COLECTIV MASS EDUCAIE

DE

GUSTAV THEODOR FECHNER

DE COMANDA
DER

SAXON Royal Society DE TIINE

PUBLICATE
DE

GOTTL.FIEDR.LIPPS

LEIPZIG
Editor al WILHELM Restricted 1897.

Coninut
Part One

Declaraii preliminare
Prefa
I. Introducere. 1, 2
II preliminar Privire de ansamblu asupra celor mai importante puncte, care
sunt utilizate n investigarea unui obiect colectiv n considerare, i pe
numele conexe. 3-11
III. Prezentare general preliminar a probei i observaii generale. 12
Recuzit IV; anomalii. 13-23
Lege V. Gaussian a abaterilor aleatorii (eroarea de observare) i
generalizrile sale. 24-37
VI. Caracteristic pentru obiectele colective de piesele lor de determinare
sau aa-numitele elemente. 38-46
Tratamentul teoretic a obiectelor colective

Tablouri de distributie primare VII. 47-52

VIII redus tablouri de distributie. 33 - 67
IX. Determinarea de o, o , , o ", m , , m ", , , ". 68-75.
X. Compilare i contextul principalele caracteristici ale celor trei valori principale
de A, C, D: , de asemenea, R, T, F. 76-86
XI. Cea mai dens Valoarea D. 87-92

Asimetria de obiecte colective.

XII. Motive aceast asimetrie semnificativ a abaterilor n raport cu media
aritmetic i valabilitatea legii de distribuie asimetric n raport cu valoarea
cea mai apropiat de D n sensul generalizat Act Gaussian (capitolul V) este
cazul general. 93-95
XIII . raporturi matematice ale combinaiei de asimetrie esenial i neesenial.
96
Formulele XIV pentru media i valoarea probabil a diferenei dependente
asimetrie pur aleatorie u 97-101
XV. Prevederi probabilitate de dependente de diferen asimetrie pur
aleatorie u ieirile de adevratul centru. 102-111
Al XVI-lea. Prevederi probabilitate de dependente de diferen asimetrie pur
aleatorie v ieirile din mijloacele greite. 112-117

Legile de distribuie de obiecte colective, dup principiu aritmetic.

XVII. Simplu i legea Gaussian fa-verso. 118-122
XVIII. Suma de lege i Supplementarverfahren. 123-128
XIX. Legile asimetrie. 129-136
XX. Legile extreme. 137-142

Legea de distribuie logaritmic.

XXI. Tratamentul logaritmic obiectelor colective. 143-146
XXII. Tratamentului colectiv de relaii ntre dimensiuni. nseamn raporturi.
147-151

Capitol apendice.
XXIII. Relaii de dependen. 152-155

A doua parte.
Investigaii speciale.
XXIV Despre contextul spaial i temporal de variaiile de dimensiunea
recrui. 136-163
XXV. Structura i asimetrie de secar. 164-169
XXVI. Dimensiunile galeria picturilor. 170-175
XXVII. Obiecte colective din domeniul meteorologiei. 176-179
XXVIII. Asimetria rnduri de eroare. 180-182
Apendice. T-tabel. 183

Cuvnt nainte.

Vorliegendes munc a fost n jur de muli ani, creat de mine, de material colectat i
s procedeze acestora n pregtirea de acest lucru, dar de multe ori ntrerupt de alte
lucrri, retrase din circuitul agricol un timp destul de lung i a ntrziat pn acum
finalizarea lucrrilor. Pentru a se ntrzia mai mult, ar, nu fi la vrsta mea
recomandabil n cazul n care lucrarea este s apar la toate, nici nu ndrznesc s
spun c este o poate ndrzni n cele din urm dup ce n mod repetat ntoarce s
apar, dei pentru nu ca un lucru perfect, ci ca un substrat o extindere a nvturilor
tratate de aici. Specific urmtoarele capitolul introductiv vorbete despre sarcina de
predare de la, i astfel ca aici doar urmtoarele remarci generale pot gsi camera
suplimentare.
Cu noul nume sub care predarea are loc aici, recunosc, dar nu ca o nou doctrin,
numai c starea actual a dezvoltrii lor nu a pus nc nevoie de aproape, chiar au
nfiinat sub un nume special pentru ei nii. Pretutindeni stiinta specializat da n
calea dezvoltrii lor n cretere i, n consecin necesit nume de separare a
diferitelor zone lor. Ei bine, probabil cel mai general, cel mai interesant,
Verdienstlichste ce a existat de predare noastre de pn acum, n Quetelet a "Lettres
sur la Theorie de probabilites" (1846) i a lui "fizic Sociala." (1869), pentru a fi gsit,
i, dac dorii, putei n el, ca tatl colective, ca Weber pentru a vedea n psihofizica
EH, dar va fi capabil s conving de la urmrirea acestui lucru, ct de mult prilej a

fost cu toate acestea, nu numai extinde n mod semnificativ, dar, de asemenea,

ajustarea merge dincolo de el.
n acest sens, am face dintr-o parte n calitate de cultur principal al altele dect
Hauptwur-Zel ntreaga urma anchetei, mna opus de control raionament matematic
i validitatea empiric de o generalizare a legii GAUSS a cererilor de variaie
aleatoare, limitnd astfel acestuia pe probabilitate simetric i proporionale micime a
abaterilor reciproce este ridicat de la media aritmetic, i apar relatii de reglementare
anterior necunoscute, cel mai important este compilat 33. De fapt, autoritatea de
reglementare cea mai general dintre toate vine n colectivele a relaiilor lingvistice n
aceast generalizare la fel de dat, ca n legile simple, GAUSS, autoritatea de
reglementare a tuturor cerinelor de precizie fizice i astronomice, i ar trebui s se
nc ntrebam dac nu, n principiu, de asemenea, pe ar apela la lege mai general,
ceea ce nu ar trebui sa lase comentariile luate n 8.
Ca atare, colectivele se bazeaz pe o combinaie de observaie i calcul n raport cu
cealalt, poate fi profitabil s nvturile exacte. Leciile pe care au dreptul la o astfel
de descriere, dar las la toate la un grad foarte diferit de securitate a rezultatelor
lor. La cap sunt mecanici, astronomie, fizica, fiziologie este din cauza dificultilor cu
care se confrunt complicaie i variabilitatea proprietilor sale, cu mult n urm,
chiar mai mult, din cauza unor dificulti i mai mari n acest sens, a
psihofizica. Colectivele aciuni cu astfel de dificulti, fr a fi supuse la aceleai
dificulti fundamentale ca psihofizica, aceasta ofer interes practic suplimentar, cu
toate acestea, ele sunt mult inferioare la interesul lor filosofic. Dar aceasta nu lipsete
ntregi colective ntr-o astfel, n cazul n care subordonarea aceasta intrare de sansa de
a veni n mai multe legi generale aici, ntr-o regiune i ntr-o manier n avantaj, care
pn n prezent nu inferior considerare.
n ceea ce privete forma i dimensiunea de att de multe versiuni vor fi luate n
considerare ca munca nu este destinat att pentru matematicieni profesioniste, care
vin aici n considerare a punctelor fundamentale sunt familiarizai deja, dect pentru
cei care o fac pentru a primi o notificare de i de aplicare a doctrinei este, fr ca
acestea s fie deja n posesia unor astfel de cunotine.
Aici Urmtorul a dori s promoveze predarea sau conduce o cerere la computer
printr-un specialist nostru. In tabelele cunoscute care, de obicei, cu integrala
probabilitate Gaussian a abaterilor aleatoare de la medie (eroare de observare) ca

i-a exprimat reprezint argumentul este t doar alerga pn la dou zecimale, au

ceva pentru utilizarea limitat, fizicienii i astronomii pentru a face din ea, este
suficient de interpolare consultare cu diferene de prima i a doua, dar pentru
utilizarea mult mai extinse a colective este s-l fac pentru a acelai lucru ca i cum ai
reduce la mai multe proiecte de lege care sunt de a conduce cu ajutorul logaritmilor,
argumentul numr, pentru care logaritmii sunt doar dou sau trei cifre i a actelor
intermediare ar face s fie doar interpolarea. Deci, ar fi de dorit ca, n interesul de

doctrina noastr, care este mprtit de altfel prin metoda psihofizice de cazuri
corecte i greite au fost disponibile, mese, n care t la cel puin patru zecimale rula
este de 1) , pentru a evita interpolri n parte pentru a facilita o parte, i, n orice caz,
Eu nsumi am fost dor de astfel de tabele atunci cnd execut acest lucru
dureros. Desigur, extinderea tabelelor va crete astfel, dar avantajul prea s creasc
relaii puternice cu ei. i ar trebui s existe nici o institut astronomic sau statistic, care
trebuie s aib fore de calcul mecanice, care au fost s-i asume un lucru! De
asemenea, ar putea fi o sarcin bun pre face.
1)

O versiune a acestui tabel cu trei zecimale de t, cu restricie de valoarea integrala

la patru, respectiv. cinci zecimale, pot fi gsite n Anexa 183

I. Introducere.
1 Sub un obiect colectiv (K.-G. scurt) Am neles un articol, de copii este format
din nedeterminat multe, variind la ntmplare, de tipul sau termenul generic sunt
deinute mpreun de unul.
Astfel, omul este un obiect colectiv ntr-un sens mai larg, omul de o anumit ras, o
anumit vrst i anumite rasiale, cum ar n sens strict, ca ntr-adevr ceea ce unul de
marimea unui K.-G. poate solicita extinderea Artbegriffs generice sau, n care el intr,
schimbrile.
Copiile de un K.-G. poate fi spaial sau temporal diferit i, ulterior, o K.-G. spaial
sau temporal form. Astfel, recruii de o ar sau urechi de cmp de porumb ar fi
copii ale unui K.-G. spaial Se aplic. Deci, este (n medie), temperatura din
prima Ianuarie, urmat la un anumit loc de un numr de ani, ct mai multe copii ale
unui K.-G. temporal. n loc de primulIanuarie poate fi orice alt aniversarea, n loc de
o anumit zi a unei luni anume, n locul temperaturii de set barometru, etc i, astfel,
copiile ct mai multe temporale K.-G. primesc.
Antropologie, zoologie, botanic avea deloc n mod semnificativ cu K.-G. de a
face, deoarece aceasta nu poate fi o caracteristic de specimene individuale, ci doar la
faptul c o populaie de aceeai joaca asta. de la acest lucru sau acest punct de vedere
este rezumat ca gen sau specie n lime mai mare sau mai mic Meteorologie
prevede dup exemple doar citate din fenomenele meteorologice lor non-periodice
numeroase exemple din ea este, i poate chiar i n arta de a vorbi de astfel de cri,
cu condiia, cri de vizit sunt printre ei.
Copiile de un K.-G. Acum, pe de o parte de mare, pe de alt parte, cantitativ, adic
cu mrimea i numrul, determinat, i numai aceasta din urm este determinarea n
colectivele. A K.-G. face, de fapt, ceea ce hotrrea de cantitativ, aceleai pretenii
ca un singur obiect, cu excepia faptului c n unele (dei doar unele) respect prile
individuale ale obiectului prin copii ale K.-G. fi reprezentat. Aceasta se aplic, de
exemplu, recruteaz o anumit ar, se pune ntrebarea: ct de mare recruii sunt la
mijloc, ct de larg dimensiuni diferite de mijloacele lor, ct de mari sunt cele mai
mari i mai mici, comportamentul n msura recrui n conformitate cu aceste

prevederi n diferite recolte, cum ar fi n diferite ri ntre ele. Aceste ntrebri i

conexe, mai trziu s fie luate n considerare poate fi la orice K.-G. prezint, i a
oferit un obiect spaial are mai multe piese i dimensiuni distincte, ele pot fi n oricare
din aceste componente si dimensiuni deosebit de prezenta, iar acestea constituie o K.G. special trata, ca craniu, creier, mini, picioare de o persoan, nlime, greutate,
volum de ntreaga persoan sau o anumit parte a poporului, dar, de asemenea, relaii
cantitative va veni n discuie, la fel ca i n comparaie cu oameni de diferite rase,
rapoartele de nlime medie, latime, lungime a craniului ia un interes deosebit n
cerere.
2 Cu privire la toate aceste ntrebri individuale, dar ridic o mai general, cel mai
important, la care se poate aciona la toate n aceast doctrin, i n consecin, s
acioneze pentru a de mai jos, este problema legilor, aa cum este copiile o K.G. distribuit de dimensiuni i numr. Sub imprimate, dar distribuia este determinarea
de a nelege modul n care numrul de copii ale unei anumite K.-G. variaz n funcie
de mrimea lor. De fiecare dat, existent ntr-un numr mai mare de exemplare K.G. vin nainte de cele mai mici i cele mai mari exemplare, extremele scurte, cele mai
rare, cel mai adesea cei de o anumit mrime medie. Dar nu este un general, la toate
sau cel puin cele mai K.-G. legea aplicabil de inversul numrului de mrimea
copiilor? De fapt, o astfel de va fi nfiinat, i du-te o sarcin principal de a urma n
declaraia sa.
De la bun nceput, desigur, se poate ndoi c la diversitatea extraordinar a K.G. Raporturile de distribuie legale sunt sigur de a gsi o anumit generalitate, la
toate. ntre timp, deoarece n conformitate cu termenii de K.-G. unul din diferite
aleatoriu exemplare este, n orice caz, gsi legile generale probabilitate de noroc - i
fiecare matematician tie c acolo sunt cele - la cerere. De fapt, distribuia rapoartele
sunt de K.-G. n general dominat de cei, cu toate acestea, numai incidental la
sigurana credite dimensiunile obinute sunt aceleai legi de probabilitate n
Mabestimmungen fizic i astronomic avute juca prezenta un statut foarte diferit i
mult mai semnificativ dect n gabaritul de msurare K.-G.. Dar n msura n care
aleatoriul n anumite condiii, pentru diverse K.-G. diverse joac condiiile externe i
interne, poate, prin toate situaiile neprevzute de diferite K.-G. distinge prin
caracteristic, pot fi derivate din lor de distribuie raporturi constante. Acestea sunt
cele care definiteness de aceeai odihn mpotriva celuilalt, iar acest lucru se aplic
cu privire la legile generale de probabilitate pentru a vizita. Ei bine, ai luat deja
ntotdeauna, n acest sens, media aritmetic a exemplarelor din ochi i diligen cu
privire la hotrrea sa n diverse K.-G. transformat, n afar de asemenea, probabil,
nc mai rar luate n considerare extremele abaterea medie de la medie. Dar, la fel de
important ca aceti factori determinani i va rmne mereu, dar pn n prezent
acestea au fost luate n considerare ntr-o parte, n timp ce alii, n principiu, nu mai
puin important, acest obicei ignorat.
n msura n care tratamentul K.-G. n funcie de toate relaiile anterioare, este
supus la toate celelalte puncte de vedere i alte moduri de determinare poart, la fel
ca n msuri fizice i astronomice n considerare veni, ecartament msurarea K.-G.,
sau s spunem colective scurte, ca o doctrin de acest gen special pregtite i tratate

fie, iar acest lucru va fi folgends sarcina.

Din moment ce noiunea noastr de K.-G. noiunea de variaie aleatorie de
exemplare primite, putei anticipa dorii o definiie de ans i o declaraie de esena
ei. ncercarea de a da o astfel de aspecte filosofice, dar ar da roade pentru urmtoarele
putinul anchet. Acesta trebuie s fie suficient pentru a indica, pentru urmtorul set
de baz, punctul de fapt de vedere al mai negativ dect caracter pozitiv pentru ea
aici. Sub o variaie aleatorie a copiilor am neles unul care ca un raport ntre
dimensiunea este, de asemenea, independent de o continu privind stabilirea
dimensiune legile arbitrare i deterministe ale naturii. Mag unul sau altul dintre
prevederile articolelor au o pondere, dar doar independent acestora se schimb n
mod aleatoriu. Prin urmare, poate fi determinat prin nici o lege accident, ct de mare
este acest lucru sau c singur exemplar, dei, n care o limit de dimensiune, un
anumit numr va ine la fel cu acest lucru sau care grad de probabilitate.
Acest lucru nu este de a nega c nu exist nici o ans de cele mai multe punct de
vedere general, de dimensiunea fiecrui exemplar pot fi vizualizate cu necesitate
determinat de legile existente ale naturii n condiiile existente. Dar noi vorbim att
de mult de accident atunci cnd urcm la o derivare de prevederile individuale ale
acestor regulariti generale, nici s ncheie din datele disponibile din aceasta nu sunt
n msur. n aceast privin, este cazul, asculta la accident, i asculta la
aplicabilitatea legilor vorzufhrenden aici sau este deranjat.

