"onen ' es e- de asemenea#a$oa!ea e!o!ii "!obabi$e numai sau USF

De asemenea- fieca!e com"onen ' a e!o!ii cons an ' unu$ es e 4n confo!mi a e cu aceeai P!inzi"e ca oa e e!o!i$e cons an e "oa e fi conside!a ' o "!ob$em' doa! ne"!e#'zu e neechi$ib!a e a unci c>nd m'!imea $o! nu es e e!oa!ea "!obabi$' a ) de"'e e conside!abi$. Dac' a#ei #a$o!i a$e e!o!ii cons an c "en !u ^ f!aciuni s"ecia$ conce"u e de o se!ie mai ma!e de obse!#aii- "e ca!e am 4n se!ie )I dau e2em"$e- as fe$ 4nc> s' "u ei omi e aba e!i$e ca!e a ^ #a$o!i$e f!aciune din e!oa!ea cons an de $a medie c "!ezen i ca!e "o fi numi e - ia 4n conside!a!e i u i$iza!ea aces o! #a!iaii- 4n funcie de !e(u$a de obicei "!in in e!mediu$ suma "' !a e$o! = T: sau "!in in e!mediu$ aduna!ea de mai o e!oa!e "!obabi$' a c a ca$cu$a din >i "!in in e!mediu$ fo!mu$ei

aces a din u!m' "!in in e!mediu$ fo!mu$ei

unde ^ - num'!u$ de f!acii i- "!in u!ma!e- #a$o!i$e indi#idua$e a$e c es e. &n !e im"e!oa!ea "!obabi$' as fe$ ca$cu$a ' nu des u$ de im"o! an' e(a$' cu- 4n confo!mi a e cu =sus: $a da ' de Lesen $ichs cu de"inde 4n s udii$e mai uo! nu $i"se e- #a!iaii a$e e!o!ii cons an e. 6n ace$ai im"- ca!e es e !e$e#an doa! "en !u de"enden e de ma!i i

mai mici inf$uene ne!e(u$a e a$ea o!ie ce! i udine de de e!mina!e a e!o!ii cons an aces $uc!u es e- de asemenea- decisi# "en !u (!adu$ de uimi o! de e!oa!e cons an - i se "oa e- "!in u!ma!e- cu oa e c' ce$e dou' modu!i de de e!mina!e =de $a i : "oa e 4n cazu$ 4n ca!e f$uc uaia es e mic- a"!oa"e de "o !i#i!e- da! 4n anumi e ci!cums ane- de asemenea- !ezu$ a e deosebi de di#e!(en e- ca e2em"$e$e din se!ia )I do#edi. Pen !u a decide dac' o osci$aie au a#u $oc- "!in u!ma!e- es e u i$ de a com"a!a ce$e dou' modu!i de de e!mina!e. 6n cazu$ 4n ca!e nimic nu se obse!#' 4n s"ecia$ es e L con inua!e 4n o deauna de $a du"' =de mai sus:- fo!mu$a da '. ;ste de necontestat fapt"% c& o separare comp%et c"rat& a erorii de #ariante de eroare constant, $n rea%itate, prin nici "n tratament de fracionare i fraciona% din seria de obser#aii posibi%e, i se s"fer& de dific"%t&i concept"a%e. (ar, dac& tot an'a-ea*& mere" %a comparati#e obser#aii $n fraci"ni de aceeai #ite*& moderat&, $n circ"mstane simi%are, i re*"m& $ntotdea"na ca%c"%"% pentr" aceeai m, diferenierea contin"& re*"%t& din #ariaii%e de eroare constant& i eroarea p"r este $ntotdea"na "ti%, i acestea Tratament"% fracionat de tratament nefracionate, "nde #ariaii%e eroarea constant& c" eroare mi+ imperceptibi%, r&m.n de preferat. Aces a nu #a fi f'!' beneficiu- dei eu 4nc' e!oa!ea "!obabi$' a "u! suma de e!oa!e aici i !ezu$ a de e!oa!e mediu s"ecifica o"iune. Se obine "!in !es"e9 i# sau cu

4nmu$i <: . S' "!esu"unem- ca de obicei- m N .B- a unci N B..D..E@ du"' ca!e fieca!e sum' e!oa!e "u!' ca o!ice mi;$oace "u! e!oa!e din !3o f!aciune b du"' o medie de "!obabi$i a em N .B- $a a"!o2ima i# . Q D din dimensiunea de e!mina ' 4n mod e!ona . Nu c' aces $uc!u 4n fieca!e f!aciune 4n !3ade#'! #a a#ea $oc- da! a unci c>nd se ocu"' cu mai mu$ e f!aciuni cum N .B- a!e d!e" u$ $a e!oa!e es e $a fe$ de des ca i 4n s"ecifica '. Pen !u e!oa!ea "!obabi$' a unei sume e!oa!e o a$' de ^ sume f!aciune de aceeai m "en !u a de e!mina o a!e ^ de a !idica sume f!aciune indi#idua$ $a "' !a a a !a(e suma aces e "' !a e !'d'cin'- ia! cei cu - di cazu$ m N .B mu$ i"$ica de B..D..E.
<: as

- as fe$ 4nc> 4n

!onom. ]ah!b F ./AI. S. <0A

Aceas a a! $'sa 4n con inua!e s' ad'u(ai mai mu$ e "!e#ede!i u i$e cu "!i#i!e $a !a"o! u!i$e de !iscu$ de e!oa!e- da! aces $uc!u ne3a! duce "!ea de"a! e. I. !echner. Octo"0rie ,<=> + iu#ie ,<=<-. F!un eC Nou' dis ane !ans#e!sa$e. Uni a ea . d . Num'!u$ o a$ de obse!#aii 0BBdis !ibui e $a .BB de zi$e $a 0 obse!#aii. Dis ane$e sun da e 4n fo$(ends dub$' de e!mina!e- "!ecum ( - ca aces ea

co!es"und cu du!a a de "a ch3u!i $a ce!cu$ de "ie$e di!ec - ca ( ", ca aces ea co!es"und cu $un(imea !ea$' a "ie$ii cu!s de fo!ma!e 4n aces !aseu $inie de "ie$e. Anume- 4n !uc> f!un e es e uo! cu!ba - as fe$ 4nc> ce$e dou' nu sun 4m"!eun'. Va$o!i$e co!es"unz' oa!e "en !u fieca!e din !e ( i ( ' s' fie de e!mina '- o f>ie de h>! ie a fos "$asa "e f!un e- ia! ce!cu$ din (ama ( ma!ca "unc e 4n aceeaidis ana fos m'su!a e du"' banda a fos 4n ins "$a . Pen !u mai mu$ de as fe$ de dis"oziii- a(en u$ a fos $ua '. Va$o!i$e au fos C ( N .E <B <E AB AE IB IE EB DB

( 'N .E <B <E-A AB-E AD I.-E ID-0 E<-0 DE.F 6n im" ce u$ imu$ dis an' ( N DB sau ( '= DE.F #a$o!i$e obinu e din abe$e$e de mai ;os "o fi $ua e 4n conside!a!e 4n mod ;us ifica de c' !e aceeai aba e!ea de ma!e "oa e fi 4m"ins de $a ce$'$a$ foa! e bine c' "unc e$e ca!dina$e de aici- din cauza foa! e mu$ insa!cina e cu!bu!' de f!un e afec a foa! e (!ei "e "ie$e- as fe$ 4nc> obse!#aii$e s' fie aici cu ce$'$a$ - "!ecum i incom"a!abi$. P!in u!ma!e- #a$o!i$e obinu e de $a aceas ' dis an' sun "a!an eze 4n mas' i nu au fos susinu e 4n desenu$ din suma o a$'- as fe$ 4nc> doa! #a$o!i$e de $a dis ane de ">n' $a ( N EB ofe! e inc$usi#e. Aces a a fos 4n fieca!e zi num'!u$ de dis ane de $a 0 =a se #edea mai sus: indica e fi "!ac ic !u$a o sin(u!' da '. = m N .B- ^ N E: A: . ( I? IC .E <B <E AB AE IB IE EB =DB:

A<-A IA-I ID-D D<-B I<-F IF-. I0-< EB-A =FF-D: A.-0 IB-< EB-0 IB-/ II-D I.-E I/-A I/-. =FA-<:

Sum' DI-< /A-D 0F-E .B<-/ /F-A //-D 0F-E 0/-I =.EB./: c. ( I? IC
A:

.E B.0B B...

<B ..<B B.AD

<E

AB

AE

IB

IE

EB

=DB:

B.0< B./E ...< ...I

B.D. B.IA =B.I0:

B.<I B.I< B.<F 3 B..B B..B B.<B =B..F:

U!m' oa!e$e es e din abe$u$ co!ec a C 6n ceea ce "!i#e e S. <.F F comunica .

Se #ede de $a ( N .E $a ( = <E- o c!e e!e semnifica i#' a sumei e!oa!e cu ( - "e ca!e chia! eu % iau sin(u! $a ( N AB foa! e "!ecis "!o"o!iona$ cu ( #o!sch!ei e - da! dinco$o de fa" u$ c' nici o c!e e!e semnifica i#' mai mu$ - da! numai ne!e(u$i a! "u ea fi 4n con inua!e "a!ia$ com"ensa ' de con inua!ea mai de"a! e a obse!#aii$o!. 6n cazu$ 4n ca!e se de e!min' e!o!i$e mi;$oace dec> media "en !u obse!#aii$e de $a ce$e D dis ane$e ( N <E ">n' $a ( = EB- 4n ca!e ="en !u cons an' a"!eciabi$ I ? si a" C $ua e 4m"!eun': es e da - se cons a '

 = B.0<. dI . N B.0E< d
aceas ' #a$oa!e . es e N ( cu ( = .E i $a ( N EB
I: Cf.

I: .

6n ceea ce "!i#e e S. <./

E!oa!ea cons an ' es e cu o sin(u!' e2ce"ie- $a oa e dis an e$e din ambe$e "oziii "ozi i#e- da!- du"' cum "u ei #edea- 4n "oziia I C =#e!siunea din ce!cu$ obinui 4n d!ea" a: es e mai mic "es e o dec> 4n si uaia I ? =cum a fos modifica de $a s >n(a: ceea ce es e un e2em"$u a$ inf$uenei non3ne($i;abi$- cu modific'!i$e u$ e!ioa!e- ce!cu$ 4n im" ce nu a e2is a nici o funcie s a u a!' a e!o!i$o! cons an e de m'!imea dis anei #izibi$e. Pen !u com"onen e$e @ i p O s din e!oa!ea cons an ' obinu ' es e 4n medie "en !u oa e dis ane$e 4n $i"sa ( N DB @ N B.AF<@ p O s N B.E<F E: . Chia! mai de#!eme =./ED i ./EF:- am o se!ie simi$a!' de e2"e!imen e "e f!un e f'cu cu !ezu$ a e simi$a!e- "e ca!e eu !ec "es e- deoa!ece aces ea au fos !ea$iza e cu ce!cu!i (o!un i de "!e#eni!e mai "uin a en ' a i!i a!e a "ie$ii de "e f!un e.
E:

Cf. 6n ceea ce "!i#e e S. <./ II !echner .ianuarie + "artie ,<=?-.

S >n(a de(e u$ a!' ' o!. Fo!e$imb- su"!afa' Vo$a!- dou' dis ane $on(i udina$e ( N E d i ( N .B d . 6n o a$- IBB de obse!#aii cu "!i#i!e $a <B de zi$e de obse!#aie. m = .B- N E ( I/ II / IO II B Sum' Ed F-</ /.E< F-./ /-./ A.-.D .B d D..I 0.B< /.EB /.AB A.-0D Ed BBBB c .B d 3 B-<IB

3 B-<AB 3 B<0D O B-BEI 3 B-<F< 3 B-<0< 3 B.III 3 3

Aici es e suma de e!oa!e a!a ' a"!oa"e neschimba - cu dub$u dis an a- . 4n medie de oa e obse!#aii$e B..DA d . Ca$cu$u$ com"onen e$o! e!oa!ea cons an ' es e u!m' o!u$ !ezu$ a C ( p @ s E O B-.ID O B-BB< 3 B..F .B O B-BEF 3 B-BIE 3 B-A.A

s. s<

3 B-.ID 3 B-B//

3 B-AI< 3 B</I

) B.BB0DA B.BB00I O #ede aici com"onen s de dimensiuni !ema!cabi$e i $a ( = .B d c> mai a"!oa"e de a "!o#oca #a$o!i$e dub$e- aa cum a! fi de a e" a 4n num'!u$ !e$a i# mic de obse!#aii- 4n im" ce 4n ( = Vd nici o co!es"onden' s"ecia$ 4n !e s . i s < 4n #a$o!i abso$u e es e- cu oa e aces ea- dimensiunea 4nc' conside!abi$e i coe!ena semnu$ s . i s < - cum a! fi de dimensiuni mici a ca$cu$a 4n confo!mi a e cu !e(u$a e!oa!ea "!obabi$ B.BB00I do#ede e c' e!oa!ea- da! aici e cu ade#'!a aco$o. Numai e!o!ii @ 4n ( = E "oa e fi #!eoda ' e2"$ica 4n con inua!e de si uaii ne"!e#'zu e. III. )o#@"ann .apri#ie ,<=>-. De(e u$ mi;$ociu. Fo!e$imb- "a! ea Vo$a!- "a !u dis ane$e $on(i udina$e. Uni a ea . mi$ime !u. &ndife!en de s"ecia$ im" i s"aiu de $ocaie. <DI de obse!#aii. m = AA , ^ N < ( c . < O B-BIE B.B< I 0-.A B.IB D .<-FB B.0I / .<-.A 3 B-B./ B<.D D-D/

O B-.A. O B-B.<

C!e e!ea de sau . cu dis an a a fos a > de mu$ mai ma!e dec> a mea 4n se!ie II - da!- de asemenea- nu a"!oa"e "!o"o!iona$' cu (. I) )o#@"ann .ianuarie i fe0ruarie ,<=<-. 8>na s >n(' s"a e- "a !u dis ane !ans#e!sa$e. Uni a ea . $inie "a!izian'. A"$ica!e a ce!cu$ui de c' !e un "a! ene!- indife!en de $ocaie s"ecia$ 4n im" i s"aiu. I/B de obse!#aii. m N <B- ^ N D ( DF-< c . O B-IE BED0 D .< DB-/ O B-IF BE.E ./ /D-/ O B-AF BFAE <I /A-. O B-A. BFBI

). !echner .noie"0rie ,<=>+apri#ie ,<=<-. Cinci de(e e de $a m>na s >n('. Fo!e$imb- "a! ea Vo$a!- "e fieca!e de(e o dis an' $on(i udina$' N .B d . 6n o a$- DIBB de obse!#aii- !e"a! iza e "e DI de zi$e de obse!#a!e A .BB obse!#aii. 6n fieca!e zi- "!in oa e ce$e E de(e e din dou' foi de s"aiu3 im" cu <B de obse!#a ii

=.B de $ocaie:. Aceas a 4nseamn' fo$(ends D de(e e$e Z de(e u$ inde2- M de(e u$ mi;$ociu- G Go$dfin(e!- K "in9S. 2ceast& serie se face %a aceeai cinci de'ete $n %e'&t"r& c" "n n"m&r $n conformitate c" metoda de ec0i#a%eni, astfe% $nc.t metoda de eroare medie i ec0i#a%enii sc0imbat d"p& do"& *i%e. 2ici s"nt re*"%tate%e prin metoda de eroare medie s"nt 'oa%e c" cap, pentr" c& s-ar %"a prea m"%t timp de ac"m, s& ia $n considerare a%te metode.

m N .B- ^ N A< ( = .B d D Z DF.EI DE.AI EI-D/ DI.EI <E<-.B M DF.AD FA.EI D/.BA DA.AI <F<.<F G F/./B D0..I D/.IB FB.<D </D-DB K FI.0I FE.BB F.-IB F..0< <0A.<D I / FF.0< II / /B.FB I B D/.ED II B FD.BB Sum' ABA-./

I / 3 B.BEEF 3 B.B//< 3 B-BBFE O B-BD<E 3 B.BIA/ c II / 3 B..FBB 3 B.B0EA 3 B.<BDD 3 B.<FDD 3 B.<E/< I B 3 B.<D0. 3 B.A0EB 3 B.<<<< 3 B..DI. 3 B.<IA< II B 3 B.AFBB 3 B.AA.B 3 B.AFF0 3 B.A/.D 3 B.IABA . p @ s s. s< B.<II/ B.<BAE B.<.0/ B.<A.A B.<ADF O B.BEA/ 3 B.B.I< O B.B//F O B..A0< O B..BB< O B..BAI O B..AED O B.B0DE O B.B/<0 O B.B0<0 3 B.<.D< 3 B.<<FI 3 B.<BAD 3 B../00 3 B.<IA0 3 B.<.</ 3 B.<B0D 3 B..0<F 3 B.<<BI 3 B.<EB/ 3 B.<.0D 3 B.<IE< 3 B.<.II 3 B..E0D 3 B.<AFB

) B.BBEF0 B.BBE.I B.BBE<B B.BBEI/ B.BBEDB Du"' aceea- ce$ mai mic <E<..B a unci c>nd de(e u$ a!' ' o! es e cea mai ma!e (!eea$' suma de ABA-./ de(e u$ ma!e- 4n schimb- c' a!a ' cea mai ma!e dife!en' de sensibi$i a e 4n !e ce$e cinci de(e e. Con u$ de fini m co!ec a 4nseamn' e!oa!e . es e media u u!o! E de(e e $a oa e s !a u!i$e N B.<<F< d N . Y II (. e!oa!e cons an ' c es e ne(a i#- cu o sin(u!' e2ce"ie4n oa e de(e e$e 4n oa e "oziii$e- ce ma!e a com"onen ne(a i# s de"enden '- 4n im" ce p, @ - sun "ozi i#e- cu e2ce"ia p 4n Z - o e2ce"ie- ca!e es e cu a > mai f!a"an -

deoa!ece 4n se!ie II i)I nu a!e $oc 4n condiii e2"e!imen a$e simi$a!e "e de(e u$ a!a a o!. C>nd Z i G #a$o!i$e #o u$ui dub$u > nu ce$ mai bun- ce$e$a$ e !ei de(e e- da! foa! e bun. E!oa!ea "!obabi$' ) de p, @, s es e "!e u indeni "!ea mici "en !u a fi conside!a e ca fiind iden ice baza e "e ans'. 6n medie- "en !u fieca!e cinci de(e a!e un p = B.BFAE O @ N O B..B<A s N 3 B.<.DB du"' ca!e !ezu$ a u$ e!oa!ea cons an ' 4n mi;$oace$e "en !u oa e obse!#aii$e "e oa e ce$e cinci de(e e es e aceas a. C>nd m3am fo$osi ce!cu$ no!ma$' a!e an#e!(u!a a!i"i$o! de .B d 4n "!imu$ !>ndeecu$ ce!cu$ zuzLei a"$ica e- a c'zu 4n #i! u ea aces ei inf$uene ca$enda!u$ de dis ana do! de O B.BFAE d "!ea ma!e de- sau a fos $oc de dis ana no!ma$' de .Bdis ana de do! .B.BFAE ('si . C>nd ce!cu$ no!ma$' a fos zuzLei a"$ica - dis ana do! sc'zu cu $a fe$ de mu$ "!ea sc'zu de $a- sau a fos $oc de .B a obine 0.0<DE- ca!e es e 4n so$ida!i a e cu !ezu$ a e$e an e!ioa!e. C>nd ce!cu$ no!ma$- cu "'!i$e infe!ioa!e a$e ce!cu$ui eec cu "'!i$e su"e!ioa!e a$e m>inii =cf. ca". </: a fos aciona - dis ana de do! a scazu $a B..B<A de $a "!ea ma!e"!ea mic 4n cazu$ in#e!s. 6n afa!' de aceas ' inf$uen' de $ocaia em"o!a$e i s"aia$e- dis ana de do! a sc'zu de $a Ca"e. <F mo i#e dec$a!a "!ea mic de a"!o2ima i# B.<.DB. Ace i !ei fac o!i combinai adi i# sau subs !ac i#- 4n funcie de fa" u$ dac' aces ea sun 4n aceeai di!ecie sau 4n di!ecii o"use. Toa e ce$e !ei sun 4n ace$ai sens- 4n a# II+#ea B - "!in u!ma!e- #a$o!i$e co!es"unz' oa!e c - 4n medie- ce$ mai ma!e- 4n im" ce 4n I / de e!o!i ma;o!e s de o"oziie comun de p i @ es e ce$ mai com"ensa e- as fe$ 4nc> aici ce$e mai mici #a$o!i c . Ca$cu$u$ de mai sus a sume$o! de e!oa!e "u!e es e f!aciona!ea- de obicei- a"$ica e de mine "e m N sub .B. Pen !u a afia da! inf$uena "e ca!e- du"' Th &- "a(. .<I- mai mu$ sau mai "uin condus f!aciona!e a!e de m'!imea sumei e!oa!e "u!'- se!ia obse!#aie an e!ioa!' es e- de asemenea- dis"onibi$ $a a"$ica!ea m = .DB- i 4n ce$e din u!m' com"$e nef!aciona e "en !u fieca!e de(e e i fieca!e s !a - de e2em"$u- de $a m N A<B a fos ca$cu$a '. Pen !u oa e ce$e I s !a u!i !ezu$ a u$ con !ac a a"a!e cu obinu ' an e!io!- du"' cum u!meaz'. . D m = .B- ^ N .</ ABA-./ m N .DB- ^ N / AEB.DI m = A<B- ^ = I AEI.FD Z <E<-.B </E.0. <0...0 M G K Sum'

<F<.<F </D-DB <0A.<D .-IBF.I. A.E.E. AAF.AI AAD.// .-D<D.<0 A<B.<I AIE.AI AI0.<E .-DDB.F/

Se #ede aici- f'!' e2ce"ie- dimensiunea cu dimensiunea de a"$ica m c!easc'. A"$ica ' de $a mine co!ecia da o!i ' fini m "!in 4nmu$i!ea #a$o!i$o! cu doa! !idic' mai s$ab' "a! e din aceas ' c!e e!e- "!in demons !abi$- 4n "!inci"a$ din cauza $a fe$ de #a!iaia de e!oa!e cons an 4n cu!su$ $un(a se!ie de e2"e!imen e- ca!e 4n im"u$ im"ac u$ui de mu$ e o!i dife!i e- obinu obse!#aii$e 4n !3un f!aciune !ezu$ a m'!i suma e!oa!e de!i#a - "!in u!ma!e- "!efe!ina "e ca!e o dau ce$e mai mici (!u"u!i de obse!#aii- ca!e sun obinu e 4n $e(' u!' cu co!ecia da o!i ' fini m confo!mi a e cu necesi 'i$e de a fi mai adec#a dec> c' din suma e!oa!e "u! ciuda 4n sine es e e$imina c!e e!e. Chia! fos o #a!iaie a e!o!ii cons an e 4n se u$ de obse!#aii- !ezu$ ' din u!m' oa!ea ci a!e ;os "en !u ce$e dou' dis in( "!in im"u$ f!acii$e "!inci"a$e a$e se!iei de obse!#a!e. 6n Th $- ". <.A- am obse!#a - ocaziona$- c' a unci c>nd es e mu$ i"$ica ' de dou' o!i num'!u$ de e!o!i de sume de "' !a e = T: cu "' !a u$ sumei e!oa!e = : < di#iza '- num'!u$ a"!o2ima i# %udo$fJsche obinu es e fa" u$ c' num'!u$ a"!o2ima i# P ca$d- as fe$ c' unu$ a!e

dac' m 3ad>ncime 4n suma de num'!u$ de e!o!i =4n cazu$ ^ = .:. Se!ia noas !' "oa e se!#i ca un e2em"$u. Recunosc de de(e u$ ma!e- fo$osind m = .DB- ^ N . =ca am 4m"'! 'i num'!u$ A<B #a$oa!e sf>!i o a$ de obse!#aii "en !u fieca!e s !a 4n dou' (!u"e 4n funcie de im"- i "en !u fieca!e s"ecia$ i = T: anumi ': #a$oa!ea i = T: cu ca$cu$a ' din aces a confo!m fo!mu$ei de mai sus P 4n abe$u$ u!m' o!. m = .DB- ^ = . = T: I /. .F!aciona!ea IA.0F ./-FE <3 II / . . 3 <3 IB..3 <3 II B . . 3 <3 I<..D .D-E< I<.0. .F-ED ID.<A <.-/F I0.<I <E.I/ IB-/D .F-D< I/.</ <.-.I AD-00 .E-.. P A.BA <0FI ABE< A<FE AADA AAFF <0B< AEAI

Sum' AEB.DI .EI.BE <E.E/B 8edia ce$o! o" P 3#a$o!i es e A..0/. Va$o!i$e co!es"unz' oa!e ca$cu$a e medii "en !u oa e ce$e cinci de(e e au fos C

D Z G M K A.0/- A./A- ABF<- A.II- A.IE 8edia o a$' a aces o! E medii- asa ca de ce 4n 4n !ea(a IB de #a$o!i P - au con !ibui fieca!e de e!mina e de .DB de obse!#aii es e A.I/ ce #a$o!i$e no!ma$e N A..I< es e de aco!d com"$e $a u$ ima- nesi(u! de !o un;i!ezecima$'. Din aceas a es e uo! de !a"o! u$ cons an

deduce ca!e eo!ia &- "". .<A a fos #o!besc. 8ai mu$ dec> a > - am obse!#a uneo!i c' o a"!o2imeaz' num'!u$ de baz' de su"!afe e $o(a!i mii na u!a$i e obinu 4n cazu$ 4n ca!e suma o a$' a e!o!i$o! cu suma e!o!i$o! ca!e !'d'cina medie "' !a ' e!oa!e de"'easc' 4n m'!ime 4m"'!i - i !a"o! u$ se !idic' $a "' !a e. Ca!e- "o !i#i con inua!e ca mai sus- To a$mi 3 Te$ a P de $a IB Pa! ia$Le! en =%a N .DB:- ca$cu$a de nume!a! o a$ a fos (asi <FBF 4n $oc de #a$oa!ea no!ma$' e N <.F./. Dei nu c!ed c' aces e !a"oa! e ciuda e a! fi fos de;a cons a a 4n mod e2"!es- e$e "o fi- da! cu a$ e !e$a ii in e!esan e cu uu!in' "!in in e!mediu$ eo!iei ma ema ice a e!o!i$o! se a"$ic' $a "!obabi$i a ea de e!oa!e cunoscu ' e2"!esie- 4n ca!e i e "!imi deduce ce "en !u- 4n aceas ' eo!ie #e!sa nu e2ecuie s"ecia$' ne#oie s' fie 4n >m"$' o! s abi$i e 4n a$ ' "a! e mai de"a! e de mine cu mai mu$ e do#ezi e2"e!imen a$e. S"ecifica condiii$e - e sun s !ic "en !u un num'! infini 4n condiii com"a!abi$e cas i(a e!o!i i #a!iaz' 4n funcie de de e!mina!e !e"e a ' de un num'! fini - cum s' obinei de $a e2em"$e$e de mai sus cu / de e!min'!i a$e P "oa e con#in(e $a o !a ' no!ma$'- o #a!iaie 4n as fe$ $imi e su"$imen a!e 4n schimb a- mai mic m es e. Numai "en !u #a$o!i foa! e mici a$e m es e si ua 4n mi;$ocu$ mu$ o! dis"oziii- o de#ie!e semnifica i#' de $a #a$o!i$e no!ma$e 4n ca!e cu micimea m c!e ei $a un ma!e m es e #anishin($S mic. Aceas ' aba e!e "oa e fi de e!mina ' de co!ec a!ea e!o!i$o! sumei de "' !a e i "' !a u$ sumei de e!o!i$e da o!a e fini ' m ca!e unu$ din !3un num'! fini - de e!mina "!in !3o e2"!ima!e (ene!a$' m de!i#a P no!ma$ 4n schimb N es e ceea ce- de e2em"$u- "en !u m = .B d' P = A.B.DD. D: 6n ceea ce "!i#e e co!ecii$e $a aceas ' "a(in' <./ A se #edea- de asemenea- de Po((endo!ff. Ann. )and ]ubi$ee. P". DD ff
D:

De3a $un(u$ i! mai $una! de obse!#aii a > #a!iabi$e i e!o!i$e cons an e a sc'zu !e" a . Dac' #om 4m"'!i 4n !ea(a se!ie 4n dou' (!u"e "!inci"a$e- 4n funcie de im"u$ =fieca!e de A< de zi$e de obse!#a!e:- obinem 4n Summa "en !u oa e ce$e I s !a u!iC

= m N .DB- ^ = I:. D <3 Z M G K Sum' .F!aciona!ea .EI.0I .AI.ED .EB..< .E0.<D .D..</ FDB..D .I/.<I ..F.EI .<<..E .<F.AI .A..0/ DIF.<E Ra"o! ..B.E ...0 .<<0 ..<EA ...0I ..FE Pe ansamb$u- "!in u!ma!e- a de#eni suma de e!oa!e "u!' a . . < $a F!aciune de FDB..D !edus $a DIF.<E- ca!e au nume!e !a"o! u$ .-.FE. 8ai mu$ - com"onen e$e e!oa!ea cons an ' a ('si 4n mi;$ocu$ oa e ce$e E de(e e du"' cum u!meaz'C .F!aciona!ea <F!aciona!ea p @ O B..BBD O B..<DB O B.BIDE O B.BF/E

s O B.<</. O B..0I< E!oa!e de im" p i s"aia$' e!oa!e @ au fos a > de $a "!ima $a cea de a doua f!aciune foa! e im"o! an e- de e!oa!e s - da! a sc'zu semnifica i#. O as fe$ de modifica!e nu a! fi a#u $oc- da! acum numai de $a "!imu$ $a a$ doi$ea (!u" "!inci"a$- da! 4n cad!u$ fiec'!ui (!u" "!inci"a$- i !ezuma a$ obse!#aii$o! de $a fe$ m = .DB c!e e #a!iabi$e$e de e!oa!e. Pen !u a"!o2ima i# . o!' obse!#aii con inue de fieca!e zi au fos a$ e!na i# cu zi$e de de(e e 4n o!dine D . Z . M . G. . K . - i du3 e "!in 4n o!dinea in#e!s'- din ca!e "!imu$ cu - aces a din u!m' cu es e no a '. 6n a enia a fos "e de(e u$ ce$ ma!e "!oas"e e- mai obosi i in im"u$ de(e u$ mic- $a a fos in#e!s. Se "'!ea de in e!es "en !u a in#es i(a inf$uena !ezu$ a ' din aceas a- ca!e- du"' cum "u ei #edea din u!m' oa!e$e e$emen e- nu ma!e- da! es e #izibi$. Am i anume 4n Summa "en !u oa e ce$e I s !a u!iC = m = .B- ^ = DI: D Z M G K .I/.ED .</.<B .AD.<< .E<.<I .E.-A< .EI.D< .<A.0B .AD.BE .AI.AD .I..0I

Cu "!ac ica c!e e!e es e !edus !e" a - ">n' $a o anumi ' $imi '- im"u$ de obse!#a!e- ca!e a fos necesa! "en !u a .BB de s udii de fieca!e zi- de a unci- #ine

!e" a s' ia decizia 4n fieca!e e2"e!imen mai !e"ede dec> iniia$. 8i fHh! e da! aceas ' #i ez' mai ma!e nu es e mai ma!e ine2ac i a e 4n es ima!ea es e do#edi de fa" u$ c' mai de(!ab' in#e!s- 4n "!o(!esu$ din se!ia de obse!#aii- sume$e de e!oa!e #ezi !edus. Da! c>nd am com"a!a sume$e de e!oa!e de zi$e cu cea mai ma!e i cea mai mic' "e!ioada de es a!e de $a aceeasi "e!ioada de "!ob'- mi se "a!e nici o dife!en' 4n !e ce$e dou' 4n cauz'. Une$e zi$e nu "oa e face fa' cu ce!e!i$e !e"e a e a$e ce!cu$ui #' 4nain e de a decide- $a a$ e o!i se fac mu$ mai !a"id- in medie- cu ho '!>!i$e- da! ce$e mai $en e decizii$e nu sun in o deauna ce$e mai bune. Aici sun une$e mai mu$ e da e cu "!i#i!e $a aces e !a"oa! e. Am o "e!ioad' de es a!e nu de $a 4nce"u u$ se!iei de obse!#a!e- 4n ca!e <. No#. ./EF3D A"!i$ie ./E/ du!a - i chia! i mai >!ziu 4n oa e zi$e$e- da! $a A< de zi$e dife!i e de A &anua!ie a de e!mina - i a ('si o medie de DA.D minu e. Da! dac' eu se!ie de obse!#a!e de A Piese ianua!ie $a a"!oa"e 4n I di#izii e(a$e de <I de zi$e- 4n u!m' oa!e$e "e!ioade medii de obse!#a!e au fos ('si e 4nC . Com"a! imen . F.-/ min =medie a I de e!min'!i: < 3 DF-A 333 / 3: A 3 DB-I 333 .B 3: I 3 DB-E 333 .B 3: du"' ca!e "!o(!esu$ a !educe!ii de $a 4nce"u 4n e!a conside!abi$- mai >!ziu- a a;uns $a un im"as. Tim"u$ de obse!#a!e a #a!ia #!eoda ' EA3FD de minu e. Acum am ('si e2c$ude!ea de "e!ioada an e!ioa!'- 4n cazu$ 4n ca!e 4n o!ice momen de obse!#a!e sun !e$a i# ma!i F: - de $a u$ ima da ' de .F Feb!ua!ie $a D A"!i$ie- c>nd o!i mai ma!i i mai mici schimba ne!e(u$a - sume$e de e!oa!e de zi$e cu E du!a e$e de es a!e ce$e mai mici =EA/I- EE- ED- E/ min:- "!ecum i cu ce$e mai ma!i E du!a e$e de es a!e =DI- DI- DE- DDD/ min .: 4m"!eun'- i a "!imi de $a fos a 4n sum' "en !u oa e de(e e$e i oa e s !a u!i$e =cu m = .B- ^ = EB: N .BB0.I- 00E.D aces o!a din u!m'- ca!e dife!' numai foa! e ne($i;abi$'.
F:

Aces e obse!#aii cu mai >!ziu com"a!aie nu a! fi fos "e!mis- deoa!ece dau nume!e mai mici- mai >!ziu- din cauza e2e!ciiu a#ansa e. )I. !echner .octo"0rie ,<=<+ianuarie ,<=?-. S >n(a de(e u$ a!' ' o!. Fo!e$imb- "a! ea Vo$a!- o dis an' $on(i udina$' N .B d . 6n o a$- .<BB de es e in IB de zi$e de es a!e- de AB de obse!#aii. Aces e e2"e!imen e co a ui e 4n !ei- fieca!e conin>nd IBB de obse!#aiide"a! amen e 4n funcie de me oda de adminis !a!e a ce!cu$ui.

: A"$ica!ea ce!cu$ui "e de(e de c' !e un "a! ene!. Obse!#a o! i asis en s a o"us !eci"!oc- asis en u$ susine b!au$- ca!e a a"$ica bu(e u$ ce!c mai s !ic e- deoa!ece- "e mas'.

 : de au o3a"$ica!e a ce!cu$ui cu m>na d!ea" ' "e de(e u$ a!a a o! s >n(a. : Ce!cu$ 4n !3o "oziie #e! ica$'- "!inse 4n !e e$e 4n !3o c$em' cu u!ub i de(e u$ es e mu a de $a unu$ $a a$ u$. Ambe$e dis ane ce!c sun a"!oa"e unu$ de a$ u$"a!a$e$e 4n !e e$e- "e!"endicu$a! "e su"!afaa f!on a$' a co!"u$ui 23 dis"use du"' cum u!meaz'C
b. . ( o .. c A 33333333333333333333 ) unde a, b - #>!fu!i$e o- c - d !e"!ezin ' ce$e a$e ce$ui$a$ ce!c- i anume =du"' zi$e schimba!e: dis ana no!ma$' da ' d!ea" a = C :- ande!ema$ s >n(a = ? $ua e: P!ob$eme$e !efe!i oa!e "oziia s"aia$' aici- cu oa e aces ea- 4n !3 ) i ) "oziia s"aia$' = B i > : me!(e $a #e!siunea su"e!ioa!' i infe!ioa!' a ce!cu$ui. 6n fieca!e zide A se u!i de .B de obse!#aii de es a!e consecu i# !es"e9 i# "en !u , , a an(a;a din mo i#e e2 e!ne me!eu 4n "!imu$ !>nd- 4n im" ce , a$ e!na cu a$ doi$ea i a$ !ei$ea $oc. S !a u!i$e sun indica e "!in nume!e 4n !e "a!an eze- du"' cum u!meaz'C =.: =<: =A: =I: $a i I / 4n .... I? II / II ? IB +a" C II B II C

m N .B- ^ N .B =.: .0-./ .<.DD .B-FB I<.EI 3 B-.BF 3 B-.F/ 3 BAAB p @ =<: .D-DI .I.BB .<-EI IA../ B.B0D 3 BADD 3 B-ABD s =A: .E-D/ .A-B/ ...EB IB.<D 3 B-B/D 3 B<DD 3 B-.B< s. B.B<A 3 BABB 3 B-<FA =I: .0-.< .<-FI .<-DE II.E. B..EI 3 B-I<< 3 B-<.D s< B.BBE 3 B.A.D 3 B<BI ) B.BBFF. B.BBEFI B.BBE.0 Summa FB.D< E<.I/ IF.A0 .FB.I0

Summa c

3 B... B.B/D B.B<A

3 B.B<B B.B.I B.BAD 3 B-AB/ 3 B-BFF 3 B<A0

B..FDD B..F0I B..A.< B..A.. B.../E B...F/

Va$oa!ea de . es e aici #a$oa!ea de co!ecie nu es e numai din cauza fini m, da! din cauza dimensiunii a in e!#a$u$ui "!in 4nmu$i!ea cu de!i#a e- 4n im" ce 4n se!ii$e an e!ioa!e I $a )I1 co!ecia nu es e adec#a '- din cauza in e!#a$e$o!. Es e #'zu c' modu$ de adminis !a!e a ce!c - adic' de un "a! ene!- de de"a! e cea mai ma!e sum' de e!oa!e .. - i- as fe$- ce$e mai ma!i #a$o!i . a emis- ceea ce de"inde de ca!e "a! e un s !'in nu es e 4n m'su!' s' se a"$ice unifo!m ce!c- 4n im" ce ea chia! "oa e- i do#edind c> de mu$ de"inde de com"a!abi$i a ea de mani"u$a!e 4n e2"e!imen e "en !u a com"a!a a i udini de #a$o!i. i nu dife!' mu$ de $a unu$ de a$ u$ de $a- da! es e ce#a mai a#an a;oas' dec> . e!oa!e medie . es e de doa! B...F/ d - di ( . &n im" ce e!oa!ea #a!iabi$' 4n ! : es e cea mai ma!e- e!o!i$o! cons an e c 4n ! : ce$ mai mic- i @, e a > de mic 4nc> denumi!e s 3a! "u ea- e#en ua$- 4m"ins $a 4n >m"$a!e- deoa!ece ) $a mai mu$ de ;um' a e din s (ame. Dub$e Va$o!i$e s . , s < sun de aco!d cu : foa! e bine- 4n !3 : i : !e$e. Aces $uc!u es e $a non3 ciuda :- deoa!ece s a"!oa"e dis"a!e aici. P!esu"un>nd c' 4n $oc de #a$o!i$e dub$e de cea mai ma!e com"onen '- ca!e 4n aces caz p es e- ('sim p N 3 B-B00E si p < N 3 B...EB- ca!e es e de aco!d des u$ de bine. Dac' #om 4m"'!i 4n !ea(a se!ie 4n dou' (!u"e 4n funcie de momen u$ 4n ca!e es e ('si 4n sum' de I s !a u!iC = m = .B- ^ = <B:.

.F!aciona!ea AA..B <3 AF.EB

<E.ED <D-0<

<A-./ <IC<.

Se "oa e obse!#a c' #a$o!i$e a > ca c "en !u de(e u$ a!' ' o! 4n se!ie II i se!ia ) - dei 4n ace$ai mod- numai 4n !3un momen dife!i i 4n a$ con e2 dec> #a$o!i$e "!ezen a e 4n aceas ' se!ie confo!m c> i(a :- da! dife!' foa! e mu$ de $a ceea ce- de e2em"$u- es e c' se "oa e $ua $oc 4nce!c'!i f'cu e 4n ace$eai condiii- $a momen e dife!i e- 4n cazu$ 4n ca!e e2e!ci a!ea i a$ e ci!cums ane a! "u ea s3au schimba sensibi$i a ea- i un a$ ;oc de ne"!e#'zu e- nu "oa e deine com"a!abi$e.

6n sine- aceas a a! "u ea a#ea un in e!es a unci c>nd am aici $is a com"$e ' a- 4n fieca!e e2"e!imen f!aciuni de m N .B obinu e c #a$o!i 4n se!ie inc$ose- m'su!a 4n ca!e se "oa e #edea de $a aceas ' cum chia! i 4n condiii ca!e !educ e!o!i$e cons an e 4n ca!e es e "osibi$- da! ca!ac e!u$ *ons anz nu a afi!ma 4n semn. Da! $a documen "en !u u!m' oa!e$e ca$cu$e am ad'u(a- de asemenea- 4n di!ec o!u$ "en !u ce$e$a$ e dou' !>ndu!i. )a#ori#e #ui c $in r2n$u# fraciuni#or in$i3i$ua#e A m 6 ,B c. c< cA c
I

3 B-<< 3 B.BI 3 B.B< B..B 3 B..D B.B/ 3 B..B B.BF 3 B..I B..< 3B BA OB.< E 3 B-BD B.<. 3 B..D B..B

3 B... B..D $a B.<B B... 3 B.BF B.BF B.BI B... 3 B.<B B... 3 B..A B..D 3 B.BF B.B0 3 ../ .<E 3 B-BI B.B/ 3 B.BD OB ./ 3 B-BB B.B/ 3 B.B< B.<. 6nseamn' 3 B..BF B.B0D 3 B.B/D B..EI

Corespunz'tor 3a#ori a#e c /n serie . . c. c< cA cI

3 B.IB $a B.IA 3 B.<E $a B.I0 3 B..F $a B.A0 3 B.<D 3 B.AA 3 B-<F 3 B.EE3B - IB 3 B.EI 3 B.<. 3 .I/ 3 B.AB 3 B.I. 3 B..< 3 ..A 3 B.AB 3 B.ED 3 B.B0 + B.AF $a B.<F 3 B-EF 3 B.B/ 3 B.AD 3 B.AF 3 B.ID 3 B.<D $a B.<. 3 B.AA 3 .ID .BI 3 B-<E 3 B..A3B - .I 3 B.<< 3 B.I0 3 B.BE 3 B.<D 8ediu 3 B..F/3B.ADD 3 B.<DD 3 B.I<< Corespunz'toare 3a#ori $e c /n r2n$u# . c< cA cI 3 B.EE 3 B.<I 3 B... 3 B..0 3 B.EB 3 B.<F 3 B.<D $a B.AB 3 B-ED 3 B.A/3B - <I B.B. 3 B.AF 3 B.<< 3 B.<E $a B.AD 3 B.AE $a B.AI 3 B.BF $a B.<< 3 B-.E 3 B.IF 3 B.B/ 3 B-.I 3 B-.F 3 B../ 3 B.BA 3 BB0 3 B.A0 $a B.I< 3 B..< "ina $a B.</ 3 B.BI 3 B.A< B.B0 3 B- <D 3 B.<<3B.<< O B.BE3B.AA 3B.AAB 3B.ABD 3B..B< 3B.<.D mi;$oace Din se!ia - de asemenea- o $is ' a sume$o! de e!oa!e 4n dife!i e$e f!aciuni de ca m = sun da e .B. )a#ori#e fraciune . m 6 ,B1 6 ,-1 /n serie . I/ I I/ I B II B ..DI B.ED B.// ..DB <..< <..< ..BB ...B c.

..I/ ..// <.<< <.DB ..DB ..0B .-0D .-DB <-.< .-<B .-BB <-E< .-FB .-EB .-/B <-A< <-BB <-AI .-FB .-F< .-/I .-EB .- IB ..0B <.B/ <.II ..// ../I <.DB ..<B ../I ..0< To a$summe.0- ./ .D-DI .E-D/ .0-.< Se ca$cu$eaz' acum e!oa!ea "!obabi$ L e!oa!ea cons an de $a ambe$e ca de = < :- cu a;u o!u$ fo!mu$e$o! da e- de ^ se N .B- i "en !u in !oducei #a$o!i$e indica e 4n abe$u$ se bazeaz'- = T: Cu oa e aces ea- #a$o!i$e de e!mina e din abe$u$ an e!io! /: . ('sim 0: C

Va$o!i$e L.


du"' Du"' = < :

du"' du"' du"'

du"' = T:

= T:

L . B.B.DI B.B.DB B-B... L < B.B.IE B.B.A/ B.B.<< L A B.B.AF B.B.F. B.B..I L I B.B.DF B.B.II B-B...

B.B<FB B-BB0A B.B</E B.B..B B.B<<D B-B.BB B.B<00 B-B...

B.BA/A B.B<BE B.B<E0 B.B<B.

Aici "u ei #edea c' 4n !3 #o a"!oa"e 4n ambe$e modu!i de de e!mina!e- 4n im" ce $a i de e!mina modu$ de = T: mai mu$ dec> de dou' o!i $a fe$ de #a$o!i ma!i ofe!'- ca 4n confo!mi a e cu , ca!e "!ezin ' o f$uc uaie conside!abi$' a e!o!ii cons an . Va$o!i$e ) din abe$u$ =a se #edea mai sus: du"' ca$cu$a .
/:

A- de e2em"$u- se ai I Va$o!i$e = T: = B.BEBD.0- B.BAF/IB- B.BI/BIBB.BI.IIB.

0:

Ca$cu$u$ 4n funcie de se in oa!ce $a scu! im" du"' aceea- $o(a!i mu$ . 0I.</3I cu $o(a!i mu$ "en !u a ad'u(a- de ca$cu$ confo!m = T:- "e $o(a!i m de ./E./D3< $a ;um' a e $o(a!i mu$ = T "en !u a ad'u(a:- i 4n ace$ai im" necesa!e "en !u a $ua num'!u$.

Uneo!i- #' "u ei con#in(e c' ca$cu$u$ 4n confo!mi a e cu "!in in e!mediu$ !ezu$ a u$ui =de mai sus: fo!mu$' nu se aba e 4n mod semnifica i# de ca$cu$u$ "!e#'zu $a = ofe!' T:.De se!ie - cu ce$e mai "u e!nice #a$o!i c "en !u a $ua ca un e2em"$u- unu$ a!e L. de = T: de L< LA LI

B.B<FB B.B</E B.B<<D B.B<00 B.B<DB B.B</I B.B<BF B.BABA

Un aco!d simi$a! es e- de asemenea- a cons a a a$ fe$ 4n o deauna- du"' ca!e4nce">nd cu aba e!i de aces o!din- 4n sco"u$ de aces e "!e#ede!i nu sun subs ania$enu es e necesa! au $a de e!mina!ea (!eoaie de = !e u! T:- da! "oa e fi 4nde"$ini ' $a !e#eni .B : - dei 4n "!inci"iu de e!mina!ea de = T:- es e un "ic mai si(u!.
.B:

Pen !u aceas a o a!e B.II.</ $o(a!i m din se!ia noas !' 3 < "en !u $o(a!i mu$ "en !u a ad'u(a i mu$ i"$ica "!imu$ num'!.

Tabe$u$ a!a ' #a$o!i$e f!aciune de "e =a se #edea mai sus:- es e o o"o! uni a e de a !e(u$a de ca$cu$ e!oa!ea "!obabi$' a =#ezi mai sus:- "en !u a do#edi. Din #a$o!i$e de (!u" IB din aces abe$ a!a ' 4n !3ade#'! un mic <B- <B es e o aba e!e mai ma!e de $a ei ="en !u ce$e I s !a u!i a"$icabi$e: "a !u a(eni- aa cum co!es"unde e!oa!ea "!obabi$'- dac' es e ca$cu$a ' 4n funcie de no!ma "!e#'zu '. Pen !u I / i anume .- 0./- suma medie "e ca!e se inmu$ es e cu B-.D.- B-AB0 ca e!oa!ea "!obabi$'. Dac' $u'm 4n conside!a!e aba e!i$e .B o a$u!i$e indi#idua$e de .0./- o ('se e F mic- A es e mai ma!e de BAB0- cu a# II+#ea / de e!mina ' 4n confo!mi a e cu D #a!ian e- 4n medie- mai "uin de I sun mai ma!i dec> e!oa!ea "!obabi$- ceea ce es e aici- B<DF- de $a I B sun A es e mai mic- mai ma!e de F- 4n ca!e II B I es e mai mic- D es e mai ma!e dec> e!oa!ea "!obabi$'- as fe$ 4nc> 4n !e(u$ <B es e mai mic- mai ma!e de <B. &n fieca!e de"a! amen a! "u ea- da o!i ' num'!u$ui !edus de cazu!i- nu se a ea" ' ca e(a$i a ea din !e num'!u$ de #a$o!i mai mici i mai ma!i. , A$iti3. Deri3area corecia $atorit' finit m ,,Sa!cina es e u!m' o!u$C o e!oa!e de se!ie - num'!u$ o a$ de m, es e media a!i me ic' 2 a e" a dimensiuni$e de obse!#a!e =$a a in(e!e i Au(enma7#e!suchen de $a dis an a do! medie $a:- de e2em"$u- ca dife!ene a$e "e!soanei obse!#a e #a!iabi$e de 2 au fos de e!mina e- i a sumei de e!oa!e da - 4n ca!e oa e e!oa!e-#a$o!i$e abso$u e =cum a! fi "ozi i#: "$' esc "ozi i# i ne(a i#. Da!- de m obse!#aii de!i#a e- 4nseamn' dimensiunea 2 nu es e ade#'!a a dimensiune medie 4 - ceea ce a! da de un num'! infini de obse!#aii- i- "!in u!ma!e- mi;$oace$e ca$cu$a e de dimensiunea de e!oa!e nu es e ade#'!a e!oa!ea. Suma de ade#'!a e!oa!ea > es e o co!ecie de suma de fa$s sun de!i#a e. Fac o!u$ de co!ecie- 4n cazu$ !ezu$ a ea unci $a fe$ ca i e!oa!ea medie (!ei
..:

a"$icabi$e.

6n ceea ce "!i#e e S. <.D ff Vezi )e!. d Sachs Soc. ./D.- ".. EF ff

S' "!esu"unem mai 4n >i- m'!imea 4 3 2 - "!in ca!e ade#'!a a m'!ime medie 4 a ('si "n aba e- s' fie cunoscu '. Ai nume , i se ui au 4n con inua!e !e$aia din !e > i .

"oa e fi "ozi i# sau ne(a i#. E!oa!e aici inco!ec acum sun as fe$ de fie!bin eca!e cu au ace$ai semn- cei din a$ ' $ume ca!e au ine(a$ semn ea. A"oi- !ebuie s' 4n > de a !ansfo!ma .<: C
.: Toa e e!o!i$e $a e!a$e (!ei e- ca!e sun abso$u mai ma!e dec> , num'!u$ e i suma $o! S es e $a #a$oa!ea abso$u ' a sc'de!i@ sun S 3 ; . <: Toa e e!oa!e a$ ' $ume fa$s'- num'!u$ n - suma N es e $a #a$oa!ea abso$u ' a zoom@ sun N O n .

A: Pen !u e!oa!e fa$s oa ' aceas ' $ume- ca!e es e 4n !e B i minciun'- a$ c'!o! num'! G - ia! suma Z es e- dife!ena aces uia de $a subs i u "en !u #a$o!i abso$u esun G 3 Z . Deci- a#emC > N S O N 3 Z O =3 s G 7 n 7) . Da!- 4n m'su!a 4n ca!e S O N O Z N i s O n O * N m - aceas ' e2"!esie !ece "es e 4n > = O = m - Os) - < Z 4n cazu$ 4n ca!e s' fie $ua e de #a$o!i abso$u e.
.<:

Dac' es e necesa!- se "o ima(ina u!m' oa!e$e !e(u$i .: <: A: i ecuaia dedus !ezu$ a 4n !e i > , con eaz' A$$ i$us !a aces $uc!u cu un e2em"$e fab!ica e 4n mod a!bi !a! i s' do#edeasc' "!in abo!da!ea unei se!ii de e!o!i a!bi !a!- numai cu $ua!ea 4n conside!a!e a sumei de "ozi i# $a ne(a i# de suma de a $ua $a fe$- i doa! ca #a$oa!e a ia a$ea o!iu- ca aces e !e(u$i se a"$ic' "en !u fieca!e i" de dis !ibuie e!oa!e. Co!ecia necesa!' #a fi ('si - dac' "en !u , e i Z sun 4n m'su!' s' subs i uie anumi e #a$o!i. Cu oa e aces ea- aces $uc!u se "oa e 4n >m"$a 4n m'su!a 4n ca!e se "!esu"une dis !ibuia no!ma$' e!oa!e- ca!e "o ('si- de fa" - #a$o!i s"ecifice "en !u .A: .
.A:

6n aces sco"- desi(u!- e2em"$u$ a!bi !a! nu mai se!#esc.

Ceea ce acum cauz'- am "u ea- 4n aceeai abo!da!e "e ca!e- de asemenea- "en !u co!ec a!ea suma e!oa!e de "' !a e < - din cauza fini e m 3a condus .I: se . Pen !u 4n'$imea de mi;$oc de obse!#a!e es e 4n mi;$ocu$ de o obse!#aie a de e!mina 4n mod inco!ec - "!in u!ma!e- de m obse!#aii "!in !3o "!obabi$i a e cunoscu ' de obicei
.I: Com".

(!ei .

Enc9e 4n as !onom. Cen "en !u ./AI. S . </< f

Ca!e > i Z es e 4n cauz'- es e "osibi$ e ca num'!u$ de mai sus cu$ca "e o "a! eca!e es e- "ozi i#' sau ne(a i#'- "!in e!oa!ea

fie $ua ' 4n conside!a!e dac'

se "o de e!mina "!in cunoscu ' "!obabi$i a ea abe$u$

in e(!an ' din e!oa!e 4nseamn' c' ="ozi i#e i ne(a i#e: "e ambe$e "'!i "es e #a$oa!ea abso$u ' a minciun'. De cea$a$ ' "a! e

4n cazu$ de mai ;os "en !u a ca$cu$a f!aciunea din suma o a$' a e!o!i$o! > se fo!meaz' 4n !e B i #a$o!i$e abso$u e a$e !anszona$e. Subs i uind aces e e2"!esii "en !u , s i Z - obinem

P!in u!ma!e- subs i uind "en !u

Acum es e chia!i "en !u a de e!mina 4n !3un num'!. Aces $uc!u "oa e fi de o!ice #a$oa!e de m e2ac 4n >m"$a - "!imu$ de 8asa &n e(!a$ .E: "en !u "!obabi$i a ea sau num'!u$ !e$a i# de e!o!i 4n !e $imi e$e de dimensiune B i - din u!m' confo!m e2"!esiei "en !u o sum' de e!oa!e !e$a i#' 4n !e $imi e$e de m'!ime a e!o!ii B i , sun ceea C

dac' e - indice$e de baz' de $o(a!i mi na u!a$i- num'!u$ %udo$f .D: .

.E:-

as !onom. ]ah!b F ./AI- "". ABE s^ . A!e i anume 4n "!imu$ !>nd "en !u o!ice #a$oa!e a

.D:

unde 0 (!ad de "!ecizie. Confo!m unei ecuaii cunoscu e- cu oa e aces eaes e a unci c>nd sim"$' e!oa!e de !esu!se. 6n$ocuind aceas ' - ('sim "!in in e(!a!ea ecuaia de mai

#a$oa!e "en !u 0, i se u!i sus.

Du"' aceea- un abe$ se "oa e ca$cu$a- 4n ca!e coeficien u$ de co!ecie ascui e "en !u fieca!e #a$oa!e a $ui m es e da . F!a(men u$ de as fe$ de abe$ es e "!ezen a '

mai ;os- 4n ca!e e$ mN .B 4n $oc de s !ic N ..BAAAAA ..BA<DD00 a! fi- da! ceea ce o dife!en'- du"' cum #om #edea- es e ne($i;abi$. Cu oa e aces ea- 4n sco"u$ de unu$ "en !u fieca!e m "en !u a obine a"$icabi$ fac o! de co!ecie (ene!a$- unu$ a!e #a$o!i$e i de a dez#o$ a 4n funcie de e2"!esii$e $o! (ene!a$e 4n se!ie infini ' i !eine doa! "!imu$ e!men- ca!e- aa cum es e "!ezen a mai ;os- des u$ de suficien '. Acum- e a unci c>nd es e se a "e e!men scu! , i - 4n (ene!a$- "en !u fieca!e #a$oa!e

Cu oa e aces ea- deoa!ece aici =

, a unci " N

%u>nd 4n conside!a!e doa! "!imu$ e!men de dou' e2"!esii- #om obine 4n con inua!e

ceea ce "oa e fi s abi$i cu a"!o2imaie !ezonabi$' sau Din u!m'- ca!e- aa cum se "oa e #edea din abe$u$ de mai ;os- un "ic mai mu$ dec> fos u$ conec eaza $a co!ec a!ea foa! e ascui . 6n ce$e din u!m'- aici u!meaz' o m'su' "e ca!e fac o!u$ de co!ecie a "en !u une$e #a$o!i de m 4n funcie de c> de ca$cu$ sc'de!e foa! e accen ua ' $a #a$o!i$e de 4nsoi!e a i sun - ca 4n funcie de dife!i e$e a"!o2im'!i- de $a ca!e se "oa e es e

#edea c'- chia! dac' ">n' $a ce$e mai mici #a$o!i a$e m coboa!'- co!ecia

des u$ de dife!i de des u$ de i!e$e#an Sha!"- $a- sau chia! doa! "en !u a me!(e 4na"oi- a! fi "!in u!ma!e- des u$ de "!isos. 6n ace$ai im"- co!ecia "en !u e!oa!ea medie "' !a ic' es e de;a cunoscu ' de *o!!e9 ionsLeise a aa - din ca!e

#edem c' aces fac o! "!e u indeni mai ma!e "en !u i- as fe$- "en !u es e.

Fac o! de co!ecie "en !u i . ascui M < A Co!!

"en !u ^

..<BBBB ...DDDF .../0A./ .../AE.E B.I<FAF.< B..IF.AE. ..I.I< ...<EBB ....... ..../D0F ....DIBI B.AEI0E/B B..BBDD/< ..<<I/

.B ..BAII/ ..BAAAA ..BA<//0 ..BA<D00 B..00<B.B B.BA.A<0D ..BEI. <B ..B.D0E ..B.DDF ..B.D.FA ..B.D.A0 B.I.DB.B B.B.EF/0D ..B<DB AB ..B..<A ..B.... ..B.BF<I ..B.BFB< B...E/<<I B.B.BEEFA ..B.F. EB ..BBDF. ..BBDDF ..BBDIBF ..BBDIBB B.B/0/IB/ B.BBDAIDB ..B.B. .BB ..BBAAI ..BBAAA ..BBA.0A ..BBA.0< B.BDAE0IE B.BBA.F/B ..BBEB Va$o!i$e i - ca!e au fos u i$iza e "en !u ca$cu$u$ co!eciei sun ascui efos u$.- "!in in e!"o$a!e de mas'- ca!e Enc9e 4n as !onomu$ Su ' 4n ./AI sun - cu Muziehun( a$ doi$ea dife!ene$efo!mu$a da . au fos ca$cu$a e- da! imedia du"' =de mai sus: C A$'u%are. ,>Deri3area corecia $atorit' "'ri"ii inter3a#e#or. 6n sens ma ema ic fieca!e e!oa!e obse!#a!ea o dimensiune foa! e s"ecific a!e numai o "!obabi$i a e infini de mic'- i a! !ea"'!ea numai !a!eo!i infini . Da! 4n obse!#aii$e !ea$e- nu se "oa e dis in(e de e!oa!e $a ce$ mai mic de a$iu- da! me!(e 4n ;os doa! ">n' $a o anumi ' $imi ' ea- i as fe$ 4nc> s' !'m>n' un caz 4n zece "'!i- su e de "iese de schimb- "iese de "e mii de $inii- c$ase$e sun dis"onibi$e i a$ e$e 4n 4n!e(is !a!e. Ceea ce se 4ncad!eaz' 4n 4n !e- #a fi mu a $a ce$ mai a"!o"ia de $imi e$e in e!#a$e dis inc e. 8'su!' unu$ acum ca un !ezu$ a . e!oa!ea medie ca de mu$ e o!i "!ea ma!e $is a ca "!ea mic'- se "a!e c' aces $uc!u a! !ebui s' com"enseze "en !u un num'! ma!e de e2"e!imen e. Din nou- aces $uc!u es e a"!oa"e- da! nu e2ac $a caz- ci mai de(!ab' fa" u$ c' num'!u$ de e!o!i de o anumi ' dimensiune !e$a i# mai !e"ede deca dimensiunea $o! scade- cu ea- c' 4n aces fe$ suma de e!oa!e es e mai ma!e dec> a unci c>nd 4n!e(is !a e 4n fieca!e (!eea$' du"' #a$o!i$e sa$e co!ec e aduce i anume 4n !e$aii$e mai "u e!nice mai ma!e- cu a > mai ma!e in e!#a$e$e sun obinu e 4n

4n!e(is !a!ea es e 4nc' dife!i e- sun 4n "!o"o!ie de e!oa!ea medie. Du"' oa e se #om con inua cu 4n!e(is !a!ea de in e!#a$e$e B.BB- B..B- B.<B- B.AB- e c con inuaa unci o!ice e!oa!e- de e2em"$u de mai sus i de mai ;os B..E <.E3B- fi b' u <B@ 4n consecin' "!ima e!oa!e "!ea ma!e- u$ imu$ ca!e se ia "!ea mic'- num'!u$ de e!o!i 4n in e!#a$u$ B..E 3 B.<B- cu oa e aces ea- es e mu$ mai ma!e dec> e!oa!ea 4n in e!#a$u$ de $a B-<B ">n' $a B.<E c' ma;o!a!ea sumei de e!oa!e ca!e !ezu$ ' din fos a 4m"!e;u!a!ea- nu de !educe!e- ca!e !ezu$ ' din cazu$ din u!m' es e com"ensa '.
.F:

Cf. Ra"oa! e d Sachs Soc. ./D.- "". 0Aff. 6n ceea ce "!i#e e S. <.F

6n m'su!a 4n ca!e iu- nu a fos s udia ">n' acum- c> de mu$ de ca!e de"inde es e e!oa!e i ce $e(i sa su"us. Am ('si acum co!ecia meniona ' mai sus- 4n modu$ u!m' o!. Dac' ne3am s abi$i doa!- se #a 4n !3ade#'! nici o #ina cu #a$o!i$e sa$e !ea$e ci a a > de des ca ea a"a!e- se obine "!in 4nsuma!ea aces o! e!o!i- num'!u$ m es e- ade#'!a u$ suma e!oa!e > - i aceas a "!in !a(e!e ade#'!a e!oa!ea medie- ca!e . fie!bin e. Fie "e de a$ ' "a! e- i in e!#a$u$ de di#izia 4n !e ceea ce se acce" ' nici o e!oa!e- i- de e2em"$u- i N B-<E .sau P . - as fe$ 4nc> oa e e!o!i$e "e $imi e$e in e!#a$e$o! au mu a de $a aceas ' dimensiune i o sum' (!ei ' obinu - !a"o! u$ $a ade#'!a a > efo! u$ es e de a de e!mina. Du"' abe$u$ cunoscu de "!obabi$i a e in e(!a$ ="!in in e!"o$a!e consu$ a!e: es e 4n in e!#a$e$e m'!imi$o! de e!oa!e de $a B ">n' $a . Q I . B..E/.BE/ obicei din num'!u$ o a$ de e!o!i inc$use ./: . P!in aceas ' ;um' a e de e!oa!e $a P . sun ;um' a e b' u $a B- aceas a es e suma $a fe$ de (!ei "en !u aces in e!#a$ a obine cea cu B..E/.BE/ m 4nmu$i - 4nseamn' B3B.<E es e . . Pen !u in e!#a$u$ de B-<E . $a B-EB . es e num'!u$ no!ma$ de e!o!i 4n confo!mi a e cu abe$u$ de in e(!a$e B..E.0E/E m . Deci- sun mu$ i"$ica e "!in "!ezen a mi;$oace$o! 4n !e B-<E . i B-EB . di A Q / c B..E.0E/E m o suma (!ei ' "en !u in e!#a$u$- e c "!in oa ' (ama de dimensiuni defec e. Ansamb$u$ aces o! sume es e de ..BBAA<. m . - 4n $oc de ade#'!a a sum' m . N > .
./:

Aceas a "oa e fi ('si ' 4n #ede!e c' ad>ncimea 4n m'su!a in e(!an ' es e a unci c>nd %udo$fJsche num'!u$.

"!ecizie 0 e(a$'

6nsuma!ea aici es e- 4ns'- doa! ">n' $a N F.BB . a con inua C da! au ne($i;a de e!oa!e mai ma!e- din cauza a"a!iiei $o! #anishin($S !a! inf$uen' numai asu"!a zecima$e mai ma!i dec> sun $ua e 4n conside!a!e aici. Pen !u un in e!#a$ i N . consecin'- aceas a a fos i as fe$ #a$oa!ea N ..BEADIA >

"!imesc. Aces e "!e#ede!i sun un mi;$oc de in e!"o$a!e a 0 .0: N A abe$u$ an e!io! de "!obabi$i a e in e(!a$ de e!oa!e 4n 8i zuziehun( a$ doi$ea dife!ene$e i de ca$cu$ "!o"!iu de #a$o!i mai ma!i- du"' !ansfo!ma!e a in e(!a$ei 4n !3o se!ie infini ' <B: cu !e#izui!ea a en ' a #a$o!i$o! obinu e au fos ('si e.
.0:- 0 N . <B:

Am obinu cu u!m' oa!e$e #a$o!i "en !u "!obabi$i a ea de e!oa!e s' fie desemna de $a B $a $a u!m' oa!e$e #a$o!i a$e 0 , unde 0 N m'su!a de "!ecizie es e ca am faci$i a he!se ze a con !o$a de!i#a u$ de mai susC 0
A.B B.0000FF0B0A A.. A.< A.A A.I A.E A.D A.F A./ A.0 I I.. I.< //AE.s 0A0 FIB 0D0 I<< 0/I F/B 00< ED0 00D II. 00/ A<0 000 <AB 000 DE< 000 /ID 0000AA 000 0F.

F'!' in e!"o$a!e- am "!imi di!ec "en !u u!m' oa!e$e !a"oa! e in e!#a$ u!ma !a"o! u$ui de fa$s cu suma ade#'!a '- 4n ca!e = .- FF<IEA0

4n

B..B B.<B B.IB

. , BB.DDFA ..BBDDFEF ..B<DF.A

B./B

...B0.0A #a$oa!ea

Acum a!a a ca aces $uc!u de $a dis"oziia an e!ioa!'- suma cu ca!e de"'e e .- i ca!e " ca$d- #izibi$ 4n !a"oa! e$e de "' !a e

!ibune. Cu oa e N

aces ea- #a$oa!ea c!e e un "ic mai "u e!nic- "en !u c' a unci c>nd e$ a fos $a

B-.B es e e(a$ cu B.BB.DDFA- e$ es e $a N B./B e(a$ cu B..B0.0A- 4n $oc de ca!e e$ a! !ebui s' fie du"' !e$aii$e "' !a ice B..BDFBF<. Rezu$ a e simi$a!e "en !u #a$o!i$e in e!media!e. Cu oa e aces ea- de#ie!ea de $a "!o(!esu$ "' !a es e a > de mic 4nc> "oa e fi ne($i;a ' 4n mod ;us ifica . Ho Acum scu! din #a$oa!ea " "en !u N .- a"oi "!in !e$aii$e "' !a ice

i- dac' fa$s- . es e ade#'!a e!oa!ea medie- chia!

Aces $uc!u conduce $a ecuaia de (!adu$ doi . T 3 . O i T N B !ezu$ '

6nce">nd cu I i T me!eu mic 4n com"a!aie cu < - deoa!ece "une o mic' "a! eas fe$ 4nc> s' "u em #i! u ea !ezo$uie de eo!ema binomu$ui i menine!ea "!imii doi e!meni

ce sun

Da! de m . = S - m N - !ezu$ ' "!in 4nmu$i!ea "e ambe$e "'!i de m

Din momen ce unu$ din se!ie de obse!#aii- 4n cazu$ 4n ca!e

#a !ebui s' fac' mai

"uin f!ec#en V .- "en !u Y.- da! " es e un mic "ic mai mic dec> #a$o!i$e N B.BEADIA co!es"unde du"' "!o(!esu$ "' !a ice- aa c' am doa! B.BEADIA de B-BEA ca =a se #edea mai sus:- ado" a 4n *o!!e9 ionsfo!me$.

Psihofizica interioare. ((()I. Trecerea $e #a e terior #a interior psihofizica.

S udii$e noas !e an e!ioa!e- !ezu$ a e- fo!mu$e au fos 4n mica!e mu$ 4n domeniu$ de "sihofizica e2 e!ioa!e i numai inciden a$ i- ocaziona$- am a aca aa 4n u!m' cu "!i#i!e $a "sihofizica in e!ioa!e i "es e. Da! es e- aa cum am !idica an e!io!"sihofizica e2 e!ioa!e doa! s"!i;inu$ i "!e(' i!ea "en !u conduce!e "sihofizica in e!ioa!e "!ofunde. S' sunai3ne 4na"oiC nu !ecu!su$ in !odus di!ec senzaie- da! 4n !e e$ i senzaia 4m"in(e 4nc' o ac i#i a e fizic' in e!io!- ne3am numi "e scu! "sihofizic- unu$ ca!e3$ !eze i din fa!mecu$ $ui- ia! acum "oa! ' numai imedia senzaie sau se a$' u!' 4n funcie de un "unc de #ede!e dife!i - "e ca!e #om decide 4n ca"i o$u$ u!m' o!- i !a"o! u$ ;u!idic din !e End($iede e2 e!io! i in e!io! aces $an- i!i abi$ i senzaie !aduce necesa! 4n as fe$ de 4n !e s imu$i i aces $uc!u 4nseamn' memb!e$o! "e de o "a! e- i 4n !e memb!u$ de mi;$oc i senzaie "e de a$ ' "a! e. 6n "sihofizica e2 e!ioa!e $e3am s'!i aces e!men mediu- ca s' s"unem aa- ca noie2"e!iena di!ec ' din !e u!m' oa!e$e es e !e$aia ;u!idic'- ci doa! 4n !e memb!ii sf>!i u$ aces ui $an- fa!mecu$ "e ca!e e2 e!io!- i senzaia ca!e es e doa! e2"e!iena in e!ioa!'- s' se cons a e au fos di!ec !eui . 6n in !a!ea 4n "sihofizica in e!ioa!e!ebuie s' ne3au 4m"'ca cu memb!u$ cen !a$ a$ End($iede e2 e!io!- ne3a! !a(e doa! !e$aia sa 4n $oc de $in93u$ de fina$ de e2 e!io! $a in e!io! End($iede 4n conside!a!e. Fa!mecu$ am a"oi fi2ai du"' ce aces a a a ins sco"u$- de a ne (hida $a ni#e$u$ memb!e$o! cen !a$e. 6n !3un ceas- nu $e "u ei #edea 4n in e!io!u$- da! !ece!ea de indica o!u$ e2 e!io!- inei !ea" a a !oii- ca!e "oa! ' cu ea 4n consecin'- a > im" c> es e ceasu$ $a $ea('n d!ea" a. Aces indica o! e2 e!io! aici ne !e"!ezin ' s imu$u$cu oa e aces ea- mica!ea "sihofizice "!ezin ' cu!su$ !oii- cu e2ce"ia fa" u$ui c' es e in#e!sa ' ca a unci c>nd o "a! e ceas- ca!e se !o e e !oa a in e!ioa!' aici. Desi(u!- !ece!ea indica o!u$ ne "oa e da nu numai in !os"ecie 4n mica!ea in e!ioa!'- aces a inc$ude- de asemenea- o cunoa e!e a une$ e$o! de in e!ne- i ceea ce ana omie i fizio$o(ie ne 4n#a' de $a !ansmi e!ea fizic in e!io!- ca!e es e su"us s"i!i ua$ i a(i aia noas !'- es e mu$ "!ea de"a! e incom"$e - de asemenea- "en !u a "e!mi e conc$uzii defini i#e numai de na u!a mai (ene!a$' a mic'!ii "sihofizic. E2is ' chimice- fie sub fo!m' de modu$ mic'!i e$ec !ice- mecanice- de un mediu "onde!abi$ sau im"onde!abe$nR S' s"unem doa! c' nu im- da! !ezu$ a u$ #'

a!' 'm c' sun em ca"abi$i s' "' !und' 4n "sihofizica in e!ioa!e ">n' $a anumi e $imi ef'!' ca noi s' im- f'!' no !i i o cunoa e!e sau anumi e i"o eze cu "!i#i!e $a na u!asubs !a u$ di fo!m' de mica!e "sihofizic necesi a doa! c' anumi e condiii $a fe$ cum se ie- doa! c' aces ea sun uo! de ci i 4n anumi e $imi e cu "!i#i!e $a s imu$ii e2 e!ni. De fa" - !ebuie s' se dis in(' ce$e dou' 4n !eb'!i bine i a di#o!a 4n !a amen C ceea ce na u!a a mic'!ii "siho3fizic- i 4n ce condiii aceas ' mica!e face aces e i aces e !e$aii mica!ea s"i!i ua$'R P!ima 4n !eba!e !'m>ne 4n "!imu$ !>nd "en !u a fi #'zu - "en !u c' nu !ebuie s' fie decis acum s' #o!beasc' 4n una din ca"i o$u$ fina$ es e o #ede!e (ene!a$' des"!e e$- cu oa e aces ea- #a aciona acum "en !u doa! ches iuni de a$ doi$ea i" i "!in "!ezen a doa! $a !a"oa! e a$e mic'!ii "sihofizice!'m>n #a$abi$e- indife!en de ceea ce se #a do#edi ce$ mai !ecen ca na u!a de baz' a aces ei mic'!i. i- "!obabi$- 4n nici o doc !in' es e a > de im"o! an '- $a fe$ ca 4n noas !'- da- es e una din "!ime$e P!inzi"e oficia$ s' a!a e $a fe$- ca!e a "!eceda ca!e !'m>ne #a$abi$ "en !u oa e condiii$e- i s' aib' o !emiz'- ca!e "o !'m>ne indecisa > im" c> 4ndoie$i cu "!i#i!e $a "oa e s a decizia. De a$ fe$- am fos doa! 4n "icioa!e suficien de mu$ im" 4n fizic' $a eo!ia de $umin' i 4nc' mai s au ca eo!ia de e$ec !ici a e. Pen !u ceea ce es e de ene!(ie e$ec !ic'R S' s"unem doa! c' nu im- i cum s' se dez#o$ e- da! es e de;a eo!ia de e$ec !ici a ed De asemenea- am de;a se "oa e do#edi "sihofizica e2 e!ioa!e ca!e nu es e de na u!a a mic'!i$o! es e ceea ce es e cu "!i#i!e $a "!inci"a$e$e "!ob$eme din aceas ' doc !in'da! c' e2is ' !e$aii de aces e mic'!i. Pu in a fo$osi ne info!ma i des"!e na u!a s imu$u$ui- dac' a! fi fos uo!- sau sune - sau (!eu 'i s' #' facei (!i;i- a fos 4n nici un fe$ necesa!e "en !u a abo!da na u!a aces o! s imu$i i de a $e mic'!i !ezi "en !u a s abi$i $e(i$e de baz' a$e "sihofizica e2 e!io! - i aa sun em- de asemenea- "sihofizica in e!ioa!e "en !u a cons !ui "e e2 e!io! i "!inci"a$e$e "unc e de aceeai "o s abi$i f'!' a fi ne#oie de a face ce!e!i "en !u a cunoa e na u!a mic'!ii "sihofizic. 6n "!imu$ !>nd- 4n !eba!ea "!inci"a$' $a ca!e !ebuie s' acioneze 4n aces caz- i $a ca!e ne 4n oa!cem $a discuia uno! 4n !eb'!i (ene!a$e "!e$imina!e 4n ca"i o$u$ u!m' o! 4n "!imu$ !>nd- #a fi ca!e !aduce!e eme$ii$e "sihofizica e2 e!ioa!e- $e(ea 5ebe! i fa" u$ "!a(u$- ca!e 4i ('sesc e2"!esia 4n fo!mu$a i m'su!a!e fo!mu$a fundamen a$!ebuie s' 4n#ee 4n !ece!ea 4n "sihofizica in e!ioa!e. Aceas ' !aduce!e "e!mi e o "!io!i o a$e(e!e- a decis "!in decizia de in !a!e 4n "sihofizica in e!ioa!e i "!imu$ mo i# aces o!a #a fi "$asa . A A/3a Aces ca"i o$ es e des ina s' conduc' $a aceas ' decizie. Acum- s3a! "'!ea c' du"' ce oi sun em in !oduse "!in "!ezen a 4n in e!io!sun em abandonai de 4n !ea(a e2"e!ien' mai de"a! e. Da! nu es e.8ai de(!ab'sun em ca"abi$i de ceea ce a fos iniia de "sihofizica e2 e!ioa!e u!ma s' se 4n >$neasc' cu e2"e!iene din in e!io! i "en !u a con !aca!a $a "!ezen a "a! e- "en !u a con inua de conduce!e $anu$ $e(a e2 e!n de infe!en'- "a!ia$ fi2a "en !u a !a(e. Du"' ce e2"e!iena noas !' in e!ioa!' es e des"!e #iaa noas !' men a$' o di!ec de ofe! e- 4n a$ doi$ea !>nd- im co!"u$ ac i#i 'ii "siho3fizic i beneficii$e sa$echia! dac' numai incom"$e '- da! 4n anumi e $imi e- i 4n fieca!e zi aceas ' cunoa e!e com"$e a e de fa" e noi de ana omie- fizio$o(ie i "a o$o(ie- 4n ca!e nu doa! memb!u ca"' e2 e!io! de s imu$- da!- de asemenea- e$emen u$ fina$ in e!io!- senzaia i

obiec e$e de e2"e!ien' sun une$e din !e memb!e$o! in e!media!- o!(ane$e de ac i#i a e "siho3fizic- 4m"!eun' cu $e(' u!a ;u!idic' 4n !e End($iede e2 e!io! i in e!io!- as fe$ 4nc> conc$uzia !'m>ne 4nc' s' um"$e (o$u$- ceea ce face e2"e!iena 4n obiec u$ de in e!#enia imedia ' a memb!i$o! de ca"' s >n(a 4n e$emen u$ in e!media!. Doa! des"!e acum !a"o! u!i$e a$e memb!u$ui fina$ e2 e!io!- s imu$- face anumi e ce!ine "!i#ind condiii$e de memb!u in e!media! in e!io! a$ mic'!ii "sihofizic ca!e ne "e!mi din !3o "a! e $a aceas a- es e cu condi ii$e de memb!u ca"' in e!io!- senzaia de "a! ea cea$a$ ' mai de"a! e cazu$. 6n im" ce "u em 4n nici un fe$ s' fie dedus' din na u!a mic'!i$o! s"i!i ua$e cu "!i#i!e $a na u!a a mic'!i$o! fizice ca!e s au $a baza- de e2em"$u- a"!oa"e cu"!inz>nd un subs !a i ca!e fo!ma a!e aces e mic'!i- da!"!obabi$- $a conc$uzia c'- 4n con e2 u$ "sihofizice cone2iune "siho$o(ic- men a$ se 3u" i consecin' 4n afa!' de- simi$i udine "sihofizic men a$' i dife!en' o !ezis en' "sihofizic- men a$' i s$'biciune a unei co!es"und "sihofizic- 4n ceea ce "sihic a!e baza in fizic. Deoa!ece nu numai c' a! !ebui s' aduc' as fe$ de condiii de !efe!in'- o !e$aie funciona$' 4n !e ce$e dou' nu se $asa asuma- da!- de asemenea- ne 4nd!e" 'esc s' e2"e!iene$e "e ca!e $e "u em face 4n domeniu$ de "sihofizica e2 e!ioa!e- 4n cazu$ 4n ca!e !e$aii$e din !e efec e$e s imu$en e$o! i senzaia 4n as fe$ de sun !aduc ibi$e 4n !e mica!e "sihofizic i senzaie. 6n aceas ' m'su!' acum a#em de a face #ii o!u$ mai mu$ de o da ' de aces "!inci"iu se #a fo$osi- aceas a "oa e- 4n $i"sa unui e!men mai bun "en !u e$- i $u>nd 4n conside!a!e fa" u$ c' aces a es e s abi$i 4n mod conside!abi$ cu o !e$aie funciona$' 4n !e !u" i suf$e de $a sine- no a ' cu nume$e scu! de "!inci"iu$ de funciona!e i sun i$us !a e "!in !3un e2em"$u. Amin i!i dez#o$ a!ea de idei- "!esu"un>nd o cons iin a uni#e!sa$- 4n ca!e ambe$e sun inc$use. F'!' a cunoa e "!ocese$e "sihofizice ca!e sun su"use unu$ i ce$'$a$ "u em 4nc' a"!oa"e du"' funcia P!inzi"e ca!e condiii$e "sihofizice de amin i!i$e de $a ca!e "en !u a dez#o$ a idei$e. P!esu"un>nd condiii "siho3fizice mai (ene!a$e- ca!e "!e#ede e2is ena a con iinei (ene!a$e Amin i!i 4nc' "oa! ' fo!m' de in uiiiamin i!i$e "!ocese$e ca!e s au $a baza sun 4nc' fo!ma "!ocese$o! de uzu!'- ca!e sun su"use $a "unc e$e de #ede!e- amin i!i$e sun 4n (ene!a$ mai s$abe dec> con#in(e!i"!ocese$e ca!e s au $a baza #o! fi aco$o. Amin i!i "!o#in din in e!io!u$ min ea- in uiii #eni $a e$ din afa!a- dez#o$ a "!ocese$e $o! de baz' sun "u! i sim"$u de $a "sihofizice )es ande e2is en sau ce!e $o#i u!a de idei noi din e2 e!io! "$us- amin i!i$e sun Asociaiei- "!ecum i "!ocese$e ca!e s au $a baza sun o P!inzi"e sub !eze!#a Asociaiei. Acum- a! fi foa! e inac i#- efec ua $a!( aces i" de !aduce!e a "sihicu$ui 4n "sihofizic- a > im" c> aceas a nu ne duce mai de"a! e dec> o sim"$' !aduce!e. Da! ea a numi ca$ea de caza!e de c' !e 4m"o !i#a a ceea ce "u em deschide din "sihofizica e2 e!ioa!e 4n u!m' i 4n confo!mi a e cu fa" e$e ana omice- fizio$o(ice i "a o$o(ice- i numai 4n cazu$ 4n ca!e o as fe$ de emisiuni de concesiune- #om fi a in !a 4n de a$ii i "o #edea ce#a "!omo#a ' de . As a es e- ">n' 4n "!ezen !e$a i# $a ceea ce #a !ebui s' fac' "sihofizica in e!ioa!e- doa! un "ic- da! o mu$ime mi se "a!e-

"!o"o!iona$ cu ceea ce a! "u ea "e!mi e f'!' coo"e!a!ea aces o! "!inci"ii. De fa" - cu oa e aces ea- es e "!obabi$ o combinaie "!ecau ' i "!uden ' a aces o! modu!i dife!i e de a fi "o !i#i e "en !u a face "sihofizicienii in e!ioa!e $a ce#a mai mu$ dec> obiec u$ unei sim"$e s"ecu$aii- i !e" a '- ci s' conduc' un "as 4nc!ez' o! i mai de"a! e. Nu oa e e a"e$e sun efec ua e 4n ce$e ce u!meaz'- es e de;a bine i 4n condiii de si(u!an'- da! a!an;amen u$ de ansamb$u- c!ed fe!m i si(u!.

((()II. &caunu# suf#etu#ui.