II preliminar Privire de ansamblu asupra celor mai importante aspecte, care n

investigarea unei K.-G. fi luate n considerare, iar numele se refer.
3 Rezumatul de mai jos va fi capabil de a servi, n msura i natura studiilor, cu
care avem de a face folgends pentru a face anumite trecute cu vederea, i de a se
orienta pe cea mai mare parte a denumirilor de consum n avans, n legtur, o
discuie mai detaliat a acestor puncte, dar rmne urmtoarele capitole rezervate.
n ordinea aleatorie n care copiile o K.-G. Meninerea efectua, nici o imagine de
ansamblu a relaiilor poate fi n acelai ctig de mrime i numr, nici o prelucrare
metodic ar fi acelai posibil dac lor, n general, cu un grad de a fi desemnat n
aceeai ordine aleatorie, n care au fost primite i ntr-un a vrut aa-numita list
original a enumerat, pleca, aa c trebuie s fie sortate n primul rnd n funcie de
mrimea lor i astfel aranjate ntr-un tabel, aa-numitul panou de distribuie a
efectua. Ai fcut acum c nu exist nici un numr mare de copii ale unui obiect, apoi
fiecare o sau, dar cele mai multe o s apar doar o singur dat n tabel, i

dimensiunea de distanele dintre succesive fi o schimbare foarte neregulat, cu

numeroase de dezvoltare i obiecte, dar, de exemplu, multe dintre care specimene
prezente, ca i pentru urmtoarele presupun n principal, dac nu toate, dar multe sau
majoritatea o,care va purta amploarea i estimarea, mai mult sau mai puin frecvent
apar n mod repetat, i apoi ca scop panoul de distribuie, astfel nct ntr-o coloan
de un fiecare o , numai prima cotare, ci ntr-o coloan intrerupt bej de z ,
numrul z indic ct de des se produce. Numrul total de A , care intr ntr-un panou
de distribuie, desigur, corespunde sumei z , care este adunnd toate z conine, se
potrivesc cu masa i este de mine cu m respectiv.
Stabilirea unui astfel de panou este s spun aa, primul pas n timpul procesrii
numeroase K.-G. de dezvoltare are de a face de pe lista iniial de la.
Un al doilea pas este aceasta: c, cu o hotrt s fie desemnat, media aritmetic a
msurtorilor individuale i abaterile pozitive i negative ale numrul Z , desigur, cu
care se abat deun meci.
Dar pentru a face acest lucru, ca punct de plecare abaterile n loc de A , de
asemenea, alte valori care pot fi derivate cu precizie matematic de la panoul de
distribuie, servi, precum i de orice alt opiune n acest sens, vin noi relaii n primplan, va fi de a vorbi despre ele mai trziu. n general, acum eu numesc valori care
sunt necesare pentru a dezvolta relaii, cum ar fi valorile de pornire ale abaterilor,
valorile principale i nota lor de H, care, prin urmare, o este doar un caz special, pe al
crui cont tine pn acum n tratamentul K.-G. a limitat singur, dar aceasta este o
restricie arbitrar de colective poart, aa cum va fi evident din urmtoarele
observaii mai trziu. General, eu numesc variaii de la care valorile de baz, acestea
pot fi, de asemenea, efectuate sub rezerva abateri colective.
4 Uor acum ai convins de la urmtoarea situaie. O tot mai mare m n panoul de
distribuie al unui K.-G. a primit, mai regulat este trecerea de un corespunztoare z, i
aa sunt sigur s sublinieze legala, de care trebuie s vorbim. Cazul ideal ar fi ca ai un
infinit m -ar trebui, n cazul n care avei un curs foarte regulat de z ar trebui s fie de
ateptat i o mplinire foarte exact a legitilor relevante, dup care, condiii chiar
ideale i legitilor ca le-ar da un panou ideal i empirice, care constau ntr-o mai
mare sau mai mic aproximri trebuie s se disting.
Toate legile de probabilitate de noroc la toate, i legile de distribuie ale K.-G. sunt
cele care au n comun faptul c respectarea lor este mai sigur de a fi de ateptat, n
funcie de un numr mai mare de cazuri la care se refer, dar ca ar fi o valabilitate
perfect deine doar n cazul unui numr infinit de cazuri, ceea ce nu exclude faptul
c deja cu un numr empiric bine-a fi achiziionate de cazuri, confirmnd legile n
cauz are loc n apropiere de mare. Respect, unul acum, n orice caz, n realitate, doar
cu K.-G. are de a face dintr-un numr finit de exemplare, care reprezint la fel de
multe cazuri, m refer la abaterile de la legile ideale pentru finitudine a numrului de
copii, ca nesemnificativ, i, n msura n care merge indiferen fa de una i cealalt
parte cnd cauzate de neprevzute dezechilibrate, cu toate acestea eu c pentru starea
de un numr infinit de cazuri, cazul nostru de copii, reglementrile n vigoare se
refer la fel de esenial sau normal. Caracteristica general a imaterialitate a unei

dispoziii este c dispare cu att mai mult cu att mai mult numrul de cazuri,
respectiv. Exemplare, n condiiile pe care conceptul de K.-G. determina crescut astfel
nct se poate presupune, vor fi eliminate n totalitate la numr infinit de cazuri, care,
n general, doar numeroase elemente de soiuri sunt potrivite pentru investigarea
legilor n cazul nostru.
Chiar i cu un mic m , dar imaterialitate unei dispoziii demonstreaz faptul c n
repetarea testului cu aceeai mic m mrimea i direcia prestrii schimb
nedeterminat de la obtinerea de noi copii ale aceluiai obiect, n timp ce n
materialitate acelai, n medie, o majoritate de repetiii pentru un rezultat anumit
dimensiune i o anumit direcie din aceeai, astfel nct s asigure un solid, este mai
mare numrul de repetiii, iar m este orice individ.
Vorbim de o distribuie simetric a valorilor n raport cu o valoare principal dat
de H, n cazul n care orice abatere a unui pozitiv-a H abatere negativ la fel de mare
de altul un al Hcorespunde, astfel c la fel de puternic pe ambele pri
ale H difer o mare egal z aparin . ntr-un K.-G. de un numr finit de copii poate fi
din cauza neprevzute de neegalat nu se atepta, cu privire la orice valoare mare
pentru a gsi o distribuie complet simetric, i, desigur, o distribuie simetric nu este
cu privire la mai multe valori principale, de asemenea, exista, dar este un obiect
important de studiu, dac nu poate lua mai mare valoare n funcie de care se apropie
mai mult distribuia simetric, cu att mai mult m de K.-G. a crescut, n modul n care
la infinit m -ar putea presupune o distribuie cu adevrat simetric ca a ajuns ntr-un
caz care pentru c un infinit m nu este de a avea, dar se poate vorbi de o probabilitate
simetric de abateri.
5 Ci chiar de la un alt punct de vedere dect cel precedent poate distinge un
panou de distribuie ideal de un rezultate ideale i empirice empirice i
dependente. Pentru msurtori, exemplarele nu poate merge dincolo de anumite
limite de precizie, deoarece acestea vor suporta mprirea n vedere amploarea i
estimarea n ntre. Se poate, de exemplu, chiar i un milimetru, chiar zecimi de
milimetru, chiar sutimi de milimetru, dar nu difer numai. Pentru c difer numai
milimetri, curg toate dimensiunile individuale, acesta se afl n limitele de un
milimetru, imposibil de distins mpreun, aa c el se refer la ntreg z copii, care sunt
de fapt distribuite pe un ntreg interval de 1 mm, la o singur valoare a care formeaz
la mijlocul acestui interval. Fie, n general, i nc diferen sesizabil n msura astfel
judecate z fiecare un tabel de fapt empiric ntregul interval de mrime i ntre un
- 1 / 2 i i a + 1 / 2 i mai departe, n timp ce ea este de la panoul empiric astfel nct
exclude i utilizarea acestora este, de obicei, astfel compus, ca n cazul n care se
ncadreaz ntr-o msur un auto- z ori vorkme.ntr-un ideal, care se continu pn
la limita de precizia de msurare i estimare, dar s-ar am ajuns pn la o valoare
infinit de mic 1) , distinct o mesei reproduce prin prezenta lor, z , dar devin mai mici
n consecin, acest lucru este panoul perfect a empiric difer.
1)

O valoare infinit de mic, aici, prezidat n sensul de calcul este de a nu se

confunda cu zero, dar, dei a sczut continuu n orice dimensiune citable i

dimensiunea sa absolut dup indeterminabil, dar calculat folosind metoda chiar i
dup ce relaiile sale cu alte valori infinit de mici determinate.
n cazul n care acum empiric i este foarte mic, rezultatele panoului empiric
difer, n care se refer la dimensiunea i proporiile din care deriv din aceste valori
principale i valorile de deviere principale nu difer semnificativ de cele de ideal, dar
este diferena, n general vorbind, s fie luate n considerare i mai trziu va prezenta
considerare ca a afla unde este n considerare cu seriozitate. Reguli i condiii
empirice, n care acesta nu este considerat necesar, dar ea este considerat ca n
cazul n care ntr-adevr z fiecare o aceasta ofoarte zukme, eu numesc crud, cele n
care el este pe ct posibil, s ia n considerare ascuite.
6 n orice caz, acum trebuie s fie clare cu privire la rezultatele panoului empirice
la idealul a panoului ideal, prin prezenta lipsita de substanta a urca substanial, prime
caut, inclusiv ca o prelucrare respectiv de tablouri de distribuie a auzit.
n acest sens, o diferen ntre panourile primare i reduse se poate face. Sub
panouri primare neleg pe cei ca ei pot fi obinute imediat prin ordin al dimensiunilor
pe lista iniial i declar aceeai experien date, cum ar fi acestea, ci doar a ordonat,
de fa. Placi reduse eu sunt acelea n care z pentru Maintervalle mai mari, se disting
ca n panourile primare, i sunt ntr-adevr grupate mpreun pentru aceeai
dimensiune pe tot panoul, z dar aceste intervale mai mari centre, n forma redus o, s
se acorde scris , cu avantajele, astfel un curs regulat mai mult de z pentru a intra n
panoul i o baz mai adecvat pentru calcule, n cazul n care nu fr conflicte cu
orice dezavantaje ca urmare a extinderii din I, . dup care revenii mai trziu De
intrare este tranzacionat vreodat de metoda de preparare i rapoartele dintre mesele
principale i reduse n capitolele VII i VIII, cu posibilitatea de niveluri diferite de
principiile de reducere i de reducere a vine limb.
7 In fiecare non-primar la neregulate sau fcute n mod regulat de ctre panoul de
reducere este urmtorul tine.
Cel mai mic z poate fi gsit de ctre cele dou limite tabl pentru a atinge ceea ce
ca mai devreme, cel mai mic si cel mai mare a. apar cel puin de multe ori, cea mai
mare z , dar, n general, n prile de mijloc ale panoului. Maxim z cade pe o
anumit o n aceast parte de mijloc, n cazul n care pe ambele pri z n mod
continuu de ctre extreme, dei cu insuficient reducerea aici i acolo ntrerupt de
nereguli scdea. Valoarea o nu pentru a fi primar neregulate sau bord redus de
distribuie la care maxim z cade, eu numesc cea mai dens de tabele sau valoarea
empiric dens a obiectului, care poate fi cu siguran considerat ca o aproximare a
valorii dens ideal unul cu un infinit de mare m i infinit de mici, i -ar lua, dar nu mai
puin de o aplic la panoul, dar chiar i ca atare, merit o atenie special i de
abordare ofer suportul pe o aproximare mai exacta de calcul n mod contemplativ
mai trziu. Fie ca este vorba empiric sau ideal, stabilite n aceast sau acea abordare,
l-am numi, n general, cu D.
S-ar putea crede c cea mai dens valoarea considerabil, deci strict vorbind, la o

foarte mare, infinit m i cu un foarte mic, strict vorbind, infinit de mic i, determinat,
ar coincide cu media aritmetic, i ntr-adevr moale n majoritatea K. -G. att de
mare n funcie de destinaia de m i mici i suficient de mic de la un altul, care ar
putea fi nclinat i a deinut anterior, de fapt, s se asigure c abaterea rmnnd este
doar o chestiune de dezordine dezechilibrat. Dar va fi una dintre cele mai importante
rezultate ale investigaiei urmtoare, c o diferen semnificativ ntre media
aritmetic i valorile cele mai groase este mai degrab cazul general, astfel nct
mrimea i direcia de aceast abatere se caracterizeaz diferite K.-G. sunt.Acum, n
msura n care sunt conforme cu abaterile cu privire la cele dou valori diferite
rapoarte, empiric mai dens valoarea dezvoltare s ca o de la media
aritmetic A recunoate aceeai mas pentru a fi distins valoare principala valoare di
ieire, este important de abateri colective.
Pentru dou valori principale precedent A, D dar totui se produce un anterioar a
doua trebuie deosebite, a treia, am ca valoare sau valoare centrul central cu C va
desemna di valoarea unui, de ca multe altele o mult mai mic are peste ntre ele i n
aceast recunoatere, numrul de un drept de aciuni prin intermediul. n acelai timp,
este vorba atunci cnd se spune a fi valoarea pentru care numrul de abateri pozitive
cu privire la egal cu numrul de negativ. Aritmetic, ea difer de cei doi termeni, c,
n timp ce n ceea ce privete A , suma abaterilor mutuale este egal, pe de alt parte,
n raport cu C , numrul de abateri mutuale este egal i n care, n timpul rel.. A ,
suma ptratelor abaterilor este de minim , di este mai mic dect dist. orice alt
valoare iniial este aici mpotriva dist. C, suma abaterilor simplu (n cazul negativ
calculat pentru valori absolute), n acelai sens un minim este de 2) . Cea de a treia
auditori de justitie Principalele aceast valoare la ultimele dou este acum deschis din
nou de noi relatii caracteristice pentru K.-G. va fi vorba despre ceea ce.
2)