Ne#oia de discuii (ene!a$e "!e$imina!e cu "!i#i!e $a !e$aia din !e !u" i suf$e ca!e ne3au 4m"ins 4na"oi c> mai mu$ "osibi$ $a in !a!ea 4n "sihofizica e2 e!ioa!eface in !a!ea 4n in e!io!u$ noi ce!e!i- i Eu 4$ #oi 4nce!ca aici de un sin(u!- chia! dac' uo! e2 ins- "en !u a se confo!ma cu ca"i o$u$ sub i $u$ de mai sus- da! ca!e- ca o!ice a$ ce#a ">n' 4n "!ezen - discuii me afizice se abin' 4n 4n !e(ime- se #a 4nce!ca mai de(!ab' o ceea ce3i es e acioneaz' 4n sus- ca u!ma!e a uno! ches iuni de fa" - ca!e #a fi doa! cu "uin mai (ene!a$ dec> #om discu a mai >!ziu. 6n consecin'- aici es e c> de de"a! e a #o!bi suf$e u$ui f'!' a ine seama de anumi e "!esu"oziii me afizice a$e na u!ii $o! de baz'- e2is ena $o! !ezum' "u! i sim"$u "!in con iina $o! unifo!m'i ceea ce "e!ce"e ca- sim - (>ndesc- dis"us a!e $oc 4n cazu$ 4n ca!e- indife!en de ca!e o o ceea ce #!ea s' "'s !eze baza "e ceea ce "o s' a"a!' foa! e fi$ozofic insuficien e- #o! fi suficien e "en !u ceea ce u!meaz'- cu oa e aces ea. 6n cazu$ 4n ca!e suf$e u$ a!e o e2is en' inde"enden ' sau nuR P's !ai o!ice o"inie des"!e aceas a sau ca!e do!esc discuia 4n sc!ie!i$e fi$osofice. 6n o ceea ce u!meaz'- nu #a fi nimic de o"inii de"enden e- dei condiii$e !ea$e ca!e #o! #eni aici "en !u $imb'- "o ad'u(a unu$ mai bun dec> ce$e$a$ e a#izu$ui- i- ca a a!e- nu sun indife!eni fa' de o"inia. ascau nu# suf#e tu#ui /ntr+ un sens "ai #ar%. Te!menu$- $oc de suf$e 4n o!(anism- do#ede e c' ai ('si ocazia de a !ezo$#a o !e$aie s"aia$' de co!"u$ $o! de suf$e . De asemenea- se obinuie e de obicei suf$e u$ ca o esen' amend' s"ecia$ de na u!' s"ecific !'s">ndi "!in co!"- sau c!ed c' s >nd ca o en i a e sim"$u 4n aceas ' sau ca!e mai mu$ sau mai "uin de e!mina e sau nede e!mina e $ocu!i !ecomanda e de aceeai- sau ce$ "uin !e$aia $o! cu o!(anismu$ 4n sine ca un fizic duce 4na"oi $a aces $uc!u- ia! une$e idei me afizice des"!e na u!a suf$e u$ui- sis emu$ de $a a$ e fiine fizice s' 4ne$ea('.6n cazu$ 4n ca!e subiec u$ i

obiec u$ de e2"e!ien' in e!ioa!' 4n ace$ai im"- es e- desi(u!- deschide suf$e u$ du"'do#edind as fe$ $o! e2is en'- de de ec a!e- sen imen - (>ndi!e- e c- #izibi$' 4n o!ice s"aiu da - s"ec aco$ "a$"abi$- ia! obiec u$ de e2"e!ien' e2 e!io!- ea nu es e ceea ce #' 4n !eb "oa e- 4n cazu$ 4n ca!e o!iunde "en !u a #o!bi de o !e$aie de aceeai "en !u s"aiu- i e2"!esia- ace$ai scaun- nu 4n nici un sens s' fie un !if i( sau neau en ic. 6n !e im"- oa ' $umea #a ('si de fa" 3 i aces fa" !ebuie s' e2is e mo i#e !ea$e 3 ob$i(a s' ia 4n ca$cu$ suf$e u$ s'u- mai de(!ab' $a "!o"!iu$ s'u co!"- 4n ca$i a e de o!(anism de a$ a- oa ' $umea nu "oa e a;u a- da! c!ed c' suf$e u$ s'u- dim"o !i#'- 4n $ocu$ "'m>n - unde #ei ('si !u"u$ s'u- ca "en !u a ('si a$ e $ocu!i- i c' au me!s cu co!"u$ "!in $ume- as fe$ 4nc> !ebuie s' suf$e u$- dac' nu $a fe$ ca i !u"u$- da! "!in in e!mediu$ o!(anismu$ui de $a ca!e se !efe!' s andu!i- $a ca!e- cum se s"une- $e(a - o $oca$iza!e 4n s"aiu "u ea. Da! !ebuie aces $uc!u s' fie o da ' !ecunoscu '- cu oa e aces ea- "!ob$ema nu es e demis- dac' nu de $a ace$ai "unc de #ede!e $a ca!e am conside!a $e(a mai de(!ab' de un co!" da dec> ce$e$a$ e o!ice suf$e da - $a fe$- de asemenea- mai de(!ab' "e de o "a! e- ca i "e de a$ ' "a! e aces co!" $e(a de a (>ndi- i- "!in u!ma!e- scaunu$ es e aceeai $imi ' chia! mai mu$ . Da!- 4nain e de 4n !eba!ea es e numai du"' ce "unc u$ de #ede!e 4n sine- de $a ca!e un suf$e "oa e fi (>ndi $a oa e $e(a e de un co!" de !obia e2"!esie 4nseamn' iniia$ doa! $a a$ a a ima(inii $umii 4m"!umu a fizic- ca scaunu$ "e e!men $un(- a fos "en !u ca!e a 4n$ocui es e. Dac' am acum "e aces a din "a! ea fi$osofic a;un(e foa! e dife!i e i foa! e dis"u a e !'s"unsu!i- nu !ebuie s' #' facei (!i;i cu "!i#i!e $a noi- din fe!ici!e- du"' cu!su$ s abi$i de c' !e noi a me!(e "en !u e$. Din e2"e!iena "a! ea de sus ofe!' u!m' o!u$ !'s"uns f'!' echi#oc es eC Suf$e u$ nos !u ca fieca!e suf$e - de ca!e im c' "oa e 4n aceas ' #ia'- cu ca!e a#em de3a face aici sin(u!- 4n #ia'- c' e2is ' numai cu "osibi$i a ea i !ea$i a ea fenomene$o! de con iin'- 4n cazu$ 4n ca!e un sis em fizic da deine 4m"!eun' 4n #ia'- de e2em"$u- cu un deosebi mam' i o cone2iune non3c!e e!e 4n "e!iodici a ea schimb'!ii "e!iodice $ume e2 e!ioa!' i o sec#en' demon a!ea "e!iodic' a mic'!i$o! es e- i aces sis em fizic "oa e e2is a doa! 4n #ia' i dein 4m"!eun'- cu condiia ca un anumi suf$e 4n aceas ' $ume !'ie e.Aceas a es e cea mai comun'- fa" u$ de baz'din cauza "e ca!e ne a e" 'm 4m"!eun' un anumi co!" i un anumi suf$e . Aces ea #o! a#ea $oc- nici a$ doi$ea fa" - ca!e- 4ns'- "!ima "!esu"une c' ac i#i 'i$e de aceas ' $umeasc' con ien e a$e suf$e u$ui cu o as fe$ de o!(anism 4n ca!e #iaa ei 4n aceas ' $ume es e $e(a - 4n (ene!a$- sun $e(a e "!in !3un !a"o! de condiiona$i a e 4n s"ecia$. 6n ambe$e modu!i de fieca!e $a "!o"!iu$ s'u !u" suf$e a!e o !e$aie ca!e nu a!e co!"u$ de un a$ - i nici $a o!ice o!(anism sau sis eme co!"o!a$e $a $umea e2 e!ioa!'- ia! aces $uc!u es e ceea ce face a > de e2"e!ien' de ca$cu$ mode!a a unu$ de a$ u$. Re$aia s"aia$' a suf$e u$ui de co!"- e2"!esii$e- "en !u a indica co!"u$ fiind $e(a 4n $ocu!i$e co!"u$ui- "a! a fi- "!in u!ma!e- se !aduce 4n ceea ce ne sun baza e "e fa" i nu #!eau s' 4nce" cu "!esu"oziii me afizice- iniia$ doa! 4n e!menii unei u!(en' 4n !e )es ande i ac i#i 'i$e suf$e u$ui i co!"u$ui- "u em u!m'!i e2"e!imen a$ numai 4n

aceas ' $ume- i de $a ca!e ne "u em 4n !eba dac' se e2 inde dinco$o de aceas ' $ume. Uni 4n m'su!a 4n ca!e oa e "'!i$e co!"u$ui- 4n coo"e!a!e so$ida!i a e cu "u e!ea de a $ua suf$e u$ 4n aceas ' #ia'- i chia! dein 4m"!eun' doa! 4n !3o ac i#i a e de "$in de #ia'- a > a im" c> suf$e u$ asocia !'m>ne 4n aceas ' #ia'- #' "u ei "e !ece o!(anism numi ins"i!a - $a fe$ ca i e2"$ica scaun sau "u! ' o! a$ suf$e u$ui 4n !3un sens $a!(. Pe!fo!mana (ene!a$' a o!(anismu$ui "en !u suf$e - a"oi a!an;a "ieseo!(ane$e- memb!e$e- sis eme$e s"ecia$e de co!"- cu se!#icii "en !u sco"u!i s"ecia$e i 4n confo!mi a e cu- u!ma de un "unc de #ede!e es e cons !ui mai >!ziu- "en !u a #o!bi de un $oc de suf$e 4n sens !es !>ns . Aces e e2"!esii- $oc suf$e 4n !3un sens mai $a!( 4n(us ' a aduce a in(e!e nimica > a im" c> aces ea sun 4n o deauna 4ne$ese aa cum sun defini e aici. Chia! dac' suf$e u$ 4n !3ade#'! a! !ebui s' fie o fiin' sim"$u subs ania$- s3a! "u ea- o ui4n !e(u$ co!" "oa e da scaunu$ ei 4n desemna ' aici un sens mai $a!(- cum un "a$a sau un 4n !e( de ca"i a$ se nume e scaunu$ de un !e(e- f'!' s' m' (>ndesc as fe$ 4nc> e$ s a 4n o!ice $oc 4n ca"i a$'. 6n !e im"- s3a! "u ea s' a"a!' u!ma!i mai a"!oa"e- c' nu 4n !e(u$ co!" "en !u conse!#a!ea #ieii men a$e aces ei $umi con !ibuie 4n mod semnifica i# ca am "icioa!e- nasu$- u!echi$e si mu$ e a$ e "a! i a$e co!"u$ui "o fi 'ia e f'!' ma e!ia$ "!e;udiciaz' #iaa suf$e u$ui de suf$e u$ a "ie!de!ii- dei 4n m'su!a 4n ca!e se sim a unci c>nd a;u oa!e$e e2 e!ne "en !u a con ac a cu $umea e2 e!ioa!' 4n !a"o! cu acioneze asu"!a $o! #o! fi "ie!du e f'!'- 4ns'- sufe!ind #iabi$i a ea $o! i f'!' inima ei es e "e! u!ba '. Acum- oa e "a! a e2c$ude aces e "'!i a$e scaunu$ui suf$e u$ui de;a- 4n sens mai $a!(- du"' ce a s abi$i "unc e de #ede!e- i cau ' "a! ea ca!e nu "oa e fi dis !us de $a sine sau dis"a! sau se "o scad' 4n ac i#i 'i$e sa$e- f'!' a fi $umesc Le(fa$$e #iaa suf$e u$ui sau semnifica i# s3a! fi !u" . As fe$ o "a! e a co!"u$ui de im"o! an' e2c$usi# "en !u conse!#a!ea i e2is ena ne u$bu!a ' a #ieii s"i!i ua$e aceas ' $ume nu es e de a fi ('si . 8ai de(!ab'- ceea ce es e ade#'!a din m>ini- "icioa!e- nas- u!echi- de $a fieca!e "a! e a co!"u$ui- chia! i c!eie!u$- 4n cazu$ 4n ca!e dis !u(e!ea nu numai de de"a! e nu din !3o da '- un fa" fundamen a$ ca!e c: din aces ca"i o$ a dec$a!a mai 4n de a$iu 4n seciuni$e i #o! fi discu a e- 4n cazu$ 4n ca!e a!e $oc cu o im"o! an' deosebi '. 6n schimb- "oa e fi !idica $a #iaa suf$e u$ui $umeasc' "!in in e!#enii de fieca!e "unc - fieca!e "a(inafieca!e sis em a$ co!"u$ui "!oduce a unci c>nd an(a;a!ea se 4n >m"$' doa! suficien de de"a! e sau 4n fo!ma co!ec ' i "u e!ea. 6n aces caz- cu oa e aces ea- une$e "'!i sun mai im"o! an e de de"a! e dec> a$ e$e- 4n m'su!a dis !u(e!e sau "e! u!ba!e aceeai s a(na!e mai uoa!' sau o "e! u!ba!e a ac i#i 'ii mainii o!(anic' !'mas' "oa! ' aceeai m'su!' sau (!ad dec> a$ e$e- da! dife!ena es e o numai !e$a i#'- nu abso$u '. De asemenea- ca"abi$e de ace$e "a! i a$e co!"u$ui a$ c'!ui in e(!i a e es e ce$ mai im"o! an "a!e ca #ia a sa e2is e in #ia a- chia! numai 4n $e(' u!' de ansamb$u- "!in u!ma!e- da o!ez 4n schimb s' anune o $e inLohnendes 4n sine- de #ia a3"!inci"iu ca!ede a$ fe$- $a !>ndu$ $o!- #iaa $o! numai 4n $e(' u!' cu 4n "$us- as fe$ 4nc> e2is ' 4n o deauna con e2 de so$ida!i a e- ceea ce con eaz' mu$ .

Pen !u a !ezuma aces e !e$aii- as fe$ 4nc> aces ea s' se a!an;eze u!m' oa!e$e "unc e (ene!a$e de mai ;osC s' s ea in e!aciunea din !e oa e "'!i$e co!"u$ui $a "u e!ea de a $ua suf$e u$ 4n #iaa de aceas ' $ume- i suf$e u$ $a se!#icii es e o as fe$ de so$ida!i a e "e ca!e fieca!e mic i 4n anumi e $imi e chia! mai ma!e "a! e "o fi !e"!ezen a e de a$ e "e!soane sau chia! 4n !ea(a !es u$. P!in u!ma!e- 4n cazu$ 4n ca!e dis !u(e!ea nu de"'e e anumi e $imi e- as fe$ 4nc> chia! i mi;$oace suficien e "en !u a !e"!ezen a dis !use sun $'sa e- suf$e u$ nu se sim e deza#an a;u$. De cea$a$ ' "a! e- da! ac i#e$e de !e"!ezen a!e so$ida!i a e de "iese es e a c!escu cu fieca!e dis !u(e!e mic- ii "$ace sis emu$ ne!#os afec eaz' sau nu- s$'bi 4n "u e!ea $o! "en !u menine!ea i se!#iciu$ a suf$e u$ui 4n aceas ' $ume- ia! 4n cazu$ 4n ca!e dis !u(e!ea me!(e "!ea de"a! e im"osibi$- as fe$ 4nc> in e!#enii$e chia! a"a!en indife!eni- da! ">n' 4n "!ezen nu indife!eni- aa cum de acum doa! o "!ocedu!' mai mic nou !ebuie s' fac' con inua!ea #iaa im"osibi$'- sau se!#icii de Lesen $ichs "en !u suf$e u$ 4n #iaa scu! a "en !u a #edea. 6n aces caz- anumi e "'!i au o im"o! an' mai ma!e dec> a$ e$e- a > "en !u con inua!ea #ieii- 4n ca!e se!#icii$e #ia'@ a!e o nu e2c$usi#. Po !i#i ca "'!i a$e o!(anismu$ui 4n #i! u ea asem'n'!ii $o!- simi$i udine i "oziii$e simi$a!e sun "o !i#i e "en !u ine s' se 4n ind' "e!fo!mane$e $o! de suf$e - ei se s"!i;in'- 4n ace$ai im"- ce$e dou' m>ini- "icioa!e- ochi- u!echi- "$'m>ni- !inichic!eie! ;uma a i "e fieca!e "a! e fieca!e de(e - 4n fieca!e "$'m>n- a$#eo$e indi#idua$e. A > a im" c> oa e "'!i$e ca!e "o fi !e"!ezen a e- sun dis"onibi$e in e(!a$- 4m"a! e funcia 4n !e e$e sau comu a 4n !e e$e- cade o dis an' aa !ebuie cea$a$ ' $i#!a "e!fo!mana ce!u ' numai "en !u a !ece- ce se #a 4n >m"$a 4nc' suficien sau insuficien ci!cums ane "oa e. 6n confo!mi a e cu a$ ' "a! e ca aces e e$emen e "e con de e e!o(eni a e i "oziia ine(a$' es e mai "uin "!obabi$ s' se !e"!ezin e- se com"$e eaz' !eci"!oc $a se!#icii ca!e "o fi !ea$iza e "!in o!ice sin(u! din !e e$e. 6n aces sens- ce$e mai mu$ e "!oduse au o aceeai i ine(a$- efec u$ a > P!inzi"e combina e- uneo!i cu "!edominan a de unu$- uneo!i ce$'$a$ . S3a! "u ea c!ede c' ace$ai "unc de #ede!e- ceea ce face ca o !u"u$ nos !u con a ca !u"u$ suf$e u$ui nos !u 4n !3un sens mai $a!(- a! !ebui- 4n consecin'- s' fie a e" a oa ' $umea s' fac' aces $uc!u de c' !e 4n !e(u$ nos !u co!"- f'!' con e2 - subs an' i schimb'!i$e efec cu !es u$ $umii $a fe$ de "uin es e ca"abi$ de a conse!#a du!a a de #ia' a suf$e u$ui 4n aceas ' $ume- i "en !u a se!#i sco"u$ui de aceas ' #ia'- a unci c>nd c!eie!u$ nos !u i a sis emu$ui ne!#os- f'!' con e2 - subs an' i efec schimba!ea aces eia cu !es u$ co!"u$ui- "!inci"iu$ !e"!ezen '!ii i ad'u(a!ea de "iese $a dis"oziia dumnea#oas !' suf$e u$ nos !u doa! "e o sca!' mai $a!(' 4n $ume- ca i 4n co!"u$ nos !u #a$abi$ do#ede e- i anume 4n $e(' u!' cu ceea ce es e ade#'!a 4n co!"u$ nos !u- as fe$ 4nc> chia! i "'!i$e $i"s' a$e co!"u$ui nos !u 4n anumi e $imi e "o fi 4n$ocui e cu a;u o! din $umea e2 e!ioa!'. Da! 4n oa e aces ea !'m>ne un "unc de #ede!e- ceea ce face s' a"a!' 4n suf$e e$e noas !e co!"u!i$e noas !e 4n !3o !e$aie de "!efe!a 4nain e de !es u$ $umii. Suf$e u$ cu si(u!an' nu "oa e e2is a f'!' !es u$ de con e2 u$ mondia$- aceas ' m>n'C da! c>nd dis"a!e naibii din aceas ' $ume- se s !ic' numai o "a! e a $umii- ocmai am- "!in u!ma!e- numi co!"u$ nos !u- nu de !es u$ $umii- i aa es e "en !u ei doa! una din !e e$e- da! nu- de asemenea- un a$ as"ec - ca!e es e mo i#u$ "en !u ca!e ne as e" am

co!"u!i$e noas !e "en !u suf$e e$e noas !e. P$us fa' de discu a an e!io! im"o! an fa" u$ c' e2is ena $umesc de #iaa noas !' suf$e easc' nu es e $e(a 4n mod semnifica i# $a e2is ena unei sin(u!e "'!i a co!"u$ui- da! con e2 u$ de so$ida!i a e a co!"u$ui- ia de3a$ doi$ea fa" im"o! an c' e$ nu a fos "e con inua!ea de o anumi ' subs an' 4n o!(anism da! c' ea es e 4n schimb $e(a ' de me abo$ismu$ 4n o!(anism. 6n ace$ai suf$e es e "!o"a(a succesi# "e un se de noi i noi ma e!ia$e de "e- sau e2is ' 4n o deauna ma e!ia$e noi 4n e$abo!a!ea unui$a ca!e suf$e u$ es e $e(a - cu e$imina!ea de #echi- as fe$ 4nc> es e com"us din co!"u$ de omu$ ce$ #echi din oa e ce$e$a$ e subs ane- dec> cea a co"i$u$ui. De asemenea- ia #iaa suf$e u$ui- 4n confo!mi a e cu !a"idi a ea de me abo$ism $a sine "en !u animaie. P!in u!ma!e- es e $a fe$ de conc$uden e "en !u a s"une- #iaa suf$e u$ui es e $e(a ' de con inua!ea unei schimb'!i fizice ca o com"i$aie fizic- cum a! fi hinLiede!um aces schimb $a con inua!ea #ieii suf$e u$ui. Aces a "oa e fi acum $a s >n(a $a fieca!e- !e$aii$e !ea$e din !e )es ande de !u" i suf$e - "en !u ca!e a aciona ">n' acum s' se uneasc' sub o fo!mu$' ca!e !ezum' fa" e$e "e scu! - numai c' ei #o! 4ne$e(e 4n o deauna i in e!"!e a e 4n confo!mi a e cu fa" e$e . i aa am fo$osi a unci c>nd es e #o!ba de a u!m'!i !a"o! u$ de de"enden' 4n di!ecia suf$e u$ui de co!"- ca fo!mu$a "e ca!e suf$e u$ es e "!inci"iu$ de $e(' u!' com"oziiei fizice- schimba!ea fizic' i di#e!(ena ca u!ma!e a ac i#i 'i$o! co!"u$uii #a fi "!ezen a doa! a s"us nimic mai mu$ dec> ceea ce ne s"un fa" e$e an e!ioa!e. A$ cine#a a! "u ea ('si c' es e mai con#enabi$- i ne "$ace 4n a$ ' "a! e 4n cazu$ 4n ca!e aces a es e de a con inua in e!de"endena din !e suf$e u$ i !u"u$ 4n di!ecia o"us'- se ('sesc con#enabi$ "en !u suf$e u$ sau #iaa s"i!i ua$'- mai de(!ab'- ca !ezu$ a - "en !u c' aa cum un #e!9nH"fendes "!inci"iu com"oziia fizic' i sec#en' di#e!(en' a e2"$ica- i es e aceas ' ne#oie nu es e "e!mis' mai "uin- 4n m'su!a 4n ca!e "!in aceas ' e2"!esie din nou- doa! nimic a$ ce#a de s"us dec> ceea ce ne s"un fa" e$e. Dei dife!ena din !e ce$e dou' modu!i de e2"!ima!e "o a"'!ea fi$ozofic foa! e im"o! an - 4n m'su!a 4n ca!e aces ea au fos 4n f!un ea uno! sis eme fi$osofice cu o sin(u!' fa'- sau $e(a e de idei me afizice des"!e na u!a suf$e u$ui din ea- da! dis"a!e 4n ce!e!ea de fa" ice- a ofe!i o #e!9nH"fendes "!inci"iu- de asemenea- necesa! "en !u o #a!ie a e ca!e $e $ea('- ca !ezu$ a a$ unei asemenea- din ca!e !eiese- ca i de fa" u$ c' aces $uc!u es e ce#a unifo!m 4n !a"o! cu (a$e!ia- ca!e es e o "a! e a e2is enei sa$e. 6" (T0 I, cap. 1) form"%a stabi%it c& aspect"% interior spirit"a%, care este ceea ce apare $n e+terior ca p"nct de #edere fi*ic, aceste form"%e se combin& c" p"nct"% de fapt de #edere care repre*int& "niforma de p"b%icare interior sa" simp%ificate, ceea ce stabi%ete $n afar& de aspect"% e+terior $ntr-o m"%tit"dine sine, ca i pentr" ceea ce e+terior ca apare "n ner#-proces de compo*it pe p%an intern poate s& apar& ca o sen*aie de simp%". Pen !u conce" ii dua$is e i monado$o(ica$ ambe$e e2"!esii nu sun confo! abi$e- $a oa e- i ei sun $ibe!i a"oi s'3i e2"!ime ace$eai fa" e 4n fa#oa!ea $o! de c' !e 4ncad!ai asuma e subs an' s"ecia$ suf$e sau monad fo!e$e dem(emK7e i !e$aii co!"u$ui. As a e o - nu "u em !e"e a suficien - indife!en de cu!su$ a$es de s udiu aici-

a > a im" c> nimeni nu #!ea s' se deduc' din e2"!esia- da! numai de $a fa" e. Es e ce! c' se "oa e !idica 4n !eba!ea dac' nu doa! modu$ 4n ca!e sis emu$ o!(anic de co!"u$ nos !u o min e cons ien a ca #e!9nH"fendes "!inci"iu sau !ezu$ a - sau en e$ehia- sau monad' "!efe!a - sau subs an' s"ecific'- 4n funcie de dac' cine#a #!ea s'3$ c!ead'- "oa! ' 4n sine- $a fe$ se a"$ic' 4n 4n !ea(a $ume- ia! 4n cazu$ 4n ca!e acum suf$e u$ co!"u$ ei cu $umea e2 e!ioa!' schimba e i 4n$ocui e !e" a - 4n cazu$ 4n ca!e nu moa! ea es e doa! o schimba!e mai !a"id' de domici$iu- 4n ca!e au schimba co!"u$ 4n(us #echi $a un momen da cu a$ u$. De fa" - "oa e 4n conside!en e fi$ozofice i !e$i(ioase na u!a$e as fe$ de ana$o(ii- i- dei 4n o"inia mea- cu fu(' !ea$e- se afi!mada! aces $uc!u nu es e sa!cina noas !' aici- #om s a aici $a s and- ca!e es e o ches iune de e2"e!ien' mai di!ec '. 0- se$iu# suf#etu#ui /n sens strict. Din !e$aia de condiiona$i a e 4n !e #ii $umeasc' )es ande suf$e u$ i !u"u$ nos !u4n (ene!a$- i de ansamb$u$ din ca!e ne3am s abi$i noiunea de "$ina a ii de suf$e One i suf$e scaunu$ 4n sens $a!(- es e un !a"o! de condiiona$i a e s"ecific 4n !e "!ocese$e con ien e a$e suf$e e$o! noas !e i o"e!aiuni$e asocia e noas !e o!(anismu$ s' se dis in('. Noi numim un suf$e 4n #ia'- a > im" c> ea a!e ca"aci a ea de a "!oduce fenomene de con iin'- f'!' a fi- "!in u!ma!e- es e 4n o deauna con ien - aa cum se doa!me des u$ a$ e!na i# i se !eze e.Acum- a#ei ne#oie "en !u a aces o! condiii fizice i "!ocese$e ca!e sun denumi e co$ec i# condiii ca (ene!a$e de conse!#a!e a #ieii men a$e aces ei $umi de #e(he i somn i ;us ifica e 4n so$ida!i a e cone2iune ac i#i a ea "$in' de #ia' a 4n !e(u$ui co!" sun - nici nu se a"!o"ie de condiii s"ecia$e "en !u a menine s a!ea de #e(he- ca!e- du"' cum !ebuie s' a"$ice condiii s"ecia$e de con iin'- 4n cazu$ 4n ca!e con iina es e aco$o cu ei i "e ca$e de dis"a!iie- da! ca!e se "o a"'!ea i e2is ' numai "e baza de ca!e condiii$o! (ene!a$e de #ia'necesi ' $a fe$ de s a!ea i de su"!afaa sa. C' somn i #e(he sun 4n !3ade#'!- $a oa e $e(a e de condiii$e fizice- de modu$ 4n ca!e "oa e fi- f'!' 4ndoia$'- ca o "!esiune asu"!a c!eie!u$ui induce somnu$- o inf!aciune fizic $a $oc de do!mi $e "oa e !ezi. %a fe$ ca i condiii$e s"ecia$e de con iin' #a!iaz' doa! de o "a! e a #ieii- cu oa e aces ea- (ene!a$u$ "!in o im"u$ #ieii- as fe$ 4nc> doa! de o "a! e a co!"u$ui- 4ns' aces $uc!u "!in o co!"u$- i c' ne "!o#oac' me!eu $a oameni i c!ea u!i ca!e au un sis em ne!#os i c!eie!u$- condiii$e s"ecia$e de con iin'- de "!efe!in'- 4nain e de a$ o!(anism din sis emu$ ne!#os "en !u a c'u a 4n s"ecia$ a c!eie!u$ui- "e ca!e o "u em #edea 4n sens mai !es !>ns- denumi ' 4n con inua!e un $oc de suf$e sau de cons iin a4n im" ce 4nc' 4n u!m' oa!e$e seciuni aces ca"i o$ s"ecia$ "en !u a fi dezb' u ' 4n !eba!e !'m>ne dac' scaunu$ suf$e u$ mai a"!oa"e de o $oca$iza!e defini 4n cad!u$ sis emu$ui ne!#os- a c!eie!u$ui !es"e9 i# e!a 4nc' ca"abi$- i cum nu es e ade#'!a de a$ e c!ea u!i dec> oameni i "e !ece!i c!ea u!i$e sa$e cone2e. Necesi a ea de a dis in(e o "o !i#i!e suf$e 4n(us ' 4n cea$a$ '- 4n sensu$ doa! meniona - i sis emu$ ne!#os- !es"e9 i# c!eie!- sau o anumi ' "a! e a aces uia $a om i anima$e mai ma!i- "en !u a se menine- se da o!eaz' u!m' oa!e$e fa" e. Doa! ace$e "'!i a$e co!"u$ui- ca!e sun "!e#'zu e cu ne!#ii ca!e sun sensibi$e- i doa! "en !u a afec a sis emu$ nos !u ne!#os ca s imu$i i se !efe!' ne!#u$ui afec a 4n mod cons an

$a c!eie!- se !ezesc o senzaie. Piese de a!bi !a! 4n mica!e sun su"use inf$uenei #oinei numai a > a im" c> aces ea sun $e(a e de c!eie! "!in ne!#ii din con e2 . 6n schimb- cu oa e aces ea- c!eie!u$ nu a!e ne#oie !e$aia cons an cu anumi e "'!i a$e co!"u$ui sau ne!#u$ "en !u a "!oduce ac i#i 'i ca!e sun 4nsoi e de fenomene de cons iin a- a > a im" c> du!a a de #ia' de "osibi$i a ea uno! as fe$ de fenomene- 4n (ene!a$- se menine. P!in dis !u(e!ea ne!#i$o! s"ecia$e sau "a! i a$e c!eie!u$ui- ca!e sun conec a e- #' "u ei !idica bunu!i$e de un anumi emoii- nu de dis !u(e!e a a$ o! "'!i a$e co!"u$ui. 8ai "uin im"o! an a unci c>nd #o!be e- de asemenea- "e ansamb$u- 4n ace$ai sens- de o "a! e- acce" abi$i a ea dife!i e "'!i a$e c!eie!u$ui mize!ie $a se!#icii$e "en !u (ene!a$e u$bu!a!i$e #ie ii s"i!i ua$e sun obse!#aii$e u$bu!'!i$o! a$e #ieii in e$ec ua$e (ene!a$e- 4n funcie de "!e;udiciu$ sau u$bu!a!e a c!eie!u$ui si a a$ o! o!(ane- ace$ai $uc!u nu "oa e fi de mu$ e o!i cauza e de $eziuni $oca$e sau u$bu!a!i a$e c!eie!u$ui- 4n im" ce "e de a$ ' "a! e- cei ca!e "o - de asemenea- $a u$bu!'!i a$e a$ o! o!(ane inf$uen' secunda! "oa e fi ;us ifica ' "e c!eie!. 6n ce$e din u!m'- 4nc' mai me!i ' a enie- c' con iina "oa e fi com"ensa ' di!ec de "!esiune asu"!a c!eie!u$ui- da! 4n nici o a$ ' "a! e- cu e2ce"ia cazu$ui 4n s a(na!e de s>n(e 4n c!eie! cauza ' de fa" u$. Cu c> suf$e u$ es e scaunu$ mai de"a! e- nu 4n e2 e!io! fa' de- da! !e"!ezin ' numai o "a! e a ce$ui$a$ . Aces a "oa e fi !ea$iza numai "!in $e(' u!a sa cu a$ e "'!i a$e a$ o! !ea$iza!i$e sa$e de con iin'- 4n im" ce e$ 4nsui es e o "a! e esenia$' cu so$ida!i a ea de cone2iune mai de"a! e. 8odific'!i 4n scaune$e suf$e 4n(us e- ca!e sun 4nsoi e de con iin'- "oa e efec e 4n !es u$ a$ e hineine!s !ec9en- da! ca!e- du"' cum se a;un(e dinco$o de 4n(us - sun "u! i sim"$u nu au $e(' u!' cu con iina- in#e!s- s imu$i ca!e !ec "!in a$ scaun suf$e - nu des u$ de senzaie- de sensibi$iza!e- ca i ">n' c>nd a;un( $a suf$e u$ scaune$e mai a"!oa"e. 6n aces sens- ne3am ac i#i a i$e fizice cu ca!e s"i!i ua$u$ se af$' 4n !e$aie funciona$' di!ec '- a"e$ "sihofizic- i- as fe$- s' fie ca"abi$ s' !ea$izeze aces $uc!u numai con iin'- 4n cazu$ 4n ca!e de"'esc un anumi ni#e$ de "u e!e- un "!a(- cum mai "e $a!( 4n ca"i o$u$ des"!e somn i #e(he "e mo i# de fa" e #o! fi discu a e"u em- 4n modu$ de i(no!an' o a$' de na u!a ac i#i 'ii "siho3fizic i $u>nd 4n conside!a!e 4nc' 4n u!ma discuii$o!- da!- 4n (ene!a$- indica im"u$ de #e(he ca im" i scaunu$ suf$e u$ui 4n(us ' ca "a! e a co!"u$ui- ca!e ac i#i 'i$e "sihofizio$o(ice sun ca"abi$e s' de"'easc' "!a(u$. Aceas a "oa e !'m>ne 4n con inua!e ince! dac' aces ea $i"sesc #!eoda ' 4n im"u$ somnu$ui i 4n a$ e "'!i a$e co!"u$ui sau sun doa! sub "!a(u$- i 4n cazu$ 4n ca!e ceea ce $e de"'e e "!a(u$- nici m'ca! nu se "oa e schimba de $ocu!i de munc'. Aces e as"ec e s"ecifice necesi ' in#es i(aii s"ecia$e- ceea ce nu a $ua de acum. c- chestiune $e si"p#' sau e tins' ./n%ust- $e #ocuri suf#etu#ui. E2is en e !efe!i oa!e $a condiii foa! e (ene!a$e- ca!e sun mai "uin uo! de o cea! ' cu "!i#i!e $a !ea$- ca e2"!esie- in e!"!e a!ea i u i$iza!ea 4n in e!es fi$osofic a! "u ea da na e!e- un $i i(iu ca!e nu ne "!i#esc aici. Da! acum am a;uns $a o ches iune dis"u a ' de fa" de in e!es ce$e mai im"o! an e 4n "sihofizica "es e ca!e am dis"u '- 4ns'- a insa > de mu$ 4nc> - de asemenea- nu a "u u fi "!o(!esa f'!' decizie.

Es e de aco!d c' nu 4n !e(u$ co!" es e 4n aceeai !e$aie a"$icabi$e suf$e - un scaun mai a"!oa"e de suf$e es e- o!icum 4nc' s' acce" e. Da!- du"' ce as"ec e i c> de de"a! e se !es !icioneaz'R %a un momen da sau nuR %a un "unc - desi(u!- nici o mica!e "oa e face- i 4n cazu$ 4n ca!e 4ns' mic'!i$e suf$e u$ui sun 4n !e$aie funciona$' cu mica!ea fizic'- i $ocu$ aces o! mic'!i des ina e s' 4nsemne scaunu$ 4n(us suf$e - un suf$e scaun ca un "unc din fa' "a!e a "!io!i e#i a e. Da!- 4n cazu$ 4n ca!e as fe$ de mic'!i nu "oa e "!oceda $a un "unc - ei "o 4nce"e i se e!min' 4n e$C i "!in "!ezen a se "une u!m' oa!ea 4n !eba!e im"o! an 'C Ridica oa e mic'!i$e- ca!e sun cauza e de uni a e "siho$o(ic in o!(anism- de $a un anumi "unc din co!"- c!eie!u$ !es"e9 i#- 4n u!ma ac i#i 'ii men a$e- i !ebuie oa e mic'!i$e de senzaii =i o!ice a$ ce#a de "!ocese suf$e e i es e $imi a fizic: s' se !ezeasc'- numai au a;uns $a un anumi "unc a$ co!"u$ui "en !u a aduce ce$e din u!ma- sau du3 e mic'!i- $e(a e de im"u$su!i men a$e- senzaii- idei- (>ndu!i- 4n !e$aie funciona$' subs ania$' 4n !3o anumi ' m'su!' a co!"u$ui- c!eie!u$ !es"e9 i#- $a fe$ cu s"ecia$iza a in s a!ea $o!- 4n m'su!a 4n ca!e o s"ecia$iza!e a;un(e nicioda ' .: . Fos a #oi scu! dec> "unc u$ de #ede!e a$ unui sim"$u- deno ' din u!m' de o ma!e de $ocu!i de suf$e - f'!' a #!ea s' e (>nde i $a a$ ce#a dec> !a"o! u$ !ea$ doa! discu a aici.
.:

Dei am- da! s abi$i 4n aces sens nici o (!ani'- da! din momen ce nici o anche ' aici se face des"!e e$- chia! i $a fieca!e #ede!e !'m>ne o"iona$' des"!e as a aici.

2stfe% re*"m&, de asemenea, ?ot*e, mai 're%e repre*entant"% p"nct"% de #edere de %a simp%" de %oc"ri de s"f%et, concept"% de sca"n s"f%et simp%" de a sp"ne O) J "#& #a cere pentr" sca"n"% s"f%et"%"iJ >cop"% acestei $ntreb&ri este simp%"J #om %&sa desc0is& dac& este posibi% fie, atrib"ite %a caracter"% indi#i*ibi% a% o fiin& m&s"r& oarec"m spaia%&, $n sens"% $n care noi credem c& a fi $n m&s"r& s& ane+e*e s"bstane%e materia%e, dar toate opinii%e s"nt pe e%, poate "ni, c&, c0iar i fiine%e nee+tins ar p"tea obine "n %oc $n spai". (in moment ce #a fi disponibi%, p.n& %a care toate impresii%e str&inii a" ne#oie de ea reprod"ce s&-% pentr" a a-"n'e %a eficacitatea sa, i de "nde $napoi s"nt toate s"'estii%e, prin care se direct $mpre-"rimi%e sa%e, $n mod indirect, prin acest cea%a%t& %"me $n micare set"ri. 2cest p"nct a% camerei este %oc"% $n care treb"ie s& ne cobor.m $n %"mea non-spaia%& de ade#&rat fiinei pentr" a '&si acionea*& i fiine%e #i*"a%e, i $n acest sens, fiecare p"nct de #edere este permis s& ca"te "n %oc de s"f%et, c0iar dac& %or s& fie scoas& $n afara %oc"ri%or n" s& cede*e, $n ace%ai timp e+tinderea caracter"%"i spaia% crede. "
<:

mic!ocosmos &- A.D- i simi$a!e medic3.PsScho$. ..F

Du"' "unc u$ de #ede!e de $a sim"$u de $ocu!i de suf$e es e o sim"$' consecin' a de"endenei- mai de(!ab' dec> du"' ce !e$aia simu$ an sau a$ e!na i# e2 inse 4n !e mic'!i$e fizice i men a$e. 6n confo!mi a e cu "!ima #ede!e- e2is ' doa! im"u$su!i$o!

$a un anumi "unc - sau de $a un anumi "unc din ca!e schimb'!i$e suf$e u$ui din o!(anism i in#e!s sun de succes- 4n !3o !e$aie funciona$'- du"' ce u$ ima e2is ' modific'!i 4n !3un sis em #a!iabi$ de mic'!i ca!e cu schimb'!i$e suf$e u$ui sun $e(a e mai mu$ de o"e!a!e simu$ an. 6n funcie de o aduce un oma(iu $a unu$ sau a$ u$ de #ede!e !ebuie s' fie 4n !ea(a conce"ie- ofe!' dife!i e da3o anumi ' m'su!'- chia! "osibi$i a ea unei "sihofizica in e!ioa!e- i- "!in u!ma!e- discuia a "!ob$emei "o fi oco$i e aici- 4n nici un fe$. Da! decizia !ebuie s' fie "en !u noi din "unc de dub$u de #ede!e 4n fa#oa!ea #ede!e din scaune$e suf$e e2"ansi#- de $a fo!ma$'- "en !u c' o dez#o$ a!e de "sihofizica in e!ioa!e es e "osibi$' numai "e baza $o!- es e necesa!- da! "en !u "sihofizica de "!efe!a ca as"ec - ceea ce o face sa mai i s' se asi(u!e c' "sihofizica es e de "!efe!a mai mu$ de o zi- ceea ce face mai mu$ @ 3 de $a de fa" - "en !u c' Ne2us a fa" e$o! ob$i(a. A#an a;u$ fo!ma$' de o mai ma!e eficien' din "unc u$ de #ede!e a$ #as e de $ocu!i de suf$e - ci de"inde 4n mod na u!a$ oda ' cu fondu$ de #a$abi$i a e $o! de fond. Aces a#an a;- cu oa e aces ea- nu es e a "!io!i "e zi- i nu es e de a "!esu"une ca admis. Dim"o !i#'- "unc u$ de #ede!e de $a un sim"$u $oc de suf$e es e #echi- es e mu$ mai !'s">ndi '- "o s' a"a!' 4n funcie de !e$aia $o! $a "unc u$ de #ede!e a$ na u!ii cen !a$e sim"$' a suf$e u$ui ca ce$ mai na u!a$ es e 4n sine un momen esenia$ 4n mu$ e sis eme fi$osofice. i dac' nu es e a$ fe$ au fos uso! de combina cu o c$a!i a e i con iina c$a!' a condiii$o! i consecine$o! aces o!a i i$us !a - aces $uc!u es e 4ns' !ecen - cu a > de mu$ e$oc#en'- in(eniozi a e- cuno ine de im"ac asu"!a fa" e$o! i concizie a consecine$o! un fi$ozof- $a aceiai !e"!ezen ani im" a$e iine$o! e2ac e A: se 4n >m"$'- medicamen u$ iinific es e ob$i(a s' 4nda o!a foa! e mu$ 4n ceea ce "!i#e e educaia uno! "!ob$eme "!inci"a$e ca!e a! fi ne"o !i#i "en !u aces mo i#- i(no!>nd con !adicia din aces "unc de #ede!e- sau uo! ne(a. Pe "a! ea fi$ozofic' a "!ob$emei "oa e fi acum !a a e aici- dei nu 4n de a$iu- da! ceea ce !ebuie s' fie !e$e#an aici din "a! ea e2"e!ien'- #a fi mu$ mai "!ecise "en !u a "une 4n $umin'. Nu3mi "$ace s' m' #'d 4n conf$ic cu cea a ce!ce ' o!i$o! e2 !em de !es"ec a ma im"$ica - cu ca!e a #!ea- de "!efe!in'- s' mea!(' 4n aceas ' ches iune- m>n' 4n m>n'.
A:

%o ze- medicina. PsScho$ ..E i mic!ocosmos &- A.D

Punc u$ de #ede!e de $a sim"$u de $ocu!i de suf$e "!e#ede anumi e ce!ine ana omice- fizio$o(ice i "a o$o(ice- "unc u$ de #ede!e de $a scaune$e din suf$e e2"ansi# ofe!' a$ e- i 4n funcie de dac' se ia 4n >$ne e unu$ sau a$ u$- #a fi- dac' a$ fe$ do!ii s' fie (hida de e2"e!ien'- 4n !3un fe$ sau a$ u$ #ede!e !ebuie s' se a$' u!e. P!ima #izua$iza!e necesi ' un anumi cen !u de im"u$su!i- a$ doi$ea o (am' $a!(' de mic'!i- "!imu$ din !e ce$e mai sim"$e i mai di!ec e c'i 4n !e $umea e2 e!ioa!' i suf$e u$ de $ocu!i- ca!e $a a"!o#iziona!e i de desc'!ca!e de (es iune im"u$su!i$e- de $a "!e$uc!a!ea de im"!esii$e senzo!ia$e numai 4n suf$e 4n >m"$'- a$ doi$ea o ma!e com"$icaie de modu!i de a da d!umu$ com"$ica de mic'!i suf$e e i i "!e$uc!a!ea

de im"!esii senzo!ia$e 4n ea un subso$ co!es"unz' oa!e. Pen !u "!ime$e coincide cu dis !u(e!ea de o anumi ' zon' mic' a c!eie!u$ui suf$e u$ui 4n condiii de si(u!an' de $a #ia a- ia! "en !u cea de a doua a aco!da - 4n caz de dis !u(e!e de o mic' "a! e a c!eie!u$ui a so$ida!i 'ii de 4n !e(u$ con e2 - mi;$oace$e de !e"!ezen a!e. P!imu$ es e de a e2"$ica modu$ 4n ca!e im"u$su!i$e ca!e sosesc ca un com"ozi cu scaune$e din suf$e u$ sau 4i asum'- da! sun 4nc' dis in( sau "o fi 4m"'!i e 4n funcie de #oina suf$e u$ui 4n efec e dis inc e- ia! a$ doi$ea es e "en !u o ceea ce a dis in(e 4n !e dife!i e c'i i mic'!i . Cine "oa e ne(a c' oa e aces e ce!e!i- mai de(!ab' 4n ceea ce "!i#e e "unc u$ de #ede!e de $a e2"ansi# dec> !es"ec a e de sim"$u de $ocu!i de suf$e R C!eie!u$ es e bine cunoscu - ca o "an($ica #as 4m"$e esc c'i ne!#oase cu aa3 numi e$e o!(anisme (an($iona!e !e"!ezin '- bine ca$cu$a ' "en !u a da $oc "en !u o ;ocu!i $un( mic'!i com"$ica e "en !u fo!ma!e de fi!e fe!a e i 4nce"u u$ co!"u$ui (an($ion i "unc e sau s aii in e!media!e sf>!i u$ f'!' o ana omice idee- hai fa" "oa e desco"e!i un cen !u mu$ i udine de aceas ' cen !a$iza!e. 6n $oc de a u u!o! ne!#i$o! senzo!ia$i zus !ah$en un cen !u i !adiaz' oa e ne!#ii mo o!ii de as fe$ ded!Use$n unii ca!e a;un( $a c!eie!u$ com"ac e $a !ece!ea 4n aceeai 4n mai mu$ e !adacini ne!#oase. 6n (ene!a$- e2is ' ma!i emisfe!e ce!eb!a$e- ca!e a !'da cea mai ma!e- 4n cazu$ 4n ca!e se do!e e o im"o! an' cen !a$' "en !u #iaa suf$e u$ui- cum nu se "oa e ne(a ade"ii scaunu$ui suf$e sim"$u- da! aces ea sun dub$e. Acum s ' suf$e u$ in emisfe!a s an(a sau d!ea" aR ei #o! s a 4n !e ce$e dou'- 4n ($anda "inea$a(!inzi$e- "od- sau un ne"e!eche "'!i a$e c!eie!u$ui. Deci- 4nc' 4n mod na u!a$ oa e ade"ii scaunu$ui suf$e sim"$uC Desca! es- He!ba! - %o ze. Ei bine- sa!cina es e a > de uu!a - as fe$ 4nc> 4n !e( c!eie!u$ doa! "a! ea ne"e!eche #a fi de a c'u a ca!e nu "o fi dis !use f'!' a dis !u(e #iaa din aceas ' $ume. Diame !u$ ana omice3ca$ i coincidene$e "a o$o(ice s3au ocu"a de noi "en !u a efec ua aces se!#iciu. i cu c> s udii$e i cazu!i s3au acumu$a - mai s !>ns !ezu$ a u$ a cons a a ca "o"u$a!e nu es e de ('si . Insi'nifiana '%andei pinea%e, $n ca*"% $n care (escartes a c&"tat sca"n"% simp%" s"f%et pentr" #ia& i inte'ritate a s"f%et"%"i este at.t de %"n', deoarece, demonstrate prin e+perimente pato%o'ice i fi*io%o'ice indic& fapt"% c& noi repre*entanii sca"n"%"i s"f%et simp%" a" captate din ea. Kn ceea ce pri#ete de bar "rm&tor"% pasa- din ?on'et >& T), s"nt aici. "?e corps ca%%e"+ consei%% pe"t dans %'espNce 0"maine o" pre*entator a% #icii%or (e %a TrNs sans conformaie-prononcs @"'i% res"%te ne po"r %'entretien ad"ce notabi% de %a #ie po"r %a o" %'e+erciti" des sen*atii rcepti#it circ"%aiei 4o%ontaires. e+emp%e en !?/>I;/C> fo"rnissent %a !re"#e incontestabi%eJ c" a-"tor"% sont @"e ce"+ rapportent Cei%, >o%%e,, Doer', 60atto et !a'et ".
T)

?on'et, Trait de !0,sio%. II, p.. OHT

?ot*e este $nc%inat c" <erbart s& ca"te sca"n"% s"f%et"%"i $n pod"% dec.t $n bara (ps

med 119.), i %a dispo*iia anatomic& a pod"%"i are, de asemenea, p"nct"% de #edere de %a s"f%et e+pansi# %oc"ri "n"% din focare%e principa%e a #ieii psi0ice, dar n" "nic sa" #a*"t "%tima data in ei si se asteapta pert"rb&ri ma-ore de %e*i"ni %or. ?on'et sp"ne $n aceast& pri#in& (2nat i !0,sio% ai >istem am ener#ant, HTP ..)J "("p& c"m este bine c"nosc"t, de sen*aie i micare co%oane a%e m&d"#ei spin&rii, $nainte de a radia $n %obii cerebra%e, $n parte, prin p"nerea pod, este "or de pre#&*"t, c& $nc&%carea ace%ai %"cr" treb"ie s& pert"rbe tran*acii%e mic&rii i sen*aia. " (ar, sp"ne e%, c0iar i d"p& compi%are pe acesta de fapte i opinii %e'ate deJ "!entr" o%facti#, #i*"a%, a"diti# i '"st impresii, n" e+ist& nici "n fapt %a care a spri-init-ar $ndr&*ni s& cread& c& perception'%% %or mai a%es $n pod pentr" a trece, aa c"m este ca*"% c" impresii%e tacti%e, "i", dar n" poate face percepia pod"%"i n" acord& prea m"%t& importan& i a" pre*"mia de conc%"*ii e+a'erate ..... M&rt"risesc c& se ap%ic& %a mine ac"m pentr" ce%e mai probabi%e pe care $n <er'an'e nat"ra%e acti#it&i%e simt"ri, ce%e mai importante %obii a%e creier"%"i s"nt sin'"re%e parti a%e creier"%"i, $n care sen*aii%e e+perimentate de pre%"crare fina%&, "nde pot adopte o an"mit& form&, $n scop"% de a oferi anima%e%or c" materia%"% pentr" 0ot&r.ri%e %or. " i $n acest p"nct de #edere, #otea*& $n f"ncie de ""rina de art& compi%aie de fapte anatomice, fi*io%o'ice i pato%o'ice, probabi%, ac"m ce%e mai m"%te fi*io%o'i s"nt de acord. 6" fapte domeni" de ap%icare foarte %ar' are %oc recent C"d. )a'ner V) $mpotri#a centra%i*area a sca"n"%"i s"f%et.
V)

re"it s& p"n&. 'e% :"m. Kn 1P=S. tiri nr = !p. VV ff

"!"tei - sp"ne e% - $n por"mbei (dar, de asemenea, %a iep"ri), %a creier"% 'oa%e sa" "nentb%M1tem at"nci c.nd se "ti%i*ea*& "n n"m&r mai mare de persoane, distr"'e toate p&ri%e indi#id"a%e a%e creier"%"i c" "n simp%" sa" "n ac cataracta, f&r& ca, $n ca*"% $n care n" 0emora'ie fata%& apare, desi'"r, de m"%te ori se $nt.mp%&, >innesper*eptionen i f"ncii%e psi0o%o'ice mai mari (de idei), pentr" a opri oficia*& reacii .... "60iar i posibi% obiecia c& a fost foarte difici% pentr" ca anima%e%e s& se fac& distincia r&sp"ns"ri de sfera contient& a mic&ri%or ref%e+e, este, cred, respins de obser#aii %a oameni, care s"nt ce%e mai importante, c" toate acestea, pentr" astfe% de $ntreb&ri. "!entr" c& am '&sit "n comparaii precise de e+perien& c%inic& i seci"nea Capoarte, se poate $nt.mp%a ca, $n toate sit"ate %a ba*a a p&ri%or creier"%"i, inc%"si# neperec0e, ca 0ipofi*a i '%anda pinea%a, de'enerare pato%o'ica, da, se pare ca distr"'erea tota%& f&r& acti#itatea s"f%et"%"i i*bitoare mere" deran-at, $ntr-ade#&r, de m"%te ori a obine comp%et afiat. "2ceste do"& e+perien& %oc"%, $n ca*"% $n care, de asemenea, n" ar treb"i s& fie pri#it& ca o do#ad& ind"bitabi%&, face ea, dar pentr" cea mai mare p"in probabi% c& $n creier"% "n"i spai" sen*aie com"n, o com"n& de sensibi%itate-p"nct c"m ar fi, %oca%i*at. (a, e" m&rt"risesc, aa c"m am co%%ectio ?imita opinii%e me%e anterioare

c& o an"mit& cantitate de s"f%et-fenomene%or este p&strat, $n ca*"% $n care, %a fe% ca $n por"mbei este posibi%, mare, mic i e%imin& o parte din creier"% mi-%oci" are i anima%e%e #ii. " Aces $uc!u !ebuie ad'u(a c' e2is ' anima$e 4n ca!e nici o "a! e ne"e!eche a sis emu$ui ne!#os es e "!ezen "e unde s' se mu e sediu$ suf$e u$ui. O!ice #e!siune !aiona$' a scaunu$ui suf$e sim"$u !ebuie s' se (>ndeasc' dis"use sime !ic des"!e aces $ocu!i 4n !3un sime !ic cons !ui i 4n sensu$ "!ezen ei sime !ie anima$e 4n mica!e a co!"u$ui. %a om- aces $uc!u a! fi 4nc' "osibi$'- 4n echinode!me- nu mai es e "osibi$ s' se dife!i $oc de minciuna suf$e u$ui 4n sis emu$ ne!#os. ">istem"% ner#os a% ec0inoderme%or c"prinde "n or'an centra% intrarea farin'e, s"b forma "n"i ine% de ner#, $n 'enera% penta'ona% "n'0i"ri%or, principa%e%e tr"nc0i"ri ner#oase din %inia median& a fascic"%"%"i, sa" cei e+osc0e%et coresp"n*&toare 'r&beasc& %a cap&t"% op"s a% corp"%"i c"r'& .... 'an'%ionii a" pana ac"m ine%e%e farin'e n" treb"ie s& fie e+ercitate. " (>tanni"s "i man"a%e >iebo%d %"i. 6f.. 2nat d 1 ed I, p. PV) Poa e do#edi c' ana omische!sei s un "unc cen !a$ sau s"aiu cen !a$ de 4n(us nu "oa e fi ('si - ca!e a! "u ea fi conside!a ' ca sediu a$ suf$e u$ui nimic- es e fa" u$ c' aces a a!e !e" a a"!oa"e fieca!e "a! e a c!eie!u$ui s'3$ cau e D: . Deci- "une Desca! es scaunu$ suf$e u$ui 4n ($anda "inea$a- )on e9oe- %ancisi- %ouis- Cho"a! - sos de !oii i $a PeS!onie 4n (!inzi$e- Di(bS in se" u$- Vieussens 4n cea mai ma!e zona de madu#a s"ina!ii- A$ii- 4n dea$u!i$e ne!#u$ui o" ic@ A$ii- 4n nodu$ c!eie!@ A!an ius 4n a$ !ei$ea ca#i a ea c!anian'- 5i$$is 4n dea$u!i$e dun(i- D!e$incou! 4n c!eie! mic- 5ha! on i Sche$hamme! $a 4nce"u u$ madu#a s"ina!ii- Fab!i 4n !eeaua cen !a$' "$ia - 8ie( in madu#a s"ina!ii. Aces e "unc e de #ede!e "oa e s' fi fos o "a! e foa! e c!i ic- da! c!i ica ce$ mai "!uden es e doa! des"!e oa e aces e "unc e de #ede!e "o me!(e es e c' se deba!aseaz' oa e $a fe$.
D:

Somme!in(. IBF

P!esu"un>nd o "!i#i!e mai a en ' $a e2"e!iene$e "a o$o(ice- $a fe$ "a! $a "!ima de a "!ezen a doa! con !adicii 4n !e ei. 6n im" ce o mu$ime de e2"e!ien' "a o$o(ice demons !eaz' im"o! ana in e(!i 'ii c!eie!u$ui "en !u in e(!i a ea #ieii "sihice- se "a!e a fi a"!oa"e indife!en i fa a de ea du"' o can i a e ma!e de a$ e e2"e!iene. Obse!#a o!ii ce$e mai !es"ec a e $a e2em"$e de !'ni- 4nmuie!e- ca$i!ehida ic ('si- "!in !e a$ e$e- de(ene!a!e 4n c!eie! ca!e e!au 4nc'- 4n ciuda unei foa! e $a!( !'s">ndi - cu nici o u$bu!a!e min a$' 4n combinaie. P!in !e a$ e$e- au Ha$$e! =E$em. PhSsio$. &V- ".. AA/:- A!ne om =#e!se u$ des"!e c!eie! si madu#a s"ina!ii ".. .AD:- %on(e - Ana omie i PhSsio$. a sis emu$ui ne!#os- as fe$ de cazu!i co$ec a e. Da Somme!in( =#. c!eie!u$ui ne!# ud ". IBB: s"une- es e a"!oa"e nici o "a! e din masa c!eie!u$ui- ca!e nu "oa e- uneo!i- se 4n '!e e f'!' u!m' de un deza#an a; "en !u #ia' i min e- !'nii- u$ce!a e sau dis !use a! fi fos ('si . Doa! aa a obse!#a )u!dach- ca!e a com"i$a 4n $uc!a!ea sa cu "!i#i!e $a cazu!i$e de c!eie! cunoscu e de $eziuni i anoma$ii a$e c!eie!u$ui 4n funcie de ca e(o!ii$e de consecine$e $o! cu di$i(en'

me icu$os- 4n (ene!a$ =&&&- ". <DF:C e2"e!ien' a 4n#'a c' nu e2is ' nici o "a! e da 4n c!eie!- a c'!ui anoma$ie nu es e- uneo!i- o u$bu!a!e de ac i#i a e men a$' a! fi !ezu$ a da! $a fe$ de bine nu- 4n anoma$ie s'u- ac i#i a ea suf$e u$ui nu a! fi !'mas ne u$bu!a '. =Com"a!ai- de asemenea- $ui 5a(ne! ci >nd 4n aces sens- S. A0F: Acum es e im"u$ s' ia un "unc de #ede!e ca!e !ezo$#' con !adicii$e a"a!en e din aces "unc de #ede!e- nu unu$ ca!e $e "e!mi e s' e2is e. Punc u$ de #ede!e de $a scaune$e din suf$e ocaziona$e nu "o !ezo$#a aces e con !adicii- da! e$e "o e2is a 4n oa ' "u e!ea. Un "unc - o "a! e mic o!(an- de dis !u(e!e sau "e! u!ba!e si(u! dis !u(e!e unu$ consi$ii sau "e! u!ba!ea #ieii s"i!i ua$e aces ei $umi ei- a"oi a! !ebui s' fie de ce$ "uin necesa!e- i e$ nu "oa e fi ('si . 6n sine 4n im" ce a"a!en e con !adicii din "unc u$ de #ede!e de $a scaune$e din suf$e u$ e2"ansi# des u$ de consis en ' i uo! de !ezo$#a - 4n sensu$ de a$ fe$ "!ezen ' 4n faci$i 'i$e o!(anismu$ui. Ce es e ade#'!a din oa e ce$e$a$ e $ocu!i suf$e - doa! se a"$ic' $a fe$ de bine "en !u ei !o$ "!inci"a$- mai 4n(us '. C>nd "$'m>nu$ d!e" es e dis !us- #' "u ei simi 4n con inua!e 4n s >n(a- i 4n cazu$ 4n ca!e dou' de o buca a es e dis !us'- #' "u ei simi 4n con inua!e cu cea$a$ '. As fe$- cei doi ochi- u!echi- m>iniCo$$a e!a$(efK7e #ase$e ma!i "o e c- 4n !ea$iz'!i$e $o! i s' com"$e eze 4n ace$ai im" !e"!ezen a e. Deci- "oa e 4n sensu$ de #ede!e de $a scaune$e e2"ansi# suf$e u$ui- ce$e dou' ;um' 'i a$e c!eie!u$ui- i chia! 4n anumi e $imi e "'!i a$e ace$uiai c!eie!u$uia > im" c> as fe$ de a !e"!ezen a aici i sun "u e!nice.Dac' nu- a unci ascu$ a $a "osibi$i a ea de !e"!ezen a!e- i 4n aces sens sun "osibi$e oa e cazu!i$e- confo!m cons i uiei #a!iabi$e- s a!ea de s'n' a e- "!e;udiciu$ an e!io! $a c!eie! ca!e a"a!. E2"e!imen e$e F$ou!ensJchen cu 'ie!e de"a! e acum unu$- a unci ambe$e emisfe!e ce!eb!a$e sun do#ezi e2"e!imen a$e "en !u aceas ' "osibi$i a e de !e"!ezen a!e cu "!i#i!e $a se!#icii$e de s'n' a e min a$'- i s' dea 4n ace$ai im""en !u a a!' a mai >!ziu- documen u$ sim"$u "en !u o e2"$icaie de di#izibi$i a ea a anima$e$o! infe!ioa!e cu dub$a!e a suf$e u$ui 4n ceea ce "!i#e e "unc u$ de #ede!e a$ #as e de $ocu!i de suf$e - cu oa e aces ea e$e de $ocu!i de suf$e e sim"$e- c!e e doa! mis e!u$ i dificu$ a ea 4n sensu$ de #ede!e. Sin(u!u$ $uc!u ca!e "a!e s' #o!beasc' "en !u "!ima #ede!e de "a! ea e2"e!ien' de #ede!e de $a sim"$u scaune suf$e u$ "oa e- fa" u$ discu a - mai sus- c' a#em a > de mu$ e "'!i- b!a e- "icioa!e i 4nc' mai "oa e "ie!de mu$ mai mu$ de co!"u!i$e noas !e f'!' #iaa s"i!i ua$' i #iaa de o!ice a$ ce#a s'3i "ia!d' ca ins !umen e au2i$ia!e e2 e!ne- se "a!e c' anumi e sis emu$ui ne!#os i aici- 4n s"ecia$ c!eie! fo!meaz' #a !a de o ac i#i a e ca!e es e 4n ac i#i a ea suf$e u$ui 4n o!ice !e$aie de "!efe!a - i c'- chia! i c!eie!u$ 4nc' aces $uc!u i c' "o fi e$imina e f'!' in e(!i a ea #ieii i suf$e u$ sufe!'- "en !u c' aces $uc!u "oa e fi in e!"!e a 4n sensu$ c' 4n ce$e din u!m' s' a;un(' $a oa e doa! $a conse!#a!ea unui nuc$eu ce$ mai in im i !ecu ca un o"e!a o! de !ans"o! esenia$' a #ieii "sihice- i u$ imu$- unde s' m' duc $a aceas ' conc$uzie "oa e- es e un sim"$u fiind uo! de $ocu!i. Nu am ('si nimic a$ ce#a au #o!bi chia! si cu un fac u!i$e de sim"$u scaunu$ suf$e u$ui de "a(ini de e2"e!ien'. Da!- du"' ce unu$ a me!s a > de de"a! e cu conc$uzia- es e cheia de bo$ ' a aces ei conc$uzii- a;un(e $a u$ imu$ mass3media- a ne(a de e2"e!ien a- cu condiia ">n' c>nd fieca!e "a! e a c!eie!u$ui "oa e fi dis !us- nu e "!ea mu$ din !3o da '- f'!' a

#ieii men a$e es e dis !us sau de!an;a . Cu oa e aces ea- $i"sa de aceas ' Ca"s oneas fe$ cade ci!cui u$ 4n !e( i au- de asemenea- ace$e fa" e ca!e "'!ea s' fi "$eca "en !u a obine o in e!"!e a!e dife!i '. Pe de a$ ' "a! e- in e!"!e a!ea 4n ceea ce "!i#e e "unc u$ de #ede!e a$ #as e de $ocu!i de suf$e nu se "oa e face "e o e2"e!ienia$ 4n 4n !e(u$ o!(anism "!inci"iu$ #a$abi$- da!- 4n ace$ai im"- au Ca"s one necesa! 4n e2"e!imen e F$ou!ensJchen i fenomene$e de anima$e di#izibi$e. 6n im" ce e2is ' un fa" ca!e se "oa e o"une ceea ce "!ecede "en !u "!ima #ede!e. &n e!secia a medu$$a ob$on(a a- i anume- de a mini 4nc' 4n "a! ea de c!aniu"!in ca!e c!eie!u$ es e con inua cu madu#a s"ina!ii- aduce 4n om i anima$e$e su"e!ioa!e 4n condiii de si(u!an' i de moa! e subi ' a "!odus. Nu a! !ebui s' fie aici- $a u$ ima sa se ui e $a num'!u$ de $ocu!i sau "!inci"a$a condiie de #iaa fizic' a scaunu$ui a suf$e u$ui ca cen !u- s"ec aco$- mo o!u$ de aceas ' #ia'R F$ou!ens F:- a c'u a un "unc 4n medu$$a ob$on(a a- "!in 4nc'$ca!ea sau e2 i!"a!ea aces uia si(u! i moa! e subi ' se face "en !u a de e!mina mai 4ndea"!oa"e- i a cons a a c' aces a a fos doa! un $o ma!e #a!f de ac de ma e!ie c!eie!u$ui (!i- #>!fu$ de masa (!i 4n fo!m' de V in cioc de aa3numi a scriptori"s 6a%am"s, cu ca!e de3a "a !a ca#i a ea c!anian' !ece in co$oana #e! eb!a$a- ca!e mic' mas' /: a conside!a aceas ' "!o"!ie a e e2c$usi#' a !ibui ' $o! p"nct #ita% sau noe"d #ita%e a"e$u!i. P!in !educe!ea ei sau 4ne"' u!i ai un !oca! mic _;M!BCT; piese` ca 4n medu$$a ob$on(a a A- ca!e nodu$ de #ia' de unu$- ace$ai 4ncon;u!' o! incizie ci!cu$a!' de $a !es u$ de medu$$a ob$on(a a es e se"a!a - as fe$ 4nc> se 4ncad!eaz' 4n confo!mi a e cu info!maii$e sa$e anima$u$ ca $o#i de fu$(e! $a "'m>n - !es"i!aia- uneo!i mica!ea inimii a c!escu b!usc- ia! anima$u$ es e mo! - a"!oa"e f'!' con#u$sii i a(onie- 4n im" ce !educe!i$e inain e si du"a aces nod "oa e "e!sis a chia! i fenomene a$e #ieii ca !es"i!aia i b' 'i$e inimii. Confo!m F$ou!ens- dis ana din !e ce$e dou' $imi e$e 4n ca!e incizia se "oa e 4n >m"$a 4n con inua!e f'!' a 4nde"'! a mai 4n >i "!ocesu$ !es"i!a o!- ci!cu$a o! si "!in "!ezen a de #ia'- "!in "!ezen a diame !u$ #ieii nod- abia unu$ $iniei. Da3$ "!ezin a in e(!i a ea aces ei mic' "a! e ca o condiie de #ia' mai im"o! an ' dec> cea a 4n !e(u$ui c!eie!- 4n ace$eai anima$e- "!in in !e(u$ c!eie! ma!e- "o fi 4nde"'! a e cu (an($ionii sa$e de baz'- sun f'!' !es"i!aie i ac i#i a ea inimii modifica 4n mod di!ec sau chia! sus"enda e. 6n "$us- F$ou!ens !a"o! a $a e2is ena aces ui nod 4n medu$$a ob$on(a a obse!#a c' fa" u$ 0:- $e(a e de fa" u$ c'- a unci c>nd "ub3u!i din s"a e !'d'cini ne!#oase s"ina!ii cauze$e nici un semn de senzaie- "ub3u!i din fa' nu mai mica!e 4n anes ezia de c>ini , he!eina mun(- da! 4nc' un semn de du!e!e si con !ac ia muscu$a!a sun "e!ce"u e 4n zona (> u$ui- dac' 9nei" medu$$a ob$on(a a sau a in(e .B: - i 4nce a!ea b!usc' a u u!o! mic'!i$o! !es"i!a o!ii- "!in "!ezen a b!usc "$in de moa! e- dac' du"' aceea mai aie "!in nodu!i$e de #ia'- "e ca!e e$ in e!"!e eaz'- as fe$ 4nc> #iaa de nodu!i con inua #ia'- a unci c>nd #iaa e!a de;a a$ fe$ 4n !ea(a madu#a s"ina!ii su"!ima e de e e!iza!e. ("p& ce toate D%o"rens a considerat acest p"nct, sa" mai de'rab& aceast& mas& $ntr-ade#&r mici ca sedi"% rea% a% #ieii, sp"ne printre a%te%eJ "Sn 4oit @"e moment ce, premier mote"r d" mcanisme respiratoire, et noe"d #ita% #& >,steme ner#e"+ (to"t masina ce @"i, t" >,steme ner#e"+, rest"ri ataat "n p"nct

6;, #it, et to"t ce @"'on en >epare, moare) n ' est ainsi @"e -e %'ai bien Cepete de fois, pas p%"s 'ros @"e %a tate d'"ne pin'%e. " "6'est (onc d'p"nct B:/, @"i n'est pas p%"s 'ros @"'"ne tate d'pin'%e, depinde @"e %a #ie d" s,stNme ner#e"se, %a #ie de %'anima% par consecin&, en mot >e"% B:/, %a #ie. " "?es p0,sio%o'istes m'ont so"#ent de %e"r demande indi@"er a%in ne terme anatomi@"e %a %oc d" p"nct precis, @"e -e %e :omme p"nct #ita%." "Ze ?e"r rpondsJ %oc %a d" p"nct #ita% est %a %oc d" Mar@"ee par %a pointe de 4 s"bstan& 'rise." ">"r %e c0ien te 6er#ea", %'ori'ine d" nerf pne"mo-'astri@"e est V Mi%%im. 4ita%e. 6er#ea" >"r %e d" %apin, %'ori'ine d" nerf pne"mo-'astri@"e est H Mi%%im. 2"-(ess"s d" p"nct 2"-(ess"s p"nct d" #ita% . "
F:

Com" . no e e2"$ica i#e. - .//.. 111&&&- IAF- 1%V&&- /BA- anche a an e!ioa!' 4n e2"e!i s Rech. 6n ./I<. ".. <BI- no a mai >!ziu 4n Com" . no e e2"$ica i#e. 6n ./E0. 1%V&&& ".. .AD
/:

R. 5a(ne! nu ace$eai mo i#e "!ezen a e 4n eseu$ S. A0F sub nume$e de "an' (!i.
0:

Com" . no e e2"$ica i#e. - ./IF. 11&V- <EA c' aceas a es e noe"d #ita% es e cazu$- 4n s"ecia$- aces a nu es e "!eciza .

.B:-

Nu se con es ' aces e fa" e "a! a fi foa! e izbi oa!e- i du"' aceea nu a! fi a > de con !a!' dec$a!aia de mai sus- da! o mic' "a! e- "!in dis !u(e!ea sau 4nde"'! a!ea de #iaa sa es e 4n m>ini si(u!e- i s3a! "u ea fi chia! mai 4nc$inai s' c!ead' c' aici cu $ocu!i sau u$ ima condiie de #ia' co!"o!a$'- 4n ace$ai im"- scaunu$ suf$e u$ui 4n "a! ea de sus =a se #edea mai sus: a indica sensu$ !ebuie c'u a - ca !'d'cini$e- nu oi- da! mu$i ne!#i im"o! an e i inc$usi# ne!#ii senzi i#i $a medu$$a ob$on(a a- 4n ca!e noe"d #ita% minciuni au- "o fi u!m'!i e. Du"' o e2amina!e mai a en '- 4ns'- !e"!ezin ' a > fa" u$ ca in e!"!e a!ea de fa" foa! e dife!i - as fe$ c'- 4n $oc de o confi!ma!e de #ede!e de $a sim"$u de $ocu!i de suf$e - a"!oa"e u$ imu$ !efu(iu de $a fe$ #a fi !edus cu ea. Es e ce! "u em 4n !3ade#'! 4n noe"d #ita% 4n funcie de F$ou!ens i a$ e #as ' e2"e!ien' "en !u a #edea !e$a i# mic' "a! e- dis !u(e!ea din !e ce$e mai si(u!ecauze$e ce$ mai b!usc moa! ea- i es e "!obabi$ ade"ii scaunu$ui suf$e sim"$u s ai un "ic de s"e!an' de a ('si un a$ ;oc $a fe$ de mic c!eie!- ca!e aici noe"d #ita% f'cu dis"u a "!io!i a e. Poa e acum- da! chia! i aces $uc!u aa3numi e$e nodu!i de #ia a sun com"$e e2 i!"a 4n m'su!i adec#a e- f'!' co!" i 4nce eaz' #iaa suf$e u$ui- #om "!in o!ice a$ e "'!i c> ('m'$ia de ac de dimensiuni

a$e c!eie!u$ui- cu a > mai mu$ c' aceeai "oa e "!esu"une =$a fe$ ca e2"e!imen e$e de mai sus sco"u$ R. 5a(ne! #o!bim di!ec :- i T!ebuie s' !ecunosc- #iaa i suf$e u$ nu se 4nchide $a un anumi "unc - da! $a o cone2iune 4n ca!e fieca!e "a! e mai mic' "o fi !e"!ezen a e de a$ e ce$ mai mic "a! e din ace$ai con e2 . Deci- es e- da!. De fa" - )!oLn Se^ua!d a!e ..:- cu foa! e nume!oase- de mu$ e o!i !e"e a i modifica ca e2"e!imen e$e "!ezen a e "e cobai- ie"u!i i c>ini- cea noe"d #ita% "oa e !educe cu oa e 4m"!e;u!imi$e sa$e- numai c' nu b!usc cu un !oca! sau cu o foa! e 4n >m"$a ce!c !e"ede !educe!i- da! cu un $en 3(hida 'ie u!i- c!e>nd o i!i a!e b!usc' "u e!nic aces "unc 4n medu$$a ob$on(a a es e e#i a '- a unci "oa e !es"i!a- chia! si cu acce$e!a!e i inima !a a- cu semne$e ce$e mai neechi#oce de senzaie i a!bi !a! mai mu$ sau mai "uin $un(- sub fa#o!abi$ "oa e "e!sis a chia! zi$e. 8oa! e subi '- Gmodu$ de funciona!e se "!oduce =i chia! medii !a"ide a$e medu$$a ob$on(a a: $a F$ou!ensnu de"inde de discuia Se^ua!d a dife!i e$o! ci!cums ane 4n sine i esenia$ $a e$imina!ea de aceas ' "a! e- da! fa" u$ c' "e!ioada ine#i abi$ de i!i a!e !educe!i !a"ide de aceeai ace$ai o"!i!ea !es"i!aiei i- uneo!i- ci!cui de "oa! a ca!e unu$ du"' obse!#aii$e )e!na!d- )ud(e- Se^ua!d "en !u !es"i!aie .<: "o fi "!oduse "!in (a$#aniza!e deschide!ea 4n madu#a s"ina!ii ne!#ii !es"i!a o!ii ob$on(a a- de EH 5ebe! i a$ii cu "!i#i!e $a mica!ea ca!diac.
..: .<:

6n ace$ai im"- ]ou!n. de fizio$o(. 6n ./EF. &- ".. <.F

)e!na!d 4n ?econs de !0,sio%. e+p. ./EA. ".. A<D- )ud(e 4n 6ompt. e+p%icati#. 111&1. 6n ./EI. ".. FI0- Se^ua!d 4n d 6ompt. note e+p%icati#e. de %a >oc. de 3io% dec. ./EA.

8a( acum aceas ' e2"$icaie a succesu$ui dife!i e fi con#in(' oa!e sau nu- ceea ce eu nu "o decide- asa ca am de a;uns aici- fa" u$ 4n sine c' succesu$ o"e!aiunii es e o nu es e necesa!- aa cum a! fi !ebui s' fie cazu$ 4n ca!e aa3numi u$ noe"d #ita% $a Scaunu$ "!inci"a$ a$ #ieii i suf$e u$ es e s' fie c'u a . 3roLn >e@"ard cond"ce, printre a%te%e, o $ncercare de a (;+p. I4 p.. OOP), "nde a e+tirpierte "n iep"re ad"%t c" #iaa de nod"ri, $n ace%ai timp toate masa $n form& de 4 'ri, #.rf"% care este #ia& nod"%, i o parte din materia a%ba din -"r. Cespiraiei a fost, $n %oc de oprire, batai acce%erate a d"rat $n mod e+cepiona%, i a%te fenomene %ar', d"p& c"m "rmea*&J "?'anima% est R !eine prob%eme et i% Marc0e sans !res@"e tit"ber (, apres %a secti"nea i% tit"bait da#anta'e a#ant %'ab%atie d" p"nct #ita% m"c0ii d" co"). respiraia ?a s'e+c"te a#ec p%"s d'efort @"'R %'tat norma%&. Moins d'"ne 0e"re apres %'operaie I? "n Man'e. " 2 do"a *i d"p&J. "I% se promNne et i% %e #e"t prendre instan& %ors@n'on II ne de montat si a#oir a"c"ne dimin"are de %a #"e et de %'a"ditie ?es mo"-#eroents 4o%ontaires s'e+c"tent %ibre ment et %'atre ansamb%" trNs-anima%. #i'onre"+. IIa Man'e a#ec 2sse* d'b"nb. " Tot pe W Gi%e d"p& operaia de anima%"% $ncearc& s& $n'0it&, dar $n *adar, i moare $n cretere treptat 2t0embesc0Lerde doar pe a opta. Kntr-"n a%t, n" a raportat $n deta%i", ca*"% (p. OHO) 3roLn >e@"ard #&*"t o

inter#enie c0ir"r'ica%& iep"re 9 *i%e i c.te#a ore pentr" a s"pra#ie"i. Mai m"%te a%te ca*"ri s"nt raportate ca e+emp%e de mai m"%te "nde de #ia&, c" semne de sen*aie i de #o%"ntariat (ei $ntotdea"na "n timp, a persistat pentr" perioade mai sc"rte, dar d"p& operaie. (e asemenea, d"p& e+perimente%e de-a anterioare a%e Maro >e@"ard 1H) $n nici "n ca*, $n toate ce%e%a%te ca*"ri, moarte s"bit& re*"%tat"% e%iminarea intre'ii med"%%a, c0iar i %a "ne%e anima%e, aceast& operai"ne este s"pra#ie"it ce#a timp. 2stfe%, potri#it %"i ma+im& de #ia& $n conformitate c" aceeai $n broate i sa%amandre patr" %"ni, de T %a V s&pt&m.ni broate, broate estoase de %a 9-1S *i%e, c" erpi i op.r%e T-W *i%e, c" peste 1-= *i%e %a p&s&ri O %a O1 de min"te $n 0ibernare mamifere o *i %a c.ini no"-n&sc"i, pisici i iep"ri HT-T= de min"te $n ad"%t H-H c min"t. 6" c.t temperat"ra e+terioar&, moartea s"r#ine mai repede, astfe% $nc.t c0iar i broate mor %a HS %a TS X 6, d"p& c.te#a min"te.
1H)

;+per. cercetare. :eL 9ork 1PPH. 6ompt. note e+p%icati#e. de %a >oc. de 3io% po"r 1PV1. 4o%. III, p.. WHI 6ompt. note e+p%icati#e. de %'acad. a sc 1PTW 88I4, p.. H=H, $n ca*"% $n care d"p& man"a%e sc.nteie. d !0,sio%. 1 ;d. >. 1SO=.

("rat& %"n'& de #ia& a broate d"p& $ndep&rtarea med"%%a ob%on'ata poate fi scris c&, $n aceste anima%e-"n proces de respiraie %imitat& trece prin membrana e+terioar& a ;@"ip, care este moti#"% pentr" care, de asemenea, obin"t ca o %"n'& perioad& de timp d"p& operaia de %a 'a* de o+i'en din aer"% atmosferic, i conser#area mai "oare #iaa $n rece dec.t aer"% ca%d care proces"% de respiraie $n ca*"% $n care prima prin pie%e "or de a-"ns ca "%tim"% ca*. Kn ce%e din "rm& 3roLn >e@"ard se refer& %a #iitor, pentr" a fi com"nicate de ;% ca*"ri pato%o'ice %a oameni, care par s& do#edeasc& fapt"% c& distr"'erea %ent& a acest"i mic cordon 'ri mas& n" pro#oca moartea aici. Pen !u o ceea ce an e!ioa!' es e acum ad'u(a c' F$ou!ens .I:- 4n cad!u$ #ieii nodu$ 4n sine o !e"!ezen a!e de o ;um' a e !ecunoa e "en !u noua sa de ce!ce a!e de cea$a$ '- as fe$ 4nc> 4n cazu$ 4n ca!e doa! o ;um' a e se aie- moa! ea nu a!e $oc- da! se "!oduce numai a unci c>nd ambe$e 'ia - as fe$ 4nc> nodu$ de #ia' 4n aces sens a!e $oc 4n 4n !e(ime sub ace$ai "!inci"iu- "e ca!e o ('sim 4n !es u$ o!(anismu$ui. E$ adau(' 4nc' o do#ad' $a a$ u$ ad'u(a - i- "!obabi$- do#ada cea mai izbi oa!e c' fieca!e "a! e nu mai "o ('si !e"!ezen a!ea sa de c' !e a$ii.
.I: ?'Instit.

Kn 1PVP. p.. HP1 6ompt. note e+p%icati#e. 8?4II, PSH

6n cazu$ 4n ca!e fa" u$ c' nici noe"d #ita%, sau o!iunde a$ unde#a- un "unc de a fi ('si - cu dis !u(e!ea #ieii din aceas ' $ume #a fi cu si(u!an' dis !us- con !azice 4n mod di!ec "unc u$ de #ede!e de $a sim"$u de $ocu!i de suf$e - aa- cu oa e aces ea-

es e ma!i i- de "!efe!in'- im"o! ana "e ca!e 4nc' in e(!i a ea nodu$ui #ia' F$ou!ensJschen "en !u in e(!i a ea #ieii- a $uminii i- 4n une$e modu!i de o"e!a!e- da! dis !u(e!e 4n condiii de si(u!an' a #ieii- $a dis !u(e!ea ei 4n nici un fe$ 4n con !adicie cu "unc u$ de #ede!e a$ unu$- des"!e ad'u(a!ea nod de #ia'- c!ucescaune$e e2 inse suf$e - 4n im" ce moa! ea A"oi suf$e u$ mai de(!ab' de $a sus"enda!ea e2 ins' de funcii im"o! an e de #ia' fizice- ca!e a!e $oc du"' ce $e(' u!a o!(anic' cu dis !u(e!ea a nodu$ui #ia' dec> se "oa e face 4n funcie de dis !u(e!ea de aceas ' mic' "a! e din e$. Su!sa de #ia' se da o!eaz' 4n con inua!e- chia! sensu$ s'u numai cone2iune sa$e- i a!e- 4n afa!' de con e2 - 4n ca!e se af$'- nu mai ma!e im"o! an' "en !u #iaa suf$e u$ui- dec> o!ice a$ eanc $a fe$ de ma!e de ma e!ie cenusie- se com"o! ' mai de(!ab' 4n aces sens des u$ de ca un ac sau su"a"' 4n une$e maini- cu dis !u(e!ea sau e$imina!ea 4n !e(u$ui a"a!a "oa e b$oca b!usc- f'!' o- "!in u!ma!e- nu a fos 4nc' "en !u a #edea scaunu$ sau condiia esenia$' a "e!fo!mane$o! mainii 4n e$. Da! s' "!esu"unem c' moa! ea a fos 4n !3ade#'! ine#i abi$ din !3o da ' cu dis !u(e!ea a nodu$ui #iu sau o!ice a$ $oc- aceas a a! ad'u(a doa! una din !e ce!ine$e "e ca!e a! !ebui s' !e"!ezin e "unc u$ de #ede!e de $a sim"$u de $ocu!i de suf$e mu$umi - da! ace$ai $uc!u 4nc' nu sa do#edi a fi $a fe$ de aco$o es e un a$ 4n !eba!ea es e dac' suf$e u$ coincide cu dis !u(e!ea de un "unc din aceas ' #ia'- ia! dac' aces "unc es e- de asemenea- un "unc cen !a$ 4n sensu$ 4n ca!e $e3am s abi$i conce" u$ de scaunu$ suf$e u$ui. Da!- de fa" - nu a#em nici un mo i# e2"e!ienia$' "en !u a so$uiona o semnificaie funciona$' deosebi de im"o! an sau cen !a$ "en !u funcii$e "sihice su"e!ioa!e aa3numi a #ia a. 6m"o !i#a dificu$ a ea a2a de aici c' nu noe"d #ita% #ei ('si 4n !3un sens s !ic numai u!m' oa!ea e#ada!e "a!e "osibi$ "en !u mine. V' "o s"une c' nu a fos F$ou!ensJsche- aces a #a fi dife!i - ce$ ca$m ascunde 4n une$e- i nu doa! "en !u a $'sa e2"e!iene$e "a o$o(ice i fizio$o(ice suficien s'3$ ('seasc'- mai a$es c' nu es e necesa! ca fa" u$ de a !efe!i oa!e $oc suf$e sim"$u einha$ e e2ac 4n ace$ai $oc- da! es e "osibi$ ca e$ Schimbai se!#ice9i $ocu$ 4n caz de dis !u(e!e ameninai sau !ea$' a scaunu$ui. Aces $uc!u nu se "oa e 4n >m"$a f'!' suf$e "ie!de cea mai ;oas' "oziie a co!"u$ui- aa c' da- a se #edea- de asemenea- deza#an a;u$ de as fe$ de dis !u(e!e. 6n !3ade#'! He!ba! s abi$e e o mobi$i a e uoa!' a scaunu$ui suf$e . Acum- i"o eze$e ca!e cui u$ ana omice scaunu$ suf$e sim"$u- ">n' 4n "!ezen nu a fos 4n m'su!' s' 4nde"$ineasc'- i c' suf$e u$ 4n #i! u ea s' fu(' 4nain e de aceeai"uin "!obabi$ indiscu abi$ e(a$- da! $e3a! fi "e!mis- a unci c>nd "unc u$ de #ede!e de $a sim"$u de $ocu!i de suf$e a$ fe$ de fa" cu un "unc e cone2e a! "u ea fi susinu edeoa!ece aceas a a! "u ea fi a"oi de du!abi$i a ea de #ede!e- da! a! !ebui s' aces "unc de #ede!e "es e o se "oa e baza numai "e mo i#e ca!e sun conse!#a e doa! de "!esu"us du!abi$i a ea de #ede!e- es e (!eu de s"us ceea ce es e de fa" s"!i;ini e. Aa cum am 4nce!ca s' a!' fo$(ends c' aceas a es e si uaia !ea$'- m' "o 4n oa!cedesi(u!- numai 4m"o !i#a sin(u!u$ !e"!ezen an a$ as"ec u$ui de $ocu!i de suf$e e sim"$e- 4n ca!e am ('si #!eoda ' o 4nce!ca!e se!ioas' de a !emedia "!ob$eme$e $o!"en !u c'- de obicei- a!e dificu$ a ea nu a f'cu c$a!. Cu oa e aces ea- se "oa e a;u a

doa!- 4n o"inia mea- s' #' asi(u!ai c' decizia de #ede!e de $a scaune$e din suf$e e2"ansi#- 4n cazu$ 4n ca!e se "a!e c' o moda$i a e de a in(eniozi a ea unu$ !e"!ezen an u$ui mai #ic$ean de "'!e!e o"us' a !ebui s' ia- "en !u a "'s !a aces e. Pen !u a e$imina dificu$ a ea ana omice c' fib!e$e ne!#oase nu se 4n >$nesc 4n !3un "unc - aa cum e!a de a e" a 4n cazu$ scaunu$ui suf$e easc' sim"$u- obse!#a %o zese "oa e o ui- e2ci aii$e senzo!ia$e $o#i ">n' acum $ocu$ suf$e u$ui- ca fib!e$e ne!#oase- fie 4n !3un "a!enchimu$ ne!#os se deschid- unde es e sediu$ suf$e u$ui- i"!in u!ma!e- nu a $ua ni e $ocu!i "e aceas a =med PsScho$ ../: sau 4n !3o c> e#achia! dac' doa! o ca$e neu!ona$e unic ca!e duce $a scaune$e din suf$e u$ uni =8i9!. & A<A A</:. P!ima condiie a a"'!u 4n !3ade#'! e$eo$o(ic' as fe$ nesa isf'c' o! c' aceas a a fos - "!obabi$- "!inci"a$u$ mo i# "en !u ca!e %o ze ei 4n o"e!e$e sa$e de mai >!ziu- a$ doi$ea subs i ui . Da!- 4n m'su!a 4n ca!e dou' $a fe$ de foa! e o"une dificu$ a ea c' 4n "a!enchimu$ sau ca$ea sim"$u sim e e2ci aii a! ames eca 4n !3o medie- i anume ca"aci a ea de a disc!imina ace$ai $uc!u nu "oa e fi conside!a c' e2is '- da! e2"e!ienia$- se a"$eac' %o ze =med PsSch .<. 8&CR. &- A<A:- de $a aces $uc!u "!in fa" u$ c'- e#en ua$- "a!enchimu$ sau Gma e!ia$u$ din aceeai fib!' "o fi !u$a e simu$ an de mai mu$ e s imu$i f'!' aces e "e! u!be !eci"!oc ">n' Unbeme!9$ichLe!den "e!sona;e$e $o! esenia$e.G G)id da! unde$e de sune i $umin' ca!e !ec "' !unde 4n #a!ie a e imensa de ace$ai s"aiu ae!ian- 4n ace$ai im"- de asemenea- sa$#ai3ne un e2em"$u bo(a de mic'!i ca!e se e2 ind in e!#eni 4n ace$eai subs ane numai 4n e2"ansiune a > de $imi a e !eci"!oc c' inf$uena $o! !eci"!oc unu$ "e ce$'$a$ a"!oa"e numai es e cunoscu de s iin a- "e!ce"ia obinui '- da! 4n 4n !e(ime $i"s'. G Da! acum sun em ca"abi$i de- da!- de fa" - nu demon ai #ib!aii uoa!e com"ozi e 4n com"onen e$e $o! de cu$oa!e a unci c>nd in !' "!in aceeai O" i9usfase!- i $a ca$ea afe!en e ne!#oase $a sim"$u de $ocu!i de suf$e nu sun o deosebi ' ca%itate oc"%te 4nain e au 4nain e O" i9usfase!- asa ca #om demon a $a fe$ de "uin ac i#e a unci c>nd a;un( 4n com"oziie "oa e- sau a! !ebui s' se "u! i sim"$u se "oa e dezasamb$a as fe$ 4nc> a unci c>nd au a;uns de O" i9usfase! aa. Fa" scu! se !ea$izeaz' "osibi$i a ea de a %o ze ca!e se bazeaz'- 4n sis emu$ nos !u ne!#os nu. Vib!aii de $umin' "oa e fi si(u!- aco$o se in e!sec eaz' i se dis in( 4nc' de $a noida! numai a unci c>nd se duce $a a me!(e $a sau $>n(' fieca!e sa isface se"a!a de $a $o! de !ece!e ochii no !i- cum a! fi #a$u!i de "e iazu!i$e de asemenea- "oa e !ece "!in fieca!e "a! e- i "o face efec e$e $o! au susinu se"a!a - du"' %o ze da! a! !ebui oa e #ib!a ii$e $uminoase ca!e !imi "unc e$e de nenum'!a e a$e unei !e(iuni din ochiu$ nos !u- a$imen a ' simu$ an de c' !e aceeai ca$e ne!#oase i 4n com"oziia $o! an$an(end simu$ an sim"$e de $ocu!i de suf$e - 4nc' mai "'s !eaz' ca"aci a ea $o! dis inc i#- ce#a ce nu "oa e fi de a e2"e!imen a. S3a! "u ea a!(umen a c' suf$e u$ es e ca"abi$ de a auzi- ci din !3un ames ec de sune e- ca!e sose e "!in ace$ai ne!#u$ audi i#- "!in a enia $a sune e indi#idua$e. Da! !ebuie s' ne conf!un 'm a unci c>nd nu se bazeaz' "e o ana$o(ie cu audie!i$e- a unci c>nd fa" e$e con !azic fa' di!ec '- foa! e mu$ es e ade#'!a sens- ceea ce nu es e #a$abi$ i "en !u ce$'$a$ . 8ai mu$ dec> a > - sun "e AA3 Ca"i o$u$ mo i#e au fos in#oca e- du"' ca!e chia! i de 4nde"'! a!e onu!i indi#idua$e audie!ea unui ames ec

de $u a! !ebui s' fie "osibi$' numai 4n m'su!a 4n ca!e $a fe$ sun "e!ci"ie! de dife!i e A9us i9usfase!n. As u e im"o! a e i conce" u$ de aa3numi e$e semne $oca$e- ca!e %o ze 4ncea!c' s' fac' a"a!iia in uiii$o! s"aia$e com"ozi e i Tas bi$de! e2"$ica e- dificu$ a ea nu numai c' nu !'s"unde- da! nu ie c' e2"o! a . !ermitei-mi s& #& da" c.te#a dintre pasa-e%e ce%e mai caracteristice din %"i ?ot*e faimos i inf%"ent care a" de#enit doctrina de caracter"% %oca% 1V) , f&r& s&-% in toate %"crari%e sa%e fine, care treb"ie s& fie citite $n sine, ci este p&strat doar de c&tre o ba*& d"rabi%&, s& fie capabi% s& -oace aici J p.. HOP "(eci, poate descrete ca parametr" #ariabi% %a o #a%oare n"%&, i dinco%o de ea s& creasc& din no", astfe% $nc.t re'"%aritatea efecte 'eometrice este infai%ibi% %a "n p"nct de ba*& non-spaia%& perfect& i este din no" 'enerat dinco%o de ea. Iar ca m&rime #ariabi%& desfasoara din no", n" deoarece acestea intr& t.r.t fotii %or #a%ori rea%e $ntr-"n mod secret, c" #a%oarea *ero, dar pentr" c& %e'ea de modificare a acestora este obin"t& prin aceast& dispariia momentan& de #a%ori rea%e prin, astfe% impresii%e %i'and f&c"t $n s"f%et se #a r&sp.ndi %a o %"me de spai" din no" $n s"f%et, n" impre'nate de "n spai" asc"ns $n contiina, ci pentr" c& ei a" fost $n stare, $ntre emoii%e intense a%e s"f%et"%"i pe care %e-a" prod"s pentr" a distra re%aii din care ima'inea a obiecte%or care determin& treb"ie s& apar& din no" $n acti#itatea reconstr"it de percepie. "
1V)