Aceasta, proprietate nu a observat anterior de valoarea central Am ntr-un tratat

special pe aceeai dovedit [fa de valoarea iniial a celei mai mici suma abatere;
Abhandl. math.-Phys. Clasa de Royal. Saxon.Societatea de tiine, volumul II,
1878].
n afar de aceste trei valori principale sunt altele, de la panoul de distribuie
matematic deduse valori iniiale ale abaterilor i servesc dup cum valorile principale
i luate n considerare n mare msur independente de cele anterioare, n parte cu
aceeai pot fi legate, dar sunt, n orice caz, cheia anterior, i eu rmn n primul rnd
exist. ntr-un capitol ulterior (capitolul X), dar voi alte trei valori principale
irelevante ca valoare vagin R , cea mai grea valoare T i abaterea valoare de
focalizare F n considerare, care, n orice caz, s prezinte un interes matematic.
8 Un animal este Build interioar conform caracterizat prin creier, inim, stomac,
ficat, etc, mrimea i localizarea acestor organe mpotriva celuilalt, furnizoare i de
descrcare moduri de a face acest lucru. Apoi o K.-G. determinateness cantitativ
intern le caracterizeaz prin media aritmetic, mediana, valoare dens i de altfel cu
privire la valorile zuzuziehende principale, mrimea i localizarea acestor valori

principale mpotriva celuilalt i abaterile, iar aceste valori nu mai sunt n matematic
dect aceste organe ntr-un context organic. A K.-G. forme ca s spunem aa un
organism matematic, care este capabil de o disectie, se va merge n continuare. i
dac asta nu e s spun c fiecare obiect are de a face cu punerea n aplicare a unui
astfel de cerere disecie, astfel nct, n orice caz, o Kollektionsmalehre general, are
cu un punct de vedere general de a face cu aceeai.
Pentru a avansa poate observa aici c, dei sub o anumit condiie, cele dou valori
principale de D i C cu A i, prin urmare, toate trei coincide reciproc ar fi, cu condiia
i anume c abaterile reciproce rel. Un posedat o probabilitate simetric, de exemplu,
cu creterea m n form de distribuie simetric (n sensul de mai sus), apropiat de
acela la infinit m -ar putea lua n considerare, cum ar fi atins. Dar se va vedea c
pentru K.-G. In schimb, o probabilitate asimetric abaterilor bez. A trebuie s
presupun c n conformitate cu una cu creterea m nu o distribuie simetric, dar s
fie adus la o anumit lege, abordrile de distribuie semnificativ asimetrice. Da, poate
fi n afar de singura excepie s fie considerat ca o coinciden esenial
de D i C cu o absolut nici o valoare pentru K.-G. gsi, Bez. probabilitatea de o
abatere simetric va avea loc pe ambele pri.
Dac am acum pn n prezent n tratamentul K. - G. doar pe A, lund abaterile de
la ea i despre extreme de vedere, una vede nu numai deja din volumul anterior, c
raporturile caracteristice foarte importante i diferenele de obiecte acest obicei
ignorate, dar se va arta, de asemenea, c o lege general de distribuie de copii ale
K.-G. nu va ctiga cu acest mod limitat de tratament.
Dar aceasta nu a contestat faptul motivul lor, care le-ai transferat aspectele
conductoare ale gabaritului de msurare fizic i astronomie la colectivele, fr a lua
n considerare dou diferene importante care exist ntre cele dou, prin care cei
modul limitat de tratament pentru fosta doctrina la fel de motivai ca i pentru acesta
din urm este refuzat. Pentru prima, media aritmetic a A a valorilor observate de
dimensiunile sale care urmeaz s fie stabilite fiecare articol cu abaterile A, erori di
de observare,, sensul dominant deci practic singur numrat,, aa cum sunt cunoscute
de motiv, matematicienii profesionale i fizicieni sunt, n valorile cu privire la care
suma ptratelor abaterilor, de exemplu eroare, care este cel mai mic posibil, media
aritmetic, de asemenea, vede valoarea care vine adevratele valori pentru
determinarea de care este de a face acest lucru n toate probabilitile, urmtorul , dar
aceasta are loc ntr-abaterile un mijloc de a determina suma cu care valoarea
adevrat, dar totui cu o anumit probabilitate de una sau de alt parte, va fi
pierdut. Deci, de ce nu avea grij de n aceast doctrin a altor valori fundamentale
care ajut i abaterile lor de a-i ndeplini sarcina de predare nimic! Deci, nici de
valori de dens, totui valori centrale n msurarea astronomic i fizic ecartament
discursul, indiferent de diferitele valori observate de unul i acelai obiect n el,
ca un combinat, n sine, la fel de bine pentru a obine o D i C ar putea da natere, n
calitate de diferite copii ale unui K.-G. Dar ar fi inactiv pentru o vizualizare special
de a contracta la fel, i, n orice caz, nu se ntmpl.
Pentru colectivele, dar are punctul de vedere, care pot favoriza media aritmetic a

abaterilor de la acest principiu n gabaritul fizic i astronomic de msurare, nici un

sens. Toate exemplarele unei K.-G., se deviaz niciodat pn acum din mediile
aritmetice sau de alte valori principale sunt la fel de reale i adevrate, i, de
preferin o analiz a unuia fa de cellalt dintr-un acelai pentru toate aspectele
triviale desigur nu are sens . n acest, orice alt valoare mai mare de alte puncte de
vedere semnificaia ei caracteristic i parial chiar i practic pentru o K.-G.,
contribuind astfel pentru ao distinge de alte obiecte.
n al doilea rnd, cu toate acestea, difer n n gabaritul de msurare fizic i
astronomic, desigur, mai degrab postulat sau presupus ca demonstrat fr echivoc,
probabilitatea simetric a observa erori martie observarea aritmetice cu o observaie
bun celor trei valori principale nu eseniale, ci doar de coincidene dezechilibrate
unul de altul, astfel nct, n preferabil deoarece media circumstan aritmetic
specificat valorilor observate n acelai timp mittrifft valorile cele mai probabile de a
celorlalte valori principale, n timp ce K-G .bemerktermaen o probabilitate
asimetric de abateri Bez. din media aritmetic a fi considerat ca n cazul general,
este ceea ce diferite valori principale scdea semnificativ n afar.
De altfel, se poate prea chiar mai discutabil dac una este ntr-adevr cu care
postulat la erorile de observare n toate drepturile, o ntrebare care, dei nu prea ne
privesc aici, dar mai trziu, ntr-un capitol separat 3) vor fi luate n considerare.
3)

[cu. considerare la aceast ntrebare se afl n a doua parte, cap. XXVIII,

asimetria de rnduri de eroare examinate.]
Dar s ne ntoarcem acum la condiiile eseniale pentru colectivele.
9 Sub-elemente sau piese de o determinare K.-G. Voi nelege n analiza astfel la
toate urmtoarele valori n cele ce urmeaz, unele dintre ele deja folosite anterior,
denumiri.
1) Generalul cu m desemnat numrul total de exemplare ale unui panou de o
distribuie avute n vedere.
2), n general cu H principalele niveluri identificate sau valorile de ieire de abateri,
care bemerktermaen media aritmetic A , valoarea median a C i mai dens
valoare D sunt cele mai importante. Din moment ce valoarea central n general
ntre A i D se afl, dup cum se arat mai trziu, cele trei niveluri principale
anterioare vor fi ntotdeauna n general, pentruA, C, D sunt date de mine. n acest
scop unii, irelevante pentru a lua n considerare valorile principale, care n X. Capitol
sunt discutate.
Media aritmetic este, de la o mas primar determin cu A 1 , din care o redus
determinat cu A 2 sunt menionate, care corespunde cu C. n D , se face o astfel de
distincie, pentru c el a fost din cauza neregulilor legate de ofertele panouri primare
peste tot numai din panouri reduse trebuie s fie derivate prin prezenta peste tot
cu D 2 ar fi pentru a apela. mpotriva acestei este. pentru a face dup

Herleitungsweise o diferen ntre. Dup ceea ce am numit metoda proporie, care

dau cea mai mare ncredere, derivat, l numesc cu D p , derivat dup metoda de
interpolare mai puin sigure, cu D i . Din diferenele dintre cele dou moduri de
procedur, discursul va continua s fie.
Toate valorile, care pe partea pozitiv a valorii principal la care se refer, toamna,
am apel cu un linii de mai sus, toate care se ncadreaz pe partea negativ, cu o linii
de mai jos, cu toate acestea am la cei care fr discriminare la ambele pri se refer
c liniue toate lsa ce -o " o valoare de care a desemnat H depete o , astfel nct
a H este depit.
Sub Am neles, n general, abateri de la oricare dintre valorile principale
ale H; sub = o '- H adic o pozitiv, n , = o , - H , un negativ n cazul n care
personajul negativ de , ar trebui s fie pstrate, dar din moment ce, n general, , va
fi de a compensa abaterile negative, n funcie de valorile lor absolute ar fi pozitiv,
este mai degrab pune , = H - o , . acum ncolo este cu ' = ( a'-H ), suma
abaterilor pozitive, cu , = (H-a , ) a abaterilor negative pentru valori absolute,
cu = ' + , suma total a abaterilor dist. H respectiv.
3) Principalul numere de deviere di, numrul de abateri a dat valori principale
de H, care, desigur, cu numrul de valori diferite ale unei coincid, astfel c numrul
total conform independent de natura principalele valori egale cu m este, n timp ce
numrul de pozitive i negative , n special, variaz cu natura valorilor principale i
ca un rezultat pozitiv, n general, m ', ca un negativ la m , sunt
menionate. De m ' i m , apoi diferena ( m '- m , ) i rapoartele dintre m
' : m , si m , : m ' , n funcie de care ia m ' i m , sunt date, cu condiia ca la ei prin
consultarea de m , valorile m " i m , urmeaz (a se vedea mai jos).
4) Abaterea principal i sumele. rezultate abateri medii, adic sume de abaterile
mprit la numrul de ele. Suma total a abaterilor pentru ambele pri mpreun, n
funcie de valorile absolute, aa cum credem c se exprim ntotdeauna prin din
individual de ctre ambele pri, n special prin " i , astfel
nct = ' + , . n funcie de aceast sunt apoi abaterile medii simple sau
abaterile medii alin 4) :

Sumele totale ale abateri nu rmn ca numrul total m , n funcie de valorile

principale egale, dar nu se schimb mai puin dect sumele pe o fa, n funcie de
valorile principale.
4)

La calcularea fizic i astronomice erorilor degrab menine o abatere medie pur

i simplu rdcina ptrat a erorii medii ptrate , rel.. A s aplice, pe care am unde
aproximativ de a fi menionate, urmnd specificaia la urmtorul numr de 5) ca o

abatere medie ptratic simplu de mai sus difer i q se vor indica.

n ceea ce privete media aritmetic a A special, abaterea reciproc

nsumeaz 'i , la fel de necesar, pentru c acest lucru este chiar n ceea ce
privete acest agent, cu toate acestea, numerele de deviere reciproc m ',
m , martie Acest mijloc nu sunt egale, n general, care antreneaz n care abaterile
medii unilaterale '= ' : m ' , , = , : m , . nscris un general, nu sunt
egale. Aplicabile n comun de ambele pri = : m nu este la fel de simplu medii
ntre " i , = ( "+ , Elliott a gsi), sau pentru a stabili cum am n mod fals
ntr-un tratat american pe Recrui dimensiuni (de la 5) ) gsi specificat c nu are astfel
de

se ntoarce, dar aceasta este doar n cazul cnd n desenul de mijloc de ' i , de
greutile considerate, care, n virtutea ei m " i m , din care sunt obinute, nainte,
seturi denumite n continuare:

ceea ce pe urmtoarele simpla observare = : m ntoarce. Deoarece produsul

unei compoziii de variaii n numrul de care este egal cu suma abaterilor, este m
' '= ' si m , , = , aa m ' '+ m , , = ' + , = , pe de
alt parte
m ' + m , m =.
5)

[EB Elliott, pe statisticile militare ale Statelor Unite ale Americii, Berlin,
1863. Congresul internaional de statistic de la Berlin.]
Cu att mai mare abatere medie de valoarea unei case este de respect, n medie, n
limitele mai largi moale fiecare valoare o de aceeai din, sau cu att mai mult acestea
variaz n jurul valorii de aceeai medie. n plus fa de mrimea absolut a , dar
este, de asemenea, relaia sa cu H, dup care se refer, de exemplu, : H n
considerare ceea ce eu numesc variaia proporional. Media ca variaie medie
relativ pentru un anumit m de gnd s nu proporional pentru diferite valorile de
baz, dar ia-o, n general vorbind, n msura n care unul cu altul i de la care una cu
privire la o anumit valoare principal obiect puternic sau slab fluctuant, de
asemenea, cu privire la alte Valorile principale se poate presupune c oscileaz
puternic sau slab, i, prin urmare, se poate vorbi, fr a ceea ce privete serviciile de o
anumit valoare principal de puternic i slab n obiectele de mijloc sau relativ
fluctuante.

Dup aceea, urmtoarea observaie. Dimensiunea simpla sum a i eroarea

medie simpl = : m n raport cu media aritmetic a A nu este complet
independent de numrul mde valorile a, de unde particular A este derivat, dar are, n
medie, cu creterea m ceva; una dar poate, n orice finite m valori
obinute i rel. Un prin nmulirea cu urmrite napoi la situaia normal, pe
care le martie o Un al unui numr infinit de o obinut ceea ce eu numesc corecia
6) . Acum, n timp ce i = : m sunt valorile
datorit finit m apelul
necorectate, asa ca am apel cu c i c valorile corectate:

Doar pentru foarte mic m , cu toate acestea, valorile corectate difer semnificativ de
la necorectate, i din moment ce, n general, mare m, trebuie s facei n timp ce unul
dispare vizibil, eu sunt mulumit, n general, de performan a unitilor, indicnd
comune di valorile necorectate, , , rezultnd n Zuziehung cu cunoscut
vreodat m valorile corectate pot gsi cu uurin atunci cnd este de a face acest
lucru. O remarc similar, este cert pentru sumele de deviere i abaterile medii
Bez. alte valori principale ar fi o aplic atunci cnd examinarea direct a fost n acest
sens numai la abaterile A are intinde. Dar este mai puin motivul pentru citnd i
recuperare de la o finit dat m s prefere valorile corectate obinute elemente, ar fi nu
numai sumele de deviere i abaterile medii Bez. diferite valori principale, dar, de
asemenea, abaterile sine valorilor principale din reciproc sub influena aceluiai
finit m sunt aceleai raporturi nu ar fi, prin urmare, modificat prin corectarea
comun. n examinarea legilor de distributie, dar trebuie s vin la noi mai degrab n
astfel de relaii dect n valori absolute. n cazul n care vrei s mergi mai departe, dar
cei care au n ceea ce privete corectarea valorilor
unilaterale ", , i " , , nota care va avea loc c acestea nu sunt de
respectiv i , dar de la i de
trebuie s se ntmple, pentru c altfel prin adugarea valorilor
corectate ", , suma corectat nu ar gsi. Aici, de asemenea, este n
conformitate cu punctul de vedere raional, c sumele de deviere de fiecare parte n
calitate de membri ai suma total abatere de dimensiunea lor m trebuie s fie influiert
mpreun.
6)

Este cunoscut faptul c mult timp n urm Gauss deja pentru suma
ptratelor rel. A si derivate, aa-numita rdcina medie ptrat eroare de mine
corecia datorit finit m determinat, dup care acesta prin nmulire cu M: ( m - l),
acesta din urm este n concordan cu o simpl corecie noastr de eroarea prin

mijloace
loc. Derivarea teoretic i validitatea empiric de corectare
noastre de i , dar este de mine n rapoartele Royal. Societatea saxon, MathPhys. Clas, vol. XIII, 1861, pp. 57 f ntmpla, i din moment ce timpul de prob se
face cu succes a decis n abateri colective, se poate observa ca neechivoc se aplic n
astfel de.
5) Abaterea probabil w i ptrat abatere medie q. Dintre abatere probabil w Bez. o
valoare de baz este c abatere de a nelege ceea ce are doar abateri de att de mult
mai mari pentru valori absolute despre ei nii dect mai mici ntre ele, astfel nct
dist. abateri are aceeai semnificaie ca valoare central C rel. de o subptrat. nseamn eroare q am neles scurt rdcina medie abateri ptrat, adic
valoarea care este obinut atunci cnd totalul abaterilor de la valori de
principalele H ridic n special patrate, suma acestor ptrate, di (a se distinge de
la ptratelor cantitate de di
( ) 2 ,), cu numrul total de m , i de coeficientul de mprirea rdcin de tragere,
pe termen scurt
.
n loc comun pentru ambele pri, aceste valori pot la fel ca. abaterea medie
simplu de ambele parti special concepute i din cauza finite m sunt corectate, pe
care nu am reuit s abordeze aici, aa cum am verspare ce s spun despre el, chiar i
la capitolul Addendum la legea lui Gauss "(capitolul XVII), n conformitate cu care
aceste valori au anumite relaii cu altele, care permit un derivat al acestuia de la unul
de altul, care v va economisi bani, care le exercit n continuare n special dup
executarea e printre elementele.
6) Valorile extreme ale unui panou, adic cel mai mic i cel mai mare A a tabelului,
ca fostul , E ' din urm ca E , pentru a indica. Conform stabilirea tradiional a
panoului, cu toate acestea, este faptul c valorile cele mai mari dup extrem n jos,
niederere cea mai de sus.
10 Dac dou valori a, n modul urmtor sunt conectate prin paranteze, cum ar
fi un ( ) , aceast expresie este valabil i cu un , produs di al unui i , dar atunci
cnd sunt conectate prin paranteze n felul urmtor: un [ beta ] , astfel nct acest
lucru nu nseamn c o s trebuie s fie multiplicate, ci mai degrab o funcie de
este, astfel, de exemplu, [ A ] denot o deviere de A, [ C ] de astfel
de C etc m [ A ] este numrul total de abateri rel. O, m [ C ], astfel nct acelai
dist. C , etc
Deoarece, cu toate acestea, n care, de preferin frecvent Gebruche valorile
principale de A i D , expresiile i formulele corespunztoare printr-o astfel cauzarea
ar fi incomod i lipsit de tact, am prefera n general nainte, pentru , m, , n
funcie de funcia lor de A sau D egal cu cteva pentru a pune un nume simplu, i,

dei acest lucru se va face cu urmtorul text, care este n conformitate cu principalele
valori ale numelor n cauz, care se aplic fr distincie pentru a abaterilor reciproce
fr liniue, n funcie de ele, dar partea pozitiv sau negativ fac parte n special, dar
cu linii de mai sus sau mai jos care trebuie furnizate sunt:
A

Asta nseamn, de exemplu, o abatere de , astfel de D. Deoarece numrul

total de abateri nu depinde de alegerea valorii locuintei, aa cum este, n general, m
= = m , n timp ce nu este egal , i nu egal cu e este.
Diferena "- , (ref. A valabil) este scurt, cu u , diferena m " - m , (ref. D )
cu u menionat. De u urmeaz ' i , de la u urmeaz m ' i m , n conformitate
cu urmtoarele ecuaii:
,
.
Pentru multi considerat a fi trase de abateri de extremele superioare i inferioare de
la media aritmetic a valorilor absolute conform termenilor utilizai:
U '= E' - A i U , = A - E , .
n loc de numrul total de abateri, a fost ales n micare de ambele pri sau de
fiecare parte n considerare, vom gsi prilej acestora din principalele valori ale numai
n anumite limite, sau ntre anumite limite, fie c este vorba valorile lor absolute sau
raporturile de m , m ' si m , conform, s ia n considerare ceea ce se nelege prin
utilizarea de semne i este deosebit discutate mai trziu (n seciunea V..).
Ca de obicei, este n panourile de dimensiunile mici ale unui de mare, adic dup
poziia natural a lamei progresat de la partea superioar frontal a ochilor dup
prile inferioare ale mesei, care, desigur, vine n conflict cu ea, ca valori mai mici
dect inferioara , mai mic, mai mare dect mare, valori superioare manipulate. Deci,
va trebui s decid n funcie de context, sau o indicaie explicit dac termenii
"mare", "inferior", "de sus", "valori mai mici", se bazeaz pe poziia a panoului sau
raportul de dimensiune a valorilor. Pentru a evita acest conflict oficial oarecum

enervant ar fi mai bine n viitor, panourile de distribuie cu cele mai mari valori
ale unui trebui s nceap, dar dup ce am fost urmat de partea anterioar major a
studiilor mele de obinuite modul de set-up, nu s-ar putea schimba fr panouri mele
reconstrui i de a rula riscul de a confunda mine. Aceste linii de deasupra i sub
valorile se refer la orice caz raportul de dimensiune a valorilor, nu relaia lor
poziional n panou.
n conformitate cu aceasta, dar semnificaia i terminologia pentru a discuta
urmtoarele expresii, care joac un rol esenial n investigaiile noastre.
Sub Vorzahl, Vorsumme am neles, respectiv, numrul z i suma o de un, care
pune un dat un du-te mai departe la bord n dimensiune, sub Nachzahl, Nachsumme
care valorile unei dat o urma panoul n dimensiune. Desigur, aceste cifre i totaluri
schimba cu valorile unui tabel, pe care le preced i urmeaz, precum i pentru
prevenirea plictiseal am adus aici, precum i pentru cazurile care urmeaz a fi luate
n considerare cererile de preferin, un nume special. General poate cu v , V , N,
N Vorzahl, Vorsumme, Nachzahl, Nachsumme cu privire la orice iniial eligibil a i
final a se face referire la o distribuie panou dat, cu v , V , n , N valorile n cauz cu
privire la o , unde cea mai mare z aparine, adic empiric valoare dens D ,
cu v i , V i , n i , N i , n raport cu un o, interval de raz este de a interpola determinarea
brusc a elementelor din mai trziu s fie indicat mod, modul n cele mai multe cazuri
cu cele anterioare, cele mai dense valori coincid, atunci unde pot fi omise de
asemenea, numele de indicele.
11 n cele din urm, urmtoarea observaie. Aceasta va fi ocazia, o aritmetic i
un tratament logaritmic a K.-G. a distinge, din care primul nregistrarea acestora
intr n aplicare, abaterile medii n ceea ce privete valoarea lor sunt mici, altul pentru
cei n care urmeaz s fie relativ mare. Prima este nu numai s se refere n primul
rnd la acest caz, de departe, mai frecvente i, prin urmare, ntr-o msur mai mare
dect cea de a doua care urmeaz s fie luate n considerare, dar, de asemenea, mai
uor s fie tratate caz, i toate prevederile i condiiile prezentului capitol sunt, dar ar
fi fr a ine seama, de asemenea, la al doilea caz, de-a lungul anchetei, generalitatea
necesare lipsesc.
Diferena esenial dintre cele dou moduri de tratament este aceasta:
n tratamentul aritmetic, abaterile individului de a fi o de valoarea lor, n sensul
obinuit ca aritmetic, adic luate ca diferenele pozitive i negative de la valoarea lor
i se apreciaz principalul imediat dup normele prevzute de A de panou de
distribuie stabilit. Cu tratamentul logaritmic, abaterile cu care opereaz trebuie luate
ca logaritmic, de exemplu, ca diferene de logaritmii de un aa-numitele valori
principale logaritmic, valorile principale di la toate aceleai reguli de jurnal A , ca
aritmetica principalele valori simple, de la o deriv.Trecerea de la aritmetic la
tratament logaritmic aduce unele aspecte noi, reguli i descrierile menionate la doar
o secund pentru a rspunde dup va fi prezentat ocazia s se refere (a se vedea n
special cap. V ( 36) i XXI) .
Sub este, ca de obicei numrul LUDOLF'sche = 3.1415927, cu e numrul de baz

de logaritmi naturali = 2.7182818, sub Mod = log. . comm e neles aa-numitul

modulul logaritmic a sistemului comun = 0.4342945, ceea ce este cauza de utilizarea
frecvent de a fi fcut, poate fi util s se afirme comune logaritmilor. Unul are:
log = 0.4971499; log e = 0.4342945; log Mod = 0.6377843 la 1
Sub t , 't , t , respektiv respektiv sunt valorile:

neles. Sub t- mas unul n anexa, 183, tabelul de mai jos, care prezinta la t n
picioare, n raport, care urmeaz s fie discutat n capitolul V. valorile indic
sensul de variaie aleatorie Act GAUSS. din valoarea exp [- t 2 ] 7) este de utilizare
frecvent i un pic mai complicat de calcul, care pot fi specificate aici, calculul
logaritmului sale, de la care el nsui este derivat direct.
7)

[Din motive de simplitate, de aici i de mai jos, exponenial funcia de ex de exp

[ x denot], dup care n partea de sus exp [- t ] n loc de e t - . este stabilit]
Pentru a v conecta exp [- t ] = log 1: exp [ t 2 pentru a gsi], se adaug 2 log t la
0.63778-1 (. de exemplu, pentru a v conecta Mod), caut n tabelele de logaritmi,
numrul i-l pune negativ, deci avei n ea logaritm necesar 8) , dar ntr-o comun a
deviant i pentru punerea n aplicare a logaritmilor a obine exp [- t ] se de form
necorespunztoare. n scopul de a se ajunge la a form utilizabil, trage de la valoarea
absolut de ordin superior un numr ntreg i adugai-l la diferenial spate cu
personajul - prea. Deci, dac log exp [-t ] = - 0,25 sau - 1,25 sau - 2,25 s-ar fi gsit,
ar trebui s-l pun resp. 0.75-1, sau 0.75-2 sau 0.75-3 USF
8)

De fapt, logaritmul exp [ t ]: egal cu t jurnal e , prin urmare, jurnalul. de l: exp

[ t ] este egal cu negativul logaritmului de exp [ t ].

La E , unitatea de msur se nelege n care copia dimensiunile A, valorile

principale H i cantitile de deviere sunt exprimate cu privire la aceasta.
n schimb probabilitatea este de obicei W . ; ia obiect colectiv, aa cum sa observat
deja, K.-G. i n loc de drept Gaussian de viitor set remarca GG.

III. Prezentare general preliminar a materialului de studiu

i generale
observaiile.
12 O dificultate major pentru o anchet a modului n prezent este n procurarea
acestui material necesar. O astfel Anume, numai ntr-o pluralitate de K.-G. fi solicitat
de la diferite domenii, fiecare dintre care este prezent ntr-un numr att de mare de
exemplare care neprevzute de distribuie de mrime i numr nahehin - pentru c nu
este absolut posibil - pot fi considerate ca compensate n conformitate cu legea
numerelor mari, i n fiecare dintre care n s se fac urmtorul capitol susine, pe de
alt recuzita largi nu poate fi considerat ndeplinit mai puin de nahehin. n cele din
urm, informaiile generate trebuie s conin toate informaiile necesare pentru
prelucrarea datelor.
Dar pe unele tipuri de K.-G., care nu a putut fi trecut pentru a da generalitatea
necesare anchetei, a fost vreodat pn acum nimic nainte, i nu exist nici o lips de
alte informaii, asa ca pentru unii, cum ar fi msura n recrui un embarras de
Richesse exist, dar este aceeai n versiunea actual nu satisface toate sensul
cerinelor de cercetare din ele cereri. S dein msurtori, dar sunt doar cteva
elemente la licitaie i, deoarece este de a fi msurat la fiecare foarte muli copii i a
le aduce n tablouri de distribuie, gsirea de timp i rbdare n aceast, aceeai
langmhigen i de lung durat, magazine uor limita.
Cu toate acestea, este de mine, dar a reuit s obin pe partea laborios i greoi
prelucrarea folgends materiale nregistrate pentru studiul nostru mpreun, care,
desigur, multe dintre afirmaiile care urmeaz s fie fcute recuzit corespunde doar
parial acest lucru, dar este, de asemenea, o oportunitate de a descoperi succesul de
ea.
I. Antropologie.
A. recruteaz dimensiuni n sine, dimensiunile liniare DS de recrui chiar de
varsta de la anumite origini, n special saxone, pe care am tiut s-mi dea copii ale
Urlisten a obine tablouri de distribuie ntr-o form adecvat pentru investigarea de
ea. Cel mai important pentru o analiza noastr general n prile primul 20 recolte
elev Leipzig recruteaz dimensiuni cu un total m = 2,047; curnd 17 ani treceri la aanumitul Leipzig grad di raport cu recruteze restul populaiei Leipzig, cu un total
de m = 8402 i, de asemenea, recruteaz dimensiuni de 3 recolte, respectiv. Borna i
Anna Berger Amtshauptmannschaft cu m = 2642 i Cea de a 3067 n acest scop, n
cea de a doua parte Rekrutenmatafeln Bez. alte ri, n cazul n care astfel de
template-uri i anterior tratate de ctre Quetelet, cu experien n calitate de ales
belgian, francez, italian i american, un comentariu critic n parte, alt parte a
tratamentului QUETELET'schen, i msurtorile de greutate corporal i

circumferina piept de recrui sunt luate n considerare .

B . dimensiuni craniu , care sunt puse la mine de Prof. WELKER n sala de luat,
a) domeniului de aplicare vertical, b) din circumferina orizontal de 450 de brbai
cranii europene.
C. Greutatea organelor interne ale corpului uman , n conformitate cu
informaiile organismului 1) .

1)

[Dr. Mese Boyd a ponderilor ale corpului uman i a organelor interne. Tranzacii
filozofic al Royal Society din Londra, 1861].

Botanic II.
De la mine msurat Roggenhren ( Secale cereale ) din aceleai locaii i ani
progresele nregistrate, 217 de ase membri (n afar de Fruchthre) i 138 cu cinci
membri, fiecare dintre link-uri, msurat n special i n parte ca un K.-G.
special tratat, parial luate dup ce relaia lui cu ceilali membri n considerare.

III. Meteorologice.
a) valori zilnice i lunare termice i barometrice sau abateri n detaliile s fie
discutate n 19 i 20 sens. Printre acestea se numr cele de Quetelet n sale pro
Lettres sur lanregistrat, folgends s fie discutate n 21, n vrst de 10 de ani, aanumitele ". variaii Diurnes ", cu un m 282-310; compilaii particularizate pia valori
zilnice termic i barometric de observaii cu privire la Peissenberge de un lung ir de
ani, i abaterile termice lun dup tratate DOVE'schen.
b) nlimi compilate zilnic de ap de la Geneva czut de mai muli ani, la
Bibliothque Universelle de Genve (Archives des Sciences et physiques Naturelles)
de la mine.

Mas IV Artis.
a) cri de vizit i adresa carduri de comerciani i productori, msurat n special
de mine pe lungimea i limea.
b) dimensiuni, nlimea h i lime b , din galerie picturi (n special determinate n
lumina cadrului) la cataloagele coleciilor n cadrul reducere la aceeai unitate de
msur pentru imagini de gen, peisaje, nc de via de mine, lund distinge cazul n
care b > h i unde h> b.
Acest lucru doar imagine de ansamblu preliminar; special se ntmpl n materie de

proiectare n capitolele specifice din a doua parte, n cazul n care nc lipsete

informaii mai detaliate pentru a afla despre i se refer la ea cnd s se fac referire
deja n aceast prim parte a acestui material este .
Se poate observa c n obiectele anterioare, cum ar exista, cu care s se ocupe nici
un pic de interes sau de fond este prezent. Dar punctul de vedere al interesului de
fond nu este autoritate aici pentru alegerea i tratarea lor, ci mai degrab doar deveni
important doar gradul lor de utilizare ca o baza pentru investigatia noastra, in ce fel
unele obiecte aparent nesemnificative, dect ca dimensiunile galeria picturilor i
nlimi de zi cu zi de precipitaii sunt.
n aceast privin, cu toate acestea, a fost prezent un interes material n bunuri,
unul trebuie din acelai motiv nu se asteapta tratamentul de acelai obosit de a vedea
acest interes aici, chiar dac att de multe rezultate care vor cdea n aceeai n
contact, de la sine ca produse ale tratamentului. Fiecare dintre aceste obiecte ar putea
da natere la o ocazie tratament monografic, dar o astfel de lucrare de mare ar
necesita doar msurtorile angajai, o prezentare comparativ i discuia ar trebui s
fie la fel pentru diferite ri i n aceleai ri pentru diferite recolte sau cum de
dimensiuni craniene ale diferitelor rase sau care urmeaz s fie realizate pentru
rapoartele de structur ale diverselor ierburi! La traversrile din acest tip este iese din
discuie aici. Pe de alt parte, nu ceea ce a explicat aici pe exemple din diferite zone
i se dovedete, cu toate acestea, pretind pentru a gsi n orice tratament mai extins
din aceleai domenii de aplicare i luarea n considerare. 2)
)

[Not: Informaiile cuprinse n acest capitol ar trebui s fie adugat c achiziie

parial nou de material de test a fost necesar, pentru c n afar de o fraciune de
dimensiunile recruilor i dimensiunile tulpini de secar de oricare dintre K.-G.
desemnat Urlisten sau tablouri de distributie primar vorfanden n sine. Dei
materialul de studiu a fost, pe ct a fost posibil, completate de sursele indicate, mai
ales erau adevrate pentru galerie de pictura cataloagele de Pinakothek Alte n
Mnchen, i toate vechilor maetri la Darmstadt, pentru nlimile de ploaie de zi cu
zi de la Geneva Arhivelor des tiine physiques et Naturelles Bibliothque universal
luate (a se vedea cap. XXI, i XXVI i XXVII). , dar n loc de observaiile de valori
zilnice termice i barometrice pe Peissenberge servit valori care sunt publicate pentru
Utrecht n Olanda Anul Cartea de Meteorologie (a se vedea cap. XXIII i XXVII)
corespunztoare. De nlocuire pentru dimensiunile cranieni n cele din urm (a se
vedea cap. VII i XXII) Sunt ndatorat prof. Welcker, care a avut amabilitatea de a-mi
transmite gradul de aproximativ 500 de brbai cranii europene.]
2

Recuzit IV; anomalii.

13 n cazul n care un K.-G. permite o anchet de succes, acesta trebuie s
ndeplineasc anumite condiii, unele dintre care sunt din punct de vedere sale, n
parte se subordoneze o perspectiv mai larg.