?ot*e, medicina. !s,c0o% HOV ff

p.. HHS "<ai s& '&sim "nde#a %o#it de e#enimente pentr" a %&sa s& acione*e o m"%tit"dine de stim"%i e+terni $n condiii 'eometrice ordonate as"pra sistem"%"i ner#os, asa s"ntem si noi astfe% de insta%aii, c" toate acestea, ca i sesi*&ri importante care nat"ra a intentionat pentr" a face aceste re%aii spaia%e ce#a pentr" constiinta. ?a 6" toate acestea, e%e n" e+p%ic& nimic, i este necesar s& #i*ite*e i a%te fond"ri ori"nde $n or'ane%e de sim, prin care pot po*iia p"ncte%or e+citate $nc& a%&t"ri de e+citaie ca%itati#& a acestora de a aciona as"pra s"f%et"%"i. (eoarece %oca%i*area "%terioar& a "n"i e%ement de sen*aie $n percepia spaia%& independent de conin"t"% s&" de ca%itate, astfe% $nc.t foarte diferite de sen*atii poate "mp%e ace%eai %oc"ri din ima'ine camera noastr&, %a diferite momente, aa c& treb"ie fiecare e+citaie $n #irt"tea p"nct"%"i $n sisteme%e ner#oase pe care aceasta are %oc, a primit "n co%orit aparte care %e asociem c" n"me%e caracter"%"i %or %oca%e doresc s& demonstre*e c& #a treb"i s& ne e+prim&m $n c"r.nd mai m"%te despre nat"ra deta%iat& a acest"i caracter %oca%I., p"tem fo%osi aici doar ca "n proces ner#os fi*ic, $n 'enera%, denot& constanta asociat $n orice parte a sistem"%"i ner#os c" fapt"% c& procese%e ner#oase #ariabi%e, care, %a ace%ai %oc de ca%itati#e 6onin"t"% de emoii%e sc0imbare %a moti# este. 2mbe%e procese interfera "ne%e c" a%te%e, fie %a toate, sa" $ntr-"n mod foarte mic, i contin".nd $n ace%ai timp s"f%et"%, pentr" a forma s"b inf%"ena din "rm& sen*atii%e %or obin"ite ca%itati#e care a" $nsoit fiecare dintre e%e, $n ace%ai timp, de c&tre "n a%t e+citaie care dintre semne%e %oca%e dependente

condiionat c%asificarea "%terioar& a acestora $ntr-o %ocaie a spati"%"i prop"s. " p.. HHT "2ceste consideraii ne determin& s& n" se ca"ta ace%e semne %oca%e a%e imp"%s"ri%or ner#oase $n 'enera% $n condiii sec"ndare pasi#e care $nc& %.n'& stim"%ii sen*aie doar s"fer& nici o parte a sistem"%"i ner#os $n f"ncie de str"ct"ra %or, dar $n mic&ri%e, care a" $n #irt"tea %e'&t"rii %or c" rest"% sistem"%"i ner#os, prin prod"c ref%e+"% ca"t& 1=) . " , de asemenea, p. HTS se sp"ne c& "persona-e%e %oca%e $n renaterea de tendine c" motor." p.. HHV "!entr" toate consideraii%e noastre fi*io%o'ice, concept"% se c& int"iia spai"%"i o nat"ra s"f%et"%"i iniia% i o proprietate priori an'e0Mri'es este c& n" este prod"s de impresii e+terne, dar ar pro#oca n"mai %a an"mite ap%icaii." Nu se con es '- es e (!eu "en !u a obine. Din !e semne$e $oca$e ca endine cu mo o!- "en !u ca!e ea e2"$ic' %o ze- 4n esen'- s' fac' o idee c$a!' Ce es e o endin' 3 fizica e2ac cunoa e cu#>n u$ nu es e 3 4n cazu$ 4n ca!e una nu es e nici ade#'!a - nici mic'!i$e ne4ne$e(e!i$e- ca!e abia !ezesc 4n suf$e s"i!i ua$- c!ed c' mai "uin- a!e o "!o"a(a!e de "!esiune sau s !es- sau ce$ "uin o uoa!' mica!e a 4nsemna R i cine#a a! !ebui s' se (>ndeasc'- inc$usi# s' nu im"un' "u e!ea- ca!e es e im"us' "e semnu$ $oca$e- o cu#in e sim"$e i "u e!ea 4n sine $a o ca%itate oc"%te de a face. Aces a nu es e de succes "en !u mine "en !u a obine c$a!i a e des"!e as a. 6n o!ice caz- dife!i e$e ca!ac e!u$ $oca$ ine!en 4n emoii$e de ne!#ii o" ici indi#idua$e i Tas ne!#enfase!n 4n funcie de $ocaia $o!- se con o"esc 4n "a!enchimu$ sau fib!a de conec a!e sim"$'- ca!e du!a o #in $a suf$e - doa! "en !u o semne $oca$e com"ozi e. Acum- suf$e u$ es e sa!cina- i se "oa e s"une- o9 !oie! ca"aci a ea de a e2"$ica ca$i a ea aces ei fuziuni ca o e2 ensie s"aia$' i a!an;amen bine. Da! sub ce fo!m' do!ii s' c!ed c' semne$e $oca$e- aces a nu es e un mis ic- as fe$ 4nc> do!e e s' adau(e o!ice as fe$ de abi$i a e. %o ze se fo$ose e !e$a i# e2"!esia "en !u ca!ac e!is ica de semne $oca$e- Gc' fieca!e e2ci aie 4n #i! u ea "unc u$ui 4n sis emu$ ne!#os- 4n cazu$ 4n ca!e aceas a a!e $oc- un (e co$o!a!e a"a! e.G Nimeni nu es e fe!ici de a e2"!ima o #ede!e bun' d!e" a e- ca %o ze- da! co$o!an i mai com"$ica e su"o! a 4m"!eun' nici o u!m' a unui ac i# 4n sine- s' fie f'cu e 4n mod e2"$ici 4n s"aiu a suf$e u$ui. Du"' %o ze ="a(. AA0: Ges e izo$a!ea fib!e$o! ne!#oase i "oziia ca"e e$e $o! cen !a$e numai 4n m'su!a co!es"unz' oa!e- ca ambe$e sun un mi;$oc de a asi(u!a fiec'!ui "!oces de ne!# 4n "a! e cu un ni#e$ !idica semne $oca$e s"ecifice 4n ca!e c$asifica!ea sa u$ e!ioa!' 4n s"aiu$ da o!a e es e- 4n ca!e suf$e u$ se desfasoa!a "e!ce"ii$e sa$e in ense. G Da! ce "oi da !oade aceas a izo$a!e 4n fib!e$e ne!#oase "!imi i#e- a unci c>nd sun an(a;ai $a fib!a (ene!a$' de conec a!e- Lo!ein se deschidi ca!e duce $a $ocu!i$e de suf$e - $a fe$ ca i din nou s' se !idice- ca i 4n cazu$ 4n ca!e !amu!i a$e ace$o!ai Tas em"findun(s9!eises deschise 4n !3o Tas ne!#enfase! comun 4n cazu$ 4n ca!e- 4n ciuda am"$asa!ea $o! dife!i - "!obabi$ un a$ ca!ac e!e $oca$e $e3a! "u ea memo!a- nu sun 4n m'su!' s' !ansmi ' disc!e e s"aiu3senza ii- sau ceea ce 4m"iedic' in#e!sa a"a!iia de semne $oca$e 4n fi$ia$e$e din ace$ai ce!c senzo!ia$R
1=)

%o ze se !idic' $a a doua obiecie =8i9!. &- A<A:- Gca!e mai "!esus de oa eca"aci a ea suf$e u$ui de a info!ma memb!ii m'soa!' e2ac im"u$su!i$e de misca!i- un as fe$ de a!an;amen =aa cum a fos asuma de c' !e e$: e2c$ude. As fe$- aces f$e2ie sau e2 ensie s"ecia$ a b!au$ui f'cu - a fos necesa! ca aces $uc!u i nici a$ e ne!#i cu mo o! $e #a h!'ni i nici o a$ ' dimensiune de dis"u '- de neconce"u - 4n cazu$ 4n ca!e nu fieca!e din !e aces e fi!e indi#idua$e E1TEND con inuu ">n' $a $ocu!i$e de suf$e "en !u ca ea $3a! "u ea ('si imedia i e2ci a . G Da!- e$ !'s"unde =8i9!. .- A<E:ca$i a ea de s a!ea de s"i!i es e- Gca!e nu numai dimensiunea i s i$u$- da!- de asemenea- si e3u$ de aciune de"ind de $e(' u!i$e de na u!' a$e!(a $a e$ .....G GDin mu$ i udinea de unde$e de sune - ca!e !a#e!seaz' ae!u$- fieca!e f'!' 4ndoia$' 4n !3o "$ac' ensiona '- un (eam ca!e se in a$nes e- une$e ca!e ocu!i "!oduc- da! numai unu$ din !e ei #a aduce "$aca $a 8i Unen- numai fa" u$- de ca!e #ib!aii$e es e "en !u a !e"e a cu !e(u$a!i a e "$aca es e 4m"u e!nici de c' !e "!o"!ia s !uc u!' i de ensiune ..... G G%a(e suf$e u$- de fa" - 4n !ea(a (am' de e!mina$e ne!#oase mo o!ii comanda e 4nain e- as fe$ 4nc> a! "u ea inf$uena na u!a $o! s' fie nimeni a$ u$.- Tu nu a! face- 4n o!ice caz- un oc mod simi$a!- aces ea au fos doa! o anumi ' di!ecie- i abia "en !u c'- 4n aceas ' di!ecie 4n aces sens- nu a $o#i ace$ fina$ ne!#- numai aces ea- nu a! !ebui s' c!eeze o mica!e dife!i '- se "oa e ca fieca!e mica!e des ina mai de(!ab' doa! o s a!e ca$i a i# deosebi - un on de un anumi ni#e$ 4n ca!e "!oduse$e "i$de i afini a e e$ec i#a- ca!e "!edomin' 4n !e aceas ' s a!e i "e!fo!mana deosebi ' a unui anumi ne!# o!i(ine- di!ecia s"aia$' es e de"inde numai de ca!e a!e inf$uena suf$e u$ui- i ca!e "'!ea s' se (>ndeasc' numai de 4nce"u 4ne$' oa!e de a deine de;a ..... G Da!- am 4ne$es aces "unc de #ede!e des u$ de ceea ce- "!obabi$- nu es e des u$ de caz- "o ('si doa! o ;um' a e de "ic' u!' de #ede!e de $a scaune$e din suf$e u$ e2"ansi# 4n ea.Pen !u- ca- desi(u!- o!i(inea ne!#os- nu di!ec - ci numai "!in in e!mediu$ unui "a!enchimu$ui in !odus a$ e$e sau o ca$e sim"$' asocia ' cu $ocu!i$e de suf$e - a unci doa! un im"u$s com"ozi sau o mica!e de #a$ com"us din $ocu!i$e de suf$e sun "!o"a(a e $a !adacini$e ne!#oase- i din momen ce se af$' 4n !e aici e$e Deci- 4n funcie de ca$i a ea de im"u$su!i men a$e "en !u a "a! a;a- as fe$ 4nc> !ebuie ca$i a ea ac i#i 'ii men a$e de e!mina emi e!ea aces o! im"u$su!i "!in in e!mediu$ comun ca$ea de comunica!e dinco$o- de e!mina aces $uc!u 4nc' modu$ de ac i#i a e fizica $a un momen da 4n !3o ma;o!i a e de "unc e- ia! dife!ena de ceea ce "unc u$ de #ede!e de $a scaune$e din suf$e e2 ins #!ea es e doa! c' nu numai de e!mina de ca$i a ea ac i#i 'i$o! suf$e u$ui- dis !ibui!ea de im"u$su!i $a o ma;o!i a e de "unc eda!- ca !ece!ea de mic'!i 4n !3o anumi ' e2 ensie 4n#ecina e a$e co!"u$ui. De ;um' a e- da! "unc u$ de #ede!e de $a suf$e u$ e2"ansi# admi e $ocu!i- e3ai "ie!du "unc u$ de #ede!e de $a ;um' a ea sim"$u. Ca %o ze s abi$e e o descom"une!e a conec a - a unci c>nd num'!u$ de $ocu!i suf$e u$ an$an(enden im"u$su!i "!in $uc!a!ea suf$e u$ui- as fe$ 4nc> oa e aces eaado" a!ea unei dezmemb!a!e con inu' as fe$ "a!a$e$ de ca!e 4i 4nce eaz' ac i#i a ea a im"u$su!i$o! com"ozi e suf$e u$ "oa e e2ci a nici o su!"!iz'- i es e aceas ' "!esu"une!e- $a oa e fundamen a$' "en !u 4n !ea(a "unc u$ de #ede!e a$ sim"$u $ocu!i de suf$e . Deoa!ece de"inde nu numai de fa" u$ "osibi$i a ea de a a#ea senzaii

dife!i e- 4n ace$ai im"- i "en !u a da muschii comanda e de (>ndi!e- da!- de asemenea- "osibi$i a ea de a !ezo$#a o!ice semnificaie !ezonabi$' de c!e e!e cu 5achs ume ac i#e in e$ec ua$e en an($emen a c!eie!u$ui. Pen !u c' ceea ce ane2a $a e2 !em de com"$ica e emisfe!e ma!i ce!eb!a$e "o fi sim"$e de $ocu!i de suf$e - a unci c>nd oamenii do!esc- a unci c>nd aces a du!eaz' doa! un !ezu$ a com"ozi "!i#i!e $a oa e mic'!i$e com"$ica e "!in "a!enchimu$ sau fib!a de $e(' u!' 4n $ocu!i$e de suf$e nu Lofe!n din nou es e $ua ' aceas ' dezmemb!a!e a a;u a. P!inci"a$e$e dificu$ 'i sun !idica e de o as fe$ de "!esu"une!e sim"$u- ca "!in ma(ie- da! fib!a de conec a!e a obine- as fe$- des u$ de ca!ac e!u$ de o ba(he ' ma(ic'- ca!e a !a a "en !u a de"'i oa e 4nc' dificu$ 'i a > de mu$ cu aceeai $o#i u!' sim"$u ei 4nii- f'!' a a#ea ne#oie de o $e(e a na u!ii sau de a fi "!ea a o" a. Ceea ce de fa" es e 4n cauz'- c' o simi oa!e 4n !3un anima$ de 4m"'!i!e 4n dou' "o dezin e(!a cum a! fi- aa c' se "a!e 4n !3ade#'! s' ofe!e o dificu$ a e sonde!$iche nici chia! de #ede!e He!ba! $ui %o ze $ui- 4n cazu$ 4n ca!e 4n !e(u$ co!" se face du"' e$e din ado!mi ' suf$e e- i ocazia de se"a!a!e "oa e fi !ezind un nou suf$e . Da! dac' un anima$ cons !ui sime !ic es e 4m"'!i sime !ic- 4n ca!e ce$e dou' "'!i !ebuie s' !'m>n' suf$e u$ #echi- i 4n ca!e nou$ !ezi!eaR Desi(u!- #ei s"une- suf$e u$ #echi !'m>ne 4n "'!i$e 4n ca!e es e- 4n a$ e !ezi un nou- sau chia! moa! e suf$e u$ #echi- i se !ezesc dou' noi. Da! ambe$e nu #a funciona- "en !u c' eu "o anima$u$ din !3o "a! e i i se "oa e aduce 4n ;os o din "a! ea o"us' "!in a$$mK$i(es 'ie!e de"a! e ">n' $a ;um' a e- i e2is ' 4n o deauna con inui a ea #ieii #echi "$eca - c!ed c' ce$ "uin c' fenomene$e ca e2ce" a e- desi(u!- "en !u c' chia! mi3am f'cu nici o en a i#' de &T. Da! cum de a asi(u!a aces $uc!u cu un "unc de #ede!e- 4n funcie de ca!e suf$e u$da! "oa e s a numai "e o "a! e $a un momen da R Du"' "unc u$ de #ede!e de $a suf$e u$ e2"ansi# scaune$o! es e uo!. P'!i$e !eci"!oc e(a$e de #as su"o! u$ scaunu$ui suf$e 4n aceeai ca"aci a e men a$'- a > im" c> aces ea sun $e(a e- i s' dea aceeai "e!fo!man' se"a!a - a unci c>nd aces ea nu mai sun asocia e doa! iniia$ s$ab ">n' $a fieca!e ;um' a e a!e $i"s' 4n$ocui - aa cum es e desc!is 4n !3un ca"i o$ #ii o! es e discu a . Noi nu necesi ' nici o i"o ez' de o inf$uen' e2 !ao!dina! de se"a!a!e mecanic' a unui anima$- ci doa! fa" u$ a"$icabi$e 4n !e(u$ui o!(anism P!inci"es de in e!aciune so$ida! i !e"!ezen a!e baza e "e so$ida!i a e- a c'!ui a"$icabi$i a e "en !u scaunu$ suf$e u$ui 4n(us ' cu "!i#i!e $a se!#icii$e "siho$o(ice de e2"e!imen e F$ou!en "e c!eie!- de asemenea- s3au do#edi 4n mod di!ec - as fe$ c' 4n !3ade#'! nimic aici de i"o ez' !'m>ne. Es e cu si(u!an' nu a! fi aa- da! es e aa- i "en !u c' es e a > descaunu$ suf$e u$ui !ebuie s' fie o e2 ins'. P!i#ind 4na"oiC "unc u$ de #ede!e de $a sim"$u de $ocu!i de suf$e se #a baza din e2"e!ien'. Ei au e2amina $ocu$ in c!eie!- de $a faza de oa e ne!#ii- 4n ca!e oa e con#e!(- un as fe$ de $oc nu "oa e fi ('si . Ea cau ' "unc u$- suf$e u$ #a fi- $a dis !u(e!ea ei de #ia'- un as fe$ de "unc nu e2is '. Se "!esu"une c' a! e2is a o cone2iune $a scaune$e din fib!a de suf$e i o facu$ a e a suf$e u$ui- ceea ce sose e fuziona 4n !3o fib!' "en !u a se"a!a- i nici fib!a de conec a!e- da! as fe$ de ac i#e "o fi ('si e. V!ei "en !u a se"a!a "a! ea a suf$e u$ui de $ocu!i "'!i$e- f'!' un suf$e de c$i#a; a unui anima$- i ambe$e "'!i !'m>n ins"i!a .

O as fe$ de #iziune nu "oa e fi f'cu ' 4n baza uno! s udii e2ac e cu "!i#i!e $a !e$aia din !e !u" i suf$e de $a sine se "oa e baza doa! "e s a!ea de im"osibi$i a e de ce!ce a!e e2ac 4n aces domeniu- "en !u c' o ceea ce a! fi o as fe$ de u i$iza!e a simu!i$o!- o "en !u a s abi$i de #ede!e es e "us deo"a! e aici- i o #ede!e susinu de condiii$e o"use ca!e fac "a! e din ce!ce a!e inaccesibi$e- con !azice "a!ia$ !ezu$ a e$e $o!. Es e ce! !e#ine 4n #ede!ea aa se !ansfo!m' 4n fa" e- nu "e $ua!ea 4n conside!a!e a fa" e$o! 4n sine- ci "e mai mu$ e mo i#e (ene!a$e- i s3a! "u ea (>ndi 4n (ene!a$ #o!bind- c' aici- $e(a!ea a! fi ceea ce ne $i"se e 4n domeniu$ fa" e$o!. Pen !u a discu a aces $uc!u 4n de a$iu- aces fon nu es e "o !i#i - deoa!ece aceas a se "oa e baza doa! "e fa" e- i s' !'s"und' $a dis"u a din !e sis eme$e fi$osofice- nici in enia "oa e fi de succes aici. Du"' ce- cu oa e aces ea- es e 4nde"$ini ' cu discuii$e an e!ioa!e de u!(en a si aici sin(u! sa!cin' esenia$' "en !u a s abi$i me!i u$ "e ca!e $e #a ofe!i "unc u$ de #ede!e de $a $ocu!i$e de suf$e e2"ansi# "e de fa" - "oa e une$e discuii su"$imen a!e casua$- cu "!i#i!e $a "!ob$eme$e mai $a!(i de ca!e un e2em"$u- 4n !eba!ea noas !' a! "u ea fi condiiona ' de u i$iza!ea de s"aiu sun 4nc' se com"$'cea- cu $ua!ea in conside!a!e ca au o!i a! aici- in e!esa 4n "!ob$ema ca!e es e nu numai a de e!mina ce fe$ es e u i$iza 4n decizia 4n conside!a!e- da! de in e!es (ene!a$- da!- de asemenea- $a "!ob$eme$e (ene!a$e cu ca!e es e conec a - !ebuie $ua 4n 8i !Hc9sich . 6n "!inci"a$- aces a es e "unc u$ de #ede!e a$ na u!ii sim"$' a suf$e u$ui- ca!e s3au !'d'cini$e $o! aici- nu !ebuie s' fie u!ma - 4n ca!e "unc u$ de #ede!e de $a scaune$e din ace$eai !'d'cini sim"$e. Ei bine- 4n "!imu$ !>nd- ea "oa e fi "us' $a 4ndoia$'- dac' nu uni a ea a fos "e e!men mai bun "en !u na u!a a suf$e u$ui- 4n ca$i a e de sim"$i a e- i aceas ' 4n !eba!e mi se "a!e a afi!ma- ca suf$e u$ inc$ude as fe$ de o ma!e #a!ie a e de momen e 4n i se desf'oa!' ceea ce e!meni de sim"$i a e- da! nu con !azice uni a ea. Pen !u dife!ena de uni a ea de sim"$i a ea cons ' 4n fa" u$ c' es e uo! de 4ne$es ca o comand' !a"id' sau Ve!9nH"fendes- deoa!ece chia! ca num'!u$ de uni 'i es e 4nc' se"a!abi$' 4n f!aciuni nenum'!a e. Da! de ce suf$e u$ nu a! !ebui s' fie $e(a mai de(!ab' de un sis em fizic- ca!e- $a !>ndu$ s'u- es e $e(' u!a de o #a!ie a e ca un "unc 4n aces sis em ca un sin(u!- un #e!9nH"fendes #a!ie a e de a fi. Ca!e aco"e!' mai mu$ de aces $uc!u- i o dificu$ a e me afizic es e- 4n o!ice caznu aici- cu e2ce"ia fa" u$ui c' unu$ se face. Acum "u ei- desi(u!- i aa se 4n >m"$' 4n sis eme$e monado$o(ica$- face uni a ea de suf$e de $a sim"$i a ea me afizic de na u!'- 4n funcie de baz' 4n s"a e$e fenomene$o! mu$ i"$e a$e suf$e u$ui. Da! dac' a fos ca o me afizic' a! fi ('si #!eoda '- ca!e 4n mod c$a! i f'!' obiecii ca de a unci a s abi$i conce" u$ de aceas ' uni a e i de"endena uni 'ii de sim"$i a ea 3 Eu 4nsumi nu am fos nicioda ' 4n s a!e s' ('seasc' f!uc e 4n dec$a!aii$e de !ea$ de !ea$ de funda$ 3 as fe$ s3a! "!ezen a nimic mai "uin dec> scaunu$ sim"$u suf$e ;us ifica '. Pen !u nimic nu a! "u ea "!e#eni- un suf$e me afizic sim"$u $a fe$ de 4nc!ede!e- ca"aci a ea de a !ansmi e- "!in munca $o!4n ace$ai im"- un sis em de mic'!i de dife!i e "'!i a$e co!"u$ui dis ana e f'!' Hbe!zu"f$anzen confo!m "!inci"iu$ui im"ac u$ui mic'!ii de $a una $a a$ a numai !e" a - ca soa!e$e 4n #i! u ea efec u$ui s'u (!a#i aiona$- de fa" - cum a! a!e- i nu e2is ' nici o s"une c> de de"a! e o sim"$i a e me afizic a! "u ea cons !>n(e suf$e u$-

ci mai de(!ab' de $a o anumi ' "unc e fizice dec> de a $ua o cone2iune fizic' de a acu$ asu"!a !es u$ui $umii co!"u$ui. Aces $uc!u- 4n (ene!a$ #o!bind- da! #ede!i s"ecia$ "oa e- desi(u!- necesa! s' fac' aces $uc!u. Sis emu$ He!ba! Jsche a! "u ea- "!obabi$- 4nc' mai sun - cu oa e aces eac' "unc u$ de #ede!e cade de $a un sim"$u de $ocu!i suf$e - a$ fe$ a! !ebui s' fie #iabi$ 4n- deoa!ece ea nu "oa e fi s !ic $e(a de aces "unc de #ede!e- a unci c>nd e(a$ au o!u$ ei a $e(a $a aceas a- dife!i - da! se "a!e c' cu sis eme$e %o zeJschen. Pen !u %o ze .F: iden ific' sim"$u esena suf$e u$ui cu ce$e mai sim"$e e$emen e a$e $umii ma e!ia$e- ca ceea ce ac i#e$o! "e "$an in e!n "en !u a da fenomene$e suf$e e i- cu oa e aces ea- e$e ofe!' doa! fenomene$e fizice 4n e2 e!io!- i chia! suf$e u$ nos !u es e doa! un "!in 4ns'i na u!a sa- de ace$ai fe$- "oziia sa i dez#o$ a!ea in e!ioa!' confo!m a om "!efe!a 4n mi;$ocu$ sis emu$ui s' fie aco"e!i e unifo!m e$ ace$ai o!(anism s"i!i ua$ a omi ./: . Aici es e "unc u$ de #ede!e de $a suf$e sim"$u de $ocu!i es e necesa!- aa cum es e s' admi ' c' un a om de sim"$u de $a sine nu "oa e a#ea "u e!ea de a se dis !a $a dis ane a"!eciabi$e3un con e2 de mic'!i no abi$e e2 inseca!e =cu e2c$ude!ea de medie!i mis ice:- numai "!inci"iu$ mo$ecu$a!3efec oc !asabi$e es e $'sa ' $a a omii #ecine i din "a! ea de a omi #ecine 4n u!m' s' medieze !e$aia din !e suf$e u$ i !u"u$ ei.
.F:

8i9!os9. &- AF. i u!m

Aa cum am s"us- D!osbach a!e Ga!monia a !ezu$ a e$o! ce!ce '!ii iinifice cu ce!ine$e min ii umaneG i G(eneza con iinei du"' "!inci"ii a omizaiG- 4nfiina 4n sc!ie!i$e- indife!en de %o ze un "unc de #ede!e simi$a!da! nu iu aces e sc!ie!i din "!o"!ia "e!s"ec i#'.

./:

Punc u$ de #ede!e a$ $ui %o ze des"!e na u!a suf$e u$ui i !e$aia aces eia cu $umea fizic' nu se con es ' fi$ozofic "osibi$- da! e2is ' a > de mu$ e a$ e$e o"inii$e sa$e fi$osofice ca s' 4m"iedice decizia din !e ei s'3$ cau e- 4nain e de o decizie es e s'3$ aie. Eu 4nsumi c!ed c'- 4n sco"u$ de a !'m>ne- fie 4n !3o ;um' a e de m'su!' 4nc' sun uni$a e!a$e- nici du3 e 4na"oi $a o!ien a!ea de !ea$i a e "en !u un ne4ne$es 4n s"a e$e !ea$i a e- !ebuie doa! s' a$ea(' u$ im' ins an' 4n !e dou' "unc e de #ede!e fundamen a$ o"use- fie o suf$e u$ $umea "en !u a 4m"'!i des"a! e!meni$o! aces uia mondia$ a co!"u$ui 4n funcie de $a u$ imu$ 4n simu!i$e %o ze i s' cimen eze 4na"oi de ce#a- da! nu s"i!i s"i!i simi$a!e- sau 4n sens noas !' de a $e(a 4n !ea(a $ume 4nc' de $a 4nce"u 4n mod unifo!m de c' !e un s"i!i i de a 4m"'!i . Una i de a$ a a aces o! o"inii "oa e dez#o$ a 4n mod cons an "en !u a fi $e(a e de in e!ese$e noas !e comune 4n .0: C "oa e fi 4n unu$ i ce$'$a$ 4n #iu- as fe$ 4nc> aces ea des u$ de na u!a$o"usu$ "a!e des u$ de nefi!esc. 6n cazu$ 4n ca!e- a"oi- es e de a #eni deciziaR
.0:

Aces a a fos 4nce!ca de %o ze 4n mic!ocosmos s'u- de mine 4n ca! ea mea Mend A#es a.

C!ed c' #a fi aici- a fos in fizica eo!iei ondu$a o!iu i co!"uscu$a! caC fieca!e sa dez#o$ a 4n mod cons an 4n !3o eo!ie com"$e '- i fieca!e a a#u !e"!ezen anii s'ida! a s a 4n u$ ima #!eme )io "en !u ca!e- cu oa e aces ea- F!esne$ "en !u de a$ ' "a! e- 4n cazu$ 4n ca!e decizia a #eni 4n ce$e din u!m' 4n ce$e din u!m'R P!in u!ma!efa" u$ c' ce!e!i$e- ca!e au "!ezen a a > eo!ii$e de e2"e!iena "e ca!e au dife!i 4n anumi e "!i#ine 4n afa!'- 4n c> e#a- da! fundamen a$- i e2"e!iena a fos o $e(e. As fe$ de "unc e- da! mi se "a!e c' 4n ceea ce "!i#e e $i i(iu$ 4n ca!e es e aici- 4n cazu$ 4n ca!e s' fie "!ezen e- ca!e se !efe!' $a 4n !eba!ea de sim"$i a ea sau e2 inde!ea scaunu$ suf$e u$ui- i c!ed c' es e o ci!cums an' fa#o!abi$' c' aici- oda ' a > de !a!e "osibi$i a e es e de a decide 4n !e sis eme$e fi$osofice de fa" e. P!inci"a$u$ a#an a; a$ sis eme$o! de monadice- inc$usi# %o zeJsche a"a!ine #!ei- fie c' $e es e mai uo! s'3i afi!me indes !uc ibi$i a ea suf$e u$ui "!in sim"$i a ea monada nu "e!mi e dezin e(!a!e. Cen !e de bine sim"$u- "unc e foca$e nu se "oa e descom"une- da! dis"a! 4n momen u$ 4n ca!e de ca!e a"a!in- se descom"une- i fe!o#ia! ">n' 4n "!ezen aceas ' (a!anie doa! a"a!en - ci de c' !e aces e sis eme "os u$eze inde"endena de monade- sau fiin e sim"$e- sau hS"os asie!en de a omu$ de sim"$u - i nemu!i!ea suf$e u$ui- 4n ce$ mai sim"$u mod es e asi(u!a ' 4n mod !ezonabi$. Confo!m e2"e!ienei- dei suf$e u$ "oa e ciuda #iabi$i a ea $o! de sine "!esu"une fie ac i# i !eaz doa! 4n condiii s"ecia$e de co!"o!a$i a e- i "!in "!ezen a #e!sa "!ac ic "en !u #izua$iza!e monado$o(ica$ oa ' dificu$ a ea o!ice a$ #ede!e din nou- aa cum #a fi acum "osibi$ du"' moa! e- f'!' un co!" !ea$iza ceea ce a! "u ea "e!mi e 4n #ia' cu un sin(u! co!"- sau 4n cazu$ 4n ca!e aces ea a! "u ea ('si un nou co!". Cu oa e aces ea- cea mai e#iden ' dificu$ a e es e uo! de de"'i . Da! ce$ mai sim"$u mod nu es e 4n o deauna coe!en ' i "!ima i cea mai sim"$'- nu es e 4n o deauna zu$Kn($ichs e sa isfacie. Deci- indes !uc ibi$ es e un "unc - as fe$ indes !uc ibi$ es e con e2 u$ de ansamb$u i di#e!(ena sec#en' de cauza$i a e 4n ansamb$u$ din ca!e face "a! e a sis emu$ui nos !u. i c>nd suf$e u$ nos !u es e $ua ' de;a 4n aceas ' $ume- nu de $a un "unc - da! de $a o con inu' schimba!e i de schimba!e i ">n' 4n c!e e!e 4n !3o anumi ' m'su!'- o "a! e din 4n !ea(a !e$aie- as fe$ 4nc> e$e "o fi "u! a e 4n #iaa de a"oi de c' !e un a$ i ce!c mai $a!( a$ aces ei !e$aii indes !uc ibi$ . Da! am s"us 4n a$ ' "a! e aici de suficien de <B: i aceas a nu es e "o !i#i "en !u a s"une mai mu$ e des"!e as a.
<B:

Mend A#es a- A Pa! e.

S' o"inia monado$o(ica$ aici !eine 4n beneficiu$ mai sim"$'- dei nu zu$Kn($iche!en- ca !'s"uns $a o 4n !eba!e se!ioas'- aa c' ('se e de a$ ' "a! e- mai (!eu !'s"unsu$ $a o a$ ' 4n !eba!e difici$'. Dac' fieca!e s"i!i s >nd 4n !3un "unc e- de asemenea- s a "e di#inu$ $a un momen da R i s ' oa e "unc e$e 4n min e- ceea ce se $ea(a $umea- !e$aia din !e "unc e$eRPunc u$ de #ede!e de $a $ocu!i$e de suf$e e2"ansi# de s"i!i e fini e a!e ne#oie de ei 4nii doa! "en !u a !'m>ne consec#en "en !u a fi "unc u$ de #ede!e a$ unui con ien omni"!ezen a$ $ui Dumnezeu- i "en !u a #edea 4n e$ banda a u u!o! $uc!u!i$o!. Punc u$ de #ede!e monado$o(ica$ nu "oa e

4nd!'zni f'!' a c> i(a o !e"u aie fabu$os "en !u a s abi$i Dumnezeu $a un "unc de $a a$ e "unc e- i aa se !e u!neaz' numai sa!cina a c!escu de "' !unde!e din nou s' se dezb!ace de #ede!e a$ aces ui as"ec fabu$os- Dumnezeu 4nc' 4n !3un fe$ sau "en !u a ('si un 4n$ocui o! "en !u Dumnezeu i- "!in u!ma!e- "unc u$ de #ede!e o$e!abi$ cu c!edina !e$i(ioas' sau 4m"in(ei 4n !ea(a ches iune 4n 4n une!ic i 4n funda$. Ideea moda%it&i monado%o'ica% de ?eibnit* i <erbart n" #oi reprod"ce aici, fost"% are tr"pa %"i a %"cr"ri%or i fiine%or $n armonia pre-stabi%it, acesta din "rm& n" are $ntr-ade#&r o band& de %"cr"ri. ?ot*e a st"diat necesitatea de o band& 'enera%& a %"cr"ri%or (Mikr. I, T1H DD II, TV ff) s& fie $ndep%inite de c&tre p"nct"% de #edere a% "n"i "s"bstan& infinit" sa" "n "infinit s"bstania%&", $n a c&r"i nat"r& toate %e'i%e, de toate %e'&t"ra de ca"*a%itate de %"cr"ri s"nt concep"te c" acest %"cr" e" $ns"mi, i care, prin nat"ra sa, este pe dep%in pre*ent $n fiecare apariii i %"cr"ri ori"nde, dar aceast& creat"r& da de*#&%"ie comp%et nr. "6eea ce (p. T1P) face ca fiecare e%ement "nic, care n" poate face acest %"cr", $n ca*"% $n care este acest indi#id, dar n"mai $n ca*"% $n care este acest indi#id ca o manifestare a acestei 'enera%e." /n"% ar p"tea fi tentai s& p&stre*e aceast& s"bstan& infinit& a %"i ("mne*e", i dac& n" m& $ne%, ea treb"ie sa" ideea de bine, care este principi"% s"prem a% m"ncii %or i de es"t pentr" ?ot*e, a repre*entat %oc"% %"i ("mne*e", dei r&m.ne "n deca%a- serios care #a fi fina%i*at $n "%timii, dar, probabi%, doar pentr" a fi de ateptat c0iar i p&ri a%e operei sa%e, care n" #orbete $n mod c%ar despre asta. (ac& e% "ne%e %oc"ri (I, p.. TOT THO THV) de s"bstan& infinit #a re*o%#a intenii%e pare c"m se pot da %e'i, se '&sete $n a%t& parte (Mikr. %, T1P) nat"ra s"bstanei infinit $n mod e+p%icit n"mai c" nat"ra s"f%et"%"i, de asemenea, $n comparaie, dar n" a identificat, iar acest %"cr" n" ar fi p"t"t sa $nt.mp%at f&r& $ntrer"perea consecin&. 2c"m mi se pare, c" toate acestea, at"nci c.nd e" s"nt ob%i'at at.t de des pentr" a compara nat"ra s"bstanei infinit dec.t banda de toate p"ncte%e c" esenta s"f%et"%"i contient de a cere drept consecin& fapt"% c&, $n sc0imb, ima'inai-#& de nat"ra s"f%et"%"i fiind c& comparaii c" s"bstana infinit, $n conformitate c", adic& n" se %ea'& %a "n p"nct, ci ca o tr"pa re*"ma p"ncte%e, i apoi in#ers, desi'"r, n" pentr" a compara %e'&t"ra de %"cr"ri ca s"bstan& $n stare de incontien& c" nat"ra doar mintea constienta, dar, $ntr-ade#&r ace%ai pre*enta in#enie. 2stfe%, p"nct"% de #edere mi se pare, de asemenea, -"m&tate aici #r.nd-ne#r.nd s& r&sp"nd& pentr" mod"% $n care a" a#"t doar pentr" a mer'e comp%et, $n scop"% de a fi consec#ent, dar abro'&, desi'"r. S' "!esu"unem c'- $a u!ma u!mei- "e!s"icaci a ea s'!b' o!i !iumfu$ de a de"'i oa e dificu$ 'i$e ca!e 4m"iedic' de #ede!e de $a suf$e sim"$u de $ocu!i- o "a! e a e2"e!ienei- a! a de !e"!ezen a!e a! fi 4n m'su!' "en !u a "o o$i se ea oa ' dificu$ a easau s'3i ascund'- ca!e es e o di#in' omni"!ezen con ien sa isf'c' oa!e sau doa! "osibi$' #e!siune e2is en' se o"une 4n aces "unc de #ede!e- da! ceea ce a! fi c> i(a de c' !e aceas a "en !u a "sihofizic'R doa! "en !u a de"'i un mun e de "!ob$eme "en !u a obine 4n !3un 4n une!ic de sf>!i u$ ei mo! i 4m"in(ei u!m' o!ii "ai "e "e!e e- cu oa e aces ea- "unc u$ de #ede!e de $a scaune$e e2 inse de b'u u!i s"i! oase fini e- cu sco"u$ de ce$e mai mu$ e $ocu!i e2 inse a$e S"i!i u$ui &nfini 4n s"!i;inu$- 4n un c>m" deschis i fe! i$ de in#es i(a!e e2"e!imen a$' se "!oduce 4n cazu$ 4n ca!e

"' !unde!e ('si- de asemenea- sa!cini- da! sa!cini$e a c'!o! so$uie s' fie cu ade#'!a 4nain e. De fa" - "e 4n !e(u$ cu!s- "e ca!e $e #a asuma 4n con inua!e- o "a! e din "unc u$ de #ede!e de $a sim"$a suf$e u$ de $ocu!i 4n fa' nici m'ca! nu se discu '- ci sun "u! i sim"$u s"un aici nu es e de a me!(e. Da! dac' sun em cu ade#'!a de (>nd s' "!edea 4n "unc u$ nos !u de #ede!e- se "oa e me!(e cu succes i anse de succes mai de"a! ede ce nu a! !ebui s' me!(emR 6n consecin'- u!m' oa!e$e #o! fi de e!mina e de scaune$e suf$e u$ e2 inse ca!e s au $a baza de #ede!e. P!obabi$- se "oa e ('si ciuda c' am $ua 4n conf!un a!e an e!io! mai de(!ab' s' %o ze- ca $a !efe!in' He!ba! . Vede!e He!ba! nu es e a > de ciuda "en !u mine c' nu s3a! fi 4n >m"$a ein(Kn($iche! <.: - da! nu $3am c!ed c' din $oc. De fiine sim"$eHe!ba! sun hS"e!"hSsica$ sau 4n s"a e$e fizic- fie s"a iu in e$i(ibi$- nu es e mai "uin- !a"o! u$ de aceeai 4n s"aiu$ !ea$- e$ nu a fos 4n m'su!' s' co$ec eze "en !u ma;o!i a ea ade"i$o! s'i dec$a!a e "en !u un non3con !adic o!iu 4n sine- c$a!i a e- du"' ca!e 4n !ea(a ches iune a $ocu$ui de suf$e u$ "'s !eaz' un funda$ nec$a!- cu "!i#i!e $a dificu$ 'i$e ana omice i fizio$o(ice a$e 4n !eb'!ii e$ nu se ad!eseaz'- i o dis"u ' cu me afizica $ui es e- desi(u!- nu es e o "!ob$em' a aces ui documen .6m"o !i#a ofe!' o #ede!e i "!ezen a!ea de #ede!e a$ $ui %o ze de $a 4nce"u "unc e de #ede!e o"use c$a!e i s"ecifice con es a do#ada a aces ui documen - ca!e s' in e!#in' 4n mod di!ec 4n domeniu$ de e2"e!ien'- i f'!' a face !efe!i!e $a o "!im' "en !u a fi s udia me afizica- aa cum es e abo!da ' de He!ba! "en !u fizio$o(u$ =$uc!'!i V- ..I:"e!mi e o conf!un a!e cu e$. De a$ fe$- "unc u$ de #ede!e %o zeJsche- 4n afa!' de hS"os a iza ion fizic s"ecia$ a suf$e e$o! si (asca "!in subs ania$ infini - ca!e- desi(u!sun im"o! an e i im"o! an du"' a$ e dife!ene secunda!e 4n ceea ce "!i#e e !e$aia din !e suf$e i co!"- cu oa e ca!ac e!is ici$e esenia$e a$e He!ba! G 4n !e #ede!e cu o u$ comun- i ce$e mai mu$ e din ceea ce se afi!m' 4n #ede!e %o ze $ui- a! fi s' nu mai afi!ma 4m"o !i#a He!ba! .
<.:

Ce$ mai im"o! an aici es e de a fi ('si 4n s. manua$e asocia e. PsScho$ d sKm $. Funcioneaz'. T. V- ..I i T. V&- A0B f

$- chestiune $e e tin$erea 3ast' scaunu#ui suf#et. Du"' ce a cons a a c' scaunu$ suf$e u$ui 4n sensu$ s !ic a$ cu#>n u$ui nu "oa e fi conside!a ' ca o sim"$'- cea de a doua 4n !eba!e ma;o!' a"a!e c> de de"a! e s oc e2 inde m'su!' sa$e- dac' numai "e c!eie! si ca de de"a! e 4n c!eie!R O ma!i fa" e ma e!ia$e e2is '- ceea ce "oa e fi "us 4n $e(' u!' cu aceas ' "!ob$em'mai a$es 4n e2"e!imen e$e "e anima$e deca"i a . C!ed c' es e de 4n(!i;o!a!e a me!(e 4n !3o com"i$aie de a$ia ' i o discuie a aces ui ma e!ia$ aici "en !u a du!a "en !u a 4nchide cu confesiuni$e ca!e au cu (!eu ce#a mai mu$ de ea "oa e fi #'zu cu ce! i udine- ca i sim"$ific' du"' cum s adiu$ de o!(aniza!e i suf$e u$ anima$e$o! e2 inde!ea !e$a i#' a scaunu$ui suf$e u$ui c!es e mai 4n(us - i c' nu sis emu$ ne!#os

4n !e(- c!eie!u$ !es"e9 i# es e $a fe$ de im"o! an "en !u funcii$e de suf$e - f'!' ca ">n' acum "o !a(e 4n !3un fe$ de$imi '!i c$a!e. 6n funcie de e2"e!iene$e bine3 cunoscu e <<: sun susce" ibi$e de a fi "uini 4nc$inai s' ne(e deca"i a insec e senzaie- i 4n cazu$ 4n ca!e anima$e$e nu c!eie! es e "!ezen - desi(u!- senzaia nu "o fi $e(a e de. P!ob$ema "!inci"a$'- cu oa e aces ea- 4nc' obiec u$ $i i(iu$ui- ca!e es e- se 4n#>! e 4n ;u!u$ #e! eb!a e$o!- i 4n aces sens- c!ed c' es e "e !K $ichs en- discuii cu "!i#i!e $a fa" e$e i dis"u a asu"!a in e!"!e '!ii sa$e- "en !u momen - s' fie $'sa "en !u cei ca!e3i "!ocu!e aces e fa" e- fizio$o(u$ ">n' c>nd aces ea a"a! fie mai "o !i#i "en !u a "sihofizic' a aco!da i$umina!e- sau "sihofizica #a fi mu$ mai "!obabi$ "en !u a face as fe$. Doa! unii (ene!a$- dei nu noi- as"ec e c!i ice se "oa e ('si un $oc aici.
<<:

T!e#i!anus )io$ V- IA0 De ace$eai fenomene i $e(i a$e o!(. Via' &&.0< Ta(esbe! F!o!ie" $ui. - ./E<. Nu feb!ua!ie IDF

&n e!"!e a!ea oa e ca!ac e!e$e ca!e "a! s' #o!beasc' de e2is ena senzaie i a!bi !a! $a anima$e deca"i a - necesi ' o ma!e "!uden'- i menine 4n o deauna un (!ad de ince! i udine s' ia 4n conside!a!e 4n conside!a!e "osibi$i a ea de aceeai ca i consecine$e unui dis"ozi i# o!(anic sau mecanism- a > a im" c> c!eie!u$ es e aco$ocu senzaie i a!bi !a!iu$ s'u in !' 4n !e$aie- da! ;ocu$ s'u a!e $oc 4nc' du"' 4nde"'! a!ea c!eie!u$ui- ca u!ma!e a su(es ii$o! e2 e!ne sau in e!ne- f'!' senzaie i a!bi !a! 4n !3un mod simi$a!. Nici o "oa e mic'!i #o$un a!e a"a!en e- nici o"o! uni a ea i modifica!ea co!es"unz' oa!e a aces o!a 4n confo!mi a e cu dife!ena de s imu$i- du"' ca!e 4n "!inci"a$ a 4nd!e" a a enia s"!e a ofe!i indicaii c$a!e de senzaie i a!bi !a!- "en !u c' a unci c>nd se "a!e c' mic'!i$e #o$un a!e $a anima$e deca"i a - f'!' e2"une!e s imu$i e2 e!ni a"a!- a"oi- 4n afa!' de fa" u$ c' de mu$ e o!i !ecu!su$ de ae! "oa e "!oduce as fe$ de "e "a! ea !'ni - "osibi$i a ea nu es e e2c$us ca- 4n u!ma unei odihn' #ia' o!(anic' a con inua 4nc' de me!s "e ;os i cauza e de $eziuni 4n sine schimb'!i unzube!echnenden in e!ioa!e ca in e!n s imu$i dec$ana mic'!i$e 4n cauz'- ca!e "o fi foa! e asem'n' oa!e cu mic'!i$e 4n !e(u$ui anima$u$ui- a unci- "en !u c' chia! 4n !ea(a "!ima "e!sis ' sis em muscu$o3sche$e ice- f'!' ca aces ea sun necesa!e- cu senzaie i ca$cu$a!ea im"usca3$e 4n !e$aie. U i$i a ea i modifica!ea co!es"unz' oa!e a mic'!i$o! 4n funcie de 4m"!e;u!'!i- cu oa e aces ea- 4n m'su!a 4n ca!e aces a e2is 'fie da o!i ' dis"ozi i#u$ui con#enabi$ de o!(anismu$ 4nsui- "!in chia! unii din !e maini$e noas !e com"ozi e modifica ;ocu$ $o! de $a sine adec#a e "en !u ci!cums ane$e ca!e com"$ica e mi;$oace$e con#enabi$e de a > de mu$ o!(anisme nu 4n $i i(iu me!(e mu$ mai de"a! e 4n aces sens. Ceea ce 4n con inua!e unu$ es e conside!a un semn de a!bi !a! sau sen imen ce$'$a$ es e "en !u ;ocu$ de un mecanism- fie ea un mecanism !ef$e2 sim"$u sau un mecanism mai com"$ica - ca!e comunic' cu c!eie!u$ con ien 4n $e(' u!' cu anima$e$e in ac e- 4n#a' de inf$uen'- i3$ inf$uena e2"!im'. Cade de "e c!eie!- as fe$ 4nc> ;ocu$ "oa e 4n funcie de faci$i 'i$e e2is en e- "$us o da ' dis"a!e "en !u o #!eme- sau sub inf$uena uno! s imu$i ca!e in$ocuiesc inf$uen a a c!eie!u$ui-

!e4nnoie e- da! f'!' a fi $e(a e 4n con inua!e de con iin'.Semne$e de a!bi !a! sun a"oi doa! a"a!en '. Fina$a a"a!i ie de $ibe! a e de"inde im"!e#izibi$ in e!#eni s imu$i e2 e!ni i in e!ni a$ea o!i 4n mecanismu$ com"$ica a$ as"ec u$ui in enia de a ofe!i u i$ 4m"o !i#a s imu$i$o! i s' acioneze "en !u a e$imina efec e$e d'un' oa!e i "en !u a e#i a adec#a cu ca!e mecanismu$ de a ac de s imu$i obinuii i se u$ se an ici"eaz' a"'!a!e- de obicei d'un' o!. Acomoda!e i de fo!ma!e 4n #iaa 4ns'i "oa e con !ibui mu$ $a s abi$i!ea unui mecanism i de a s"o!i s !'$uci!ea e2 "os a u i$iz'!ii sa$e de$ibe!a e. 6n !e im"- $e(a$i a ea cu ca!e mic'!i$e a#ea $oc $a anima$e deca"i a - ia! !educ ibi$i a e de aceeai "e fenomene$e !ef$e2e =a$ c'!o! e!men es e $ua ' de dife!i e 4n dimensiuni foa! e dife!i e:- nu do#edesc si(u! 4m"o !i#a senzaie asocia e cu aces ea- 4n m'su!a 4n "a! e o $e(a$i a e demons !abi$ i !educ ibi$i a e "e mecanism !ef$e2 nu es e "es e o - uneo!i- nu es e un obs aco$ ca!e senzaie i uni a ea "siho$o(ic' a socia$iza $a fe$ ca i $e(ea de aciuni !ef$e2e- du"' deca"i a!ea dec> 4nain e deca"i a!ea. Cu oa e aces ea- s' aib' $oc du"' 4n !e!u"e!ea $iniei de $a madu#a s"ina!ii $a c!eie! "!in aie u!i sau cauze "a o$o(ice o!ice daune sau mic'!i 4n fu!niza e de madu#a s"ina!ii cu "iese ne!#oase 4n confo!mi a e cu $e(i$e de aciune !ef$e2- f'!' con iina "!inci"a$'- ca!e es e $e(a de c!eie!- se sim e ce#a de (enu$ as ada! o - aces $uc!u necesi ' s' fie do#edi ' 4n cazu$ 4n ca!e se "!esu"une c' nu es e 4n "'!i$e- a c'!o! con inui a e es e 4n !e!u" ' cu c!eie!u$- nici senzaie "oa e a"'!ea de $a sine i $a fe$ de bine se bazeze "e aciuni$e !ef$e2e dec> 4n e2is ena a c!eie!u$ui es e cazu$- deoa!ece mai a$es fenomene$e de anima$e di#izibi$e 4n#a' c' o uni a e men a$'. da o!i ' se"a!'!ii a o!(anismu$ui $a ca!e es e $e(a - "o fi dou' en i 'i se"a!a e- din !e ca!e niciunu$ sim e ce ce$e$a$ e sim eAceas ' dec$a!aie 4n$ocuie e e2"e!iena i do#ezi$e "e ca!e ad#e!sa!ii de senzaie $a anima$e$e deca"i a e se bazeaz' 4n "!inci"a$- #a$oa!ea sa "!oba o!ie. 6n ce$e din u!m'- dou' as"ec e "!inci"a$e sun sub$inia ca de o ma!e im"o! an'. 6n "!imu$ !>nd. 6n cazu$ 4n ca!e 4n sine a! !ebui s' fie demons !abi$ c' "oa e 4n !3o zon' se"a!a ' de c!eie! madu#a s"ina!ii "en !u a face nici o senzaie i nici o uni a e men a$ mai mu$ - deci aces $uc!u nu a! fi chia! s3au do#edi 4n cea mai mic' "e ca!e o- a > a im" c> aces a es e conec a cu c!eie!u$- nu "a! e a funciei sa$e "siho$o(ice- de e2em"$u- "en !u mic'!i$e ca!e se af$' 4n !e$aii di!ec e de schimb condiiona$i a e cu funcii$e men a$e- a- "!in $e(' u!a sa cu c!eie!u$ necesa!e- da!- de asemenea- a! "u ea fi suficien s'3i dea aceas ' co '. Deoa!ece !ebuie s' !ecunoa em din nou ca mai a"!oa"e de scaunu$ de suf$e es e o #as '- inc$usi# "osibi$i a ea- 4n "!inci"iu- de 8i ausdehnun( sa es e as fe$ 4nc> - 4n o!ice caz- da $a madu#a s"ina!ii- a > a im" c> aces $uc!u es e 4n $e(' u!' cu sediu$ de aces e mic'!i- f'!' aceeai "en !u a "u ea- de asemenea- s' fie a!e ne#oie "en !u a "!oduce as fe$ de mic'!i sau fo! zue!ha$ en 4n sine. De asemenea- chia! i 4n fieca!e "a! e a c!eie!u$ui- a unci c>nd es e se"a!a ' de !es u$- nu "oa e face nimic mai mu$ s' "$' easc' "en !u funcia men a$'- 4n im" ce aceas a con !ibuie- 4n $e(' u!' cu !es u$- i unu$ a! fi $o(ic $a fe$ de fieca!e "a! e a c!eie!u$ui dec> m'du#a s"in'!ii "!o"o!ia !ebuie ne(a funcii$e men a$e- 4n cazu$ 4n ca!e unu$ a #!u ca au o!i a e "en !u ceea ce con !ibuie 4n $e(' u!' cu funcii$e

4n !ea(a e2"$oa aie- es e$e cu "!i#i!e $a "iese ca!e sun se"a!a e de !es u$. 6n P!inzi"e !e$aia o!(anic' es e mai de(!ab' fa" u$ c' modu$ 4n ca!e fieca!e "a! e a unui 4n !e( 4n $e(' u!' con !ibuie $a funcii$e sa$e- #a as fe$- de asemenea- susinu ' de aceas ' cone2iune 4n funcii$e sa$e i "'s !a e sau chia! doa! ca"abi$. U$ e!io!- se "oa e a!(umen a c' e2"e!imen e$e "e anima$e deca"i a - aces ea a! !ebui s' fie 4n m'su!' s' aco!de indicii a ceea ce es e de a "e!mi e un m'du#a s"in'!ii 'ia sau nu funcioneaz' bine 4n s a!e- nici o #a$oa!e "!oba o!ie "en !u ceea ce es e 4n cone2iune cu c!eie!u$ $a con !ibuie $a funcii$e men a$e. 6n a$ doi$ea !>nd. Doa! c> de "uin se "oa e de fa" u$ c' o #ede "e!sis a funcii$e men a$e a$e c!eie!u$ui ne u$bu!a '- a unci c>nd o deconec a!e in !e c!eie! si madu#a s"ina!ii a a#u $oc- din ca!e mai mu$ e e2"e!iene "a o$o(ice a$e b'!bai$o! i "!ezen a fizio$o(ice "e anima$e demons !eaz' c' m'du#a s"in'!ii a funcii$o! men a$e c!eie!u$ nu iau cu "!o"o!ie- a > a im" c> aces a es e 4n cu aceas a comunica!e- "!in ace$ai a!(umen doa! ca- "!in u!ma!e- a! !ebui s' fi in#oca ' chia! i $a funcii$e "siho$o(ice 4na"oi 4m"o !i#a 8i an ei$ fieca!e "a! e a c!eie!u$ui- "en !u c' du"' ce e2"e!imen e$e ci a e an e!io! chia! o in !ea(a emisfe!a a c!eie!u$ui "o fi e$imina e f'!' funcii$e men a$e a$e c!eie!u$ui3s"a e du!a ' a"a! de!an;a . 8ai de(!ab'- es e $a "!inci"iu$ !e"!ezen '!ii so$ida!i 'ii- ca!e es e #a$abi$ 4n o!(anism- fonda - c' chia! "ie!de!ea de "'!i$e ce$e mai esenia$e "en !u funcii$e men a$e nu es e simi - a > im" c> 4nseamn' s' !e"!ezin e e$e sun aco$o- f'!' a fi inac i#- "!in u!ma!e- aa im" ei sun aco$o. Du"a aceas a mi se "a!e- de asemenea- de cunoscu fa" u$ c'- du"' am"u a!e a memb!e$o!- sen imen u$ de a deine ace$ai $uc!u es e 4nc' "!ezen '- i chia! se "a!e c' a simi 4nc' du!e!e 4n ace$ai- nu s !ic demons !a c'- a > im" c> aces e memb!e$e nu sun "!ezen e- ac i#i 'i$e "siho3fizice $a ca!e aces e sen imen e se bazeaz' 4n ne!#u$ e2 inde 4n i con !ibuie 4n so$ida!i a e cu aces e sen imen e. 6n !eba!ea dac' scaunu$ suf$e u$ui 4n(us '- 4n $oc de a se e2 inde $a o c!eie!u$ $a #e! eb!a e- nu $a o "a! e s"ecific' din ace$ai $uc!u es e de a $imi a- sufe!' de ace$eai dificu$ 'i ca i 4n !eba!ea dac' ea nu se e2 inde- ce$ "uin 4n une$e anima$e dinco$oaa ca mai "u in a e2is a o anumi ' decizie ">n' acum. Numai ca de;a !ema!ca de in !a!e-- a decis e2"e!imen e fizio$o(ice indic' fa" u$ c' nu oa e "a! i a$e c!eie!u$ui de im"o! an' e(a$' "en !u funcii$e de suf$e - de e2em"$u- "!in e!(e!ea ma!e- da! nu c!eie!u$ mic- ac i#i 'i$e suf$e u$ui sufe!i #!eoda ' <A: - cu oa e aces ea- a ac i#e$o! anumi o! senzaii es e $e(a ' de in e(!i a ea "'!i$e cen !a$e- ca!e se deschid 4n ne!#ii senzo!ia$i. 8odu$ 4n ca!e Ga$$ a demons !a a aamen u$ ac i#i 'i$o! suf$e u$ $a anumi e "a! i a$e c!eie!u$ui "o fi conside!a e ;us ifica e nici "!in e2"e!ien'- nici de conside!aii "!io!i ca fiind suficien .
<A:

Com". "e )ezu(s$osi(9ei c!eie!u$ mic ac i#i 'i$o! suf$e e i con ien e- 4n s"ecia$ noi$o! anche e de 5a(ne! 4n zeiei. (e$ Num. 6n ./DB. 8esa;u$ N! I

e- Rezu"at i fina#.

Rezuma e an e!io!- "u ei #iziona "!in fa" e e2"e!ien ia$e i "!ob$eme$e ca!e u!meaz' s' fie bine 4n emeia eC .: C' "'s !a!ea suf$e u$ui 4n aceas ' #ia' nu se bazeaz' "e conse!#a!ea unui anumi "unc sau mai mic' "a! e a co!"u$ui- ci "e in e!aciunea so$ida!' a com"onen e$o! i ac i#i 'i$e co!"u$ui 4n su"$imen !eci"!oc i cu ">n' $a anumi e $imi e- a in(e!ea "osibi$i a e de !e"!ezen a!e !eci"!oc' "e ca!e- "!in u!ma!e- dac' "en !u a c'u a mai mu$ e $e(a e de aces ea $oc de suf$e 4n o co!"u$. <: c' ac i#i 'i$e fizice- din !e ca!e Sensa ion i ac i#i 'i "sihice con ien de"ind de$oc- nu "en !u a da numai "!in inf!aciune $a un anumi "unc a$ co!"u$ui 4n sineda! 4n im"u$ funcion'!ii $o! 4n !3o anumi ' m'su!'- cum a! !ans"o! a c'- "!in u!ma!e- $e(a e de e$e mai a"!oa"e $oc suf$e 4n !3o anumi ' m'su!' 4n o!(anism es e de a fi c'u a . A: c'- 4n confo!mi a e cu ni#e$u$ de o!(aniza!e i suf$e es e mai uo!- e2 inde!ea !e$a i#' a scaunu$ui suf$e u$ui 4n(us ' c!es e. I: Fa" u$ c' nu oa e "a! i a$e c!eie!u$ui au ace$ai 4ne$es "en !u funcii$e suf$e u$ui. Pe de a$ ' "a! e- cu "!i#i!e $a 4n !eb'!i$e dac' e$ a fos sin(u! "e nume "en !u a c'u a #e! eb!a e$o! es e 4n c!ea u!i ca!e au un c!eie!- dac' i c> de de"a! e nu aco"e!' a"!o2ima i# dinco$o de c!eie! i 4n c!eie! 4n sine- nu a decis de fieca!e- "!in u!ma!e$ua e mo i#- i o!ice dificu$ a e $a o "a! e con !a3a!(umen e i !efuzu!i de dificu$ a e de $a "a! ea o"us' "oa e fi o"us. Cu a > mai "uin es e "hi$oso"hische!sei s o decizie 4n aces sens da - as fe$ 4nc> 4n ce$e din u!m' de "'!e!e ca o ches iune de c!edin' a fiec'!uia !'m>ne- ceea ce es e de a ofe!i "en !u conec a!ea a$ o! o"inii$e sa$e. Du"' conec a!ea de "!o"!ii$e noas !e o"inii i 4n ceea ce "!i#e e discuii$e 4n u!m' oa!e$e ca"i o$e a"a! chia! i du"' cum ce$ mai "!obabi$ noi. %ocu$ de ac i#i 'i fizice 4n ca!e ac i#i 'i$e de suf$e e con ien e sun $e(a e 4n de"enden' funciona$'- sau "e scu! - mai a"!oa"e de scaunu$ de suf$e es e nu numai de num'!u$ de dife!i e c!ea u!i- da!- de asemenea- 4n ace$eai c!ea u!i nu fe!m ci!cumsc!ise de 4n funcie de aces $uc!u sau c' sfe!a de ac i#i a e senzo!ia$e sau ac i#i a ea men a$' mai ma!e es e !e#endica - #a !a "!inci"a$ a$ mic'!i$o! ca!e fac obiec u$ con iin'- ac i#i a ea scu! "sihofizic' deasu"!a "!a(u$ui- de "oziie i de m'su!' $ui modific'!i. 6n o!ice momen #a e2is a un "unc 4n sis emu$ ne!#os- 4n cazu$ 4n ca!e aces a e2is '- !es"e9 i# in !a in c!eie!- 4n cazu$ 4n ca!e aceas ' ac i#i a e es e mai "u e!nic- i aici "u ei sediu$ !es"ec i# a scaunu$ui suf$e sau suf$e u$ 4n c'u a!ea 4n sens !es !>ns. Din aces "unc de mic'!i$e cu sc'de!ea in ensi 'ii "!in o !ac u$ de fib!e ne!#oase din c!eie!- madu#a s"ina!ii- ne!#i #a me!(e- cu aceas a comunica!ei 4n m'su!a 4n ca!e aces ea au un anumi (!ad de "u e!e- (ama de "!a(- de asemeneacon !ibuie $a con ien iza!ea s' se !idice deasu"!a "!a(u$ui- i ceea ce a! "u ea fi de ">n' $a dimensiuni dife!i e 4n funcie de ci!cums ane. Dac' se "oa e medieze madu#a s"ina!ii si a ne!#u$ui chia! i du"' se"a!a!ea de $a c!eie!u$- nici func ii$e men a$ede"inde de fa" u$ dac' aces ea "o (ene!a o ui mic'!i "siho3fizice de !ezis en' suficien ' "en !u a de"'i "!a(u$- du"' ceea ce "oa e fi- de asemenea- dife!i e- 4n funcie de ci!cums ane- i 4n confo!mi a e cu e2"e!imen e$e an e!ioa!e nu es e si(u!

decidabi$'.

((()III. Trans"iterea $reptu#ui 7e0er i faptu# pra%u#ui /n psihofizica interioare. ,-

Aa cum c!ed c' am f'cu des u$ cu ca"i o$u$ an e!io! a discu a 4n !eb'!i "!e$imina!e (ene!a$e- m' 4n o!c $a ceea ce am 4n confo!mi a e cu ado" a 4n >m"$' aici dec> $a in !a!ea efec i#' 4n "sihofizica in e!ioa!e a$e AD3 Ca"i o$u$ desemna "unc e de $oo9.
.:

6n ceea ce "!i#e e S. /< Re#izia ". <<.

Ra"o! u$ ;u!idic din !e s imu$ i senzaie es e condiie "en !u o as fe$ bes"!ochene!ma7en 4n !e s imu$ i ac i#i a ea "sihofizic' "e de o "a! e- 4n !e ac i#i a ea "sihofizic' i senzaie "e de a$ ' "a! e. Deci- acum es e ace$ai $uc!u es e #a$abi$ "en !u ('si!ea de a #o!bi de !e$aii dimensiuni de ac i#i a e "sihofizice- sun em "en !u a obine "sihofizica in e!ioa!e 4n $e(' u!' cu e2 e!io! i cu eo!ia e2ac ' de mica!e- !ebuie s' se (>ndeasc' $a ac i#i a ea "sihofizice cu aceeai sca!' m'su!a - am cu ac i#i a ea fizic'- "!in ca!e aces a es e s imu$a din e2 e!io!- sau a"e$u$- 4n cazu$ 4n ca!e es e 4ne$eas' ca o m'su!' de ac i#i a e- de e2em"$u- "!in fo!a #ie- ca!e nu es e 4nc' inc$us- as fe$ 4nc> aces ea m'su!a ene!(ia cine ic' a s imu$u$ui es e "!o"o!iona$' cu3 i !idica ceea ce es e de a in#es i(a dac' i 4n ce m'su!' doa! mai de(!ab' es e cazu$. De fa" - 4n (ene!a$ #o!bind- nimic nu 4m"iedic' ca dou' #a!iabi$e sun m'su!a e cu ace$ai e a$on- i o ui nici nu sun de aceeai dimensiune- i nici nu c!e e "!o"o!iona$ 4n !e e$e i s' scad' a unci c>nd aces ea sun de;a o funcie de ce$'$a$ . A"$ic>nd aceeai E$$e a!e doa! a#an a;u$ fo!ma$' de a fi ca"abi$ s' 4ne$ea(' c> mai uo! i f'!' !educe!e a ci!cums ane$o! de fa" . 6n !eba!ea "!inci"a$' $a ca!e !ebuie s' acioneze 4n "!imu$ !>nd- es e u!m' o!u$C Es e $e(ea $ui 5ebe!- 4n funcie de ca!e Em"findun(szuLHchse sun cons an ea unci c>nd !e$a i# ReizzuLHchse sun cons an e- ia! fa" u$ de a "!a(u$ui- 4n funcie de ca!e senza ia a ins o #a$oa!e semnifica i#' numai $a anumi e #a$o!i de s imu$a!e fini e- "en !u "sihofizica in e!ioa!e 4n !3o !e$aie 4n !e senzaie de ac i#i a ea "siho3 fizic !aduce modu$ 4n ca!e s imu$u$ i a"!ecie!ea aces uia de c' !e #a$o!i$e ac i#i a e "sihofizic' "!o"o!iona$ !e"!ezen a e c!ede- sau mai de(!ab' 4n !3o !e$aie 4n !e ac i#i a ea "sihofizice de s imu$i de aces (en "e ca!e o senzaie "siho3fizice i a"!ecie!ea de #a$o!i "!o"o!iona$e Ac i#i a ea a !e"!ezen a c!ede. Cu a$ e cu#in ede"inde de "e!ce"ia ac i#i 'ii "siho3fizic sau a >!n' ac i#i a ea "sihofizice de s imu$i 4n sensu$ fo!mu$ei fundamen a$e i fo!mu$a de m'su!a!e- 4n confo!mi a e cu ca!e "!imu$ caz abso$u MuLHchse ac i#i a ea "sihofizice ca!e s imu$- a$ doi$ea- dac'

senzaia a! me!(e unde ac i#i a ea "siho "!o"o!iona$. Chia! i un "unc foa! e de #ede!e (ene!a$- es e suficien ' "en !u a "e!mi e s' ia decizia 4n fa#oa!ea "!imei i"o eze. Du"' dife!ena esenia$' din !e zone$e fizice i "siho$o(ice o de"enden' 4n !e ac i#i a ea fizic' i men a$'- 4n sensu$ fo!mu$ei fundamen a$e i fo!mu$a de m'su!a!e es e des u$ de conce"u - 4n im" ce o as fe$ de de"enden' 4n !e dou' ac i#i 'i fizice- aa cum es e !e"!ezen a "e de o "a! e- de efec u$ i!i an - "e de a$ ' "a! e- de ac i#i a ea "siho3fizic - 4n e!meni de d!e" fizice i fizio$o(ice nu es e "osibi$. Pe de a$ ' "a! e- aceas a nu es e cea mai uoa!' i s a!ea cea mai na u!a$a- "u em ofe!i 4n emeiu$ ac e$o!- ca!e MuLHchse incan a i de $umin' i s imu$u$ de sune 4n ac i#i 'i$e #izua$e i audi i#e me!(e MuLHchsen "!o"o!iona$ s imu$- a > a im" c> o!(an sufe!'. U!m' o!- cu oa e aces ea- "!o"o!iona$i a ea nu s' se fo$oseasc'- "en !u c' $e(ea $ui 5ebe! nu se mai a"$ic'. Desi(u!- aceas ' "!esu"une!e nu es e 4n 4n !e(ime necesa!- deoa!ece s imu$u$ nu se dizo$#a ac i#i 'i$e eco$o(ice a$e confo!m "!inci"iu$ui de oc- i nu im suficien de modu$ 4n ca!e se dec$aneaz' o as fe$ de !anziie "!o"o!iona$ de aceeai de e2ci aii e2 e!ne 4n $imi e$e no!ma$e "!e inde a fi ac i#i a e senzo!ia$ ca"abi$ f'!' no ifica!e "!ea$abi$'. 6n cazu$ 4n ca!e- cu oa e aces ea- a$e(e!ea es e 4n !e aceas ' sim"$' i mai na u!a$' i o condiie foa! e im"!obabi$ con !a! i dac' aceas ' condiie "oa e mai cons !ui mai de"a! e de a$ e mo i#e- decizia nu "oa e fi 4ndoie$nic. Aici sun aba e!i$e de $a "!o"o!iona$i a ea 4n !e MuLHchsen de s imu$ i ac i#i a ea "sihofizice- ca!e a!a ' 4nce!ca!ea a unci c>nd de"'esc anumi e $imi e- nimic ciuda "en !u c' chia! i "en !u efec e de oc sim"$e- a"a! aba e!i co!es"unz' oa!e- a unci c>nd anumi e $imi e sun de"'i e- cu a > mai uo! se "oa e de a e" a a unci c>nd in e!#enii$e de s imu$a!e 4n maini o!(anice com"$e2e. Ene!(ia cine ic' a unui i! sau "$ac' i deci in ensi a ea fizic' a sune u$ui es e 4n'$imea de c'de!e a unui co!" ca!e se 4ncad!eaz' du3$ "!o"o!iona$' a > de mu$ im" =T. &- "". .F0 f:- deoa!ece $imi a de e$as ici a e nu es e de"'i '- ia! aces a es e cazu$- ('se e i!u$ "$ac' sau o a$un(i!e "e!manen '- de com"!esie sau !u" u!i$o! "!in co!" aco"e!i - as fe$ 4nc> aceas ' "!o"o!iona$i a e sufe!' un acciden . MuLHchse #o$umu$ sune u$ui fizic de"inde 4n con inua!e "e aceeai funcie a MuLHchsen fo!a #ie a i!u$ui #ib!a oa!e sau "$aca- da! nu de ce$e a$e 4n'$imea de c'de!e a co!"u$ui ca!e se 4ncad!eaz'. As fe$- senzaia es e 4nc' dis"u a ' 4n ace$ai fe$ din fo!a de #ia' "sihofizice a ne!#i$o!- da! nu mai de ca!e de s imu$- de"inde chia! i du"' ce de"'esc $imi e$e de #a$abi$i a e a $e(ii $ui 5ebe! de "u e!ea de un s imu$. De asemenea- %e(ea Pa!a$$e$ =T. &- ca". .<: es e com"a ibi$ doa! cu "!ima i"o ez' i "oa e fi chia! conside!a ' ca o consecin' a aces uia. Confo!m aces ei $e(i- m'!imea dife!enei "e!ce"u ' din !e doi s imu$i nu se schimb' c>nd sensibi$i a ea es e ei 4n mod e(a$ "en !u ambe$e. Da! ei a! !ebui s' !educ' aceas ' dife!en' "e!ce"u ' mai de(!ab' "!o"o!iona$' a! dife!ene$o! abso$u e a$e ac i#i 'ii "sihofizice dec> !e$a i#"en !u cazu$ 4n ca!e fieca!e din !e ce$e dou' s imu$ii din cauza unei sensibi$i a e $en ' "!o#oac' doa! 4nc' o ;um' a e $a fe$ de "u e!nic' ac i#i a e "sihofizic- aa cum es e i dife!ena de $a aceeai $a ;um' a e !edus'.

6n cazu$ 4n ca!e modu$ 4n ca!e chia! i o de"enden' $o(a!i mic' de in ensi a ea e2ci a de mic'!i de s imu$a!e de $umin' i sune de "u e!ea de s imu$a!e- 4n sensu$ ce$ei de a doua condiie se conside!' "osibi$- nu a! fi de a;uns- da!- ca senza ia de e!en a onu!i$o! du"' $e(i adec#a e a!e $oc dec> de "u e!e- deci a! !ebui s' ne (>ndim $a num'!u$ de #ib!aii de mica!e "siho3de"enden 4n aceas ' !e$aie de f!ec#ena de #ib!aie a s imu$- ca!e es e de neconce"u - de fa" . 6n funcie de con e2 - 4n ca!e fa" u$ de a "!a(u$ui cu $e(i$e Lebe!ian' "!in fo!mu$a de m'su!a!e es e- decide "!ob$ema de modu$ 4n ca!e aceas ' $e(e es e de a fi !ansfe!a 4n "sihofizica in e!ioa!e- indiscu abi$- 4n ace$ai im"- 4n !eba!ea "en !u aces fa" . Cu oa e aces ea- #om e2amina 4n s"ecia$ cu "!i#i!e $a aces a din u!m'- 4n !eba!ea dac' $a fe$ de s imu$ ca!e "!o#oca de e$ mica!e "sihofizic' !ebuie s' a;un(' $a o anumi ' "u e!e- e!e 4n m'su!' s' fac' senzaie- du"' ca!e #a$oa!ea de "!a( de s imu$a!e a! fi "sihofizic' unu$ ca"abi$ de a conduce mica!ea de "!a(u$ s'u- sau dac' s imu$u$ de(!ab' a!e doa! "en !u a a;un(e $a o anumi ' "u e!e 4nain e de mica!ea "sihofizice 4nce"e #!eoda '- i cu 4nce"u u$ mic'!ii "sihofizic 4nce"e- senzaia imedia . &"o eza din u!m' s3a! "'!ea incon es abi$ de conside!aii (ene!a$e foa! e "osibi$e. 6n cazu$ 4n ca!e un ca$ !a(e o masina (!e$e "e d!umu!i "!oas e- asa ca nu #a fi "osibi$ s' se "un' 4n mica!e ">n' c>nd efo! u$ de"'e e o anumi ' dimensiune- de a unci e$ de#ine me!(e. %a fe$ ca i acum e$ de#ine 4n cu!s de desf'u!a!e- e$- de asemenea4nde"$ine e cu "o#a!a $ui- i cea mai mic' #i eza masinii efec ueaz'- de asemenea- de $a sine un !es"ec i#' a sa!cinii. Deci- #' "o s"une- es e- desi(u!- o anumi ' "u e!e a im"u$su$ui necesa! "en !u a aduce misca!ea "sihofizice 4n mica!e- da! nu ">n' $a o anumi ' "u e!e a mic'!ii "sihofizic a !ans"o! a senzaii- da! ce$ mai mic as fe$ de mica!e #a efec ua- de asemenea- o mic' senzaie. Da! aceas ' in e!"!e a!e es e chia! aces fa" nesusinu c' nu es e !ansfe!abi$ $a "!a(u$ dife!en'- i indiscu abi$ ace$ai "!inci"iu de e2"$ica!e !ebuie s' fie suficien ' "en !u ce$e dou' "!a(u!i. Dac' eu iu abso$u de s e$e din nimic $umina zi$ei "oa e desco"e!i nici o deni#e$a!e abso$u "e un disc !a"id !o i cu sec oa!e a$be i ne(!edeci nu "o s"une ca a facu nici o im"!esie "sihofizice- da! a fos f'cu nici o im"!esie dife!i '- aa cum dife!ene mai no abi$e- cum a! mici nu "o #eni 4n fiind #izibi$ doa! "!in 4nsuma!ea. Deci- nici o a$e(e!e- ci de a "!esu"une c' o dife!en' !ea$' im"!esii "sihofizice- da! nu "oa e fi in e!"!e a ' ca o dife!en' !'m>ne incon ien - 4n cazu$ 4n ca!e aceas a nu de"'e e o anumi ' dimensiune- da! aces $uc!u es e de a admi e de dife!ene- as fe$ 4nc> es e de con e2 - fa" e$e de !ecu!s 3 i "!a(u$ dife!en' fie s' cedeze chia! i "en !u m'!imi abso$u e. De asemenea- #!eau s'3 mi amin esc une$e $uc!u!i sim"$e- ca!e a!a ' c' !ans"o! u$ de ac i#i a e "sihofizic "oa e- o ui- s' fie an(a;a ' f'!' a "u! a de;a senzaie- sau- mai de(!ab'- c' e2em"$u$ de masina nu se a"$ic' 4n cazu$ nos !u. 8ai "!ecis- aces e fa" e sun 4n !3ade#'!- a so$ici a o e2"$icaie doa! a unci c>nd ne 4n oa!cem $a $ua!ea 4n conside!a!e mai s"ecific de a enie mai >!ziu. 8ic de;un 4n "a - c!ed c'- de obicei- de "o "u!iu. Pa u$ es e de o s o#e"i"e ne(!u "e un "e!e e $uminos. Deoa!ece ca"u$ es e 4nc'- aa c' sa im"!ima dac' sun du"' $umina diminea' ein(eb!ochenem cu ochii deschii- im"!esia a ubu$ui ne(!u

"u e!nic 4n min e- da! c!ed c' de o!ice a$ ce#a- ia! aceas ' im"!esie es e de mine com"$e incon ien . Foa! e des- cu oa e aces ea eu sun c>nd am 4nchis a"oi din nou ochii- a fos $o#i de un ecou foa! e in ens a$b' a ubu$ui cu" o!. &m"!esia fizic a fos as fe$ f'cu 4n !3o fo!m' ca!e a! "u ea a"'!ea senzaia #izua$'- da! e$ a fos - a > a im" c> a fos de u!na a en ia- a !'mas incon ien - i o ui nu a "u u in !a du"' aceea 4n con iina. Ra"oa! e de un Sco!esbS asem'n' o! <: . E$ a $ua de mu$ e o!i "!ofi a de "'!i a$e unui obiec 4n e2is ' 4n !ea$i a e- ca!e nu a! fi a#u $oc s'3$ im" ce se ui a cu ochii deschii $a cons iin a. 6n cazu$ 4n ca!e un co!" de un e2ecu a e 4n fon de im"!ima!e de i" mai ma!e a fos s abi$i ' e2c$usi# as fe$ Sco!esbS indic' fa" u$ c' e$ a !eui s' ci easc' ca!ac e!u$ adiacen sau ca!ac e!e 4n e2is ' 4n !ea$i a e.
<:

&ns i . 6n ./EI. .EI- unde- confo!m $ui %iebi( i ]ah!esbe! *o"" $ui. 6n ./EI. ./E

As fe$ de e2"e!ien e se "oa e face 4n sfe!a de auz. Se #o!be e- de e2em"$u- cine#a cu noi- da! noi sun em dis !ai i nu aud =nu 4n mod con ien :- ceea ce a s"us. 6n momen u$ 4n ca!e ea- da! ne3am aduna - i ceea ce a s"us- #ine 4n con iina noas !'. Te!en comun- "!in u!ma!e- c' a a#u mic'!i$e de ca!e se $ea(a edinei- s' fie de;a a"'!u - i co$ec a!ea de a enie a a#u doa! un succes"en !u a $e !idica "es e "!a(u$. Kn acest fe%, poate c0iar o impresie mai de#reme de acreditare doar mai t.r*i" a #eni %a constiinta ca o acreditare mai t.r*i", c.nd atenia a fost $ndreptat& $n prim"% r.nd mai m"%t pentr" mai t.r*i" dec.t prima. 2cest %"cr" d"ce %a o e+perien& foarte parado+a% c& (r. <adekamp $n pr"sac a e+p%icat. Giar 6%"b H), c" "rm&tor"% conin"tJ "Mi-e (sp"ne e%) de pe tr&'aci c" fermoar, permi.nd"-san'e de mai m"%te ori sa $nt.mp%at c& s.n'e%e din #ena s&rit $nainte com"t& p%ecat 2cestea fiind sp"se, e" n" s"'ere*, desi'"r, c& aceast& in#ersare tempora%& a do"& aici. acte%e #in %in'#istice a" a#"t %oc de fapt, dar i-am #&*"t, e" #orbesc de ceea ce oc0i"% a #orbit creier"% Bc0i"% me" a sp"s creier"% me"J doar f%"+"% de san'e din #ena se "mp%"r& i o c%ip& mai t.r*i", este, de asemenea, D%iete de >c0neppers inc0 s.rm& $n -os. 2cest fenomen parado+a% a ce% p"in pre*entat pentr" mine o -"m&tate de d"*in& de ori. Kntotdea"na am fost s"rprins pentr" c& at"nci c.nd am cre*"t anterior, pentr" c& ea a fost $ntotdea"na. am ti"t, prin "rmare, n" se stabi%easc& $n mod arbitrar., diferena de timp dintre ce%e do"& $nre'istr&ri a fost, desi'"r, "n mic f&r& n"me, dar e% a fost $ntotdea"na s"ficient de mare pe care %e pot pretinde corectit"dinea obser#aiei me%e, f&r& $ndoia%&, ca .... 2c"m ce#a timp am sp"s <r.. (r. >c0meisser c" ace%ai fenomen a fost, de asemenea, sa $nt.mp%at o sin'"r& dat&. ;% a #&*"t $n prim"% r.nd f%"+"% de san'e din artera face bine, apoi a #&*"t com"t& start, iar apoi a a"*it %o#it"ra. " 2"tor"% obser#& mai departeJ "4rea" s& cred c& am, pe f%"+"% de s.n'e a fost foarte ent"*iasmat, $n toate ca*"ri%e $n care i-am $nt.%nit $ne%&ci"ne."
H)

2ici, $n conformitate c" 6entra%b% Dec0ner %"i. Kn 1PVT. >. TOO

!robabi% de nat"r& simi%ar& ca e+periena din trec"t este "rm&toarea, care <artmann T), f&c"t& c" oca*ia de e+perimente pe care e% $ne%e'e de disc"tarea re%aii%or de aa-n"mita diferenta persona% de %a "n aparat specia% constr"it an'a-at.
T)

Ar"nert %"i 2rc0 f Mat0em. 888I, p. 1W

B stea artificia%& a mers c" micare "niform& de-a %"n'"% o scar& $n faa "n"i peste fire, i mod"% $n care e% $n 1 >ec. descris& a fost $mp&rit& doar $n 1S p&ri. 2c"m parte a sca%ei a fost citit $n ca*"% $n care #edeta %a "%tima c"rsa inainte de fir"% a fost, aa c& a treb"it s& fie pe %.n'& accident #asc"%ar cerebra% %a 1S scar&. "!entr" a respecta $n acest tip, - sp"ne a"tor"% - am a#"t "n fenomen ci"dat 6.nd m-am fo%osi p"nct"% de scara %a care #edeta a treb"it s& fie %a a do"a %o#it"ra, c"nosc"t anterior, m-am '.ndit %a p"nct"% de %"mina, dar %a intrarea $n oc $nc& apro+imati# S. V di#i*ii (a%ternati# $ntre S,H i S,P), pentr" a fi #&*"t $n %oc"ri%e potri#ite, astfe% $nc.t, prin "rmare, informaii%e $n -"r"% #a%orii de S X, SV ar fi prea mare., am $ncercat n"me, dest"% de asc"it pentr" a #edea i de a fi dest"% de atent , se pare ca stea"a se apropie #reodat& $n ace% moment pentr" o c%ip& $n picioare $nc&, aa c& am fost tentat s& cred c& n" treb"ie s& fie %oc"% $n care stea"a se af%& %a intrarea $n oc, s& fie e+trem de asc"it p&rea determinat. (e m"%te ori, dar p&rea s& fie #edeta din no" f&r& stabi%itate $n r." constant, $n timp ce a% doi%ea oc s& p%ece, e% apoi a *b"rat $n timp"% 're#ei aa c"m a" fost de p"nct"% de dreapta prin i indicaia a fost act"a%i*at& 2cest %"cr" sa $nt.mp%at $n mare parte, %a sf.rit"% seriei de obser#are, at"nci c.nd am fost ca de-a obosit, sa" c.nd. 2m f&c"t obser#aii%e oarec"m nona%ant. 2ce%ai fenomen am a#"t trec"t prin $n micare c0iar mai %ent i mai rapid, de e+emp%", c" p"ncte ne're pe disc 0.rtie, c" ec0i#a%ent"% $n sec P. centimetri., camera de anticipat a fost, de asemenea, %a fe%, circa 1 Y OS a str&b&t"t $n 1 sec ca%e. " "B e+p%icaie a acest"i fenomen nici n" ar $ndr&*ni., ;ste ca i c"m ai dedica o dat& pe sec"nd& nat"ra%e periodice bate atenie mare. 2stfe% anticipa c"m poate c0iar c"m se simte "n #a% de ateptat ca mai de#reme dec.t e% de fapt se face $n timp ce stea"a r&t&citor c& mai p"in& atenie, am ad"s mere" %a "n no" %oc"ri de contiin&, s"f%et"%, p&strai-% 're", do"& ma'a*ine de etero'ene, s& a"d& i s& #ad&, s& fac& dintr-o dat&, ca i $n ca*"% $n care ideea de #i*"a%i*at nac00inke %oc %"minos p.n& %a "n a%t timp "na care s"f%& mai asc"%te stea"a r&t&citor c" mare interes "rm&rit, i astfe% prin e% *b"ra f&r& oprire $ntr-"n c"rs 'rat"it de s"net, da, a se #edea c0iar r"%a $n faa %"i. " "!entr" f%as0-"ri de %"min& pe care %e deine m"%t mai difici% s& se stabi%easc& o metod& si'"r& de obser#are simi%are. 2r treb"i s& fie as"mat 6e#a simi%ar aici, sec"nde%e bate fenomene c"m era de ateptat, deoarece necesit&, dar s& se simt& f%as0 ca "n aspect s"rprin*&tor d"p&. 2cest am, cea mai mare incertit"dinea acestor

obser#aii pentr" c&, p"r i simp%" n" se poate afirma, de asemenea, s-a" do#edit $n mod indirect, $n obser#aii%e $nt.r*iere "%terioar& - prea m"%te informaii de %a #rem"ri%e care apar -. determinat& n" de " Pen !u mo i#e di!ec e an e!ioa!e am 4nfiina 4nc' 4n u!ma "unc de #ede!e (ene!a$. Deoa!ece !a"oa! e$e de mic'!i$e "siho3fizice sun dinco$o de "e!ce" ie nos !u imedia - !ebuie s' ia 4n conside!a!e a unci c>nd a$e( 4n !e dife!i e$e i"o eze "osibi$e s ai cu ceea ce "e!mi e fa" e$e "e cea mai sim"$' i mai com"$e ' 4n Musammenhan3(e !e"!ezin a. Acum- haidei s' a!a e modu$ 4n ca!e !e$aii$e din !e idei con ien i incon ien somn i #e(he- (ene!a$e i fenomene s"ecia$e de cons iin a "e scu! - condiii$e (ene!a$e a$e #ieii "sihice o !e"!ezen a!e "siho3fizic foa! e sim"$u si sa isfaca oa!e baza "e "!esu"une!ea c' noiunea "!a( !ansfe!abi$e $a mica!ea "sihofizice es e"e!mi e ceea ce nu es e "osibi$ 4n cazu$ 4n ca!e o aduce un oma(iu $a i"o eza o"us'. %a u!ma u!mei G- "e ca!e eu nu c!ed c' es e o i"o ez' ince! - da! "en !u o ce!in' a u u!o! si uaii !ea$e "e ca!e !ebuie s' se bazeze- ci mai de(!ab' c' "e!ce"ia ac i#i 'ii "siho3fizic- ca aces $uc!u de"inde de s imu$i 4n ceea ce "!i#e e fo!mu$a de baz' i fo!mu$a de m'su!a!e- du"' ca!e se #a a"$ica numai ac i#i a ea "sihofizice 4n $oc de s imu$ in !oduce- 4n u!ma o di"$om' 4n aces e fo!mu$e. Aceas ' !aduce!e de de"endena de senzaie de $a s imu$ii e2 e!ni 4n !3o de"enden' "e !a"o! u!i$e de mica!e "sihofizice doc !ina noas !' es e $ua ' 4n "!inci"iu de oa e condiii$e i !es !icii$e "!eca!e (!a ui e- ca!e sun 4nc' su"use 4n domeniu$ "sihofizica e2 e!ioa!e. T!ebuie s' !ecunoa em- 4n "a! ea din fa'- ca!e a fonda "e da a de fo!mu$e$e de d!e" $ui 5ebe! cu "!i#i!e $a s imu$u$ e2 e!n numai 4n anumi e $imi e e2"e!imen a$e- doa! cu (!ad mai mu$ sau mai "uin !idica de a!moniza!e- numai 4n ace$ai mod e2 e!io! de mon a!e de s imu$ i un simi$a!e se "oa e do#edi s a!e in e!ioa!a de sensibi$i a e- ca!e cons an e$e b, # fo!mu$e$e noas !e nu sun cu ade#'!a cons an e- da! se modific' 4n funcie "en !u a schimba aceas ' si uaie. Da! ea nu numai c' "!e#ine nimic "en !u a acce" a- da! 4n cazu$ 4n ca!e e2is ' #!eoda ' o !e$aie funciona$' semnifica i#' 4n !e co!" i min e- sun em ob$i(ai s' "!esu"unem c' #a$abi$i a ea $e(i$o! ca!e se $ea(' de dimensiunea i i"u$ de senzaie cu dimensiunea i i"u$ de mica!e "sihofizic - necondiiona ' i f'!' !es !icii es e $a fe$ de bun ca #a$abi$i a ea 4n na u!' $e(ea mu$ ;us ifica ' de (!a#i aie- as fe$ 4nc> a unci c>nd i 4n cazu$ 4n ca!e es e- de asemenea- de aceeai dimensiune i i"u$ de mica!e "sihofizic "!ezen - 4n o deauna de aceeai dimensiune i i"u$ senzaie asocia es e "!ezen - i c' oa e aba e!i$e c' #om ('si cu "!i#i!e $a #a$idi a ea $e(ii $ui 5ebe! i baza "e fo!mu$e 4n ceea ce "!i#e e s imu$ e2 e!n- doa! de odihn' aco$o- c' ace$ai s imu$ e2 e!n nu es e (ene!a 4n oa e ci!cums ane$e aceeai dimensiune de ac i#i a e "sihofizic. Aceas a es e- de asemenea- doa! in e!de"endena din !e i 4n fo!mu$e$e noas !e un ade#'!a !eci"!oce i ob$i(a o!ii. A"oi- 4n !3ade#'!- #om fi doa! 4n m'su!' s' s"un $a fe$ de bineC "siho3fizic mica!e nu "oa e fi "!ezen $a fe$ de "o !i#i ca con ien sau incon ien senzaie es e "!ezen '- aa cum ne3am "u ea s"une- senzaie nu "oa e fi "!ezen - ca i 4n confo!mi a e cu modu$ 4n ca!e mica!ea cu #a$oa!ea es e

"!ezen - 4n im" ce- a > a im" c> ne o"!im $a s imu$ii e2 e!ni- fie s imu$u$ e2 e!n i i!i abi$i a e necesa! aco$o- i o ui nici o senzaie a"'!ea dac' nu a aciona de c' !e s imu$u$- inc$usi# 4n condiii e2 e!ne co!es"unz' oa!e- senzaii in#e!s in e!ioa!e ca "oa e fi- f'!' s imu$i e2 e!ni sun aco$o. Cu oa e aces ea- 4n aces ca "oa e !idica o obiecie. Unu$ nu se 4ndoie e c' o "e!ce"ie senzo!ia$' da nu "oa e e2is a f'!' o schimba!e fizic' da #eni 4n e2is en'- da! es e c!ea!ea aces ei schimb'!i fizice in#e!sa - de asemenea- senzaia de da mai de"a! eR Nu se "oa e ace$easi misca!i- ca!e a!e ne#oie de o senzaie s' se 4n >m"$e- de asemenea- con inua 4n a$ e ci!cums ane- f'!' a fi 4nsoi ' de o senzaie- sau !ans"o! a a$ e senza ii 4n a$ e ci!cums ane- as fe$ 4nc> - 4n s"ecia$- 4n funcie de fa" u$ dac' aces ea 4n o!(anisme sau 4n $umea de afa!' - sau du"' cum se "!oceda 4n o!(anisme dife!i eR Nu se con es '- doa! c' unu$ a a"oi a a e" a ca a$ e ci!cums ane s' fie chia! cu cea a ceea ce senzaia es e condiiona '- de"enden - sau sun $a funcia noas !' de im"!ima!e. Din momen ce aces ea nu de"ind de un "unc i es e nimic decis 4nc' 4n ce con e2 fe$ aceas a es e a aa - as fe$ 4nc> "osibi$i a ea !'m>ne c$a! c'- a#>nd mica!e 4n !3o anumi ' cone2iune !ans"o! a o senzaie "!in com"$e a!ea !e$aia cu condiia "$in de senzaie- cu oa e aces ea- "e ca!e $e efec ueaz' 4n !3un a$ nu "!in fa" u$ c' nu a fina$iza cone2iunea $a ea. De asemenea- "oa e "!ob$ema $a u!m' oa!e$e as"ec e s' ia 4n conside!a!eC a unci c>nd a! "u ea fi ad'u(a un i! f'!' a fi a aa $a #ioa!'- 4n ace$ai mod #ib!a ii$e"en !u c' aa cum es e a aa $a #ioa!a- s3a! da- de asemenea- ace$ai on- da! se "oa e doa! osci$a aa doa! "e co!" #ioa!' i "!oduc as fe$ de !'s"uns- aa cum es e cazu$. ide asemenea- une$e ca!e scu$u!i$o! a! dac' a! acce" a as fe$ de mic'!i 4n afa!a o!(anismu$ui i sun ace$e mic'!i asocia e a! "u ea da ca ne!#ii din co!"- doa! as fe$ de senza ii ="e ca!e am "u ea fi mu a e 4n s"i!i u$ $umii- as fe$ 4nc> s' nu se de"$aseze 4n (o$- da- #ib!a ii$e #o! "!oceda 4nc' din $ume:- da! e$e nu "o da- fieca!e o!(anism es e mai de(!ab' un i" s"ecia$ de ins !umen ca!e "oa e "!oduce i"u!i s"ecia$e de de"$asa!e 4n funcie de ca!ac e!is ici$e a"a!a u$ui s'u- ca!e "oa e "!oduce nici o "a! eceea ce es e- de asemenea- adec#a Mus Knd$ich9ei en men a$e s"ecia$e socia$iza.

(((I(. &ensu# %enera# a# pra%u#ui /n psihofizica interioare.

Con !as u$ de un sonda; cu "!i#i!e $a "!a(u$ i o scufunda!e sub "!a(u$ de $a "unc e$e de "!a( 4n 4n !e es e domeniu$ de sen imen e a > de ciuda . Viaa s"i!i ua$' 4n !ea(' de su"$eani om 4n !e somn i #e(he- adic'- o s a!e de incon ien' i con ien '- s a!ea de #e(he zone indi#idua$e i 4n fieca!e de"a! amen de fenomene indi#idua$e "oa e de"'i a"oi "!a(u$ sau s' scad' sub ea. Re"!ezen a!ea "siho3fizic' a u u!o! G- ca!e !ebuie 4n mod necesa! $e(a e 4n !e e$e i se bazeaz' "e ace$ai "!inci"iu. Sun em !e"!ezen a!ea "sihofizic de con iin' i incon ien' 4n si(u!an' unde#a- as fe$ 4nc> ne ob$i(' con e2 u$ fa" e$o! i a consecine$o! de #izua$iza!e 4n sine a (ene!a$iza!e i deducie. i chia! f'!' s' ie ac i#i 'i$e "sihofizice su"use fenomene$o! noas !e de con iin'- chia! i f'!' funcia de a cunoa e $a fe$ ca "en !u fa!mecu$ !ebuie s' fie 4n$ocui 4n fo!mu$a noas !' de m'su!a!e- (ene!a$iza!ea

fa" u$ui- es e suficien ca ace$eai mic'!i "siho3fizice sau modific'!i$e de "es e un anumi (!ad de "u e!e !ans"o! a con iin'- de#in incon ien sub o anumi ' m'su!'ofe!' de;a as"ec e foa! e (ene!a$e a$e sa$e- i de a !a(e conc$uzii im"o! an e. S' ne amin im "e scu! eme$ia aceas ' (ene!a$iza!e im"o! an e 4na"oi i se !efe!' $a cu!su$ de an ici"a!e a aces o!a. 8odu$ de ac iune a s imu$i$o! a fos "!imu$ se!#i s' fie 4nsc!is' "e domeniu$ "sihofizica e2 e!ioa!e de fa" u$ c' ceea ce e2ci a senza ia de e2 e!io!- !ebuie s' de"'easc' un anumi (!ad de "u e!e- "en !u a $e face cuno in'. Aceas a es e u!ma ' $e(a de #i! u ea !aduce!e a s imu$u$ui 4n ac i#i a e "sihofizic' iniia$ $a conc$uzia c' aces "!o#oca de s imu$ i !e"!ezen a ac i#i a e "sihofizic' !ebuie s' de"'easc' un anumi (!ad de "u e!e s' de#in' con ien . Discuii$e 4n u!m' oa!e$e ca"i o$e asu"!a somnu$ui si de #e(he i a enie #o! fi uni e "en !u a a!' a c' ceea ce es e #a$abi$ i "en !u fenomene$e senzua$e i s"ecia$e- ca!e "o fi !ansfe!a e $a con ien iza!ea (ene!a$' i fenomene$e (ene!a$e a$e con iinei. Aceas ' ne#oie #a a"'!ea "en !u a ne $'mu!i cu "!i#i!e $a !e$aia- 4n ca!e ni#e$u$ de con ien iza!e (ene!a$- es e $a "!a(u$ de anumi e fenomene de cons iin a. Discuia a !e$aiei e2"e!ien ia$ din !e efec u$ de a enie i de s imu$a!e 4n I< Ca"i o$ #a se!#i- ceea ce "oa e fi dedus din conside!aii (ene!a$e "!esu"une- 4n aces sens- "en !u a do#edi "!in co3!e($a!e a u u!o! !e$aii$o! e2"e!ien ia$ $a aces a- "!ecum i !a"o! u$ "as- ca!e se dez#'$uie 4n noi- es e 4n ce$e din u!m' $a a IE3a Ca". chia! dinco$o de ne "oa e u!m'!i. Aces $uc!u !idic' o im"o! an' fundamen a$' "en !u fa" u$ de a "!a(u$ui "en !u 4n !ea(a dez#o$ a!e a "sihofizica in e!ioa!e- aces $uc!u a! fi- f'!' a ine con de ea ceea ce un o!(anism f'!' seciuni- 'ie u!i- "!in "!ezen a- f'!' o!(ane i memb!e$o!. Des"!e oa e aces ea- e!menu$ a!e "!a(u$ "sihofizice- ce$ mai im"o! an sensu$ 4nsui fa" u$ c' e$ d' chia! i o baz' so$id' "en !u conce" u$ de incon ien'. Psiho$o(ia nu "oa e face abs !acie de senzaii incon ien e- idei- da- de efec e de senzaii- idei incon ien e. Da! cum s' acioneze- ceea ce nu es e- sau "!in ca!e o senzaie incon ien - ideea de unu$ "e ca!e nu a#em dife!i R Dife!ena !ebuie s' fie f'cu '- da! modu$ 4n ca!e aceas a es e de a face c$a!R i unde es e de a unci de a ('si o c$a!i a e des"!e as aR S'3$ #'d- de fa" - ca una din !e ce$e mai f!umoase !ezu$ a e a$e eo!iei noas !e c' es e aceas ' c$a!i a e de senzaie- sau o!ice a! fi "en !u o s a!e de con iin'- cu ce#a ce de"inde- nu "e baza de s"ecu$aii con es abi$e- da! e2"e!iena de ne '('dui in e!"!e a e 4n !3o as fe$ de !e$aie funciona$' ca!e "oa e "e!sis a ce#a- cu oa e aces ea- ea !'m>ne 'cu . Senzaii- idei au- desi(u!- o"!i 4n !3o s a!e de incon ien' s' e2is e $a fe$ de !ea$- 4n cazu$ 4n ca!e sun abs !ac e 4ncad!a ' de baz'- da! e ce#a "e $a noi- ac i#i a ea de "sihofizice a c'!ei funcie aces ea sun - i ceea ce "osibi$i a ea de $o#i u!' de senzaie !e3a"a!iia de"inde- 4n ca$i a e de condiia ca osci$aia #iaa sau e#enimen e in e!ne sau e2 e!ne s"ecia$e- mica!ea 4na"oi "es e "!a(- i aceas ' mica!e "oa e fi- de asemenea- 4n ;oc mic'!i$e "siho3fizice con ien e ca!e a"a!in a$ o! fenomene cons iin a in e!#eni i "oa e "!o#oca modific'!i 4n aces a- de baz' "en !u noi !'m>ne 4n incon ien .

(L. &o"n i starea $e 3e%he ,- .

6n im" ce condiii$e "sihofizice a$e senzaie cea mai uoa!' in ' "en !u "sihofizica e2 e!ioa!e aco!da e de c' !e "a! ea e2"e!ien'- fenomenu$ de somn i #e(he mi se "a!e- cu oa e aces ea- ce$ mai "o !i#i "unc de a ac din "a! ea as a de in e!io! efec ua- chia! dac' aceas a es e o e2"e!ien' chia! i 4n cazu$ accesibi$- $a !ansfe!u$ baze$o! de "sihofizica e2 e!ioa!e 4n in e!io!- ca!e- 4n a A/3a Ca"i o$ a fos fonda ' "e conside!aii (ene!a$e- a"$ica e e2"e!ien' di!ec ' susine- 4n a$ doi$ea !>nd- 4n cazu$ 4n ca!e afec eaz' 4n !ea(a con iina omu$ui- mai ma!e i Niede!es 4n !3o sin(u!'- cu oa e aces ea senzaii$e doa! un fenomen a"a! e- i anume sun de ce$ mai mic ni#e$ 4n con iina "ub$ic'- "e ca!e ne3am "e de o "a! e- (ene!a$iza!e im"o! an '- "e de a$ ' "a! e- o abo!da!e a "!o(!esa c> i( de "!ezen a iniiaz' obse!#a!ea "sihofizice a !e$aiei din !e con iina (ene!a$' i fenomene$e sa$e s"ecia$e.
.:

Re#izui!ea S. </I3<0B.

S' u!m'm 4n "!imu$ !>nd fenomenu$ de "a! ea $ui men a$e. &n im"u$ somnu$ui con ien' es e 'cu - cu momen e$e de !ezi!e- es e din !3o da 'da! nu imedia $a "u e!e ma2im'- i numai !e" a - omu$ 4ncu!a;eaz' <: - da! c!e e c$a!i a ea con ienei !a"id ">n' $a un summi $a ca!e aces ea - du"' modu$ de ma2ime$e- "en !u un im" se a"!o"ie neschimba e. T!e" a - ea cade din nou- i omu$ adoa!me ca e$ a fos !ezi .
<:

G%a 4nce"u - o u$ "a!e 4nc' 4n une!ic i confuz- a unci 4n mod c$a!- da! nu "en !u ade#'!a a $ui semnificaie@. unu$ nu 4i amin e e- $a o da ' din !ecu i "oa e face ceea ce se #o!be e- nu des u$ de 4ne$e(e!eG=)u!dach $ui PhSsio$. &&&- ". IEE:

De a ado!mi "e cana"ea abso!bi de un anun simi$a! numai in#e!sa $ea('n- $a fe$ ca i con iina a $ua 4n u"(!ade3u!i "es e "!a(u$- mai mu$ i mai mu$ - ca!e es e 3 i aici !ea$ es e "en !u e2"!esia a"!ofunda!ea de somn 3 es e ne#oie de s imu$i mai "u e!nici i mai "u e!nic "en !u a !ezi do!mi A:- ">n' du"' ce a a;uns cea mai ma!e cons iin a ad>ncime se !idic' din nou $a "!a(u$- "en !u a !ece de $a a"oi "e #a$o!i c!e e i mai mu$ . Un ascu$ ' o! de3a$ meu =*oh$schH e!: i3a e2"!ima ideea- cu "endu$u$ sune Th &- ". .F0 a desc!is "en !u a face e2"e!imen e cu "!i#i!e $a ad>ncimea de somn $a dife!i e "e!ioade de a ado!mi i 4n dife!i e ci!cums ane- de "u e!ea de sune - ca!e es e necesa! "en !u a !ezi do!mi - "oa e se!#i "en !u a m'su!a ad>ncimea de somn. Dac' aceas ' idee #eni $a e2ecu a!e i 4nce!ca!ea nu #a eua din cauza ma!ea dificu$ a e de a "!oduce condiii com"a!abi$e- $as o 4n !eba!e deschis'- 4n cazu$ 4n ca!e o!ice se #ede aici un "!inci"iu- da! a;un(e $a foa! e ne(a i# Mus Knd$ich9ei ad>ncimea de somn cu mode!aie. Aces a es e de a e2"$ica osci$aia "sihicu$ui "!in !3o ima(ine fizic'- o osci$aie simi$a!'- cum a! fi cea a soa!e$ui- ca!e se !idic' !e"ede de $a o!izon - zo!ii zi$ei a
A:

!eze!#a masa de "!>nz "en !u un im" a"!oa"e $a aceeai 4n'$ime- a"oi coboa!' din nou- chiu#e e "en !u o!izon u!i$e- mai ad>nc i mai ad>nc 4n ;os sub ace$ai $uc!u es e #a$abi$ "en !u du"' ce a a;uns cea mai ma!e u!ca!e ad>ncime 4na"oi ">n' $a o!izon i dinco$o. 6n im" ce a! "u ea fi fa" u$ c' c!e e!ea de soa!e men a$ se 4n >m"$' !e$a i# mai !e"ede dec> cea fizic'- i- "!obabi$- =(>ndu$ im" de ca abscisa:- es e- de asemeneaascensiunea ab!u" ' dec> cobo!>!ea- "en !u c' se "a!e c' omu$ es e mai #ii cu!>nd du"' !ezi!e - i de aco$o #ese$ia doa! foa! e !e" a - scade nu cu mu$ im" conside!abi$- $a fe$ ca i somnu$ a"a!e imedia du"' ado!mi!ea $a ce$ mai mic- i din aces ma2im deeu!i$e s' se !ezeasc' foa! e !e" a I: - cu oa e aces ea- nu !ebuie s' aib' (!i;' de aces e "a! icu$a!i 'i aici ci doa! ascensiunea i cobo!>!ea $uminozi a e cons iin a ca un 4n !e(- "en !u ca!e ima(inea "'s !eaz' 4nc' une$e ca"' "!ecizie. De modu$ 4n ca!e ne3o do!im ima(ine "en !u a do#edi nimic- ci doa! se!#esc "en !u a i$us !a.
I:

)u!dach s"une "u! i sim"$u =PhSsio$. &&&- ". IEI:- Gsomnu$ es e 4n 4nce"u $a ce$ mai mic- 4n $ea('n $ui fo! uo! i 4n $ini e- ">n' $a sf>!i - $a cea mai mic'.G 6n ace$ai im"- aces a es e cu si(u!an' mai uo!- un $oc de do!mi imedia du"' ado!mi!e- a unci c>nd ce#a im" du"' aceea s' se !ezeasc'.

Dac' noi- cum a! fi- !ebuie s' sunai cu o #a$oa!e ze!o a in ensi 'ii "siho$o(ic 4n mod na u!a$ i f'!' a ine seama de o!ice ima(ine- "!a(u$ de con iin'- 4n cazu$ 4n ca!e se face !ezi!ea i ado!mi!ea- sun em doa! aa3na u!a$ i f'!' a ine con 4n zone$e noas !e "sihofizica e2 e!ioa!e o"inie de;a s abi$i e !ebuie s' desc!ie ascensiunea de $uminozi a e cons iin a des"!e as a cu #a$o!i "ozi i#e ca!e c!esc de $a !ezi!e $a 4nce"u - a"oi sc'dea din nou- du"' ca!e se 4ncad!eaz' ado!mi $a- i a"oi- de asemenea- nu "oa e a;u a- da! obse!#a c!e e!ea a"!ofunda!ea de somn sub "!a(u$ $a fe$ de "en !u a desc!ie cu c!e e!ea #a$o!i ne(a i#e din "unc u$ nos !u de #ede!e- ca!e mai de#!eme de #a$o!i ne(a i#e de cons iin a !ansmi e ca un #a$o!i incon ien e a$e senza ia de cons iin a o a$a- si o (ene!a$iza!e i de 4mbun' 'i!e a "oziiei an e!ioa!e a"a!e 4n ace$ai im". U!m' oa!ea discuie "oa e a;u a "en !u a asi(u!a aceas ' conce"ie fundamen a$' de cazu$ nos !u "!ezen . S a!ea de somn de"inde cauza$- 4m"!eun' cu s a!ea de #e(he. Suf$e u$ 4n sine a!e ne#oie de somn "en !u a se !ezi du"' aceea se "oa e- i !ebuie s' fi "!i#i suficien "en !u a fi 4n m'su!' s' do!mi- da co!es"unde 4n mod no!ma$- $a ad>ncimea de somn (!adu$ nachhe!i(e de #i#aci a e. Se "oa e do!mi o $un(' "e!ioad' de im" "en !u a eua- sau ne fu(e de $a sine a unci c>nd min ea es e neobinui de ensiona e sau e2ci a - da! a"oi a u!ma - de obicei- de un somn a > de "!e$un(i i mai "!ofund'. Es e "!ezen a $a fe$ ca un #a$- ad>ncimea de oamna i 4n'$imea de u!ca!e de un a!bo!e cu "!i#i!e $a ni#e$u$ co!es"unz' o! i sun condiiona e de un sin(u! nu "oa e face abs !acie de scufunda!ea sub ni#e$u$ de $a nimic- da! !ebuie s' o !e"!ezen a!e adec#a ' a !e$aii$o! scufunda!ea sub ni#e$u$ de !'s'!i u$ i "es e ni#e$u$ "e ca!e o !anziie ne(a i# s' ia aceas a ca o !ece!e $a #a$o!i "ozi i#e 4n ceea ce

"!i#e e #a$o!i$e de ze!o a$e 4n'$imii ni#e$u$ui. i as fe$ nu se "oa e abs !ac dec> de o Nu es e "en !u suf$e - nu iau %ebensoszi$$a ion suf$e u$ numai $a !ezi!ea din somnde asemenea- da! !ezi!ea suf$e u$ui es e Oszi$$a ionshUhe de "es e- somn deno ' Oszi$$a ions iefe sub "!a(u$ de con iin'- i a#em #a$o!i "ozi i#e- aa c' sun $a fe$ de necesa!e "en !u a se !efe!i $a ni#e$u$ de cons iin a- ad>ncimea de somn cu #a$o!i ne(a i#e. Dac' ai fi do!i aici fa' de osci$aia in ensi 'i$o! "sihice 4ncheia cu s a!ea de #e(he- ia! in ensi a ea in im"u$ somnu$ui "es e o desc!ie doa! de $a ze!o- as fe$ 4nc> du!a a de #ia' a suf$e u$ui #a fi !e"!ezen a ' de a!e 4n im" de $a fieca!e se"a!a se"a!a de c' !e s a e$e nu$e de cons iin a- osci$aii- mai de(!ab' dec> de !e"!ezen a!e 4n s a!ea de somn de in ensi 'i ne(a i#e- osci$aia de #iaa suf$e u$ui conec a con inuu 4n ei 4nii i 4n #iaa CAPACE con inu' a o!(anismu$ui $a ca!e es e $e(a ' 4n s a!ea de #e(he- se duce de"a! e. Es e ce! "oa e fi ('si - numai aces a din u!m'- nu a fos modu$ de !e"!ezen a!e co!es"unz' oa!e. S' ne 4n oa!cem acum $a $ua!ea 4n conside!a!e de "a! ea fizica de somn. Fo!a #ie a o !u"u$ nos !u a"a!e 4n somn a scazu E: . Pu$s i !es"i!aie $en ' 4n ;osem"e!a u!a co!"u$ui es e !edus- !educe e2c!eia de u!in'- de acid ca!bonic- mi!osu$i ce ac i#i 'i a$e c!eie!u$ui- 4n s"ecia$- es e 4n cauz'- ceea ce !ebuie s' fie conside!a e ca o"e!a o!u$ de !ans"o! de fenomene con ien e- ac i#i 'i$e "siho3 fizice- cum #o!be e de;a 4nce a!ea aces o! fenomene i de o!ice mica!e de #o$un a!ia - chia! i "en !u !educe!ea aces o! ac i#i 'i- de asemenea- es e fa" u$ c' c!eie!u$ se scufunda 4n somn- ceea ce "oa e fi obse!#a 4n SchKde$#e!Lundun(en i de SchKde$fon ane$$en co"ii mici au ocazia- a dec$a!a c' mai "uin s>n(e dec> 4n s a!ea de #e(he $a cu!(e 4n c!eie!- i "u$su$ $en #o!be e i de o )$u um !ieb mai $en 4n c!eie!. Da! "es e o #edem- ce$ "uin ">n' $a anumi e $imi e- cu bo('ia i #i a$i a ea )$u um !iebes c!e e funcii$o! sa$e 4n !3un sis em i chiu#e a.
E:

Cf. i a$ii de aici "e Pu!9in;e 4n cu#in e 5a(ne! de a !'i cu. A! ico$u$ #e(hesomn- ". I<D

Pe scu! - !educe!ea de ac i#i 'i fizice- ca!e fac obiec u$ uno! fenomene con ien e ca!e se "o a"$ica "en !u a 4ndoi- da! s3a! "u ea 4n !eba dac' aceas ' !educe!e nu se duce $a !enun i !ea$. 6n im" ce cu si(u!an' nu se o"!e e 4n !ea(a ac i#i a e a c!eie!u$ui- da! a! "u ea- da! ace$e ac i#i 'i ca!e sun de na u!' "o !i#i "en !u a se!#i cons iin a- "sihofizic- se "oa e o"!i cu o u$ 4n somn f'!' #ise- da- aces "unc de #ede!e s3a! "u ea zei he! ca a"a! ce$ mai na u!a$. 6n !e im"- 4n "!imu$ !>nd #o!be e de necesi a ea a"!ofund'!ii o mai ma!e de somn $e(' u!' "sihofizic cu c!e e!ea con iinei fo! zue!ha$ en 4n s a!e de #e(he. O"!e e ac i#i a ea "sihofizice de3a $un(u$ momen e$e de a ado!micone2iunea "sihofizice cu admi e!ea de somn es e 4n !e!u" '- 4n im" ce 4n cazu$ 4n ca!e ac i#i a ea de "sihofizice scade cu ado!mi doa! ">n' $a o anumi ' $imi '- un "!a(a"!ofunda!ea somn sa$e c!e e!e a con iin' e2"!esie co!es"unz' oa!e ('si e 4n me!s

"e ;os ac i#i 'ii "sihofizice sub aces "!a(. Aces $uc!u !ebuie fo!ma$e "en !u a #eni 4n a;u o!u$ de e2"e!ien'- ca!e se !efe!' $a !ezi!ea i ado!mi. i dac' nu- 4n sine- a! !ebui s' fie des u$ de ob$i(a o!iu sin(u!- as fe$ 4nc> aces ea sun 4nc' aco$o.- 6n $e(' u!' cu "unc e$e de #ede!e an e!ioa!e i cu "!i#i!e $a ceea ce am fos de;a "' !uns $a noi s a uie!en $a fenomenu$ s"ecia$ de senzaie A do!mi "oa e fi !ezi de un s imu$ $oca$- o!ice a! fi fos - i "!in ca!e ne!#ii senzi i#i a ('si- de asemenea- acces "!ea. T!emu!' u!i- ;un(hi- "o9in(- (>di$a - o "ic' u!' de cea!' de e ana!e $a ca$d "e "ie$e- !ece- 4n im" ce dez#'$uie un ban($umina b!usc $uminos- ca!e "a!e unde#a "!in "$eoa"e- chia! mi!osu!i necunoscu e D: se "oa e !ezi de do!mi . Ace$ai succes de s imu$- ca!e cauzeaz' acumu$a!ea c!e e !e" a de feca$e si u!ina in im"u$ somnu$ui. Ce es e succesu$ (ene!a$' a uno! as fe$ de s imu$en eR Aceas a- ca o e2ci aie a sis emu$ui ne!#os es e fo!ma - ca!e se "!o"a(' $a c!eie!. Pe $ocu$ i modu$ 4n ca!e #ine $a nimic- 4n m'su!a 4n ca!e se "oa e deduce din e2"e!ien'- ci doa! "e "u e!ea cu con de fa" u$ c' o dife!en' "u e!nic' de s imu$i 4n sine !e"!ezin ' un s imu$ "u e!nic- !educ>nd as fe$ foa! e mu$ un ac s imu$ fami$ia! nu mai "uin de e2ci an "oa e- ca un s imu$ "u e!nic- i chia! i un s imu$ s$abF: "o aciona cu uu!in' !ezi!e a unci c>nd e$ es e e$i(ibi$ "en !u (a!dieni de a asocia o e2ci aie "u e!nic' cu ea. A$ fe$- fieca!e s imu$ es e ineficien ' ">n' c>nd se de"'e e un anumi (!ad de "u e!e- i "!o#oac'- f'!' 4ndoia$'- !ezi!ea dac' aceas a de"'e e as fe$- a > im" c> omu$ 4nc' nicioda ' es e ca"abi$ s' se !ezeasc'. Da! un fa!mec mai $ini i ' una- doa! un efec mai "u e!nic din ace$ai i" de "!oduse- dec> cea $a ca!e $ea(' !ezi!ea. Deci- nu #ine a > "e ce$ ca!e e2ci aie de un i" s"ecia$ i $oc s"ecia$- da! "u e!ea suficien 4n >m"$a unde#a i 4n !3un fe$ 4n domeniu$ de ac i#i a e "siho3fizic'- as fe$ 4nc> !ezi!ea succese- $a fe$ ca3$ "en !u !ezi!ea unui anumi senzaie 4n im"u$ de #e(he doa! o anumi ' "u e!ea de s imu$ necesa!. Da!- 4nain e de !ezis ena necesa!' a fos a ins- a > aici- c> i de aco$o s' c!easc' ac i#i a ea "siho3fizic succes ">n' a unci- i s' c!easc'- da! s' fie "!ezen . G6n ceea ce nu se 4n >m"$' !a! ca oamenii sun !ezi de mi!osu$ can(!ena de un incendiu.G =)u!dach- PhSsio$. &&&- ". IDB:
F: D:

De e2em"$u- a(i a!ea s$ab de un co"i$ $>n(' mama do!mi .

)u!dach s"une 4n !3un sens- 4n mod con#in(' o! =PhSsio$. &&&- ". IDB:C Gdac' nu e3 am auzi 4n somn 4n sine- ci numai du"a !ezi!e i a simi c' nu a "u u fi !ezi 3 o.G Am auzi i simi - da! de;a 4n somn $a fe$ ca i 4n s a!ea de #e(he- nu a! fi nici o dife!en' 4n !e momen u$ 4nain e de !ezi!ea i du"' ce e !eze i. Acum- dife!ena "oa e fi doa! c' ">n' !ezi!ea $a ac i#i a ea "sihofizice !'m>ne sub "!a(u$ a"a!e cu !ezi!ea "es e "!a(. Da! ace$ai $uc!u se !ea$izeaz' "!in c!e e!ea succesi#' a unui s imu$ "en !u a "a !a aduce!ea de !ezi!e !ebuie s' aib'- de asemenea- $oc 4n abo!da!ea #o$un a!' $a !ezi!ea- as fe$ 4nc> un ma2im 4n momen e$e de cea mai ma!e ad>ncime de somn o 4nce a!e (Knz$iches de ac i#i a e "siho3fizice 4n ca!e es e "osibi$dei "!in nici o 4m"!e;u!a!e a f'cu mu$ ca si(u! se "oa e #izua$iza.

3"rdac0 obser#aii s"p%imentare (p. T=1)J "at"nci c.nd "n"% este adormit, at"nci c.nd asc"%tai o con#ersaie sa" "n disc"rs sa" pre%e'ere, i de ai face obine $n s"s, astfe% $nc.t s& tii "%time%e c"#inte care a" fost rostite $nainte de a tre*i, de e+emp%", "%tim"% stabi%it dac& a fost sc"rt, dar f&r& conte+t"% antici%or .... Mai m"%t, $n 'enera%, este c& se tie care "n"% este tre*it, indiferent de Tre*irea d"p& tre*ire n" mai poate fi percep"t este ". 2cestea s"nt, e#ident, fapte care in timp"% somn"%"i do#edesc o afeci"ne psi0ofi*ice care $i p%ace s& fie c" ana%o'ic, care are %oc at"nci c.nd asc"%t&m "n disc"rs $n $mpr&tierea i ne d"p& aceeai amintesc $nc&, de care am disc"tat de-a. Fenomenu$ de somn conduce- da! 4n sens in#e!s- $a ace$eai !ezu$ a e. Nu #a fi uo!cu a > mai mu$ oa e s imu$i e2 e!ni $oca$e au $oc- i cu a > mai "uin- $a oa eaceas a es e ac i#i a ea ca!e s au $a baza cons iin a a sis emu$ui ne!#os- c!eie!u$ !es"e9 i#- c!es e $a ni#e$ $oca$ "!in du!e!i $oca$e sau deosebi de concen !a i a enia 4nco!da ' a- cu a > mai mu$ i mai unifo!m'- 4n ace$ai im"- aces a es e dis !ibui . Aces $uc!u nu "oa e a#ea acum succesu$ "e ca!e es e unde#a 4n ;u! de ze!oda! bine in e$es ca din oamna se a"!o"ie doa!me mai mu$ i mai mu$ 4n e2ecu i# 4n(us imea- u$ ima doa! un foa! e s$ab "es e "!a(u$ summi 3u$ im"us de ac i#i a e "sihofizic' de a;us a!ea cu ceea ce es e de;a sub "!a(u$- sc'dea chia! sub "!a(u$ ias fe$- somnu$ "oa e fi. De"inde #e(he numai 4n !3o as fe$ c!e e!e $oca$'- dis !ibuia !ebuie s' fie suficien ' "en !u a "!o#oca somnu$- desi(u!. De fa" - a#em ne#oie de a enia noas !'- da! doa! 4n nimic somno$en' s"ecia$ s' se concen !eze mai mu$ - aa c' am do!mi 4n !3ade#'!. 6n "aznici com"$e e- 4n cazu$ 4n ca!e ac i#i a ea "sihofizic es e ma!e- aces $uc!u nu !eue e- dei omu$ !'s">ndi a enia 4n e2ac ace$ai moddeoa!ece a;us a!ea a summi 3u$ui co$ec a cu !es u$ "o ac i#i a ea nu aduce 4n ;os sub "!a(u$- cu oa e aces ea- in#e!sa $a foa! e sc'zu somn s imu$i $oca$e chia! "u e!nice a! "u ea fi insuficien e "en !u a !idica un "unc cu "!i#i!e $a "!a(u$ i- as fe$- de a "!o#oca !ezi!e. Aces $uc!u- a unci es e- de asemenea- efec u$ ins"i!a de !e !a(e!ea s imu$i$o! obinui e 4n !e$aie. Un z(omo "u e!nic ne !eze e- da! mo!a!u$ se !eze e $a fe$ ca i 4n cazu$ 4n ca!e !ece!ea de moa!a a c!escu - de do!mi 4n bise!ic' a unci c>nd "!edica o!u$ a #o!bi- ein(esun(ene de co"i$ asis en ' c>nd asis en a o"!e e c>n >nd$umina de noa" e $a obinuii s' do!mi a unci c>nd $umina de noa" e se s in(e- $a sf>!i u$ de conduce!e a unci cand masina es e 4nc' 4n "icioa!e 4n main'. 6n ma!u!i obosi oa!e so$daii do!m bine chia! si in me!su$ "e ;os i s' e !eze i c>nd de 4n !eine!e se face. Acum- inf$uena s imu$i$o! obinui e- inc$usi# 4n im"u$ s a!e de #e(he "en !u a dis !a un as fe$ de dimensiuni unifo!me i dis !ibuia de ac i#i a e "sihofizic "e ca!e o #om face nici o senzaie 4nain e de ce$'$a$ min e. Dac' $i"si unde#a de o "a! e din s imu$- i "!in "!ezen a ad>nce e ac i#i a ea "sihofizice $a ni#e$ $oca$- se !idic' $a un $e(i discu a e an e!io!- ca!e es e $e(a ' 4n dis"u a cu conse!#a!ea ene!(iei- de $a sine- 4n "$us- i "oa e fi condus "es e "!a(. Toa e aces $uc!u es e $e(a de ima(inaie i es e "!obabi$ s' fie !e"!ezen a i#e numai de ima(inaia 4n cone2iune c' ac i#i a ea "sihofizice- ca!e es e su"us $a con iina noas !' o a$' 4n somn scade sub un anumi "!a(- "!in u!ma!e- f'!' 4nce a!e. Dac' ai fi do!i s' con !as de #ede!e ca$a c' !ezi!ea es e $e(a $a un "!oces

s"ecific $a ni#e$u$ c!eie!u$ui- ca!e a"a!e doa! 4n momen e$e de !ezi!e- $a oa e- aa c' a! !ebui s' "!esu"unem c' s imu$ii s$abi ca!e nu "!oduc 4nc' !ezi!ea- nu "u ea "en !u a de"'i une$e obs aco$- ca!e a!a a o"une 4n !3o fo!m' sau a"a!iia aces o! ac i#i 'i- o #ede!e "e ca!e am discu a mai de#!eme 4n $e(' u!' cu senza ii "e o ima(ine "en !u a fi !ase de !ans"o! i3au dis"u a cu fa" e. Poa e c'- o ui- o ia de aici o a$ ' ima(ine "en !u a a;u a. A! "u ea s' nu fie- ca 4n !3un mo o! cu abu!i 4n ca!e o anumi ' fo!' unu$ din !e ei de a !ansfo!ma o su"a"' "en !u a $e "une 4n funciune- ">n' c>nd se a;un(e $a aceas ' fo!'- maina s ' "e $oc. A! "u ea s imu$ ca!e "!o#oac' !ezi!ea- nu a !e"!ezen a aceas ' co i u!' su"a"aR De fa" - o as fe$ de #ede!e nu a!e 4n sine nimic im"osibi$- da! sun ei dou' "unc e !ea$e con !a!C o da ' c' !ena e!ea es e $e(a de un s imu$ de o!ice fo!m' s"ecia$- i $ocu$ de i!i a!e- ca !ezi!ea a ac i#i 'ii de un mo o! cu abu!i "!in !o i!ea o su"a"' es e- 4n ce fe$ anume e2ci a!ea "!in !e !a(e!ea unui s imu$ fami$ia! i !ezi!ea a! fi nici chia! de s imu$i foa! e s$abe- da! ei sun ca"abi$i s' se asocieze cu o su(es ie "u e!nic' de a enie 4n s a!ea de #e(he- s' fie des u$ de ne4ne$es- i 4n a$ doi$ea !>nd- c' cu c!e e!ea s imu$u$ui dinco$o de "unc u$ 4n ca!e "!o#oac' !ezi!ea- ac i#i a ea "siho3fizic es e- de asemenea- a c!escu - !ezu$ >nd 4n !3o !e$aie funciona$' 4n !e ce$e dou' do#ede e di!ec "e ca!e 4$ a!e- "!in u!ma!e- de asemenea- ocazia de a u!m'!i $a sub "unc u$ de !ezi!e- 4n im" ce fo!a ca!e se !o e e su"a"a unui mo o! cu abu!i i s abi$e e 4n aciune- "!in u!ma!e- a unci nimic nu con !ibuie 4n con inua!e "!in c> i(u$ s'u "en !u a am"$ifica "u e!ea mainii- as fe$ 4nc> nici o !e$aie funciona$' 4n !e s imu$ i ac i#i a ea "sihofizic' dinco$o de "unc u$ de !ezi!e "$us a! fi de a e" a ca da!- de fa" aco$o. Dac' $u'm discu a an e!io! 4n conside!a!e- "u em #edea fo!mu$a de m'su!a!e "!in "'s !a!ea numai ;us ifica '- cu o anumi ' "!obabi$i a e- 4n sfe!a de "sihofizica in e!ioa!e "en !u o a$i a ea con iinei- i am ad'u(a ;us ifica!ea s !ic e "e ca!e $e ado" ' 4n domeniu$ de e2 e!io! "en !u fenomenu$ s"ecia$ de senzaie a fos ('si - aces $uc!u duce- 4n ace$ai im"- o conso$ida!e !eci"!oc' i (ene!a$iza!e a dou' mo i#e. De fa" - de do!mi i !ezi!ea sun discuii 4n cad!u$ ce$e de mai sus in !oduce cu #a$o!i ne(a i#e i "ozi i#e 4n zone$e "sihice- (!ania din !e ce$e dou' nu se "!oduce $a o #a$oa!e de ze!o- da! #a$o!i fini e a$e ac i#i 'ii fizice ca!e s au $a baza o. 6n aceas ' m'su!' de$oc o funcie 4n !e ac i#i a ea men a$' i (!adu$ de ac i#i a e fizic' de baz' e2is '- funcia !ebuie s' fie as fe$ 4nc> aces e !e$aii sun !e"!ezen a e de aceas a. Aces e funcii "o fi con es a e ">n' nenum'!a e- !'mas sin(u! se de e!min' "!in $ua!ea 4n conside!a!e "en !u a obine un !a"o! fundamen a$ de cea mai ma!e sim"$i a e- aa cum es e e2is ena- 4n sensu$ de ce$e$a$ e $e(i de baz' $a!(i- as fe$ 4nc> s' "u ei doa! 4n fo!mu$a N k $o( s andu$ui . De fa" - am fos 4n c'u a!ea "en !u4nain ea mea s ' ea da e$e e2"e!ien' de %e(ea $ui 5ebe! a ofe! e$o!- 4n as fe$ 4nc> decizii$e fenomene$e $ua e de somn i #e(he o baz' "!inci"a$' a fo!mu$a- "e ca!e- aa cum am s"une 4n ca"i o$u$ is o!ic- o 4n "!imu$ !>nd cu mine "e as"ec e$e $e(a e de "sihofizica in e!io! a s abi$i . Da! ;us ifica!ea s !ic ' #a fi "osibi$ numai "!in $e(e 5ebe! cu adaos de fa" u$ de o #a$oa!e "!a( fini de s imu$. Se "oa e 4n !eba ce facem cu "unc u$ nos !u de #ede!e de somn cu #ise. Ce! c' a!e

un fe$ de #e(he i- o ui- nu #e(he !ea$ 4n e$e. 6n !3un sens- con iina a"a!e sub "!a(u$- i 4n !3un sens e #o!ba. Es e "osibi$ s' se ('seasc' o !e"!ezen a!e "sihofizic' aces eaR 6n o"inia mea- cu oa e aces ea- da! "en !u a $e da- !ebuie doa! !a"o! u$ de con iina "ub$ic' a fenomene$o! sa$e s"ecia$e- inc$usi# ima(ini$e de #is sun ca idei$e de #e(he- fie discu a e din "unc de #ede!e (ene!a$- i as fe$ =I<: #a fi s'3$ abo!deze 4n !3un ca"i o$ u$ e!io!. S' nu mai #o!bim de fa" u$ c' !ebuie s' !'m>n' de "!esiune mon a 4n mod adec#a asu"!a c!eie!u$ui induce somnu$ 4n condiii de si(u!an'- i mo eni!e a aces ei "!esiuni- se !idic' din nou- a unci c>nd se ana$izeaz' somnu$. Nu se con es '"!esiunea asu"!a cauza c!eie!u$ui nimic a$ ce#a dec> c' b$ocheaz'3$ c'i i condiii anu$eaz'- din ca!e !ece!ea "$in de #ia' a$ ac i#i 'i$o! "sihofizice de"inde- i a! fi "!ema u! s' !a(em conc$uzia c' somnu$ na u!a$ es e- de asemenea- baza "e "!esiuneca fiind mai de(!ab' scufunda!ea a c!eie!u$ui 4n im"u$ somnu$ui na u!a$e aici "en !u a #o!bi- i nu mai "uin de con uzie a c!eie!u$ui ca "o fi cauza e de "ie!de!ea de "!esiune a con iinei. Da! es e aces mod a! ificia$- a"'sai ac i#i a ea "sihofizice he!abzu- $a u!ma u!mei- des u$ de !ema!cabi$- i- "!obabi$- nu au $e(' u!' cu fa" u$ c' o "!esiune suficien de "u e!nic "e un ne!# de a"!o#iziona!e- de asemenea- senza ia de un s imu$ "en !u c!eie! i se a de#eni con ien de 4n !e!u"e!i senzaie. S3a! "u ea indica fa" u$ c' aceas ' em"findun(szu$ei ende i "!ocesu$ de susine!e senzaie nu sun semnifica i# dife!i e. Da!- "!obabi$- mai de(!ab' com"!ima!ea #ase$o! eficien 'dac' nu a con es a f$u2u$ de s>n(e- i f$u2u$ de s>n(e $a di#e! ismen "!ocese$o! "sihofizice sun esenia$e. 6n cazu$ 4n ca!e un- )a!ed de T!e"hine- sau o!ice $eziune a c!aniu$ui- susinu 4m"in(e $oca$iza!e a c!eie!u$ui $a a$ a- as fe$ 4nc> in !' 4n succesu$ obse!#a de a ado!mi. De asemenea- "e anima$e !eui 4n aceas ' 4nce!ca!e de a Ha$$e!- dac' a"'sai doa! "u e!nic i suficien de "e!sis en . E$ a adus c>ini ca!ac e!iza e de sfo!'i /: . Doa! as fe$ cauza ' Fode!e 0: $a anima$e de o "!esiune (!adua$' i unifo!m "e "a! ea de mi;$oc a anes ezicu$ui c!eie!u$ui. A!e ace$ai succes $a fe$ de uo! de a conside!a o!ice "!esiune acciden a$e "e c!eie!- aa cum es e "!odus de s>n(e s i#ui e sau #'!sa sau a"' sau "u!oi sau "unc e c!es a e a$e c!aniu$ui. 8o i#u$ de incon ien' 4n !>u!i de oc es e de obicei da 4n as fe$ de ci!cums ane. Un om a fos de a fi #'zu a c'!ui c!aniu nu a fos com"$e osifica - as fe$ 4nc> ai "u ea a"'sa c!eie!u$ $ui i $3au "us 4n !3o s a!e de a"o"$e2ie- ca!e- cu oa e aces ea- nimic nu3$ doa!e =5. Phi$i"" in Phi$ T!ansac . F ./AA:. De asemenea- cu spina bifida s' fie cons !ui "e umo!a s"a e cu somnu$ e#iden "!in !3o "!esiune de "!esiunea a"ei acumu$a e "e c!eie! es e "!o"a(a '. =Da!Lin Moon. I.B %:
/: 0:

Ha$$e!- e%em. !0,sio%. &V AB. 8a(endie- ]ou!n. &&&. ".. .0E

(LI. &o"n paria#D atenie.

Somnu$ es e 4n sensu$ obinui - 4n ca!e a fos "!e#'zu ">n' 4n "!ezen - un fenomen ca!e $o#e e con iina 4n !e(ii "e!soanei sau a$ fe$ in !ea(a cons iin a a omu$ui- i "!esu"une c' nic'ie!i nu es e ac i#i a ea de "sihofizic es e !idica deasu"!a "!a(u$ui. Da! 4n cazu$ 4n ca!e "unc u$ de #ede!e de $a $ocu!i suf$e u$ e2 ins es e conc$uden - !ebuie s' fie "osibi$ ca ac i#i a ea "sihofizice- mai de(!ab' dec> !educ>nd3o $a o da ' 4n 4n !e(ime sub "!a(u$- acum aici- acum aco$o- inc$usi# 4n sc'de!e- i c' omu$ "oa e as fe$ "a!ia$ ado!mi i !ezesc. Aceas ' consecin' sim"$u din "unc u$ de #ede!e de $a $ocu!i suf$e u$ e2 ins ('se e ei $a fe$ de sim"$u ca o confi!ma!e di!ec ' 4n e2"e!iena. Fieca!e schimba!e de a enie $a un sens- ca o !ezi!e a aces sens- i fieca!e se e#i a dec> s' ia o scufunda 4n s a!e de !e"aus- din ca!e !ezi!ea de a!bi !a! sau de s imu$i "oa e a#ea $oc- i !a!eo!i sau nicioda a nu es e o ceea ce omu$ con inu' c!e e!e "oa e fi 4n !3ade#'! !eaz 4nc'. A unci c>nd o "e!soan' es e "ie!du 4n as fe$ de (>ndi!e "!ofund' c' e$ nu #edea i auzi ce se 4n >m"$' 4n ;u!u$ $ui- sfe!a de oa e simu!i$e e2 e!ne doa!me $a fe$ ca somnu$ !ea$'. Un s imu$ senzo!ia$ !ebuie a"oi $a fe$ ca aceas a s' de"'easc' numai o anumi ' "u e!e- 4nain e de a da sens 4n cauz'- da!de asemenea- 4i d' $a fe$ de si(u!e ca i 4n !ea(a "e!soan'- 4n cazu$ 4n ca!e se de"'e e as fe$. De asemenea- aces somn de simu!i$e e2 e!ne "o $a fe$ ca somnu$ (ene!a$' a"!ofundeze- mai mu$ sau mai "uin- i e2is ' s '!i de e2 az in e!io!- 4n cazu$ 4n ca!e "e!soana cu ochii deschii i u!echi$e es e "!ac ic im"e!meabi$ $a o!ice s imu$i e2 e!ni. &n#e!s- cu$ca cu un b'!ba ca!e- cum se s"une- oa e 4n $una au(us G- sau u!eche nu es e doa! nici un a$ sens- da!- de asemenea- 4n !ea(a sfe!' de ac i#i a e de !e"!ezen a!e in e!io! a$ c'!ui $oc de 4n >$ni!e "sihofizice cu ca!e- dei se !efe!' $a ima(ini$e senzua$e de "!e enii u$ e!ioa!e s' fie f'cu e din mo i#e da! nu coincide- i aici #in condiii$e $in(#is ice sun chia! i cu "!i#i!e $a mo i#e$e s'3$ acce" e. Nu numai 4n !e sfe!a e2 e!ioa!' i in e!ioa!' a ac i#i 'ii con iinei 4n ansamb$u a!e $oc aceas ' schimba!e- ci i 4n !e dife!i e$e "'!i a$e ace$eai. Om !ezi de diminea'- aa c' $a 4nce"u !ezi - ca s' s"unem aa- doa! un "unc din 4n !ea(a "e!soan'- de $a !'s'!i u$ soa!e$ui "!imu$ numai un "unc $a o!izon - "!a(u$ de zi ma!e. i doa!me un om- e$ es e 4n ma!e m'su!' ado!mi 4nain e de a ado!mi com"$e . Dac' omu$ #!ea mai mu$ s' se concen !eze a enia "e ce#a 4nain e de a me!(e $a cu$ca!e a > de bine u$ imu$ "unc osci$eaz' "en !u un im" a$ e!na i# deasu"!a i sub "!a(u$- fiind !idica de c' !e a enia 4n "!ezen cu "!i#i!e $a aceas a- i4n ace$ai "!o"!ie a ea cade sub. "?e sommei% ne pas s'empare br"s@"ement de to"t notre atre R nos or'anes s'endorment s"ccessi#ement de de'rs #ariabi%eJ !?/>I;/C> a"tres sont d'#ei%%ent bis @"e d-R endormis, @"i pe"t-atre R %e"r s'#ei%%eront t"r 5"and %es premiere s "endormiront." ... "!res@"e to"-o"rs %a #"e, c'est %e trimite, s'endort @"i %e premier .... p%"s tard @"e %a #"e, s"nt o"de s'endort .... (e %'t"de s"r %'tat des 2stept precedent& dans %e sommei%, i% res"%te, ci"dat s'i%s ne pas en mame temps s'endorment ni a" mame de'r, ?e"r fait pas r#ei% ne se ne p%"s instantanment po"r to"s ". (?on'et, Trait de !0,sio%. T. I, p.. TS9 s"i#.)

Tim"u$ de #e(he omu$ com"$e e$ 4nsui- ca i mai 4nain e =ca". IB:- a fos de;a discu a e- nu "o s' scad' 4n mod a!bi !a! ado!mi - 4n cazu$ 4n ca!e aces a nu "oa e su"!ima de a!bi !a! sub "!a(u$ de a fi #>!fu!i de ma!e desf'u!a!e a ac i#i 'ii "siho3 fizic- de ca!e doa! dis !ibui!ea da! nu "!oducia de ace$eai ascu$ '- bine- da!- "en !u c' aces summi 4n cu!>nd s'3i mu e aco$o 4n cu!>nd s' se !'s">ndeasc' s' se concen !eze- ia! asa ca acum aces $uc!u- acum c' sfe!a 4n #e(he- "en !u a "une un a$ "en !u somn- i in !a!ea (ene!a$ 4n sine "en !u a "!omo#a somn de dis !ibuie unifo!m' a ac i#i 'ii "siho3fizic 4n mai de#!eme s"ecifica sens indi!ec . As fe$schimb'!i 4n s a!ea de #e(he $a summi 3u$ de ac i#i a e "sihofizic $ocu$ui- i cum ea se !idica mai ma!e 4n !3o $ocaie- ac i#i a e scade du"' ce3a e2"$ica an e!io! cu "!inci"ii$e de conse!#a!e a ene!(iei =Tb &- ca". E: 4n a$ ' "a! e mai "!ofund' sub "!a(u$- i a"!ofunda ' "!ezen a 4n a$ ' "a! e do!mi. 6m"a! e a enia- aa c' 4m"'! 'e e ac i#i a ea "sihofizice- subiec u$ $o!- nu #o! fi mai mu$ $ua e 4n con iin'- da! "e!soane$e meniona e doa! cu cons iin a mai s$ab i in enie. Se "a!e 4ns' un om nu "oa e face aces $uc!u 4n s i$ di#iziune 4n !e dife!i e$e zone senzo!ia$e c' sen imen e$e $o! au $oc 4n ace$ai im"- s"!e deosebi!e de con iin'- da! es e "osibi$ doa! 4n #i! u ea a enia a$ e!na i# $a unu$ $a a$ u$. %a u!ma u!mei- somnu$ "a!ia$' de $a (ene!a$ dife!' 4n mod subs ania$ "$a ' numai 4n ca!e e$ es e un "a!ia$'- da! ca!e de"inde de une$e dife!en e im"o! an e ca!e fac 4ne$es as a- da! nume$e comun nu es e ne#oie de somn indife!eni $a ambe$e. 6n !ezi!ea (ene!a$- ca somnu$ es e o schimba!e de im" 4n !e s a!ea sis emu$ui "sihofizic de mai ;os i "es e "!a(u$ de $a oa e 4n schimb- 4n ca!e "a!ia$ "!a(u$ es e me!eu de"'i '- aceas a "u! i sim"$u in !' o schimba!e s"aia$' 4n !e de"'ind "!a(u$ 4n !3un sin(u! $oc i scufunda!ea inc$usi# 4n !3un a$ $oc o. Aces $uc!u de"indedesi(u!- cu fa" u$ c' !ezi!ea din somn (ene!a$' es e f'!' inf$uen' de a!bi !a!iu- ca!e "o ei 4nii ca se cu$ca cu- nu "!oduce "!o"!ia $o! !ezi!e- 4n im" ce somnu$ "a!ia$' es e e#iden numai de $a o !e$oca!e a s a u$ui con ien 4n !3o $ocaie dife!i ' - ca!e se "oa e face i sub inf$uena con iinei. T!ezi!ea din somn (ene!a$- "oa e de un fa!mec senzua$ de o!ice fe$- !ezi!ea unui sin(u! domeniu senzo!ia$ numai de ine s imu$ adec#a - desi(u!- din momen ce !ezi!ea es e doa! doa! 4n fa" u$ c' nici una din !e oa e sfe!e$e es e !eaz- fie deosebi de #i(i$en e i "o fi moni o!iza e de c' !e co!es"unz' oa!e s imu$ senzo!ia$.

(LII. Re#aia $intre contiina %enera#' i feno"ene#e sa#e specia#e. 1 "o$e#u# 3a#. ,Du"' ce $a fe$ ca 4n domeniu$ con iinei "ub$ice $ua e !e$aia din !e con iin' i incon ien' 4n zone$e senzaie inc$ud- 4n s"ecia$- se #a aciona acum s' ia 4n conside!a!e a > 4n !a"o! cu ce$'$a$ . .: Re#izui!ea S. <./- <IA- <DI- <D0 i u!m 8en a$ 8a7"!inzi"ien "". .0E- <BF i u!m Aceas a es e $e(a ' de anumi e condiii !ea$e de #iziona!e.

Vedem un obiec mai $uminos a unci c>nd s imu$u$ $umina ca!e #ine de $a e$ es e mai "u e!nic- da! nu3$ #'d $a fe$ de s !'$uci oa!e- dac' $u'm 4n conside!a!e3$ mai a en . Am auzi un sune ca o mai "u e!nic'- a unci c>nd s imu$u$ sono! es e mai "u e!nic- da! a enia s"o!i ' ne face ace$ai 4ncad!ai "u e!e nu mai senzua$. Fie ca ne ui 'm a en - ascu$ a- $uminozi a ea- in ensi a ea sune u$ui nu "a!e s' ne senzua$ in ensifica de. Cu oa e aces ea- ne simim a enia s"o!i ' ca o ac i#i a e c!escu ' a suf$e u$ui nos !u- da! sun em- de asemenea- ca"abi$e de foa! e bine "en !u a dis in(e ceea ce face ca a enia s"o!i ' i ceea ce es e o ches iune de "e!ce"ie senzo!ia$' 4mbun' 'i '- i su(e!eaz' ceea ce simim ca o 4n '!i!e a "!imu$ui- nu 4n ace$ai im" cu un c> i( "e u$ imu$. De "a! ea cea$a$ a- da! es e ce! c'- $a $i"sa de a enie $a s imu$i s$abi- nu sun de "'!e!e c' une$e a enie es e necesa!' "en !u a "u ea fi de$oc #izibi$e. Cum a! !ebui s' con !ibuie nimic de3a ei s' fie in ensifica!e #izibi$' de a enieR A#em 4n !3un sens 4n cazu$ o"us de un "a!ado2 meniona an e!io!. A unci c>nd un s imu$ es e sub "!a(u$- aceas a afec eaz' nici o senzaie con ien - i a#em ne#oie de ea doa! de a conso$ida- as fe$ c' acioneaz' as fe$- deci es e a"a!en cauza de am"$ifica!ea Ce#a ca!e a!a ' nimic un efec . Acum- #om #edea c'- !ea$iza "!in am"$ifica!ea Ce#a ca!e "!oduce un efec nici o c!e e!e a ac i#i 'ii. Es e $e(a ' de u!m' oa!ea an e!io!C "u em #id "e!fo!mane s$abe- da! au cu ma!e in ensi a e- c!ed. Ref$ec a!ea cea mai in ens' funcioneaz' cu scheme$e #e!b$a7 es enda- ne "u em do!i a en s'3i amin easc' ce#a ce noi nu ne amin im. Ea a!e "u e!ea de ideea i "u e!ea cu ca!e ne (>ndim- "e!ce"em- se "o dis in(e 4n !3un sens- da! ideea es e "en !u noi doa! 4n confo!mi a e cu aa cum c!edem noi- "e!ce"em. Da! i mai mu$ C 4n im" ce unu$ sfe!a senzo!ia$' conf!un ' a enie "oa e fi a > de mu$ 4n '!i '- f'!' o senzaie !ezi 4n $i"sa unui s imu$en senzo!ia$ e2is '- o ui- un s imu$ senzo!ia$ "oa e s' nu fie aco$o i nu sun am"$ifica e f'!' a 4ncu!a;a a enia- i fie "!a(u$ mai a"!oa"e de aduce sau !idica cu o !ezis en' suficien ' des"!e as a. Nu se con es ' aces e !e$aii de $a 4nce"u "a! a fi foa! e difici$'- i dac' de;a difici$e zone de "u! "siho$o(ice- unde- da! ne "e!mi e obse!#a!ea di!ec ' $a comand' "en !u a c!ea c$a!i a e des"!e as a- s3a! "u ea "'!ea im"osibi$- s' ('seasc' o !e"!ezen a!e "sihofizic' adec#a ' "en !u - "e de a$ ' "a! e- cu oa e aces ea- es e- "!obabi$c$a!i a ea zone$o! de "siho$o(ie numai 8i bezu(nahme "e !e"!ezen a!ea "siho3fizic' adec#a ' "osibi$. O!icum- aceas a es e "!obabi$ o eo!ie "sihofizic' $a fe$ de mu$ #in a do a- 4n cazu$ 4n ca!e #!eoda ' 4n domenii$e $o! ofe!' "osibi$i a ea unei coe!en e 4n sine !ezo$#a aces e dificu$ 'i de condiii de baz' sim"$u- aa cum #om #edea "!in aces e condiii fo!a e de c' !e cea$a$ ' "a! e $a noi- as fe$ c' eo!ia c> i(u!i 4n dez#o$ a!e. Ceea ce u!meaz' es e o "!im' 4nce!ca!e de o as fe$ de eo!ie. %uc!u esenia$ es e ace$ai "!inci"iu ca!e ac i#i 'i$e "sihofizice a$e oameni$o! ca un 4n !e( !ebuie s' de"'easc' o anumi ' "u e!e "en !u o deauna de cons iin a- s a!ea de #e(he a!e $oc- i c'- 4n s a!ea de #e(he $a fieca!e s"ecia$- cu e2ce"ia cazu$ui de c' !e un s imu$ "en !u a fi efec ua e sau (ene!a e 4n mod s"on an- de e!mina!ea aceas a

ac i#i a e ca!e es e 4n m'su!' s' dea o "!e#ede!e s"ecific' a con iinei- o anumi ' "u e!e !ebuie s' de"'easc'- 4n sco"u$ de a fi 4n !3ade#'! con ien i ambe$e- 4n funcie de con e2 a > - es e do#edi "!in fa" e$e de;a afi!ma e. Aces $uc!u "u! fac ua$ i Ne#oia de a fi o!ice !a"o! de ima(ine- ne "u em e2"$icada! cu o ima(ine sau dia(!am'- 4n ace$ai im"- i scu! a "!ezen a!ea a $i(andu$ui de a socia$iza 4m"!e;u!'!i de fa" . S' ne3a !e"!ezen a 4n !ea(a ac i#i a e "siho3fizic' a omu$ui- ca un #a$- i ma(ni udinea aces ei ac i#i 'i de c' !e 4n'$imea de aces #a$ "e o $inie de baz' o!izon a$' sau de su"!afa'- $a ca!e fieca!e "unc ac i# "siho3fizic con !ibuie un o!dona o!. Deci- aces a es e un sis em e2 ins s"aia$- ca!e ac i#i a ea es e e2"!ima '- ia! aceas ' ac i#i a e se e2 inde de"a! e de im"- "u em c!ea schema $a fe$ de bine "e s"aia$' "en !u ei 4nii- ca i em"o!a$ 4n sine- se a"$ic' "!imu$- de c' !e oi 4n s"aiu$ de $>n(' a$ u$ "unc e de o"e!a!e coo!doneaz' "en !u ace$ai im"- aces a din u!m'- aa cum am ane2eze una i aceeai o"e!eaz' 4n "unc e s"aiu o!dona ' "en !u "unc e$e succesi#e 4n im"- i "oa e $a fe$ de bine con e2 u$ ac i#i 'i$o! 4n s"aiu "en !u mai mu$ e "unc e ca sec#ena em"o!a$' de ace$ai $uc!u "en !u un "unc de o as fe$ de !e"!ezin ' schema. Pen !u a conec a da! !e"!ezen a!ea de s"aiu i im"- am 4n o deauna s' ia 4n conside!a!e doa! simu$ anei a ea $a o da ' 4n schemafo!ma i 4n'$imea a !enu$ui de und'- ci de a (>ndi dife!i e 4n im". As fe$- 4n !ea(a o!(anizaie i 4n !e(u$ cu!s a$ ac i#i 'ii con ien de cu!en i fo$(ends fo!m'!idica!ea i c'de!ea- aces #a$- in ensi a ea de con iin' 4n o!ice momen de c' !e a$ i udinea de"inde de e$e- i 4n'$imea de aces #a$ e#o$uie es e unde#a i oa!ecum o anumi ' $imi '- "e ca!e o numim "!a(u$ !ebuie s' de"'easc' "en !u o deauna de con iin'- "aznici a!e $oc. Aces #a$ ca$d o a!bo!e$e- a!bo!e$e "!inci"a$- To a$ #a$- ia! "!a(u$ co!es"unz' o! %e "!a(u$ "!inci"a$. 6n funcie de e2"e!ien'- 4n m'su!a 4n ca!e "u em ;udeca de senzaie #izua$' i audi i#'- "o ac i#i 'i$e 4n ca!e a >!n' fenomene noas !e s"ecia$e de con iin' !e"!ezin ' "!in mic'!i$e de "e!ioad' scu! ' =osci$aii:- ca!e se an(a;eaz' 4n !3o mica!e de $un(' "e!ioad'- $a ca!e s a u$ i !anziie de con iina noas !'- 4n (ene!a$de"inde- "e o "e!ioad' ca!e- de obicei- coincide cu "e!ioada de zi- cu condiia ca somn i #e(he- 4n afa!' de acciden e- a"oi 4nfiina - i ambe$e mic'!i "e!iodice sun 4n anumi e $imi e- o ana$iz' se"a!a ' ca"abi$. Fie acum mica!ea de o "e!ioad' $un(' de im"- 4n funcie de s a!ea (ene!a$' de #ese$ie nos !u i di!ecia de a enia noas !' 4nce i abschLan9ende i $ocu$ summi 3u$ $o! schimb' #a$- $e #om numi a!bo!e$e infe!io! de unu$ de C!aciun- as fe$ 4nc> mic'!i$e sun i$us !a "!in "e!ioade scu! e 4n ca!e de"ind fenomene$e noas !e s"ecia$e men a$e- de #a$u!i mai mici de "e a!bo!e$e infe!io!- #!em s' $e numim a!monici- ca!e abKnde!nd an(a;a su"!afaa a!bo!e$ui- as fe$ 4nc> - de a!monic' sub #a$u$ modifica es e a!bo!e$e o a$' sau a!bo!e$e "!inci"a$. Cu a > mai ma!e acum "u e!ea de mic'!i$e de3"e!ioad' scu! ' de im" =am"$i udinea osci$aii$o!:- cea mai ma!e $a mun e #o! co$ec a se!#i!e #a$u!i$e $o! !e"!ezen a!e "e a!bo!e$e de ;os- i mai ad>nc #'i$e 4m"in(e 4n ea =4n funcie de di!ecia de mica!e o"us' i e(a$' sau cu a!bo!e$e de ;os es e:- se !idic' i se

4ncad!eaz'- ca!e $a !>ndu$ s'u !ebuie s' de"'easc' o anumi ' $imi ' de dimensiuneo numim "!a(u$ de sus- as fe$ 4nc> fenomenu$ s"ecia$- ca!e se bazeaz' "e e$e- "as in cons iin a. Cu aces sis em doa! nimic a$ ce#a se face- desc!is ca (!afic ceea ce a fos s"us mai sus- cu cu#in e ca!e fenomene$e s"ecia$e a$e con iinei de"ind de fo!mu$a!e s"ecia$e de ci!cu$aie "e!iodice ca!e !ebuie s' fie conside!a e ca modific'!i de o fo!m' mai (ene!a$' "e!iodic de mica!e- $a ca!e s a!ea (ene!a$' i !ece!ea de cons iin a de"indei c' ac i#i 'i$e s"ecia$e- cum a! fi ac i#i a ea de ansamb$u au "!a(u$ $o!. T!ebuie s' ne amin im c' nu numai con iina noas !' (ene!a$' es e susinu ' $a fieca!e momen de un sis em de mic'!i- da!- de asemenea- c' oa e fenomene$e ca!e s au afa!' ca s"ecia$ din "a! ea de ;os a con iinei "ub$ice- a unci c>nd aces ea "a! de;a uo! de con iin'- da! nu de"inde de sim"$u momen e de mica!e de "iese indi#idua$e- ci "e in e!aciunea de o ma;o!i a e de "a! icu$e i de momen e. =A se #edea ca". A<(: 8a ema ica a!e o e2"!esie ascui "en !u com"oziia de dou' #a$u!i "en !u a fo!ma un sin(u! a2 "!inci"a$- aa cum am !e"!ezen a aici "!in com"oziia de #a$ i a a!monici$o! sa$e $a un #a$ o a$'- 4n com"oziia dem(emK7e! memb!e$o! "e!iodice 4n s"ecia$ cu am"$i udine i "e!ioad'. P!o(!amu$ nos !u "oa e fi fo$osi ca afia!ea (!afic' a unei as fe$ de com"oziii "en !u a fi $ua e 4n conside!a!e- ceea ce #a "e!mi e ambi(ui a ea ca!e a! !'m>ne a$ fe$ du"' !e$aia mu$ i"$e uu!a . 6a%ificati#"% poate fi '.ndit& $n ace%ai timp, a $ne%es fiecare p"nct a% sistem"%"i de operare psi0ofi*ic pentr" moment consider&m sistem"%"i, ca $n micarea de perioad& %"n'& i sc"rt&. !rin "rmare aceast& micare pentr" o an"mit& direcie (care ar fi, desi'"r, n" este s"ficient pentr" o ana%i*& comp%et&), ne-am ima'ina #ite*a re*"%tat $n aceast& direcie pentr" fiecare p"nct de "n ordonator pre*entat c& aceasta contrib"ie %a #a%"% tota%&, dar acest %"cr" ordonata comp"s din do"& , dintre care #ite*a ce%"i, de a%t& parte, #ite*a de micare a ce%"i%a%t, prin pre*enta o ordonat& a arbore%"i inferior, iar ce%&%a%t pre*int& ordonat& a arbore%"i s"perior. Kn f"ncie ac"m mer'e at.t #ite*e $n aceeai direcie sa" op"s, ordonata de armonica este ap%icat pe arbore%e inferior sa" scoate din ea, sa" este ordonata de #a% tota%& care "rmea*& s& fie %"ate ca s"ma sa" diferena de ordonat& comp"n.2c"m, acest %"cr" se face pentr" toate p"ncte%e sistem"%"i psi0o-fi*ice $ntr-"n moment dat, #om fi determinat& de n"m&r"% de #.rf de pe ordonat& re*"%tate forma $ntre' a arbore%"i principa% pentr" acest moment. Kn orice ca*, arbore%e de -os este determinat& de creteri%e armonice %a an"mite p"ncte, dei este red"s %a a%ii, $n aa fe% $nc.t, at"nci c.nd ne-am -"deca $n&%imea #a%"%"i tota% d"p& co%ectarea p"ncte%e %or ce%e mai $na%te, $n $ntrebarea dac& i c.t de m"%t ei fac dep&esc pra'"%, ar fi considerat, #a%oarea tota%& a arbore%"i poate fi considerat ca s"ma $n&%imi%e %"ate $n aceeai direcie a arbore%"i inferior i arbore%e s"perior. (ac& s-ar %"a #ite*a de a introd"ce fora tr&iesc $n aceast& constr"cie, armonice%e ar constit"i n"mai #.rf"ri f&r& #&i de pe arbore%e inferior, dar raport"% corect a% componente%or %a arbore%e principa% ar fi pierd"t. 6" fiecare #a% $n sine este indiferent& $n ceea ce pri#ete repre*entarea a condiii%or 'enera%e, $n ca*"% $n care o

introd"ce #ite*a sa" ener'ia cinetic&. Dac' am"$i udini$e i "e!ioade$e de com"une!ea mic'!i$o! a c'!o! com"oziie sis em- conside!'m c' !ebuie s' fie conside!a e ca fiind cons an "en !u condiii da eo ui- nimic nu3i 4m"iedic' s' se (>ndeasc' #a!iabi$ 4n funcie de ci!cums ane. Decise 4ncad!eaz' 4n condiii de condiii no!ma$e- "e!ioada $un(' de ac i#i a e noas !e "siho3fizic- cu "e!ioada de zi 4m"!eun'- "!in e$e 4nse$e s a!e de #e(he si de do!mi a"oi ;udeca- i in ensi a ea con iinei noas !e (ene!a$e c!e e i scade 4n funcie de un anumi mod obinui - ci "!in mai mu$ e si uaii- "e!ioada "oa e fi "!e$un(i ' i scu! a in ensi a ea "oa e fi m'!i ' sau mico!a ' ano!ma$. De asemenea- "o e2is a si uaii 4n ca!e inf$uie!en comun "en !u ambe$e mic'!i sau doa! "en !u unu$. Aces e !a"oa! e nu sun 4n afa!a sis emu$ui de a;u oa!e sau e2"!esia ma ema ic- ea !e"!ezin ' "en !u a obine- da! a"oi "en !u a de e!mina mai mu$ de e2"e!iena i $e(i$o! (ene!a$e a$e mic'!ii- "!ecum i sis emu$ de sine i in e!"!e a e. Ace$ai $uc!u nu se "oa e do#edi nimic- da! numai foa! e (ene!a$- a!a a do!esc- cum- "!in !efe!i!e combina ' $a fa" u$ de ce$e dou' "!a(u!i- $a ceea ce es e $e(a "siho$o(ic "oa e ('si un con e2 "siho3 fizice- ca!e mai uo! de o schem' de sine coe!en dec> cu cu#in e abs !ac e es e "osibi$- f'!' a aduce a in(e!e- oa e c' schema s"une- 4n cu#in e !ebuie s' fie s"us. Cu a > mai bine schema noas !' #a 4nde"$ini sco"u$ aces ei discuii- a unci c>nd ne3am 4nc' s'3$ e2"$ice sin(u! cu une$e indicaii a$e !ea$i 'ii. Nu numai sis emu$ de mic'!i "siho3fizice 4n om- da! sis emu$ a u u!o! mic'!i$o! "'m>n e i es e su"us' "e!ioada zi$nic' de o P'm>n u$ 4n <I de o!e se !o e e o da ' 4n ;u!u$ a2ei sa$e. Nume!oase "'!i a$e $umii- da! au mic'!i "e!iodice s"ecia$e- de ma!e 4n f$u2u$ i !ef$u2u$ ei- a mosfe!a de $a "$oi "e!iodice i #>n u!i$e- o!(anisme$e din buc$e$e $o! in e!ioa!e. Cu oa e aces ea- nimic nu 4m"iedic'- o ui- c' aces e "iese- de asemenea- "e !o aia P'm>n u$ui au o "a! e- mai a$es in e!"!e a aceas ' mica!e "e!iodic' (ene!a$' a P'm>n u$ui i mic'!i$e "e!iodice s"ecia$e a$e "iese$o! sa$e 4n !3un anumi sens- i 4n !3o anumi ' m'su!'- "en !u a !a a- s' "!ezin e fac u!a. 8ica!ea de !o aie a P'm>n u$ui aici !e"!ezin ' sub3a!bo!e$e- mica!ea "e!iodic' s"ecific' "e e!en a!monici- ceea ce !eiese din com"oziia a > fa" u$ c' a!bo!e$e "!inci"a$ sau a!bo!e$e o a$'. S' #i eza de fieca!e "unc de "e "'m>n de c' !e un o!dona o! 4nain e- aa c' se !ansfo!m' "en !u un anumi ci!cui "a!a$e$ de su"!afaa "'m>n u$ui- sub3a!bo!e$e ca o $inie d!ea" ' o!izon a$' es e- 4n cazu$ 4n ca!e oa e "'!i a$e su"!afeei- 4n afa!' de mic'!i$e s"ecia$e a$e $a fe$- aceeai #i ez' de !o aie- de da! mic'!i s"ecia$e de "e su"!afaa "'m>n u$ui sau "o me!(e 4m"o !i#a #i eza de !o aie (ene!a$- e$e "!oduc #>!fu!i i #'i 4n aceas ' $inie. 8a!e ne ofe!' o anumi ' m'su!'- "en !u !ea$i a ea Da! nos !u sis em. Deoa!ece e2is ' #a$u!i- ca!e sun (ene!a e de o cauz' comun'- cum a! fi #>n u$- da! "e ca!e se fo!meaz' "!in S"ezia$e "!o#oac' #a$u!i- a!monici- ca!e 4n ca$i a e de u$bu!'!i de o!ice u$bu!a!e de "!edi$ec ie fo!mu$a! e2is en - ca!e d' a!bo!e$e infe!io! "oa e fi conside!a - cu oa e aces ea- 4n !e(u$ a!bo!e aa cum es e- a!bo!e$e "!inci"a$ sau #a$ o a$' !e"!ezin '. Acum- cu oa e c' as fe$ de e2em"$e- $ua e de $a sis eme$e ca!e nu sun "sihofizicenu "o do#edi nimic 4n sine- "en !u sis eme "sihofizice- aa do#edi aceas a- da! 4n

$e(i$e (ene!a$e a$e mic'!ii s abi$i moda$i 'i de ca!e nu ne "oa e 4ns !'ineaz'- ei ('sesc 4nco!"o!a e 4n sis eme$e "siho3fizice- i- "!in u!ma!e- ea #a fi 4n m'su!' s' a"$ice schema noas !' 4n aces sens- 4n m'su!a 4n ca!e !ea$i a ea a!a ' condiii dem(emK7e. Ei bine- se "a!e schema noas !' 4n "!imu$ !>nd- 4n modu$ ce$ mai (ene!a$- ce$e dou' condiii "!inci"a$e de fac o es e- "e ca!e sa baza C .: c' fo!ma i #a$oa!ea dimensiuni $a anumi e fenomene a$e con iinei sus"enda e 4n con iina de fo!ma i dimensiunea de ac i#i 'i s"ecia$e- ca!e se an(a;eaz' 4n !3o ac i#i a e comun'- i 4n !3un sens o #ede!e se"a!a ' a aces uia sun ca"abi$e. <: Aces d!e" $a !ezi!ea fenomenu$ui s"ecia$ ca!e de"'e e o anumi ' dimensiuneo "a! e a ac i#i 'ii s"ecifice de baz' es e necesa!- ca i !ezi!ea con iinei ca "a! e a 4n !e(ii ac i#i 'i. Cu !e"!ezen a!ea aces e condiii (ene!a$e se !efe!'- da! acum !e"!ezen a!ea mu$ o!a s"ecia$ ca!e ne3de!an;a "a!ia$ 4n ca"i o$e$e an e!ioa!e- o "a! e a cu!en u$ui de in !a!e. Es e a!bo!e$e "!inci"a$ o!iunde sub "!a(u$- asa ca am somn- es e unde#a des"!e as a- aa c' a#em "aznici- da! es e 4n (a!dienii nu 4n oa ' anche a "!i#ind "iese$e de "e!fo!man' "!a(- 4n ace$ai im"- "es e "!a(u$- i (!adu$ de a$ i udine de $a fe$ "e "!a(u$ "!inci"a$ 4n a$ e a!ii s"ecia$e de e!min' (!adu$ de a enie- ca!e es e ac i# 4n ea. Toa e !a"o! u!i$e de schimba!e de a enie- ca!e 4n a I.3 Ca"i o$u$ fos discu!su$"oa e fi 4ne$es ca o und' de oc a a!bo!e$ui "!inci"a$. E#a$ua e 4n confo!mi a e cu ce$e mai 4na$ e "unc e$e de e$e#aie a a!bo!e$ui "!inci"a$ si "!in "!ezen a can i a ea de o"e!a!e 4n o!ice zone s"ecia$e de a enie de"inde nu numai de ni#e$u$ de a!monici sau a!bo!e$e infe!io! 4n aces a- da! a > - da! "oa e fi 4n cu!>nd mai mu$ e din !e aces ea- mai cu!>nd de cea $a e!a$ fi de e!mina '. 6n cazu$ 4n ca!e un "o" a a !as a enia noas !' din !3o da '- aceas a es e c!e e!ea b!usc' a unui a!monic- ca!e an !eneaz' a!bo!e$e "!inci"a$ 4n ae!- a en ia "oa e fi ('si aici in#o$un a! din "a! ea sens de e!mina - dac' ascu$ 'm cu a enie $a ce#a f'!' un sune e2is '- aces a es e condus- f'!' e2is ena unui a!monic 4n zone$e de audie!e doa! de c!e e!ea a!bo!e$ui de ;os 4n ae!- ea e aici- indife!en de "!e#ede!i senzua$ "en !u mo i#e in e!ne 4nd!e" a e i !idica 4n mod a!bi !a!. A enia es e o mai mu$ a > de in#o$un a!- de e!mina de "u e!ea de fenomene$e s"ecifice de con iin' sau de o!ice a$ ce#a- cum a!- adic' a!bi !a!- 4n funcie de co a de #a$ o a$' de"inde mai mu$ "e o co$ecie ma!e de a!monici sau sub3#a$ 4n zone$e 4n cauz'. 6n cazu$ 4n ca!e o !ef$ecie se!ioas' o"e!eaz' cu scheme es om"a e- aa ;uc>nd "e un ma!e #a$ ne(a i# a!monici foa! e s$abe. Dac' #om me!(e 4n sus des u$ de !ece" i#i 4n !3un sen imen senzua$ "u e!nic f'!' ensiune $a "a! ea a!bi !a! de a enia noas !'deci o a!monic' de "u e!nic es e susinu ' de un a2 sub !e$a i# mai mici. Cu oa e aces ea- ea "oa e fi- de asemenea- a > 4n ace$ai im"- a !idica sau sc'zu !idica . A enia 4n !3un domenii sens se "oa e !idica f'!' senzaia c!e e 4n "u e!e- ">n' 4n "!ezen se !idic' a!bo!e$e "!inci"a$ "!in im"une!ea a!bi !a!' a a!bo!e$ui infe!io! sin(u!- 4n im" ce senzaia nu se "oa e !idica f'!' a c!e e #i(i$ena de;a sau nu !ezesc

!ezesc mai a"!oa"e de aduce- "en !u c' "!in c!e e!ea a!monica- a!bo!e$e "!inci"a$ c!e e a > de bine i "!in c!e e!ea a!bo!e$e infe!io!. 6n ca$i a e de a!monici- ca!e sun suficien de sc'zu "en !u a nu a;un(e $a "!o"!ia $o! "!a(- da! fi !idica e de un ni#e$ !idica de a!bo!e$e de "!a(u$ui "!inci"a$- de e2em"$u- un a2 "!inci"a$- de asemenea- co$ec a e "o a"a!ine- f'!' a da fenomene $o! s"ecifice de con iin'- aa- dim"o !i#'- a!monici- ca!e sun suficien e "en !u a de"'i "!o"!iu$ "!a( 4na$ fi de"!ima de ni#e$u$ sc'zu a$ a!bo!e$ui infe!io! sub "!a(u$ "!inci"a$-- adic' a"a!ine unei s au $a baza a scazu a2 "!inci"a$ sau- inc$usi# "'!i de(!ada e din a!bo!e$e "!inci"a$- i a"oi din aces mo i# o"us- de asemenea- s' nu in !e 4n con iin' de #e(he- da! doa! !idica!ea a!bo!e$ui "!inci"a$ "!in !3o c!e e!e suficien ' a a!bo!e$ui infe!io! !ebuie s' hineinzu !e en. 6n cazu$ 4n ca!e aces ea a"a!in doa! unu$- umi$i 4n "!inci"a$e$e com"onen e de "!a( a$e a!bo!e$ui "!inci"a$- 4ns' aces $uc!u es e 4n a$ ' "a! e "e "!a(u$- adic' 4n cazu$ de moni o!iza!ea (ene!a$'- a#em cazu$ 4n ca!e nu fac "a! e din cauza dis !a(e!e sau de#ia cu#>n a enie- sin(u!u$ i nici ma;o!a!ea a!bi !a!' a!e ne#oie de a enie- 4n sco"u$ de a fi audia u$ e!io!- sau o du!e!e "e ca!e am a > de mu$ im" nu se sim ca 4n cazu$ 4n ca!e sun em ca"abi$i de a dis !a(e a enia cu fo!a con inu' 4n ciuda cauza sa$e in e!ne- sau ne(!u 4n ochi 4nchis sau Oh!enb!ausens obinui ' 4n cazu$ 4n ca!e une$e "e!soane sufe!in'- ca!e nu sun em con ieni- 4n condiii no!ma$e- da! e$e "o fi cons ien i imedia dac' #om a !a(e a enia 4n mod a!bi !a! s'3$. Nu es e ace$ai $uc!u- da! 4n cazu$ 4n ca!e ce#a nu es e $ua ' de sensu$ $a!( doa! din cauza $i"sei de a enie- sau dac'3$ de!an;eaz' "!ea s$ab sau nu a afec a de$oc. C' aceas a es e de "es e "!a(u$ ="!a(u$ de sus:- es e 4n o deauna o #a$oa!e "ozi i#' 4n con iina- da! aces a se "!oduce 4n im" ce con iina "!inci"a$' "en !u a nu !eaz- da! es e !eaz "en !u un a$ "a! ici"a!e- 4n ca$i a e de incon ien de ceea ce con iina "!inci"a$' es e !eaz $a o "a! ici"a!e ca!e a! "u ea fi si uaii de!an;an e sau a!monioase. Deci- a unci c>nd me!su$ "e ;os 4n "ie oni de (>ndi!e e2"!im' soa!e#e!dea'- "'s'!i$e c>n >nd o "a! ici"a!e incon ien - e$ #ede i aude nimic din oa e aces ea i 4nc' se sim e dife!i - i (>ndu!i$e $ui sun e2"$oa a e #a fi dife!i - ca i 4n cazu$ 4n ca!e e$ a c!ezu came!a in uneca a- 3 deci "e Ho!ch se e!min' 4n o"e!a de s"$endoa!ea de scena- "ub$icu$ $a muzica de o"e!'. Fieca!e #ede!e de $uc!u!i "e ca!e $e cunoa em "!in #ia'- o cas'- o "e!soan' !a(e "!in asocie!ea cu o mu$ ime de a$ e idei ca!e !'m>n 4n incon ien - i o ui cons i uie as fe$ incon ien semnificaia casei"e!soana "en !u ca!e ne ohnedem "u! i sim"$u a! con a ca o "a a de cu$oa!e "en !u ochi. Ei s au "e a!monici- ca!e se !idica cu !idica "e "a! ea de sus a a!bo!e$ui "!inci"a$ de cauze e2 e!ne 4n $e(' u!'- da! !'m>n sub "!a(u$ "!inci"a$- cu oa e aces ea- a"a! ce$e de "e "!a(u$ "!inci"a$. De $a caz conside!a e acum a#em de a dis in(e cazu$ 4n ca!e a!bo!e$e "!inci"a$ o scade sub "!a(u$- sub aces "!a(- da! a!monice "e un ;oc mic a!bo!e de ;os ca!e s' de"'easc' "!o"!ia $o! "!a(u$. Aces $uc!u es e indiscu abi$ cazu$ #ise$o!- #i! u ea #a$u$ui o a$u$ an e!io! se ca!ac e!izeaz' "!in !e noi baza e 4n mod na u!a$ de $i"sa de di!ecie a!bi !a!' de a enie i mai a$es "e o asociaie au E#oca!e incu!ca i s imu$ii e2 e!ni a$ea o!ii. .:

.:

A se #edea 4n e!meni ".<./ f

Visu$ a!e cu #iaa noas !' de #e(he 4n $umea din afa!a de a s"une o simi$i udine semnifica i#- ceea ce con !ibuie- c' #isu$ ne a"a!e dec> ;ocu$ de &NTRODUCER3 ii$o!- ceea ce es e- mai de(!ab' dec> !ea$i a ea e2 e!na. 6n #iaa de idei 4n Abziehun( din e2 e!io! 4n im"u$ de #e(he- a!bo!e$e "!inci"a$ es e !e$a i# mai !idica de a!bo!e$e infe!io! ca a!monic- an(a;a!ea #iaa 4n $umea e2 e!ioa!' sub inf$uena ei- a enia noas !'- su(es ii es e in#e!sa - ia! !ea$i a ea se face mai mu$ dec> ce$e susine- cu a > mai mu$ c!e e a!monici 4n !a"o! cu a!bo!e$e infe!io!. Da! ace$ai $uc!u se "!oduce "!in su"!asc!ie!ea c!e e!e a a!monice$o! din (a!dieni- in !' "!in scufunda!ea su"e!io! a$ a!bo!e$ui 4n somn. 6n ace$eai ci!cums ane a! !ebui s' se bazeze- ca ha$ucina ii- fan ezii$e "o $ua ca!ac e!u$ com"$e a$ !ea$i 'ii- de asemenea- 4n s a!ea de !ezie de"$in'- aces a #a fi a unci c>nd a!bo!ii su"e!ioa!e de ca!e de"ind- se dez#o$ e a!bo!e$e de ;os 4n condiii ano!ma$e. Aici a#ei "osibi$i a ea s' "!euiasc' 4nc' o #ede!e dub$a de na u!a #ise$o!. Se "oa e ima(ina c' #ise$e 4n im" ce noi $e a#em "e im" de noa" e- 4n ace$ai sens sun incon ien - ca un ac "e cu#>n u$ de dis"e!sie 4n (a!dienii- i numai #in mai >!ziu 4n s a!e de #e(he ca aces $uc!u 4n amin i!e- s' fie con ieni de !e"!odus 4n memo!ie. Cu oa e aces ea- se "oa e- de asemenea- c!ed c'- i c!ed c' aces $uc!u es e mu$ mai "!obabi$ c' a#em de;a con ieni de #ise 4n im"u$ no"ii- 4n ace$ai sens- aa cum c!edem noi de memo!ie- ca!e $e3au a#u - i c' dife!ena se de $a 4n aceas ' "!i#in' "!ezen a co3de e!mina!ea incon ien ' de con iin' 4n im"u$ de #e(he- doa! doa! de"inde- c' nimic nu es e $a fe$ de con ien de ceea ce s3a! "u ea s"une 4n- 4n cazu$ 4n ca!e o u$ es e sub "!a(u$ "!inci"a$ de con iin'. Da! aces $uc!u "oa e fi 4n con inua!e un obiec de 4ndoia$'. 6n !3o a$ ' 4n !eba!e "unc u$ #ise$e acum es e- de asemenea- doa! o "!ob$em' de con;unc u!'- #oi #eni $a a$ II3$ea Ca"i o$. 6n a me!s 4nain e a "!ezen a 4nc' nici un mo i# s"ecia$ "en !u a $ua "e o de"enden' comun' sau !eci"!oc' de #a$ i a!monice$e !eci"!oc cu !es"ec - i es e- de fa" - 4n anumi e $imi e de inde"enden' a aces uia de $a unu$ de a$ u$- da! numai 4n anumi e $imi e- i es e- de asemenea- "en !u a a !a(e aces e 4m"!e;u!'!i 4n conside!a!e- ca!e "oa e fi e2"$ica numai "!in de"endena $o! comun sau !eci"!oc. A unci c>nd un s imu$ acioneaz' 4n !3o zon' senzo!ia$- a!monica !idic' aco$o- i c!e e cu a!bo!e$e "!inci"a$ cu c!e e!ea de a!monica- aces $uc!u "a!e a fi suficien "en !u a e2"$ica mai mu$ $ua e 4n aces domeniu 4n a enia ce!e!e. Da! chia! daca s imu$u$ es e e$imina - a enia menine mai mu$ sau mai "uin s' con inue 4n aces domeniu- !ezi de un $oc de do!mi sune "o""in( !a!eo!i do!mi din nou imedia - i nu "a!e c' aces $uc!u es e cauza e2c$usi# de c' !e un Nachdaue! de s imu$ i de asocie!e- a! "u ea fi e2"$ica ca cauza e de a!monici- da! fieca!e s udiu es e o a!monic' de un s imu$- "a!e s' fie conside!a ' ca un s imu$ "en !u un s udiu a a!bo!e$ui- 4n ace$ai im".