Dup declaraia introductiv este trimis nainte un K.-G. tastai un termen specific
de neles pentru a fi n determinrile sale cantitative de obiect fluctuant aleatorie de
numr nedeterminat de exemplare. Acum, permitei-un numr infinit de copii nu are
de la el, dar trebuie s besprochenermaen ct mai multe de la el n cutarea de a
obine, att de multe nct luate strict s fie luate doar pentru un numr infinit pentru
a finaliza, legile ideale de noroc, chiar cu o int pentru gradul de precizie aproximare
suficient poate fi confirmat. Dar aceast condiie este ndeplinit n mod suficient,
trebuie s K.-G. nc s fie normal sau eroare din alte puncte de vedere, aa cum ne
place sa ne exprimam scurt, n scopul de a se conforma prevederilor legale, ca cele
mai frecvente pentru sine K.-G. fi nfiinate, care nu sunt supuse aceste erori.
Aceasta include, mai presus de toate, c exemplarele de la orice alte aspecte la un
K.-G. luate mpreun, dar cum sunt excluse, ca justificat din punct de vedere al
obiectului se afl, de exemplu, c obiectul vielzahlig nu numai la aspectele de volum
anterioare, dar, de asemenea, n faptul c vollzahlig a fost, ca toate n limitele
conceptului care se prezint la el copii sunt de fapt numrate cu , nu de la aceast sau
acea parte, indiferent de venirea celui sau pe de alt parte a scalei din omisiune, prin
prezenta obiectul a fost mutilat ca s spunem aa, cum ar fi, de exemplu, cazul n care
aa-numita sub-moderare ar trebui s fie exclus n Rekrutenmatafeln, cu toate
acestea, s predea obiectul trebuie s fie, de asemenea, obinute ca de exemplu
specimene pure i neamestecate, care vin din termenii si ntr-o direcie aleatorie,
trebuie s fie excluse de la ea, astfel nct, de exemplu, n cazul n care termenul
colectiv merge la persoanele sanatoase, specimenele cu modificate patologic trebuie
s vin n eliminarea dimensiuni, astfel nct n mine s fiu tratat WELCKER'schen
dimensiunile craniului, nici n form de butoi umflat Hydrocephale craniu
microcephalic nc decis cu intra. Ea, dar pentru a face comentarii cu caracter
general.
14 Cert este c linia de demarcaie dintre cranii sanatoase si bolnave nu este
cunoscut cu certitudine, i o incertitudine corespunztoare cu privire la delimitarea
revine obiect, n multe alte cazuri din nou, dar numai dac incertitudinea rmne n
limitele de vitez att de nguste nct limitele incertitudinea pe care o are de a pune
sus cu, din cauza neprevzute dezechilibrate nu sunt depite, atunci nici un
dezavantaj semnificativ de-a lungul acumuleze, i va fi capabil s gseasc
masturbates de succes atunci cnd, definit la discreia noastr supus la normal Legile
de distribuie adaug, sau vei fi la fel de multe exemplare pot tia c este cazul.
Cu toate acestea, acest lucru ridic urmtoarea ntrebare important: Desigur, este
logic de la sine neles c, atunci cnd persoanele sanatoase sau a unor pri trebuie s
fie examinate de ctre, cum ar fi craniul, n raporturile de alocare de copii lor, nu cele
care sunt identificate ca fiind bolnavi sau acceptat, cu pot fi amestecate, i nu mai
puin de la sine neles c stabilirea condiiilor de specimene sanatoase are un interes
mai mare dect pentru un amestec de sntos i bolnav, numai c pare s contrazic
generalitatea sarcina de a colectivelor pentru a rula, pentru a stabili legile cele mai
generale de distribuie a K.-G. la numai exemplare sntoase de preferat s fac
obiectul unui amestec de sntos cu bolnav.

De fapt, n cazul n care craniul bolnave de la conceptul emerge sntos, nc se

ncadreaz n definiia de craniu, la toate, i ceea ce ne ndreptete n explorarea
legile cele mai generale pentru K.-G. elimina craniul bolnave, aa cum am mai
degrab provoca doar un alt termen care include toate craniului, a luat mai restransa
utilizarea sntos, da, nu este, strict vorbind, i exist nenumrate alte cazuri n care o
posibilitate egal de versiune mai nguste i mai este astfel de oriunde de la ultima
toate K.-G. poate uni n condiiile unui sistem existent, care pot fi contractate numai
dup diferite direcii. Dar ne-ar cu experimentele, ne emis de legi generale de versiuni
foarte largi ale K.-G. pentru a dovedi, de conducere ru n sine nu s-ar dovedi sau
doar imperfect pentru c, n timp ce toate acestea, ei versiuni la suficient de nguste
pentru cele mai diverse K.-G. rmn aceleai i astfel vor universalitatea lor.Acum
intreaba-te, ceea ce aspect este decisiv pentru restricia s fie lime respectate.
Aceast ntrebare aparent greu este s se rspund cu privire la urmtoarele condiii
reale.
Dac noi, obiectele care corespund cu versiunea suficient de ngust pentru ei nii
comune pentru o varietate de obiecte de legi de distribuie mix, urmtoarea condiie
trebuie s fie ndeplinite, chiar dac amestecul aceleai legi, nici s corespund: prin
care determin constantele sau elementele eseniale, raporturile de distribuie sunt,
medie astfel nct cel puin aritmetic i abaterea medie respectiv celelalte elemente
legate mai mult sau mai puin, pot fi folosite pentru obiectele componente nu difer
ntre ele dect prin dezordine dezechilibrat se explic, dup care se pot distinge
obiecte unanimitate i disparate ca i cele care ndeplinesc aceast condiie, i ceea ce
ei nu ndeplinesc, pe de alt parte, consistent i ambigu dect cele care din unanim,
i care sunt compuse din obiecte disparate. Orice prelungire a termenului de o K.G. Cu toate acestea, o compoziie a acestuia cu unul sau mai multe alte obiecte,
eventual disparate cu ea.
Din acest punct de vedere este acum imediat evident pe multe elemente care nu pot
fi amestecate. De fapt, nu exist nici un incident, brbai i femei, sau copii si adulti,
in acelasi K.-G. s se uneasc, n cazul n care distribuia de copii si ar trebui s fie
luate n considerare n ceea ce privete lungimea corpului, indiferent cad mpreun
sub termenul mai larg de fiine umane, dar tii dinainte c exist substanial diferite
mijloace pentru a le face s obiecte disparate. i trebuie s fie, de asemenea, o
compoziie de craniu sntos cu cranii modificate patologic la o K.-G. fi inadmisibil
gsit, n msura n care ambele se comporta disparate fa de cellalt.
15 Din acest punct de vedere mi se par rezultate foarte instructive din studii pe
msur recruilor care, dup ce de mai sus (capitolul lor III seciunea A) este
menionat n treact, n a doua parte a acestei lucrri (capitolul XXIV) adncime ar
trebui s fie comunicate.
Recrui dimensiuni pot rezumate vreodat pentru o varietate de ri, ori, vrste sub
termenii cei mai largi, cum ar msur, dar sunt, de asemenea, foarte specializate, i de
la nceput, este, de exemplu, n vrst de 18 de ani, recruteaz o ar vrea s trateze
nu amestecat cu 20 de ani de o alt ar, deoarece ambele difer de diferite
dimensiuni mijloace, dar, de asemenea, aceleai recrui de vrst din aceeai ar au

specializri n diferite sensuri. Aa c am avea dimensiunile de recrui (2ojhrigen),

pe de alt parte, tratate studeni special Leipzig pe de o parte, i cele ale altor oameni
din Leipzig, oraul Leipzig, numit dimensiuni. Pentru primul are o foarte
satisfacatoare, pentru cellalt dup un anumit respect confirmare imperfect elaborat
legi generale de distribuie, pe care le numesc fundamental, rezultat, de a fost
demonstrat ntr-o comparaie ntre simulare i observaie care apar relativ frecvent n
acesta din urm, dimensiunile mici dect ar trebui s fie cazul n conformitate cu
calculul bazat pe legile fundamentale fr neprevzute dezechilibrate au fost
suficiente pentru a explica. Acelai lucru a fost constatat de gradul recrui din
populaia mixt de diferite raioane ale mai Saxonia. Care este diferena dintre prima
de celelalte cazuri? Dimensiunile Recrui ale elevilor se refer la o gam limitat de
relativ bogat, o Wachstume normal a persoanelor fizice a mijloacelor nu falimentare
elemente, i cellalt asupra persoanelor fizice dintr-un amestec de astfel de obiecte cu
tarabe, n care, la conceperea i naterea mai mult sau mai puin astfel de mijloace
lipsit, i persoanele fizice anormal pipernicit nu sunt rare, dimensiunile care sunt
incluse n Rekrutenmaliste cu, chiar dac indivizii nu s-au stabilit la serviciul cu
privire werden.Indieser susceptibile de a fi interesat de date.
Adauga la comanda mea 20 ani nave de elev Leipzig recruteaz dimensiuni, cu un
total de m = 2047 doar o singur persoan cade (60 inci) de mai jos msura 64 de
centimetri 1) , n 17 recolte de msurtori ale altor oameni din Leipzig (dimensiuni
scurte Leipzig) cu un total de m = 8,402 pictur 197 de persoane sub 64 de inch (cel
mai mic la 48 de inci), si vom reduce 197 pe raportul dintre totalul -m, astfel nct se
ncadreaz n una individual a elevilor Leipzig deveni nc 48 de dimensiunile
Leipzig sub 64 inci. Populaia mixt Leipzig include, dar, ca i de orice oras mare, un
procent mare proletariat mizerabil. Dar mai departe: 3 recolte recruteaz dimensiuni
ale Borna Amtshauptmannschaft cu excepia Leipzig (orae, de preferin mici i sate
agricole, inclusiv) cu m = 2,642 dat absolut 50 sau, la fel de reduse anterior, 39 de
dimensiuni sub 64 de inch (cu dimensiunile minime 51 inchi), i 3 de colectie recrui
Anna Berger Amtshauptmannschaft (mult populaia de munte i sraci, inclusiv
fabrica) cu m = 3,067 absolut 62 41 msur redus sub 64 de inch (cu dimensiunile
minime 49 inci). Deci, n funcie de proporia de m -am beziehentlich vreodat pentru
cele specificate patru departamente:
1 48 39 41
Msurtori de mai jos 64 2) , i mergem la mijloacele aritmetice (n funcie de
panourile primare) de peste, apoi urmtoarele valori se regsesc n inch sseti:
Stud Lpzg. Sf. M. Borna Annaberg
71,76 69,61 69,34 69,00.
Astfel nct media aritmetic a studenilor Leipzig este de mai mult de 2 centimetri
mai mare dect cea a populaiei mixt-saxon, i acelai lucru este valabil pentru
valoarea medie i dens.Pe de alt parte, abaterea medie cu privire la media aritmetic
pentru o uniform pentru toate departamentele determina moduri n inch saxone
pentru:

Stud Lpzg. Sf. M. Borna Annaberg

2.01 2.26 2.14 2.33.
i, desigur, diferena dup dou relaii ar putea fi chiar mai mult n cazul n care
populaia mixt de ultimele trei seciuni mprite n cele cu normale i cele cu
anormale Wachstume i ambele ar putea fi plasate opus reciproc.
1)

[1 Saxon inch = 23.6 mm.]

2)

mai puin vizibil dect cu privire la cea mai mic msur este diferena dintre
msurtorile i dimensiunile celorlalte trei departamente elevi cu privire la cea mai
mare, i este de acord cu contul de distribuie pentru acesta din urm mai bine dect
n jos, dar nu are o diferen n cea mai mare msur nu destul. Studeni dimensiuni
alturat cu trei dimensiuni de 80, 80,75, 82.5, i Leipzig Dimensiuni 79.5 (de 4 ori) i
79.75, Borna cu 77.25, 77.75, 78.25 i Annaberg'schen cu 76.75, 77.25, 78.5.
Acest lucru nu este s spun c, dac avem recruii ale proletariatului cu adevrat
bine pentru el ar avea n faa noastr dect cea a claselor bogate din elevi, legile
noastre fundamentale de distribuie ar fi la fel de bun de la cei ca acestea confirm, c
proletariatul n sine, nici un Termenul continuare, care este specializarea n direcii
diferite i nu produc o priori este de a asigura faptul c specialitile sale sunt unanim
n sensul de mai sus. Da de la nceput ar fi la fel de a spune ct mai puin despre
reprezentate de elevii claselor bogate, dar i de experiena n sine nva c
specializarea este condus destul de departe n elevii masura pentru a permite o
confirmare a legii, n msura ca niciodat din cauza neprevzute dezechilibrate este
posibil, trebuie s ne ajute, de asemenea, calm, n timp ce ne-ar place acolo pentru a
conduce aici specializarea chiar mai mult dac nu era de ajuns.
De asemenea, ar putea fi foarte bine admis c, dac am doar m elev extins
recruteaz dimensiuni chiar i atunci nu separat n funcie de diferite criterii, de
exemplu, n funcie de originea de sate sau orae sau din ani diferii sau diferite
standuri n departamente care au o , suficient m ar trebui s fie capabil de a detecta
diferente subtile ale elementelor eseniale, cu certitudine, nu ar fi nici o lips de astfel
de, care ar putea intra n conflict cu o unanimitate perfect, i-l mpiedic nimic de a
face un obiect de ancheta de ea.
Dar, n cazul n care aceste diferene sunt mici, iar diferitele departamente pe care
le putei face pe diferite aspecte, prin prezenta diferenele dintre elementele ei nii,
variaz n funcie de natura de dezordine, ea poate fi nu numai presupune n mod
rezonabil, dar nva faptul n sine c aceste diferene de elemente neprevzute
inevitabile cretere dezechilibrat imposibil de distins cu o provocare i legile
fundamentale se opun un obstacol semnificativ.
16 Cu att mai puin, dar s-ar putea n variantele care rapoartele de distribuie la
mult mai compus i, astfel, K.-G. ambiguu spectacol a legilor fundamentale, a se
vedea o contradicie de aceste legi, aa cum este suficient, n principiu, pentru a

cunoate raporturile de amestecare i elementele eseniale ale obiectelor componente

de obiect ambiguu pentru a calcula ratele de distribuie ale articolului compozit
conform legilor fundamentale n sine, astfel nct acestea, prin urmare, n acest sens,
cererea lor de valabilitate general.
General Rezult din cele de mai sus, n gsirea i testarea dintre legile cele mai
fundamentale de distribuie pe care trebuie s nu numai de paz dup diferite direcii
n retragere n afar rezultatele de distribuie pentru a fi obiecte mixte mult mai
compuse, untriftig mpotriva generalitatea celor de definite suficient de strict, obiecte
uniforme cererile de drept neutilizate de a face, dar, de asemenea, n alegerea dintre
rezultatele unei versiuni mai larg i mai restrns, n aceleai condiii, de preferat mai
aproape de Konstatierung legile fundamentale. Consideraiile precedente se vor
aranja semnificativ mai mici dect cele ce urmeaz.
Originea copii ale unui K.-G. din diferite zone sau ori sau ambele n acelai timp,
se creeaz cu uurin nu numai calitativ ci i diferene cantitative la fel cu ceea ce o
atenie deosebit n msura ctigat, deoarece ia o suficient de mare m este de a
atinge o investigaie de succes, de obicei cauzat sau constrns , K.-G. asambla copii
de care aparin la diferite camere sau ori, destul de aceeai camer i n acelai timp,
ele nu pot aparine. n acest sens, un conflict are loc acum. Exemplarele de la foarte
mpreun crete de la o alta spaii izolate sau foarte largi i ori, este n pericol de a uni
obiecte disparate i prin prezenta s pierdei relaiile fundamentale de distribuie,
precum i exemplarele din prea ngust de limite de spaiu i timp mpreun crestere,
sunt coincidentele dezechilibrate prea mult spaiu, elemente eseniale pentru a obine
vreodat cu orice grad de certitudine. Limitele obligatorii n acest sens, dar nu poate
fi o trage priori, i n cele din urm, succesul trebuie s decid dac putei lua la
distan temporal sau spaial a adoptat a subiectului la o mplinire satisfctor de
legile fundamentale ale distribuiei, dac nu, contracia continu de conducere, i n
cazul n care comanda la valori prea mici ale m vine n ea, n scopul de a obine
rezultate de suficient securitate, s renune la ancheta pentru a obine un numr mai
mare de copii. In general, aceasta ar putea fi, n orice caz cel mai practic.
17 Ar trebui acordat o atenie deosebit la ntrebarea dac un obiect de
componente disparate este asamblat, n urma unele dintre ele relaii deja atins de
tablouri de distribuie.
n legile noastre fundamentale este justificat ca z continuu cu o pn la o anumit
dimensiune de o cretere, cu creterea n continuare a cobor continuu, dar astfel nct
s existe un maxim de z ntr-o pri de mijloc ale panoului de distribuie (aanumitele valori mai apropiate ) i, respectiv, dou minime la nceputul i la sfritul
tabelului (la extrema a ) sunt. Cnda. ca abscise, z ca ordonate dureaz, se poate
reprezenta prin urmare ntr-un mod cunoscut de distribuie legal grafic, dndu-i o
curb la mica luate i neted pn la o ridic la vrf i coboar de acolo din nou. Dar
n ceea ce eu numesc primar, adic derivat direct din Urlisten msur panourile va
insgemein de la intrarea la nceput prin ntregul bord un montaj neregulat i
demontare a Z , cu o cretere continu a unei gsi alturat o textura accidentat a
curbei de distribuie, pentru care tabelele de distribuie principale ale capitolului VII