De cea$a$ ' "a! e #om #edea 4n !3ade#'!- in ensi a ea de senzaii nu c!esc- 4n (ene!a$- "!in a enie s"o!i '- da! e2is ' cazu!i 4n ca!e !ea$e de o foa! e "e!sis en in ens i s' s"un aa a a!' a $a o di!ecie a!bi !a!' anumi "unc din ima(ini$e de "!ezen a!e P!ezen a!ea $a in ensi a ea in uiii senzua$ a! "u ea fi c!escu - i #ice3#e!sa !ebuie aici $e(a e de ma;o!a!ea "u e!nic' a a!bo!e$ui infe!io!- cu o ma;o!a!e a a!monic- as fe$ 4nc> 4n in e!esan e e2"e!imen e de H. 8eSe!- din ca!e a$ II3 $ea Ca"i o$u$ #o! fi discu a e. Aces ea nu sun obiecii cu "!i#i!e $a ec!anu$ an e!io! i 4n "e!ioada de #a$abi$i a e a schemei- aces a #a fi 4n o deauna 4n m'su!' s' !e"!ezin e !e$aii$e de inde"enden' i de de"enden'- 4n m'su!a 4n ca!e aces ea sun acum doa! e2is a. 6nc' mu$ e $uc!u!i a! "u ea fi schema "en !u a e2"$ica- da! ca!e nu #oi in !a 4n de a$ii aici- deoa!ece as fe$ de mode$e a "!omo#a- 4n esen'- nimic dac' aces ea ofe!' nici un nou sau "u! i sim"$u s' se bazeze "e "!esu"une!i. Deci- es e fi!esc s' !e"!ezin e fo!ma!ea de conce" e de idei indi#idua$e sau #izua$iz'!i de in e!fe!ene de a!monici $o! de baz'- as fe$ 4nc> s' ne ima(in'm c' "$'ce!e sau du!e!e a"a!e- 4n funcie de sub3#a$ !idica de acces de a!monici 4n o sau de"!esie i- 4n aces sens- o anumi ' $imi ' ="!a( de "$'ce!e i du!e!e: es e de"'i '- 4n !a"o! - ca a!monici$e- dei necesa!' 4n anumi e "unc e c!e e a!bo!e$e de ;os- 4n im" ce 4n ace$ai im"- aceeai "!es' 4n a$ e "'!i- ca!e sun com"ensa e 4n anumi e ci!cums ane- "!in !e a$ e$e- "oa e"oa e nu com"ensa . Cu oa e aces ea- aces $uc!u !'m>ne de #'zu acum "en !u acum doa! o "!esu"une!e nede e!mina ' i- "!obabi$ inco!ec .

(LIII. Re#aia $intre feno"ene#e senzua#e i i"a%inaie. ,Ra"o! u!i$e de somn i #e(he i $ocui o!ii de a enie $a !a"oa! e ca!e abo!deaz' (!adu$ui de con ien iza!e- 4n (ene!a$- i 4n !e(. Pe de a$ ' "a! e- a"a! dec$ana de senza ii s imu$i e2 e!ni a c'!o! "e!sis en' a ima(inii i sen imen e$e ($oba$e de du!e!e- foame- e c- "e ca!e ne3am uni "en !u scu! im" sub nume$e de fenomene sensibi$e- de amin i!i$e noas !e- ima(ini ima(inaia i (>ndi!ea abs !ac ' scheme de 4nsoi!e- "e ca!e ne3am scu! 4n idei$e nume uni- 4n ce$e din u!m' e2is en e 4n fenomene$e de memo!ie sens- ha$ucinaii i i$uzii $in93u!i in e!media!e 4n !e ce$e dou' c$ase- 4n confo!mi a e cu conce" u$ (ene!a$ a$ modific'!i$o!- dis"oziii s"ecifice a$e con iinei o a$- ceea ce duce 4n "oziia de aces e fenomene 4n !e"!ezen a!ea schema ic' din ca"i o$u$ an e!io! de $a sine.
.:

Re#izui!ea- "". <0B i u!m

Aceas ' "!ezen a!e se !efe!' $a s !a u$ de baza "siho3fizic' a fenomene$o! de con iin'. Da! acum- ne "u em 4n !ebaC fenomene$e s"ecia$e sun de c$asa a douadeoa!ece chia! mai so$id ca "sihofizice- adic' cu schimb'!i$e fizice ca!e u!meaz' s' fie $ua e 4n conside!a!e $e(a e funciona$ 4n noiR 8u$ e un fi$ozof si "siho$o(- "!obabi$ a fenomene$o! "!ima c$asa- fenomene$e "sihice- admi e 4n cazu$ 4n ca!e nu se "oa e !idica- "!obabi$- o con !adicie- da! sus !a(e de $a ea $a fe$ ca fenomene$e de c$asa a doua- fenomene$e idee s' !ecunosc- sun mai de(!ab' 4nc$ina "en !u a de aa de;a

amin i!i$e i ima(ini$e ima(ina ia "ad "sihofizic i s' fie conside!a e ca "!e3e2is en e 4n ac e$e de suf$e - ca!e au fos 4n !3ade#'! 4nc>n ai ei de "a! ea sens 4n ea- da!- $a fe$ cum o fac 4n suf$e - nu 4n mod s"ecia$ "en !u ac i#i a ea fizica $e(a e de mai mu$ ce!e- 4n esen'- ca funcia $o! c>nd e2"i!'- cu oa e c' aces ea "!oduc !e !oac i# schimb'!i 4n o!(anism i- "!in u!ma!e- nu #!ea s' mea!(' f'!' ce$e de E^ui"- i 4n s"ecia$ e2is ' aceas ' endin' 4n #ede!e sim"$u de $ocu!i de suf$e . Pen !u c' dac' s imu$ii senzo!ia$i au "!ezen a im"!esia $o! aco$o- asa ca de $a sine 4ne$es- a"oi mu$ doa! "en !u a da de s oca!e i "!e$uc!a!e- nici "!ada suf$e u$ $o!- 4n im" ce "unc u$ de #ede!e de $a scaune$e din suf$e u$ e2"ansi# 4n c!e e!e cu c!e e!ea dez#o$ a!ea ca"aci 'ii in e$ec ua$e i com"$ica ie a c!eie!u$ui 4n sine numai "!in Pu ei ('si de 4ne$es c' a !ebui 4nc' s' aib' $oc 4n se!#icii "siho$o(ice s"ecia$e- dinco$o de sim"$a funcii$e senzo!ia$e dinco$o- 4n ca!e a dec$a!a anima$ $a om nu $as' nici o "!efe!in'. Pen !u c' me!i 'm nici o e2"e!ien' di!ec ' a $uc!'!i$o! in e!ioa!e- as fe$ 4nc> !ebuie s' consecina a ceea ce es e s abi$i "!in e2"e!ien'- ne (hideze- i- 4n fina$ u!m' oa!ea conside!a!e (ene!a$' 4n aces $uc!u i "!ob$eme$e $e(a e "!e#a$a. Dac' nu faci de$oc con e2 u$ i o consecin' a sis emu$ui de "sihofizic 4n !e!u" no $os- as fe$ 4nc> s' fie dife!ene 4n zone$e "sihice- a > de mu$ im" du"' ce funcia P!inzi"e sun !aduc ibi$e 4nc' u!meaz' 4n cone2iune chia! 4n dife!ene "sihofizice- "oa e fi- de asemenea aco$o "en !u a !aduce- da! nu !ebuie in e!"!e a ' ca c' une$e sun 4nc' "sSoho"hSsisch sune - cei$a$ i nu sun $a fe$ de bine fonda '. i aa se #a ce!e numai dac'- 4n !3ade#'! se af$' 4n !e$aii$e de fenomene "!ima i a doua c$as'- ca!e ne ofe!' o e2"e!ien' in e!ioa!' ce#a de o as fe$ de !aduce!e di!i;a e d!um- i $a de aa!e a aces uia de $a baza $a ca!e sun 4nc' $e(a ' de fo i cons !>n(e. Da! es e ocmai !a"o! u$ din !e amin i!i$e i in uiii$e sensibi$e ofe!i e de noi 4nc' de $a 4nce"u =ca"i o$u$ AD:- ca un e2em"$u- de "!efe!in'- adec#a es e de a i$us !a a"$icabi$i a ea "!inci"iu$ui de funciona!e 4n aces sens- i eu conside! c' es e necesa! s' se aici des"!e a me!(e 4n #e!siuni noi sau mai mu$ . S an(acia de o as fe$ de dis incie 4n !e fenomene$e senzua$e i ima(inaie ca!e aces ea au un mo i# "sihofizice ca!e nu $e mai au- a"a!e a > de izbi o! de e#iden a unci c>nd ne3am 4n o!s 4n #ice3#a$oa!e- 4n si uaia de fa" din ca"i o$u$ u!m' o! de $a sine- se asi(u!a de !anziie- ca!e a in ui ii$e sensibi$e de c' !e Nachdaue! im"!esii$efenomene$e de aa3numi a memo!ie sens c' Sinnes"han asmen (ene!a a$ea o!i$uzii$e =4n ca!e obiec e$e e2 e!ioa!e sun #'zu e doa! fa$se:- ha$ucinaii- cu sau f'!' !e"!oduce!e de senzaii an e!ioa!e =inc$usi# de i$uzii$e de nebunie a"a!in: $a s' !es"ec e memo!ia !ea$' i ima(ini fan ezie. Ce de "'!e!e c' ima(ini$e de memo!ie sun $a fe$ de bune ima(ini "siho3fizic- i in uiia de sune "oa e a"'!ea ce$ mai difici$- es e ca"aci a ea de a ine $uc!u!i$e 4n nenum'!a e amin i!i i !e"!oduce 4n memo!ie. Da! nu es e mai minuna dec> "osibi$i a ea e2is en e- da!- de fa" !ezonabi$ fizic de a combina a" i udini$e necesa!e "en !u o #a!ie a e de mani"u$'!i 4n aceeai m>n' i s' aduc' a$ e!na i# 4n e2e!ci a!ea. De asemenea- nu !ebuie s' ui 'm c' memo!ia- deci es e ne$imi a 4n !3un sens- es e !es !iciona 4n a$ ' "a! e. Es e obiec u$ uno! $e(i de asocie!e- ca!e (u#e!neaz' conec a!ea i sec#ena de amin i!i- i abi$i 'i $a fe$ ca i $e(a e de o "a! e

se s"!i;in' i "oa e in e!fe!a cu dis"a!a e- aces a es e cu amin i!i a$e e#enimen u$ui. Pen !u a ima(ina mecanismu$ "sihofizic sau dis"ozi i#u$ o!(anic- "!in ca!e se!#icii$e ca!e so$ici ' memo!ia- sun 4n !3ade#'! e2ecu o!ie- a! fi foa! e de#!emea > a im" c> noi- da! o idee foa! e "u in des"!e "!inci"iu$ de ac i#i a e ne!#os- $a oa e- i- "!in u!ma!e- $a fe$ ca a! fi de a "e!ce"e "e ca$e de a a#ea. A > de mu$ "oa e fi doa! foa! e (ene!a$- s"une c' mecanismu$ a unci c>nd nu P!inzi"e- da! 4n fondu!i$e che$ ui e e2 !em de com"$ica e i nu fi2e- ci #a!iabi$e- !ebuie s' fie en Lic9e$un(sfKhi(e!. Vedem aces e condiii 4nde"$ini e- i mu$ mai mu$ nu es e de a ce!e "en !u acum. Cu oa e aces ea- "oa e 4nc' o cauz' de mo i#e. Ecou!i$e din "unc u$ nos !u de #ede!e 4n "e!sis en' a ima(inii sun 4n u!ma discuii$o! T. &&- ca". AAc "e! se o sec#en' $e(a$ "e!iodic- fenomene$e de memo!ie sen imen de ca!e #o! fi discu a e 4n ca"i o$u$ u!m' o! "$umb- "e!iodic- 4n cazu$ 4n ca!e 4nc' fo!me i mic'!i des u$ in#o$un a! 4na"oi $a in e!#a$e ne!e(u$a e- chia! i du"' o $un(' "e!ioad' de im" 4n as"ec u$- i a! face3o- indiscu abi$- mu$ mai mu$ 4n cazu$ 4n ca!e nu se $imi eaz' "a!ia$ im"!esii noi- "a!ia$ com"oziia cu #echiu$ a"a!iia c$a! Dac' fenomene$e "e!iodice indi#idua$e 4n aces iz#o!a e m'!i doa! cu "!i#i!e $a consecine$e foa! e in ense im"!esii- de mu$ e o!i !e"e a e. Nu es e 4nc' 4n con inua!e 4n #i(oa!e 4n noi "!inci"iu$ !e"e a #o$un a!e "e!iodic in e!n nu numai mic'!i$e indi#idua$e- da! chia! i sec#ene de mica!e- ca!e au fos incan a i de efec e senzo!ia$e din noi- indife!en de ce se bazeaz'- nu #ei a$ fe$ a#ea fenomene$e senzo!ia$e a$e documen u$ui fizic des"!inde- i as fe$ 4nc> nu e2is ' nici un obs aco$ s' c!edem c' aces "!inci"iu ca unu$ din baza "sihofizic de ca"aci a ea noas !' de a amin i ;oace un !o$ ma;o!. De asemenea- se "oa e "!esu"une c' "!inci"iu$ coe2is enei ne u$bu!a ' i su"!a"une!e de osci$aii mici i "!inci"ii$e $e(a e de in e!fe!en' i !ece!e de!an;a e de #a$u!i $a "unc u$ de !ece!e- "en !u a com"une unu$ cu a$ u$uneo!i 4n incon ien' amin i!i im"o! an e ;os o"!esi#e i din nou- de $a ca!e nu es e a$ u$ dec> o ca!ac e!is ic' #oinei sa$e. C>nd ne3am #edea cum oa e ins !umen e$e fizice sun mobi$iza e "en !u a "e!mi e ochiu$ui i u!echii "en !u 4n!e(is !a!ea de senzaii dife!i e- as fe$ 4nc> s' "u ei 4n im" ce aco$o $e es e mai con#enabi$ s' ia 4n conside!a!e s oca!ea i !e"e a!ea $a fe$ ca un suf$e f'!' a;u oa!e zu9ommendes ac i#e e2 e!ne- da! de asemenea- ('si aici 4m"o !i#a doa! $o(ic a unci c>nd se conside!' ace$ai subiec "en !u o u i$iza!e mai 4n "!ofunzime a "!inci"ii$o! i ins !umen e$o! fizice- "e ca!e nu a > coboa!' s"i!i ua$e dec> de na u!' sus s andu!i- i 4n cazu$ 4n ca!e nimic nu 4m"iedic' ceea ce acum cu cons iin a imanen ' de c' !e dez#o$ a 4n con inua!e ac i#i a ea con ien ' 4n sine 4n fieca!e c!ea u!i indi#idua$e- "en !u c' 4n "!imu$ c!ea!ea $umii o!(anice 4n !e( so! a e cu as fe$.Si(u! es e c' noi nu ('sim !es"ec a cu comodi a ea de a #edea "!in in e!mediu$ ins i uii$o! de na u!'. Suf$e u$ nu es e ob$i(a numai $a o co$ecie de o!(ane senzo!ia$e- da!- de asemenea- un c!eie!sun $e(a e de oa e simu!i$e- 4n modu$ ce$ mai com"$ica . Dac' ima(ini$e de memo!ie- ima(ini ima(inaie i (>ndi!e scheme de 4nsoi!e sun oa e 4nc' sune "siho3fizic- de aceea es e conside!a 4n sine- "!in o!ice a$ ma e!ia$ i de !anziie de (>ndi!e "en !u un a$ ma e!ia$ i o a$ ' $e(' u!'- scheme$o! "!esu"unef'!' s' aib' $oc $a oa e nu (>ndi!e modu$ 4n ca!e o a$ ' me$odie i a!monie nu "oa e fi f'!' a$ e sune e i o cone2iune dife!i - onu!i$e. Acum- a aco!da un "ian 4n !e$a i#

mici- chei$e num'! DoLne!- ci ca"aci a ea de a efec ua ce$e mai #a!ia e me$odii si a!monii- i "oa e $ua a > de mu$ e i as fe$ de (>ndu!i ma!i de om- </ de sc!iso!i sun moda$i a e suficien e "en !u a se e2"!ima- es e a > adec#a ' numai $a comun i Rezu$ a u$- 4n ca!e $i e!e$e sau chei$e sun !ecu e "!in. C!eie!u$ 4n nenum'!a e s'uca!e $uc!eaz' 4n di#e!se fib!e modu!i 4n aces sens- da! inc$ude !esu!se incom"a!abi$ mai ma!i- as fe$ 4nc> nici un obs aco$ "oa e fi- ce$ "uin $a fe$ de c!edi 3$ cu "e!fo!mane ma!i s"!e in e!io! aa cum #om efec ua "!in in e!mediu$ e2 e!n cu "!i#i!e $a aceas a.

(LI). O0ser3aii i o0ser3aii cu pri3ire #a re#aia $intre $up'+i"a%ini i i"a%ini $e "e"orie1 /n specia#. Erinnerun%snach0i#$er1 feno"ene $e "e"orie sens1 ha#ucinatii1 i#uzii1 3ise.
Am "us 4m"!eun' !efe!i!e $a un ma e!ia$ de obse!#a ie- "a!ia$ "!i#a - "a!ia$ de s !'ini cu ce$e cu"!inse 4n i $u$ de fenomene- ca!e "o ofe!i o baz' u i$' "en !u o"inii$e eo!e ice cu "!i#i!e $a f'!' a do!i s' e"uizeze obiec foa! e !amifica a si "e sca!a $a!(a de !amifica!e- de ce nu o ca"i o$- da! o ca! e a! inc$ude- f'!' a mai in !a 4n mai mu$ de c> e#a mode$e eo!e ice foa! e (ene!a$e- "en !u a face din dea de acum nu mai a"a!e. a- $e "e"orie+i"a%ini i $up'+i"a%ini /n raport cu ce#'#a#t. &m"!esii$e senzo!ia$e da ' f'cu e de s !'ini- chia! i du"' e$imina!ea s imu$ e2 e!n "en !u o anumi ' "e!ioad' de im" i du"'3ima(ini- ecou!i- denumi 4n mod obinui du"'3senza ii con inua - mai "uin uo! de a "e!ce"e 4n !3un s a s'n' os- #i(u!os de s"i!i - ind s' fie mai "uin in ens i susinu dec> 4n s$ab i!i abi$- i se $as' ac i#e$e "en !u a fi !e"!oduse 4n amin i!i- sau mai mu$ sau mai "uin !ansfo!ma e 4n ima(ini fan as ice. Ambe$e af e!effec s sun aici- 4n "!inci"a$- 4n cazu$ 4n ca!e nu "oa e fi conside!a e2c$usi# 4n domeniu$ de "e!ce"ii #izua$e- 4n cazu$ 4n ca!e aces ea sun ce$e mai s udia e- da! ('se e aici ce$e #a$abi$e mai mu$ sau mai "uin $a a$ e zone a$e ce!e!ii senza ii. P!inci"a$e$e dife!ene din !e o "e!sis en' a ima(inii "e de o "a! e- de memo!ie i ima(inaie ima(ini de a$ ' "a! e- 4n fa" u$ c' "!imu$ e!(ei3$ cu un sen imen de !ece" i#i a e- numai 4n con inui a e cu im"!esii$e senzo!ia$e de cas'- de ca"!iciu i de asocie!e ima(inaia 4n mod inde"enden - sun "$asa e i "'s !a e i sub !eze!#a imedia "!eceden im"!esii$e senzo!ia$e de inde"enden a!bi !a!- 4n mod $e(a$- a a$e!(a- cu oa e aces ea- de memo!ie i ima(inaie ima(ini$e a"a! "a!ia$ in#o$un a! cu sen imen e$e mai mic' sau mai ma!e s"on anei a e mu$ im" du"' ce efec e senzo!ia$e an e!ioa!e cauza e de asocie!e de idei- "a!ia$ cauza a!bi !a!- "oa e fi din nou a$un(a i modifica . Cu aces e dife!ene ca!ac e!is ice cu a$ii- da!- 4n (ene!a$- mai "uin decisi#- cu dife!i e "e!soane mai mu$ sau mai "uin #a!iabi$ i !anziii de ima(ini s"aiudife!ene$e 4n comunica!e- ceea ce !'s">ndi u!m' oa!e$e. Pen !u a c> i(a un "unc de "$eca!e- am se a "!imu$ fenomene es e- aa cum se

('se e cu mine- cine sun eu ca a! fi fos $a e2 !eme$e de ;os a$e sca!a- "!in ca!e ima(ini de memo!ie fenomene "sihice- cum a! fi o "e!sis en' a ima(inii sun ca"abi$i s' se a"!o"ie. E2is '- cu oa e aces ea- ceea ce am ('si cu mine- i a s"us c' !ebuie s' se o"!easc' du"' obse!#a!ea a en ' i f!ec#en !e"e a e- "!in nici un mi;$oc oa e $a fe$ 4n a$ e$e din nou- aa cum se #a #edea din cazu!i$e meniona e mai ;os. &ma(ini de memo!ie i ima(inaie "a! s'3mi (ene!a$- me!eu 4m"o !i#a a ce#a- cum a! fi nimic fizica $i"si - ae!isi - !es"i!a ia- ca i 4n cazu$ 4n ca!e im"!esii$e mai mu$ e ma e!ia$e de "e!sis en' a ima(inii. As fe$- desenu$ de memo!ie i ima(inaie ima(ini$e es e cu mine f'!' com"a!aie nede e!mina '- nec$a!' dec> cea de "e!sis en' a ima(inii. Con u! c$a! ascui ca eu nu "o "en !u a obine chia! i ce$e mai comune ima(ini men a$e a$e obiec e$o! ca!e sun $a mine 4n fieca!e zi 4n min e- cu oa e aces ea- du"'3ima(ini cu c$a!i a ea adec#a a"a! ca #iziona e di!ec e$emen e. Pe!sis en' a ima(inii din ochiu$ 4nchis sun 4n funcie de !a"o! u!i$e de $uminozi a e a$e obiec e$o! in ui e $a e!enu$ "e ca!e au a"'!u - fie ne(!u "!ofund sau mai deschis' dec> 4n "a! ea de ;os din ;u!u$ ochi$o!- i ca ne(!u$ unifo!m' a c>m"u$ui #izua$. &ma(ini de memo!ie- cu oa e aces ea- m' face- 4n (ene!a$- un sen imen mai s$ab dec> ce$ Ne(!u se de $a a$b $a ne(!u- e2is ' o $uminozi a e sca!' (!ada ' con inuu i ce$ mai "!ofund ne(!u es e de ochi ne(!u "u!. 6n !eba!e a acum- 4n im" ce conduce aceas ' sca$'- a unci c>nd m3am (>ndi con inu' chia! i 4n ne(!u- unu$ es e condus o"inia mea cu "!i#i!e $a im"!esia #a(' de memo!ie i fan ezie ima(ini. Cu$o!i ce "o "en !u a ima(ini$e de memo!ie de obiec e co$o!a e- cu o efo! u$ sau doa! 4n !3un #o$a i$e ce! ifica e- dubioase- "en !u a comemo!a im"!esii foa! e izbi oa!e !e"!oduce .: - cu oa e aces ea- am obine o "e!sis en' a ima(inii #iu co$o!a e 4n ae! $ibe!- ca de ochi 4nchis. De asemenea- nu #isez 4n cu$o!i- da! oa e e2"e!iene$e me$e din #is mi se "a! a face- 4n !3un fe$ de amu!( sau noa" ea.
.:

Aa c'- a unci c>nd m' (>ndesc $a ou' in e!sec a e "e s"anac- 4n cazu$ 4n ca!e a$b- (a$ben i #e!de 4n;un(hia foa! e ascui 4m"o !i#a ce$ui$a$ .

Eu nu sun 4n m'su!' s' dein' chia! i 4n mod cons an ima(inea men a$' ce$ mai f!ec#en - chia! i "en !u o "e!ioad' scu! ' de im"- da! ea !ebuie s' se ui e $a ea mai mu$ - ca s' s"unem aa 4n mod !e"e a (ene!a din nou- i nu se schimb' de $a sine- aa cum dis"a!e din nou i din nou de $a sine 5i$$ &- da! cu in enia de !ec ifica se "!oduc de mu$ e o!i din nou du"' a$ u$- asa ca nu mai "!imes e ina"oi de ac i#i 'i$e de a enie sau de "!oducie- 4n unec' !e"ede. Da! aces $uc!u nu es e oci!ea ac i#i a e memo!ie- $a oa e- "en !u c' eu sun 3 i aces $uc!u mi se "a!e demn de a enie 3 nu 4m"iedica - 4n schimb- imedia o a$ ' ima(ine de memo!ie comun- $a fe$ de c$a! ca aceas a es e "en !u mine- $a oa e "osibi$ s' ne ima(in'm- i- dei aces $uc!u Ac i#i a ea de a enie sau de "!oducie a e"uiza 4n sine- a !e#eni $a "!ima ima(ine unde "o !e3"!oduce!ea3o cu c$a!i a ea iniia$'. Aces $uc!u es e #a$abi$ chia! i de ima(ini foa! e simi$a!e- aa cum am f'cu de mu$ e o!i- de e2em"$u- e2"e!imen u$ cu

dou' iei!i "e ace$eai cif!e "o! !e fo o(!afie sau "o! !e e sus"enda e co $a co 4n suf!a(e!ia mea- "e ca!e eu nu "o nici de mu$ e o!i $a !and in memo!ie !e"!oduce bineda! a > 4n mai mu$ e schimb'!i. Cu oa e aces ea- mi3am "us aceas ' schimba!e oa!ecum su!"!inz' o! num'!u$ de consecu i#e de"a! e- m' af$u $a u$ ima "en !u ambe$e ima(ini !os- da! "oa e me!(e $a un a$ !ei$ea ab$ou cu succes. Pe!sis en' a ima(inii nu "oa e con#e! i de a!bi !a!. &ma(ini de memo!ie "o schimba 4n !e e$e cu uu!in' $a #oia cu a$ e- mu$ mai difici$ !ansfo!ma !e" a sau modifica 4n a$ fan as ic. 6n nici un caz a a#u $oc $a mine obiec e 4n domeniu$ de memo!ie i 4n a$ e !a"oa! e !eci"!oc es e- ca aceas a co!es"unde $a fo!me$e de o"inii cu ochii deschii- i $a fe$ ca i "oa e ima(ina ia mea cu c!ea ii$e $o!- nu de $a aces e $imi e. Deci- eu nu "o (>ndi de "e!soane 4n ace$ai im"- en fa& i ima(ina de $a s"a e- dei de me!s "e ;os 4n ;u!u$ cu ideea de a #o!bi cu e$. Ceea ce am fos foa! e nea e" a i nu "o ('si a$ fe$ 4n obse!#aii$e !e"e a e- es e fa" u$ c' es e uo! de a (es iona "en !u a "!oduce ima(ini de memo!ie cu unu$- dei 4n o deauna foa! e mic- da! !e$a i# mai ma!e c$a!i a e cu ochii deschii dec> cu ochii 4nchii- numai Am aceas ' com"$e abs !ac de"a! e a enia din e2 e!io!- as fe$ 4nc> s'3mi dis"a!e ceea ce 4n sine nu es e (!eu- i mai uo! de !ea$iza 4n cazu$ 4n ca!e am deschis ochii i 4n ;os ca i 4n cazu$ 4n ca!e #isu!i$o! 4nd!e" a ' 4m"o !i#a "odea. Se "a!e ca s' s"unem aa- 4nain e- ca i 4n cazu$ 4n ca!e cazu$ a a"!oa"e o a$' a ochi$o! a$e ma e!ia$u$ui $umina $i"sea- "en !u a ese ima(ini de $a ea- ca i cum ochii Ne(!u he!(Kbe nimic "en !u e$- i su"'!' oa!e a $uc!a "en !u e2e!ci a!ea $o!- ca $uminozi a ea zi b$>nd. 3 Cu oa e aces ea- eu sun "en !u (>ndi!ea abs !ac ' nu mai bine dec> dimineaa de#!eme "$asa 4n 4n une!ic 4n "a . Du"'3ima(ini$e a"a! "en !u a #' de"$asa 4n aceeai di!ecie a unci c>nd se de"$aseaz' ca" sau de ochi- dac' $a fe$ es e cazu$ cu amin i!i #izua$e- 4mi amin esc c' din ma!ea s$'biciune a aces eia i de dificu$ a ea- nimic- $a oa e "en !u a obine o "!ezen' de ea- dac' am 4n ace$ai im" a$ ce#a cu con iin' nobi$- difici$ de e#a$ua . Da! $e3a "'!u 4n o deauna "en !u mine ca- de e2em"$u- un u!n- un co"ac$una de "e ce!- c>nd m' ui $a e$e numai =fie cu ochii deschis sau 4nchis: es e 4n s aiona!e- "e!mi ei3mi s' menin'- de asemenea- "oziia $o! 4n ima(inaia neschimba - 4n im" ce 83am mu a 4na"oi i ca" "$u i oa!e sau cu ochii. Aa cum es e cu nu fi2a 4n mod in eniona de idei amin i!i #izua$e- eu nu "o s"une- m3au dis"a! cu fieca!e mica!e a ca"u$ui sau a ochi$o!- dac' #!eau s' dau- 4n ace$ai im"ceea ce es e dac' se de"$aseaz' sau nu "a! s' se mi e- "!in ca!e aceas a di#izie a enie nu es e o$e!a '. C>m"u$ de #ede!e- 4n ca!e !a(e o "e!sis en' a ima(inii i c>m"u$ a"a!en de #ede!e a$ memo!iei3ima(ini ofe!' "en !u "ub$ica!e u!ma oa!e$e dife!en e !e"!ezin a domeniu$ de "e!sis en' a ima(inii- cu ochii 4nchii- c>m"u$ ne(!u de #ede!e- mi se "a!e de dimensiuni foa! e $imi a e- f'!' nici o ad>ncime- imedia 4n faa ochi$o! mei sau cu ace$ai "$an #e! ica$ sine coinciden e. Chia! dac' am a#ea o "e!sis en' a ima(inii foa! e dife!i e obiec e 4n con inua!e 4n ace$ai im" 4n !3un ochi 4nchis- aces a mi se "a!e ca 4n cazu$ 4n ca!e "e o su"!afa' $>n(' a$ u$ i de e!min' dimensiunea $o!

doa! de un(hiu$ feei $a ca!e a a"'!u obiec e$e "e ca!e $e3a da - as fe$ 4nc> - du"'3 ima(ine 4ne$'ciune ca!e ne3a de#eni cu ochii deschisi $a o a$ ' na u!'- ca!e de aceeai m'!ime- dife!i e obiec e 4nde"'! a e a"a!- de asemenea- de aceeai dimensiune- dis"a!e 4n du"'3ima(ini a$e aces o! e$emen e- "e ca!e $e3am e2"e!iene "ozi i#e <: .
<:

Po((. 1%&V- E<I

6n oa e aces e "!i#ine- as"ec u$ de domeniu$ de memo!ie i ima(inaie "oze cu mine se com"o! a des u$ de dife!i . Du"' cum #om #edea obiec e me!eu 4n faa noas !'- cu oa e aces ea- eu sun - de asemenea- de $a sine 4nc$ina "en !u obiec e$e de ca!e 4mi amin esc- da! 4n faa mea ca fiind 4n s"a e$e meu s'3mi ima(inez- da! eu nu "o "u! i sim"$u a!bi !a! de"a! e de mine- da!- de asemenea- 4n s"a e$e $a e!a$ ima(ina- "es e- si ua ' sub mine- "o s' in !oduc' sau schimb'!i !a"ide 4n !3un u!n 4n faa mea i un u!n 4n s"a e$e meu- obiec e$e 4n faa mea $a fe$ de bine ca unu$ du"' a$ u$ s' se "!ezin e unu$ $>n(' ce$'$a$ - 4n ace$ai im". Dac' am diminea'- du"' he!ein(eb!ochenem zi$e 4nc' se af$' 4n dimineaa 4n "a i cu ochii deschii $ini i a#u $oc a"!oa"e de o da '- ne(!u du"'3ima(ine a "a u$ui a$b3mi face- de obicei- di!ec 4n faa mea i "os 3ima(ini a$b ne(!u conduc a de a!a(az $a o"usu$- "e!e e des u$ de de"a! e a came!a de mu$ im" 4n ca!e do!m- 4n ace$ai im"- da!. cu ma!e in ensi a e Ambe$e a"a! "en !u mine- ca 4n cazu$ 4n ca!e "e o su"!afa' $>n(' a$ u$- cu oa e aces ea- i #!eau s' s"un cu ochii deschii s' #ad' 4n !ea(a $un(ime a "a u$ui a$b- "en !u mine es e 4n3ochi 4nchis e2is ' 4n !ea$i a e doa! o es e dun(a nea(!a !e$a i# 4n(us 4n schimb- a#>nd 4n #ede!e !educe!ea ma!e 4n ca!e am #'zu "a u$. 6n schimb- ima(inea de memo!ie !e"!oduce 4n !e(u$ i$uzia de as"ec cu ochii deschii. Pe scu! - 4n im" ce "a!e coninu cu o "e!sis en' a ima(inii sa$e de a a#ea doa! dou' dimensiuni- f'!' "!ofunzime mi domeniu$ ne(!u de #ede!e- mi se "a!e domeniu$ de #ede!e a$ ima(ini$o! de memo!ie "en !u a a#ea !ei dimensiuni- cu ad>ncime a! fi domeniu$ de #ede!e cu ochii deschii. Ce$ "uin aces $uc!u es e ade#'!a 4n m'su!a 4n ca!e am a#ea3o zon' sau ca! ie! 4n !e(- o came!' sau a$ e$e asemenea ima(ina $a o da '. %a "os 3ima(ini de un obiec $imi a - cum a! fi o f$ac'!' $um>na!e de a "e!ce"e 4n ochi 4nchis- eu !ebuie s' a !a(' a enia 4n domeniu$ ne(!u de #ede!e a ochiu$ui 4nchis. Pos 3ima(ini ocu"' un anumi - nu a!bi !a! $a mine s' fie schimba - 4n $oc de aces domeniu de #ede!e- i es e 4ncon;u!a de aceeai- as fe$ 4nc> !a"o! u!i$e de $uminozi a e i "oziia sa de ace$ai $uc!u "oa e fi in e!"!e a i e#a$ua di!ec . Pe de a$ ' "a! e- de a "e!ce"e un memen o sau fan ezie- !ebuie s' !ein' a enia c>m"u$ui ne(!u de #iziune 4n ace$ai sens ca am "en !u a !a(e aceas ' din domeniu$ de auzGe as em"findun(en e c- i cu a > mai mu$ #oi !e !a(e- mai ca"abi$i mi s' a"a!' o ima(ine memen o sau fan ezie. Uneo!i- dei se "a!e a fi "osibi$ "en !u mine "en !u a "!oiec a un memen o sau o ima(ine de $u2 "e e!enu$ ne(!u de #ede!e- sau 4n aces ca s' zic aa- cu ima(inaia 4n ima(ini zuma$en. Da! se "a!e c' "en !u a se odihni aceas a es e doa! fa" u$ c' eu sun

4nc$ina mai s' cau e memo!ie ima(inea 4nain e sau s' se mu e de"a! e- !eui mineda! nu as fe$ 4nc> !a"oa! e$e de ima(ine 4n c>m"u$ & a! "u ea fi $ini e con ieni de mine- da! m' sim as fe$ un efo! deosebi - ca!e "a!e s' se bazeze- 4n 4nce!ca!ea de a !ansfo!ma schimba!ea !a"id' 4n !e c>m"u$ #izua$ de du"'3ima(ini i ima(ini men a$e 4n coinciden' i #oi- de asemenea- nu o 4n oa!ce!e "e!fec ' 4n mod de$ibe!a . As fe$- u!m' oa!e$e es e $e(a C eu sun bine 4n m'su!' s' o ima(ine de memo!ie mai ma!e de ceea ce o ma;o!i a e de "'!i dis inc e- inc$usi# sau conce"e o ma;o!i a e de ima(ini de memo!ie 4n#ecina e simu$ an cu cons iin a- sau- 4n m'su!a 4n ca!e 4n $oc de o simu$ anei a e ade#'!a o !ece foa! e !a"id "!in in e!mediu$ a! !ebui s' dea as"ec u$ de simu$ anei a e ce. s !ic dis in(e- "!obabi$- nu es e "osibi$- !a"id' succesi# "es e $oo9 cu un sen imen de con inui a e "e!fec ' de aciune- aa cum s au 4n ace$ai domeniu- nu Des u$ $a fe$ ca cu ima(ini de memo!ie "en !u ei es e cu o "e!sis en' a ima(inii "en !u ei 4nii. De asemenea- "o 4n !e #ede!e con ien de du"'3ima(ini i ima(ini de memo!ie schimba foa! e !e"ede- da! nu sun 4n m'su!' de a conce"e un ecou i ima(ine de memo!ie 4n ace$ai im" sau 4m"!eun' cu fac u!i$e de simu$ anei a e con ieni i au !anziii$e de $a unu$ $a a$ u$ nu es e ace$ai sen imen de con inui a e- ca dac' s au 4n domeniu$ #ede!ea memo!ie ima(ini sau du"'3ima(ini "en !u ei 4nii. Cu ocazia =de mai sus:- e2"e!ien' 4n do!mi o!u$ meu ci a e- am 4nce!ca ima(inea de memo!ie 4n ca!e am #!u s' #'d "a i a!a(az conduc a du"' a$ u$- de $a e2is ' 4n !ea$i a e- 4n ca!e o u$ a"a!e ca "e o su"!afa' "en !u a "!oduce de & de c' !e con#e! i ima(in>ndu3 e 4n ea c'u a - i s3a! "u ea c!ede c' nu !ebuie s' fie mai uo! de succes "en !u a "!oduce ima(inea de memo!ie de $a e2is ' 4n !ea$i a e dec> es e de a "!oduce 4n s a!e "!oas"' '. Da! 4nce!ca!ea nu a a#u succes- da! a enia !ebuie s' fie mai 4n >i com"$e deduse din e2is ' 4n !ea$i a e "en !u a c!ea ima(inea de memo!ie cu ce! ifica e$e de "a! ea din fa' i din s"a e. Dac' ne 4n oa!cem a enia unei zone de sens "e de a$ ' "a! e- a#em a > un sen imen s"ecific- nu s' fie desc!ise- da! uo! de c' !e oa ' $umea- 4n e2"e!iena de a fi !e"!odus de di!ecia modifica - "e ca!e o "u em desc!ie ca sen imen u$ de o ensiune $oca$iza e dife!i . Ne sim im o ensiune 4nain e 4n ochi- o $a e!a$ !e(iza 4n u!echi- ca!e c!e e oda ' cu (!adu$ de a enie- du"' cum #om !ezo$#a ce#a cu a enie- "en !u a ascu$ a cu a enie $a ce#a- ca!e es e de ce es e- de asemenea- numi o ensiune de a enie 4n sine. Ce$ mai c$a! e simi dife!ena a unci c>nd #' schimbai !a"id di!ecia de a enie 4n !e ochi i u!eche. 6n consecin'- dife!i e 4n !a"o! cu dife!i e$e o!(ane senzo!ia$e "en !u a $oca$iza sen imen u$ do!i #!eoda ' du"' ce am mi!os ce#a fin(us - a in(e!e. Da! acum am un sen imen foa! e ana$o( de ensiune- ca i 4n cazu$ 4n ca!e #!eau ce#a conce"e des u$ de ascui - cu fa a sau u!echea- dac' #!eau s'3mi amin esc un memen o sau o ima(ine fan ezie c> mai c$a! "osibi$- ia! aces sen imen es e des u$ de simi$a!' $oca$iza e des u$ de dife!i e. 6n im" ce ascui "osibi$ conce"ie de obiec e #izibi$e obiec i#e- cum a! fi du"'3ima(ini- ensiunea me!(e 4n mod semnifica i# 4nain e i s' se 4n oa!c' a enia c' !e a$ e sfe!e senzo!ia$e doa! di!ecia din !e simu!i e2 e!ioa!e schimb'!i- 4n im" ce !es u$ a ca"u$ui du"' ce sen imen e$e es e de sub

ensiune- se !e !a(e 4n ocu"a!ea fo!ei de munc' de memen o sau ac i#i a ea ima(ina i#- ensiunea $a sen imen e$e 4n !e(ii o!(ane$e de sim e2 e!ne de $a- i "a!e mai de(!ab' o "a! e a ca"u$ui- c!eie!u$ um"$e de "!e$ua!e- i o #oi face "e mine de e2em"$u- o su"!afa' sau o "e!soan' 4n faa mea chia! #izua$iza #iu- asa ca es e "a!' mai #iu 4n faa mea- nu mai am 4n inde a enia de $a fa'- da! cu a > mai mu$ se "ensioneze- ca s' s"unem aa 4n s"a e$e ei. %uc!u!i mai bune- mai mu$ de mai ;os. Ha$ucinaii 4nain e de a ado!mi- deoa!ece aces ea au a > de mu$i oameni #in $a mine- nu 4nain e- i ">$">i oa!e $umin' #ie- ceea ce am f'cu 4n o deauna "en !u s a!ea mo!bid' de ochii mei 4n ochi 4nchis- nu "!oiec a "en !u cif!e conc!e e- nici nu "o s'3$ "!in !3o ac i#i a e de ima(inaie "en !u a "e!sona$iza. %a u!ma u!mei- "unei3#' de memo!ie i ima(inaie ima(ini cu mine 4n !3o sin(u!'aa cum se "a!e c' es e 4n a$ e$e !a!e- s$'biciune- chia! dac' am memo!ia i ac i#i a ea ima(ina i# 4nc' as fe$ s' fac' un efo! - cu oa e aces ea- o "e!sis en' a ima(inii cu cea mai ma!e uu!in' i de ma!e in ensi a e- de mu$ e o!i ene!#an - a;us a cu mine- i nu am nici un mo i# sen imen u$ meu de cu$oa!e cu ochii deschii conce"u e "en !u mai "uin de a menine dec> a$ e "e!soane. 6n cazu$ 4n ca!e es e "osibi$ chia! mai (!eu dec> 4n c>m"u$ #izua$ & "!oduc amin i!i 4n e!i o!ii$e a$ o! simu!i. Deci- eu sun chia! mai "uin 4n m'su!' s'3mi !e"!oduce sune u$ de #ocea soiei me$e sau a a$ o! "e!soane cu ca!e m' ocu" zi$nic de o!ice c$a!i a e 4n memo!ie- ca fa a ei a unci c>nd am de;a a unci c>nd ascu$ ai 4n !3ade#'! #ocea ei 4n ace$eai "e!soane 4n une!ic #a !ecunoa e "!in !e mii. Ga!Jm 4n im"osibi$i a ea de a !e"!oduce cu mi!os i (us senza ii. 8e$odii sim"$e- da! "o amin i- "!obabi$- i mai uo! "en !u mine amin i!ea aceas a de c' !e o Sin(in( $ini i '- de3a $un(u$ sau mic'!i $ini i e a$e $a!in(e$ui- c>nd am fos c>n >nd- du"' ascu$ a!ea f!ec#en e. Sensu$ $oca$' de !e"!ofi$a!e de senzaii 4n a$ e domenii senzo!ia$e ca fa a mi se "a!e s' coincid' cu sen imen e$e $oca$e 4n aces sens@ muzic' mu$ e "$in' de #ia'- da! eu c!ed f'!' ezi a!e 4n memo!ie- da! mai #!ea s' aud' cu u!echi$e. P>n' 4n "!ezen - "!ime$e obse!#aii "!o"!ii. Cu aces ea am ('si "e!ce"ii$e a$ o!a"e ca!e $3am condus- au o3obse!#a!e- 4n (ene!a$- cu a > mai consis en ' cu a > mai mu$ au fos de aco!d 4n s$'biciunea de memo!ie i ima(inaie ima(ini cu mine- da! a dec$a!a c' uo! ce$e dou' fa" e ca!e in ensi a ea aces o! ima(ini 4n "e!soane dife!i e es e e2 !em de dife!i - i c' mai mu$ aces e fenomene se a"!o"ie de fenomene "sihice dec> ca o "e!sis en' a ima(inii 4n "u e!e- cu a > mai mu$ cu a$ e dife!ene$o! meniona e de aceeai dis"'!ea- as fe$ 4nc> 4n ce$e din u!m' doa! dife!ena esenia$' din !e (ene!aia s"on an' i non3s"on ane i modifica!ea din !e cei doi "a!e s' !'m>n'. A! fi de in e!es "en !u a edi a aces a! ico$ s a is ic- i !e(!e s' aib'- da! ne($i;eaz' mai de#!eme 4n !3ade#'! in enioneaz' as fe$ de u!m'!i!e a obiec u$ui de a$ e obiec eas fe$ 4nc> "en !u mine nu es e un ma e!ia$ $a fe$ de e2 ins' "en !u com"a!aie es e "!ezen $a comanda- dec> mi3am do!i . Poa e c'- o ui- nu a! fi cu mu$ mai mu$ "en !u a 4n#'a de $a un num'! mai ma!e de cazu!i- ca fo$(ends comunica e de !e$a i# "uini $3am co$ec a 4n u$ ima #!eme. De modu$ 4n ca!e es e e#iden c' es e chia!

difici$ de a obine info!maii e2ac e- de inc!ede!e in aces domeniu- deoa!ece es e (!eu de a ofe!i as fe$ de i doa! !ebuie s' ('seasc' e!menii chia! aici. Au o3obse!#a!e a en ' i !e"e a ' cu deine!ea de au o3am'(i!e- i o anumi ' ches iune- a unci c>nd info!maii$e so$ici a e de c' !e a$ e "e!soane- cu (!i;' s' nu "en !u a $e "$asa !'s"unde 4n (u!' es e fu!niza aici. De asemenea- o (a!anie obiec i# ca!e a fos 4ne$es de $a ce$'$a$ sonda;u$ + $e(a$J#e 4ne$es- i c' ci!cums ane$e "!e u indeni foa! e simi$a!e de obse!#a!e in e!io! au a#u $oc- se "oa e da cu "!i#i!e $a une$e "unc e (!eu. Es e ce! es e necesa! 4n u$ ima ana$iz'- "en !u a $ua "e obiec e com"a!abi$e de !efe!in' de memo!ie "en !u a a e" a !'s"unsu!i simi$a!e "oa e- f'!' a3mi "a!e a fi o a e" a!e "e anumi e obiec e de #a$oa!e. Numai unu$ a!e "en !u a dis in(e dac' es e #o!ba de amin i!i fami$ia!e fami$ia!e sau nu $a ima(ini de memo!ie $imi a e- cum a! fi de un !andafi!- o #iziune- un u!n- "e ca!e eu- de obicei- se a"$ic' 4n ca$i a e de e2em"$e- sau f'!' !es !icii- ca de o 4n !ea(' !e(iune- es e- i dac' amin i!i$e sun c> i(a e "!in consu$ a!ea aces $uc!u sau ca!e 4nseamn' asociaie. Pen !u a nu 4nce"e cu com"$ica ii- mi se "a!e o"o! un s' se e2c$ud' iniia$ amin i!i de o"inii- ca!e sun obinu e cu a;u o!u$ "!o"!iei ac i#i 'i a c'!o! memo!ie a unci asocie!e ca in e!ac ioneaza cu cea a obiec u$ui in ui - ca i 4n cazu$ 4n ca!e "ic o!u$ es e "ic u!aun c'!ucio! "!in zona- e$ 4i ima(ineaz'- c!ede "osibi$. O con inua!e a aces o! obse!#aii d!um- s3a! duce- "!obabi$- $a une$e conside!aii i dis incii ca!e !ebuie s' fie f'cu e aici- i nu au fos "!ezen a e 4n aceas ' "!im' 4nce!ca!e de a su"une aces domeniu o obse!#aie mai "!ecis' es e. Acum #!eau s' s"un mai 4n >i de a$ii$e s"ecifice a$e anumi o! "e!soane mai mu$ sau mai "uin in ens s udia e de mine- a unci ce#a no ifica!e (ene!a$' "e aceas ' em'. S' s"e!'m c' nu #a !e(!e a s"aiu$ $ua aceas ' afi!maie 8i hei$un(en $a foa! edeoa!ece de a$ii des"!e com"o! amen u$ de fenomene 4n "e!soane dife!i e- da! sun sin(u!a ca$e ca!e "oa e duce #!eoda ' $a ce#a- i ">n' acum aceas ' baz' de e2"e!ien' $i"se e a"!oa"e 4n 4n !e(ime . Deoa!ece a"!oa"e oa e cazu!i$e 4n ca!e ima(ini$e de memo!ie de abo!da!e ha$ucina ii sau me!( 4n cei ca!e ">n' acum a !as a enia- da! se a"$ic' 4n mod incon es abi$- mai "!esus de oa e- a se #edea doa! cum #ezi fenomene$e 4n cazu!i no!ma$e se com"o! a. U!m' oa!e$e cazu!i sun 4n confo!mi a e cu (!ade$e ascenden e de abo!da!e a fenomene$o! "sihice- ei mi se "a! s' aib'- confo!m desc!ie!ii- so! a . .: Ch H. 5hi e- "!ofeso! de fi$osofie- cu mine 4n aceeai #>!s ' =E0 ani:- "a!e s' "!i#easc' ima(ini$e de memo!ie "en !u a fi $a un ni#e$ foa! e asem'n' o! dec> minede a fi ca"abi$ s' "!oduc' doa! a > de "uin #o"sea c$a! sau desen3$ . E$ a!e- 4n cazu$ 4n ca!e e$ 4nchide ochii- $a fe$ de "uin ca am un c>m" ne(!u "u!- da! oa e i"u!i$e de $umina inco$o! 4n ea- de $a ca!e- cu oa e aces ea- cu a > mai mu$ e$ ine ochii 4nchii "en !u a ese a a de anumi e fan ome fo!m'- ceea ce cu mine nu es e cazu$ es e. Pen !u a $e #iziona- e$ !ebuie s' a !a(' a enia des u$ de adec#a - ca 4n cazu$ 4n ca!e #!ea s' se ui e $a obiec e e2 e!ne- cu ochii deschii- ei $ !e"!ezin e 4n aces sens =$a fe$ ca i cu mine ">$">i oa!e $umina: "es e o $ocu$ aces o!a- 4n !uc> a ima(ini$o! de memo!ie $a "!imi- $a fe$ ca mine- !ebuie s' se !e !a(' a enia u u!o! aces domeniu- cu si(u!an' nu conin ima(ini de memo!ie cu ace$e ima(ini senzua$e- 4n

ace$ai im"- ochi sau 4n domeniu$ de aceeai cu iei 4n #o"sea de ce a > de ho '!> cu e$ aces caz es e fa" u$ c' u!m' oa!e$e de mai ;os info!maii o"us- a$ e$e dec> $a #ede!e e!ona ' a fa" e$o! baza e "e "en !u a c'u a 4nc$ina a fos . <: A5 Vo$9mann- "!ofeso! de ana omie i fizio$o(ie- de asemenea- E0 de ani- "oa e "!oduce- de asemenea- doa! Gima(ini foa! e s$abe i nec$a!e de memo!ieG- a > 4n ceea ce "!i#e e fo!ma i cu$oa!ea- da! "a!e s'3$ (!adu$ de c$a!i a e a #a!ia conside!abi$dei e$ a! fi ca"abi$ de ci!cums ane$e "e ca!e aces a #a fi da . 6nain e de a me!(e $a cu$ca!e e$ a!e f!ec#en - da! 4n foa! e dife!i e c$a!i a e- bine3cunoscu ha$ucinaii$e- G4n ci!cums ane a > de c$a!e- 4nc> ima(inaia ima(ini ima(ini$e obiec i#e 4n c$a!i a e de con u! i in ensi a ea cu$o!i$o! (!eu infe!ioa!eG- nu mai "uin "a! s'3$ 4n !3un #is- zone i a$ e obiec e cu cu$o!i A: . Pe de a$ ' "a! e- e$ nu a!e o "e!sis en' a ima(inii uo! i a!e $a sf>!i u$ a ochi$o! 4n mod no!ma$ un c>m" "u! ne(!u =dac' $umin' cu o u$ "!af3 $ibe!R: De #ede!e. C>nd 4nce!c'!i$e de a ca" a ima(ini de memo!ie- e$e dis"a! "e!iodic- sau ca e$ a! "!efe!a s' se e2"!ime- G"e!iodic $a un sim"$u (and de $uc!u!i.G %ocaia ima(inii de memo!ie 4n s"aiu$ abso$u #a!iaz' 4n funcie de "oziia ochi$o!- as fe$ 4nc> e$ ima(ineaz' ima(inea memo!ie $a !idica!ea ochi$o! i "es e I: . E$ "oa e ima(ina ima(ini de memo!ie 4nain e de a $ui. E$ conside!' c' nici o dife!en' semnifica i#' 4n uu!ina de (ene!a!e de memo!ie ima(ini 4n ochi deschis i 4nchis. A!e ima(ini de memo!ie- a unci c>nd ochiu$ es e 4nchis "en !u a "!oduce- e$ !ebuie s'3i concen !eze a enia a > 4n ima(inea de memo!ie "e ca!e e$ Gdes"!e senza ia de domeniu$ ne(!u de #ede!e a$ c$a!i 'ii "ie!deG- i e$ nu !eue e- a"oi 4n zuma$en3o sin(u!' ima(ine de memo!ie 4n domeniu$ ne(!u de #ede!e- ca!e es e 4ncon;u!a de aceeai in'- aa cum es e cazu$ cu un e2is ' 4n !ea$i a e. Cu oa e aces ea- se "a!e c' G"unc u$ de #ede!e simu$ an de o memo!ie de ima(ine i ecou des u$ de "osibi$- 4n cazu$ 4n ca!e nu su"$ean des"!e sen imen e$e de "os 3ima(ini i ima(inea de memo!ie a > de !e"ede 4nc> aces ea sun conside!a e cons >nd din ace$ai. Da!- o!icum 4n fo!m' i cu$oa!e ima(ine de memo!ie e2 !em de #a(i se da o!eaz' "!ezenei simu$ ane ima(inea !emanen ' 4nc' nec$a! i !ef$ecia "e ca!e aceeai obosi oa!e. G E$ ('se e $a P!oduzie!un( ima(ini$e de memo!ie G- un anumi efo! de "escui 4n ca" inconfundabi$- 4n ochii nici unu$G- aa cum se "a!e c' GAmin indu3Hea!d "!o#oc>nd un efo! de a ca"u$ui- i sim $oca$e de amin i!i$e de #izibi$ i audibi$ cam $a fe$.G Sen imen u$ 4n ca" 4n de$ibe!a!e in ens Ges e simi$a! cu un "!in u!i in e!ne.G
A:

6n aces sco"- u!m' oa!ea obse!#aieC. Gse af$' 4n #ise$e me$e- c!ed c' "e!ce"ii$e audi i#e cons an e #ie dec> cu$o!i$e mi!os #ise eu nu "o s' am a#u #ise de (us amin esc N3am #!u eu nu m'n>nc de$oc !a!e 4n #is- da! 4n o deauna f'!' .. senzaie de (us . G
I:

Aces a a fos ne($i;a s' ne "unem 4n !eba!ea dac' aces $uc!u es e- de asemenea- 4n cazu$ 4n cazu$ 4n ca!e e$ in !oduce 4n mod de$ibe!a obiec u$ de memo!ie 4n im" ce mic'!i$e ochi$o! sau a ca"u$ui ca fi2.

A: 5. Han9e$- "!ofeso! de fizica- ID de ani- 4i amin e e c' e!a un b'ia - ima(ini de

memo!ie $a 4n >m"$a!e- cu in ensi a ea senzua$- ca i 4n cazu$ 4n ca!e e$ $e3a #'zu cu ochi ca!e "!oduc i modifica aces e ima(ini- da! aces $uc!u nu mai es e caz. 6nc'- da! e$ "oa e fi 4n mod c$a! obiec e cu cu$o!i$e $o! =de e2 s"ec !u$ de cu$o!i:- "!ezen e i cu fo!ma $o!- da! nu o!ice mai mu$ - ca i 4n cazu$ 4n ca!e e$ $e3a #'zu cu ca!ac e! de fenomene senzo!ia$e cu ochii. Din !3un anumi $oc- 4n cazu$ 4n ca!e i sa a!' a - e$ nu "oa e #o!bi- sau o anumi ' !e$aie din !e aces ea s"ecifica domeniu$ ne(!u #izua$ cu ochii 4nchii- de $a ca!e e$ a!e a enia $a fe$ ca i abs !ac - mai de(!ab'- $a (ene!a!ea de o ima(ine de memo!ie- ca de $a obiec e e2 e!ne. 8ai mu$ dec> a > - e$ nu "oa e in !a #o"sea 4n c>m"u$ ne(!u de #ede!e- ca!e se "a!e ca du"'3ima(ini a$e ace$eiai ima(ini de memo!ie su!!ound. Du"'3ima(ini ce nu #ede doa! (!eu- nu a!e ha$ucinaii 4nain e de a ado!mi- da! do!m #ise$e mu$ . C>m"u$ s'u #izua$ cu ochii 4nchii 4n 4n une!ic es e ne(!u "u!- cu numai bine "es e o no!ma$'- da! uo! de !ecu cu #ede!ea f'!' o a enie s"ecia$' a enie 4nd!e" a '- "!afu$ de $umin' cu mode!aie !isi"i . Se "!oduce un 4n !e( de ima(ini de memo!ie uo! 4n ochii deschise i 4nchise. E$ "oa e ine "e cei f'!' isi schimba in#o$un a!- cu doa! ca o ches iune de cu!s- a enia 4n unec' !e" a . Un u!n de e$ "oa e fi conside!a $a fe$ de uo! ca i de s"a e$e $ui d!e" u$ $a un s"ec !u de cu$o!i mai uo! dec> 4nain e de s"a e. Dac' ima(ini$e de memo!ie mu a cu mica!e a ca"u$ui i ochi$o! cu e$ "'!ea (!eu de a decide. Gene!a!ea de ima(ini de memo!ie "a!e s'3i 4nsoi ' de o $oca$iza e 4n s"a e$e sen imen e$e f!un e de in enieda! ace$ sen imen a unci c>nd Ref$ec ai asu"!a me$odii si ua ' 4n con inua!e $a s"a e dec> 4n de$ibe!a!e "e Vizibi$. Sen imen u$ de efo! a unci c>nd de$ibe!a!e "a!e s'3$ mai e2"ansi# dec> con !as i#e. I: 85 D!obisch- "!ofeso! de ma ema ica si fi$ozofie- cu c>i#a ani mai >n'! dec> mine cu uu!in' ima(ini (ene!a e de memo!ie co$o!a e de obiec e co$o!a e- cu oa e aces ea- nu es e uo! "en !u a !eui 4n !3un desen s"ecia$- fi2a "en !u a obine aceeai sau dein ima(ini$e 4n mod con inuu- ca fiind mai de(!ab' ima(inaia- cum a! fi s' s"un 4n cu!>nd ze!s"ie$ . 6n #is #ede- uneo!i- zone cu cu$o!i o!ien a$e. De asemenea- o "e!sis en' a ima(inii "a! s'3$ foa! e uso!- as fe$ 4nc> aces ea =unu$ din ca!e a $asa "a!a$iza 4n #ede!ii es e:- $a sf>!i u$ ochii $ui 4nc' mai menine o $un(' "e!ioad' de im" "en !u a 4nde"$ini #iziunea $ui- da! 4n ce$e din u!m' s' ace$ai (o$. 6nain e de a ado!mi- e$ a!e de mu$ e o!i bine3cunoscu e ha$ucinaii #izua$e.8ai mu$ dec> a > - 4n cazu$ 4n ca!e (ene!eaza ima(ini de memo!ie mai uo! cu ochii deschis sau 4nchis- e$ nu a$e(e. Pen !u a "!oduce ima(ini a$e memo!iei $a sf>!i u$ ochiu$ui- e$ !ebuie s' se 4n oa!c' a enia de $a c>m"u$ #izua$ ne(!u- ima(ini$e "o fi "!oiec a e "en !u a fe$- s' nu 4ne$ea(' cu u!me de ima(ini 4n ace$ai im". Domenii$e de #ede!e de memo!ie i o "e!sis en' a ima(inii s' "a!' dife!i i ochii ne(!i dis"a!e con iina $ui 4n im" ce e$ se ocu"' cu obiec e #izibi$e. Da! se "a!e ca daca e cu ochii $ua 4n im" ce cau ' ima(ini fami$ia!e de memo!ie- nu ca"u$ 4n s"a e$e ei- $a fe$ ca i e$- de asemenea- 4n amin i!ea a im"!esii comune u!eche- un sen imen ca Geb!Kuche u!echi$e- de#in Amin indu (us a i#e senza ii- cum a! fi (us u$ $imbii. Pen !u a face doa! o ima(ine men a$' comun' non c$a!- da! se sim e efo! u$ mai de(!ab' ca 4n ca" 4n s"a e$e ochi$o! dec> 4n ochi. C>nd sen imen e de !e"!ofi$a!e- ca i 4n cazu$ 4n ca!e e$ a #!u s' #' facei (!i;i cu "!i#i!e $a ce#a- e$ nu a f'cu a > =ca mine:- un sen imen de con !acie a sca$"u$ui- da!- ca i 4n cazu$ 4n ca!e ca"u$ de $a in e!io! s"!e e2 e!io! a! !ebui s' fie

!u" 4n sus- ia! c!aniu$ a "!esiunii din in e!io! ofe!i de !ezis en a. Se c!eeaz' amin i!i 4n a$ e zone dec> faa $a fe$ de uo! ca aces $uc!u 4n sine 6n ceea ce "!i#e e "!ob$ema s"ecific' dac' a memo!iei3ima(ini$e "a! s' se mu e cu ca"u$ i ochii- e$ sa dec$a!a as fe$- du"' ce!e!ea mea "en !u 4n!e(is !a!e sc!is' 4n con inua!eC GEu nu "o de fa" - $a fe$ de esenia$ "en !u a s"une "e de"$in c' de memo!ie3 ima(ini mi se "a! cu ca"u$ i ochii "en !u a mu a- "e ca!e am "u ea "e!ce"e mica!ea $o!- da! un $uc!u es e aa. Eu s au $a fe!eas !a came!ei me$e- eu #'d de aco$o Pau$ine! u!m du"' Si ua cen !a$- #iza#i de aco"e!iu$ bise!icii- c$'di!ea bib$io eciie c i oa e aces ea din nou 4ncon;u!a de fe!eas !a. Din aces 4n !e( !'m>ne acum "en !u mine o ima(ine de memo!ie ca!e des u$ in e!n ca "$u e e 4n faa ochi$o! meica i cum $3am #edea $a ace$ momen - 4nain e de ochi es e. Acum "o 4n oa!ce- du3 e 4n came!a de a$' u!i- e c- aa c'- a unci c>nd 4mi amin esc aces "unc de #ede!e- "$u i me!eu ima(inea 4n aceeai "oziie fa' de co!"u$ meu- 4n faa mea- ca i obiec e$e #'zu e 4n faa mea- i ca!e !'m>ne $a fe$- a unci c>nd facei c$ic i fi2ai $o!- 4n oa!ce3 m'. ocmai de aceea- "en !u c' ima(inea 4n !a"o! cu co!"u$ meu- sau ce$ "uin ca"u$ i ochii- 4n s"ecia$- nu se schimb' $ocaia- eu nu "o s"une c' am #'zu o mica!e a ima(inii- da! Sun numai "!in !ef$ecie s' acce" e o as fe$ de mica!e- 4n cazu$ 4n ca!e eu sun con ien de fa" u$ c' "oziia de ochii i co!"u$ meu a de#eni un a$ $oc eu m' 3 4n ;os de $a fe!eas !a 4n ca!e es e "osibi$ 3C. G-G )ise!ica es e 4n s"a e$e 'u Cu oa e aces ea- u!nu$ Thomas 4n faa a G-G m' "o (>ndi de GG 4n s"a e$e meu G-G ima(inada! nu din !3o da '- cu GG 4nain e de mine GG- da! mie mi se "a!e ca mi3a! !ebui s' se ui e doa! "en !u aces sco". E: P!o"!ia mea- a fos de mu$ e o!i 4n !eba de mine- soie- C$a!a 8a!ia- so!a $ui P!of. Vo$9mann- E. de ani- cu simu!i$e 4n oa e "unc e$e de #ede!e foa! e c$a!e i sune - "!ecum i de o memo!ie foa! e #ie- "oa e mai c$a!e cu$o!i i fo!ma obiec e$o! 4n "e de 8emen o !e"!oduce- uneo!i #ede 4n zone$e #ise 4n cu$o!i i soa!e- a$ eo!i doa! nKch i( ca (!i 4n (!i- i a!e 4nain e de a me!(e $a cu$ca!e ha$ucinaii de mu$ e o!i cunoscu e- 4n im" ce3$ de $a o "e!sis en' a ima(inii ocaziona$ !ezu$ a e nu ie nimic i chia! cei cu 4nce!c'!i de$ibe!a e foa! e difici$ "!imes e. C>m"u$ de #ede!e cu ochii 4nchii es e ne(!u "u!- cu doa! 4n mod no!ma$ in e!ca$a e du!a ' "!afu$ de $umin'. A#ei "osibi$i a ea s' inei 4n mod cons an a enia de memo!ie ima(ini des u$ de bine f'!' ace$ai Vanish- f$uc ua- schimba!e. Pen !u mic'!i a$e ca"u$ui "a! ima(ini$e sa$e de memo!ie- a unci c>nd as fe$ de cadou!i ca fi2e- $a nici un mi;$oc "en !u a !ece $a aces $uc!u- cu oa e aces ea- es e cazu$ a unci c>nd aces ea nu sun fi2e cei cu ima(inaie. Ea #ede cu ochii 4nchii ima(ini$e de memo!ie mai #ii dec> 4n ae! $ibe!. Pu ei ima(ini indi#idua$e de memo!ie- cum a! fi fa" u$ c' de un !andafi!- 4n in e!io!u$ e(a$i a ea "e ne(!u a ochiu$ui 4nchis- as fe$ 4nc> aces ea "a! s'3$ 4ncon;oa!eda! #a cos a a > de mu$ mai mu$ efo! dec> a unci c>nd se 4ncea!c' "en !u a "!oduce ima(inea de memo!ie- indife!en de unde- mai de(!ab' ca"u$ui $o! in e!ioa!' a unci c>nd ochii "a!e a fi de $uc!u. &ma(ini$e "a!- dei- 4n (ene!a$- s' "$u easc' 4n faa ochi$o! ei- da! se "oa e in !oduce 4na"oi "!in e ea aco$o- dei- ea a !ebui s' se 4n oa!c' sau a 4n#'a 4n !3ade#'! ochi- a"oi- o dec$a!aie ca!e $a fe$ $a e!a$ i cu o anumi ' dificu$ a e au fo$osi "en !u a fi efec ua e 4n mod inde"enden de D!obisch i

f'!' ea- nu. Dac' #' ima(inai o !e(iune 4n !ea('- cu ochii 4nchii- du"' cum s"une aces $uc!u 4n mod c$a! c'- 4n cu$o!i cu funda$ i "!im3"$an 4n faa $ui- $a fe$ ca 4n !ea$i a e- ne(!u de ochi- ca i cum $a fe$ mai dis"a!e cu o u$- da! es e ea- da!- "!in in e!mediu$ unei ac i#i 'i 4n !e( in e!io!u$ ca"u$ui ca ochiu$ "oa e #edea. Sen imen u$ de efo! - dac' #!ea s'3i amin easc' ce#a- se "a!e a fi o senzaie de con !acie- du"' cum se "a!e foa! e asem'n' o! ca "en !u mine a fi f'!' dec$a!aia mea a fos "!eceda de. De asemenea audie!e im"!esii- ca sune u$ de #ocea unui om bine3cunoscu sau a!ome de f$o!i- senzaii (us a i#e "o !e"!oduce cu uu!in' i 4n mod c$a! 4n memo!ie. Un mi!os #io$e - un mi!os de cuioa!e de e2em"$u- #oi #eni 4n mai c$a!e din nou. D: D!. 8. )usch- A0 de ani- cunoscu ca un c'$' o!- au o! a$ mai mu$ o! sc!ie!i de c'$' o!ie- ca!e sun ca!ac e!iza e "!in c$a!i a e de desc!ie!i- i edi o! de G!enzbo en uo! i #iu #ede ima(ini de memo!ie cu con u!u!i dis inc e- i 4n cu$o!i com"$e e- da! nu ia nimic "e!sis en' a ima(inii #ise !a!e- da! "$in de #ia' i a!a ' 4n !3un #is de cu$o!i- nu a fos nicioda ' 4nain e de somn i ha$ucinaii $a sf>!i u$ ochi$o! o unifo!m'- #iziune in uneca a- uso! a$bas !ui. E$ "oa e s oca ima(ini dis inc e de memo!ie cu con inui a e. 6n 4nce!c'!i !e"e a e- e$ cons a ' c' ima(ini$e de memo!ie u!meaz' mic'!i$e ochi$o! i a ca"u$ui- a ce!u - 4ns'- dac' aces $uc!u #a a#ea $oc 4n con inua!e- c>nd a ima(ina 4n mod de$ibe!a obiec e$e de memo!ie ca fi2- e$ cons a ' c' aces ea !'m>n a unci fi2. E$ 4i concen !eaz' a enia "e ima(ini de memo!ie comun de obiec e #izibi$e cu ochii 4nchii a"!oa"e "e e!en ne(!u de #ede!e- "ic a e cu ima(ini de memo!ie $imi a uu!in' 4n cu$oa!e i 4n con u!u!i so$ide- as fe$ 4nc> aces ea "a! a fi 4ncon;u!a de aceas a sau !idic' o zon' 4n !ea(' 4n faa ochi$o!- se sim e ac i#i a ea- cu ca!e e$ #ede 4n ochi- nu 4n c!eie!- aa cum es e 4n e$ amin i!i de auzi ceea ce e$ nu "oa e !e"!oduce mai "uin c$a! #'zu - ca i 4n cazu$ 4n ca!e es e necesa!- $a u!eche- s'3$. Cu oa e aces ea- $ocu$- du"' cum D!obisch aces sen imen ca i 4n cazu$ 4n ca!e a!e ne#oie de o!(ane$e de sim e2 e!ne 4n amin i!i- numai 4n m'su!a 4n $oc a unci c>nd e$ 4i ima(ineaz' ima(ini fami$ia!e de memo!ie- 4n im" ce3 $ 4n ac i#i 'i$e Re"!ofi$a!ea "en !u a se "o !i#i o ima(ine non memo!ie comun' numai- chia! mai de(!ab' c!eie! "a!e s' acioneze ca ochii ">n' c>nd ima(inea es e aco$o- 4n de"$in' c$a!i a e- 4n cazu$ 4n ca!e se com"o! ' ca cea$a$ '. Sen imen u$ de efo! a unci c>nd de$ibe!a!e es e un 9on !a9 i#es fi de con !acie a sca$"u$ui. )usch "oa e duce- de asemenea- de $a co"i$'!ie din I Ani 4n u!m'- 4nc' cu ma!e c$a!i a e ins i uia de o!i(ine i memb!ii imedia s'u "en !u a !ea$iza- cu oa e aces eaima(ini men a$e nu a > de de"a! e de e$ sun $'sa e 4n anii de coa$' i anii uni#e!si a!i. Ciuda c' o "o!ie dub$' de hai- ca!e a $ua cu e$ in ca$a o!ia sa de es da! nu a $o#i - e$ a !ezi nici fan ezii. %a fe$ cum "uin !eui , he!isie!en 4n ciuda inha$a!e !e$a i# $un( 4n !3un cabine s oma o$o(ic. Con iin' i sen imen u$ de du!e!e !'mas. 6n u$ imu$ din !e cazu!i !a"o! a e aici- ima(ini$e de memo!ie a > din "a! ea abo!da!ea $o! #i#aci a e i a$ e ci!cums ane fenomene foa! e senzua$e. Cu oa e aces ea- abo!da!ea "oa e me!(e chia! mai de"a! e- i 4n sco"u$ de a fina$iza "unc u$ cu$minan . Eu 4m"'! 'esc c> e#a e2em"$e a$e modu$ui de a$i au o!i cu E: .

E:

4n u!ma com"i$'!ii mic- cu e2ce"ia de a fi no ifica e de c' !e )!ie!!e de ). de $a ]. 8H$$e!- "es e Phan . To a$ ="a(. <F- /<:- 4m"!umu a .

Goe he s"une 4n s con !ibuii $a mo!fo$o(ia i iine$e na u!iiC GAm da!u$- c>nd 4nchid ochii i cu ca"u$ niede!(esen9 em c!ed 4n mi;$ocu$ sis emu$ui #izua$ de o f$oa!e- aa c' nu a o"!i o c$i"' 4n "!imu$ fo!ma $o!- da! ea s abi$e e 4n afa!' i din in e!io!u$ ei se desf'oa!' din nou f$o!i noi de cu$oa!e- chia! bine #e!def!unze$e i nu e2is ' f$o!i na u!a$e- da! fan as ic- da!- 4n mod !e(u$a - ca !oze e de scu$" o!i- es e im"osibi$ s' se s abi$easc' c!ea!ea de#eni!e a"a!en - cu oa e aces eaea du!eaz' a > a im" c> eu #' !o(- nu obosi i. nu a c!escu . %a fe$ "o aduce a unci c>nd am !>ndu$ s'u- Mie!!a h un disc co$o!a "ic a (>ndesc $a mine- ca!e a"oi i3a schimba 4n mod cons an de $a cen !u s"!e "e!ife!ie- des u$ ca Ca$eidosco"u!i. G Ca!danus (de C;C #arietate. %ib. 4III p.. .DB "rm&toare%e, de s"bti%itate 84III, p.. E.0 "rm&toare%e) s"une des"!e sine c' a f'cu ceea ce a #!u - mi "o ima(ina $uminoase. 3 G!ui huisen =An h!o"o$. a II0: !a"o! eaz' cazu$ unui om ca!e a fos a '$ s'u ima(ina s !'$uce e 4n ine!ee- "e ca!e e$ mai >!ziu- mai "uin bine (es iona e. 3 ]. 8H$$e! =.. Phan Ges a ..F- ". .I0:- "!o"une un H. "ic o!- ca!e de mu$ e o!i a !eui $uminos i "$in de cu$oa!e "en !u a #edea ce3a ima(ina cu #a fi 4n c>m"u$ de #izibi$i a e 4n une!ic. A!bi !a!iu$ i fan asme$e dez#o$ a - da! sa !ansfo!ma imedia f'!' ac e de #oin'. )!ie!!e )ois de 8on ((es <a%%"c, p.. A0: de aciuni u!m' oa!e$e fai cuC GPe "ein !e ^ui a#ai en (!ande "a! ie de $a he!i e c$ien e$a du Ce$eb!e domnu$e ]osue ReSnoids- i se c!oSai dJ a$en $a Su"e!io! $au S&A- e ai si occu"e ^uJi$ mJa#oua- di 5i(an- a#oi! Pein dans une annee ABB de "o! !e e (!ands i mici$o! Ce fai Pa!ai "hSsi^uemen im"osibi$@. mais $e sec!e e de sa !a"idi e i de fiu$ succes e onnan e ai ce$ui3ci- i$ besoin ^ue dJune sedin a nJa#ai "ou! $e 8ODE%E aco!da !e"!ezen a!ea ]e %e #is mes sous Seu2 en moins e2ecu an . de hui heu!es $e "o! !e 4n minia u!' dJun 8onsieu! ^ue ;e connaissais beaucou"- i$ e ai fai a#ec $e "$us ma!e Soin e dJune !essemb$ance "a!fai e. ]e $e Donne! ^ue$^ues De ai$s de mine "!iai su! "!ocedeze fiu- Voici ce ^uJi$ m' !e"ondi . G%o!s^uJun modf$e se "!esen ai - ;e $e "andan i# une demi3!e(a!dais a en i#emen Heu!e- es^uissan DE em"s en em"s su! $a oi$e funcie de n J a#ais "as besoin dJune sedin a "$us $on(ue. ]Jen$e#ais $a oi$e b une au !e e ;e Passais "e!sonne. %o!s^ue "e #ou$ais con inua o! $e "!emie! "o! !e - $n f"ncie prenais %'0omme dans mon esprit, -e %e Mettais s"r %a ca%eac&, oe fiecare % "aperce#ais a"ssi @"e distinctement s i% , ;/T t en ra%itJ mgme e ;e Puis a#ec des A;ou e! FOR8ES e des cou$eu!s "$us a!!g ees e "$us de em"s b Vi#es !e(a!dais au !e $a fi(u!a ima(inai!e- e ;e mi 8e ais b "eind!e@ sus"endais "e mon. !a#ai$ "ou! e2amina o! $a "!ezin '- Abso$umen comme $Jo!i(ina$- si EUT e e de#an moi@ to"tes %es fois @"e -e %es ,e"+ s"r -etais ca%eac& %a f"ncie #o,ais %'0omme ". T!e" a - ace i a! i i au #eni aco$o s' confunde ima(ini cu !ea$i a ea- ima(inaia

$ui- a c'zu 4n !3o boa$' de !eizeci de ani men a$- de $a ca!e a fos 4ns' "!odus 4n ce$e din u!m'- du"' ce memo!ia $ui i "ic o! de a$en nici nu a fos aco$o a"!oa"e nea enua '. Da! a mu!i $a scu! im" du"'. Une$e a$ e e2em"$e aici $e(a e !a"o! a )!ie!!e de ). ".. E/ F i IF0 din munca $ui. 8ai a$es cu (!i;' H. 8eSe! i u!m' oa!e$e !es"ec a e de c' !e e$ 4nsuiSinnes"han asmen (ene!a a$ea o! desc!ise 4n e fizio$o(ia fib!ei ne!#oase S. <A0- i 4m"'! 'esc desc!ie!ea $ui aici- 4n mod s"ecia$- cu- "en !u c' #ine de $a un obse!#a o! e2ac - baz>ndu3se "e ci!cums ane$e s"ecia$e modu$ $o! de "!oducie conside!a!e mai "!ecis es e $ua '- mai mu$ de bun' #oie- ca ea nu "a!e s' fi fos foa! e bine cunoscu . GP!in e2e!ciiu mu$ i"$u am a;uns $a "unc u$ 4n ca!e es e "osibi$ "en !u mine de a da senza ii #izua$e subiec i#e a!bi !a!. Am f'cu oa e 4nce!c'!i$e de zi sau de noa" e- cu ochii 4nchii. &niia$ a fos "en !u mine foa! e (!eu. 6n "!ime$e 4nce!c'!i de a obine ceea ce am - ima(inea de ansamb$u a fos s !'$uci oa!e- umb!e$e s3au da de $umin' mai "uin "u e!nic'- uo! a$b's !uie. 6n es e am #'zu obiec e$e de cu$oa!e 4nchis' i ace$eai con u!u!i$e $uminoase fo!ma e- sau mai de(!ab' schi' numai desene cu $inii $uminoase de "e un e!en de cu$oa!e 4nchis'. Eu "o face aces e desene com"a!a "uin o c!e ' de desen "e o ab$'- ca un desen fosfo! "e un "e!e e 4n uneca "e im" de noa" e- da! s abi$i #a"o!ii s !a$uci oa!e de fosfo!. %3am #edea o fa a- de e2em"$u- f'!' ca mi3a! fi- cu oa e aces ea- a fos de (>ndi!e de o anumi ' "e!soan'- Am #'zu $inia de de$imi a!e a unui "!ofi$ $uminos 4n ad>ncu!i$e ne(!e de 4n une!ic- aa c' mi3a a"'!u - de asemenea- a unci c>nd am 4nce!ca s' imi e e2"e!imen u$ $ui Da!Lin =Moonomie &- . S. AF/:- doa! ma!(ini$e cub ca $inii $uminoase 4n "'m>n 4n une!ic- de mai mu$ e o!i Cu oa e aces ea- am #'zu 4n !3ade#'! cubu$ a$b i ma!(ini$e sa$e ne(!ue$ a fos a"oi 4n !3o b!iche '- "!ac ic- am "u u #edea un za! de cu$oa!e a$b'- cu ma!(ini ne(!e 4n !3un domeniu mai uoa!e- i unu$ za!u!i ne(!u cu ma!(ini a$be 4n !3 un domeniu mai 4n uneca ' chia! i $a #oina i "oa e aces $uc!u 4nc' de fieca!e c$i"'. Po !i#i e2e!ciiu "!e$un(i obine numai "e mine es e$e com"$e e i mai bune. eu "o #edea acum a"!oa"e fieca!e subiec - ceea ce #!eau ca un fenomen subiec i#- 4n cu$oa!ea sa na u!a$' i de i$umina . Aa c' am fos obiec e de dife!i e i"u!i- 4nain e de ochii numi .- 4i #'d me!eu "e o fee mai mu$ sau mai "uin $uminoase sau in uneca emai a$es dim- de fa" . Chia! fami$ia!e am #'zu des u$ de accen ua ' 4n oa e #i#aci a ea $o! cu cu$oa!ea din ob!a;i i "'!u$. Din !ezu$ a e$e aces o! e2"e!imen e "e ca!e $e am 4n s"ecia$ "en !u a obse!#a u!m' oa!e$eC .: Une$e im" du"' a"a!iia cif!e$o! dis"a! sau se !ansfo!me 4n !3o a$ '- f'!' ca eu s' fi ca"abi$ de a "!e#eni aces $uc!u. <: 6n cazu$ 4n ca!e cu$oa!ea nu es e o "a! e in e(!an ' a unui obiec - aa c' am $a fe$ nu 4n o deauna com"$e 4n "u e!ea mea. O fa a- de e2em"$u- nu a$bas !u- da! se "a!e me!eu $a mine 4n cu$oa!ea sa na u!a$'- con !as - 4n $oc de ">nz' !oie ima(ina! o!i bine indi#idua$e "o a"'!ea- de asemenea- de un a$bas !u- #!eoda ' P!oduzie!un( o anumi ' cu$oa!e es e mai difici$' dec> $a o fo!m' s"ecific'- i "!imu$ 4nc' nu mi3a !eui 4n 4nce!c'!i$e me$e iniia$e- aa cum am u$ imu$ a !eui . Pen !u a #edea A: cu$oa!e "u!'- f'!' obiec e- am !eusi o!i indi#idua$e- au um"$u a"oi 4n !e(u$ c>m" #izua$.

I: E$emen e$e ca!e nu sun cunoscu e de mine- c' es e doa! ima(ini fan as ice- eu de mu$ e o!i nu #'d- i 4n $oc de ace$eai obiec e fami$ia!e de ace$ai fe$ a"a! $a mineaa c' am #!u de e2em"$u- chia! #edea un m>ne! de sabie de a$am' cu un co de a$am'- da! sa ui a 4n schimb mi sa ima(inea mai comun' a unui Ra""ie!9o!bes. E: Ce$e mai mu$ e din !e aces e sim" ome subiec i#e- mai a$es dac' aces ea au fos $uminoase- "oa e- 4n cazu$ 4n ca!e ochii sun deschise !a"id 4n im"u$ "e!ioadei "e !ecu e de fenomenu$- o "e!sis en' a ima(inii 4na"oi- aa c' m3am (>ndi - de e2em"$u- un e !ie!i de a!(in - i du"' ce am conside!a $a fe$ "en !u o $un(' "e!ioad' de im" a a#u - am deschis ochii i sa ui a "en !u o $un(' "e!ioad' de im" 4n ace$ai "os 3ima(ini 4n une!ic. Ce$ mai bun Eu fac es e$e de "e o "oziie cu$ca "e s"a e $ini i ' i cu ochii 4nchii('$'(ie- nu "oa e fi 4n ;u!u$ #a$o!ii de mine- "en !u c' aces $uc!u a! 4m"iedica- c' in uiia es e c!escu $a in ensi a ea necesa!'. Am !eui es e$e de acum a > de uo! c' sun su!"!ins de fa" u$ c' aces ea nu sun $a fe$ "en !u mine 4n "!imu$ !>nd- a !eui - i c' #!eau s' s"un c' !ebuie s'3$ fieca!e- de asemenea- se "oa e. P!inci"a$u$ $uc!u es e c' "u ei in uiie fi des u$ de in ens- "!in di!ecie e2c$usi# de a enie $a fe$- i e$imina!ea u u!o! "e! u!ba!e. G 6itate anterior percepii%e #i*"a%e $n ca"*&. Me,er a an'a-at, de asemenea, $ncerc&ri de a prod"ce de a"*, miros, '"st sen*atii prin p"terea de atenie, care $n p"tere i caracter ar fi e'a% c" sen*"a%. 2cest %"cr" a re"it, dei n" aici, dar probabi% c" sen*aii pe pie%e, pe care $% informea*& pe mine "rmatoare%eJ "!e pie%ea re"ete "or pentr" mine, moment $n care #oi, sen*aii s"biecti#e de'&*d"i toate acestea, pentr" c& acest %"cr" este necesar con#ersaie %"n'& de int"iie, pot ad"ce n"mai ace%e sen*atii care d"rea*& o %"n'& perioad& de timp, c"m ar fi c&%d"r&, r&coare, presi"ne.I rapid temporar, c" toate acestea, ca de %a "n piercin', t&iet"ri, oc"ri, etc e" n" pot determina, pentr" c& e" n" re"esc, de p"ncte%e de #edere coresp"n*&toare ca e+ abr"pto $n intensitatea corect& a tre*i. Doste%e sentimente, pot dest"% de bine pe orice pie%e e+cita, i e%e pot fi at.t de #ie pe care am, $mi p%ace sa" n", c" m.na treb"ie 0instreic0en pe site-"% pie%ii, c"m este, de obicei, de a face acest %"cr" $n ca*"ri de <a"tempf%nd"n'en %oca%e. " Kn acest fe%, dar c0iar d"rere se#er&, poate de asemenea fi 'enerate de o ima'inaie foarte p%in de #ia&, a de#enit, $n condiii fa#orabi%e, se #orbete despre "rm&toare%e, de asemenea, com"nicate de ca* Me,erJ "/n om ed"cat a stand"%"i comercia% mi-a sp"s (Me,er) o dat& c& e% a fost o *i s"rprins %a #enirea %"i acas& de %a "n"% din copiii s&i mici i de fapt"% c& %a fe% a a#"t "n de'et $ntre "& stors c0iar %a intrarea %"i, $ntr-"n moment de teroare a a#"t a simit o d"rere asc"it& $n p"nct"% coresp"n*&tor de ace%ai de'et de propri"% corp i aceast& d"rere s-a" H *i%e, n"-% %&sa. " Du"' aceea- m' 4n o!c $a c> e#a obse!#aii (ene!a$e. %o ze D: enume!' idei$e de cu$o!i "!oduse de memo!ie abso$u inco$o!- i cu mine- 4n ca$i a e de a$b i Vo$9mann e$e a"a! an(e(ebene!ma7en des u$ de mu$ 4n aces fe$- da! nu numai de a$ e "e!soane a$e c'!o! de a$ii $e3am ocmai s"ecia$ no ifica e- da! de de"a! e cea mai ma!e "a! e a

mu$i oameni "e ca!e i3am "us $a 4ndoia$'- ocaziona$- din cauza aces ui fa" s"ecia$asi(u!a cu cea mai ma!e ce! i udinea de a fi ca"abi$ de a !e"!oduce 4n mod c$a! cu$o!i$e obiec e$o! 4nc' 4n memo!ie. Une$e desc!is in ensi a ea cu$o!i$o! de ima(ini men a$e- cum a! fi cu!cubeu- f$o!i- o zon' de 4nso!i - chia! cu cu$o!i #ii i nu a #!u s' c!ead' c' as fe$ de nu es e #i! u ea de a !e"!oduce 4n memo!ie- $a oa e. Da- a#ei !e(!e e mi 4n mod !e"e a #iu co$o!a e "e ca!e $e "ic' u!' cu$o!i$e $o! cu fa!mecu$ de o memo!ie de fa!mecu$ $umii "!inci"a$ ca!e $e aco!d'.
D: 6n

suf$e u$ s'u a! ico$ 4n diciona! 5a(ne! "e. S. .D0

Foa! e "!obabi$- de"inde de ca"aci a ea mai ma!e sau mai mic'- "en !u a (ene!a3 ima(ini de memo!ie semnifica i#e- de $a o "a! e $a modific'!i$e aduse de in#es iii$ocu!i de munc'- condiii$e de #ia' acomoda!e 4m"!eun' s'3i concen !eze a enia mai mu$ asu"!a $umii din afa!' sau s'3$ abs !ac - i ce$ "uin aces $uc!u es e #a$abi$ foa! e #izibi$ 4n %o ze F: - a$b i eu $a.De $a mine- !ebuie s' m'! u!isesc c' eu- de obicei- doa! 4n s"ecia$ e2ci a "e mine sau !ebuie s' fie 4ncu!a;ai s' #ad' i s' aud' ce se 4n >m"$' 4n ;u!u$ meu- i- uneo!i- nu s3au cunoscu 4n si(u!an' du"' ca e(o!ii$e "e ca!e de dou' !amu!' foa! e dife!i Pen !u c' am "$eca . Han9e$- cu oa e aces ea- a!e a > de mu$ mai mu$ e ima(ini men a$e #ii dec> eu- obinuii cu ascui e s' 4ne$ea(' obiec e e2 e!ne 4n ochi- i chia! dac' e$ es e foa! e ocu"a 4n im"u$ "!e$e(e!i$o! sa$e cu subiec u$ s'u- e$ "ie!de nimic 4n ascu$ a o!i$o! ce!cu!i$e sa$e. )ush- 4n ca!e- sub am in e!#ie#a oameni amin indu3ima(ini dez#'$uie ce$ mai "u e!nic de abo!da!e a fenomene$o! "sihice- se s"une c' endina de a conside!a #a$abi$ i c$a!e "en !u !eda!ea 4n c'$' o!ii$e sa$e obiec e$e fi- e#en ua$- du"' cum se "a!e- chia! i 4n ine!i "$in de #ia'- da! #in de s udiu din "!ac ic'- a! "u ea fi odihni de memo!ie "en !u obiec e e2 e!ne din nou. De asemenea- es e de aco!d i cu fa" u$ c' femei$e a c'!o! a enie $umea din afa!a se conf!un ' cu o mu$ mai mu$ "e ansamb$u- dec> cea a b'!bai$o!- a > de mu$ e i3am ce!u - de asemenea- "oa e "!oduce cu uu!in' ima(ini c$a!e i co$o!a e de memo!ie. Da! mi sc!ie Vo$9mann- ca!e nu "a!3am $i"si de in e!es fa" u$ c' 4n ima(ini memo!ia soiei sa$e "!oduse 4n mod in eniona sun foa! e nec$a!e i "a$id 4n ca!e aces ea #in uneo!i cu o in ensi a ea a"!oa"e uimi o! 4nain e de suf$e - ca ima(inea unei fiice 4nde"'! a - 4n im" ce face femei$e $uc!eaz' 4n cea mai ma!e c$a!i a e a fo!ma i cu$oa!ea.
F: Du"'

scu! e info!ma ii #edea a! ico$u$ 4n suf$e 4n diciona! 5a(ne! "e.

6n !e im"- 4nc$inaia de a !ef$ec a asu"!a $uc!u!i$o! din e2 e!io! "oa e fi in#e!sa "a!ia$ condiiona ' de uu!ina de a se !e"!oduce "e "$an in e!n- i 4n $i i(iu nu oi "o a;un(e $a acomoda!e- da! !ebuie- de asemenea- dife!ene innascu a de "!oduc i#i a e 4n aces domeniu s' aib' $oc. S$'biciunea co!es"unz' oa!e a"!oa"e mea de ima(ini de memo!ie $a Vo$9mann de"inde- da! cu nici o co!es"unz' o! abs !acie uni$a e!a$ din $umea e2 e!ioa!'- 4m"!eun' dac' eu de;a c!ed c' e2"!esia in e!io! "!edomin'- de asemenea- 4n e$- i3a! mina "!ofesii simi$a!e in D!obisch nu a > de mu$ #iu se "oa e a e" a $a ima(ini de memo!ie- dei a con es a chia! mai "uin de $umea din afa!a ca" a '- aa cum es e cazu$ cu mine. E2em"$u Han9e$ i a $ui )ush- ca e2em"$e$e ca!e duce ]. 8H$$e! ="han . GS IE /<:-

de $a i du"' G!ui huisen de a$ ' "a! e- "!in modu$ 4n ca!e a"e$u$ $a ine "en !u a in#es i(a dac' nu $a co"ii- ca!e- cum a! fi femei$e se conf!un '- de "!efe!in'- $umea din afa!a- de memo!ie i ima(inaie ima(ini$e #!eoda ' sun - 4n medie- mai "$in de #ia' dec> $a adu$i- numai c' #a fi- de obicei- difici$ de a face com"a!aii si(u!e de memo!ie de ei 4nii i de a obine info!maii si(u!e de $a co"ii. Dife!ena- dac' ima(ini$e men a$e se obin mai uo! 4n ochii deschise sau 4nchise- a! !ebui s' de"ind'- de asemenea- 4n mod semnifica i# dife!i de ca"aci a ea de a abs !ac a enia de $a $umea e2 e!ioa!'. 6n cazu$ 4n ca!e aces $uc!u es e difici$ de a (es iona- din momen ce $uc!u!i$e e2 e!ioa!e #o! a#ea 4n o deauna un efec "e! u!ba o!- 4n cazu$ 4n ca!e se !eue e cu uu!in' 3 i aces $uc!u s3a! "u ea com"o! a dife!i chia! i 4n ace$eai ci!cums ane indi#idua$e 3 cum a! fi e2ci a!ea (ene!a$' de $umina sau- "oa e- obiceiu$ "e ca!e facem $uc!u!i$e- ci numai #edea cu ochii deschii- mai de(!ab' fa#o!iza!ea acioneaz' ca un deza#an a;. 6n (ene!a$femei$e "a! mai uo! de a "!oduce cu ochii 4nchii deschise ca ima(ini de memo!iece$ "uin s3au dec$a!a a$ii !ei &- cu e2ce"ia soia mea a 4n !eba de ce- desi(u!numai du"' o obse!#aie foa! e casua$- 4n ace$ai sens. P!of. Ed. 5ebe! a cons a a - cu oa e aces ea- aa cum Han9e$ i eu- mai uo! "en !u a "!oduce ima(ini de memo!ie 4n ochii deschise i 4nchise. Com"o! amen u$ui dife!i de "e!soane dife!i e 4n aceas a aco"e!' amin i c'- chia! i a unci c>nd unii oameni s3au ha$ucinaii s abi$i mai uo! dec> cu ochii deschii 4nchis- 4n im" ce !e#e!su$ es e ade#'!a 4n a$ e$e =#ezi mai ;os:. Pen !u uu!ina ma!e sau mai mic' de fo!ma!e de ima(ini fan om'- uu!ina de "!oduce!e a ima(ini$o! de memo!ie "a!e des u$ de sim"$u nu au $e(' u!'. D!obisch i eu- de e2em"$u- ambe$e a!a a o "e!sis en' a ima(inii foa! e uso!- da! cu oa e aces eaamin i!i$e sun ima(ini #ii cu e$- ei sun cu mine foa! e s$ab- modu$ 4n ca!e s3au cunoscu $a o "e!sis en' a ima(inii de "!inci"a$ de"enden e Nachdaue! "!ima faza "ozi i#- i "!in oci!e a$ doi$ea 4n "!inci"a$ de"enden e de "en !u a dis in(e faz' ne(a i#' i a! necesi a doa! e2amina!e mai a en '- dac' nu cum#a dife!ii indi#izi dife!' 4n ceea ce "!i#e e !a"o! u$ din !e ce$e dou' faze- du"' ca!e s' e2amineze !e$aia din !e ima(ini$e de memo!ie de u!me de ima(ini 4n ambe$e faze- mai a$es Subiec a! fi. 6n !eba!ea de modu$ 4n ca!e ima(ini$e de com"o! amen de memo!ie 4n im"u$ mic'!i a$e ca"u$ui i ochi$o!- "a!e s' !'s"und' numai cu "!i#i!e $a ci!cums ane$e s"ecia$e a$e "!oduciei i #izua$iza!ea $o!. 6n cazu$ 4n ca!e fi2 ima(ineaz' 4n mica!ease "a!e- de asemenea- a $ui )usch i info!maii soiei me$e- i cum mi se "a!e de sine"en !u a fi si(u!- cu oa e aces ea- dac' nu in !oduce 4n mod in eniona fi2- se "a!e c' sun em 4nc$inai "!in na u!a- ei s' se (>ndeasc' 4nain e- chia! cu $ocaia ca"u$ui i ochi$o!- da! nu s3au schimba "oziia $o! 4n s"aiu "en !u noi- ca ce$ mai si(u! de info!maii D!obisch a"a!en $ui. 2cesta ar treb"i s& fie s"portate de comportament"% 0a%"cinaii in#o%"ntare. Z. M[%%er P) sp"ne despre in#o%"ntar s"portate $nainte de a mer'e %a c"%care i de a%tfe% %a sf.rit"% 0a%"cinaii%e oc0i, care s"nt descrise $n deta%i" mai -osJ "(e asemenea, n" am fost $n stare s& c" oc0ii $nc0ii pentr" c& s-a" m"tat c" oc0ii, c"m ar fi

ima'ini%e orbire . " ;% ridic& (pa'. HP), diferena %or $n acest sens, de %a ima'ini%e orbire (de e+emp%", de retenie ima'ine d"p& impresii %"mina intensa), nici indicat $n mod e+pres prin a sp"neJ ">c0imbarea Ima'ini%e orbitor c" micarea oc0i%or re%aia %or re%ati#& spaia%& %a propri"% nostr" corp i ima'ini%e "imitoare menine %a orice micare a oc0i%or $nc0is "n p"nct stabi% $n raport c" propri"% nostr" spai" $n ca*"% $n care n" se m"ta din moti#e interne a%e spai"%"i %or. "
/:

Des"!e fan as ic Ges ES AE

6n (ene!a$- memo!ia "a!e s' fie cazu$ 4n ca!e aces a es e s$ab sau "u e!nic 4n zone$e de sens #izua$- i se com"o! ' 4n consecin'- 4n a$ e moda$i 'i senzo!ia$e- as fe$- ce$ "uin am ('si 4nc' nici o e2ce"ie 4n aceas ' "!i#in'- da! nu #a fi "!obabi$ o as fe$@ i mai a$es "en !u a fi un a! is 4n dife!i e subiec e i $a oa e ace$e ca!e s' se ocu"e de o anumi a uni$a e!a$i a e cu obiec e a c'!o! o"inie a"a!ine unei zone s"ecia$e sens !ebuie s' 4n !eb- de ce am !a a ocazia. O!icum- am a$ e domenii senzo!ia$e $ua e 4n conside!a!e numai inciden a$ i su"e!ficia$- i a! !ebui s' fie in#es i(a e- de e2em"$u4n ceea ce "!i#e e "e!ce"ia audi i#e doa! mai a$es 4n cazu$ 4n ca!e o memo!ie bunade e2em"$u- "en !u un sune de #oci i ins !umen e fe$ cu un as fe$ de "as "en !u i me$odie coincid. Dis ensia de a enie $a #am' a$e dife!i e$o! o!(ane de sim mi se "a!e a fi doa! un sen imen muchi- "!in s abi$i!ea $e(a e de dife!i e o!(ane de sim muchii- fo$osind sim u!i$e in#o$un a! de un fe$ de !ef$e2 cu 4n ac i#i a e. Se "oa e ce!e a"oi con !acia muchi$o! ca!e a! !ebui s' fie $e(a e de dis ensia de a enie 4n im"u$ de$ibe!'!ii in ensR Aici mai sus mine es e sen imen u$ meu de info!maii foa! e ho '!4 - mi se "a!e c' nu des u$ de ho '!> cum sen imen u$ de ensiune 4n in e!io!u$ c!aniu$ui- da! ca ensiunea de $a ni#e$u$ sca$"u$ui- cu o con !acie a aces uia i un me!s "e ;os de $a e2 e!io! $a P!in u!i in e!io! "e o c!aniu$- necon es a (ene!a ' de o con !acie a muchi$o! sca$"u$ui- ca!e a!monizeaza foa! e bine cu e2"!esia- s' #' facei (!i;i- de a con#oca ca". 6n !3o s a!e "a o$o(ic' mai de#!eme 4n cazu$ 4n ca!e nu am "u u o$e!a nici cea mai mic' ideea susinu ' i 4nc' nici o eo!ie a! "u ea induce m' simeam cu sen imen e muscu$a!e au $ua 4n mod semnifica i# $a ni#e$u$ sca$"u$ui- 4n s"ecia$ 4n "a! ea din s"a e a ca"u$ui- $a fieca!e 4nce!ca!e de !ef$ecie un ca!ac e! mo!bid. D!obisch i Han9e$- o ui e2"ansi#- ca mine- sim Re"!ofi$a!ea a cons a a - de asemenea- )usch- soia mea- de asemenea Ru e i a$ e$e "e ca!e $e3am in e!#ie#a con !adic o!iu.Aceas ' dife!en' es e !ema!cabi$ i a! !ebui s' fie de a in#es i(a me!i e$e sa$e mai a"!oa"e. 6n une$e conside!aii mai (ene!a$e- m' duc 4n seciuni$e e:- ia! acum am sc!is $a di#e!se fenomene ca!e !e"!ezin ' o anumi ' m'su!'- $e(' u!i de !anziie 4n !e du"'3 ima(ini i ima(ini de memo!ie "!in abo!da!ea din !3o anumi ' "a(in' sau de ci!cums ane mai mu$ unu$ sau a$ u$. 0- Erinnerun%snach0i#$er. A#>nd 4n #ede!e fenomene$e de memo!ie3am 4n !eba cu s>!(uin' de o fo!m' de

"!oducie- aceeai e2 !ase- du"' ca!e aces ea sun - de asemenea- cei ca!e- $a fe$ ca sou$ fo$9 i eu sun $a fe$ a$ fe$ ca"abi$ s' (ene!eze e2 !em de s$ab- !e"!ezin ' fo!me si cu$o!i !e$a i# dis inc e- o fo!m' de "!oducie- ca!e "u! i sim"$u cons ' 4n aceea c' o "!oduce de memo!ie- ima(inea imedia du"' #izua$iza!ea ins an anee a unui obiec . Oameni- desi(u!- ca!e "!oduc foa! e uo! ima(ini de memo!ie- a se #edea nici un a#an a; s"ecia$ de aces fe$ "!oduse "!oas"e e de $a ei- "en !u c' D!obisch ca so ia mea a e2"$ica c' $e ima(ini de memo!ie comune- nu doa! obiec e ne"!e#'zu e- ce$ "uin $a fe$ de uo! i c$a!e "en !u "!oas"' #izua$iza!e scu! a! "u ea "!oduce- cu oa e aces ea- cu mine ca i cu Vo$9mann a#an a;u$ de "e!s"ec i#e$e "!oas"e e foa! e e#iden ' i- "!obabi$- $a fe$ ca i cu o!icine ca!e "!oduce difici$ de memo!ie ima(ini c$a!e. De asemenea- Han9e$ !ecunoscu a#an a;u$ de "!oduse "!oas"e e i mi se "a!e c' nu- f'!' dob>nd'- "e de o "a! e ci!cums ane$e s"ecifice a$e aces ei (ene!a 4n ima(ini$e de memo!ie ac - "e ca!e $e #oi numi "en !u concizie E!inne!un(snachbi$de! s' s"un ce#a mai mu$ . Eu $e dau aces nume- deoa!ece aces ea sun e(a$e de ec eaz' o "e!sis en' a ima(inii imedia du"' "e!ce"ie a obiec e$o! i abo!da!ea $o! 4n c$a!i a e- chia! i 4n une$e "e!soane =Ru e: "a! s' coincid' cu as fe$- 4n im" ce ei ca ea $a mine- Vo$9mann Gi Han9e$ Js !e"!ezin '- !ans"o! a oa e "e!sona;e$e esenia$e a$e ima(ini$o! de memo!ie. & a $ua o E!inne!un(snachbi$d dac' am un obiec - $umin' sau 4n une!ic- co$o!a e sau nu- ui e 4n "!ezen ascui - a"oi 4nchidei imedia ochii sau Le(Lende- ca!e din u!m' mi se "a!e aici mai a#an a;oas' dec> "!ima- i din !3o da '- de "!efe!in'- 4n im" ce 4nc' 4nchide!ea ochi$o! sau 5e(Lendens- ac i#i a ea memo!ie s abi$i 4n modu$ a$ fe$ obinui 4n funciune. A unci am #edea ima(inea "en !u un momen des u$ de c$a! cu desenu$ i chia! cu$oa!ea obiec u$ui in ui - aa cum am "osibi$i a ea de a nu obine un "!odus "e ca!e $3am #'zu de ce#a im" 4n u!m'- i numai s ins de e!mina!e i cu$oa!ea $ui foa! e !e"ede i face #a( obinui $oc. Es e ce! #a fi 4nc$ina de $a bun 4nce"u - doa! nimic a$ ce#a dec> un obinui "en !u a #edea aici "!in Nachdaue! af e!ima(e de"enden e- i chia! am dis !a du"' "!ima su"e!ficia$ 6nce!cai aceas ' o"inie. Da! e2is ' "a !u condiii ca!e "en !u mine o as fe$ de E!inne!un(snachbi$d 4n ace$ai mod f!a"an dife!i si numai s$ab- ima(ini !ea$e de memo!ie- cum $e "!imesc- de obicei- de $a obiec e #azu an e!io! de "e un "icio! de e(a$i a e- de "e!sis en' a ima(inii obinui e. .: o "e!sis en' a ima(inii- es e "osibi$ s' fi 4nd!e" a a enia asu"!a subiec u$ui sau nu =cf. ca". A/:. Pen !u a obine de a$ ' "a! e- o E!inne!un(snachbi$d- !ebuie de asemenea s' fie obinu ca o ima(ine de memo!ie obinui - a enia sa concen !a 4n "!ea$abi$ cu "!i#i!e $a "!ob$ema 4n cauz'. Cu a > mai c$a!' am Mu(s"i ze a enia asu"!a subiec u$ui 4n im" ce #izua$izai- mai ca"abi$ s'3mi u$ e!io! s' a"a!' E!inne!un(snachbi$d- aa c' am "u ea obine nici un E!inne!un(snachbi$d c$a!' a unui s"aiu 4n !e( din !3o da '- ci doa! de obiec e $imi a e- cum a! fi un om- o f$oa!e "e ca!e eu nu "o !e"!oduce mediu$ obiec u$ui 4n E!inne!un(snachbi$de dac' nu am aco"e!i 4n a #edea a enia mediu$ui u!m' o!- 4n im" ce se "!ezin ' 4n e1is efec i# 4n !ea$i a e mediu$ in#o$un a! cu obiec u$- s3a! "u ea fi $ua e 4n conside!a!e cu a enie e(a$' sau nu.

<: Dac' 4n a enie de i$umina zi obinui ' cu ochii 4nchii "e e!en ne(!u de #ede!esau deschis $a mo i#u$ obiec i#- (u#e!na ' de #izua$iza!e ins an anee a unui obiec 4n faa mea- i ceea ce #ad ca doa! !ece" i#i $a 4n!e(is !a!e #!ea- ceea ce condiii$e sun 4n ca!e "u ea mi un ecou s' a"a!'- aa c' nu #'d nimic- !ebuie mai de(!ab'- as fe$ 4nc> a"a!e E!inne!un(snachbi$d- a enie $a fe$ de A#e! de simu!i$e e2 e!ne i ima(inea ca!e do!ii "e "$an in e!n "en !u a "!o#oca ac i#- ca i cum a #!ea s' "!o#oace o ima(ine de memo!ie obinui . De asemenea- s'3$ #'d mai c$a!- cu a > mai mu$ am face un efo! de a ac i#i 'ii de memo!ie 4n modu$ a$ fe$ obinui . &n#o$un a! 6mi #oi 4n inde 4n im" ce $a ni#e$u$ sca$"u$ui- ca eu "!efe! s' fac a$ fe$ 4n de$ibe!a!e in ens =a se #edea mai sus:. Po - de asemenea- 4n cazu$ 4n ca!e E!inne!un(snachbi$d e2"i!a sau a de#eni c$a! ce se 4n >m"$' !e"ede beme!9 e!ma7en- $a fe$ de mu$ e o!i !e"e a - dei 4n sc'de!e cu c$a!i a e- !e#i(o!a- dac' me!eu am "$eca 4n cu!>nd s3au ac i#i a e de memo!ie dec$in un nou efo! f'cu . A: 6n im" ce3mi un ecou !ea$ 4n anumi e $imi e- cu a"a!e mai c$a!e i mai in ensemai $un( i mai con inu' am fi2a a! ico$- mi se "a!e 4n E!inne!un(snachbi$de!n des u$ de ciuda - e2ac o"usu$. Pa!i s' m' mai c$a! a unci c>nd am a!unca doa! o !a"id- da! a en ca "osibi$e #ede!i a$e obiec u$ui #iza de mi se "a!e ca 4n cazu$ 4n b$un s $a o ana$iz' mai de !ecu!s "en !u a enia ca!e es e necesa! "en !u fo!ma!ea de E!inne!un(snachbi$des - 4n im" ce ce$e mai scu! e ac e$e "!oas"e e. Cu aceas a- ea "oa e fi $e(a e de fa" u$ c'- a unci c>nd am fos un e2em"$u E!inne!un(snachbi$d de $a un om ca!e aie $emne sau !a"id #o!sch!ei e - ins"i!a =deci a! fi ca oamenii scu$" o!:- 4n im" ce 4n a i udinea unei mine 4n mica!e- da! nu es e ade#'!a 4n mica!e- de momen u$ ascui ' a enia "a!e decisi#' "en !u as"ec u$ ima(inii. Da! aceas ' e2"e!ien' nu es e $i"si ' de o!ice ambi(ui a e- c' "unc u$ de #ede!e a$ subiec u$ui !ebuie s' fie de scu! ' du!a ' cu mine- $a oa e- eu a! !ebui s' "!imeasc' E!inne!un(snachbi$d c$a! 4n ceea ce im" scu! - nu o mica!e de ma!e "oa e fi !ea$izeaz' o de"$in' c$a!i a e a ima(inii- chia! nu a!e $oc. Bca*iona%, p"tei s& #& amintii c&, c0iar i at"nci c.nd disc"% a T0a"matrops, pe de o parte, de e+emp%", o pas&re, pe de a%t& parte o c"c& este pictat, prin intermedi"% rotit $ntre de'ete 2+enfadens se rotete rapid $n -"r"% diametr"% s&", c"c& i p&s&ri 2I6I oc0i s"nt pre*entate s"ccesi# $n toate e#ent"a%e%e red"ceri, dar dar pas&rea pare s& stea $n c"ti, ca i $n ca*"% $n care #ine de %a n"m&r"% infinit de fenomene doar "n sin'"r (care apare sc"rtat $n $ntrea'a mea ce#a) a#anta-. 2ceasta, tot"i, depinde aici depind probabi% c&, apariia sc0imb& mai %ent $n micare de po*iia $n care fascic"%"% este perpendic"%ar pe faa disc"%"i. I: o "e!sis en' a ima(inii "e ca!e $e "!imesc de $a nu sun obiec e au o3$uminos- 4n $umina zi obinui ' de un obiec co$o!a !e"a! ce#a im"- de e2em"$u- a"oi "o!nii #izua$iza!ea "e un fond a$b- sau cum a! #o!schiebe- mi ofe!e obiec u$ nu es e 4n ei "!o"!iu- da! cu$oa!ea com"$emen a!' #a a!' a de Nachdaue! im"!esia "!inci"a$ es e "!ea scu! "en !u a fi obse!#a - 4ns'- !ef$ec ' 4n o deauna E!inne!un(snachbi$de! obiec 4n "!o"!ia cu$oa!e- fa!a finisa; com"$emen a!e. Du"' dife!ene$e an e!ioa!e- da! am s' #' amin ii un momen 4n ca!e

E!inne!un(snachbi$d conec eaz' e2is a efec i# 4n !ea$i a e izbi oa!e. 6n cazu$ 4n ca!e E!inne!un(snachbi$d #'zu cu ochii deschii nu a iei cu mine- i am in enia de a #edea3$ con inue 4n o deauna 4n aceeai di!ecie =ca!e de succes es e esenia$':- f'!'4ns'- c!e e din nou- aa c' se duce un su"$imen ochi momen aco$o !e#i a$iza 4n "!ezen s$ab- ca i cum mi3am 4n '!i in enia- o 4nce!ca!e "e ca!e $e "o !e"e a de mai mu$ e o!i 4n !3un !>nd. Ca!e chia! i cu o "e!sis en' a ima(inii aces $uc!u a!e mi;$oace "en !u !e$ansa!e- am Po((. 1%&V- a condus E</- da! mai de#!eme #'zu 4n ima(ini a$e obiec e$o! de memo!ie es e u i$' "en !u mine ochi con !a cos nimic "en !u !ecu"e!a!ea $o!. De a$ fe$- aceas a nu es e 4n uneca!ea a c>m"u$ui #izua$ "!in ochii de a !ibui!e- "!o#ocand !enas e!ea $a E!inne!un(snachbi$de!n- deoa!ece o Au(enauf!ei7en b!usc' sau de co i u!' $a e!a$ #io$en a ochi$o! face ace$ai $uc!u- da! indiscu abi$ o sin(u!' in e!io! s'di o! e2ci aie- ca!e es e da de c' !e mica!ea. Vo$9mann- am comunica aces e e2"e!iene "e E!inne!un(snachbi$de! 0: - sc!ie3mi c' e$ a ('si 3o des u$ de confi!ma - da! e$ a !ema!ca c'- s"!e deosebi!e de 4n !e"!inde!ea da ' sub I: 8eniune !efe!i oa!e $a obinui e =obinu e "!in fi2a!e "!e$un(i ': "e!sis en' a ima(inii- aces ea iniia$'- 4nain e de a !ece $a cu$oa!ea com"$emen a!'- de asemenea- a a"'!u 4n cu$oa!ea "!ima!- i- de fa" - aces $uc!u "oa e fi dife!i 4n funcie de indi#id.
0:

Cu e2ce"ia a ceea ce am ad'u(a mai >!ziu- du"' obse!#aii$e an e!ioa!e cu "!i#i!e $a succesu$ con !a cos An(e.

6n condiii no!ma$e- am aco!da o #izua$iza!e ins an anee a unui obiec an(e(ebene!ma7en abso$u nici un ecou- adic' "e!ce" ibi$ f'!' ensiune s"ecia$ de ima(ine ac i#i a e memo!ie. 6n ce$e ce u!meaz'- cu oa e aces ea- am !eui- du"' #ede!e momen de o cu$oa!e un Nachfa!be f'!' o as fe$ de ensiune- as fe$ s"une "en !u a "!inde "e- ca!e es e- de asemenea- "!ima!- nu ace$ai $uc!u- da! es e com"$emen a! da! aces a. Eu iau un f!on s$ab in e!io! ne(!u de un ochi i s' abo!deze aces $uc!u "e un e!en de cu$oa!e- 4n afa!' de ceea ce es e o baz' de cu$oa!e a$b'. 6nchid ambii ochi doa! "en !u o #!eme- a"oi deschidei ochii- 4nain e de ubu$ es e de aa na u!' c' se 4ncad!eaz' 4n "!ezen $a cu$o!i$e de baz' 4n ochi i s' se 4n oa!c' imedia ubu$ "e funda$ a$b. 6n ma!e sensibi$i a e "e ca!e o am "en !u fenomene subiec i#e- #'d c' 4nc' au #'zu doa! o c$i"' cu$o!i$e obiec i#e de baz'- da! 4n "!ezen "e a$b "!ac ic Nachfa!be din aces mo i#- da! es e 4n o deauna com"$emen a! $a aceas a. 6n !e im"- nu "o s' nu obse!#- da! "e ca!e eu foa! e bine "e!ce" as"ec u$ Thauma !o"es 4n cu$o!i$e ea- "ic a e ima(ini- ca!e numai #i! u ea "oa e fi mai uo! Nachdaue! im"!esia cazu$. Da! ci!cums ane$e sun aici- a$ e$e dec> "en !u (ene!a!ea de E!inne!un(snachbi$des. Ce$e dou' ima(ini "e fa' i "a! ea din s"a e a discu$ui a"a! a unci c>nd hauma !o"e 4n ce$ mai !a"id schimba!e de mu$ e o!i !e"e a 4n faa ochiu$ui- as fe$ 4nc> im"!esii$e "o ad'u(a 4n sus- cu oa e aces eaE!inne!un(snachbi$d se obine "!in in e!mediu$ o sin(u!' "!i#i!e.

6n o c!ed c' chia! cu "!i#i!e $a de mai ;os e: discuii (ene!a$e "en !u a ad'u(a c' E!inne!un(snachbi$d meu doa! 4n #i! u ea o con inua!e di!ec ' a e2is a obinui ' 4n !ea$i a e subiec - ac i#i a e #ine 4n case a de ima(ine de "!ezen a!e "en !u a !ece- 4n cazu$ 4n ca!e es e 4nc' de ac i#i a e memo!ie de "oa e ma cu"!ins- du"' ce a iei de;a 4n c>m"u$ de #ede!e- 4n im" ce ima(inea an e!ioa!' "en !u o c$i"'- 4nc' com"us 4n e2"e!imen e$e cu hauma !o"e cu u!m' oa!e$e 4n sine- domeniu$ de #ede!e. Dac' es e aa- aceas a nu "oa e fi nea e" a dac' ace$ai fenomen- ca!e se com"o! ' cu mine du"' ce "!inci"a$e$e sa$e c$i"e ca o ima(ine de memo!ie- se com"o! ' mai de(!ab' ca un ecou- a unci c>nd o A$ e$e. Deci- se "a!e- cu P!of. Ru e s' fie cazu$- foa! e uo! dis"onibi$e $a oa e dis inc du"'3ima(ini- da!- de asemenea"!oduce ima(ini de "uin obinui e amin i!e c$a!e- i de info!maii$e "use $a mine- am 4ne$es u!m' oa!eaC 4n cazu$ 4n ca!e aces a a!e un obiec a#u ' 4n #ede!e doa! 4n "!ezen - "a!e s'3$- de asemenea- aceeai 4n "!ezen ce$ mai c$a! 4n cu$oa!ea o!i(ina$' i fo!ma i s ins !e"ede- da! e$ a!e ne#oie de nici un efo! #o$un a! de a enie $a ea- ci mai de(!ab' ca e$ 4nchide ochii sau 4n oa!ce ochii- e$ a"a!e ima(inea !emanen 'indife!en dac' 4i "$ace sau nu - i es e dis"a!iia "ozi i# 4n ne(a i#- "oa! ' as fe$ oa e ca!ac e!e$e din comun du"'3ima(ini. E$ conside!' c' aces fe$ de de e!mina ca mi se "a!e "a! ea mea de e!min' necesa!- mai a$es 4n modu$ 4n a$ mod obinui de a $ua ac i#i 'ii de memo!ie "en !u a a;u a $a a #edea E!inne!un(snachbi$d. Fo!ma He$mho$ z de "!oducie- "ozi i# "$in de #ia' "e!sis en' a ima(inii .B:- "!in in uiie de momen a unui obiec - "e!ioad' du"' ce s3au e2 ins cu ochii an e!io! 4nchis "e mine e2is ' ofe! e e2"e!iene "!o"!ii adec#a e- 4n funcie de o"inia He$mho$ zJs $uifenomenu$ f'!' nici un efo! deosebi de ac i#i a e memo!ie. Es e "!in aces e dife!ene- da! mi se "a!e E!inne!un(snachbi$d de a c> i(a un in e!es s"ecia$ de "!ezen a es e deosebi de e#iden - ca ace$ai fenomen 4n funcie de indi#id i ci!cums ane$e 4n !e ca!ac e!u$ de memo!ie ima(inea i ima(inea !emanen ' "oa e f$uc ua. Ra"o! "!i#ind AI3$ea SesiuneaC Ve!samm$. na u!a$is u$ (e!man 4n *a!$s!uhe. S. <<E ("p& %"cr" anterior a fost de-a comp%et scris, am fost doar contient de "n %oc $n 3eitr !"rkin-e %a s"biecti# se #edea >. 1==, ceea ce demonstrea*& c& e% a fost "itam %a ;rinner"n'snac0bi%der mai de#reme, c" persona-e simi%are dec.t e", ci de a %e 'o% s"b n"me%e persisten& a ima'inii de dependente :ac0da"er impresia sens orbire ima'ini (pe care %e-am inc%"s $n ima'ini%e) op"s&. (eoarece dec%araii%e sa%e s"nt confirmate c" m.na sc0imb parte de mai s"s, comp%etea*& parte, %e-am %&sat te+t"a% aici "rmea*&J "M-am intrebat de m"%te ori c& 3%in*en oc0ii #&d n" deran-a, c"m miam ima'inat c& timp"% %a fe% #a a#ea %oc "n $nt"neric tota% 2m '&sit, c" toate acestea. ?a obser#aie mai atent&, c& domeni"% de oc0i"% desc0is, c" toate %"mini%e i ima'ini%e sa%e r&m.n pentr" o perioad& sc"rt& de timp $nainte de a sim"ri%or d"p& p%eoape%e a" fost $nc0ise. mai atent am "n simp%", n" foarte e+tins&, prinde ima'ine, .. mai pot so fac c" oc0ii $nc0ii $nainte $n sens"% de a or'ani*a aceast& d"p&-ima'ine este de a distin'e c" preci*ie de ima'ine "imitoare a post-ima'ini este dein"t& doar de acti#itate 'rat"it o %"n'& perioad& de timp, i dispare %a fe% de
.B: Off.

repede ca dorinta dispare, dar pot fi ca"*ate de ace%ai din no", ima'ine orbitor p%"teste in#o%"ntar sens"% $nainte, dispare i reapare pe moti#e obiecti#e. " "2cti#itatea topisierende a minii, sim"% tacti% a% oc0i"%"i, contin"& post-ima'ini $n afara instit"iei de a stabi%i, %a fe% c"m a a#"t %oc $n #i*i"nea rea%&, de asemenea, ima'ini stereometrica%%, %imitate, ar p"tea repre*enta, i c0iar a afirmat at"nci c.nd se dep%asea*& i rotirea $ntre'"%"i corp ima'inea remanent& %ocaia sa iniia%& i po*iia. Ima'inea orbitor, c" toate acestea, repre*int& doar s"prafee, are %oc"% n"mai $n oc0i i "rmea*& mic&ri%e sa%e., #ioici"nea de ima'inea remanent& este diferit& $n f"ncie de di#ersitatea de starea de spirit. deosebit de p%in de #ia& este %a cresterea acti#itatii menta%e pentr" a #& b"c"ra de b&"t"ri spirtoase sa" s"bstane%or narcotice, sa" "n interes specia% $n obiect"%I ca* de emoie febri%& a s.n'e%"i, $n specia% $n afeci"ni%e cerebra%e, acesta este adesea cresc"t %a o obiecti#itate n" poate fi eradicat& contrast"% ima'inii orbitor, menine %a "mor ed', pentr" a "rm&ri starea astenice mai m"%t i dispare mai repede, c" at.t mai ener'ic. or'an prin care c"r'e de %a #ia&. Mai m"%t dec.t at.t, ima'inea remanent& este obiecti#"% c%ar i mai m"%t, c" c.t acesta este moment"% concepiei a ar0etip"%"i, i $n fiecare momente "%terioare, de#ine mai 're" i mai 're", %a fe% pentr" a obine aceeai c%aritate de $ne%es. orbitor contrast"% ima'inii obiecte %"minoase "soare este conf"* $n prime%e momente de d"p& #i*ionarea i se de*#o%t& treptat perfect& $nainte de sens"% din care se emite doar "n spectator pasi#. " c- feno"ene#e $e feno"ene $e "e"orie sens i $e reacie1 prin intuiie $e "ic'ri. 6n cazu$ 4n ca!e E!inne!un(snachbi$de! 4n fo!ma 4n ca!e se "!ezin ' "en !u mine!e"!ezin ' o $e(' u!' de !anziie 4n !e ima(ini de memo!ie i du"'3ima(ini- ca!e mai de(!ab' "!imu$ a$' u!' as fe$ cum a fos - deci- cu oa e aces ea- ofe!' fan ome$e din aa3numi u$ sens Na!!oLs dKch nisses un a$ e$emen de !anziie es e c'- dim"o !i#'8ai de(!ab'- '!i$e Nachbi$ u!ma ca ima(ini de memo!ie. i anume- au ne#oie de di!ecia de a enie 4n domeniu$ ne(!u de #ede!e ca!e !ebuie $ua e- i nu sun o ches iune de c!ea!ea i modifica!ea a!bi !a!'- cum a! fi de memo!ie i fan ezie ima(ini- 4n !ebai3#' nu numai ca ecou!i ocmai a !ecu im"!esii$e senzo!ia$e an e!ioa!e imedia du"' aceeai ca i o "e!sis en' a ima(inii !e"!ezin '- da! se 4n oa!c' de bun' #oie 4n 4n une!ic du"' ce ochiu$ a de#eni de mu$ ocu"a cu a$ e im"!esii 4n $umina- i nu doa! !e"!oduce im"!esia de obiec e s a ice- da!- de asemenea- de mic'!i. Na u!a$i ii au mu$ e o"o! uni 'i- e2"e!iene- ca!e sun aici "en !u a face- dei as fe$ de nu sun desc!ise de mu$ e o!i ..: . Cea mai #eche !e"!ezen a!e cunoscu ' a3mi des"!e ea "!o#ine de $a Hen$e .<: 4n u!m'. E$ s"une c' "en !u e$- ca e$ a $uc!a o!e$e de diminea' 4n !3o a! e!e i ne!#oase "!e"a!a e- noa" ea >!ziu- din !3o da ' 4n 4n une!ic i a unci c>nd f!eca!ea ochiu$ui sau 4n con(es ie de aceeai 4n im"u$ useiSchnKuzens e c ima(inea s !a$uci oa!e a "!e"a!a u$ui s3au a!' a 4n oa e de a$ii$e sa$e4n condiii$e 4n ca!e a$ fe$ "oa e un f$ash a! i$umineaz' domeniu$ de #ede!e !e"ede. As"ec u$ a fos "!ezen i in#o$un a! si nu a "u u "!o#oca 4n mod in eniona din nou. De asemenea- e$ a a"'!u 4n !3un momen dife!i - unde a con inua im" de

mai mu$ e zi$e au e2amina ubu!i$e ">$">i oa!e a$e )!anchiobde$$a sea!a- 4n ames ec de fi!e ca!e "$u esc 4n faa ochi$o! ca$m- din nou ba!a de scin i$aii- $uminos- defini b!usc i cu aceeai mica!e c$i"oci "$in de #ia' ca ea $3au "!ezen a $a mic!osco".
..:

Ru e mi3a s"us- de e2em"$u- c' fan ome$e minii sun de memo!ie3$ de obse!#aii #o!(an(i(en de mu$ e o!i s"ecia$ sea!a sa 4n >m"$a s' de#in' ene!#an 4n "a .
.<:

5ochensch!if Cas"e! $ui. 6n ./A/. Nu. 1V&&&.

Simi$a!' =dei 4n une$e "!i#ine modifica e: Eu 4nsumi am f'cu e2"e!iene !e"e a edeosebi de f!a"an fa" u$ c' a !efuza mai >!ziu 4n fo ofobie "e!ene 4n !3un momen 4n ca!e ochii mei i sis emu$ meu ne!#os o $a o i!i abi$i a e mo!bid sufe!i . Am aduna no e$e me$e cu "!i#i!e $a u!m' oa!e$eC C>nd am !eui ca ed!a fizic 4n %ei"zi(- aco$o obse!#aii de in ensi a e ma(ne ice au fos f'cu e cu a"a!a u$ Gaussian 4n du$a"u!i fizice- ca!e "oa e fi #'zu de me!s "e ;os "e o sca!' de cu$oa!e a$b'- cu (!adaii de cu$oa!e i num'!u$ de (!ade un fi! ne(!u $a e$escoa"e i 4n ace$ai im" $a ba aie de con o!u$ secunda! O" sun . Dac' a fi f'cu aces e obse!#aii 4n im"u$ $un(i de dou' o!e- aa c' am ne#oie a"oi doa! s' 4nchid' ochii sau chia! "en !u a di!eciona deschis 4n 4n une!ic- am #'zu fi!u$ ne(!u4m"!eun' cu sca$a de cu$oa!e a$b'- cu (!adaii de cu$oa!e i de nume!e de oa e de $a sine 4n c>m"u$ #izua$ a"a! - i anume fi!u$ 4n ace$ai mica!ea mi(!a o!ie $ini i "e sca!a "e ca!e a a#u 3o cu obse!#aia. Aces $uc!u $3am 4n#'a de foa! e mu$ e o!i 4n mod !e"e a - du"' ca!e se 4ncad!eaz' 4n oa e c' da e$e de obse!#a!e im". Tic9 m'!ci i fi! au fos bine dis inse =dac' de;a nu a"!oa"e $a fe$ de mu$ ca i 4n !ea$i a e:nume!e$e nicioda ' a > de c$a! "en !u a !ecunoa e #a$oa!ea $o!. Genia$ N3am mai #'zu !enu!i$e. Chia! de <I de o!e du"' o as fe$ de se!ie de obse!#aii am !e"e a e fenomenu$ $a fieca!e a"!oa"e de ochi- f'!' a mea a#ea nici o ob ina "!in a enie. Nu a fos doa! 4n "!ezen - da! nu 4n mod cons an 4n mod cons an - da! a fos a$ e!na i# 4n(hii de 4n une!ic- doa! "en !u a !ea"a!e f'!' mine aceas a a fos un fe$ de 4n "u e!ea mea. Un fenomen simi$a! am 4n#'a 4n $e(' u!' cu ce$e de mai sus audie!i$e. Dac' a fi fos du"' o as fe$ de se!ie de obse!#aii sea!a 4n "a - i chia! mai mu$ 4n dimineaa u!m' oa!e- c>nd o u$ e!a $ini i - am auzi "e a$$e!deu $ichs e =(ehends con inua!e: im"ac u$ secunde con !aca!a cu m'su!i$e sa$e s"ecifice- cum a! fi 4n cazu$ 4n ca!e un ceas cu "endu$ 4n came!a a$' u!a ' a! fi- aa c' a !ebui s' m' con#in( mai a$es- c' o as fe$ de cauze e2 e!ne es e cu ade#'!a aco$o. 6n ace$ai im"- $3am 4n !eba de mu$ e o!i obse!#aii susinu e de mu$ i"$ica o!u$ de unde a fos necesa! "en !u a u!m'!i ;ocu!i de no!oc "e o c$asifica!e ac ci!cu$a! cu a enie- i aceas a cu mica!ea acu$ui $3am #'zu 4n ci!cums ane simi$a!e mai de#!eme dec> se !e"!oduce de mu$ e o!i. Chia! i du"' !ecu"e!a!ea de $a fo ofobie mea- fenomene simi$a!e s3au !e"e a de

mu$ e o!i $a mine- i s' se 4n oa!c' o ui as 'zi- dei mai "uin f!ec#en dec> 4nain euneo!i- du"' "!eocu"'!i "e!sis en e- 4n ca!e se a"$ic'- de mu$ e o!i a !e#eni cu ochii $a ace$eai obiec e- 4na"oi .A: . &n e!esu$ s"ecia$ mi se "a!e a a#ea u!m' oa!ea obse!#aie4n cazu$ 4n ca!e se a!a ' c' condiii$e "o coe2is a des u$ de dife!i e ima(ini f'!' "e! u!b'!i semnifica i#e 4n sco"u$ de memo!ie doa! ca de memo!ie obinui .
.A:

C> e#a e2em"$e 4n aces sens- a se #edea 4n Men !a$b$ mea. f Na u!Liss. ./EA. S. FFF F/B

<. Feb!ua!ie ./IF am #'zu du"' cin' $un(' "e!ioad' de im" de ;ocu!i cu un num'! ma!e de abso!bi e. Fi!$e =)o!$e- Ti!$ anze- discu!i di cu un ac "!in cen !u$- ca!e #a fi ad'u(a ' $a manie!a unui (i!osco" 4n !o aie !a"id' "e #>!fu$ s i$ou$ui: $a ca!e a fos condus $a di#e! ismen a$ o!a- i chia! au "a! ici"a ocaziona$. Cea mai ma!e "a! e din !es u$ de du"'3amiaz' i sea!a s' m' du"' .. de ceas m3am f'cu de $uc!u "en !u a a !a(e fondu!i de $a mai mu$ e e2"!ima e 4n se!ie obse!#aie nume!ic'. C>nd am 4n ce$e din u!m' m3au "us $a "a - a a"a!u $a o da ' $a ambii ochi 4nchise i deschise 4n 4n une!ic !>ndu!i 4n !e(i came!' de fo!ma ce$o! cu ca!e am a#u de a face- ne(!u 4n ad>ncu!i$e 4n uneca e a$e c>m"u$ui #izua$- aa c' am des u$ de "!obabi$ a! "u ea ci idei nu au a#u ma!e c$a!i a e i c$a!i a e. Fenomenu$ a fos - de asemenea- nu sun fi2e- da! a fos me!eu 4n cu!>nd 4n(hii de 4n une!ic- i a"oi "en !u a face o a$ ' se!ie de nume!e de $oc. A enia a a#u - de asemenea- nici o inf$uen'- i- dei am me!s 4n ;u!u$ fac u!i$e 4nc' 4n ca"- da! se!ia de nume!e 4n cu!s de dez#o$ a!e au a#u $e(' u!' cu bine ca!ac e!u$ de ce#a #'zu sau nu ceea ce se c!ede. Da! ciuda $uc!u a fos aceas a- c'- uneo!i- 4n $oc de Mah$en"han asmen fan asma unei Fi!$s !o aie a in !a indife!en am #iu ocu"a cu fac u!i$e- nu chia! i "e cei indife!eni dis !acie 4n im"u$ du"'3amiaza sau sea!a au c!ezu sau acum ma c!ezu cu e2ce"ia cazu$ui 4n acum as"ec u$ in#o$un a! amin i . %a scu! im" a fos aceas a- acum c'- Fi!$ =a#eau dife!i e ma!imi si fo!me:- ca!e a a"'!u 4n c>m"u$ #izua$- se 4n oa!se i a c'zu "es e- aa cum a fos 4n !ea$i a e. As"ec u$ a fos $i"si ' de ambi(ui a e- dei mai s$ab' dec> Mah$en"han asma. Aceas ' a$ e!nan' de fan asme- ci din ca!e Mah$en"han asmen a a"'!u mu$ mai des- a a#u mai mu$ de o o!'- ">n' c>nd am ado!mi . 6n ceea ce "!i#e e e2"e!iena Hen$e $ui- am 4nce!ca de mu$ e o!i s' eme!(en e in#o$un a! "!in a(i a!e !a"id' a ca"u$ui sau !a"id' Mu9nei"en a "$eoa"e$o! sau !emo! in eniona a$ fe$ "u e!nic' de ca" sau co!"- ce$e din domeniu$ #izua$ i din nou fenomene de dec$in e#oca 4n mod a!bi !a! 4n #!emu!i c>nd se "en !u ocu"a!ea fo!ei de munc' a con inua cu obiec e fine !e"e a in !oduse de $a sine- da! aceas a nu es e ceea ce am f'cu . Doa! c> de "uin a con !ibui #ib!aii 'cu de$ibe!a e. Cu oa e aces ea- a do!i e ne(a o inf$uen' de #ib!aie nu 4n 4n !e(ime- f'!' a fi ca"abi$ s'3$ !e"a!a- da! de e!mina . Ea a "'!u 4nc' "en !u mine c' fenomenu$ 4n cauz'- de "!efe!in' uo! cu s$ammin( ocaziona$' a "$eoa"e$o!- de mu$ e o!i cu o uoa!' "u"ic in#o$un a! aceeai a#u $oc f'!' mine- da! de a!bi !a! imi a $a fe$ a! "u ea a;un(e din nou. De asemenea- o amin e e aces $uc!u =de mai sus:- meniona ' 4n e2"e!iena E!inne!un(snachbi$de!n.

A! fi de do!i 4n cazu$ 4n ca!e fenomene$e de memo!ie sens a! "u ea fi "e!ce"u e- 4n s"ecia$ cu "!i#i!e $a !e"!oduce!ea mic'!i$o! de obse!#a!e a$ea o!ie de e2"e!imen a!e. 6n confo!mi a e cu ceea ce a fos obse!#a uneo!i- aceas a nu "oa e "'!ea "uin "!obabi$ c' #o! #edea- de asemenea- obinu imedia du"' ima(inea !emanen ' obse!#a!e obiec e 4n mica!e $a !ezonabi$ Ten a i# mu a "unc de #ede!e $e(a$- da- "en !u o anumi ' fo!m' de mic'!i- "!ob$ema es e de;a decis. 6n cazu$ 4n ca!e- desi(u!- mica!ea es e a > de !a"id 4nc> Nachdaue! im"!esia "oa e fi modu$ desc!is a"a! um"$u con inuu cu im"!esia fa' dec> o- ca 4n sc>n eie e$ec !ic'c'!bune$e a"!ins cu!ba!e !a"id- desi(u!- de asemenea- "a! ici"' 4n "os 3ima(ini din aceas ' cif!'- ia! dac' "e de a$ ' "a! e ochi u!meaz' un obiec 4n mica!e $en '- cu oficiu c' se "'s !eaz' aceeai fi23!ezis en - deoa!ece es e "en !u noi- desi(u!- nu es e $a fe$ de fi!esc as"ec u$ "os 3ima(ini cu cea a unui co!" 4n !e"aus 4n $inie. Da! e2is ' un a$ !ei$ea caz- ca!e es e de a in#es i(a i anume c' se "oa e ima(inea obiec i#' mi(!eaz' 4nce "e !e ina. O sin(u!' #oin'- "en !u c' fieca!e "a! e a !e inei- a"oi "!ime e doa! o idee "e scu! - de mu$ e o!i !e"e a mica!ea- sau "en !u a face o im"!esie de $umin' foa! e "u e!nic' sau !ebuie s' combine a > . Aici- ca i ce$e mai sim"$e cazu!i se dis in( u!m' oa!e$e dou'C $: ca mica!ea obiec i# me!(e 4n o deauna 4n aceeai di!ecie- <:- ca!e au "endu$ie!end !eci"!oca es. Pen !u "!imu$ caz- 4n#a' u!m' oa!e$e fa" e ca!e mica!ea obiec i# !e"!oduse subiec i# 4n di!ecia o"us'- i "en !u a$ doi$ea caz- $asa fa" e$e !eci a e 4n memo!ia sens su(e!eaz' c' mica!ea a! !e"e a "endu$ie!ende subiec i#. E2em"$e de "!imu$ caz ca!e se "!ezin ' cu uu!in' 4n #iaa obinui ' sun c' obiec e$e de3a $un(u$ d!um- ca!e "a! s' se mi e 4n im" ce de echi a ie $an(a masina"a! s'3i asume o mica!e o"us $a momen u$ a!es '!ii- i c'- 4n cazu$ 4n ca!e unu$ din !e un conside!a!e "!a(u!i con inua a"$ic' "unc e$e de #ede!e a$e nisi" i "ie !e de3a $un(u$ d!um- aces ea "a! s' se mi e 4n di!ecia o"us' mic'!ii de a"'. Obse!#aii s"ecifice cu "!i#i!e $a aces fenomen sun o "a! e din P$a ou$ .I: - "e de a$ ' "a! e- #on O""e$ .E: an(a;ai- ia! $uc!u$ ciuda es e c' di!ecia de mica!e es e o"us' a u!m'!i 4n mod obiec i# 4n subiec i# Nache!scheinun(- a fos com"a!a cu a"a!iia de "e!sis en' a ima(inii com"$emen a!e. O""e$- ca!e a s udia mai a en fenomenu$ i chia! da un a"a!a de "!oducie 4n condiii de si(u!an'- ofe!' u!m' oa!e$e ase condiii ca "en !u a asi(u!a succesu$ e2"e!imen u$ui de esenia$.
.I:

Po((. %111- </F Po((. 1C&1- EIB

.E:

G.: 8oiunea !ebuie s' fie $ua e 4n conside!a!e i s' con inue 4n mod unifo!m 4n aceeai di!ecie. <: Aces ea !ebuie- 4n ansamb$u- o des u$ de !a"id- da! nu !ebuie s' fie a > de !a"id' 4nc> face im"osibi$' "en !u ochi "en !u a dis in(e dife!i e$e "unc e mobi$e indi#idua$e@ 3 ca!e- desi(u!- nu es e abso$u - ci numai "e #i eza un(hiu$a!' 4n !a"o! cu "oziia ochiu$ui - inc$usi#- 4n s"ecia$- de"inde de dis ana din !e aces a din u!m' es e

de"$asa c' !e obiec . A: Ai ne#oie de un im" bun 3 #a fi cu si(u!an' des u$ de dife!i e de e2em"$u- 4n medie- "!obabi$- un minu - 4n (ene!a$- ">n' a"!oa"e $a obosea$a a ochiu$ui =ca!e du!a a de dife!i e ochi:- sun $ua e 4n conside!a!e. I: Ochiu$ !ebuie a unci- ca i 4n fi2a!ea u$ e!ioa!' a unei ima(ini s aiona!e- chia! i 4n =!e$a i#: de "ace- i nu "o fi ocai 4n s"ecia$ "!in mic'!i a$ea o!ii ne!e(u$a e a$e co!"u$ui sau ca"u$ui. E: Obiec u$ fi2a $ini i ' a unui #a!ia modifica "!in !3o schimba!e de cu$oa!e sau de umb!i!e din "'!i$e sa$e de su"!afa' "!ezen . D: A > 4n im"u$ #izua$iz'!ii 4n mica!e ca ima(ine s aiona!'- ochiu$ !ebuie s' s abi$easc' cu fe!mi a e un anumi "unc - i- "!in u!ma!e- nu "o fi en ai- 4n s"ecia$ "en !u a u!m'!i- 4n "!imu$ caz- mica!ea mai mu$ sau mai "uin- sau con u!u$ ima(inii se de"$aseaz' de3a $un(u$ i 4na"oi s' !' 'ceasc'. G Des"!e cea de a doua- "en !u a fi !ase du"' as fe$ conside!a - cazu$ es e 4nc' $i"se e com"$e $a s udii. Des u$ de ocaziona$ am 4m"ins un "e ic de h>! ie a$b' "e un e!en ne(!u "e $a ochi 4n(hea 4n mod !e"e a 4nain e i 4na"oi- da! indife!en eu o "e!sis en' a ima(inii foa! e uo! i fenomene de memo!ie sens au- da! am nici un !ezu$ a - a a"'!u nimic. C> de "uin am "u ea- "!in in e!mediu$ discu!i$o! s !obosco"ice a obine un !ezu$ a . E2"e!imen e$e- da! "en !u a face o $un(' "e!ioad' de im"- cu im"!esii de $umin' "endu$ie!enden "u e!nice i modific'!i$e necesa!e 4n cazu$ 4n ca!e- "!obabi$- se "oa e obine un !ezu$ a a! fi- mi in e!zice s a!ea de ochii mei- "en !u c' aces e es e nu "o fi a$ fe$ dec> foa! e obosi oa!e. $- ha#ucinatii in3o#untare i i#uzii ,E- . Sub ha$ucinaii es e 4ne$eas' $a oa e 4ne$'ciuni$e ca!e au oa e sau a"!oa"e ca!ac e!u$ de simu!i$e e2 e!ne !ezi "en !u 4ne$ai- f'!' ca ce#a es e in "!ezen de e2ci aie $o! in !ea$i a ea e2 e!na. O de$imi a!e b!usc' ace$ai de $a a c!escu $a in ensi a ea ma2im' de memo!ie i ima(inaie ima(ini de o "a! e- fenomene$e de memo!ie sens es e "e de a$ ' "a! e- nu !ebuie !ase- an eceden e- da! de mu$ e ha$ucinaii- indife!en de (ene!aie a$ea o! ca ima(ini$e ima(inaia i ima(ini a!bi !a!e amin i de memo!ie- i mu$i nu se !e"!oduc se!#i$ mai de#!eme fenomene sensibi$ecum a! fi fenomene$e de memo!ie sens. Din !e aces ea nu es e 4nc' !a a ' fo!me "!in u!ma!e- de "!efe!in'- sub 4n !eb'!ii .F: . Sub i$uzii a$e uno! i$uzii de o!ice fe$ de 4ne$es- cu oa e aces ea A$ e$e- cum a! fi s3a! "u ea 4n >m"$a aici- i$uzii si ha$ucina ii4n m'su!a dife!i dec> ei 4ne$e( i$uzii 4n cad!u$ i$uzii$o!- $a ca!e- cu oa e aces eae2is ' obiec e de cauza$i a e- da! ca!e sun in e!"!e a e (!ei - cu oa e aces ea- $a ha$ucinaii obiec e cauza$e e2 e!ioa!e a$e fenomenu$ui- 4n (ene!a$- $i"sesc. As fe$aces a es e un e2em"$u de o i$uzie- dac'. Un obiec ca!e es e 4n !3ade#'! aco$o- cu cu$oa!e (!ei sau ca!ac e!is ici dis o!siona e- a!a '- 4n im" ce o ha$ucinaie- a unci c>nd #ezi un obiec ca!e nu es e aco$o
.D:

6n $i e!a u!a de s"ecia$i a e cu "!i#i!e ha$ucinaii i i$uzii es e foa! e ma!e- i nu s' e"uizeze aici. Eu m' mu$umesc cu noi sc!ie!i$e cunoscu e de mine- ca!e-

de "!efe!in'- se ia cu "!i#i!e $a "$umb- de ca!e eu- cu oa e aces ea- I- D i F iu doa! du"' i $u!i$e. A"!o"o- nu acioneaz' doa! $uc!'!i "e oa e bo$i$e "sihice- inc$usi# ha$ucinaii- da!- de asemenea- nenum'!a e !a a e i !a"oa! e$e de cazu!i indi#idua$eC .: Hibbe! - a$uzii$e $a eo!ia de fan ome- ad En($ 5eima! ./<E. 3 <: ]. 8H$$e!- "e fan as ice a"a!iii facia$e. *ob$enz 4n ./<D. 3 A: Ha(en- de $a ha$ucinaii. - ./AF. 3 I: GR&ES&NGER- "a o$o(ia i !a amen u$ bo$i$o! min a$e. S u (. 6n ./IE. 3 E: 8o!eau- #' Hachisch e de $Ja$iena!e min a$'. Pa!is ./IE. 3 D: 8ichea- #' de$i!e des senza ii. Pa!is ./ID. 3 F: Szaf9oLs9i- Reche!ches su! $es ha$ucinaii. 8on "e$$ie! ./I0. 3 /: )!ie!!e )ois de 8on - ha$ucinaii$e. Pa!is ./E<. 3 0: %eubusche!- des"!e o!i(inea ha$ucinaii. )e!$in ./I<.
.F:

A! fi de do!i ca- 4n afa!' de modu$ de o!i(ine !eci"!oc a > de mu$ 4n ace$ai sco"- fan asme (ene!a e a$ea o!- de $a cei 4n seciuni$e a: din cone2iuni$e fos ad!esa $a ima(ini$e de memo!ie- i fan asme efec ua e in#o$un a!- din ca!e fo$(ends #o! fi discu a e "en !u a dis in(e de nume desc!i" i#e- da! nu au nici o do!in' de a3mi beifa$$en des u$ de adec#a .

Cazu!i sim"$e de ha$ucinaii sun sc>n ei 4n faa ochi$o!- z(omo e 4n u!echi- aa cum aces ea a"a! a > de des 4n *on(es i#zus Knden de c' !e o!(ane$e senzo!ia$e 4n cauz'ci fenomene de asemenea- "!oiec a e- cum a! fi fi(u!i umane- discu!su!i de ha$ucina ii "o s' a"a!' 4n as"ec u$. Aceas ' sub"oziie inc$ude fan ezii$e mu$ i "acien i feb!a si nebuni- fenomene$e de A$"d!Hc9ens- ha$ucinaii du"' u i$iza!ea subs ane$o! na!co ice- fan asme$e ca!e au mu$i oameni 4nain e de a me!(e $a cu$ca!e. Da! chia! i $a "e!soane$e s'n' oase min a$- 4n s a!ea de #e(he de"$in'- cu ochii deschisi "oa euneo!i- s' a"a!' ha$ucinaii foa! e dez#o$ a e- 4n !3ade#'!- au fos !a"o! a e numa! !ema!cabi$ de cazu!i de aces (en- es e foa! e ma!e. 6n ace$ai im"- c!edibi$in e!esan - ins !uc i# i 4n de a$iu desc!is cazu!i de aces (en- cu un meci de fizionomie foa! e mu$ e a$ e cazu!i- a auzi cazu$ oda ' faimos $ib!a! i sc!ii o! Nico$ai- de c' !e e$ 4nsui 4n )e!$in 8ona ssch!. 6n .F00. 8ai i 4n "!imu$ #o$um a$ $ui "hi$os Abhand$. P". E/ ff desc!is- !e"!oduse 4n sc!is Hibbe! - da! !e"!oduce!ea sa$e s"ecia$e a! de"'i aici "en !u a fi conec a $imi e$e "!ea mu$ . De asemenea- mi se "a!e c' cone2iunea $a desc!is $a a: fenomene din aces e Ha$$uzina ionsfo!men e#iden e deoa!ece "!ezin ' cazu$ Nico$aiJsche i ca!e indiscu abi$ 4n o deauna asocia ' cu s '!i de boa$' fizice asocia e cu condiii bune de s'n' a e de a > de mu$ e "en !u a fi obse!#a e ha$ucinaii$o! 4nain e de somn ./ : me!i ' o a enie deosebi '- de "!efe!in'- s' fie ca"abi$ s' fac' 4n e!meni de ceea ce c!ed eu de nimic mai bun dec> s' !e"!oduc' a > de f!umos- baza ' "e desc!ie!ea in !os"ecie de ]. 8H$$e! de $a munca sa "e Gesich s"han asmen "o !i#i $o! ce$e mai im"o! an e.
./:

Tu e i mai a"!oa"e- "!in !e a$ e$e- umed s Mei sch!. f An h!o"o$. 6n ./<E. A S . .DD i u!m' oa!e$e- i mu$ mai consis en - as fe$ 4nc> de ]. 8H$$e!

4n Ca! ea GPe fan as ice a"a!iii facia$eG- 4n ./<D. P". <B ff- m'su!a 4n ca!e 4mi amin esc 4n une$e Abhand$an(en de 8au!S i )ai$$a!(e! 4n Ann. med. "siho$o(iei. a c'!ei $ocaie nu "o "!eciza- i indiscu abi$ de mai mu$ e o!i 4n a$ '

a. AI GEs e !a! ca eu nu #'d ima(ini mannichfache #ii 4nain e de a me!(e $a cu$ca!e cu ochii 4nchii 4n 4n une!ic a c>m"u$ui #izua$ de $a ine!ee 4mi amin esc aces e fenomene-. 6n o deauna am iu bine cum s' dis in(' de $a ima(ini$e de #is !ea$e- de am "u u de mu$ e o!i $un(' "e!ioad' de im" "en !u a !ef$ec a 4nain e de a me!(e $a cu$ca!e "e ea. mu$ i"$i in !os"ecie mi3a "us de a unci 4n !3o "oziie de a "!omo#a as"ec u$ $o! s' o dein' .... Dac' #!eau sa ma ui $a aces e ima(ini s !'$uci oa!e- #'d cu ochii 4nchii- odihnindu3se com"$e 4n 4n une!icu$ a c>m"u$ui #izua$- cu un sen imen de onic i cea mai ma!e $ini e 4n muschii ochi$o! eu m' cufunda com"$e 4n $ini ea senzua$a a ochiu$ui sau 4n 4n une!icu$ c>m"u$ui #izua$ oa e (>ndu!i$e- oa e ho '!>!i$e am 4n(!i;i de off- #!eau 4n !3un ca$m "e!fec a$ ochiu$ui as fe$. a 4n !e(u$ui o!(anism 4n ceea ce "!i#e e im"!esii$e e2 e!ioa!e obse!#a ceea ce #a a"'!ea 4n 4n une!icu$ a ochiu$ui ca o !ef$ec a!e a condiii$o! eco$o(ice in e!ne- 4n a$ e "'!i numai. a. AE GAcum- dac' $a 4nce"u u$ c>m"u$ui 4n uneca de #ede!e a$ "e e indi#idua$e de $umin'- cea'- modifica!ea i schimba!ea cu$o!i$o! es e 4nc' bo(a - as fe$ 4nc> s' a"a!' 4n $oc de aces e ima(ini cu!>nd $imi a e de obiec e mu$ i"$e- iniia$ 4n !3un $uciu ma i- 4n cu!>nd e#iden . Fa" u$ c' aces ea sun foa! e $uminoase i- uneo!i- sun co$o!a e- nu e2is ' nicio 4ndoia$'. #' mu ai- !ansfo!ma- uneo!i a"a! 4n 4n !e(ime $a "'!i$e $a e!a$e a$e c>m"u$ui #izua$- cu o #ib!aie i c$a!i a e a ima(inii- aa cum ne3 am a$ fe$ nu a > de c$a! #'zu 4n "a! e a c>m"u$ui #izua$. Cu cea mai mic' mica!e a ochi$o! aces ea sun de obicei "$eca - !ef$ecia3$e de"a! e $a faa $ocu$ui. E2is ' !a!eo!i fi(u!i fami$ia!e- "e!sona;e ciuda e- de obicei- oameni- anima$e- nu am mai #'zu came!' $umina '- unde nu am mai fos . Nu e2is ' nici cea mai mic' $e(' u!a din !e aces ea s' !ecunoasc' sim" ome$e cu ceea ce am e2"e!imen a "e zi. am fos 4n u!ma aces o! fenomene de mu$ e o!i "en !u o ;um' a e de o!' ">n' c>nd fuziona 4n ce$e din u!m' 4n #iziuni$e din somn. a. AD GNu numai "e im" de noa" e- 4n o!ice momen a$ zi$ei am aces fenomen ca"abi$. Ga! mu$i o o!' de odihn'- de"a! e de somn- am a#ea cu ochii 4nchii "e !ecu obse!#a!ea $o!. Am de mu$ e o!i ne#oie de mine doa! s au- cu ochii a"!oa"e de abs !ac de o - as fe$ 4nc> aces ea a"a! in#o$un a!- deoa!ece ima(ini fami$ia!e ine!eea mea de#!eme "!ie enoase. Daca $oc des u$ de 4n uneca - eu sun doa! men a$ des u$ de ca$m- f'!' s a!ea de s"i!i "asiona - nu am m>nca doa! sau $ua e b'u u!' in e$ec ua$'- aa "oa e &- dei de somn nu es e s' ne (>ndim $a as"ec u$ s'u cu si(u!an'. a. AF &ma(ine c$a!' G- a"a!e de mu$ e o!i 4n c>m"u$ de #izibi$i a e 4n une!ic- de mu$ e o!i e#iden 4nain e de a"a!iia ima(ini$o! indi#idua$e !e" a 4n une!icu$ a c>m"u$ui #izua$ "a! a fi un fe$ de amu!( ma in e!io!. &media du"' aceea ima(ini .... a. A0 GEu "o dis in(e 4n ce$e mai c$a!e- 4n ca!e momen e$e de fan asma es e

$uminos s au o $un(' "e!ioad' de im" cu ochii 4nchii. To ce #!eau s' m' induc' 4n e!oa!e 4n (>ndi!e es e foa! e noiune $imi a!e a "!ezen a 4n c>m"u$ 4n uneca de #iziune- ea nu es e a"!ins- se mic' Nu o!(anic 4n c>m"u$ de #izibi$i a e- #ine din !3o da ' 4n momen u$ de sim"a ie din !e fan as ic i ne!#ii de $umin'- din !3o da ' 4n "icioa!e cif!e$e du"' cum $uminos- f'!' oa e en uziasma de ideea. As"ec u$ es e o din !3o da '- ea nu a ima(ina 4n "!imu$ !>nd- ima(ina i a"oi $uminos. & Nu #'d ce #!eau s' #'d- eu "o "une doa! $a ceea ce am eu s' cau e $uminos- f'!' nici o s imu$a!e. a. IB ... GEu "o "e !ece o!e ima(in>ndu3i ima(ina 4n cazu$ 4n ca!e dis"oziia de a fenomen $uminos nu es e aco$o- nu aceas a #a "!imi "!imu$ ima(ina as"ec u$ animaie mine. i din !3o da ' a"a!e o $umin'- nu 4n "!imu$ !>nd !ecomanda e 4m"o !i#a #oinei me$e- f'!' nici o asocie!e a"a!en a ... . a. I. GCe$ mai sim"$u mod de a in !a 4n aces e fenomene- a unci c>nd eu sun des u$ de bine- dac' nu es e deosebi de in e!esan - 4n une$e "'!i a$e co!"u$ui "!edomin' men a$ sau fizic- i mai a$es a unci c>nd am fos de !e"aus a$imen a!. Pos u$ "o aduce aces e fenomene 4n !3o #i a$i a e minuna . Nu au Am obse!#a a unci c>nd am a#u b'u #in 4nain e de .... a. DD GNicioda ' n3am "u ea face cu ochii 4nchii- ca!e se de"$aseaz' ima(ini$e fan as ice cu ochii- cum a! fi ima(ini$e o!bi!e. a. .IF GDeci- cu uu!in'- 4n fo o(!afii$e me$e de ima(inaie a"a! in#o$un a!- da! am a"!oa"e nu "oa e (ene!a a$ea o!iu un anumi fan asm' a anumi o! i$umina i co$o!i de $a ce$ mai ma!e efo! . 8i3am "e !ecu o ;um' a e de zi 4n aces e2e!ciiu de #oin' 4n 4n une!ic. &ma(ini$e de ima(inaie au fos 4n o deauna #oina sfid>nd Fan as icceea ce nu a "!o#oca - nu a "u u fi 4n!e(is !a '. subiec i#' a > de uo! #'d cu$o!i$en3am fos 4n s a!e s' do!easc' un !ou $a a$bas !u "en !u a ca" u!a un c>m" de #ede!e i !e"a!a G.... a. /F G&ma(ini$e din #is sun nimic mai mu$ dec> fan asme$e $uminoase ca!e a"a! cu ochii 4nchii 4n Sehsinnsubs anz. De obicei- aces ea sun !ea$iza e cu !ecunoa e!ea obiec i#i a ea $o!- de mu$ e o!i cu cuno ine$e "e ca!e doa! s' #iseze ima(ini$e sun #'zu e. 6n aces u$ im caz- ima(ini$e de #is nu sun dife!i de ima(ini$e fan as ice 4nain e de a ado!mi. 6n au o3obse!#aii$e 4nain e de a me!(e $a cu$ca!e am fos de mu$ e o!i su!"!ins $a 4nce"u u$ #isu$ui !ea$e. !ea$' #is- cu eu anasia de !ef$ecie i o !ecunoa e!e a obiec i#i 'ii de ima(ini fan as ice- a"oi in !' 4n ce$ mai sim"$u i ce$ mai imedia - dac' a $ua $ocu$ 4n une!icu$ui !e" a i$umina!ea subiec i#' in e!ioa!' a c>m"u$ui #izua$. G =P!in u!ma!e- 4n o!i(ina$e$e 4nc' un "ic condus e!e desc!ie!e a aces ui.: Ce ha$ucinaii sun 4n cauz'- ca!e sun $e(a e cu s '!i de boa$'- se "u! a 4n (ene!a$ ca!ac e!u$ de e2ci a!e a sis emu$ui ne!#os i a sis emu$ui #ascu$a!- i- "!obabi$- e$e sun 4n o deauna *on(es i#zus Knde 4n c!eie! "en !u un mo i#. Aces $uc!u es e 4n fa#oa!ea uno!a- 4n momen e$e $o! de cauza$i a e- uneo!i sim" ome de 4nsoi!e- une$e !emedii. 6mi amin esc- 4n afa!' de cazu$ Nico$ai- ca de #indeca!e ofe!' aces $uc!ua > 4n ceea ce "!i#e e o!i(inea cauza$i a e un documen de $a a"a!iia $o! obinui ' 4n feb!a- $a une$e s"ecii- nebunia- ca nebunia bei# =ca!e es e de mu$ e o!i o su"!a3

4m"$ini!e a c!eie!u$ui cu s>n(e #enos- du"' $oc de moa! e:- du"' u i$iza!ea Na!9o izis "!in ca!e "u$su$ "oa e fi mu$ mai ma!e- e c %eu!e i 8e i#ie .0: a cons a a - du"' nume!oase obse!#aii din Sa$"e !ie!e- ca!e sub oa e nebun nu a"a!- ca!e au afec a cu ha$ucinaii medie- ce$e mai f!ec#en e "u$su$- i e$ a fos chia! mai f!ec#en e dec> 4n afec a ' cu manie. Da! eu- de asemenea- a !a"o! a un caz 4n ca!e- du"' ce$ mai "u e!nic "ie!de!ea de s>n(e- ha$ucinaii con inua du!a <B: .
.0: F!o!. <B:

Nu. 111V&&- .AF

)!ie!!e )ois de 8on ".. D.A

Du"' )ai$$a!(e! i 8o!eau "oziie o!izon a$' fa#o!izeaz' ha$ucinaii$e- e!en comun "en !u c' s>n(e$e cu!(e mai mu$ $a ca"- i- de asemenea- Pine$ s"une de o came!' femeie me$anco$ie unde ha$ucinaii$e audi i#e o"!i imedia - c>nd a fos aeza . &ma(ini$e ca!e a"a! 4n ha$ucinaia 4n nebunia i s '!i$e e2 a ice sun - de un i" de obicei- "!ezen a e 4n !3o de"enden' c$a!' a condiii$o! an e!ioa!e de #ia' e2 e!ne i ocu"a!ea fo!ei de munc'- da!- de asemenea- #iaa conce" ua$ mai de#!eme de oameni- ca!e 4n mod na u!a$ a > se as fe$ $e(a e de fa" u$ c' o se"a!a!e "u! $a e#a$ua!e a fac o!i$o! cauza$i ai ha$ucinaii- "!obabi$- nu es e "osibi$. =Documen e$e SUA 4n Ha(en ".. .D ff: De cea$a$ ' "a! e- sun ha$ucinaii$e- aa cum sa meniona mai sus- de mu$ e o!i 4n fenomene de $umin' f'!' fo!m'- i fenomene de asemenea "!oiec a e 4nce"e de mu$ e o!i cu- sau sun o 4nsoi e- o do#ad' a fa" u$ui c'- 4n afa!' de o!ice inf$uen' a ima(inaiei- 4n sfe!a sens o dis"oziie de a "!ezen a !ebuie s' fie. =A se #edea Ha(en S. <EA: Adesea- ha$ucinaii$e mai mu$ e sensu!i i a"oi de mu$ e o!i $in9 ca aceas a co!es"unde $e(i$o! de asocie!e. "?'obser#aie !arait a#oir @"e %es tab%i 0a%"cinatii sont R B:/ bornes >e"% rarement sens, to"t en %a #rit de ce fait reconnaissant, s"r %e@"e% M. Do#i%%e insiste bea"co"p, pe pe"t affirmer, @"'en 'nra% %es 0a%"cinaii (e %a te% B/ sens te% dominent s"r ce%%es des a"tres sens. 6'est s"rto"t dans %es ma%adii 2i'"es, @"'on en mame temps obser#a !?/>I;/C> 0a%"cinaii r"nies .... 5"and i% e+iste (; !?/>I;/C> sens de 0a%"cinatii, 0a%"cinatii 6;> B:T ordinairement entre ;%%es raport"ri%or ;troits. 2insi pe o remar@"er p" dans %'obser#are de %'0a%%"cin @"i %es %c0ait M"rai%%es, parce@"'e%%es ?"i paraissaient co"#ertes d'portoca%e d%icie"ses (pa'ina #o,e* 1H9), en mame temps @"'i% sentait %'ode"r et %a >a#e"r (e %a fr"cte 6;>. M. .... 3ai%%ar'er o apports %'obser#are d'"ne femme @"i ret&iat& oa%& B:/ de f%e"rs s"r %a tate et %e br"it @"e entendit immdiatement faisait ce pot en ;c%ats >; > e+p%o*i#e s"r %e ace desc0ide tard,. #in't fois e%%e sentait par -o"r %e mame %o#it"r& entendait et %e br"it Mfme. " (3rierre 3ois de Mont p.. VVW) De mu$ e o!i e2is ' o $i"s' ha$ucinaii $a oa e cone2iune !ezonabi$e- i Nico$ai s"une- de e2em"$uC GDac' e(a$ $a sis emu$ meu ne!#os- deci foa! e s$ab- doa! a > de su"'!a a fos a > de ensiona ' ca $a fe$ ca cif!e$e a! "u ea s' a"a!'- da! c>nd am u!ma aces e i$uzii o!ice $e(i cunoscu e de mo i#- ima(inaie- i asociaia a$ fe$

obinui ' de idei. G 6ne$'ciunea "!in ha$ucina ii- ca i 4n cazu$ 4n ca!e obiec e$e e2 e!ioa!e a$e "e!ce"iei au fos "!ezen e- "o fi mai mu$ sau mai "uin com"$e de si uaie- i es e4n o!ice caz- com"$e - 4n mu$ e cazu!i. De fa" - aici oa e (!adaii "osibi$e "a! s' ia $oc. Une$e ha$ucinan sun con ieni de s a!ea $o! i 4ne$'ciune de"$in con ien !ecunosc 4n !3ade#'! fan asme$e ca fan asme- es e c' ei nu au ca!ac e!u$ com"$e a$ !ea$i 'ii- 4n o!ice "!i#in' a fos - a fos c' ei cu conec a!ea uno! condiii !ea$e- ca!e susinu de a$ e m'!ci $a e!a$e- sun ('si e incom"a ibi$e- doa! o sin(u!' da ' 4n caz con !a!- s a!ea com"$e ' es e aco$o. GA "u ea- asi(u!a Nico$ai- aa cum am fos #!eoda ' 4n cea mai ma!e ca$m i mo i#u$ "en !u ca!e- 4n o!ice momen dis in(e fan asme a$e fenomene$o! e2ac - i nu am fos (!ei o sin(u!' da '. iam e2ac a unci c>nd "u! i sim"$u mi sa "'!u c' ua es e deschide i c>nd ua a fos deschis' i 4n !3ade#'! 4n !3ade#'! cine#a a a#u $oc $a mine. G De asemenea- e$ a #'zu cu$o!i$e "uin "a$id' dec> 4n !ea$i a e. 6n mod simi$a!- 4n !3un )onne <.: !a"o! a cazu$.
<.: )onne

- eseu Ana$S i^ue su! $JA8E. Ca". <A ". I<D@ Sinnes Kusch Ha(en

$ui. S. IF 6n a$ e cazu!i- cu oa e aces ea- si uaia es e dife!i '. GAm #'zu s"us un bo$na# #indeca de aces (en $a Es^ui!o$- am auzi $a fe$ de "!ecis ca am #edea i auzi.G 3 GDaca "e!ce" ii$e me$e sun (!ei e- a dec$a!a un sen imen de "!eo 4nc!ez' o!i Fo#i$$e- aa c' am s' m' 4ndoiesc o ceea ce mi3ai s"us s' m' 4ndoiesc c' e #'d- e3 am auzi .G Un "acien a s"us %eu!e <<: C GVous di es ^ue ;e mi !om"e- ne #ous "as 9om"!eneS "a!ce^ue comen a ces Voi2 ^ue ;Jen ends a!!i#en ;us^uJb moi- mais ;e "as ne "$us ^ue #ous com"!ends comen a ce$a se fai @ ce ^ue ;e sais bien- cJes ^uJe$$es a!!i#en "uis^ue funcie $es En endsC E$$es son "ou! moi aussi ^ue #o !e Voi2 dis inc es- ET S& #ous #ou$ez ^ue b $a ;Jadme e !ea$i e de Vos Pa!o$es- $aissez3moi aussi $a adme !e !ea$i e de "a!o$es -. Wui3mi #iennen - ;e ne sais dJoh- masina $a !ea$i e de unes e des au !es es e(a$emen sensibi$ oa!n' 8oi G
<<:

%eu!e - F!a(men e de $a fo$ie. ".. <BA

De asemenea- "u ei #edea c' face foa! e mu$ e o!i nebuni i feb!' ac e bo$na#i ca!e do#edesc c' se confund' cu si(u!an' ha$ucinaii$e cu !ea$i a ea. Pen !u unii oameni de aco$o se menioneaz' c' #iziuni$e $o! au dis"'!u a unci c>nd au 4nchis ochii- 4n im" ce 4n a$ e$e- c' e!a suficien s' se s abi$easc' "$eoa"e- "en !u admi e!ea ha$ucinaii. 6n 4nc' a$ii- a f'cu nici o dife!en' dac' $e3au deschis sau 4nchis ochii. Nico$ai s"uneC GP!in modu$ 4n ca!e cif!e$e au a"'!u $a mine 4n o!ice momen i 4n ci!cums ane dife!i e- $a fe$ de c$a! i cu si(u!an'- dac' am fos sin(u! i 4n socie a e- de zi i 4n !3o noa" e 4n uneca '- 4n casa mea i 4n case ciuda e Daca am 4nchis ochii. as fe$ 4nc> - uneo!i- cif!e$e s3au dus- uneo!i- aces ea au fos aco$o

chia! i cu ochii 4nchii. a unci- da! au !'mas de"a! e- aa cum sun "ub$ica e "!in deschide!ea ochii din nou cu "!i#i!e $a cif!e$e "!o(noza e. G D!. C!ich on a ce!u obse!#a <A: - Gc' "acien u$ 4n cazu$ 4n ca!e 4nce"e cu feb!a 4n "!imu$ !>nd $a fan eziiface aces $uc!u numai 4n cazu$ 4n ca!e came!a es e 4n uneca '- sau 4n cazu$ 4n ca!e 4nchid ochii $o!- ei se deschid- cu oa e aces ea- sau came!a es e bine $umina @ as fe$ aud fan ezii- i s3au s"us de mu$ e o!i a unci c>nd ne amin im $uc!u!i$e "e ca!e $e3au #'zu c' ei e!au con#ini c' au fan ezii. G 8ai mu$ e cazu!i 4n ca!e a dis"'!u de $a sf>!i u$ ha$ucinaii ochi a se #edea- 4n O"h ha$mo$ Ru e $ui. &- "..0A i sc!iso!i$e "a(ina GR&ES&NGER a $ui F<
<A:

Hibbe! S. </E

6n conf$ic cu "e!ce"ii$e senzo!ia$e e2 e!ne- ha$ucinaii$e se com"o! e as fe$ 4nc> s' "oa ' fi demis "!in 4m"!e;u!'!i de aces ea- sau in#e!s "en !u a $e 4n$ocui sau sun 4n m'su!' s' s ai ;os cu ei. Du"' )ai$$a!(e! <I: une$e ha$ucinan "oa e 4n !e!u"e ha$ucina ii $o! a unci c>nd 4i 4nd!ea" ' a enia c' !e im"!esii$e e2 e!ioa!e- 4n im" ce a$ e$e nu sun ac i#e. P!in u!ma!e- ha$ucinaii f!ec#en 4n im"u$ "!ezenei medicu$ui "ie!de ha$ucinaii $o!- ca!e !ea"a! fe$ du"' 4nde"'! a!ea medicu$ui.
<I:

Schmid ]ah!buch ./I0. S. FF

De mu$ e o!i se "a!e c'- dac' fan asme$e aco"e!' un fond indife!en - dis"a!- cu oa e aces ea- 4n cazu$ 4n ca!e un obiec ca!e a $o#i a enia ca!e se "une $a $ocu$ $o! a"a!en a sau o obs !ucie de #iziune es e in e!ca$eaz' 4n !e #iziuni$e i $ocu$ a"a!en ' a #iziunii. ]. 8H$$e! ="han . GS AE: no eaz'- 4n (ene!a$C GCei ca!e au #'zu ima(ini$e ce fan as ice 4n s a!ea de #e(he cu ochii deschii- s' de"un' m'! u!ie c' nu se "oa e aba e de $a ochii $o!- ca!e es e- 4n cazu$ 4n ca!e a"!o2ima i# $a mi;$ocu$ a c>m"u$ui #izua$ sun - "en !u a coincide cu oa e obiec e$e ca!e se 4ncad!eaz' 4n a2a #izua$' $a mica!e abLendende! a ochi$o!. obse!#aii a$e aces ei s"ecii a co$ec a G!ui huisen =)ei ! "en !u PhSsio(nosie "a(ina <A/ <E0:- din "!o"!ia e2"e!ien' i a$ o!a. G 6n !3un caz- Sco a !a"o! a 4n s demono$o(ie- de modu$ 4n ca!e a a#u un om foa! e sensibi$- "o !i#i uno! a$ e ha$ucinaii an e!ioa!e- a"a!iia unui sche$e - "e ca!e e$ cu si(u!an' nu a fos ca"abi$ de a ca" a- indife!en de e$ 4n o deauna a a#u $oc 4n sus din nou- a fos doa! o scheme. GEs e aces sche$e - doc o!u$ a in !eba - #' amin ii me!euRG Omu$ bo$na# !'s"uns afi!ma i#. GDeci- chia! acumRG Cu oa e aces ea"acien u$ a !'s"uns. Gi 4n cazu$ 4n ca!e #!ei s'3$ #eziRG &media $a "icioa!e$e "a u$ui meu- i c>nd "e!de$e$e sun $'sa e deschise un "ic- as fe$ 4nc> um"$e sche$e u$- aa cum mi se "a!e- c' s"aiu$ (o$ de $a .... Doc o!u$ a s a 4n !e ce$e dou' "e!de$e semi3 c!escu e de $a "icioa!e$e "a u$ui- ca!e s3au !efe!i $a e$ ca $ocu$ "e ca!e a $ua

as"ec u$. A"oi a 4n !eba dac' fan oma e!a 4nc' #izibi$R Nu chia!- !'s"unse "acien u$"en !u ca "e!soana d#s. i es e 4n !e e$ i mine.- Da! eu "o #edea c!aniu$ de fan oma "e um'! G 6n !3un caz !a"o! a de D!. )!ach a a#u o fa ' de .< ani. De s"aim'- 4nain e de un om ciuda e!a 4m"odobi ' cu ca"ac !ou- !oade!e "e un os- un !'u con#u$si# i o #iziune f!ec#en !ecu!en e !ase- a a"'!u din nou ca om ca o fan asm' 4n Ca ea a me!s "en !u "!ima da ' "e fan oma sau a #!u s'3$ a"uca- a da c>i#a "ai de ei. D!. )!ach ofe!i a"!o2ima i# .I de zi$e de $a "!imu$ a ac "e u!m' oa!e$e es eC Se $asa "acien de mai mu$ e o!i $a a"a!i ia de a me!(e "e un "e!e e i a"oi a 4n !eba dac' "!ind #ede!e a$ oameni$o! chia! i "!in "e!e eR Aces $uc!u nu a fos cazu$- "en !u c' $i sa "e!mis s' #in' "e un "as 4n faa "e!e e$ui- as fe$ 4nc> as"ec u$ s ins. Au a#u ei- cu oa e aces ea- $a s andu$ dens- 4nain e de o fe!eas !'- as fe$ 4nc> as"ec u$ fu(i "e fe!eas !' i se ui ' $a ea "!in fe!eas !a. A unci c>nd a "e!mis "en !u a $e #edea 4n !3o o($ind'as fe$ 4nc> aces ea s' nu se #edea as"ec u$- ci "!o"!ia $o! ima(ine. Cine#a a "'i 4n !e ei i "unc u$ de unde- 4n confo!mi a e cu dec$a!aia ei- omu$ a fos 4n- aa c' $3am #'zu 4n "a! e- 4n m'su!a 4n ca!e nu a fos aco"e!i de c' !e "e!soana ca!e a in !a in e!#ine.Cine#a a 4n o!s di!ec $a "unc u$ de unde simu$ac!u$ a fos a > de s ins ca un im" des u$- da! "une3$ 4n !3un a$ im" i $a e!a$. Fo$osind ne!#i adec#a e scade sc'zu !e" a coinciden e$e con#u$si#e i Fan oma a 4nce"u s' "a$id i moa$e. 6n "!imu$ !>nd- ca"acu$ de cu$oa!e !oie a fos de (a$ben i- !e" a - mai deschise $a cu$oa!ea"oi con u!u$ 4n !e(ii cif!a fos indis inc - diminua $a aces om si numai fa a- "'$'!ie i m>na 4n ca!e inea oase$e au !'mas- a"oi a !'mas cu faa i m>na de"a! e i "acien doa! a #'zu oase$e i ca"acu$ de "e ca!e a fos - de asemenea- con inuu a$b i Pa$e!. Du"' cinci s'" 'm>ni- da! mi!a; i co!eea au dis"'!u . =Tim" 8ed.. V. c$ubu!i f Hei$9. P!.- ./AF. No. E.: A unci c>nd in !' 4n conf$ic cu #ede!i obiec i#e es e de a $ua 4n conside!a!e un numi o! comun chia! i a unci c>nd a"a! fan asme$e mu$ i"$e !ans"a!en sau !ans$ucid- 4n cazu$ 4n ca!e aces ea "a! a fi simi$a!e s' se com"o! e ca i cum ai a#ea o ima(ine dub$a- cum a! fi o na"o$i ana- "e o foaie cu o im"!ima ' sau sc!is "!odusca!e a"oi s !'$uce e "!in dub$a ima(inea.As fe$ de info!maii "o ('si mai mu$ e. Ca!dan "'!ea dife!i e fo!me de ine$e mici- "en !u a e2is a ca $in93u!i$e de za$e. GTo u$ a fos c$a!- da! nu ca i cum s3a! "'!ea a fi nimicG ="a(. Ha(en. IF:. Unu$ ca!e a #'zu cada#!u$ unui diseca 4nain e- "!i#i "!in cif!a de ace$ai "!in !3o (!a#u!'. =%ond!a med (az. 8a! ie ./IA:. Obse!#a un a$ c' ha$ucinaii$e au fos a > de #ii $a e$- cu a > mai mu$ suf$e u$ a fos 4n !3o s a!e de !e"aus sau de sufe!in'as fe$ 4nc> obiec e$e !ea$e nu au fos obse!#a e 4n came!'. GDa!- a enia a fos !ezi de un fe$ de efo! i a "une 4n funciune- as fe$ ca" u!a fan ezii$e de a de#eni aa cum au fos !ans"a!en e- "!ecum i obiec e$e de senzaie =obiec e: a deco$a ca dac' a! fi #'zu 4n s"a e$e fan asme$e si ua e. a fos Nu a fos (!eu 4n ce$ mai "uin- "en !u a face unu$ sau a$ u$ obiec u$ #izibi$ 4n #oie- ca fan asme$e dis"'!u a"!oa"e $a fe$ de mu$ ca a enia fe!m "e obiec e !ea$e ;udeca . G =Hibbe! ".. </D: Ca un fe$ de com"oziie de ha$ucinaii cu im"!esii$e senzo!ia$e e2 e!ioa!e- i$uzii$e4ne$eas' 4n sensu$ indica - se a"$ic'- de ca!e mu$ e e2em"$e "o fi ci a e- da! aces

$uc!u #a fi $ide! 4n "a! e !edundan - 4n "a! e "!ea de"a! e. P!in de!o(a!e de $a ce$e "!oduse de ha$ucina ii ima(ini "u! a- 4n (ene!a$- oa e cu$o!i$e din $umea !ea$'- aceas a "oa e fi- da! "!oeminen de;a 4n 8eSe! e2"e!iene fa" u$ c' "!oducia in e!n' de #o"se$e mai (!e$e dec> cea a fo!mu$a!e$o! es e <E: - de asemenea- "e o anumi ' e2"e!ien' de ha$ucinaii !ecunosc . Nico$ai a #'zu c' fan ezii$e $ui au 4nce"u s' dis"a!'- aceeai cu$oa!e "a$id 4n "!imu$ !>nd- i de;a de#eni "e!sona;e$e o a$b- aa cum con u!u!i$e $o! au fos 4nc' foa! e de e!mina - i 4n cazu$ de fa a aia ca!e a #'zu "e omu$ ciuda dec9ed !e"e a ca o fan asm'- a fos $a in !a !e" a !ecu"e!a!e ca"ac !ou "!imu$ (a$ben- !e" a "a$id.
<E:

Caie u$ de sa!cini a$ D!obisch =a se #edea mai sus:- cu oa e aces ea- nu es e des u$ de bine cu aces $uc!u- da! afec eaz' fenomene mai "uin decisi#e.

)!eLs e! a!e ca o "!ob' "en !u a dis in(e o fan asm' de un !ea$ obiec e- ca!e indic' fa" u$ c' a! !ebui s' a"'sai "e $umina ochi$o! $o!- "en !u a #edea dac' a"a!e o ima(ine dub$'- ca!e "oa e a"'!ea doa! "e i"o eza unui obiec !ea$. Da! !a"oa! e Pa e!son <D: de un caz 4n ca!e o fan asm' schimba!e a decis 4n ($obu$ ocu$a! se s"une c' s3au dub$a cu de(e e$e. Aces $uc!u a! fi im"osibi$- nu 4n m'su!a 4n ca!e ideea de dub$a!e 4n sine incon es abi$ o ima(ine dub$' 4n ima(inaia sun ceea ce 4nc$ina "oa e face ca a a!e 4n !3o ha$ucinaie- da! "!in "!ezen a 4n !e(u$ ean ion "a!e de 4nc!ede!e.
<D: %ond!a

med (az. 6n ./IA. 8a! ie.