oferi exemple rezonabile. Cele mai frecvente, cauza nu lipsete de astfel de nereguli
este de acum cel puin n neprevzute dezechilibrate, i, vrfuri dependente ale curbei
dispar de o reducere suficient de departe condus-a panoului, i anume specificat de
mai devreme ( 6), o declaraie de achizitie impreuna cu Z a avut loc pentru intervale
egale de a alerga prin ntregul panou aa cum este descris n capitolul VIII i
susinut de exemple de mese reduse. Dar, n unele cazuri, cauza poate fi, de
asemenea, c K.-G. s-au amestecat de la natura disparat a valorilor lor principale
este.
De fapt, di poate deja trecute cu vederea de consideraii generale, c, dac ne-am
dorit gradul de aceeai cantitate de brbai i femei, foarte diferite n valoarea mediei
aritmetice ca dens de fiecare amestec, de exemplu, astfel n mod semnificativ, n afar
de dezechilibrat neprevzute, o cauz pentru apariia a dou maxime- z , astfel, ar
putea aprea dou valori apropiate, da, s-ar putea, prin amestecarea obiecte panouri
chiar mai disparate de distribuie, cu o mult mai maxim z apar. Oricum, acum sunt
concepute pentru testarea legile fundamentale de distribuie numai panouri de
distribuie, cu un maxim z n principal Bestande panoului, n timp ce nereguli mici de
pe capetele panoului trebuie s fie fr perturbri majore. Prin urmare, sunt tablouri
de distributie care nu ndeplinesc aceast condiie, ele sunt de a verifica legile utile
numai dup o astfel de reducere, pe care le de ajustare rezonabil de neprevzute ale
aceluiai meci, dup revizuirea legislaiei n domeniu nc pot participa n tabelul de
mai redus foarte bine confirma dac majoritatea maxim z n principal Bestande bord
ntr-adevr depinde numai de neprevzute dezechilibrate.
Cu toate acestea, nu este de a ignora c, deoarece intervalele sunt determinate prin
reducerea unui panou de distribuie crete, n acelai timp, n legtur cu neprevzute
neechilibrate naturii eterogene a componentelor din tabel, majoritatea maxime z poate
disprea dac aceast anume ntre ele aproape de o cdere, care apar mpreun n
amplificat de intervalul de reducere, sunt imposibil de distins prin prezenta, asa ca ai
nevoie doar de reducerea i prezenta crete intervalele de a merge orice lungimi
pentru a realiza acest lucru n condiii de siguran. Deci, ntr-adevr, este regula c
reducndu-l doar la un maxim n ceea ce privete distribuia de testat panou z i de
acolo la ambele pri ale pasajului descresctoare a z este de a reduce, menine, dar
orice abatere de la legile fundamentale apoi nc posibil de un caracter disparat a
componentelor panoului, care a devenit neclar prin reducerea poate depinde, de
aceea, n acest sens, doar studierea distribuiei n sine poate fi crucial.
18 Cu toate acestea, suntem cu recuzit noastre nu se termina aici. Obiectele care
sunt proiectate de oameni cu referire la anumite scopuri sau idei, n scurt le numim
subiect artistic, n ciuda intenia de a obgewaltet atunci cnd acestea apar, dar n ceea
ce privete reglementrile de dimensiuni, care nc las gol la voia ntmplrii,
Kollektivmagesetzen, n cazul n care dar considerente secundare sau scop secundar
restrnge semnificativ libertatea de anse, de preferin, sau excluderea de dimensiuni
individuale, astfel nct legile pot fi, de asemenea, face mult demolare, care a explicat
de ctre urmtoarele exemple.
Cri de vizit, precum i aa-numita Adrekarten de comerciani i productorii

pot fi vazute pe cele mai variate n funcie de lungime ca i limea variaz, i m-am
gndit la nceput pentru a avea un obiect excelent pentru examinarea de legile noastre
se datoreaz faptului c acestea sunt n numr mare, fie la zi cu zi trafic, fie de la
crile de model de filtru sale, care pot fi gsite de exemplare de prob lipite (pe care
am muli s-au folosit diverse Verfertigern pentru msurtori) pot fi obinute, i, prin
urmare, ofer avantajul c precizia de msurare i estimare mai mult dect multe alte
obiecte are n mn. Dar, chiar dac acestea sunt, fie pe lungimea, fie msurat prin
lime, se sustrage legilor noastre destul de departe, pe care le ofer, ci doar o prob
foarte imperfect este acelai, de care se poate gsi un motiv n urmtoarele situaii.
Pentru toate variaia dimensiunilor lor, dar libertatea de noroc este limitat de faptul
c productorul insgemein asemenea dimensiuni prefer care permit foaia de carton,
din care crile sunt tiate, posibil exploata, adic ct mai complet posibil de a
consuma, precum i, de asemenea, pot fi unii relaii deosebit de populare ntre
latitudine i longitudine, n special 2 : 3 sau 3: observat 5 (aproximri la raportul de
aur), i, de fapt, am fost n msurtorile de aceste carduri care le-am fcut la crile de
model o majoritate de productori, convins c apar mai des n fiecare dintre ele unele
dimensiuni dect c s-ar putea vedea ca aleator. Dimensiunile picturii n galerie
luminile cadrului, dar nu face obiectul acelai dezavantaj i dup ce am livra multe de
aceleai dimensiuni din cataloagele de diverse galerii adus mpreun (a se vedea cap.
XXVI), un material excelent pentru prob logaritmic Magesetze.
19 n obiectele naturale pe de alt parte aparine condiionat de termenul n sine
recuzita c copiile nu sunt ntr-o dependen de drept natural sunt unele de altele, care
rezult din legile de noroc. Acest punct este ales n K.-G. meteorologic n
considerare. Lecturi termometru si barometru i alte valori meteorologice indica
fiecare loc de ceva vreme n detaliu de ctre neprevzute deranjat, dar dereglementare a decis n valori medii s fie legal pe i n afara deja la Track de ore ntro zi, nu mai puin prin zile i luni de an. Aceste aa-numite valori meteorologice
periodice nu se ncadreaz n conceptul de K.-G., dar numai variabila aleatoare nonperiodice, n msura n care sunt luate n considerare. n acest sens, vom fi n curnd
date care pot meteorologice de zi cu zi, valorile lunare i valori anuale, n msura n
care acestea se abat de la finanarea lor de mai multi ani, iar aceste diferene n sine
abateri ca de zi cu zi; diferi abateri luni i abateri anuale, va fi dup care ceva specific
pentru a rspunde, aa cum este de multe ori s fie cauza. reveni la o astfel. Ne face
explicarea valorilor termice i abaterile, ceea ce duce la transferul la alte tipuri de
valori meteorologice i abateri de la ei nii.
Valorile termice de zi cu zi poate fi deosebit de orice anumit dat dup zi su
anual, spunem, de exemplu, primul Luna ianuarie. S lum temperatura de zi ntr-un
anumit loc ntr-un anumit an, la fel ca i zile termice n valoare de 1 Se determin din
valoarea medie sau sale 24 or temperatura unui, apoi constant pentru a fi pstrate,
ora din zi, sau media temperaturilor minime de zi a lunii ianuarie i maxime. Aceast
valoare de zi cu zi din 1 Ianuarie s fie respectate de ctre un numr de ani, ntr-un
rnd. De dup ani de schimbare aleator valorile zilnice reprezint
exemplarele un timp unul K. - G. Am trage de la media aritmetic prin mprirea
sumei de una dintre valorile zilnice cu acelai numr, care, cu numrul de ani, prin

care acesta a fost observat coincid. Acest lucru nseamn c media general termic de
zi cu zi fierbinte de 1 Ianuarie, iar abaterile obinute n diferii ani de date de zi cu
zi dea cotidianului general, nseamn o apoi forma de variaiile zilnice individuale,
care n funcie de modul de etichet specificat cu trebuie s fie descrise. Dispoziii
pot pentru al 2-leaIanuarie i orice alt aniversare vor fi disponibile n orice loc
special de observare.
n schimb, pentru fiecare zi a anului, dar pot fi obinute chiar din observaiile pe
termen lung, astfel de dispoziii pentru orice sptmn special al anului, pentru
fiecare lun a anului i pentru ntregul an, care apoi ca valori sptmnale, variaii
sptmn, date lunare, abateri lunare, valori anuale, abaterile anuale sunt
descrise. Dintre acestea, valorile lunare termice i abaterile lunare merit o atenie
deosebit, n special pentru c multe dintre prevederile din multe locuri s
fie. Valorile lunare termice ca o se obine astfel, de exemplu, pentru luna ianuarie (i
n mod similar pentru fiecare dou luni) n cele determinate de un numr de ani
temperaturile medii ale lunii ianuarie, care sunt identice din cele 31 de zile de
ctigtoare, i abaterile lunare termice din ianuarie dect n abaterile o din
fondurile generale ale unui loc de aritmetic nseamn i abateri de la aceasta, poate
fi, cu toate acestea, alte valori principale i care provin abaterile de la aceste valori.
K.-G. meteorologice de acest tip sunt estimate pentru studiul legilor lor generale la
toate din mai multe puncte de vedere, o dat din cauza materialului abundente, care
este prezent n sursele de meteorologie sau pot fi compilate acestea, n al doilea rnd,
pentru c de acurateea prevederilor care a ajuns de observaii meteorologice mijloace
i metode este, n al treilea rnd, deoarece aceste elemente ofer pn acum singurul
material care s evalueze dac K.-G. temporal supus acelorai legi ca i spaial. Doar
ei sufer de foarte important dezavantajul c din moment ce m acelai cu numrul de
ani de observaii care bogate, coincide, nu este uor ntr-o mare m la fel, da, dar
nicieri astfel este prezent, deoarece este pentru sigurana rezultat Ar fi de dorit s fie
trase din rezultatele. 3)
3)

Dintre cele 70 de locatii pentru care porumbel enumer abaterile termice lunare
ntr-unul din tratatele sale, aceasta este pur i simplu Berlin, unde 100 i m este
depit prin urmrirea este de 138 ani ntmplate, i doar Praga i Londra
spectacol m 90, respectiv 94 i 92
20 Acum putei, totui, o mult mai mare m , obinut de la un anumit numr de ani,
ca i numrul de ani este n felul urmtor, ceea ce nu este de a se debarasa de scrupule
n importante prin excelen.
Pentru a fi ghidat de anumite idei de un exemplu QUETELET'schen (a se vedea
Lettres quete-Sa, ultima coloan vertical a tabelului p.. 78), vom presupune c
temperatura de toate zilele, n ianuarie, ca un mijloc ntre temperatura minim i
maxim n fiecare zi, la o anumit locuri (Bruxelles) a fost observat de 10 de ani, aa
c suntem n modul dispoziie prescris, care este considerat a fi corect, pentru

fiecare dintre cele 31 de zile ale lunii ianuarie ca K.-G., prima, a doua, a treia, etc,
un m se obine = 10, care este mult prea puin pentru a studia legile de distribuie n
minte, aici suntem mpotriva unui m = 310 pentru toat luna ianuarie ca K.-G. obine
dac vom proceda n conformitate cu procesele de Quetelet lui la exemplele n cauz,
astfel nct s ia mpreun 31 zile la temperaturi de ianuarie, ca exemplare ale
temperaturii de zi cu zi ianuarie, pentru cei 10 ani sunt 310 de copii ale acestora trage
media aritmetic prin mprirea la 310, din care 310 abateri ia i atunci cnd vrem,
celelalte valori principale i abaterile de la aceast determina.
Acum se aprinde cu siguran a priori c, deoarece n afar de modificrile aleatorii
ale temperaturii de la 1 ianuarie pn la 31 Zi crete de lege, se obine prin prezenta o
complicatie de viteze accidentale cu un progres lege natural a valorilor de zi cu zi,
cu toate acestea, strict vorbind, rspunsul dreptului natural la anchet a legilor
eseniale de distribuie sunt excluse.Cu toate acestea se poate admite i c schimbrile
de temperatur de zi cu zi, care de progresul legal ncheiat n cursul unei luni se
datoreaz pentru a veni n comparaie cu dimensiunea medie de schimbarile aleatorii
ale temperaturilor zilnice individuale prea puin n considerare, n scopul de a
perturba legile aleatorii semnificativ; aceleai, n orice caz, nu ridica, ci doar poate
interfera. Dar o preocupare mult mai important rezult din faptul c n afar de
progresul legal datorate o luna descoperi de-a lungul a condiiilor meteorologice din
zilele imediat consecutive, o anumit dependen pe fiecare parte, care nu este
prevzut n actele cu putere de noroc. n general, mai multe cald, adic pe valoareatemperaturii la mijlocul a situaiei ianuarie i mai rece, adic n aceleai ncadreaz
zile consecutive, i s efectueze trecerea la urma de la una la alta, nu de furtunos, dar
cu ascensiunea treptat pn la un anumit nlime deasupra valorii de mijloc, i din
moment ce creterea, dar nu pot merge la infinit, din nou, se scufunda la un nivel
inferior sau sub valoarea de mijloc, cu excepia faptului c nici o periodicitate regulat
n acest schimb ntre ascendent i descendent este vizibil. n mod similar, cu toate
aa-numitele schimbri periodice neregulate.
Pentru acest lucru pare util doar pentru a face observaia c exist un remediu
foarte simplu, este la fel de convingtoare de cererile de noroc pur pentru cazuri, cum
ar fi non-satisfacia de aceste cazuri. Am primit liste de desen loterii sseti prevede
un numr de ani n care numerele castigatoare sunt n ordinea n care acestea au ieit,
nregistrate. n cazul n care oriunde, aici este sansa joaca un rol pur. Notnd acum
chiar i numerele cu un +, ciudat cu o -, i s urmrii numrul de caractere de un
numr mare de numere succesive Gewi, vom gsi, n afar de o mic diferen din
cauza neprevzute dezechilibrate, la fel de mult acelai caracter ca schimbul
inegal. Dar ce facem bine cu + cazurile i - cazurile prevzute la determinat din
totalitatea cazurilor de centru n tabelele de zile meteorologice astfel depete decis
numrul de secvene pe schimb, dovada in curs de dezvoltare de la legile de
dependen probabilitate de date de zi cu zi meteorologice succesive. Dar, mai mult,
dac lum denumirea anterioar de numere de loterie consecutive, fiecare depi un
numr cu urmtorul text cu +, fiecare ofili din urmtoarele sub precedent cu - apel,
gsim urmrirea de ctre un numr mare de numere (n afar de neprevzute
dezechilibrate) serie de modificri de dou ori la fel de mari ca i a consecinelor, i

facem, dar la fel ca i cu o denumire corespunztoare a datelor de zi cu zi

meteorologice succesive, numrul de schimbare este departe de dou ori numrul de
episoade, al doilea dovada c ridicarea i cderea de Valorile meteorologice de la o zi
la alta nu se supune legilor de noroc pur. Se completeaz i intensific acest studiu,
am sugestiv doar pentru acum, s se ntoarc la ea ntr-un capitol ulterior, faptul c, n
ordine, de asemenea, abaterile de la aceste legi de noroc pur, care strict doar pentru
infinitm sunt, de neprevzute dezechilibrate a consider, de asemenea, c a
finitudinea m -dependente abateri probabile i medii ale declaraiei legii determin ce
poate fi configurat formule de fapt.
Pentru o investigaie aprofundat mi-a artat acum 4), c n timp ce valorile
meteorologice de zi succesive de aceeai lun a expoziiei proprietile enumerate n
slujba eminamente, chiar i abaterile lunare de care ani consecutivi nu sunt retrase n
ntregime n cazul n care deja att de slab i arat puin a decis pentru a obine n
folosind aceeai perturbare nu semnificativ a legilor aleatoare poate, i dar merit
acest subiect, indiscutabil, o investigaie mai profund i mai extins de ctre
meteorologi profesionale care utilizeaz aceste criterii, n interesul de meteorologie n
sine, aa cum l-am aici pentru a face parial va fi n cazul n care sa ntmplat doar n
interesul de a determina ce fel K.-G. deloc potrivit pentru testarea i aplicarea legilor
de noroc pur.
4)

[n acest scop, n XXIII. Cap. Avnd n vedere dovezile.]

Acum este important s reinei c la posibilitatea translucid excluse anterior, legile

aleatorii asupra valorilor meteorologice, care arat o dependen de tipul menionat
de ctre o alt, se aplic, ar putea fi restabilit n cazul n care n foarte
mare m condiiile de dependen se schimba aleatoriu .
S explicaia acestuia o urn cu bile albe i negre infinite, care cu numere care
corespund ne dimensiunile diferena de valoare primar dat sunt marcate, i n aa fel
nct numrul de apariii ale fiecruia dintre aceste mingi de tip la numrul de apariie
a valorilor de deviere corespunztoare ca ele exista pentru legi pur aleatoare
echivalent. Deci, n cazul de probabilitate simetric c legea lui Gauss "este cu privire
la abateri de la medie, n cazul de probabilitate asimetric besprechendes noastre
ulterioare lege general reprezentat n acest fel, sunt prezentate de bile albe pozitive,
negative prin bile negre abateri. Adoptat acum destul de cteva trenuri la ntmplare
din aceast urn, apoi bilele trase n circumstanele lor c legea, n afar de, din cauza
numrului limitat doar de trenuri nc rmase, neprevzute dezechilibrate reprezint
n mod corespunztor. Dar la fel va fi, de asemenea, cazul atunci cnd dou, trei sau
mai multe bile, care sunt aproape unul de altul n valorile lor, fie dup o anumit
regul sau fr cei lipite mpreun, astfel nct acestea s poat scoate numai
mpreun, doar o mai mare numrul de trenuri, o mai mare m , de a aparine, pentru a
obine o satisfacie la fel de bun a legilor n cauz, aa cum este cazul pentru bile
vrac.
Desigur, ntrebarea dac se comport acestuia cu valorile zilnice meteorologice prin

analogie nu pot fi considerate ca fiind soluionat prin aceast analogie, artnd doar
c aceasta s-ar putea comporta, eventual. Cu toate acestea, (78 Lettres p.) Adaug nu
numai exemplul QUETELET'sche cu m = 310 (n realitate, mai degrab din cauza
lipsei de o zi observaie 309), atunci cnd a examinat de modul de distribuie a
acesteia z destul de bine o astfel de condiie, dar exemplele de asemenea, termice i
barometrice cu o mult mai mare m , pe care m-am atras n anchet (a se vedea cap.
XXVII), vorbind pentru aceeai, astfel nct acestea s poat fi considerate valabile
pentru cel puin, cel mai probabil, care este nu numai pentru nvtura noastr, dar,
de asemenea, pentru meteorologia de interes este probabil s fie. Quetelet nsui nu a
rspuns la ntrebare.
21 Apropo, este foarte de dorit, dar un exemplu meteorologice de poruncile stea,
n care apariia a numeroase cazuri individuale, cu dependen lips de cazuri
succesive se conecteaz de la fiecare alte. n Bibliothque Universelle de Genve
(Archives des tiine physiques et Naturelles) se gsete n fiecare Monatshefte un
tabel meteorologic pentru Geneva5) , care, printre alte coloane, care sunt valabile
pentru termometre, barometre, etc, au, de asemenea, o coloan cu titlul, "Eau tombe
dance les 24 heures "este dat, ceea ce indic nlimea apei czut n milimetri pentru
fiecare lun din acea zi ploioas, care a avut loc n anii n cauz. Acum, cu toate
acestea, urmai de obicei mai multe zile uscate umede ntr-un rnd, dar - i acest lucru
este ceea ce conteaz pentru noi, i din care Analog nu este cazul cu valori zilnice
termice sau barometrice succesive, - prins n cele pluviometrice nlimile ploaie de
succesive zile nu a evideniat dependena dimensiune pe cellalt. De fapt, se poate
vedea deja privirea cea mai superficial, nlimile de ploaie din coloana respectiv
pentru a merge la cel mai neregulate i de multe ori inversat n urma masiv ploaie
nlime o zi o foarte mic a doua zi sau. Dar factorul decisiv n termeni respective
sunt peste dou criteriile noastre, i este remarcabil ce alte rezultate dau n materie de
neles n sens anterior de nlimi de zi cu zi precipitaii dect pe valorile zilnice
termice i barometrice, inclusiv unul mai trziu (capitolul XXIII) se va gsi dovezi .
5)

Un alt, destul de n conformitate cu tabelul de decorat pentru staia meteorologic

de pe St Bernard.
Nu am fi, n consecin mi ntristat de probleme, datele cuprinse n Geneva Jurnalul
de nlimi de ploaie de la Geneva din toate recolte, prin care se extind la decolare, i
s-au format dup cele 12 luni 12 departamente ale acestora, fiecare avnd o mai ales
pentru a fi tratat K .-G. reprezint. Aceasta include, de exemplu, ca
exemplare de (contestat cea mai mare parte din zapada topita), care au avut loc n
luna ianuarie, dar care au avut loc n luna ianuarie, n toi anii, prin care nlimi de
ploaie sunt urmrite, luate mpreun ianuarie, nu numai toate nlimile de ploaie, i,
astfel, o considerabil pentru fiecare lun m obinut. Acum, s te desigur, c acest
efort a fost n zadar pentru scopul nostru, deoarece da nu a priori ar putea spune c
nlimile de ploaie fi niciodat aceleai legi de distribuie a aduga msur ca recruti
dimensiuni craniene i altele asemenea, ci, dimpotriv, a fost meritat, astfel, c

nlimile ploaie cu dimensiunile galeria picturilor pn n prezent ofer singurul

material care a urmat legea noastr de distribuie logaritmic-ar putea dovedi un
rsuntor prin furnizarea de abateri medii foarte puternice, cu o asimetrie imens, ceea
ce face se ncadreaz valorile acas departe unul de altul, n acelai timp, n mod
proporional cu valorile principale , astfel aplicabilitatea aritmetica tratamentul peste
(vezi cap. XXI, i XXVI i XXVII). i are indiscutabil un interes special care att de
multe lucruri, cum ar fi dimensiuni de pictura si inaltimi de ploaie att de anumite
legi i de distribuie specifice, aa cum am va trebui s elaboreze, s prezinte
mpreun.
Foarte posibil mod, acesta este un alt caz de date de zi cu zi meteorologice ale
independenei succesiune corespunztoare, pentru a utiliza aceste pe termen scurt,
cum sunt nlimea medie de ploaie pentru care este nevoie de att de mult pentru a
lua ceva mai aproape dect el coprecipitating cu documentaia empiric a
investigaiei noastre i este atras de la Quetelet se la propriul su n opinia mea,
desigur, nu mod valabil n care relaia se va ntoarce ctre mine de mai multe ori mai
mult. Acestea sunt aa-numitele Variaii Diurnes de Quetelet, de care Quetelet n
Lettres lui p. 174 fg., Cu mese p.. 408-411 este, cu toate acestea, m-am n
Cape. XXVII mai aproape reveni la acest punct, dar aici doar de aceeai natur
realiza provizoriu i neles cu referire la ntrebarea de independen n ochi.
Acesta a fost spus mai sus c Quetelet temperatura din toate zilele, n fiecare zi a
gsit (Bruxelles) ca mijloc ntre temperatura maxim i minim i aceasta a continuat
prin 10 ani ale fiecrei luni. , diferena dintre cele dou temperaturi, i mijloacele sale
de temperatura in timpul zilei este considerat, este acum ce Quetelet " variaie
diurn "apeluri (variaie de zi cu zi).n aceast afirmaie probabil seama c aceast
abatere de cele dou zile extreme ale fiecrei mari i mici la aceeai temperatur
medie ntre, astfel nct aceeai temperatur zi, poate fi faptul c, prin urmare, nu este
necesar dependena succesiune, care arat temperaturile zilnice de pe Variaii
Diurnes a extinde are nevoie. De fapt, temperatura n aceeai zi, de exemplu 10 , ca
mijloc de 9,5 i 10,5 , 8 i 12 , n 5 i 15 indica ce variaii, respectiv. de 1 , 4
, 10 , astfel nct, atunci cnd temperatura ar rmne destul de constant ntr-o zi,
astfel nct acestea ar putea fi n continuare la fel de mare sau mic, iar variaia ar fi,
dar zero. Pe msur ce temperatura de Quetelet acum zile a urmat n fiecare lun de
10 de ani, a obinut ca copii ale unui K.-G. se pot ocupa, n corespunztoare Variaii
Diurnes n cazul n care copii din alte K. - G. pot vedea. Dei Quetelet are Variaii
Diurnes nu specializate pentru toate zile ale fiecrei luni, care ar fi necesare table de
expansiune extraordinar, fr a acorda posibilitatea de a rezumat concis, dar el are
p.. 410, unde 411 de mese, n care pentru fiecare lun este indicat ct de des timp de
10 ani, diurn variaie ntre 0 i 1 , ntre 1 i 2 , s-au ridicat la ntre 2 i 3 , etc,
panouri interval de doar reduse, n sensul mai trziu (VIII) capitolul nostru.
n cazul n care, dup cum sa menionat mai sus, variaiile Diurnes apar n funcie
de mrimea lor, n mod semnificativ, indiferent de mrimea situat ntre ele
temperaturile de zi cu zi, i, prin urmare, dependena succesiune de acelai lucru, nu
trebuie neaprat s mprteasc, precum i, ca atare, dependena pare s contrazic
faptul c tabelele de lunar variaia Diurnes la un m, arat ce variaz pentru fiecare

lun ntre 282 (februarie) i 309-310 (ianuarie i august), un astfel de curs regulat i
astfel o bun concordan cu legile n vigoare altfel distribuia asimetric dect este n
prezent n funcie de succesiune greu ar fi de ateptat, totui, arat c de Quetelet
p. 78 tabel dat n timpul zilei temperaturile iulie, comparativ cu tabelul corespunztor
de Variaii Diurnes p. 411, c pe parcursul Z este similar i la fel de regulat n
ambele tabele, astfel nct deja dup primul principiu discutat acest tabel ar fi util
chiar i fr adoptarea independenei poate vedea, n sensul c va fi efectuat de ctre
noi.
22 Ulterior, urmtoarele observaii generale:
n general, voi de puncte, care K.-G., chiar i n suficient de mare pentru a m, adic
n afar de situaii neprevzute de dezechilibru care poate scpa de prob de legile
noastre, ca nereguli sau anomalii obiecte, dar care dintre ele sunt gratuite, suna
einwurf gratuit. Anomalii sunt, dup cum putei vedea, de diferite tipuri i poate
validitatea legii n moduri foarte diferite i foarte diferite grade afecta. Acesta poate fi
de ateptat n funciile generale ale colectivelor de a determina influena acestor
anomalii, care parial teoretic cu privire la obiecte legile recunoscute de distribuie
fr erori, unele se poate face empiric, i ntr-adevr, acesta din urm pe o cale
dubl. Odat ce putei succesul anomalii n exemplele anormale pentru tine, care
ofer realitatea, s urmreasc i n al doilea rnd, i acest lucru mi se pare n acelai
timp fructuoas i de control al primului cale n sine cu un fel zuzuziehende putei
construi artificial tablouri de distributie cu elemente de date, care legile de distribuie
fr erori corespund exact, apoi ataai acest lucru sau c anomalie n ea i a vedea
succesul pe valorile elementelor i relaiile lor de la ea.
Aici exist nc un domeniu de cercetare de alii nainte, pentru c eu acelai lucru
despre sarcina deja astfel ramificata, rapoartele de K.-G. determina n condiiile de
flawlessness, nu s-au fcut destul.
Din toate punctele de obiecte complet lipsit de erori, cu mare m sunt posibile erori
n bine galeriei de procura greu, i sunt, prin urmare, la obiectele care
empirischerseits pentru detectarea sau prob de legile fundamentale ale K.-G. destinat
s serveasc, cu excepia pentru abaterile de la rapoartele de distribuie legale ideale
pentru finitudine de m de mrime i inc abaterile din cauza lipsei de conformitate cu
recuzita sau scurt din cauza defectele msur permis ca acesta se afl n limite
suficient de nguste, nu pentru a lovi valabilitatea legilor fundamentale stabilite chiar
pentru a ridica ndoieli cu privire la care, desigur la latitudinea subiectiv este
ntotdeauna o anumit cantitate de libertate. Termeni i condiii, att abaterile din
cauza finitudinii de m ca din cauza dimensiunii de i , ca sunt revocate din cauza lipsei
de conformitate cu recuzita, eu numesc n continuare, cu excepia imprimate deja
utilizate fundamental, chiar normal sau ideal, n cazul n care numai n realitatea
apar n aproximri.
Apropo, poate fi vzut de la volumul anterior, care pentru colectivele, n ciuda
faptului c acestea pot fi de ateptat de la cele specificate n prefeele la punctul de
nvturile exacte, dificultatea este de a aduce n cererile lor la rezultate foarte
sigure. Exist i alte puncte, ca pentru fiziologia i psihofizica exist n acest sens, dar

ele au un succes similar. Pn la urm, rmne o prioritate a tuturor acestor doctrine

ca exacte, dar chiar s conduc la sigurana n detaliu, pe ct posibil, n al doilea rnd
s conduc la regulariti generale.
23 Comentariile anterioare recuzit conexe, care s participe la anchet K.G. Trebuie s se asigure, dar exist, de asemenea, elemente de recuzit, care trebuie
s ndeplineasc anchetei. Plcile de distribuie pot fi plasate ntr-o form mai mult
sau mai puin convenabil sau utilizabile ce n cap. VII i VIII detalii indicat. Erorile
inevitabile, care sunt comise n timpul msurare a probelor, trebuie s fie suficient de
nesemnificative s nu intervin n procesul de lege, iar precizia de msurare este, prin
urmare, n general, fie de a conduce att de departe nct eroarea de msurare poate fi
neglijat n raport cu abaterile colective. n msurtorile menine departamentele
indicate pe scara nc s fie mprit de estimare, iar acest lucru este foarte comun,
care sunt preferate seciunile complete i jumtate, ceea ce eu numesc eroarea de
estimare non-uniform, i ceea ce sunt exemple Bez. Dimensiunile recruii i
msurtorile de craniu n cap. Citat de VII. Astfel de erori pot fi duntoare pentru
stabilirea corect a elementelor, i, prin urmare, este pe de alt parte, s fie precaut i,
n cazul n prezent, s se fac printr-o reducere rezonabil la fel de inofensiv ca
posibil, ceea ce viitorul mai mult. Cnd cantitatea de numit greeala Dimensiuni n
aciune sau a crei nregistrare sunt prea uor de realizat, i nu exist nici un alt
mijloc, probabil, acestea pot fi evitate n condiii de siguran, ca msurtorile fcute
de dou ori independente unele de altele i, astfel, controla ct de mine fcut atunci
cnd msurarea Roggenhren, dar din moment ce munca laborioasa se va dubla, vei
nelege cu greu toate acestea. Chiar mai greu este de a evita erori fcute n
exploatarea un set mare de indicatori de determinare a elementelor i a actelor cu
putere de probaiune de calcul, i, cel puin cu privire la fiecare rezultat neobinuit
sau de important nu este de a evita o verificare prin repetarea declaraia.
n general, exist pentru a determina elementele de metode sigure i nesigure i,
desigur, prima de preferat, n sine, dar, ca ntotdeauna, doar aproximri la valorile
ideale ale elementelor sunt accesibile, aa c poate fi ca un mic avantaj n acest sens,
nu mpotriva de relief este n cauz, care v d dreptul la o cale mai puin sigur, i
astfel se poate face aspecte practice, cum ar fi de preferat, dar n cazul n care este
suficient, o urmare a ceea ce ai n minte, dar trebuie precizat cu nivel satisfctor de
siguran. Precizie i siguran Astronomic poate acum chiar i n acest caz, nu se
atinge, i poate fi, care este deloc imposibil de aplicat de ctre preteniile dearte de
scopul de a realiza astfel de dar o anchet.