De im"o! an' es e obse!#aia c' nu "uine cazu!i sun cunoscu e 4n ca!e a a#u $oc ha$ucinaii #ii- cu oa e aces ea- bo$na#ii de $a s eaua nea(!' sufe!'- as fe$ 4nc> 4n cazu$ 4n ca!e 4n seciunea ne!#ii o" ici- ambe$e au fos com"$e a !ofice. O dena u!a!e a as fe$ de cazu!i sun ]. 8H$$e!- "es e Phan . To a$ de ".. A. ff si Ru e 4n s. O"h ha$mo$. &- ". .0I e- Consi$eraii %enera#e. Din o a$i a ea fa" e$o!- ca!e sun comunica e "!in !a"o! u$ de memo!ie3ima(ini i du"'3ima(ini i 4n !e ambii einschiebenden $in93u!i de !anziie- unu$ "!ime e im"!esia c' "!ocese$e ca!e fac obiec u$ "en !u memo!ie ima(ini i ima(ini$e du"'3 4nse$e nu sun cu mu$ dife!i e- ca!e mai de(!ab' aceeai o"e!aie "sihofizic es e- dedu"' cum es e ins"i!a di!ec din in e!io! sau din e2 e!io!- 4n- o ima(ine men a$' sau un ecou- "!ime$e sun mai >!ziu !e3sune - aces a din u!m' ca un ecou di!ec a$ unei ima(ini obiec i#e. Cu aceas ' fo!m' dife!i ' de "!oducie- "oa e fi a"oi $e(a e $a dife!ena de "u e!ea de con !as 4n sen imen e de s"on anei a e i !ece" i#i a e- i senzaia $oca$e dife!i e "en !u ambe$e fenomene cum u!meaz'. De ce medie!i in e!ne sun - de asemenea- ecou!i a$e ima(ini$o! "!oduse de ou side!i 4n amin i!i de a !ece- ceea ce $e cunoa em $a fe$ de mu$ ca o!ice- se "a!e des u$ de na u!a$ ca aces ea a! !ebui- 4n m'su!a 4n ca!e sun numai >!ziu du"'3efec e a$e aces o! ima(ini- in ensi a ea $a fe$ $a "!e u!i com"a!abi$e "'s !a s a!e cons an ' a o!(anismu$ui ca o $imi ' su"e!ioa!'- i se "a!e mai (!eu de 4ne$es c' aces ea sun 4n-

da! cazu!i$e numai 4n mod e2ce"iona$ consis en e- abo!da!e de aces "$afon- 4n m'su!a- as fe$ 4nc> se "a!e c' ace$ai $uc!u se "oa e !ea$iza dec> c' ei- 4n m'su!a 4n s"a e$e ei !'m>ne aa cum es e conduce. 6n cazu$ 4n ca!e 4ns' ima(ini$e e2 e!ioa!e "a! s' de"'easc' chia! i #i#aci a e- 4n une$e s '!i e2 a ice- as fe$ 4nc> aces a es e numai 4n m'su!a 4n cazu$ 4n ca!e s a u$ e2ci a 4n ca!e o!(anismu$ se af$' 4n in e!io! !e3 c!ea!ea- cu ce$ 4n ca!e e$ $a de 4n!e(is !a!e es e- es e incom"a!abi$. Dife!ena 4n sen imen e de s"on anei a e- ceea ce a#em 4n "!oducia de ima(ini de memo!ie- i !ece" i#i a e- "e ca!e noi "e!ce"em o "e!sis en' a ima(inii- ca!e "o cu uu!in' "!in !e cei ca!e sun 4nc$ina e- fenomene$e suf$e e i "en !u a se"a!a 4n ce$e ca!e de"ind 4n mod semnifica i# "e "!ocese fizice- "!ecum i ce$e ca!e nu de"ind 4n mod semnifica i# min e "o de e!mina- ce$ "uin ac u$ de a (ene!a ima(ini de memo!ie- e$e nici m'ca! nu "une ima(ini$e obiec i#e i ecou!i$e $o!- $a "a(ina a doua 4n cazu$ 4n ca!e "e "!ima "a(in'- i. Da! mi se "a!e nec$a! i au- "!in u!ma!e- de neconce"u - dac' ac i#i a ea de "!oducie sau de "unc u$ de #ede!e a$ ima(ini$o! s' dife!e de $a ima(ini$e 4n sine 4n modu$ 4n ca!e cei abs !ac "oa e con inua 4n suf$e - cu oa e aces ea- e$e nu "o abs !ac con inua aces a. F'!' s' #!ea s' se 4n oa!c' $a dis"u a cu #ede!e ca!e con !azic unu$ "en !u "unc u$ de #ede!e susinu de ma!ea suf$e $ocu!i sis eme- 4n (ene!a$- a#em de "a! ea noas !' s' ne amin im es e c' ima(inea de memo!ie ca ecou i ima(ine obiec i#' "$ana!e nici "sihic nici fizic 4n (o$- da! s"ecia$ dis"oziii din ac i#i a ea (ene!a$' a con iinei "e de o "a! e- de aces "!oces "sihofizic (ene!a$e ca!e s au $a baza sun "e de a$ ' "a! e. 6n sensu$ sis emu$ui i cu "!i#i!e $a ce sa s"us de;a mi3am "us aceas a- du"' cum u!meaz'C a#em $a ima(ini$e men a$e sen imen u$ de s"on anei a e- "en !u c' 4n (ene!aia din in e!io!u$ #a$ o a$' es e mai !idica - "!in co$ec a!ea de #a$ ca o a!monic'- 4n (ene!a!ea de 4n afa!a in#e!sda! desi(nu$ a!monic es e a > necesa!'- $a fe$. 6n !e im"- nu es e nimic- 4n "!inci"iu4m"o !i#a a ceea ce cazu!i a! e2c$ude- 4n cazu$ 4n ca!e #a$ o a$' c!e e mai mu$ - de asemenea- de $a cad!u$ de im"une!ea a!monica ca un #a$- a unci a#ei- ci s' fie conside!a ' doa! ca o e2ce"ie- ha$ucinaii in#o$un a!e- i chia! i aici mu$ e !anziii sun "osibi$e- cum a! am conside!a - e c 4n E!inne!un(snachbi$de!n- fenomene de memo!ie sens. Posibi$e 4n !e ima(ini de memo!ie i du"'3ima(ini !e$aii $oca$i a e an$an(end- a"oi4n (ene!a$- ofe!' din obse!#aii$e !a"o! a c'- 4n !ena e!ea ima(ini de memo!ie nu sun fami$ia!izai e#i a a enie cu ochii deschisi de $umea e2 e!ioa!' i cu ochii 4nchii din domeniu$ ne(!u de #iziune i !e !ase sen imen e$e du"' ce 4n u!m' !ebuie s' fie- i 4n cazu$ 4n ca!e ima(ini$e de memo!ie !aman s$abe- e$e "o fi- de asemenea- a con inua (ehends "e!ce"u e i a a#u $oc doa! 4n !3o as fe$ abs !acie de simu!i$e e2 e!ne- 4n !3un mod simi$a!- aa cum !ebuie- de asemenea- abs !ac de zone de sens $a "e!ce"ii$e 4n !3un a$ fie con ieni "en !u a fi 4n m'su!' s'. Aces $uc!u su(e!eaz' c' domeniu$ de ima(ini men a$e $n stare incipient& - a > im" c> aces ea !'m>n i s$abe- "!ecum i domeniu$ de du"'3ima(ini- ca!e coincide cu c>m"u$ ne(!u de #izibi$i a e- se af$' 4n ace$ai sens 4n dife!i e c!eie!- ca dife!i e$e domenii senzo!ia$e 4nii Pe de a$ ' "a! e- es e ('si a unci c>nd e uii $a un ecou 4n ochi 4nchis sau domeniu$ ne(!u de #ede!e chia! con ieni de ensiunea de a enia $a sen imen e$e du"' des u$ ca

sa 4n o!s 4m"o !i#a $umii din afa!a- ca si cum ai "!i#i cu ochii obiec e e2 e!ne deschise. Aces $uc!u su(e!eaz' c' domeniu$ de du"'3ima(ini i in uiii$e e2 e!ne !ebuie s' fie conside!a e a fi iden ice. U!m' o!u$ cons a ' c'- 4n sco"u$ de a se concen !a "e ce#a sono!- Riechba!es- a c'!ui memo!ie nu ne sun fami$ia!e- a enia $a fe$ !ebuie s' se 4n oa!c' 4na"oi de $a simu!i$e e2 e!ioa!e- ca s' s' se concen !eze "e ce#a #izibi$- f'!' sen imen u$ de o dife!i de $oca$iza!e 4n funcie de di#e!si a ea "e!ce"u '- oamenii amin ii3#'- se manifes '- ceea ce "!esu"une c' ima(ini$e men a$e 4n !e(i o comun'- de ca!e ima(ini$e sens ocu"' domeniu dife!i - as fe$ c' a enia 4n !e aces e dou' domenii- $a fe$ ca 4n o!i(ine 4n !e dife!i e domenii senzo!ia$e e "oa e schimba. Aces conside!en nu de#ine in#a$id- c' dis ensia de a enie "e ca!e noi se bazeaz' aici- "!obabi$- un sen imen muchi !ef$e2i# =a se #edea mai sus:- "en !u o dife!en' de fib!e !ef$e2e mo o!ii e2ci a e !es"in(e o #a!ie a e de fib!e senzo!ia$e "!ima!e e2ci a . Di#e!si a ea s"aia$' a zonei de memo!ie3ima(ini i ima(ini$e "os 3- cu oa e aces ea- !ebuie s' fie conside!a e ca nici o se"a!a!e- ci mai de(!ab' ambe$e zone de"inde 4n mod na u!a$ o!(anic- sun inc$use 4m"!eun' 4n $e(' u!a (ene!a$' a c!eie!u$ui- efec e$e asu"!a "$an e$o! 4n e$e i asociai ac i#i 'i cu a$ e$e. S imu$u$ $uminos e2 e!n in#oc' ac i#i 'i "u e!nice 4n domeniu$ in uiii e2 e!ne afa!'- efec e$e Fo! aces o!a se e2 inde 4n case a de ima(ine "!ezen a!e 4n e$- i $'sai3$ s' ne Condiii necunoscu e "e ca!e es e mai s$ab de memo!ie i ima(ini fan as ice $e(a e de "osibi$i a ea de a!bi !a! i de asocie!e au e2ci aie . 6n schimb- !ebuie s' se confo!meze $a fenomene$e ca!e "!ezin ' de memo!ie i fan ezie ima(ini cu o mai ma!e in ensi a ea- c!ed c' e#oca!ea de ima(ini men a$e 4n !3un domeniu efec e e2 ensie 4n a$ domeniu- hineine!s !ec9 de ima(ini senzo!ia$e- de i"u$ ce$o! ca!e ima(ini$e sens !ea$ #in 4n "es e "!a(u$ "oa e- 4n cazu$ 4n ca!e as fe$ de c> i( ca!ac e!e$e esenia$e a$e "unc e$e de #ede!e obiec i#e i o "e!sis en' a ima(inii i de a "une aceeai di!ecie de a enie. Dife!ena es e c' de memo!ie ima(ini$e du"' cum aces ea sun "$in de #ia'- i "oa e fi mai uo! 4n "ic a 4n ochi Ne(!u- ca!e con !adic o!iu ca o s"ecie a a!a a 4n !e mine i )ush ca 8eSe! "!obabi$ din cauza numai "en !u fa" u$ c' s3a! "u ea mai uo! im"!esia de ochi Ne(!u ca!e 4n sine es e 4nc' o im"!esie "!edominan echi#a$en $umina. Ce$ "uin m' af$u dificu$ a ea sau im"osibi$i a ea 4n ima(ini de memo!ie zuma$en 4n ochii ne(!i- 4n foa! e na u!a$ Conne2- as fe$ 4nc> ne(!u ochi mi face o im"!esie mu$ mai bun' dec> ce$e de memo!ie ima(ini$e (ene!a e de ochii ne(!i 4n Ab(ezo(enhei de a enie. Voi 4nce!ca s' sc!iu 4n ace$ai mod 4n !'s' u!i$e ei "a$ide iei foa! e fa" - cu oa e aces ea- a"a! 4n s$'biciunea $o! ciuda - dac' am a enia ochii ne(!i deduce!ea ace$eai in !'!i- ca 4n cazu$ 4n (o$. 6n cazu$ 4n ca!e- ca 4n ;un($'ima(ini de memo!ie a$e na u!ii foa! e "$in de #ia'- sau- $a fe$ ca 4n 8eSe!- au c!escu cu e2e!ciiu de ma!e animaie- aces obs aco$ es e- desi(u! !ecu - i ca o des u$ de na u!a$- sun $a fe$- de "!efe!in'- s' fie $ua e 4n domeniu- 4n cazu$ 4n ca!e ima(ini$e obiec i#e i o "e!sis en' a ima(inii s' fie $ua e 4n conside!a!e. Chia! con !adicia a"a!en ' c' am i o a$ ' de(!ab'- ce ocu"' c!eie!u$ 4n im" ce

cau ' ima(ini a$e memo!iei "a! e a ca"u$ui- $a u i$iza!ea mea- cu oa e aces ea- se "a!e c' a$ii mai mu$ dec> 4n cazu$ 4n ca!e es e necesa! "en !u ochi u!echi$e de"ind con es a e cu dife!i e (!osimi de memo!ie ima(ini 4m"!eun'. 8' "o nicioda ' ima(ini$e de memo!ie face o asemenea m'su!' 4nc> aces ea inf$uie! en semnifica i# de $ocu!i$e $o! de o!i(ine din zona senzo!ia$e 4nC da! am "!ob$eme cu s abi$i!ea $o! "e "!imu$ $o! c!eaie- $a fe$ cum am fos s$'bi!ea ac i#i 'i$e Re"!ofi$a!ea- s ins3o- i am "!in u!ma!e 4n o deauna dis ensia a enie- ca!e es e $e(a de de$ibe!a!e. 6n cazu$ 4n ca!e- cu oa e aces ea- c> i(a ima(ini$e de "u e!e de memo!ie i de du!a '- se su"!a"un 4n zona senzo!ia$e- de asemenea- sa asocia de $a dis ensia asocia e de a enie. Nu "u ei ('si "uin "!obabi$ ca ac i#i a ea ca!e es e 4n "!imu$ !>nd s imu$a a de $umina e2 e!n 4n ne!#u$ o" ic i con inu' numai $a c!eie! se "!o"a(a de aco$o- 4nc' mai con inu' sune e $a du"'3ima(ine 4n ne!#u$ o" ic i fenomene$e idee c>nd ">n' $a senzua$ #i#aci a e "!os"e!a din nou se e2 inde s"!e s"a e- ">n' a unci- 4n im" ce aces $uc!u nu es e cazu$ cu ima(ini men a$e mai s$abe. Cu oa e aces ea- "unc u$ de #ede!e $oca$iza!e nu es e "osibi$ s' se decid' cu "!i#i!e $a #a$idi a ea aces ei #e!siuni s"ecia$. f- Une#e o0ser3aii cu pri3ire #a 3ise. Des"!e #isu$- e2"!esii$e mu$ i"$e i cif!e$e e$ 4i "oa e asuma fac o!i de cauza$i a e!anziii de $a s '!i de somnambu$ism- e c es e mu$ mai 4m"!' ia e ma e!ia$u$ de e2"e!ien' 4nain e de <F: . Da! !ebuie s' !enune $a un mesa; mai de a$ia - din cauza e2 inde!ii obiec u$ui- i aceas a es e mu$ mai "!obabi$ s' $i se "e!mi ' ca m3am abinu de $a 4nce"u de a fi e2haus i# 4n aces domeniu 4n !e(- i a !ebui s' dea. Aici #oi ad'u(a doa! $a ceea ce am =ca"i o$u$ IA:- s3au s"us des"!e #ise- une$e comen a!ii su"$imen a!e 4n cone2iuni$e $a $uc!u an e!io!.
<F:-

$a mai bo(a ' "a! e din com"$icaii$e )u!dach 4n s fizio$o(ie- &&&- "". IDB ffi- "!obabi$- de asemenea- 4n u!m' oa!e$e $uc!'!i de a$ia e- "e ca!e eu nu iu din "!o"!ia mea "en !u a ('si mu$ des"!e e$C % emoine- te !"nct a" sommei% de #"e p0,sio%o'i@"e i ps,c0o%o'i@"e. ./EE. )ai$$ie!e. I.B "a(

6n confo!mi a e cu- 4n seciuni$e a: din "!ezen u$ ca"i o$ fa" e discuii$e "e ca!e $e a#em ocazie comunica e i u i$iza e 4n e:- scena a ac i#i 'ii "siho3fizic- ca!e es e su"us $a fo!ma!ea de ima(ini men a$e- ia! aces e ima(ini de sine- a > a im" c> e$e !'m>n s$abe- dei nu di#o!a "en !u o - da! "en !u o dein dife!i de domeniu$ de ac i#i a e ca!e face obiec u$ ima(ini$e senzua$e- deci cu oa e aces ea- c' ac i#i 'i$e de asocia 4n dou' domenii cu !eci"!oc i "o "$an a efec e 4n !3un a$ . )'nuiesc c'- de asemenea- $ocu$ de #ise 4nc'- aa cum es e ideea de s a!e de #e(he- sun efec ua e $a #ise foa! e #ii- da! !ef$e2ii$e co!es"unz' oa!e 4n domeniu$ de ac i#i a e senzo!ia$' i mo o!ie dec> es e cazu$ cu s"ec aco$e "$ine de #ia'- de $a (a!dieni. 6n sine- nu a!e nimic de im"!obabi$ c' osci$aia em"o!a$' a ac i#i 'i$o! "sihofizice a$e o!(anismu$ui nos !u- cu o osci$aie sau cic$u s"aia$' mica!e cauza$ $e(a e 4n !3un

mod simi$a! ca ne3am obisnui sa3$ si ui a3 e $a fenomene$e "e!iodice 4n na u!' e2 e!n'- i anume c' de sub "!a( Summi 3u$ de"!ima ;os a a!bo!e$ui "!inci"a$ a$ ac i#i a ii noas !e "siho3fizic 4n somn 4n mod no!ma$ "!esu"une o a$ ' $ocaie dec> 4n'$imea de mai sus (a!dienii- i "!in "!ezen a coincide- domeniu$ de a"$ica!e a$ "!a(u$ $o! de c!e e!e a!monici- 4n cazu$ 4n ca!e a >!n' ima(ini$e de #is- es e o a$ a$a fe$ ca 4n s a!ea de #e(he. Dac' nu a! fi aa- aa c' am u!m'!i incoe!ena 4n ca!e a"a!e #iaa de #is de s a!ea de #e(he de #ia' idea ic i ca!ac e!u$ esenia$ dife!i de ce$e dou' nu "o fi e2"$ica e. 6n cazu$ 4n ca!e scena a ac i#i 'ii "sihofizic in im"u$ somnu$ui si de #e(he s' fie $a fe$ ca #isu$ 4n o"inia mea- doa! unu$ $a un (!ad !edus de in ensi a e !eze!#a con inua!ea #ieii idea ic de #e(he a! "u ea fi- i a! 4m"'! 'i 4n >m"$' o! ma e!ia$u$ i fo!ma sa. Da! se com"o! a des u$ de dife!i C ":iciodat& n" se repet& ($n #is), #iaa de *i c" efort"ri%e sa%e i p%&ceri%e, b"c"rii%e i d"reri%e, ci mai de'rab& #is"% iese s& ne scape de ea, c0iar dac& tot s"f%et"% nostr" a fost "mp%"t c" "n obiect at"nci cand d"rerea prof"nd& pe noi. interioare r"pt, sa" o sarcin& a a#"t p"terea noastr& tot menta% cons"mat&, ne d& #is"% fie ce#a foarte str&in, sa" e% ia de %a rea%itate n"mai e%emente indi#id"a%e %a combinaii sa%e, sa" se d"ce n"mai %a c0eia de starea de spirit i simbo%i*ea*& rea%itatea . e+emp%", s"nt de-a ima'ini%e am.na fi'"ri c"nosc"te, aproape niciodat&, dar cifre%e, aa c"m am aproape niciodat& n" am #&*"t, formai"ni i forme capricioas&, n" '&si c" ""rin& ca $n %"mea din afara. " (3"rdac0 %"i !0,sio%. III, p. TWT) ":" este "or s& fii $ntr-o amintire de #is. Tot"% este ca i c"m s-ar $nt.mp%a ac"m, i n" apare $n #is repre*int& ce#a care o dat& ne-am $nt.%nit de fapt, i doar repet& #isat s-ar p"tea po*e de %"+ din *one%e p"tei #edea, *one c"nosc"te %a toate rare, i apoi n" f&r& sc0imbare. ;ben aa #in %a noi $n #ise n" me%odii c"nosc"te, dar dest"% de no", este c& ne amintim %e d"pa tre*ire dec.t me%odii #isate, sa" c&, $n momente%e de tre*ire i $n -"m&tate de #e'0e stare de e+pectati#& a fost contient me%odie poate fi #&*"t ca "n"% care iese din somn peste. Kn #iaa de noapte aparin.nd de-a referire %a aceste me%odii, fapt"% c& acestea n" pot fi identificai d"p& tre*ire. ei seam&n& c" #ise%e, i din no", "n mod de '.ndire $n somn, ceea ce noi n" facem niciodata e+act, dar se poate. 6e $nseamn& #is"% de rea%itate, $i p%ace s& denat"re*e. (eseori, oamenii apar $n %or mai de#reme, n" $n circ"mstane%e act"a%e. diferite p"ncte de timp s"nt amestecate $mpre"n&. Bm"% %ipsete $n re%aia precedent dintre $nainte i d"p&. " ((espre minte i re%aia sa c" nat"ra, de "n a"tor anonim. 3er%in 1PVO. !. OS9) E2"e!iene$e "e ca!e $e "u em face 4n s a!ea de #e(he se "e succesu$ de e#i a!e a enia uno! zone do#edi c' sim"$a su"!ima!ea cobo!>!ea sub "!a(u$ "!inci"a$ 4n ceea ce "!i#e e schema noas !'- numai (!adu$- nu i"u$ i o!dinea de con ien modific'!i de #ia'. Nenum'!a e aciuni$e "e ca!e $e desf'oa!' 4n incon ien 4n im"u$ de #e(he ca!e ne s"a$am- de e2em"$u- d!essin(- mani"u$a!ea- cu oa e aces ea- ne (>ndim $a ea des u$ de dife!i e- sun oa e 4n ace$ai sens i s"i!i - $a fe$- !ezonabi$- de ca!e ne3am efec ua cu con iina de"$in' i 4n $e(' u!' de"$in cu aceas a. Nu a > cu ceea ce facem 4n !3un #is i ima(ina. De asemenea- "oa e c> de "uin e2"$ic' "!in fa" u$ c' se "oa edin cauza 4ncheie!ii simu!i$e e2 e!ne nu mai sun o!ien a e s"!e $umea e2 e!ioa!' i-

"!in u!ma!e- de asemenea- s' 4ncea"' "e "$an in e!n "en !u a (!ei- a$ fe$ 'ce!ea no"ii i 4nchide!ea ochi$o! a! e2"!ima ace$ai succes- cu oa e aces ea- aces mod de min e 4n im"u$ de #e(he es e doa! a > de co$ec a . As fe$- nici sim"$u de"!esia a #ieii men a$e con ien e sub "!a(u$ "!inci"a$- nici Abziehun( de inf$uene$e din $umea e2 e!ioa!' es e suficien "en !u a e2"$ica s"ecificu$ de somn de #ia' 4n com"a!aie cu #iaa de #e(he. 6n $oc de o sim"$' de"!esiune a ac i#i 'ii "sihofizic sub oc$uzie a simu!i$o! e2 e!ioa!e- ci mai de(!ab' ca i 4n cazu$ 4n ca!e ac i#i a ea "sihofizice din c!eie!u$ unui !aiona$ mu a 4n !3un "!os - deoa!ece da! $e(a e de ambe$e c!eie!u$- sau mai de(!ab' "'!i a$e c!eie!u$ui 4n mod di!ec i mica!ea 4n sine un coe!en i une$e de a$ e$e es e u!m' oa!ea- e2is '- de asemenea- $e(' u!a men a$' o a$e 4n !e e$e con inua . Ce! c' o!dinea ac i#i 'ii "sihofizic i e!menii aces o!a #ieii idee de"inde nu numai de sis emu$- da!- de asemenea- "e desenu$ de $a ca!e a fos su"us co!"u$ ei sub inf$uena $ui- "!in u!ma!e- modu$ 4n ca!e idei$e- sen imen e$e de un adu$ - un educa asocia i s' u!meze une$e de a$ e$e- es e o!(aniza des u$ de dife!i - chia! cu aceeasi "$an a o!i(ina$'- ca 4n !3un co"i$- un needuca - ca$i a ea "e!fo!mane$o! indi#idua$eda! ne3am acum- es e $e(a ' de na u!a ecou!i$e "e ca!e fos u$ nos !u de #ia' i de (>ndi!e a "$eca . Acum- scaunu$ !ebuie s' fie $ua e de c' !e ac i#i 'i$e "sihofizice a$e ima(inaiei 4n ('!zi$e- e$abo!a 4n consecin'- sub inf$uena in e(!a$' i eficien ' a unei #iei !aiona$ coe!en cu oamenii i $umea de "icioa!e ac i#i a ea "sihofizice chia! sub aceas ' inf$uen'- i- 4n consecin' a o!(aniza sediu$. Nu "en !u a !a(e "e $a $ocu!i$e de ac i#i a e "sihofizice 4n somn- 4n ca!e doa! ecou!i a$e aces ei #iei sub "!a(u$.6n $oc de a3$ "en !u a com"a!a cu c!eie!u$ un "!os - de aceea #om com"a!a 4nc' conc$uden e cu c!eie!u$ unui co"i$ sau s'$ba ic- cu $ua!ea 4n conside!a!e c' aceas a es e 4n conco!dan' cu cea a unui adu$ - unu$ educa 4n !3o as fe$ de cone2iune- ca!e 4n !ece!ea de $a s a!ea de #e(he $a somn i de"$asa!ea dem(emK7e! a summi 3u$ui #a$ de ac i#i a e "sihofizic- ecou!i$e c'!o! sensibi$i a e i ima(inaie #iaa ca un #is de a !ece "es e #a$u!i 4n nou$ scaun. P>n' acum nu 4nde"$inesc e$abo!a de c' !e o!(anizaia de educaie mai mu$ aici- ei 4nce" s' se !' 'ceasc'- $a fe$ ca un co"i$ sau 5i$de! nu 4ne$e(e ce se #o!e!zKh$ un adu$ sau educai- deducii un !if i(e e(a$u!i si ima(ina ia ne!e($emen a ese ima(ini cu ea. Sau- e ca a unci c>nd e duci afa!' din o!a cu d!umu!i asfa$ a e- case cu nume!e de s !ada- e c- e c 4n !3o "us ie c#asi3 na u!a$e- f'!' c'i- deoa!ece echi"amen u$ es e nedefini - i a a"'!u acum aici- acum e2is ' un ;oc "e- da! !anziie o!dona ' de ascu$ a!e. Dac' e2c$udem doa! ochii sun !eaz- aces $uc!u es e dife!i - an e!io!- cu a > mai mu$ 4n di!ecia de ac i#i a e "sihofizic afa!a an(a;a co$ec eaz'- se concen !eaz' 4n scaune$e din #iaa in e!ioa!' !aiona$- 4n c'i$e de !ansfe! a$e simu!i$o! di!ec - da! nu $oca$iza 4n un a$ "es e. 6n "$us- 4n cazu$ 4n ca!e du!a a de #ia' de #is es e un "e!dan !e$a i# con e2 - nu3 mam'- as fe$ !ezonabi$- ca #ia a de #e(he- ea a!e 4nc' con e2 de i" a"a! e es e as fe$ e2"us de mu$ e o!i a unci c>nd ne 4n oa!cem $a cu$ca!e du"' !ezi!e in e!media!- #isu$ de "!imu$ somn 4n a$ doi$ea a con inua f'!' 4n !e3se 4ncad!eaz' conce"ii$e in e!9u!!ie!en de #e(he- ca!e #o!be e- de asemenea- "en !u c' s a!ea de #e(he i de #ia' de #is s' aib' un $oc dife!i . 8ai a$es es e- de obicei- $a aces con#e! oa!e de noa" e- as fe$ 4nc> aces ea s' se 4n oa!c'- ca i cu o!ice !ezi!ea $a !anzacii$e de zi cu

zi 4n fieca!e somn de i"u$ obinui de #ia' de #is. =)u!dach &&&- ". IFI: Deci- e "oa e duce cu uu!in' 4n o!a i 4n a!' un mod foa! e dife!i de #ia'- i s' se 4n oa!c' 4n !anziii$e de $a unu$ $a a$ u$ unde 4n mod !e"e a $a ace$ai coe!en ' 4n sine #ia'. &m"osibi$- da! "en !u a me!(e "e aceeai scen' cu ace$ai mod de #ia' a! fi. Ceea ce se a"$ic' de $a oameni umsiede$nden- es e ade#'!a din ac i#i a ea "siho3 fizice umsiede$nden 4n om. Cu oa e aces ea- fa" u$ c' cu!su$ de idei 4n !3un #is- nu $e(a e de un asemenea mod fe!m- "!in "!ezen a 4n mod $ibe! i dezo!dinii- da! nu abso$u - da! "oa e fi 4ne$eas' doa! !e$a i#- 4n anumi e ci!cums ane- de asemenea- #a !ea$iz'!i- "!obabi$- e2 !em de ma!i 4n #is "osibi$- ca i 4n s a!e de #e(he ima(inaia "!oduc uneo!i ce#a mai a$es 4n #is- ceea ce ea nu a! fi fos 4n m'su!' s' 4n s a!ea de #e(he. =A se #edea e2em"$e$e din PhSsio$ )u!dach $ui. &&&- ". ID0: fo$osi aici es e de a Abziehun( $a din e2 e!io!. Vis' o!u$ es e un "oe ca!e #' "e!mi e sa f!au $ibe! ima(ina iei cu o u$- i a "ie!du 4n !3o $ume in e!ioa!' i se "ie!de- as fe$ 4nc> as"ec u$ s'u es e ade#'!u$. S' #iziona!e mai face un u$ im "as. De #>!f a ac i#i 'ii "siho3fizic- mai mu$ i mai 4n;osi oa!e a > mai mu$ i mai mu$ o- "iese de s imu$i senzo!ia$i mai "uin accesibi$e se !ansfo!m' 4n- e$ es e 4nc'- da! ea se "!oduce "!in "!ezen a o c!e e!e de &n e!neunde se 4n oa!ce- 4n im"u$ de #e(he as fe$ 4nc> - dei a!bo!e$e "!inci"a$ "sihofizic' scufunda 4n ansamb$u i !'m>ne sub ni#e$u$ de "!a(- da! a c!escu ">n' $a un "unc 4n in e!io! de $a da a de #e(he i aces $oc sa mu a mai a"!oa"e de !ezi!e. i aa es e- de asemenea- "osibi$ ca 4n cazu$ ano!ma$ i e2 !em- aceas a duce $a !ezi!ea !ea$e- i- "!in u!ma!e- di#o!a de somn de #e(he obinui ' i 4na"oi 4n ea des"!e me!(e- noi !ezi!e a!e $oc "!in somn- da! ceea ce a"oi necesa! mai "!ofund' cu o as fe$ somn de scaun obinui #ieii de #e(he es e $e(a . Aces $uc!u a! "u ea fi !ezi!ea $a somnambu$ism. 6n cazu$ 4n ca!e (a!dienii somnambu$is ic "a!e mai !ezonabi$ dec> #isu$- aces $uc!u a! "u ea fi cauza- da! ce$ "uin ca ciuda i de mu$ e o!i "o"u$a e cu #iziuni $ume in e!ioa!' es e de a s"une $a $umina s !'$uci oa!e a noua cons iin a de #e(he e$ 4nsuide asemenea- a > de c$a! de bine a!an;a e. C!ed c' es e discu abi$- e2 inde i mai mu$ 4nce!ca!ea de a !e"!ezen a fenomene$e de somn "sScho"hSsica$$S $a fenomene$e de "a! icu$e de somnambu$ism. Nu c' nu a! "u ea fi dez#o$ a (>ndu!i (ene!a$e des"!e acum- nu c' nu a! "u ea "sihofizica s"e!an a #a ofe!i- de asemenea- 4n aces sens- ca a !a a 4nc' o $umin'. Da!- "en !u a duce $a ce#a si(u! es e an e!io! 4nc' mu$ e $uc!u!i 4n aces domeniu- o "a! e a fa" e$o! ca $e(i$e "siho3fizice !ebuie s' se asi(u!e- ca!e nu es e 4nc' si(u!- $a momen u$. C' ima(ini$e de #is "o !ans"o! a !ef$e2e 4n domeniu$ ac i#i 'ii muscu$a!e e2 e!ioa!' i senzaii$e e2 e!ioa!e- es e "e de o "a! e- din fa" u$ c' de do!mi nu es e !a!' 4n consecin' #ise$o! de"$asa- "e de a$ ' "a! e- c' du"' info!maii mu$ i"$e ima(ini de #is #ii "e!sis ' chia! i du"' !ezi!e dec> u!me de ima(ini "os 3senzaii "oa e. 8ai mu$ e "!o"!ie i a a$ o!a e2"e!iene a$e na u!ii- #izua$- audi i#- (us 4n ceea ce "!i#e e !a"oa! e$e G!ui huisen 4n s con !ibuii $a PhSsio(nosie i Eau o(nosie ./.<. P <AF ff i </D- ca!e )u!dach 4n s Fizio$o(ie &&&- ". IDE- i ]. 8H$$e! 4n e !a a "e Phan . Ges a!e ".AD !e"!odus 4n "a! e. U!m' oa!e$e e2em"$e e2"e!iena "e!sona$' s"une H. 8eSe! 4n e fizio$o(ia de fib!e ne!#oase ". AB0.

"2m fost $ntr-"n #is $ntr-o #a%e $nt"necat&, $n'"st& pe %.n'& "n cana% din $n care apa t"%b"re i ne'r" c"r'ea, dintr-o dat& a #enit "n pic de %"min& !/A 'a%ben i a %&trat %a mine #io%ent, amenin.nd s& m& m"te din no", i am re*istat %a fe% de , de mine, ca e% a fost s&rind bine, $ntotdea"na a #enit d"p& ce partea %"i despre asta mam tre*it, era de-a *ori dest"% de %"minos, i %-am #&*"t de ce#a timp p%"tind ima'inea remanent& ne'r" distinct de !/A $n faa oc0i%or mei. 2%t& dat& am #isat de o societate, conf"*ia a fost p%ine de c"%oare i s%"-itorii f"'it c" Teebrettern $nainte i $napoi, i am %"at "na, care c" mare a'i%itate %a "a a ieit $n oc0i, aa c"m m-am tre*it, era de-a am"r' , i am #&*"t c0iar o %"n'& perioad& de timp ima'inea $nt"necat& a f"ncionar"%"i, care a a#"t %oc de ceai ta#a $ntr-o po*iie pre-$ndoit, $n faa mea. /n fenomen simi%ar am a#"t de "n cap"cin, care inea "n pisto% $n m.n&. 2ceste persisten& a ima'inii mi-a ap&r"t ca toate "mbre%e $nt"necate, c" mar'ini "or terse. " Du"' ce aces $uc!u es e- de asemenea- "!obabi$- dife!ena esenia$' din !e in#o$un a!- cu uu!in' !ece!ea 4n #ise- ha$ucinaii- 4nain e de a ado!mi din Sinnes"han asmen (ene!a a$ea o! de $a "unc u$ a: s' se bazeze numai "e acea c' !ef$ecii$e de $a scaune$e- ca!e summi 3u$ a a!bo!e$ui "!inci"a$ "sihofizice sub "!a(u$ 4n somn ocu"' - aceas a es e 4n sfe!a senzo!ia$' a scaune$o! de $a summi 3u$ de mai sus "!a(u$ a unci c>nd !eaz- din ca!e "!imu$ se "oa e face chia! i cu a"!o2im'!i $a somnu$ in sine. Aces $uc!u e2"$ic' fa" u$ c' cei in#o$un a! cu ima(ini de #is fan as ic- chia! dac' aces ea nu sun #ise- ;oac' 4n #iaa de #e(he- cu oa e aces eaaces ea sun de e!mina e de a!bi !a!e i de asocie!e 4n confo!mi a e cu $e(i$e din s a!ea de #e(he.

(L). Continuitate si $iscontinuitate psihofizic'. Psihofizic' &tufen0au #u"e. Punct $e psihofizica $e fi#ozofie natura#' i re#i%ie .
Ca un anumi "unc de "$eca!e din u!m' oa!e$e- $a 4ncheie!ea 4n "e!s"ec i#e$e 4nde"'! a e "ie!de (ene!a oa!e- conside!aii- #oi #edea u!m' o!u$ se (ene!a$ ca!e #a !ebui s' fie e2"$ica e "!in fa" e$e hinzuzufH3 oa!e$e- 4n ace$ai im"- 4n mod ;us ifica es e- de asemenea- im"$ici "!esu"une mai de#!eme i cu condiia a !ebui s' fie- 4n cazu$ 4n ca!e fa" e$e "e!mi e u u!o! de nici o a$ ' in e!"!e a!e i de e2"$oa a!e- ca i 4n s a!ea $ui. 8en a$ unifo!m i sim"$u se bazeaz' "e o #a!ie a e fizic- co$ec o!u$ !a(e "unc de #ede!e fizic- "siho$o(ic 4m"!eun' 4n unifo!me- No!ma$- sau ce$ "uin mai sim"$u. Sau a$ fe$ s"usC men a$ unifo!m' i sim"$e sun !ezu$ an e de di#e!si a e fizic- #a!ie a ea fizic es e !ezu$ an e unifo!me sau sim"$e. Menta% "niform i simp%" se distin' $n m&s"ra $n "niforme $n sine este $nc& %ea'& o ma-oritate distinct, de %a care, c" toate acestea, 'rad"% de contienti*are a %ink-"% sa" constiinta de %e'&t"r& ca ce#a identic simp%" este captat&, c"m te "iti %a "nitatea constiintei, "nitatea de o idee poate e+p%ica sa" "n termen, c" toate acestea, abso%"t

simp%" n" inc%"de o ma-oritate distinct mai, iar e%ement"% n"mai pentr" %e'&t"ri, dar n" mai m"%t de %e'&t"r& este mai simp%", pentr" care "n s"net simp%", c"%oare, miros sen*aie ;+emp%e acorda. /ntrifti' a conf"ndat de m"%te ori simp%itatea abstract de contiin&, c" o simp%itate a s"f%et"%"i beton $ntre', in"ti% $n opinia mea 0,postati*es printr-"n simp%" $n spate%e esenta s"f%et"%"i rea%&. Am ace$ai se de "e AF3 Ca"i o$ cu o di!ecie dife!i ' de #ede!e- de asemenea- a a de "!onun a a ca s"i!i u$- suf$e u$- "!inci"iu$ de $e(' u!' "en !u com"i$a!ea fizic i sec#ena dezasamb$a!ea es e- amin ind =ca". AF:- !eune e 4n ambe$e e2"!esii din fa" ice- "en !u ca aici- 4n ca$i a e de "oa e fi indife!en ' 4n faa- "e ca!e o #!ea s' fac' uz de. Fa" e$e- aa cum conc$uzia sa ma ui $a ea- i 4n ca!e sens e$e sun de 4ne$esu!m' oa!e$e i"u!i sun Uni a ea iden ic de con iin' se bazeaz' "e un sis em fizic3Ches com"ozi - "!ecum i mo i#e$e ca!e- 4n a AF3a Ca"i o$ sun s abi$i e =$a sediu$ suf$e u$ui:- 4n fa" - nu "e!mi e aces $uc!u s' fie conside!a doa! ca un 4n#e$i e2 e!io! de un scaun de suf$e sim"$u. Cu ambe$e ;um' 'i a$e c!eie!u$ui ne (>ndim- "u! i sim"$u- cu "unc e$e iden ice de ambe$e !e ina- #om #edea doa! "u! i sim"$u- ce$ mai sim"$u !enu$ de (>ndi!e es e- du"' ins i uii$e com"ozi e din c!eie!u$ nos !u 4n cad!u$ unui "!oces foa! e com"ozi - da! cea mai sim"$' $umina sau senzaia de sune se bazeaz' "e o"e!aiuni de $a noi- ca!e ca s imu$a i dis !ai de Oszi$$a ions#o!(Kn(e e2 e!n- ne3amde asemenea- 4n !3un fe$ !ebuie s' fie de na u!' osci$a o!ie- f'!' ca noi dife!' oa!ecum de $a faze$e indi#idua$e i osci$aii. Di#e!se$e sim"$u mi!os i (us senzaii$e de nedesc!is- nu s3a! $'sa !e"!ezen a "sScho"hSsica$$S dac' nu ne3am do!i s' #edem !ezu$ an e sim"$e de dife!i e "!ocese com"use 4n ca!e se ca$ific' 4n aceas ' com"oziie dife!i '. %a fe$ de si(u! ca aces a es e u$ e!io! c' unifo!m' i !ezu$ an e men a$e sim"$ede"inde de co$ec o! fizic- a unci es e si(u! de a$ ' "a! e- c' nu oi Com"osi e "unc de #ede!e fizic- chia! dac' aces a a"a!ine unei coe!en e 4n sine sis eme co!"o!a$eme!(e 4m"!eun' 4n !3o !ezu$ an ' men a$ sim"$u. Dac' s anda!diza e 4n !3o sin(u!'es e o ches iune de c!edin'- "en !u c' #' "u ei 4n !eba dac' nu 4n ce$e din u!m' oa ' $umea #a da un !ezu$ a men a$ unifica - da! a"oi ne $i"sesc ce$ "uin con iina aces ei uni 'i. 8ai 4n >i de oa e "osibi$i 'i$e de zone de con iin' dife!' 4n di#e!se$e oameni i anima$e- indife!en de !u"u!i$e $o! "'!i a$e ace$uiai sis em (ene!a$- sun "unc e de ma e!ia$e- "e ca!e $e numim na u!a scu! . A"oi con inu' s' dife!e 4n fieca!e om i anima$e- dife!i e moda$i 'i senzo!ia$e- i 4n domeniu$ feei i Ge as es- de asemeneaas fe$ de dife!ene 4n memo!ie "o dis in(e din nou mai mu$ e senza ii simu$ ane sun !e"!oduse. 6n (ene!a$- #iaa fiec'!ui suf$e uman i anima$ 4n cauz' o sum' nenum'!a e "a!ia$ coe2is en e- fenomene dis inc e "a!ia$ succesi#e- da! 4n ciuda ace$ai sis em fizic 4n !e( i 4n im" i 4n s"aiu $e(a e de du!a a de #ia'.

Pen !u concizie- ne "$ace ce$e dou' cazu!i "en !u a $e dis in(e es e aici dis ins ca "sihofizic con inui a e i discon inui a e. Con inui a e- s"une- #a a#ea $oc 4n cazu$ 4n ca!e un dis !ibui o! es e un sin(u! !ezu$ a fizic sau "siho$o(ic sim"$u- discon inui a edac' nu es e o "$u!a$i a e dis inc de as fe$ de. 6n aces sens- ci chia! o ma;o!i a e dis inc 4nc' 4n uni a ea de cons iin a (ene!a$a- sau fenomen con iina- con inui a ea unei con iine mai (ene!a$' inc$ude discon inui a ea a fenomene$o! unice nu. Una din !e ce$e mai im"o! an e "!ob$eme i sa!cini de "sihofizica es e acum de a de e!mina "unc e$e de #ede!e din ca!e se "!oduce 4n cazu$ de con inui a e "sihofizic i discon inui a e. Ce de"inde c' dife!i e$e o!(anisme au o con iin' di#o!a a > de bine 4m"!eun'indife!en de !u"u!i$e $o! a('a de na u!a (ene!a$' dec> "'!i$e 4n !e e$e- da! 4m"!eun'- #o u$ fiec'!ui o!(anism 4n !3o con iin' unifica '. Es e ce! - "u em s"une c' !e$aia de "iese 4n !3un o!(anism es e mai in im dec> cea a o!(anisme$o! 4n na u!'. Da! ceea ce es e o cone2iune mu$ mai in imR Es e "osibi$ s' se s abi$easc'- de asemenea- o !e$aie cu o dife!en' abso$u 'R i nu a!a ' na u!a 4n !e(u$ui- a > de bine "e!sona;e$e de un so$id- 4nc' un$Usba!e!en- ca!e $ea('- aa cum fieca!e o!(anism 4n eaR Ace$eai 4n !eb'!i se !e"e ' 4n fieca!e o!(anism. Cum de"inde c' am dife!' cu mai mu$ e "unc e facia$e i Tas ne!#enfase!n dife!i e 4n s"aiu- 4n im" ce o u$ in !' "!in aceeai fib!'- !'m'ie$e nedife!en ia e- indife!en - da! dife!i e fib!e$e ne!#oase"!ecum i 4n c!eie! $e(a e- 4n ca$i a e de "'!i a$e ace$uiai fib!ei ne!#oase 4n !e e$eR Din nou- "u ei face o $e(' u!' mai in im' a a!(umen u$ ce$ din u!m'- da!- din noucon !a34n !eb'!i simi$a!e #o! !e"e a ca mai sus cu "!i#i!e $a o!(anisme$e 4n !e(i. Es e de necon es a fa" u$ c' din ce sa!cina es e "!ezen aici "en !u "sihofizica- 4nc' nu e2is ' o so$uie ascui ' ca!e "o - da! "oa e fi un "unc de #ede!e (ene!a$ $a aces bine- 4n $e(' u!' consis en ' cu- ceea ce cu "!i#i!e $a !e$aia din !e fenomene$e (ene!a$e i s"ecia$e de con iin' 4n ce$e I< de . Ca"i o$ a fos "!e(' i . P!in u!ma!eam e2"$ica $a fe$- de asemenea- $a schema de fo$osi aco$o- ceea ce #a fi !e"!ezen a!ea abs !ac aa mai de "!efe!a dec> schema 4n sine a de e!mina din !3o "a! e de a$ ' "a! e- es e a > de nedefini ca cuno ine$e noas !e a condiii$o! de 4n !eba!e. 6n cazu$ 4n ca!e 4n !e dife!i e$e s"ec aco$e o!(anisme 4n !e!u" aceas ' con inui a e a con iinei- 4n #i! u ea c'!eia o mu$ i udine de fenomene s"ecia$e $e(a e 4n aceeai uni a e de suf$e - indife!en - da! oa e o!(anisme$e sun $e(a e de ca!ac e!u$ (ene!a$ 4n !3un sin(u! sis em- aces $uc!u "oa e fi sc!is numai "en !u ea ca Ac i#i a ea "sihofizic nu se e2 inde de $a ei 4n ace$ai fe$- "!in na u!a- ca 4n e$e- es e c' e$e 4n na u!a e2 e!ioa!'- sau chia! a"!oa"e o!ice sis em ne!#os- dinco$o de o!ice $i"s' sau ca!e cade sub "!a(u$- ca!e sub ace$ai "!inci"iu es e a"a!e 4n cazu$ 4n ca!e 4nce a!ea ac i#i 'ii de "sihofizic 4nseamn' doa! ad>ncimea ma2im' sub "!a(u$. 6n aces sens- am 4n "!ezen un sis em de ac i#i a e "sihofizic- ca!e es e $e(a de o con iin' (ene!a$' sau "!ima!- "!in in e!mediu$ unui a2- a2 "!inci"a$ "oa e !e"!ezen a ca!e cu summi 3u$ s'u o anumi ' $imi '- de"'e e "!a(u$- sun em cone2iunea fizic' a u u!o! sis eme$o! "siho3fizice de na u!' cu discon inui a e "sihofizica- 4n ace$ai im"- as fe$- "o !e"!ezen a ca am $is a u u!o! #a$u!i 4n con e2 - da! nu mai sus- da! "oa e fi conec a sub "!a(u$- 4n confo!mi a e cu aceas ' schem'C Aici- a "us o - b - c

!ei o!(anisme- sau mai de(!ab' "sihofizice #a$u!i$e "!inci"a$e de !ei o!(anisme- 23 "!a(u$. Ce se !idica "es e "!a(u$ de fieca!e #>!fu!i de und' de"inde 4n "e sine- i "oa! ' o con iin' mu$ - ceea ce es e sub "!a(u$ ca!e se"a!' incon ien' ca s"!i;ini!ea con ien - cu oa e aces ea- ea susine 4n con inua!e cone2iunea fizic' din !e e$e. Gene!a$C dac' un a2 "!inci"a$ "sihofizic' conec a de mai sus "!a(u$ $o!- as fe$ 4nc> #a a#ea $oc uni a e de iden i a e a$ con iinei "!inci"a$e de- a"oi scade con e2 u$ fenomene$o! "sihice- ca!e ascu$ a "iese$e de aces #a$ 4n con iin'. 6n schimb- 4n cazu$ 4n ca!e nu- sau $e(a e de #a$u!i ma!i doa! sub "!a(u$- a unci di#o!u$ a!e $oc 4n con iina asocia ' "!in !3o !e$aie de cons iin a $a cons iin a nu e2is a a unci. Sau "e scu! C con iina "!inci"a$' es e con inuu sau discon inuu- unifo!me sau disc!e - 4n funcie de a!bo!i "!inci"a$e "sihofizice ca!e fac obiec u$ aces uia- 4n mod con inuu sau discon inuu sun "es e "!a(u$ $o!. 6n confo!mi a e cu ace$ai "unc de #ede!e ca i 4n cazu$ a di#o!a de o!(anisme$e na u!a$e e2 e!ne- ca!e- uneo!i- e#enimen de "!e3a;uns "!oduce oameni coa$izai a$ ca!o! c!eie! nu sun $e(a e- cu e2ce"ia cazu$ui 4n a2u$ "!inci"a$ a$ ac i#i 'ii $o! "siho3fizic- es e ce! 4n cad!u$ sis emu$ui $o! ne!#os sau chia! doa! c!eie!u$ deasu"!a "!a(u$ui- de modu$ 4n ca!e "!ea ma!e de c' !e Deci o!(anism $e(a e numai sub "!a(u$. A! fi suficien - 4n !e(u$ #a$ o - b - c ... s' c!easc' 4n schema- as fe$ 4nc> ;(heabu!i de und' 4n na u!' !K en cu muni- 4n ace$ai im"- "es e "!a(u$- ei #o! doa! de"!esiuni de aceeai fo!mu$a!u$ de mai sus "!a( !enu$ und' con inu'- i discon inui a ea con iinei 4n na u!' s3a! !ansfo!ma 4n !3o con inui a e . Nu ne "u em da seama. A! fi suficien - de asemenea- "en !u a 4m"in(e 4m"!eun' muni- as fe$ 4nc> #'i au fos !e !ase- ia! conf$uen muni deasu"!a "!a(u$ui- aa c' o!(anisme$e sensibi$e disc!e e a! fi un o!(anism sensibi$ unifo!m'. Chia! i aces $uc!u nu "oa e fi !ea$iza 4n mod a!bi !a! om- da! e$ 4nsui es e !ea$iza!ea de ea. Ce$e dou' ;um' 'i- d!ea" a i s >n(a sun conec a e 4n aces mod- i s' do#edeasc' #a$oa!ea de se(men e de un S !a$ ie!es i a$ e anima$e di#izibi$e- ca!e 4nc' mai mu$ ca "o fi conec a e. A#ei ne#oie de eade fa" - doa! "en !u a se"a!a din nou- de e2em"$u- "en !u a in !oduce o "a! e a na u!ii sub "!a(u$ din !e ei- de asemenea- !u"e din nou 4n dou' fiine simi oa!e "en !u ei 4nii. Pen !u a o"!i ideea cum sun fenomene 4n as fe$ de e2"e!imen e de se"a!a!e4m"'! 'esc aici c> e#a obse!#aiiC )onne de unu$: din !a a u$ s'u GObse!#aii su! ^ue$^ues es"fces de #e!s dJeau douce^ui cou"e "a! mo!ceau2- de#iennen Au an dJanimau2 com"$e s Gcu.
.:

dJoeu#!es is . na . T. &- .FF0. ".. .DF ff

)onne desc!ie anima$u$ "e ca!e a f'cu 4nce!c'!i$e sa$e f'!' un nume is o!ic na u!a$

de a se s"ecifica- T!e#i!anus3$ desc!ie ca fiind co$o!a Naide =Nais #a!ie(a a sau %umb!icus =E!sch i Ges d o!( %eb &- EF ... E0: #a!ie(a us (unoi.:. ".. .F/ G]Ja#ois Pa! a(e ONU unica #e! en deu2 "'!i funcie de fis ce e o"e!aie de $e A ]uin .FI. 3 .. &88ED&ATE8ENT a"!fs $es deu2 !es u!i "e! mis dans une asse de es"fce de #e!!e- de !ois b ^ua !e "ouces de diamf !e su! ne ou "ouce mediu de "!ofondeu! ]e ne $es Pe!dis P!es^ue "as de #ue. ^ue $a "!emie!' "e !ema!^uai 8oi ie- Ce$$e oh $a g e enoi - se mou#oi comme b $Jo!dinai!e "o!umb ce ^ui mine "a!u bien au !emen Rema!^uab$e- cJes ^ue $Jau !e. 8oi ie ^ui nJa#ai "unc de g ese mou#oi P!es^ue comme si E$$e en a#oi eu une E$$e a$$oi en a#an en sJa""uSan su! $Je2 !emi e an e!ieu!e de fiu$ co!"- .. a#ancoi E$$e mgme a#ec Assez de #i esse Pe #oSoi ^ue ce n G"unc e oi ne di!ecie sans 8ou#emen - ne une 8ic'!ii "!odui a$in ^ue Ce$$e ^ui fai cauza a;us a!ea mou#oi! $a coad' dJun a"!fs ^uJe$$e $eza!d un e e se"a!ee $e #oi !onc- mais 8ic'!ii ne !fs3#o$on ai!e. Sun "e sine obse!#oi de ou!ne! b $a !encon !e de ^ue$^ue obs aco$- sJa!!g e!- Puis a se !eme !e !am"e! %o!s^ue $es deu2 !es u!i #enaien a se !encon !e!- cJe oi comme si E$$es nJeussen ;amais ne mgme Fo!me insec e. E$$es ne "a!oissoien ni se che!che!- ni se fui! . Chacune i!oi de fiu$ ci e- ou si E$$es a$$oien de com"a(nie #e!s $e mgme end!oi - $a "!emif!e de#anjoi o!dinai!emen $a seconde "o!umb ce$$e3ci ne ;amais mieu2 une mon !oi soi de numi a #o$on e- %o!s^ue ^ue ;e $Je2"osois au so$ei$-. h> oi a$o!s e$$e conside!ab$emen sa ma!che. G G]ou!s Deu2 sJe an ecou$es- fieca!e c!us de#oi! me !e dans $a "eu ne asse de e!!e e de %en i$$e a^ua i^ue %a "!emif!e 8oi ie ne "as a!da b sJS enfonce!. 8ais $a seconde se Con en a de sine cache! en !e $es meniu!i Racines de $a %en i$$eC Dans ce em"s3$b ;Jobse!#ois au bou de ce e an e!ieu! 8oi ie une es"fce de "e i !enf$emen une soiu!i$o! de ce$ui ^ui #ien b bou!$e ana$o( b une dJa!b!e don a sec o!u$ui "e un en$e#e "o!iuni ci!cu$ai!emen une dJeco!ceC ;e ne $e "as si bien b $Jdis in(uai e2 !emi e "os e!ieu!e de $Jau !e moi ie. Ce bou!$e semb$oi $ui Donne! "$us de faci$i e oa!n' !am"e!- E$$e ne "$us "a!oissoi c!aind!e Au an $e f!o emen . G G%e $endemain ;Ja""e!jus b $a cou"e de cha^ue 8oi ie ne "e i acc!oissemen a$in !econnoissab$e $a dife!en' de cou$eu!- ^ui e ai $b beaucou" "$us c$ai!e ^ue dans $e !es e du co!"s. %es ;ou!s ou sui#ons de#in "$us sensibi$. Enfin au bou dJune mediu . semaine- cha^ue 8oi ie FUT ne #e! com"$e %a g e ^ui b $a seconde a#oi POUSSEe ai "!ecisemen !e($a!e- ^uan b $a Fo!me ^ue ce$$e de $a "!emif!e i ca"abi$e de meme fonc ions- e %a Nou#e$$e coada de ce$$e3ci- en ou semb$ab$e b ce$$e de $a seconde 8oi ie- $e coeu!- $Jes omac- $es in es ins- e c sJe oien "!o$on(es dans $June e dans $Jau !e@. de nou#eau2 anneau2 a#oien POUSSE b $a sui e de a an ici$o! ne En ou mo ce ^ue $e "!emie! a#an ^ue dJa#oi! #e! faisoi e e Pa! a(e- nos deu2 #e!s ^ui en e oien "!o#enus- $e faisoien "a!ei$$emen - mgme A(i$i e- meme 4nc$inaii- mgme fajon de a !'i- de se nou!!i! G. ".. <I. GTou Ce$a- ^uoi^ue con inua Rema!^uab$e- ne $Jes "as ^ue ce ^ue ;Jai neanmoins Au an obse!#a su! #e!se de semb$ab$es- "eu de em"s a"!fs $eu! cou"e $a g e a#oi!- ]e $es ai #u b mon ma!e e onnemen - sJenfonce! dans $a boue en se funciona! de $eu! meci an e!ieu! comme dJune g e oa!n' sJS f!aSe! ne chemin. ]Jai

#u $e #e! n! < de $a abe$u$ && !am"e! $e $un( #e!!e #aza de a Pa!ois ine- oh ;e $e enois !enfe!me- e "ou! en fai!e so! i! efo! - ^uoi^uJi$ nJek ni ni g e coad'. G ".. ./A )onne a"oi !e"e a aces e e2"e!imen e- as fe$ 4nc> 4n $ocu$ 4m"'!i anima$e$e doa! 4n dou'- !ei- "a !u- o" - zece- "ais"!ezece "'!i- i oa e sau a"!oa"e oa e- !e"!odus ca" i coad'- i o da ' chia! a f'cu aces $uc!u $a o !u" u!' 4n ais"!ezece "'!i de anima$e. Des"!e modu$ de e2"!esii de #ia' a$e "iese$o! ">n' es e da ' de !e"!oduce!e- da! nimic. "- .0. %a fe$ de os- oda ' osifica!ea a "!o(!esa $a un anumi "unc - c!e e doa! $a ca"e e$e $o!- i )onne a a#u $oc du"' mai mu$ e obse!#aii c' "iese$e a$e anima$u$ui di#iza 4na"oi $a numai fi$m'!i $a ca"e e- nu "!in c!e e!e o!(anic' com"$e eaz' dimensiunea an e!ioa!'. ".. <./ GPu ei scu! a ace$ai anima$ 4n mod !e"e a - 4n ;u!u$ ca"u$ui sau coada si in o deauna fo$oses e !e3c!eaie- da! nu a !eui )onne s'3$ conduce de "es e .D o!i 4n ace$eai anima$e.G ".. <</ Ca"u$ i coada- a unci c>nd $ aie a"!oa"e de co!"- nu se !e"!oduce. G]e suis main enan si con#in(e- ni ^ue $June au !e $JDe $a CES "'!i ni ne sau!oien de#eni! des "a!fai s Animau2- ^ue ;e !e(a!de $e "!inci"e dans ce e 8a ie!e comme ONUdJoh ;e c!ois "ou#oi! i!e! $a su!s' de ^ue ce e consecine "as !e"!oduce!e ne dans ou %e co!"s $ocui De $a #e!s CES- mais ^ue $Jsi "e fai $a dis an' une de seciune $Jb une ou $Jau !e de e2 !emi e- soi ^ui moind!e ^uJune $i(ne e sans AcademS- $a "a! ie cou"ee Pe!i!a se !e"!odui!e. G 6n con !as - buc'i de !e"!odus . Q < ">n' $a < Q A $inii 4n !e ce$e dou' "unc e $ua e- $a anima$e- $a ca!e $i"sea nimic. To a$i a ea fa" e$o! ca!e se !efe!' $a aces e condiii de conec a!e i se"a!a!econduce $a u!m' oa!ea eo!em' (ene!a$'- ca!e in !' 4n ceea ce a AF3 Ca"i o$ "e su"$imen de so$ida!i a e i !e"!ezen a!ea "'!i a$e co!"u$ui s3au s"us $a s$u;ba suf$e u$ui. 6n cazu$ 4n ca!e un sis em "siho3fizic es e com"us din !3o ma;o!i a e de ace$eai "'!i- se(men e ca!e sun $e(a e de mai sus "!a(u$- as fe$ 4nc> aces ea s' dea 4n $e(' u!' $o! o $inie "siho$o(ic unifica de ace$ai fe$- a! fi 4n m'su!' s' dea ca fieca!e "en !u e$- aa c' se s"!i;ine !eci"!oc 4n aceeai "u e!e- aa im" 4n ca!e se !efe!' mai sus "!a(u$- i s' dea aceeai "e!fo!man' consis en fieca!e "en !u e$ numai cu "u e!e !edus'- ca!e a! "u ea c'dea sub "!a(u$ 4n anumi e ci!cums ane- 4n cazu$ 4n ca!e sun se"a!a e- as fe$ 4nc> aces ea nu mai sun $e(a e de mai sus "!a(. De fa" - aceas a es e doa! e2"!esia fa" e$o!- ca!e sun obse!#a e $a anima$e di#izibi$e- 4n m'su!a 4n ca!e unu$ "oa e fi in e!"!e a!ea cea mai na u!a$' a e2"!esii$o! $o! de #ia'- 4nain e i du"' 4m"'!i!ea a"$ica. Fa" u$ c' "iese$e se"a!a e- cu ace$ai fe$ de "u e!e "sihica- cum a!- da! nu 4n aceeai !ezis en' ca i o !ece!e 4n faa 4n !e(u$ui anima$- se "oa e conc$uziona din 4n (ene!a$ mai mic de ene!(ie de e2"!esii $o! de #ia'- ca!e "o me!(e uneo!i ">n' $a moa! e- ">n' c>nd a !eui s' "en !u a 4n$ocui ;um' a e se"a!a e de !e"!oduce!e- ca!e oa e anima$e$e sun ca"abi$e di#izibi$e. Ace$ai $uc!u ca!e "!edau es e$e cu di#iza!e com"$e ' a anima$e$o!- "!eda

e2"e!imen e$e cu e$imina!ea sau dis !u(e!ea "u! i sim"$u un c!eie!. De fa" - fieca!e emisfe!' aco!da ' du"' se"a!a!ea sau dis !u(e!ea ce$o!$a$i- 4n cazu$ 4n ca!e #iaa con inu' s' e2is e $a oa e- 4n con inua!e aceeai con iin'- au ca e2"e!imen e$e de F$ou!ens "e anima$e- 4n cazu$ 4n ca!e s a!ea $o! de con iin' es e e#a$ua ' 4n confo!mi a e cu dec$a!aii$e $o!- i e2"e!iene$e "a o$o(ice a"!o2ima i#e de "e!soane "!eda e numai cu obosea$a mai uoa!e- ca i 4n cazu$ 4n ca!e asis ena !eci"!oc' a!e $oc- aa cum se "oa e deduce din une$e e2"e!iene ciuda e. Ra"oa! e Fe!!us de un (ene!a$i- ca!e au "ie!du de un !'nind o ma!e "a! e a osu$ui "a!ie a$ s >n(- ceea ce duce $a o a !ofie conside!abi$' de emisfe!a s an(a a c!eie!u$ui de $a sine- ca!e a da manifes a e2 e!io! de o de"!esiune eno!ma a c!aniu$ui. Aceas a a 4n!e(is !a 4n con inua!e aceeai #i#aci a ea de s"i!i - aceeai ho '!>!e chia! dec> 4nain e- da! a fos ca"abi$ s' "!eocu"'!i in e$ec ua$e nu mai !'sf'a- f'!' senzaie de obosea$' 4n cu!>nd. %on(e s"une 4n mesa; "en !u aceas ' e2"e!ien'- ia un so$da #echi- ca!e a fos si ua 4n 4n !e(ime 4n aceeai ca"can'. =%on(e - Ana i PhSsio$. SSs ne!#os. &- DFB: Aceas a ca u!m' oa!e$e e2em"$e sun 4n !3o oa!eca!e m'su!'- !e"e ' "a o$o(ice ca!e a F$ou!ens an(a;a e "e anima$e- es e fizio$o(ice asu"!a oameni$o!- i "o fi u i$iza e "en !u a demons !a c'- de fa" - se a"$ic' $a oameni i anima$e 4n aces sens 4n 4n !e(ime 4n ace$eai condiii. GDieme!b!oe9 <:- s"une "o#es ea unei fe e- "e ca!e oa ' ;um' a ea d!ea" ' a c!eie!u$ui a fos dis !us de c'de!ea de o "ia !' ma!e- i 4n ca!e chia! AD o!' #ieii men a$e i senzo!ia$e- nu a fos ne u$bu!a '. Un caz simi$a! a s"une Ro$off A: de o femeie 4n ca!e unu$ $a dis !u(e!ea nec!o"sie semnifica i# de ;um' a ea s >n(' a c!eie!u$ui a fos - 4n im" ce emisfe!a d!ea" a a fos no!ma$- 4n aces indi#id funcii$e men a$e nu a fos afec a 4n ce$ mai "uin .... Pe o femeie 4n #>!s '- ca!e a mu!i de "neumonie- am ('si c!eie! s >n(a "e!fec s'n' os- da! d!e" u$ de a !ofia a"!oa"e 4n "'!i$e sa$e indi#idua$e- i aceas ' femeie nu a a#u de sufe!i de $a cea mai mic' u$bu!a!e men a$a I: . G=F!ied!ich $ui Handb DB: a !a"o! a o <0 de ani %on(e om a$e c'!ui "u e!i s"i!i ua$e nu a"!eciabi$ aba e!e da!bo en- 4n ciuda in !ea(a emisfe!a d!ea" ' a ce!ebe$u$ui- cu e2ce"ia (!aba baza$ - $i"sea. =. %on(e - Ana PhSsio$ e du Sis em ne!# ./I< &- DD0 ..: 3 Neumann ci eaz' un caz 4n ca!e un ($on a dis !us o 4n !ea(' emisfe!' f'!' ;efui simu!i$e. =Neumann- de bo$i a$e c!eie!u$ui uman *ob$enz ./AA S. .. //: 3 ]ac9 s"une de o femeie- 4n ca!e ;um' a e din c!eie! a fos dizo$#a 4n !3o mas' mo!bid- i sa s abi$i o ui o im"e!feciune de #iziune- oa e ac i#e$e $o! in e$ec ua$e a a#u $oc ">n' 4n u$ imu$ momen - as fe$ c' ei 4nc' au "a! ici"a 4n !3o cas' "!ie enos cu c> e#a o!e 4nain e de moa! ea ei- o com"anie #ese$. =anche e Abe!c!ombie- e c: 3 un om ca!e a meniona O GHo$$o!an- a sufe!i un as fe$ de "!e;udiciu "e ca"- c' o ma!e "a! e a c!aniu$ui "e "a! ea d!ea" ' a !ebui s' fie $ua - i ca a a#u $oc o su"u!aie "u e!nic- a fos 4n fieca!e asociaii 4nde"'! a e "!in deschide!ea unei can i 'i ma!i de "u!oi cu can i 'i ma!i de c!eie! 4n sine. Aa sa 4n >m"$a de .F zi$e- i "u ei ca$cu$a c' a"!oa"e ;um' a e din c!eie!- ames eca cu ma e!ia- a fos e$imina in aces fe$. Cu oa e aces ea- "acien u$ "'s !a oa e facu$ 'i$e sa$e ">n' $a momen u$ dizo$#'!ii sa$e- "!ecum i "e 4n !ea(a du!a ' a aces ei s '!i de

boa$' s a!ea $ui de s"i!i a fos con inuu ca$m.

<: A:

Ana $ib. ...- ca"ac. E "e!iodice umede $ui. 6n ./<E. Num'!u$ A S. .FA 4n d. !e#is a 8edic. 8ai ./A.s

I: )e$$-

Es e ace$ai $uc!u cu ambe$e emisfe!e ce!eb!a$e- de fa" - $a fe$ ca i cu doi cai- ca!e sun 4nh'mai $a unu$ i aceeai main'. Se "oa e !e$a2a un ca$ si masina me!(e 4n ace$ai sens con inu' ca i 4nain e- nu mai "uin de a$ ' "a! e- i- u$ e!io!- s3a! "u ea c!ede c' sun ambe$e $a fe$ de inu i$ "en !u !ece!ea a #a(onu$ui- masina a! me!(echia! dac' a > 4n inde. Da! a"oi e$ s a 4nc'- i sun de asemenea dis"onibi$e 4n im"u$ a > masina- ei nu sun aco$o doa! "en !u a !e"!ezen a "en !u o!ice omisiune de a$ ada!- de asemenea- s' se s"!i;ine !eci"!oc 4n cu!s- "en !u c' se 4n inde de $a ce$- masina me!(e fac o!ii de decizie sau dac' 4nc' a"!o2ima i# aceeasi !a a ca u!ma!e a uni a e "u e!nic' de un ca$- da! cu o du!a ' mai mic'. Pen !u "!ima #ede!e !ebuie s' "a!' foa! e "a!ado2a$- 4n !3ade#'! c' e$imina!ea sau dis !u(e!ea unui 4n !e( emisfe!a a c!eie!u$ui- cu!su$ no!ma$ a$ #ieii men a$e c> mai "uin sau nu $a un deza#an a;- cu oa e aces ea- de e!io!a!ea mu$ mai mic' "e o "a! e sau $eziuni non3co!es"unz' oa!e "e ambe$e "'!i a$e c!eie!u$ui de mu$ e o!i "!o#oca in e!fe!ene mai ma!e 4n ea.Da! aces $uc!u es e uo! de e2"$ica "!in so$ida!i a ea- 4n ca!e ac i#i a ea a emisfe!e$o! es e 4n e!meni de beneficii "siho$o(ice i "oa e fi e2"$ica ' "e de3abia fo$osi ima(inea. 6n cazu$ 4n ca!e un s'$ba ic sau $ame es e de doi cai- 4n faa unei maini de c' !e o de e!io!a!e $oca$'- !'s"unsu$ ce$'$a$ es e cu de!an;a - deoa!ece aces ea "o !a(e doa! 4n co$abo!a!e- unu$ 4n inde s'$ba ic sau chio" com"$e - as fe$ 4nc> s' "u ei auzi $a in e!fe!ena - i doa! masina me!(e mai s$abe i- "!in u!ma!e- indiscu abi$ uno! bo$i men a$e "oa e fi $a fe$ de !idica de 4nde"'! a!e a unei "'!i a c!eie!u$ui- ca unu$ !idic' a$ e de e!io!'!i cauza e de am"u a!ea "a! ea defec '- o"e!aia f'!' "e!ico$ "en !u #iaa a! "u ea fi a$ fe$ efec ua. 6n ace$ai im"- ceea ce nu "u em face a!bi !a! i "oa e fi !ea$iza din nou ca de inde"enden e2 e!n sau in e!n de ci!cums ane$e noas !e a!bi !a!e. Deci- aici nu sun "!obabi$- "!ea !a!e cazu!i c' nebunia se o"!e e scu! a cu moa! ea "e moa! e- dis !u(e "'!i$e bo$na#e a$e c!eie!u$ui ca!e de e!mina "!in $e(' u!a $o! cu o "e! u!ba!e a #ieii s"i!i ua$e s'n' os de cei s'n' oi.Din nou- aceas a es e- 4n esen' e2"$icaia ca!e F!ied!eich 4n a c'!ui Handb d Pa ho$ (ene!a$. "sihicu$. *!an9hh. S. I0F- mai mu$ e cazu!i de aces (en sun com"i$a e- sun ea. 8ai di!ec - une$e cazu!i ciuda e de aici "o fi obinu e 4n cazu$ 4n ca!e !'ni!ea a c!eie!u$ui- cu "ie!de!ea de subs an' c!eie! "a!e s' fi fos benefic "en !u in e$i(en'. Es e foa! e "!obabi$ ca a#an a;u$ s' fie conside!a '- 4n aces caz- de $a ace$ai "unc - a!e !e"annin(- cu condiia i anume !educe!ea de subs an' ce!eb!a$'- o "!esiune ne(a i# ca!e c!eie!u$- "!obabi$- a sufe!i 4nain e- a! "u ea fi foa! e bine !edusafec eaz' de "!efe!in'- ac i#e$e in e$ec ua$e . De fa" - a sufe!i "e!soane$e $a ca!e aces succes a#an a;oas' a fos obse!#a de "ie!de!ea de subs an' c!eie!- an e!io! $a

du!e!i de ca"- esen' s u"oa!e sau de #is- ce o a! "u ea de"inde foa! e bine de $a o im"!ima!e "e c!eie!. 2m T ca*"ri care aparin aici a '&sit, "n"% este nat $n act"% noiembrie. act"a%&. II, H=T, i "n a%t"% $n nord-americ. s"r' med. Zo"rn. , 1PHS. Ian"arie p.. O1H, i "n a% trei%ea $n 6arresi >e%ecta, >iena 1PHS. dec I8, "n a% patr"%ea $n %'Instit"t. , 1PH=. n" 1HT com"nicat. Es e uo! s' !ecem- du"' caz de dis !u(e!e a c!eie!u$ui asocia e cu scinda!ea unui anima$. Dac' ace$eai se(men e $a e!a$e a$e sis emu$ui de minciuna "sihofizice 4n s"a e$e sau $>n(' a$ u$- es e doa! o dife!en' nesemnifica i#'- ia! dac' "iesa de di#iza!e es e dis !us sau nu es e- de asemenea- $i"si ' de !e$e#an' "en !u a su"!a#ieui o!u$ui. E2is ' doa! dife!ena- c' "oa e e2is a o se"a!a!e com"$e ' a 4n !e(u$ui sis em 4n !3un mod ca!e ambe$e "'!i a$e su"!a#ieui!ii $a oameni nu $a fe$ cu anima$e$e umi$. 6n "$us- ambe$e cazu!i sun de aco!d c'- 4nain e de di#iza!ea se sim ce$e dou' "'!i a$e c!ea u!ii 4n !3o sin(u!'- i s' s"!i;ine 4n "e!fo!mana men a$'da!- de asemenea- "oa e fi o "a! e do! de a$ u$- i o ui 4n con inua!e aceeai "e!fo!man' men a$- doa! mai s$ab- ca aco$o 4nain e. Nu se con es '- $e(' u!a o!(anic' a "'!i$o! 4n sine es e una din !e condiii$e de conse!#a!e a fiec'!ui indi#id de #ia'- i- "!in u!ma!e- de asemenea- "en !u a menine ac i#i a ea "sihofizice "es e "!a(u$ es e de a con !ibui- da! 4n c!ea u!i$e mai ma!i as fe$ de so$ida!i a e es e mu$ mai "u e!nic dec> 4n cei sme!ii. A! "u ea ambe$e ;um' 'i a$e unei di#iza 4n $inia median' $on(i udina$' de oamenichia! me!(e 4n con inua!e "e #ia'- adic'- ac i#i 'i$e "siho3fizice #o! con inua s' e2is e 4n dou' ;um' 'i "es e "!a(u$- as fe$ 4nc> s' a#em incon es abi$ $a fe$ de bine dub$a!ea unui om ca un suf$e anima$- "!in se"a!a!ea $a e!a$ adec#a e i !e"!ezen a i#e ;um' 'i se "oa e !ea$iza a unci c>nd sun em "en !u a $e a in(e $a anima$e "!in se"a!a!ea se(men e$o! co!es"unz' oa!e succesi#e es e ca"abi$. Da! a! fi inu i$ s' se (>ndeasc' mai mu$ des"!e modu$ 4n ca!e ce$e dou' ;um' 'i a$e unui "o"o! di#iza s3a! com"o! a 4n #iaa de a"oi- deoa!ece cazu$ nu "oa e fi !ea$iza . Es e ce! $e3a! cu aceeai s a!e de s"i!i - ace$ai echi"amen - cuno ineamin i!i- aceeasi cons iin a de a 4nce"e chia!- 4n confo!mi a e cu- da! a unci c>nd au #eni 4n dife!i e condiii- e#o$ua dife!i . Se "a!e c' ">n' acum a fos $a o "ie!de!e 4n ceea ce as"ec a! !ebui s' ia succese$e e2"e!imen e$o! de scinda!e "e anima$e umi$e. Se "a!e c' c!eeaz' dou' suf$e e de $a o "!in 4m"'!i!ea o!(anism- 4nain e de ca!e a >!na un suf$e 4n. Deci- nu "a!e "!ocesu$ de a efec ua decizii a$ fe$ dec> c' suf$e u$ es e 4m"'!i cu co!"u$ 4n dou'. Da! conce" u$ de sim"$i a e a suf$e u$ui nu sun de aco!d- i am de;a =ca". AF: a condus- aa cum a fos "a! e a cu"!inza oa!e de "e aces "unc de #ede!e conce" u$ de sim"$e scaune$e suf$e "!efe!a e- mai de(!ab' dec> o di#izie a suf$e u$ui- !ezi!ea unui nou suf$e 4n !3 una din ado" a !e"!ize dis inc e- da!- de asemenea- a indica ca!e 4m"iedic'- e$ se conside!' a ad'u(a aces . %uc!u es e c' nu es e suficien de ca e(o!ia abs !ac de sim"$i a e- condiii$e esenia$e 4n ca!e suf$e u$ "oa e #eni "en !u a sa isface. A > de sim"$u s3a! "u ea numi

suf$e - da! es e si(u! c' in ensi a ea de cons iin a ei s' c!easc' i "oa e s' scad'cobo!>nd ">n' $a ;um' a e- i se !idica $a dub$u- i "o c'dea 4n 4n !e(ime sub ze!o. Du"' aceea "u ei "u! i sim"$u i !ea$' ascui zicem indica i#C suf$e u$ es e dub$a $a ca!e c$i#a;u$ a co!"u$ui- 4n num'!- 4m"'!i in ensi a ea du"'- da! cu "osibi$i a ea de com"ensa!e !ezis en' "en !u "ie!de!ea in ensi a e ca!e fieca!e a a#u de sufe!i de e$imina!e- 4n cazu$ 4n ca!e !e"!oduce!ea "u! a o!u$ui es e suficien de ma!e. Aces a "oa e fi- de asemenea- cazu$ 4n ca!e a doua "'!i a$e ace$uiai doa! "es e "!a(u$ !'m>ne- a$ u$ des u$ scade sub ea- a unci sin(u!a su"!a#ieuie e- as fe$ 4nc> dac' aie o buca ' de c!eie!- sau c'- a > iniia$ de se"a!a!e se si ueaz' sub "!a(u$- da! c!e e !e" a din nou des"!e ea- a"oi in !' 4n con iina se"a!a numai du"' un anumi im"- sau c' ambe$e se 4ncad!eaz' 4n "e!manen' sub "!a(u$- sau c' a unci c>nd ambii sun "'!i se"a!a e "sScho"hSsica$$S dife!i e- ca$i a ea s '!ii de con ien' "en !u "'!i se"a!a e de un a$ es amen . Sub ca!e din dife!i e cauze "osibi$e- anii "$u(a!u$ i a > de mu$ e 4nce!c'!i a"a! 4n $e(' u!' cu dac' un ca" f'!' co!"- dac' un co!" f'!' un ca" $a c$ase mai ma!i de anima$e si oameni a! "u ea simi 4nc' o $un(' "e!ioad' de im"- sun ches iuni "e ca!e discuii$e de "e AF3 Ca"i o$u$ nu sun si(u! 4nc' de a decide. Noi im ">n' acum nici dac' o mica!e "sihofizic' "es e "!a( 4n o!ice #ieui oa!e "o e2 inde 4n m'du#a s"in'!ii- chia! dac' "o fi obinu e de $a ca" $a as a du"' se"a!a!e- nici ce dife!ene$e 4n !e dife!i e c$ase de anima$e e2is '- i aa mai in(enios e2"e!imen e$e efec ua e "osibi$i a ea de in e!"!e a!e dife!i ' i mai sus se a!a discuii- aa !'m>ne. P!in !e "!ocese$e de fisiune ca!e au o dub$a!e e2 ins' de suf$e e din "a! ea u!ma!e a na e!ea omu$ui i anima$e$o! su"e!ioa!e. Numai aceas ' dub$a!e nu #ine aici- "!in u!ma!e- 4n m'su!' c' dou' subsis eme simi$a!e- ca!e sun $e(a e de "!a(u$ sun se"a!a e- da! c' o as fe$ sub "!a(u$- o!(anismu$ co"i$u$ui es e se"a!a ' de as fe$ de deasu"!a "!a(u$ui- i de se"a!a!ea a"a!e chia! i "es e "!a(u$. S imu$ii e2 e!ni sun 4n !3ade#'!- "!in !e condiii$e ca!e sun 4n m'su!' s' !idice a$ cine#a $a sis em dis"onie! es "es e "!a(- ca !ezi!ea se do#ede e de somn- de aceea co"i$u$ se"a!a indife!en de e$ "!in !ezo$uia din !e$aia cu mama o condiie de #ia' es e e$imina da! es e ca"abi$ de a !ezi ">n' $a aceas ' se"a!a!e. %a anima$e$e infe!ioa!e a!e $oc de "!oc!ea!e "!in na e!i di#iziune 4n "a! e #o$un a!' a 4n !e(u$ui o!(anism deasu"!a "!a(u$ui- ia! dife!ena din !e ce$e dou' cazu!i- 4n con inua!e- de asemenea- nu 4n na u!a un abso$u . A > de mu$ din !a"o! u!i$e de con inui a e "sihofizic i discon inui a ea con iinei "!inci"a$ "e !e$aia s"aia$'. Acum- cu oa e aces ea- e2is ' 4nc' o con inui a e a con iinei "!inci"a$ "!in succesiunea de im"- ca!e es e aceeai ca i con inua!ea iden i 'ii sau uni a e "!onun a "!in a $un(u$ im"u$ui i ;us ifica con e2 u$ o se!ie de fenomene succesi#e 4n ace$ai suf$e "en !u fieca!e indi#id in "a! e. Aici- "u ei ('si su!"!inz' o! fa" u$ c' scufunda!ea em"o!a!' a a!bo!e$ui "!inci"a$ 4n somn sub "!a(u$ nu co!es"unz' oa!e 4n !e!u"e con inui a ea con iinei "!inci"a$e 4n cauze$e indi#idua$e- ca i c'de!ea s"aia$' sub "!a(u$ 4n !e indi#izi- deoa!ece mai de(!ab' du"' fieca!e nou !ezi!e din nou con iin' 4n con inui a e cu #echiu$ sim . Aceas '

dife!en' "oa e fi sc!is cu "!obabi$i a e c' osci$aia de fieca!e o"e!a!e "sihofizic "unc !'m>ne con inuu "os u$ 4n sine- 4n im" ce o con inui a e s"a ia$a din cauza- a2e$e s abi$i e de iine$e e2ac e i necesa!e "en !u a s a uie!enden dis"ozi ia a omis ' de ma e!ie 4n sine- nu a!e $oc- "!in u!ma!e- i numai 4n m'su!a 4n ca!e de con inui a e a undei "es e "!a(u$ "oa e fi o!ice 4n !eba!e- 4n cazu$ 4n ca!e o!dinea a "a! icu$e$o! "sScho"hSsica$$S face es e "es e "!a(u$ nu es e 4n !e!u" ' de c' !e cei sub "!a(u$- 4n cazu$ 4n #ii o!- "en !u a face chia! mai "!ecis de e!mina!e a uno! !'m'ie. %a fe$ ca i con inui a ea con iina "!inci"a$' es e 4n !e!u" ' 4n "e!ioada de scufunda!ea a a!bo!e$ui "!inci"a$ "sihofizice 4n somn- mic cum es e cazu$ !ece!ii $a ches iuni cu o u$ dife!i e- i de schimba!ea de fo!me- cum e2"e!imen a$ do#edind as fe$ c' o!(anismu$ (ehends !e4nnoi e de me abo$ismu$ con inua - ia! !u"u$ omu$ui #echi- 4n (ene!a$- $a oa e ce$e$a$ e i !ezuma e 4n a$ e fo!me "!ob$eme es e a unci c>nd co"i$u$ f'!' con inui a ea con iina "!inci"a$' es e 4n !e!u" ' 4n !3un fe$. V!eoda ' sun - 4n m'su!a 4n ca!e "u em face e2"e!iene cu "!i#i!e $a moda$i 'i$e cunoscu e doa! de a face aces $uc!u con inuu "oa e fi incon ien em"o!a! de chiu#e e suf$e u$ 4n somn- da! nu "en !u a !enuna $a con inui a ea de fos u$ con iina $e(a ' du"' fieca!e !ezi!e es e iden ic cu ce$ #echi- i sis emu$ de noua "!ob$emafos u$ con iina con inu' "'s !eaz' iden ice. O condiie cons ' 4n aces caz. Suf$e u$ se "oa e !ece 4n decu!su$ im"u$ui a unui sis em fizic "e un "!i#ind subs ana i fo!ma com"$e dife!i e- da! nu s'!i- da! noi as"ec e !ebuie s' in !e 4n sis emu$ de "siho3fizic #echi- 4n im" ce iei!ea #echi 4n >m"$' ca- !e" a - 4n me abo$ism- sau #echi "sihofizic' mica!e !ebuie s' fie $n contin"o fi osani a! "e "!ob$eme noi- se 4n >m"$' din !3o da '- ca i 4n schimba!ea de a enie. 2ceasta este "rmat& de o conc%"*ie important& poate socia%i*a. Ideea c& ne-a" fost p"se $n tran*iie spre "n #iitor de #ia& pe a%te p%anete, soare, sa" $n spai"% $ndep&rtat, care este, c& #iaa noastr& menta%& #a constr"i de ac"m $nainte pe ce%e de mai s"s aco%o #ia& psi0ic&, n" are f"nd. (ar dac& e+ist& "n #iitor e+isten& contin"are, e%e pot doar p"nct"% constatat c& arbore%e principa% a% sistem"%"i nostr" psi0o-fi*ic %a care contiina principa%&, depinde de componente%e %a sistem"% terestr" de care depinde $n pre*ent, sa" $n ca*"% $n care acesta dep&ete $n pre*ent pra'"% pe o a%t& parte sa" o parte m"%t din acest sistem #a trece peste $n contin"o, ce opi"ni pentr" a disc"ta, c" toate acestea, n" este %oc"% aici. Ra"o! u!i$e de con inui a e i discon inui a e- ca!e "en !u "!inci"a$e$e a!bo!ii s' aib' $oc- "o fi !e"e a e "en !u a!monice$e sa$e- ia! aceas a dife!enie!ea i non3 dife!enie!ea es e 4n mod na u!a$ de ceea ce es e 4n min ea- fie de a socia$iza. Un a!bo!e "!inci"a$- ca!e- 4n sine "es e "!a(u$ "!inci"a$ 23 $e(a e- da! "oa e !ans"o! a a!monici sub "!a(u$ 2 '3' sun $e(a e- 4n confo!mi a e cu u!m' oa!ea schem'C E:

E:

Aceas ' dia(!am' !e"!ezin ' co$ec a!ea a!monici$o! "es e "!a( 4n aceeai di!ecie cu !idica!ea #a$u!i$o!- ca!e es e ca" a ' c' a!monici "oa e de"'i fe$ de bine "!in mica!ea 4n di!ecia o"us' ca aceeai di!ecie cu sub #a$u!i$e "!a(u$a unci ce es e aici nu a;un(e.

C' oa e a!monici$e o - b, c ... "es e ace$ai "!a( ma;o! $e(a de un a!bo!e "!inci"a$cesiona!i$o!- i 4n ace$ai con iina "!inci"a$'- da! c' e$e sun - de asemeneadiscon inuu asu"!a "!o"!iu$ui "!a(- 4n ca!e se dis in( 4n aceas ' con iin' "!inci"a$'. Chia! mai de#!eme =ca"i o$u$ AI: Am f'cu aces "unc de #ede!e a afi!ma 4n $e(' u!' cu senzaii$e e2 inse. 6n in ensi# ca onu!i- c$a!i a e a! "u ea a >!na de aciunea de a enie $a aceas a. Dac' fib!e$e co!es"unz' oa!e a$e !e inei dau doa! o senzaie iden ic'- nu dou'a unci c>nd ambe$e ;um' 'i a$e c!eie!u$ui se unesc 4n o deauna numai 4n !3un (>nde$e sun - de e2em"$u ac i#i 'i$e !ebuie s' fie $e(a e nu numai de "!a(u$ "!inci"a$'da!- de asemenea- "es e "!a(u$ su"e!io! 4n e$e. Es e ce! - dis !ibuia "e!fo!man e$e men a$e "e dou' ;um' 'i iden ice a$e c!eie!u$ui $a om i anima$e$e su"e!ioa!e- "!ecum i $a o ma;o!i a e 4n s"a e$e ce$ui$a$ sau sime !ic 4n ce!c comanda se(men e simi$a!e $a anima$e$e infe!ioa!e- semnificaia $ui e$eo$o(ic' im"o! an '- i es e- "!in u!ma!e- un e2em"$u "en !u nenum'!a e 4m"!eun' e2em"$e "u em ('si a o!(anismu$ui 4n ins a$aia- ca!e cu ce$ mai mic AufLande "osibi$' a fondu!i$o!- beneficii ma2ime sun a inse- i cu aceeai faci$i a e- o ma;o!i a e de sco"u!i #o! fi 4nde"$ini e simu$ an. Deoa!ece aceas ' faci$i a e 4m"$ini oda ' cu sco"u$ c' "!e;udiciu$ nu "oa e disc!imina cu uu!in' in e(!i a ea men a$' de a fi o "a! e a !e"!ezen '!ii- i mu$ e 4nii anima$e de fi2a!e a !e34n$ocui!e "e de a$ ' "a! e "en !u c' se manifes ' 4n a$ doi$ea !>nd $a anima$e mai mici ca unu$ din !e mi;$oace$e de a- "en !u a !e"!oduce suf$e e$e- ea face 4n a$ !ei$ea !>nd 4n confo!mi a e cu "!inci"ii$e s abi$i e 4n ce$e <. de Ca"i o$e$e sun dez#o$ a e- es e "osibi$ s' se fac' o anumi ' can i a e de ac i#i a e "sihofizic mai mu$ dec> dac' s3a! $uc!a concen !a "e un "unc sau 4n s"aiu "!ea mic- dei- desi(u!- asuma - ca!e nu es e 4nc' do#edi - ca #a$abi$ "en !u "unc e$e sensibi$e disc!e e de #ede!e- de asemenea- de %a contin"o !'m>n #a$abi$e simi oa!e. S' ne 4nchide conside!aii$e "e ca!e $e3am f'cu $a schema noas !' 4n aces i un ca"i a$ mai de#!eme- 4nc' cu une$e conside!aii de na u!' mai (ene!a$' de $a ca!e "o fi adec#a e 4n $e(' u!' cu ce$e din ca"i o$u$ u!m' o! "en !u a face face cu "!i#i!e $a domeniu$ de a"$ica!e ma!e de "sihofizica- o "!e#iziune . P!inci"a$e$e noas !e a!bo!i de ca!e de"inde con iina noas !' "!inci"a$'- s' a!bo!i "e ca!e de"ind fenomene noas !e s"ecia$e a$e con iinei. Da! nu "oa e sun conside!a e ca a!monice a$e unui mainshaf mai ma!e noas !e "!inci"a$e a!bo!iR Punc de #ede!e fizic- e$e sun 4n !3ade#'!- de ce nu "sScho"hSsica$$SR din momen ce oa e ac i#i 'i$e $a sis emu$ e!es !u es e sub schema de un #a$ ma!e a !e"!ezen a ceea ce

sis eme$e de ac i#i a e a$e c!ea u!i o!(anice indi#idua$e sun doa! a!monici $a fe$ de mici- ia! sis eme$e de ac i#i a e a$e dife!i e$o! o!(anisme ce!e i sun din nou doa! a!monici a$e sis emu$ui (ene!a$ a$ 4n !e(u$ui mic'!i$e de na u!'. S !uc u!a ie!a!hic'ca!e con inu' 4n noi- 4n con inua!e- de asemenea- dinco$o de noi. Acum- dac' a!monice$e sun 4n noi- "!in ca!e fenomene$e dis inc e de cons iin a de"inde 4n noi- doa! in e!mi en "es e "!a(u$ $o!- da! con inuu "es e "!a(u$ nos !u "!inci"a$- nu sun "!inci"a$e$e a!bo!i$o! de ca!e de"inde con iina noas !' "!inci"a$'doa! in e!mi en "es e "!a(u$ $o!- da! con inuu fi un "!a( "!inci"a$ mai "!ofund'R Aceas a a! duce $a con iina c' "!inci"a$u$ nos !u nici un mai (ene!a$' es e c' a$ nos !u inc$ude $a fe$- as fe$ 4nc> ca!ac e!is ici$e sa$e s"ecia$e- cum a! fi a noas !'- $a !>ndu$ s'u- ca!ac e!is ici$e sa$e inc$ude. 6n im" ce 4n e$e- cu co!"u!i$e ce!e i $ocui!ea- in e!media!ii men a$e indi#idua$e 4n !e e$ i noi- ca!e s"i!i e$e c!ea u!a$e doa! a > - i consecina aces ei definiii duce $a "unc u$ de #ede!e a$ unui omni"!ezen 4n na u!'- con ien ' a $ui Dumnezeu- 4n ca!e oa e s"i!i e$e $ocuiesc i "en !u a mu a i au $e(a e 4n mod cons an s' aib' 4n ei 4nii ca aces ea sun - $a !>ndu$ $o! susinu e 4n s"i!i u$ di#in- i aa cum se a!a ' "e s"i!i e$e c!ea u!a$e !e#eni $a simu!i$e ce!cu!i$e $o! i aces $uc!u sen imen e$e $o! s"ecia$e 4n sine. Aces "unc de #ede!e "oa e fi dez#o$ a ' 4n con inua!e i s"!i;ini e "e baza de ana$o(ii i !e$aii- ca!e a aco!da s !uc u!a ie!a!hic' de;a "!ezen a- 4n omu$ 4nsui. Aceas a conside!' de "!o"!ia noas !' e2is en' a con inua du"' moa! ea mai mu$ o! "a(ini 4n !e$aie. 8ai a$es de a"!oa"e es e u!m' o!u$ as"ec C Dac' o ima(ine 4n min ea noas !'- $e(a e de a!monici- du"' ce a e2"i!a 4n ochi $as' 4nc' o E!inne!un(snach9$an(- ca!e in !' 4n !3un '!>m mai (ene!a$' i mai ma!e de amin i!i i (>ndu!i a$e con iinei (ene!a$ sau "!inci"a$- am "u ea c!ede c' ce#a co!es"unz' o! se #a 4n >$ni "!inci"a$e$e noas !e a!bo!i - cu condiia ei 4nii sun a!monici "es e un "!a( mai mic- i c' s"i!i e$e noas !e- as fe$- du"' moa! e in !' 4n !3 un '!>m mai ma!e de b'u u!i s"i! oase 4n Dumnezeu. De asemenea- aces "unc de #ede!e "oa e fi dez#o$ a 4n con inua!e i s"!i;ini e "e baza de ana$o(ii i con e2 e- ca!e "!ezin ' #iaa noas !' 4n aceas ' $ume. Da! es e aces $uc!u aa de acum- mai de(!ab' indife!en de fi$ozofie na u!a$' i o #ede!e !e$i(ios a$ na u!ii- ca o ches iune de "sihofizica- ca!e es e ca"abi$ de a aco!da doa! "unc e de "$eca!e- du"' #iziona!ea doa! s a!ea ei ac ua$'. 6n de a$iu- #ei ('si aces e "unc e de #ede!e 4n ca! ea mea GMend A#es a sau $uc!u!i$e din ce! i #iaa de du"' moa! e din "unc de #ede!e de #ede!e a$ na u!ii.G A Tei$$e. ./E.- i mai scu! 4n unu$ nouC G%a 4n !eba!ea Sou$G- 4n ./DB- a !e"!ezen a . %a 4nce"u u$ i "!ima fab!ica a fon u$ui cu!en se au cu conside!aii$e "!ezen a e 4n ce$e dez#o$ a e numai 4n $e(' u!'- i deci- desi(u!- se "oa e ca $e duce 4na"oi "e d!umu$ $o! 4na"oi $a "unc e$e de #ede!e e2"!ima e aco$o.

(L)I. 8ntre0are $e natura "ic'rii psihofizic.

Au- de asemenea- ne "u em ocu"a cu "!inci"a$e$e "!ob$eme a$e "sihofizica in e!ioa!e ">n' $a anumi e $imi e- f'!' a fi ne#oie de a$ e i"o eze cu "!i#i!e $a na u!a mic'!ii "sihofizic dec> c' $e 4m"a! e ca mica!e fizic'- condiii$e (ene!a$e de

ac i#i a e fizica- as fe$ ca da! 4n conc$uzie- "!ob$ema $o! Na u!a mai fi $ua e 4n conside!a!e mai de a$ia 4n c> e#a cu#in e. 6n !eba!ea es e 4m"'!i 4n esen' 4n dou'C .: Poa e fi a face numai mic'!i$e de un anumi subs !a - 8en a$R <: Poa e face mediumu$ doa! "en !u un anumi i"- a!an;amen - sub fo!m' de mic'!iR Ceea ce "!i#e e acum "!ima 4n !eba!e- as fe$ 4nc> s' "u ei amin i- i a#ea mu$ e c!ezu "sihicu$ui sub s abi$i un subs !a foa! e e2c$usi#is - ca!e es e doa! des ina numai "en !u a efec ua mic'!i de baz' "sihice- f'!' a u i$iza o!ica!e din !e cunoscu e fizice subs !a u!i sun iden ifica e "oa e- i $e3ai Subs !a u!i aces $uc!u- "!obabi$s abi$i nume e e!u$ ne!#os. P!inci"a$u$ mo i# "en !u aceas a es e- "!obabi$- cea "e ca!e #3ai (>ndi $a o!ica!e din !e ce$e cunoscu e a(enii fizici sau subs !a u!i "en !u a fi "u! ' o!i ai "sihicu$uinumai u nu #ezi unu$- ceea ce un a(en fizic necunoscu - aceas a a! !ebui s' !educ' 4n mod dife!i chia! i 4n s"aiu$ fizic- "e!mi e mai mu$ a! "u ea - du"' ca!e ma(ia sa men a$' s' se odihneasc'. Cu oa e aces ea- dac' #' simii 4n s"a e de $a se!ia de a(eni fizici com"$e - as fe$ 4nc> unu$ de#ine com"$e 4n 4n une!ic- 4n !3un cu#>n ceea ce a! !ebui s' 4nsemne nici fizic' sau men a$'- i $as' ce!ina de baz' de "sihofizica 4n sine- ceea ce es e ca schimba!i$e "siho$o(ice din "unc de #ede!e cu fizic $e(a e- i e$e a >!n' a > de eficien cu as fe$ de 4m"!eun'- ad'u(a!ea subs !a u$ui 4na"oi 4n !3o zon' fizic' hi"e! as fe$ 4nc> nu face nimic a$ ce#a dec> s' ne !a(e co#o!u$ de sub "icioa!e$e $o!- a#em. R'm>ne un numi o! comun fa!a sa cazi de "e o"inii foa! e (ene!a$e- aa cum $3au 4nfiina 4n in !oduce!ea aces ui $uc!u- ce#a ine2"$icabi$- i 4n o!ice caz 4n domeniu$ de "sihofizica chia! ca!e ade!' numai $a as"ec e$e de fa" - nu e2"$ica i#e RoSa$ 4n modu$ 4n ca!e #!eoda ' un subs !a fizic de "oa e fi fe$u$ $ui de a !ece de !ans"o! - as fe$ 4nc> numai s imu$a o! e2 e!n' a fenomene$o! de con iin'- da! E!9$K!$ich9ei nu es e c!escu - da! mis e!u$ doa! adau(' $a un mis e! mai mu$ - dac' #!em s' fab!ice un nou a(en fizic ca baz'- f'!' a "u ea "!eciza ce3$ 4nain e de sco"u$ de a a$e! a cei$a$i ada" a e i nu au a$ mo i# "en !u e2is ena sa- ca i ne#oia de a e2"$ica ceea ce nu es e- "!in u!ma!e- de fa" - s' fie e2"$ica e. S' obse!#'m mai de"a! eC cum se su""onie! e e e!u$ ne!#os s"ecific in !a 4n ne!#u$i cum s' "$ece $a fe$ i 4n moa! e- dac' nu es e o dis !ibuie (ene!a$' a ne!#i$o! i 4n o!(anisme es e !ezo$#a ' #!eoda 'R 6n cazu$ 4n ca!e nou3c!ea e$ "!ima !a a- 4n cazu$ 4n ca!e u$ ima !ece!eR A"oi- e$ 4nce eaz' s' mai fie un fizic. Toa e aces e dificu$ 'i $i"sesc- 4n cazu$ 4n ca!e se "!esu"une c' mic'!i$e de ace$ai e e!u$ (ene!a$- ca!e es e !'s">ndi de na u!' e2 e!n'- cum a! fi o!(anisme$e ca!e "o !ans"o! a 4n anumi e condiii- 4nde"$ini e 4n o!(anisme$e noas !e- condiii$e de senzaie- fenomene (ene!a$e a$e con iinei. De asemenea- aceas a es e- "!obabi$"unc u$ de #ede!e de ce$e mai mu$ e din !e cei ca!e au #!eoda ' o ima(ine c$a!' cu "!i#i!e $a aces e ches iuni.

- De "!efe!in'- s' ia un a(en im"onde!abi$ 4nain e de subs !a u!i "onde!abi$e 4n aceas ' afi!maie- am "u ea fi cauza e de u!m' oa!e$e "unc e. De e2"e!ien'- sun em ob$i(ai s' ia 4n conside!a!e sis emu$ ne!#os ca cu" o!u$ "!inci"a$ de fenomene$e "sihice. Cu oa e aces ea- s abi$i!ea de aceeai nu es e mic'!i adec#a e- simi$a!e de "onde!abi$ ca a!e san(e $oc 4n #ene$e noas !e- "e!mi ecu oa e aces ea- nimic nu 4m"iedic' s' acce" e o!ice mic'!i a$e unui a(en im"onde!abe$n aces a. E2ci abi$i a e a u u!o! ne!#i$o! de e$ec !ici a e- une$e chia! de $umin' i c'$du!'- su(e!eaz' c' en uziasma de mica!ea de ;oc &m"onde!abe$n se !efe!'- de asemenea- im"onde!abi$- fenomene$e de "e e e$ec !ic i s udii$e DuboisJschen #in din a$ e su!se ad'u(a de susine!e. De asemenea- sis emu$ ne!#os a"a!e doa! ca un su"$imen $a sis emu$ ci!cu$a o!- ceea ce duce $ichide d!o""ab$e- i sis emu$ !es"i!a o!- ceea ce duce 4n ae!- 4n cazu$ 4n ca!e conside!'m c' es e mu$ mai ho '!> s' "!ezin e $ocu$ de desf'u!a!e "en !u mic'!i$e de un a(en im"onde!abi$. De "a! ea cea$a$ a- cu oa e aces ea- !ebuie s' nu !ecem cu #ede!ea fa" u$ c' #ib!aii$e mo$ecu$a!e de "onde!abi$ fie c> mai "uin e2c$use de na u!a a ne!#u$ui- ca im"onde!abi$- i c' 4n !3un sis em de "iese de "onde!abi$e i im"onde!abi$e nu bine "oa e a#ea $oc osci$aii de unu$- f'!' as fe$ de efec ueze a$ e- de asemenea- c' sis emu$ ne!#os nu "oa e funciona f'!' "a! ici"a!ea a ci!cui u$ui- i o ac i#i a e c!escu ' a ace$ai im"- o ac i#i a e c!escu ' a ci!cu$aiei i a "!ocese$o! chimice 4n !einu e as fe$ "!esu"une- 4n ca!e "'!i$e "onde!abi$e necesa!e "en !u a concu!a- 4n ce$e din u!m'- c' na u!a s imu$i$o! decide nimic "!in ne!#ii "o fi- de asemenea- e2ci a "!in s imu$i mecanici i chimici- i es e $a fe$ de "osibi$ s' se s abi$easc' "!in mica!ea de a(eni im"onde!abi$e ca Lei(hab$e Lei(hab$e "!in mu a!ea a(enii im"onde!abi$e 4n mica!e. C!ed- "!in u!ma!e- c' nu e2is ' 4n e2"e!iena e2is ' mo i#e decisi#e "en !u a se $ea(' de ac i#i a ea sis emu$ui ne!#os- 4n (ene!a$- i- "!in u!ma!e- de asemeneaac i#i a ea "sihofizice aces o!a e2c$usi# $a im"onde!abi$. Da! a! !ebui- de asemeneaa(enii im"onde!abi$e o "!efe!in'- s3a! mai "!obabi$ c' ei nu3$ $ua de o "a! icu$a!i a e de fond- ci numai 4n fe$u$ $o! de mica!e- ">n' 4n "!ezen osci$aii nu aa de !e"ede 4nc' "!o"a('!i de ci!cu$aie as fe$ 4nc> !a"ide 4n domeniu$ "onde!abi$ cunoscu sub nume$e de im"onde!abi$. Fa" u$ c' de $a fo!mu$e$e e$emen a!e "sihofizice- masa dis"a!e i numai s a!ea de mica!e es e "!imi =T. &&- ca". .D: es e- de fa" - foa! e "!obabi$ "en !u a susine i"o eza c' nu con eaz' de$oc- doa! cu "!i#i!e $a s a!ea de mica!e 4n aces domeniu. 6n "$us- "osibi$i a ea de a nu es e s !ic ne(a c' subs ane$e "onde!abi$e i im"onde!abi$e sun u$ ime$e e$emen e $o! nu dife!' 4n funcie de- i de odihn' dife!ene$e $o! 4nii numai 4n condiii$e aco!du$ui i mica!ea. Con inua s' efec ueze "!esu"une!i cu "!i#i!e $a aces e "unc e a! fi inu i$C es e suficien "en !u a fi amin i de "osibi$i 'i$e. 6n o!ice caz- chia! dac' subs ane$e im"onde!abi$e a! !ebui s' "'s !eze o #a$oa!e "!efe!a ' "en !u fenomene$e "siho$o(ice de manie!a $o! de mica!e- "onde!abi$ #a fi 4n o deauna ce$ mai im"o! an sensu$ de o!(aniza!e a sis eme$o!- "!in ca!e fo!ma de aces e mic'!i sun de e!mina e. i- cu si(u!an'- 4n !3un #ii o! #e!siune ma ema ic (ene!a$ a$ a > - o!(aniza!e i mica!e- s' nu fie inde"enden e una de cea$a$ ' "en !u a 4ne$e(e i de mane#!a .

Du"' fieca!e #ede!e am "u ea "!eui subs !a u$ a "sihicu$ui !'m>ne o !'s">ndi ' 4n 4n !ea(a $ume i $e(a e de fo!e$e comune "en !u un sis em- ia! cea de a doua 4n !eba!e #ine 4n faa noas !' acum es e dac' e2"e! u$ numai "en !u un anumi i"- a!an;amen "oa e s abi$i fo!ma de mic'!i. Din momen ce im c' mic'!i- ca!e sun de fa" adec#a e "en !u a !ans"o! a fenomene de cons iin a- da! !ebuie s' cad' doa! sub un anumi (!ad de #i#aci a eas fe$ 4nc> con iina se s in(e- a"oi ne ofe!' "!in "!ezen a 4n mod na u!a$ "osibi$i a ea es e- can i a ea de con iin'- "en !u ca!e e2is ena i nu fi auzi - nu doa! "en !u a face can i a ea- 4n funcie de ca$i a ea de ac i#i a e "siho3fizic'- ci "en !u a "une aces e de(!ab' numai de ca$i a ea fenomene$o! de con iin' 4n !a"o! . U$ e!io!- o!ice mica!e a! fi- 4n o!ice fo!m' i "e ca!e subs !a u!i a"a!e- de asemenea- a unci c>nd. $e cu #i eza $o!- fie "!imu$ sau a$ doi$ea o!din =4n cazu$ 4n ca!e es e cu"!ins' 4n !e AB i du"' ca"i o$u$ A< au de a$es:- de"'e e o anumi ' #a$oa!e- o con !ibuie de cons iin a- es e de a da noas !e sau a a$ o! $uc!u!i sau o con iin' (ene!a$- i fieca!e fo!m' s"ecia$' de mica!e- adic' sco"u$ s'u in e!aciune i sec#en' de momen e de #i ez' 4n !3o "oziie de a "u! a un fenomen "sihic de fo!m' asocia e a unci c>nd "!imi e 4n aces fo!mu$a! momen e de"'esc o anumi ' #a$oa!e dimensiune. 6n !3un as fe$ de mod de a scu i sun em ma(ia #!';i c' ca%itate oc"%t&, ca!e numai o fo!m' sau a$ a e2ce"iona$ de e2e!ciiu es e de a "e!mi e "e!fo!mana men a$'- i es e un (ene!a$- nu doa! de "a! icu$e "en !u oameni i anima$e #a$abi$- "sihofizica sun "osibi$e cu sensu!i co!es"unz' oa!e- aa cum a#em un (ene!a$- #a$abi$ "en !u 4n !ea(a $ume fizica si mecanica.Vom e2"$o!a $e(i$e "sihofizica $a om i se "o !ansfe!a 4n $ume. Con ien i incon ien 4n $ume- #a !e"!ezen a doa! dou' cazu!i de aceeai fo!mu$'- ca!e es e- de asemenea- decisi# "en !u !e$aia $o! i !ece!ea $o! 4n fieca!e a$ e. O as fe$ de abo!da!e nu #a fi cu si(u!an' s3au do#edi 4n a$ mod dec> "!in aco!da!ea sa isfacie com"$e ' 4n !3un "sihofizica dez#o$ a e. Aces e do#ezi- nu "o !u$a chia! acum- da! eu c!ed c' aceas a #a duce $a dez#o$ a!ea "!o(!esi#' a "sihofizica de sine- "!ima $o! 4nce!ca!e- am 4nchide cu aceas ' "e!s"ec i#' 4nde"'! a '.

Istoric i accesorii. (L)II. Istoric'.

Si uaia de fa" din domeniu$ "sihofizica au fos obse!#a e din im"u!i imemo!ia$ei nu se "oa e #o!bi de un anumi 4nce"u de aceas ' doc !in' aa de de"a! e. Da! dac' a! !ebui s' chem "e cine#a- "!imu$ in e!"!e a o se!ie de as fe$ de fa" e- combina e- i a ad'u(a chia! a > de mu$ de noi fa" e 4n aa cone2iune ca!e "sihofizica a fos di!ec oa!e 4n ca$ea de a de#eni o iin' e2ac ' de coeziune- aa ia Am nimeni a$ u$

dec> EH 5ebe! "en !u a numi- nu numai c' a a#u #!eoda ' 4n min e cu o mai ma!e c$a!i a e i o mai ma!e (ene!a$i a e dec> o!ice om 4n faa $ui- c' aici es e un domeniu de dimensiuni #o!$ie(e- da!- de asemenea- aces (>nd 4n !3o m'su!' mai ma!e i mai de succes dec> Cine#a $3au adus "en !u a efec ua. 6n afa!' de 4mbo('i!ea "sihofizica de mu$ e fa" e deosebi e- noi 4i da o!'m "!imu$- 4n ace$ai im"- dec$a!aie c$a!' i oa!ecum (ene!a$' de cons i ui!e "sihofizic cu e!men de 4nce!ca!e e2"e!ienia$'- ia! im"$emen a!ea cu succes i f!uc uos de o me od' de m'su!a!e a sensibi$i 'ii de c' !e a"!oa"e oa e ce!cu!i$e de senzaie- ca!e "en !u de e!mina!ea aces ei $e(i a con !ibui e$ 4nsui. &n#es i(aii$e sa$e sun "a!ia$ 4n s'u co%%ecta !ro'rammata, Fasc. &&&- 4n ./E."a!ia$ com"i$a e din aceas a i mu$ e e2 ins' = !ansc!ise de $a diciona! fizio$o(ic $ui 5a(ne!:- a$ c'!ui i $u es e mu$ "!ea 4n(us ' "en !u coninu u$ $o! 4n munca sa $a a in(e!e i sim a$ comuni 'ii. Une$e su"$imen e "o fi ('si e 4n !a"oa! e$e Sachs Socie K - ./E<- "". /E ff 6n m'su!a 4n ca!e info!maii$e i 4nce!c'!i$e sa$e $a cons i ui!ea "sihofizic- am s abi$i nume$e s'u- cum"'!a!e- e$e sun de mine 4n a$ 03$ea Ca"i o$u$ comunica e- i $a fe$ ca i ce$e$a$ e me!i e$e $a!(i de obse!#a o!i an e!ioa!e a fos "!oiec a 4n de a$iu $a cons a a!ea aces ei $e(i- ca nume$e )ou(ue!- A!a(o- 8asson- #indeca!e de c!is a$ca!e oa e se !efe!' $a "e!ce"ia de $umin'. 6n cazu$ 4n ca!e acum se o is o!ie com"$e ' a "sihofizica sun da e a > de mu$ e nume a! fi meniona - ca!e se a aseaza $a in#es i(aii$e es imabi$e 4n domeniu$ "sihofizica. i- "!obabi$- "!in !e ce$e mai !ecen e ce!ce a o!ii au- 4n (ene!a$- de aco!d He$mho$ z din cauza nume!oase$e sa$e s udii de in(enioase i desco"e!i!i im"o! an e 4n zone$e de $umin'- Scha$$es- ne!#i- de "!eda!ei Dubois nume$e $ui mai "!esus de oa e "en !u ce!ce a!i$e sa$e !e#o$u iona!a- "e ca!e "!edomin' 4n ne!#oase fo!e$e de sis eme e$ec !ice de c' !e S udii$e din u!m'- a unci c>nd a u i$iza de acum doa! 4n fizio$o(ie- da! o da ' a! !ebui s' fie- de asemenea"!in !e ce$e mai im"o! an e documen e a$e "sihofizica in e!ioa!e. De aces sc!is- cu oa e aces ea- de "!efe!in'- se !efe!' $a (aba!i u$ de m'su!a!e "siho$o(ic- eu 4nsumide asemenea- s' $imi eze fo$(ends ce ace$ai $uc!u es e "!eceda 3o- ei s3au "!o#oca i a de e!mina cu!su$- s' fie c$a!. P!eceden e$e e2"e!imen a$e ace$eai 4n aces sens ma ema ic de ce!ce a o!ii )e!nou$$i meniona e de;a 4n "!efaa $a "!ima "a! e a aces ui documen =%a"$acePoisson:- Eu$e! =He!ba! - D!obisch:- S einhei$ =Po(son: es e "en !u a comemo!a- cu condiia ca $a fe$ sun oa e func ii$e ma ema ice 4n ca!e #a!iabi$e$e "siho$o(ice i fizice sun $e(a e 4n sensu$ $e(ii $ui 5ebe!- au mu$ im" 4n u!m' "$asa )e!nou$$i cu "!i#i!e $a de"endena de mora%"% a#ere de fi*ic"% a#ere, Eu$e! 4n ceea ce "!i#e e de"endena de senzaia de e!en de f!ec#ene de #ib!aie- #indeca!ea de c!is a$ 4n ceea ce "!i#e e dimensiuni$e s eaua- ca!e "o fi !aduse 4n dimensiuni senzaie de #a$o!i$e fo ome !ice a$e s e$e$o!. P!inci"iu$ )e!nou$$i 4n ceea ce "!i#e e de"endena de mora%"% a#ere de fi*ic"% a#ere, "en !u "!ima da ' 4n .FA/ s abi$i "!in )e!nou$$i- Th &- ". <AD discu a - i succesiunea- ca!e )e!nou$$i aco$o de %a"$ace i Poisson ('si (>ndi!e a fos . Poa e ca es e ciuda aces "!inci"iu aici "en !u "sihofizica 4n !e#endica!e $ua e

"en !u a ('si. De fa" - cu oa e aces ea- !ebuie s' o fo!m' suficien de (ene!a$e a$e aces o!a sun subo!dona e. Deoa!ece un mora% a#ere 4nseamn'- da!- aa cum a afi!ma an e!io!- u$ ima nimic mai mu$ dec> "$'ce!ea- ca!e a!e suf$e u$ de bunu!i $ume i e2 e!ioa!e- fi*ic"% a#ere - ceea ce 4nseamn' efec i# din f'!' aceas ' "$'ce!e- i fos u$ ia "!in u!ma!e- des u$ $oc de senzaie- aces a din u!m' a s imu$ a- nici nu mora%"% a#ere des u$ de 4n ace$ai sens ca i o funcie de a#ere fi*ic"% !a a e de )e!nou$$i- aa cum a#em 4n #ede!e senza ia de s imu$- i es e aceeai $e(e- "e ca!e ambe$e $e(a e. De e!mina!ea funciei de de"endena de senzaia de in e!#a$e "as de !a"oa! e$e din !e f!ec#ene$o! de Eu$e! es e 4n Tentamen :o#ae t0eoriae M"s .FA0 h ".. FA se 4n >m"$e- as fe$ 4nc> doa! un an de da ' mai >!ziu de "!e(' i!ea )e!nou$$i P!inci"es. 8ai >!ziu- He!ba! .: se a"$ic' indife!en de Eu$e! $a aceeai conce"ie de in e!#a$e muzica$e- i aceas a 4n ce$e din u!m' de c' !e D!ob$sch <:- "e baza Noi nu numai "e 4n !3un mod (ene!a$- da!- de asemenea- in e!esu$ $a fe$ sub$inia 4n mod !e"e a i mai En Lic9e$un(en fos a aa $a aces a- de ca!e sun em unu$ din !e ce$ mai in e!esan T. &&- ca". AB s3au !e"!odus- f'!' aces e s udii ">n' 4n "!ezen af$a 4n a enia me!i a '.
.:

"unc e$e "!inci"a$e a$e me afizicii. Reui s' "un'. 6n ./BF. a. .I %uc!'!i &&&ID:
<:

Abhand$. ]ablom. Gese$$sch. - ./ID. S. .B0 i Abhand$. d *in(s. Sa2on. Gese$$sch. - ./E<. Vo$umu$ &V- "a(ina . =Po((. Ann. 1C. AFE:

Combinaia de ma(ni udini s e$a!e cu in ensi 'i$e fo ome !ice a$e s e$ei "!in !3o funcie $o(a!i mic' es e inde"enden ' una de cea$a$ ' "!in S einhei$ A: =./AF: i Po(3 fiu I: =./ED:- 4n im" ce nu di!ec "e $e(ea $ui 5ebe!- da! "e e2"e!ienia$e cone2e sa s abi$i a#ea $oc o se!ie (eome !ic' de in ensi 'i fo ome !ice a$e s e$e$o! $a "!o(!esia a!i me ic' a dimensiuni.
A:

e$emen e a$e m'su!' o!i$o! de $uminozi a e din Abhand$. )aie!. ACAD ./AF. Vo$umu$ &&- ". <<
I:

Anunu!i$e de ASTR !e(a$. Soc. 6n ./ED. ".. .I- denumi 4n con inua!e 4n !a"oa! e$e Sachs Soc. 6n ./E0. Pa(e D/

P!e"a!a!ea funcia $o(a!i mic' 4n funcie de aces e !e$aii es e a u u!o! ce!ce ' o!ii meniona e cu si(u!an' nu a a#u $oc din "unc u$ de #ede!e a$ unei m'su!i "siho$o(icda! 4n confo!mi a e cu un a$ "unc de "a! icu$e ma!i de #ede!e- i de a unci nu a fos baza "e un ni#e$ "siho$o(ic- ca!e es e- de na u!a in#es i(aii$o! i cazu!i$e ca!e a dus $a fo!ma!ea aces ei funcii- uo! de e2"$ica . Deci- desi(u!- c' 4n cazu$ 4n ca!e e2"!esia $o(a!i mic' "en !u de"endena de mora%"% a#ere de fi*ic"% a#ere "!ezen ca sub 8a7"!inzi"e men a$ (ene!a$ "oa e fi conside!a !ea$iza aces $uc!u a !ebui s' fie ;us ifica ' chia! de cea$a$ ' "a! e- da! nu

a! "u ea fi ;us ifica ' "!in fa" u$. 8'su!a!ea "e!ce"ia in e!#a$e muzica$e 4n funcie de de"endena $o! cu "!i#i!e $a !a"o! u!i$e de f!ec#ene- desi(u!- a! "u ea fi #!eoda ' un mo i#- deoa!ece senzaia de in e!#a$e de sune - 4n mod e2ce"iona$- "!in a$ e #a!iabi$e "siho$o(ice- m'su!a $o! a!e de;a 4n sine- nimeni- ci un co $a ca!e a2a #ama$' sun de;a se"a!a e- "en !u a fi m'su!a ' de c' !e un a$ "!im u!m'!e e- 4n cazu$ 4n ca!e aces ea nu sun se"a!a e. 6n $oc de as a- "!in u!ma!e- a! "u ea aciona aici "en !u a c'u a o m'su!' de "siho$o(ic de numai fizic- a fos doa! de a cum"'!a o de;a inde"enden e una de cea$a$ ' anumi ni#e$ fizic i "siho$o(ic $a a$ u$. As fe$ 4nc> sa!cina de Eu$e! es e- de fa" a fos $ua 'ca ceea ce 4nain e de a in !a 4n aceas ' !e$aie- du"' consu$ a!ea cu !a"oa! e$e de senzaie- s"une =". F<:C GE2 ^uo in e$$i(i u!- in e!#a$$um i a esse definiendum- u s a 8ENSURA disc Rimini in e!3 SONU8 acu io!em e (!a#io!em G- i s' de"un' efo! u!i "en !u a a!' a 4n sus- indife!en de $ua!ea 4n conside!a!e a condiii$o! de #ib!aii ca!e suma in e!#a$e$e "e!ce"u e 4n !e no e$e 2 i 3, 3 i 6, in e!#a$e$e de im" din !e o i c"o fi se a e e(a$. De asemenea- He!ba! i D!obisch face ca- din !e$aia ma ema ic' din !e senza ia de in e!#a$e i condiii de #ib!aii u i$iza!ea- da! f'!' a so$ici a m'su!a "!imu$ numai 4n ea i s' u i$izeze aceas ' !e$aie 4n "siho$o(ia $o! ma ema ic 4n ceea ce "!i#e e o dimensiune "siho$o(ic'- da! nu sun susce" ibi$e de a En Lic9e$un(en de D!obisch con in o ceea ce "oa e fi dedus' "en !u "!eda!ea in e!#a$e muzica$e- 4n s"ecia$ de $a aceas ' !e$aie. 6n !3un sens a ceea ce a in e!#a$e$o! muzica$e- es e ade#'!a in e!#a$e$o! de ma(ni udini s e$a!e. Ochiu$ an !ena de as !onomii au fos 4n m'su!' s' de e!mine o a$ ' e2ce"ie aces e in e!#a$e- chia! f'!' a ine con de condiii$e fo ome !ice ca!e s au $a baza- i aceas a nu se a"$ic' doa! "en !u a ('si m'su!a de senzaia de $umin'- ci doa! !e$aia sa cu dimensiuni$e fizice da e de a$ii i "en !u as !onomie "!ac ice de a u i$iza- i 4n funcie de modu$ con#eniona$ de a$inie!ea s ea3dimensiona!ea- e2"!esia aces ei !e$aii a a#u chia! i numai 4n sens in#e!s dec> a! fi fos cazu$- sensu$ unei m'su!i senzaie a! fi do!i - cu condiia ca m'!imi$e s e$a!e du"' desc!e e- 4n im" ce in ensi a ea c!e e fo ome !ice. Du"' aceea- se "oa e s"une c' "!ob$ema a dimensiunii men a$e a fos dizo$#a 4n !3 un sens- mai de#!eme dec> !ecunoscu e a unci c>nd so$uia a fos de;a inc$us 4n dec$a!aia de funcia $o(a!i mic' de ce!ce a o!ii de mai sus. 6n anumi e $imi e- desi(u!- doa!- "en !u o da '- so$uia a fos !efe!indu3se doa! $a une$e zone $imi a e- f'!' as"ec e si fa" e- ca!e a! fi "e!mis o (ene!a$iza!e- i 4n a$ doi$ea !>nd- so$uia a fos baza numai i numai "e $e(ea $ui 5ebe! f'!' a ine seama de !es !icii$e ca!e ace$ai subiec - i f'!' un "!inci"iu (ene!a$iza oa!e "en !u as fe$ de cazu!i 4n ca!e aceas ' $e(e nu se a"$ic' i- 4n a$ !ei$ea !>nd- a fos da din cauza $i"sei de conside!aie "en !u fa" u$ de a "!a(u$ui de a"e$ i dife!en'- m'su!a numai "en !u dife!ene senzaie- senzaii nu abso$u e i dife!ene$e "e!ce"u e- denumi 4n con inua!e doa! fo!mu$a de dife!en'- fo!mu$a nu m'su!a!e i Un e!schiedsma7fo!me$ !idica - i a "a !a- a e2is a o $i"s' de "unc e de #ede!e- "en !u a !ansfe!a de m'su!a!e sau 8a7"!inzi" de $a e2 e!io! $a in e!io! "sihofizica i as"ec e$e "!ezen a fundamen a$e

"en !u aces e "!o"!iu Confo!m aces o! !e$aii- cum a! fi "!in !3o de e!mina!e i e2 inde!e a me ode$o! de m'su!a!e "sihofizice mai "!ecis- c!ed c' "sihofizica a fos e2 ins 4n aces documen cu aceas a e2"ansiune- o mu$ime de noi "e!s"ec i#e- da!- 4n ace$ai im"- noi "!ob$eme au deschis c' a aca "a!ia$ aici sun - cum a! fi s !uc u!a e$emen a!' de m'su!' senzaie- s udiu$ "e ca!e dife!en e$e fizice in e!ioa!e de"inde dife!ene$e men a$e a$e dife!i e$o! zone senzo!ia$e- !e"!ezen a!ea uno!a din !e !a"oa! e$e cheie a$e "sihofizica in e!ioa!e- da! sun 4nc' de"a! e de a fi o so$uie com"$e '. U$ e!io!- es e "osibi$ de a ofe!i un oa!eca!e in e!es i chia! une$e "unc e de doc !in'dac' eu numesc un "ic mai a"!oa"e de $a 4nce"u i une$ e$e de ca!e a f'cu aceas ' anche ' o . Pen !u a 4nce"e cu o com"a!aieC s' "!esu"unem c' cine#a ca!e s ' "e o "e!ife!ie ci!cu$a!'- e$ cau ' un sin(u! $uc!u- aces a es e un "as de"a! e de e$- da! e$ s ' cu s"a e$e de ea i !ece "!in 4n !e(u$ ce!c mu$ im" ">n' c>nd mu$i 4n ce$e din u!m'du"' de"'i!ea efo! 4n aces $uc!u a a;uns- cu mi!a!e #ede c' e$ a#ea ne#oie doa! s' nu se 4n oa!c' "en !u a a#ea $a fe$- i- desi(u!- s' aib' chia! $a fe$ 4n e$ ca e$ a c!ezu $a 4nce"u . Aces $uc!u mi sa 4n >m"$a cu e2"$o!a!ea dimensiunii "siho$o(ice. Da! dac'3 mi "e!mi ei d!um am c'$' o!i s' nu !e(!e - "en !u c' 4n aces fe$ a f'cu 3mi dau seama de im"$icaii$e com"$e e a$e 8a7"!inzi"s ceea ce scu! d!umu$ de $a $e(ea $ui 5ebe! i fo!mu$a $ui Eu$e! nu a fos 4n m'su!' s' 8a7"!inzi"e men a$e (ene!a$e. 6n m'su!a 4n ca!e a"oi a !ebui s' m' 4n o!c 4n m'su!a 4n ca!e duce mai de"a! e. Din im"u!i imemo!ia$e- "unc u$ de #ede!e a$ unui cone2iune a"!ofunda e 4n !e !u" i suf$e dedica aces ima(in>ndu3i- sub fo!ma unei "ub$icaii dub$u de ace$ai mo i# fiind- aa cum am $a "!ima Ca"i o$ a$ aces ui documen au e2"$ica "e scu! - sa "!ezen a $a mine 4n cu!su$ sc!ie un scena!iu =Mend3A#es a:- ca!e se bazeaz' "e aces "unc de #ede!e- sa!cina es e de a ('si o !e$aie funciona$' 4n !e ce$e dou' modu!isau cu a$ e cu#in e- 4n !3o manie!' simi$a!'- dec> fizica a ('si !a"o! u$ de de"enden' a$ Fa!3fi i in ensi a ea $uminii- smoa$' i ni#e$u$ on de condiii fizice e2 e!ne- as fe$ 4nc> $a fe$ s abi$e e condiii$e fizice in e!ne $a ca!e senza ia $e(a e di!ec . 6n "!imu$ !>nd- a enia $a "!eda!ea !a"o! u!i$e can i a i#e cu e2ce"ia cazu$ui 4n fizica face oa e c$ase$e de !e$aii can i a i#e de"inde- i f'!' ca o ui s' aib' o idee c$a!' a (!adu$ui de #a!iabi$e "siho$o(ice- m3am (>ndi 4n "!imu$ !>nd "en !u c' in ensi a ea ac i#i 'ii men a$e a! "u ea schimba i 4n "u e!ea de a ac i#i 'ii $o! fizice de baz'- "e ca!e am ansKhe de ene!(ia $o! cine ic'- m'su!a '- du3 e 4n mod dis"!o"o!iona . Aceas ' idee am fos !ans"o! ' 4n ;u!u$ #a$o!ii de mine "en !u o $un(' "e!ioad' de im"- da! au #eni $a nimic- i am s' se cu$ce $a u$ imu$. 8ai >!ziu am a;uns $a e2"$ica!ea uno! !e$aii de baz' 4n !e !u" i suf$e i 4n !e infe!io! i s"i!i ua$' mai ma!e de !a"o! u$ din !e se!ie a!i me ic' de o!din infe!io! i su"e!io! schema ic =cf. Mend3A#es a &&- AAI:@ ace$ai sco" s3au ofe!i - 4n mu$ e "!i#ine chia! mai adec#a - se!ie (eome !ic' !e"!ezin ' ideea de a 4n$ocui doa! schema ice- anumi e condiii- "!obabi$- i$us !a i#e- da! nu izbi oa!e e2ac !e"!ezen a!e a c> i(a e2"!esia "en !u !e$aia !ea$' de de"enden' 4n !e suf$e i !u"- im"in(andu3ma "e aceas a din nou "e- da! schema a se!ie (eome !ic' ma condus 4n "!ezen =<< oc omb!ie ./EB

dimineaa 4n "a :- cu un !en oa!ecum nede e!mina ' de (>ndi!e cu "!i#i!e $a c!e e!ea "!o"o!iona$' 4n fo!a de #ia' fizic- sau , 4n cazu$ 4n ca!e >> a face es e fo!a de #ia'4n m'su!a de c!e e!e a in ensi 'ii in e$ec ua$e asocia e. Deci- 4n aces sco"- a a#u $oc "en !u mine fa" u$ c' 4n cazu$ 4n ca!e ene!(ia cine ic' a co!"u$ui "oa e fi conside!a o!i(inea "!in 4nsuma!ea MuLHchse $o! abso$u ' a unei anumi e #a$o!i iniia$e- i"!obabi$- suf$e u$ ca!e #a !ezuma ac i#i a ea "!o"o!iona$' MuLHchsen fizic 4n in ensi a e $o! cone2e- "siho$o(ic'- &n e(!a$ MuLHchse men a$' abso$u ' "oa e fi conside!a '- ca!e a"a!in "!o"o!iona$' MuLHchsen "e o "a(in' fizic'. Aceas a a fos fo!mu$a fundamen a$' i- ca in e(!a$' a aces eia- fo!mu$a m'su!a!e imedia . Ca "!ima confi!ma!e am obse!#a ace$asi cu ce$ ca!e c> i(u$ de "e!ce"ia de $umin' "!in e2"e!iena de zi cu zi se si ueaz' 4n u!ma conso$ida!ea s imu$u$ $umin' fizic' i da #!eoda ' MuLHchse fi "e!ce"u e mai s$ab $a s imu$i- fieca!e s imu$i "u e!nice ei a"a!f'!' chia! e2"!esia mea e2ac ' a aces ui de fa" - 4n $e(ea $ui 5ebe! a iu - deci doa! o "!ob' b!usc' a fo!mu$a es e "osibi$. Cu oa e aces ea- mi se "'!ea cu aces "!im 4nc' foa! e mu$ - 4n (ene!a$- deine o confi!ma!e de $a o da '- eu m'! u!isesc- "en !u a deschide o "e!s"ec i#' e2 !ao!dina!'- i as 'zi eu #'d aces f!on "e!s"ec i#' de mine du"' numai un "as mic a fos $ua ' 4n zon' cu aces documen au deschis. %a 4nce"u am 4n(!i;o!a de fa" u$ c' senzaia du"' fo!mu$a de m'su!a!e , de;a des u$ dis"a!e- ca #ii de fo!' >> - din ca!e ea de"inde- "e ca!e 4$ !e"!ezin $a aceas ' si uaie 4n fenomene$e de somn i de sen imen e$e incon ien e i "!in "!ezen a o nou' confi!ma!e izbi oa!e a fo!mu$' a cons a a c' c!edina mea 4n so$idi a ea i fe! i$i a ea $a fe$ a c!escu foa! e mu$ . 6n aces sens- mi3am amin i de $a !a a u$ de D!obisch =./ID:- ca!e Eu$e!- He!ba! i D!obisch au fos - 4n !3ade#'! nu a #eni "en !u in ensi a ea de sen imen - da! "en !u suma de no e$e $a subs ania$ aceeai funcie- $a ca!e am fos (hida de aces e conside!aii- i dac' de;a Ambe$e nu a a"'!u sinonimca $a u!ma u!mei- a fos un momen de susine!e es e aco$o- da!- de asemeneacan i a ea de onu!i conine un momen can i a i#. T!ansmi e!ea 4n comun de 4n'$ime i !ezis en' 4n aceeai funcie "e mine si(u!ana i (ene!a$u$ au a"'!u 4n ace$ai im" 4n '!i ' $a fe$. Cu oa e G- ca!e- desi(u!- nici o m'su!' "siho$o(ic' a fos ;us ifica '- da! 4n !ea(a obse!#aie a sufe!i mai de(!ab' $a $i"sa unui conce" fundamen a$ ascui "en !u dimensiunea men a$.Am "!esu"us MuLHchse senza ia me!(e !e$a i# MuLHchsen "u e!ea #ie a mic'!ii "sihofizic sau s imu$a!ea s imu$ "!o"o!iona$'- da! ca!e se do#ede e- da- o ceea ce es e doa! "en !u a fi 4ne$es c' aces ea sun de (>nd s' $e 4n "!o"o!ie- a > a im" c> 4nc' nu au sca!' men a$- ce a fonda o as fe$ de fo!mu$e de "!e$ua!e i a > im" c> aces $uc!u nu es e cazu$R

6n $is a de funcia de e!en de Eu$e! i succeso!ii s'i- aceas ' dificu$ a e nu a fos !idica '- deoa!ece aces ea sun 4nc' nu fac #eni 4n "!im3"$an. Fo!mu$a $ui Eu$e! nu se !efe!' $a ma(ni udinea abso$u ' de senza ia- da! $a dife!ene de aceeai- nu "u e!ea- ci $a ni#e$u$ "en !u ca!e dife!ene$e de e!en- da! au- aa cum sa obse!#a de;a- foa! e dife!i aici de dife!ene$e 4n in ensi a ea de (!adu$ $o! semnifica i# 4n sine- i nimeni

nu se 4ndoie e c' dife!ena de senzaie de o oc a#' $a a$ a es e de aceeai m'!ime- i a"$ica!ea aces o! cen ime !i de sca!' muzica$'- cu subdi#iziuni$e sa$e es e fami$ia! "en !u o!icine. P!in u!ma!e- a fos de a;uns "en !u Eu$e! "en !u a a!' a c' suma in e!#a$e$e "e!ce"u e 4n !e no e$e 2 i 3, 3 i 6, in e!#a$e$e de im" din !e o i c "o fi echi#a$a e s' se bazeze "e e2"e!iena di!ec ' a u u!o!- ca de 4n >m"$' cu e$. Da! ceea ce e2"e!ien' au "!o#oca a unci c>nd a fos necesa! s' se ia $e(' u!a co!es"unz' oa!e "en !u in ensi a ea de senzaie 4n ce!e!e "en !u a ;us ifica o m'su!' a aces uia- ca!e nu con !ibuie de $a sine 4n sine- 4n aceas ' !e$aieR Anche a a S einhei$ "e ma(ni udini$e s e$a!e nu a fos cunoscu $a mine- i3a! fi "uine f!uc e de aici au su"o! a - deoa!ece nu se bazeaz' "e a > o $e(e dec> "e o con#enie cu "!i#i!e $a c$asamen - m'!imi$e s e$a!e- a fos de ca!e nu se do#ede e c' au cu $e(i$e "siho3fizice coincide $ui ca!e S einhei$ sine a fo!mu$a nu es e se a cu $e(i$e Lebe!iene 4n !e$aie. Fo!mu$a i de m'su!a!e a fo!mu$a fundamen a$' dac' de;a s abi$i e- as fe$ 4nc> "$u ea s' s"un aa 4nc' 4n ae!. De $a bun 4nce"u am fos 4n c'u a!ea "en !u acum dificu$ a ea cu u!m' o!u$ 4n >$ni!ea de obse!#a!e. Sc'de!e i c!e e!e- cazu!i de e(a$i a e- cazu!i $imi ' 4n zone$e senzaie "oa e fi e#a$ua '- chia! i f'!' a a#ea o m'su!' de senzaie- da! fo!mu$e$e noas !e inc$ud une$e conc$uzii cu "!i#i!e $a as fe$ de cazu!i ca senza ie dis"a!e $a #a$o!i de s imu$a!e fini e i $a ni#e$u!i !idica e de s imu$a!e "en !u o anumi ' c!e e!e de s imu$ !e$a i# mic c!es e. Acum 6n cazu$ 4n ca!e aces e conc$uzii de fo!mu$e 4nc' f'!' m'su!' de senzaie 4n e2"e!iena confi!m'- "u em s abi$i o m'su!' cu "!i#i!e $a aces e fo!mu$e se de un (ene!a$ a"$icabi$ 4n aces e !e$aii 4n sine numai "e i"o eza de d!e" - adic' ne o!ien eaza co!ec 4n e2"e!iena- !e$aii$e dimensiona$e "oa e a#ea $oc 4n !e s imu$ i senzaie 4n fo!mu$e$e. Es e a > - aa mi3am s"us- numai c!ucia$'- "en !u a no a beLKh!ba!en de;a f'!' conc$uzii m'su!' de fo!mu$e- "!ecum i "osibi$ i 4n c> mai "uin "osibi$ e2"ansiunea 4n con inua!e- 4n o!dine- !e$aia dimensiona$e din !e s imu$ si senza ie- ca!e es e inc$us 4n fo!mu$e$e de ia ac de a "'s !a. Chia! acum am a"'sa aces "unc de #ede!e- 4n esen'- nu i$ici '- da! nu a#eau ei cum 4mi "$ace s' m'! u!isesc c$a!i a ea c' am 4n ce$e din u!m' =ca"i o$u$ F- .F- A.:"e baza dimensiunii men a$- c!ed c' "!in !educe!ea $a obse!#aia s' fi fos de cazu!i de e(a$i a e "uine dife!ene senzaie 4n dife!i e "'!i a$e sca$ei s imu$- a$ fe$ nu au fos de;a beLKh!ba!en f'!' m'su!' conc$uzii$e (ene!a$e a$e fo!mu$e$o! nu e2 inse ">n' 4n "!ezen "en !u a afia obiec u$ ca s"!i;ini e suficien . 6n !e im"- am !imis du"' ce obiec u$ a fos a > de a#ansa 4n ./EB ca!e P!of. 5. 5ebe! 4n GU in(en3un !a a des"!e a ce!e o ho '!>!e cu "!i#i!e $a cazu$ 4n ca!e am !ecunoa e!ea defici foa! e ma!e 4n !aionamen i e2ecuie a obiec - da! i3a e2"!ima s"e!ana c' ideea a! "u ea Gun fe!ici G- de a fi. Es e ce! c' nu #a ci i f'!' dob>nd' i ins !ui!e un "asa; 4n !'s"unsu$ s'u- ca!e a de#eni decisi# "en !u mine "e "a!cu!su$ de!u$'!ii anche ei. G8i3a face =sc!ie sub .< decemb!ie ./EB: es e o "$'ce!e "!i#a "en !u a ci i munca a- i $3am $'sa "en !u mine 4n !eba!ea ches iune 4n 4n !e(ime deschis ceea ce im"!esie aduce munca a$ o!a i m' conside! 4nc' mai "uin s' fie e#a$ua e- C> de de"a! e iina- as fe$- #a "!omo#a 4n con inua!e 4n mod semnifica i#. S' m' s' s"un ce#a- mi

se "a!e ideea de baz' ca un 4n !e( efec ua co!ec i "e!ce" i#- da! mi3a! 4nain e de m>n' "u! a 4nc' "!eocu"'!i "en !u a a"e$a un fe!ici . P!in !e fe!ici am 4ne$es i anume- . dei ideea coincide cu desco"e!i!ea de noi Fa9 a- ca!e sun o conce"ie "!ecise ca"abi$- i con !ibui $a ideea de a su"o! u$ s"ecia$ ideea de a eo!iei #a$ de $umin'- ca !eci a Eu$e!- eu numesc "e!ce" i# i co!ec e- da! nu fe!ici - aceeai idee ca i a fos !e"!odus de F!esne$ i sa 4n >$ni cu desco"e!i!ea de fenomene de in e!fe!en'- eu numesc fe!ici . "!ezen 4n zone$e a$e- desco"e!i!ea de as fe$ de Fa9 a "oa e fi foa! e "uin "!obabi$- da! es e "osibi$- du"' cum !eiese din Fa9 a e2is en e- de e2em"$u- c' a$ cinci$ea i a$ "a !u$ea $a oc a#a ca!e com"$e eaz' ma;o!' a !eia i mino!e !eia 3 cincea e2ac ca!e s au inde"enden de oa e eo!ii$e acus ice baza e "e senzaia imedia ' a sune u$ui. Numai "!in !3o as fe$ Fa9 a- "!in ca!e sun acce" a e aces e idei s' ia 4n !3ade#'! un "unc de s"!i;in 4n domeniu$ iinei. Refe!indu3ne acum $a Eu$e!- da! ideea eo!ia #a$ a fos e$abo!a 4nain e de as fe$ de mode$e deosebi de susine!e Fa9 a- doa! asa ca dez#o$ a!ea de idei i de u i$iza!e a "e!mise$o! e2is en e "en !u s"!i;inu$ dumnea#oas !'d !ea$ succes- cu oa e aces ea- de"inde de fa" u$ dac' e i suficien de no!ocos c' susine!e nou Fa9 a fi 4n cu!>nd se ('sesc. A > im" c> aces $uc!u nu es e cazu$- dez#o$ a!ea !ebuie s' fie "'s !a e chia! mai mu$ - 4n (ene!a$. G %o#i de fo!' a unui a!(umen de aces ea dic a e de o !ema!ci Dee" &nsi(h - m3am mu$umi $a momen u$ !es"ec i#- ocaziona$ i scu! 4m"'! 'esc aceas ' idee 4n !3un fon ca!e nu es e ca!ac e!u$ de in#es i(aie e2ac ' a susinu E: - da! a fos 4n c'u a!ea de a unci "en !u ace$e Fa9 is ca!e 5. 5ebe!- "e bun' d!e" a e a ce!u "en !u a face ideea unei fe!ici s' fie 4n s a!e s' ('seasc' im" f'!' as fe$ de. 6n ce$e din u!m' mi3 am amin i ca e2"e!imen e$e fundamen a$e "en !u mai "!ecis "!oba- an e!io! fonda ' "e conside!en e mai #a(i- Fo!mu$a - ca!e face ca fo!mu$a fundamen a$ de "unc u$ de "$eca!e de m'su!a!e- aces e s udii cu $umina- ca!e es e 4n a$ 03$ea Ca"i o$ es e "!ezen a '- "en !u c' am $e(a !e"ede (!eu a e e2"e!imen e ca!e mi3au ocu"a de c>i#a ani co!es"unz' o!- a"oi am desco"e!i c' ceea ce am fos 4n c'u a!ea "en !u i doa! $abo!ios c!ede ca au in ca!e am !ecu cu #ede!ea an e!io! s"un>nd c$a! i do#ada e2"e!ienia$' a $e(ii a ceea ce se f'cea $a mine- de f!a e$e ce$ui ca!e mi3a da ce$e 5in9- de;a 4n anumi e $imi e- a fos "!ezen @ susine $ui Vo$9mann- desco"e!i!ea a e2"e!imen e$o! 8assonJschen- !ezu$ a u$ anche ei de es ima!ea de m'!imi s e$a!e- a a#u $oc ad'u(a "en !u a e2 inde domeniu$ de confi!m'!i e2"e!imen a$e a$e $e(ii $ui 5ebe!- i $ua!ea 4n conside!a!e a unei e2"e!iene de zi cu zi da ' ne($i;a 4n ca!e es e a('a oa ' "a! ea de noa" e a suf$e u$ui- com"$e a!ea $i"s' a documen e$o! fu!niza e e2"e!ien ia$- ca!e "'!ea necesa! "en !u a3mi "en !u a ;us ifica funcia de m'su!' "sihofizic. Sco"u$ es e de a co$ec a me oda cazu!i$o! co!ec e i (!ei e i me oda de e!oa!e medie $a me ode de m'su!a!e "sihofizice i s' e2"$oa eze ca a a!e- ia! "!in "!ezen a e2 inde mi;$oace$e de "!o"une!e mai (ene!a$ de documen a!e e2"e!imen a$e !eui .
I:

Mend A#es a &&- ". AD/

A! fi fos de a;uns acum 4n aces fe$ $abo!ioas' de a face ideea de dimensiunea men a$ $a un Gfe!ici G. Du"' cum "u ei #edea- a fos "asa;u$ ca!e a dus $a 8a7"!inzi"e men a$- in#e!s- $a fe$ ca i am"i$a "!ezen a!ea $ui aici. Aces a a fos un as"ec de "sihofizica in e!ioa!e- ca!e au da na e!e $a "!imu$- i de fa" din "sihofizica e2 e!ioa!e au 4nce"u "u! i sim"$u a sufe!i o fi$ia$' a s"!i;ini "e cei "unc de #ede!e. Aici es e de iei!e din fa'- es e $ua ' 4n din "sihofizica e2 e!ioa!e i numai du!a c>i#a "ai 4n "sihofizica in e!io! fos "use 4n ea. Sa!cina a fos de a nu "o!ni de $a ideea es e de a ('si un ni#e$ "sihic- ci s' cau e o !e$aie funciona$' 4n !e fizic i "siho$o(ic- ca!e !e$aii$e (ene!a$e de de"enden' !e"!ezin ' in am"$a si !eci"!oc. Aici es e ni#e$u$ "siho$o(ic- ceea ce a fos ('si 4n aces fe$- a fos f'cu $a baza o eo!ie a aces o! !e$aii- ca!e es e- f'!' 4ndoia$'- mu$ mai adec#a i con#in(' o! "asa;. Aa c' am muca no!ocu$ a !ebui s' ia aces "asa; de $a 4nce"u - a > de "uin am !eui - "unc e$e ce$e mai de baz' a$e ace$eai "en !u 4nce"u $a (!adu$ de c$a!i a e i de do#ezi "en !u a aduce- $a ce$ "uin cea mai ma!e "a! e de aici- aa cum s"e!- es e "!ezen - i3$ #a u!m'!i (!eu de ce$e mai mu$ e ca"i o$e a$e aces ui documen - $a fe$ de mu$ efo! i !eface!ea3$ ia cos a . Aici #oi da $uc!u!i bune. &n e!"!e a!ea semn "ozi i# i ne(a i# de #a$o!i men a$e "e con ien i incon ien a ofe!i "uin ca un necesa! !e"!ezin '- i aa m3am (>ndi s' 4nce" a fi ne#oie s'3$ ia ca un caz (ene!a$. Da! "en !u cazu$ (ene!a$ a$ dife!ene$o! senzaie se "o !i#e e aceas ' in e!"!e a!e nu es e- ia! aces $uc!u mi sa "'!u o ne"o !i#i!e ma ema ic dubios as ada!- eu c!ed c'- 4n cad!u$ discuii$o! din <A Ca"i o$u$ s"ec aco$e com"$e !idica . 3 Pe e!men $un( mi3a facu !usine ca 4nsuma!ea "ozi i# cu #a$o!i de con iin' ne(a i#e "en !u dife!i e "unc e- s"aii sau "e!ioade sun !ezu$ a e neu i$izabi$e- cu oa e aces eada! se "oa e face 4nsuma!ea #a$o!i$o! "ozi i#e i ne(a i#e "en !u ei 4nii. Cu oa e aces ea- discuii$e din <B Ca"i o$ a!a ' 4n o"inia mea- des u$ de e#iden c' aceas ' a > de com"$e 4n ea a!e $oc mai de(!ab' 4n me ode$e cunoscu e de a"$ica!e a ma ema iciic' doa! "en !u c' ai "u ea #edea un s >$" de a"$icabi$i a ea $o! a #a!iabi$e$o! "siho$o(ice 4n ea. 3 C' o c!e e!e a unui s imu$ es e de a $ua des u$ de dife!i - du"' cum se acumu$eaz' $a s imu$ii de "e ace$ai "unc sau $a un a$ "unc - "!imu$ caz de c!e e!e sub %o(a!i hmuszeichen- a$ doi$ea caz ca $o(a!i m a c!e e!ii- a de#eni "en !u mine doa! du"' mu$i efo! inu i$- aces ea "en !u a aduce con !as cu c$a!i a ee2"us =a se #edea ca"i o$u$ <<:. 3 Unu$ din !e ce$ mai (!eu i ce$ mai $un( im" am confuz ambi(ui 'i c' a dis"'!u com"$e - chia! i 4n cu!su$ im"!ima!e aces $uc!u- da! a a#u ace$ai din fe!ici!e nici un efec semnifica i# asu"!a ca"i o$u$ui mai de#!eme- a fos c' eu- ca!e- du"' "!ezen a!ea 4n << . Ca"i o$- "!obabi$- des u$ de na u!a$ ca!e a"a! s' nu fac' dis incie 4n !e dife!ene$e de senzaie 4n sens !es !>ns i a dife!ene$o! "e!ce"u e 4n mod c$a! iau- f'!' de ca!e dife!eniaz' im"o! ana "!a(u$ui dife!en a a !amas nec$a!e- ia! Un e!schiedsma7fo!me$ nu a fos si(u! de a 4nfiina- 4n "$us fa' de fo!mu$a de dife!en'. 6n s !uc u!a e$emen a!' a dimensiunii men a$- i "!inci"a$e$e ca"i o$e a$e "sihofizica in e!ioa!e de mu$ e o!i am f$uc ua des"!e conce" e$e de baz'i nu se "oa e $'uda c' a e$imina oa e ba$ansa aici- !ebuie s' !ecunoasc' fa" u$ c'

doa! "unc e de con ac sun aici da mai "!ecise- mai (ene!a$- i conc$uzii$e mai si(u!e- mai de(!ab' .

(L)III. A$iti3i.
a- cu pri3ire #a un a$iti3 /n $ata $e FB Capito#u# propus e peri"ent. Pe da a de AB Ca"i o$u$ de es a!e "!o"us "en !u a s abi$i dac' dou' i!u!i iden ice i iden ic af$a e 4n dificu$ a e sune in ens aceeai "en !u dife!i e de ensiune i- as fe$e!en- am de $a e$ 4nsui an(a;a - da!- din "'ca e f'!' succes decisi#. Da! sun de aco!d cu esena de ea- deoa!ece "oa e a$ e$e "o fi !ecu "!in eecu$ aces e 4nce!c'!i de "!ac ici mai bune de an(a;a!e a$e aces o!a. 6n monocho!d- Cabine u$ fizic $oca$e- ca!e mi3a ofe!i cu P!of. Han9e$- "e ca!e sun ob$i(a #!eoda ' s' s"ecia$ V' mu$umim "en !u a;u o! 4n aces e e2"e!imen e de $ua au fos de "a !u si!u!i de ca!ac e!e de oe$- dou' de aceeai na u!'- unu$ $>n(' a$ u$ 4n ins "e o!izon a$'. Ne"!escu! a #ib!a oa!e $un(ime a aces uia a fos de .-E< de me !i- $a oa e. Doi- cu d=subi!e:- ca!e u!meaz' s' fie desemna - a a#u a"!oa"e $a B-I mi$ioane de eu!o- ce$e$a$ e dou'- cu ( =(!osime:- ca!e u!meaz' s' fie desemna - 4n !e B-F i B-/ mi$ioane 4n (!osime.Ambe$e si!u!i de ca!ac e!e d ca ( a fos 4n o deauna o oc a#a de . mai ma!e dec> ce$'$a$ ensiona e. S aia de dou' a"a!in>nd ace$o!ai "e!echi de si!u!i de ca!ac e!e s3au 4n >m"$a 4n une$e e2"e!imen e de s"ecia$ $a f'cu 3u" cum a! fi ciocane de (ene 8essi ca!e !educ $o#i de aceeai 4n'$ime "e ambe$e si!u!i de ca!ac e!e i "!inse de !e u! PRA%%E de m>n' au fos .:- 4n im" ce 4n a$ e$e- 4n confo!mi a e cu su(es ii$e de Vo$9manncon#enabi$ "!in bi$e ca!e $amina e ;os de "e dena u!a e 4m"o !i#a si!u!i de ;(heabu!i "e si!u!i de ca!ac e!e i a s'!i de $a sine. A acu$ a a#u $oc a > 4n cazu$ 4n ca!e 4n !3un fina$ !a(e c>i#a cen ime !i- $a aceeai dis an' de $a sf>!i u$ ambe$o! i!u!i.
.:

Tu a! !ebui s' fie 'ia e 4n "ie$e- 4n im" ce a a"'!u du"' c> e#a e2"e!imen e "!e$imina!e- a"$ica!ea bi$e$o! o mai !ecomandabi$.

6e%e do"& ciocane a" fost $n ace%eai raft"ri %a "n cap&t a% monoc0ord, para%e%e $ntre e%e i $n aceeai direcie c" ir"ri%e ataate astfe% $nc.t acesta din "rm& a monoc0ord atacat de departe pe direcia %on'it"dina%& c.i#a centimetri mai s"s %a fe%. Kn 3rette scobite, para%e%e $ntre e%e, cana%e%e a" fost, de asemenea, $n f"ncie de direcia %on'it"dina%& a ir"ri%or, 'reite $mpotri#a %or, ?Un'sa+en dintre cana%e%e coresp"n*&toare distane%or sir"ri, montat deas"pra monoc0ord, astfe% $nc.t cap&t"% inferior a% care a fost cresc"t doar p"in peste cor*i%e. !"terea de oprire, at"nci da dr"m"% mai "or dec.t prin intermedi"%, mobi%at %a o an"mit& $n&%ime a%tit"dine, re'%ementa ciocane de ob%icitatea de -'0eab"ri i p"nct"% de %a care p"tei s& #& %&sai ro%a min'ea. 6e%e care #in de pe bi%e a" fost co%ectate $ntr-o c.rp& pre*entate. Te!enu$ de si!u!i de ca!ac e!e a fos de e!mina ' "!in com"a!aie cu un dia"azonca!e =cu"!ins 4n !e d!u(ii: oda ' #o"si b da . De $a si!u!i de ca!ac e!e d "!ofund de aco!d cu scu! a!ea $a . Q / #izibi$ cu fu!ca de aco!d a fos - "!in u!ma!e- nea$ e!a de !ei

oc a#e- de $a si!u!i de ca!ac e!e ( a fos de aco!d cu !educe!ea "!ofund' $a . Q 0 ">n' $a . Q .B cu meciu$ fu!c'. Acum a a"'!u $a si!u!i de ca!ac e!e unabb!e#ia ed d ambe$e cu ciocane$e ca de $emn i fi$de bi$e- cu "an ' $in' a ;(heabu!i$o! 4m"o !i#a o!izon 4n i!u$ ma!e de o ma!e o#e!Lei(h s 4m"o !i#a mai "!ofund'- ca!e !e$a i# "uin cunoscu e- cu oa e aces ea- a a"'!u - nici nu a fos aces e2cesu$ui de (!eu a e- a > 4n a"!o"ie!e 4n a!(i$e (!e$e- ca de $a dis an' i- dac' es e necesa!- u!echi de 4nchide!e "a!ia$' de sune u$ "!ofund nu a mai fos auzi doa! s$ab sau c>nd hi(h e!a 4nc' c$a!. Chia! i cu si!u!i de ca!ac e!e unabb!e#ia ed ( "!e"onde!ena de ma!e i! 4n $ocu$ 4n a"!o"ie!e i de de"a! e a $ua chia! i a unci c>nd ace$ai $uc!u chia! o"!i dec> 4n e2"e!imen e$e cu coa!de ( a fos a"$ica . Da! dife!ena a fos cu si(u!an' mai "uin de "!o"!ia mea ca sen ine$e u u!o! co3obse!#a o!- as fe$ c' a fos - "!obabi$(>ndindu3se c' e$ a! dis"'!ea $a o (!osime unifo!m' de si!u!i de ca!ac e!e de "o !i#i!e. Da! se ce!e nici un amendamen $a aceas ' (!osime. Pen !u c' a unci c>nd ;(heabu!i au fos mai ab!u" '- as fe$ c' min(ea a iesi de "e ca"' u$ de sus "e si!u!i de ca!ac e!e cu o fo!' mai ma!e- dife!ena de "u e!e din !e i!u$ de 4na$ ' i ;oas' a fos ambi(uu. Aces $uc!u- de asemenea- a fos de aco!d cu ho '!>!ea de a$ ' meciu$ cu a mea. Ea a!e 4n "!ezen - 4n im" ce 4n e2"e!imen e$e an e!ioa!e- s aia de i!u$ de 4na$ ' i ;oas' a fos e(a$ cu s aia de ambe$e i!u!i ( a f'cu a > de dife!i e 4nc> sune u$ a a"'!u cu o in ensi a e e(a$'- sau mai de(!ab' dife!ena ambi(u'. Am s a 4n s"a e$e unei ba!ie!e- as fe$ 4m"o !i#a a"a!a u$ "e ca!e am fo$osi $a fe$ nu a "u u #edea- da! sune u$ a fos "u e!nic auzi - i un a$ doi$ea obse!#a o! schimba 4n'$imea de $a ca!e e$ a! "u ea !u$a 4n ;os bi$e$e- a > a im" c> ambe$e i!u!i ">n' c>nd am de a"e$u$ meu a e2"$ica dife!ena 4n in ensi a ea sun ambi(ue. Aici- a confi!ma !ezu$ a u$ an e!io!. Cu "an ' $in' a ;(heabu!i$o!- i- "!in u!ma!e- Ansch$a(e mode!a "u e!nicmin(ea fi$de a !ebui s' cu!(' 4n ;os de3a $un(u$ 4n !e(ii $un(imi a ;(heabu$ui du"' si!u!i de ca!ac e!e mici uned- 4n im" ce ei a fu(i 4n ;os du"' ascui doa! a"!o2ima i# de3a $un(u$ a doua ;um' a e- "en !u a ('si dife!ena de in ensi a e ambi(uu. 6n "oziie mu$ mai ab!u" ' a ;(heabu!i$o! din dife!ena a fos ambi(uua unci c>nd min(ea a fu(i 4n ;os du"' dou' i!u!i de3a $un(u$ 4n !e(ii $un(imi a ;(heabu!i$o!- da- mi sa "'!u chia! s' so$ici e i!u$ mai "!ofund' acum o ca$e un "ic mai scu! . A > "an a b$>nd ca ab!u" - e2"e!imen u$ a fos !e"e a de dou' o!i cu !ezu$ a e$e co!es"unz' oa!e. Da! $i sa "e!mis s' se !os o(o$easc' 4n ;os de $a o foa! e mic'- ace$ai "en !u ambe$e i!u!i de "unc e a$e cana$e$o! de bi$e- $a o "an a ab!u" ain ensi a ea i!u$ui ma!e !ec> i(a ho '!4 su"!a"onde!a$i. Pan e$e cana$e$e au fos ne($i;a e "en !u a m'su!a- da! dec$a!aia sa a! "u ea beneficia- de asemenea- nimicdeoa!ece de e!min'!i abso$u e de $a aces e e2"e!imen e nu au a"'!u . Un a$ doi$ea obse!#a o! "!ezen a e cu mine 4n ace$ai im"- s' 4nce!ce aces $uc!u. Aici- $uc!u ciuda es e fa" u$ c' oa e au !'mas $a sune u$ de 4na$ ' !e$a i# mai in ens' dec> am es ima - de- f'!' e2ce"ie- onu$ !idica 4nc' dec$a!a 4n !3un "unc 4n ca!e am ('si dife!ena de in ensi a e 4n !e on de 4na$ ' i ;oas' ambi(uu "en !u mai

in ens'- i chia! a a!' a a unci c>nd Am onu$ "!ofund a fos un "ic mai in ens- !idica "en !u a$ ce#a e2"$ic'- 4n "!inci"a$. De asemenea- aceas ' dife!en' de o"inie 4nc' ('si e 4n une$e a$ 6nce!cai ocaziona$e din nou.6n "$us- e$ a ('si dife!ena de succes 4n !e si!u!i de ca!ac e!e ( i ( - "!ecum i dife!ena din !e "an a b$>nd i ab!u" ' a ;(heabu!i$o! 4n ace$ai sens dec> mine i dec> cei$a$i obse!#a o!i. C' acum- $a o mai ma!e Ansch$a(e abso$u i!u$ infe!io! 4nce"e !e$a i# in ensi# s' se 4nece- ca un es amen "en !u !ansfe!abi$i a ea zone$e do#edi e 4n "e!ce"ia eo!emei He$mho$ z $umina $ui =T. &&- ca". AB: a! "u ea fi $ua e 4n conside!a!e $a sune e. Numai a unci a! fi de a enua!e a sune u$ui "!in dis an' i u!eche oc$uzie a onu$ui ma!e !ebuie s' fie "!edominan din nou- ceea ce cu si(u!an' nu a "u u fi "!eciza . Doa! aa #o!be e u!m' oa!ea si uaie de aces "unc de #ede!e. Deoa!ece cu (!osime mai ma!e de o"!i!e din "a! ea min(ea fi$de a !efuza "!e"onde!ena de on !idica i ea 4ns'i a fos ambi(uu- a! !ebui s' ne (>ndim c'- 4n schimbu$ a ba$onu$ui fi$de- cu o min(e de cauciuc (o$- mai a$es a unci c>nd !u$a!e 4n ;os de "unc e mici- 4n #i! u ea s aia de s$ab- Aici a"a!e a! fi !ebui s' #in' onu$ ma!e i mai ma!e e2cesu$ de (!eu a e.Da! o"usu$ sa 4n >m"$a aici fe!m on nea e" a ad>nc 4n obezi a e- 4n confo!mi a e cu "!o"!ia mea- i oa e ho '!>!i$e co3obse!#a o!. )i$e de cauciuc (oa$e a! fi- deoa!ece aces ea ofe!' ce$ mai "u! sune - au #!eoda ' ce$ mai !ecomanda de aces e e2"e!imen e- 4n cazu$ 4n ca!e aces ea au fos "en !u a obine ma!e f'!' cus' u!'. Cu oa e aces ea- aces $uc!u face ca nu de !u$a!e 4n ;os des u$ de com"a!abi$e nu !eue e 4n e2"e!imen e$e indi#idua$e- dei 4n sensu$ doa! meniona a fos succesu$ (ene!a$' o a$ c!ucia$'. Aces a a a#u $oc 4n funcie de (!osimea de si!u!i de ca!ac e!e- "u e!ea de ;ocma e!ia$u$ co!"u$ui de im"ac 4n cu!>nd ma!e- 4n cu!>nd onu$ "!ofund $a obezi a ea > de mu$ 4nc> nici m'ca! "!ezumia !'mas o anumi ' di!ecie "e !ezu$ a u$ do!i . Schimba!ea su"!a"onde!a$i "'!ea "!inci"a$ s' fie da o!i ' fa" u$ui c'- 4n funcie de !a"o! u!i$e de i! i do"u$ con#in mai bine sau mai !'u 4n !e e$e- o "a! e mai mic' sau mai ma!e a fo!ei de #ie de a ac "en !u a obine un sune de 4nsoi!e sune #a fi fo$osi . Am meniona doa! "e!soane$e an(a;a e cu unabb!e#ia ed si!u!i de ca!ac e!e E2"e!imen e$e ca!e au fos !e"!oduse ce$e mai mu$ e- da! au fos - de asemeneadi#e!se en a i#e scu! a "!in !educe!ea unui Leb comun- si!u!i de ca!ac e!e fo$osi eda! $a fe$- 4n funcie de schimba!ea ci!cums ane$o! a da !ezu$ a e #a!iabi$e. Acum- eu c!ed o ui c' "u ei e$imina z(omo u$ chia! mai mu$ - cu se u!i chia! mai a en e2ecu a e- da! a! fi difici$ s' se obin' un !ezu$ a foa! e "u!. 8' (>ndeam 4n $oc de a ac "e si!u!i de ca!ac e!e "!in in e!mediu$ unei am"i$e suf$a!e un f$uie! "en !u a fi scu! a e cu a;u o!u$ unui cu!en de ae! de "u e!e cons an "en !u a 4nce!ca.Da! din momen ce conduc a nu mai !'s"unde a unci c>nd scu! a!ea "es e o anumi ' $imi '- aa c' mi sa "'!u c' a! fi de a e" a "en !u a c!ea dificu$ 'i dec> cu si!u!i de ca!ac e!e- doa! 4n !3o a$ ' fo!m'- de asemenea. 0- a$'u%area $e une#e $in ce#e psihofizica+#o3in$ in3esti%aii recente $e *e#"ho#tz.

Pub$ica !ecen in a$ doi$ea "!ob$eme$e o" ica fizio$o(ice a$e in#es i(aii$o! He$mho$ z- a #eni $a mine- ca << A!c din aces #o$um a fos 4n "!in u!i- s' 4nde"$ineasc' mai mu$ "a! e $a coninu u$ aces ui documen - "a!ia$ 4n aco!d i "a!ia$ "!in de!o(a!e- 4n s"ecia$ 4n ceea ce "!i#e eC .: (!adu$ de "e!ce"ie a $uminii- i <:"unc u$ de #ede!e a$ fenomenu$ui de !idica!e 4n ca!e con !as eaz'- A: o i"o ez' o" ic im"o! an '. Po "une (!eu a e "e "unc e$e de aco!d- cu oa e aces ea- "e bun' d!e" a e a > de ma!e au o!i 'ii $ui He$mho$ z- mi3a "!o#oca 4n ace$ai im"- s' ia un "ic mai a"!oa"e de "unc e$e de a"a!en e sau !ea$e de dife!en'. P!imu$ "unc an$an(end- deci- desi(u!- !ebuie s' s abi$easc' $imi e$e $e(ii $ui 5ebe! $a ni#e$u!i foa! e sc'zu e i foa! e ma!i de $uminozi a e- "e ca!e am obse!#a 4n "!ima "a! e- e2 inde- de asemenea- o inf$uen' asu"!a (!ad mediu- sau mai "!ecis- 4n cazu$ 4n ca!e $e(ea o d!umu$ $a f!on ie!e$e es e ine2ac - as fe$ 4nc> nu "oa e fi e2ac 4n c$ase$e de mi;$oc. A > de mu$ im"- cu oa e aces ea- 4n $imi e$e de ochi obinuii fo$osesc dife!en a nu a fos #izibi$'- a fos f'!' nici un mo i# u!(en - co!ec u!i sau modific'!i a! !ebui s' fie "$asa e 4n baza "e fa" u$ c' fo!mu$e$e de d!e" de u i$iza!e obinui '- da! ai "u ea a;un(e 4n a"!o"ie!ea "e ca!e $e dau- 4n o!ice caz- - mu$umi aa cum a fos f'cu - de asemenea- 4n !a a a"$ica ' de S einhei$ i Po(son $a fo!mu$e$e es im'!i de dimensiuni s ea- $e3am s abi$i 4n- T. &- ". .A0- ci a de dou' !a a e mai a"!oa"e de !e$aia $o! de $e(ea $ui 5ebe!. De fa" - cu oa e aces ea- a!e 4n obse!#aii$e an e!ioa!e a$e )ou(ue!- A!a(o- 8asson- #indeca!e de c!is a$- Vo$9mann- "!o"!ia meai o aba e!e de $a $e(ea $ui 5ebe! nu es e do#edi 4n es im'!i$e dimensiune s ea $a ni#e$u!i$e de $uminozi a e mi;$ocii- #izibi$ ceea ce a aco!da (a!ania c' aici e2is ' 4n !3ade#'! "en !u un ni#e$ mediu de $uminozi a e de d!e" a"!o2 #a$abi$. 6n !e im"da! am s"us din "!ima mea $uc!a!e ". E.A f i o e2"e!ien' de He!sche$ a unei in#es i(aii mai "!ecise a condus ademeni o! 4n aces documen T. &- "..D<- ca!e "'!ea s' do#edeasc' fa" u$ c' ief ine "en !u ochi cu e2"e!ien' 4n une$e anoma$ii- de asemenea- "!obabi$- a! "u ea fi sim i - ca!e nu sun #izibi$e 4n a$ e si uaii- i ace$ai $uc!u es e #a$abi$ acum cu o mai ma!e ce! i udine de $a noi in#es i(aii He$mho$ z 4n a doua c'!i a$e sa$e o" ica fizio$o(ice ".. AB0 ff de"a! e- ca!e- aa cum es e 4n sensu$ de inf$uen'- $a $imi e$e $e(ii !ebuie s' #o!beasc' $a cen !u- 4n $oc de o sensibi$i a e !e$a i# cons an - ca!e im"une $e(ea $ui 5ebe! ofe!' "en !u o anumi ' in ensi a e- o ma2im' a sensibi$i 'ii !e$a i#e- cu oa e aces ea- $e(ea $ui 5ebe! G- ca o "!im' a"!o2ima!e a ade#'!u$ui se o"!e e G- cum se e2"!im' He$mho$ z. Dac' nu m' 4ne$- "e mo i# c' He$mho$z a de ec a o aba e!e de $a $e(i$e 4n !e f!on ie!e- 4n ca!e aces a nu a fos !ecunoscu ' de c' !e o ma;o!i a e de obse!#a o!i an e!ioa!e de nume bun- fa" u$ c' $e3a #'zu #!eoda ' i ce$e mai mici dife!ene 4n $umin'- de ec a ">n' 4n "!ezen au fos - "en !u cea mai mic' dife!en' de ec abi$ #a!iaz' cu e$ 4n !e . Q ..F i . Q .DE din in ensi a e- 4n im" ce obse!#aii$e an e!ioa!e 4n e2amina!ea $e(ii numai . Q DI $a . Q .BB s3au a!' a - i cea mai ma!e caie u$ de sa!cinica!e a!e $oc $a - confo!m A!a(o . Q .A. =cf. T. &- ". .F<:.Da! aceas a es e o- 4n cazu$ 4n ca!e nu es e necesa! 4n sine- da! i"o eza fi!esc ca- 4n cazu$ 4n ca!e ce$e mai mici dife!ene de $umin' sun 4nc' uo! de !ecunoscu - chia! i ce$e mai mici dife!ene 4n !e dife!ene$e de $umin' sun 4nc' "e!ce"u e- i- "!in u!ma!e- uo! de conce"u c' 4n

cazu$ 4n ca!e ochiu$ sau me oda de mai "uin sensibi$e es e- ca i 4n He$mho$ z- de a"!o"ie!e a $e(ii "a!e 4nc' adec#a '- ca!e nu mai a"a!e adec#a cu e$. Cu oa e aces ea- 4n "!inci"iu- "!ob$ema aici- a! fi im"o! an doa! 4n cazu$ 4n ca!e #a$abi$i a ea fundamen a$ a$ d!e" u$ui 5ebe! es e a aca 4n modu$ de anche ' He$mho$ z !e$e#' c' aba e!i$e de $a $imi e$e de 4na$ ' i ;oas'- mai de(!ab' dec> $a "unc u$ indica de mine din mo i#e de "oa e- 4n !e$aia de senzaie !ebuie s' fie c'u a "en !u mica!ea 4n sine. Aces $uc!u nu es e cu si(u!an' cazu$- ci e$e "o fi 4n aceas ' !e$aie- am sub$inia s a!ea "!ob$emei 4n 4n !e(ime de. .DA..DE sun indica e de mine T. &- mo i#e$e " "en !u aba e!ea de $a $imi e$e su"e!ioa!e i infe!ioa!e nu doa! i"o e icda! nu mai "uin de fa" dec> dife!ene$e 4n sine- i a! fi foa! e "uin "!obabi$- 4n sinec' fo!ma com"$ica a a unei $e(i ca!e a fos 4n$ocui de He$mho$ z cu d!e" u!i de"$ine 4n !3o fo!mu$'- ca!e es e des ina "en !u a $ua #a!iaii$e- a! !ebui s' fie f'cu ca $e(ea fundamen a$'. Ca i acum m' !efe! $a "!o"!ia sa sc!is 4n ceea ce "!i#e e "a! ea e2"e!imen a$' a anche a He$mho$ z- eu sun mu$umi aici "en !u a no ifica fo!mu$e$e "e ca!e $e subs i uii "en !u a "!imi aba e!i$e de $a $e(ea $ui 5ebe!- ca!e- $a d!e" "u!e $ui 5ebe! se bazeaz'- i eu 4n !aduce desemna!ea sc!isoa!e- ca!e es e de obicei fo$osi 4n aces documen . Nos !u baza "e $e(e "u! 5ebe! es e fo!mu$a fundamen a$

unde senzaie- s imu$- K o de es e cons an inde"enden . Pen !u a ine seama de de#ie!ea 4n ;os 4n$ocui He$mho$ z =aa cum es e de;a ca$ea de mine "e a$ AE3$ea i ca"i o$u$ A. face: "en !u s' fie o cons an ' B #a$oa!e a c!escu de s imu$ $uminosi a ine con de aba e!ea de $a 4nce"u - e$ s abi$e e cons an a K de 3de"enden e-

unde a "!esu"une- 4n cazu$ 4n ca!e 3 "!ezen ca fiind foa! e ma!e. Aceas a "!ezin ' ecuaia fundamen a$' 4n !a"o! cu $imi e$e 4n $oc de ce$e de mai susC de unde !ezu$ ' "!in in e(!a!eC

i- u$ e!io!- o #a$oa!e ma2im' a sensibi$i 'ii u!meaz'. Reduce!ea fondu!i$o! e uii $a necon es a oficia$ $e(i ime- dei na u!a a $imi a su"e!ioa!' a- "!obabi$- 4n "!inci"a$- nu des u$ de ade#'!a - ado" a!ea de cea mai sim"$' fo!m' funciona$' de , a unci c>nd unu$ a!e s' s ea 4n con inua!e- desi(u!a > a im" !idica fenomene$e nici o con !adicie s"ecia$. Din "a! ea mea- a! "u ea

ad'u(a doa! c' fo!mu$a He$mho$ z "en !u a fi in masu!a de senzaia de $umin' cu "!i#i!e $a (!adu$ de senzaia de dife!ene de $umin' !ansfe!abi$e- $a fe$ ca fo!mu$e$e de S einhei$ i Po(son nici in !oduce!ea "!a(u$ui dife!enia$ 4n- 4n <I Ca". s"ecifica 'mod a! necesi a. Since!- iu c' 4n cad!u$ anche ei de "!o(!es He$mho$ z "e "sihofizica a cunoscu "!in in e!mediu$ aces ui e2ce$en e ce!ce ' o!i 4n domeniu$ eo!iei de $umin'- i "oa e do!i nimic mai mu$ dec> c' ei cas i(a mai mu$ i mai mu$ i mai mu$ de un as fe$ de "!o(!es "e de e!mina!e i dez#o$ a!e. Da! dac' z#onu$ a! fi #eni $a mine 4nain e de a"a!iia in#es i(aiei sa$e c' He$mho$ z au a aca baza ma ema ic' a "sihofizica me$e es e a > de aici se "oa e- "!obabi$- doa! o minciun' ne4ne$e(e!e- eu- "!in an e!io! i"!in u!ma!e- ceea ce am sub$inia cu in enie 4n "!efaa "en !u a 4n >$ni 4n #ii o!do!esc- ce$ "uin eu "o #edea chia! i "!o"!iu$ s'u con nimic de aces fe$. Numai a unci aces $uc!u a! fi 4n cazu$ 4n cazu$ 4n ca!e #a$abi$i a ea de baz' a $e(ii 5ebe! sau 8a7"!inzi" mai (ene!a$ ce aces fon es e susinu ' 4n u$ im' ins an'- a! "u ea fi !e"us' 4n discuie- i 4n $oc s' #'d 4n anche a He$mho$ z- "!ima !ecunoa e!e de fac o a unui "e aceas ' m'su!' sen imen "e baz' de "!inci"iu- "en !u c'- dei a insis a fo!mu$e !e$e#an e 4nain e- da! aceas a nu $e3a !ezo$#a aces sens. A$ doi$ea "unc se !efe!' $a- de senzaia de "!eda!e- 4n (ene!a$- i !a a!ea ma ema ic' a "e!ce"iei dife!ene$o! "!ob$em' deosebi de im"o! an ' es e dac' !idica!ea im"!esii$e "!in con !as u$ se bazeaz' numai "e o 4n!e(is !a!e a ho '!>!ii ;udec' o!e i sau o modifica!e a sensibi$i 'ii. 83am dec$a!a 4n aceas ' "a! e =Ca"i o$u$ <I:- "en !u a doua a$ e!na i#'- da! ('si c' He$mho$ z a e2"$ica cu "!i#i!e $a fenomene$e de 4mbun' 'i!e a (a!aniei 4n con !as u$ simu$ an "en !u "!ima da ' 4n nou$ s'u !a"o! ="a(. A0<- IBD- I.I:. 8o i#e$e "en !u o"inia mea- ca!e chia! i acum mi se "a! 4n (!eu 'i "ozi i#e- "o fi ('si e 4n mea- afia e 4n "!efee$e- a condus discuia de senzaie de con !as - ca!e sun de coninu "en !u a se !efe!i aici- cu meniunea c' "!in aces e e2"e!imen e i discuii$e de He$mho$ z da! im"$ica!ea subs ania$' a unui ac de ;udeca ' es e mai si(u! i do#edi 4n con inua!e m'su!' dec> a unci. Aceas ' dife!en' a fos 4n !a"o! cu a$ doi$ea "unc 4m"o !i#a mea o mai bun #eni 4n >$ni!ea cu "!i#i!e $a He$mho$ z a !eia. &"o eza c' !aze$e de cu$oa!e obiec i# sim"$eda! 4n min e un subiec i# cauza ames ec de cu$oa!e =T. &&- ". AB.:- am a#u - du"' cum es e necesa! ca aces ea mi3a a"'!u din dife!i e "unc e de #ede!e- da! nu f'!' ezi a!e s abi$i 4nd!'zni - aceeai i"o ez' af$u- "en !u "a! e cu mina conco!dan e "unc e de #ede!e- !e"!ezen a e de He$mho$ z- i inde"endena fo!m'!ii !eci"!oce a! !ebui s' con !ibuie $a o s"!i;ine. Fo!ma sub ca!e He$mho$ z aceeai a "!e(' i =cu sc'de!ea 4n i"o eza noun( a !ei i"u!i de fib!e ne!#oase ca!e sim !es"e9 i# !ei cu$o!i "!ima!e:da! es e semnifica i# dife!i de ce$ de $a ca!e am aceeai in#oca - da! aba e!ea "'s !a 4n decu!s de domenii- 4n ca!e i"o eza !ebuie s' com"$e eze ci!cui u$- as fe$ 4nc> o dis"u ' asu"!a a"!oa"e inu i$- "en !u c' 4nain e de m>n' a! fi (!eu de a decide. Da! #ei !ecunoa e uo! de con e2 - ca!e mi3a condus $a fo!ma mea "!efe!a ' i "oa e deine 4nc' "e $a ea- 4n im" ce eu sun de"a! e de a #edea- 4n aces sens- o do#ad'.