Lege V. Gaussian a abaterilor aleatorii (eroarea de observare) i generalizrile sale.

24 Dup GAUSS 1) , Legea fundamental a aa-numitele erori de observare, de
exemplu, nu numai teoretic, nfiinat erorile aleatorii de observare nseamn, dar, de
asemenea, la fel de BESSEL 2), a fost dovedit empiric cu datele astronomice poate

presupune c aceasta se aplic numai, aceast lege deviaiile aleatoare de copii o K.G. unul din media lor aritmetic aA, adic s fie transferate n ceea ce privete, n
scopul de a modului de a avea adecvat pentru eroarea de observare, de exemplu,
pentru a avea o lege care a permis sens prin determinarea empiric a mediei
aritmetice i o valoare mai mare abatere de drept ca abatere medie = :
m, ntreaga distribuirea unei K. - pentru a determina G. dup mrime i numr, de
exemplu, pentru a determina n ce raport cu numrul total de m (presupunnd c acest
lucru nu este prea mic) exemplare n orice limit de dimensiune de abatere de la
Orientul Mijlociu apar.
1)

[Theoria Motus corporum coelestium, 1809. Lib al II-lea, Sect. III. - Theoria
combinationis observationum erroribus minnimis obnoxiae; Commentationes
Societ. reg. Scient. Reuit s pun. rec. . Vol. V. 1823] 2)[Fundamenta astronomiae,
1818; Sect. II]
Din moment ce suntem n prezent n sarcina unei legi generale de distribuie pentru
K.-G. pentru a gsi, cel puin de la legile GAUSS (GG) la scurt se va presupune c sau repetat napoi, i este ntr-adevr ntr-o anumit restricie pentru K.-G. gsi
aproape adecvat, numai n cele din urm o legi mai generale, subordonate pentru a
vedea, aa c aici este de lucruri pentru a prefaa lui peste aceast lege. Astronomi i
fizicieni profesionale, dei este deja cunoscut i familiar, prin calcularea pe baza
acelorai a fcut n determinarea o observaie nseamn eroare probabil, dar eu
trebuie s presupun alte cercuri de cititori i alte utilizri ale legii de aici, i, prin
urmare, ar trebui s mearg, n loc de expresia integral nepopular a legii, de la uor
de neles tiprite tabelare de la, n care acelai lucru poate fi tradus i pentru
exploatarea practic, n orice caz, trebuie s fie traduse oriunde. Mai trziu (capitolul
XVII), vor fi returnate la acelai lucru n rezultatele de exprimare sale integral, i de
acum, vor fi suficiente urmtoarele.
Ceea ce este declarat n legile care sunt doar elemente eseniale ale acestora, n 4,
a discutat sensul, pe care unul, dar la fel de mult ca niciodat legea este, se ateapt
ca aproape s vin tot mai mult numrul de valori, i, prin urmare abaterile, dup care
acesta se bazeaz, reprodus. S ne discuta acum la fel, chiar i n aplicarea sa la
abateri colective. n conformitate cu Convenia, 10, expresia general poate cu
privire la A la , i cu sunt schimbate, dar vom sta aici, n expresiile generale.
25 Sensul general al Legii GAUSS, care deja a fcut pn indiciu, presupunnd o
probabilitate simetric de abateri Bez. media aritmetic a A i a, strict vorbind, infinit
mare m , ceea ce derivatul de O se afl n partea de jos, numrul relativ sau absolut de
abateri i deviante prin prezenta o pentru a determina ceea ce este cuprins ntre
limitele de abatere date, cu respect, c aceast prevedere pot fi modificate empiric
prin neprevzute de dezechilibru att mai mult cu ct este mai mic derivarea A de
baz m i prin prezenta m este aceste abateri se.3) scurt, Legea fundamental este o
lege de distribuie a abaterilor i a devia prin prezenta o n condiiile de mai sus.
3)

Acesta poate fi, de asemenea, n cazul ntmpla ca A de o mare m este derivat, dar

raporturile de distribuie sunt examinate numai pentru un numr mic de variante, dar
am rezumat aici, din aceasta avem prea puin interes, caz compozit.
Deci, avei o numeroase K.-G. de dezvoltare nainte de el, care satisface specificat
n recuzita capitolul precedent, a ctigat ceva, bemerktermaen cu o media
aritmetic a fi desemnat, copii A = o: m trase, au abaterile pozitive i negative de
a tuturor singur o de A i luate de la totalul indiferent de semnul su, adic, de
la valorile lor absolute, mijloace = : m . tras att de observaiile anterioare sunt
prezentate n aceasta, aa-numita simplu rel abatere medie A, care aici doar ca
deviaia medie se aplic.
26 Pentru a explica n primul rnd acum de aplicare a legii la declaraia sa pentru
un caz particular, ca i numrul de diferene s fie gsit, care de la A la, de exemplu,
de la = 0 pn la o limit de deviaie = 0,25 intervale, sau, ceea ce este n mod
obiectiv aceeai, care a : = 0 la : = 0,25 este suficient, aa c am gsi acest
numr pentru o mas, care poate fi tradus n GG, egal cu 15,81 p. C. numrul
total m sau = 0.1581 m , cu condiia ca numrul de pe ambele pri ale A este urmrit
la acelai punct i nsumate pentru ambele pri. Pentru orice alte limite abatere
ca : = 0,25 este aceeai mas un alt numr de abatere relativ, dar mai nti vom
explica determinarea anterioar a unui exemplu concret.
S presupunem c am avut 10.000 de recrui au avut lor A i determinat, fostele =
71.7 inci, acesta din urm = 2.0 inch gsite (ca nahehin se aplic studentului Leipzig
recruteaz dimensiuni), astfel nct GG aceasta ar fi sub condiia se aplic, recrui
ntre 1581 A 0.25 pe de o parte, i A - 0,25 toamna pe de alt parte, di 71.2 - 72.2
inch. Fii eroarea limitnd n acelai sens , pn la cea de = 0 conteaz la, egal cu
0,5 luate, n consecin : = 0,5, apoi conform tabelului de lege, numrul de =
0 la apoi la ambele pri n acelai timp, ajungnd la devieri i valori diferite, prin
urmare, o, di numrul 70.7-72.7 cm, 31,01 p.. C. numarul total sau 0.3101 m fi. i aa
este n conformitate cu legea o prevedere pentru orice valoare : ca o limit pn
la care unul dintre : = 0 capete de acuzare pentru a da. Respect, dar nu toate
valorile posibile ale : pleca cu procentul asociat sau numerele de raport a intrat n
tabelul de lege, se gsete cele luate echidistant i att de aproape unul de altul ntr-un
tabel executat n mod corespunztor, c este posibil s interpola ntre ele.Tabelul de
mai jos acum ele nu sunt cu siguran ntr-o suficient de interpolare precis lng ceea
ce trebuie s rmnem la o mas mult mai complet, dar suficient pentru nelegerea i
de a socializa se termin aici discuii. i mi dau seama c am apela numerele ca
0.1581 si 0.3101 rapoarte scurte i va desemna, cu [ : ], n cazul n care, la
fel ca n tabelul de mai jos, ca funcii de : exprimate sunt. nmulind
raportul cu numrul total de m, pe scurt m , vom obine numrul absolut
de : = 0 pn la o anumit limit : . obinut Invers, atunci cnd numrul
absolut ntre aceste limite este cunoscut, raportul prin mprirea absolut cu m.

 27 [ : ] de mas sau scurt -Tabelul de legea lui Gauss.

:

[:]

[:]

0.00

0.0000

2.75

0.9718

0.25

1581

3.00

9833

0.50

3101

3.25

9905

0.75

4504

3.50

9948

1.00

5751

3.75

9972

1.25

6814

4.00

9986

1.50

7686

4.25

9993

1.75

8374

4.50

9997

2.00

8895

4.75

9998

2.25

9274

5.00

9999

2.50

9539

5.25

1,0000

n acest tabel, rapoartele sunt angegebenermaen este ntotdeauna pentru

producia de : = 0 pn la o anumit limit valori : determinat. Dar n
raporturi de ordine pentru intervale ntre dou tipuri diferite de : peste abaterile
de A pentru a obine, s zicem ntre : = si : = , este nevoie de doar
diferena dintre cele corespunztoare -valorile, de exemplu, [ ] - [ ] pentru
a lua, care, n general, pot fi numite, n conformitate cu care, de exemplu, n
conformitate cu tabelul anterior pentru intervalul dintre : = 0,25 i : = 1,00
cu [1.00-0 , 25] care urmeaz s fie desemnat raport 0.5751-0.4170 = 0,1581
auzit. Tabelul de mai jos conine -valori egale pentru fiecare alte intervale direct
ulterioare ntre succesive : de precedent -masa de la nceput ncepe.
-mas a Legii GAUSS
Intervale egale
succesive ntre
:

Egale succesive
intervalele dintre
:

0.00-0.25

0.1581

2.75-3.00

0.0115

0.25-0.50

1520

3.00-3.25

0072

0.50-0.75

1403

3.25-3.50

0043

0.75-1.00

1247

3.50-3.75

0024

1.00-1.25

1063

3.75-4.00

0014

1.25-1.50

0872

4.00-4.25

0007

1.50-1.75

0688

4.25-4.50

0004

1.75-2.00

0521

4.50-4.75

0001

2.00-2.25

0379

4.75-5.00

0001

2.25-2.50

0265

5.00-5.25

0001

2.50-2.75

0179

Acestea numere sunt numrul total de m s fie multiplicate pentru a obine

numerele absolute ale intervalelor respective.
Notnd : de -masa, care ntotdeauna : . = 0 presupunem prima limit,
scurt-lim, se vede c la valori mici ale lim. numerele proporionale lim. merge
aproape proporional, da, te duci la o mai complet -mas, aa cum este raportat
aici, cu lim. redus la mai puin de 0,25, deci o abordare chiar mai mare la
proporionalitatea are loc. n valori infinit de mici de lim pot fi considerate ca fiind
exacte, n timp ce n upgrade-uri la valori mari lim. proporionalitatea n cauz nu n
ntregime, i un rezultat al acestuia este c n -Tabelul raporturi , care primul a
intervalelor egale succesive ntre lim. aparin, sunt aproape la fel, n acest, n scopul
de a relatii puternice, pe termen scurt scoate rapid, astfel, merge mai departe una:
cum ea este pentru intervale egale de : 0 - 0.25, 0.75 la 1.0; 3.0-3.25 etc
valorilor ( 0.1581, respectiv 0.1247.;; 0,0072 sum etc
28 Pentru a evalua validitatea i aplicabilitatea din Legea fundamental cu privire
la empirismul este s vin napoi c aceeai ipoteza unei W. simetric abateri
reciproce rel.. O se afl n partea de jos, astfel nct n condiiile de o mare, strict
vorbind, infinit m pentru fiecare pe partea pozitiv a egalitii de un este de
ateptat pe partea negativ, iar raporturile de i sunt ca o expresie de W. a
depozitului de copii de pn la limitele date de abatere de la A pentru a vizualiza sau
la intervale de date abaterea.
Aceasta include acum deja nu bemerktermaen exclude faptul c, n ciuda
valabilitatea fundamental a legii n condiiile asumate ca el mai mult sau mai puin
empiric abateri apar de la cererile sale, deoarece starea de un infinit m nu este empiric
se aplic acestuia, i aa se poate deroga de la cererile sale sunt numai cele fcute
mpotriva aceleai pretenii ca mrire dem nu ajuta pentru a aduce aceste abateri

dispariia aproape, doar doar n msura n care acestea nu sunt pe neprevzute de

dezechilibru din cauza finitudine de m poate fi mpins, ceea ce nu duce lipsa de
indicii care urmeaz s fie discutate la locurile lor. Dar vom merge mai nti la
concluziile legii n condiiile de valabilitate de principal.
n anul precedent este specificat ca raportul i absolut numr m pentru ambele
pri mpreun a valorilor : depinde, n care sunt urmrite pentru ambele
parti. Acest lucru se ntmpl numai la o parte, astfel nct dup W. simetric asumat,
numrul absolut va fi de a accepta orice mn jumtate din dimensiunea de pn la
anumite limite, ca i n cazul n care au fost urmrite pentru ambele pri, pn la
limita de aceeai abatere. Dar de numrul total de ambele pri, cu un strict vorbind,
mare, infinit m de n conformitate cu aceeai simetric W. m redus, rmn, n
conformitate cu Legea fundamental s fie calculat, rapoarte de fiecare pagin,
respectiv. i , , este egal cu total raport , n timp ce numrul absolut
unilaterale m m , de a accepta, dup GG de jumtate la fel de mare ca
reciproc numrul m la aceeai limit .
Empiric, desigur, se ntlnete egalitatea de numere absolute reciproce, pn la
aceeai limit din cauza neprevzute dezechilibrate s nu, dar GG doar captate din
aceste situaii neprevzute i presupune cazul n care diferena m "- m , =
u de m dispare. Ar fi astfel greit atunci cnd pentru calcularea ' egal cu ': m
' i pentru cele de , egal cu ,: m , ar lua, dar pentru 'i , precum i o
necesitate pentru From totalitate din valoarea s fie
calculat = : Sunt utilizate, n caz contrar asumarea de W. simetric, care este
baza GG, vor primi diferite de deviere cifre contradictorii pe ambele pri pn la
aceleai limite de deviere. De asemenea, Quetelet a acestei altfel asociate cu mesele
sale comparativ declaraie n conformitate cu Legea fundamental i de observare. .
Spre deosebire, desigur, n cazul n care o asimetrice abateri W. Bez A const, aa
cum este ntr-adevr cazul pentru abateri colective, n cazul n care Legea
fundamental este aplicabil numai pentru o nc s fie discutate modificri la toate,
dar mai presus de toate, acesta este ns, de la o Deciziile se GG pur s ias, i aa neam urma consecinelor sale chiar mai departe.
De la pre-legal simetric W . de rel.. O acum urmeaz mai direct ca valoare
central C, rel. care numrul de diferene mutuale este la fel, mult de media
aritmetic A, dist. care suma abaterilor reciproce este egal cu coincide, i anume c
ambele pot diferi doar de contingene dezechilibrate unul de cellalt. Pentru cazul n
care, dup W. simetric de fiecare pozitiv pe de o parte un fel de mare este de
ateptat pe de alt parte, trebuie prevzut cu aceeai sum, de asemenea, acelai
numr de abateri la ambele pri. Cu toate acestea, aceasta este cererea ca virtutea
simetric W . , diferena u = ( m - m , ) ntre numrul de abateri pozitive i
negative cu creterea m ce mai mult nu dispar de mrimea absolut a u, dar relaia
pentru numrul total de m, di u: m pentru a obine, pentru c u chiar i dup legile
cunoscute de noroc de pe o extins m n condiii de
cretere, aceast valoare, dar
opuse mdispare cu att mai mult, mai mare m , iar la infinit m dispare. De asemenea,

aceasta rmne la Wachstume absolut a u n raporturile de

diferena n sine.

direcia vag de

Asta presupunnd c valabilitatea din Legea fundamental i cea mai dens

valoarea D n mod semnificativ cu un coincide astfel cu vederea de - Tabelul de la
faptul c numrul de variante i de valori, prin urmare, diferite de o pentru ambele
pri pentru intervale egale este mai mare, cu att mai aproape intervalele de A venit,
deci, n cea mai mare de A sine adiacente i aceleai intervale cuprinztoare ntre ele,
ct de mic ai, de asemenea, ia asta.
29 Dup aceea, nici remarca c tabelul din Legea fundamental nu este
obligatorie pentru acesta, limitele ntre care pentru a exprima pentru a determina ca
funcii ale eroarea medie simpl. n tabelele de obicei din motive procedurale n loc
de : mai degrab :
sau : w 4) ales, ce alte mese sunt dect cele de mai
sus, scurt de la mine ca desemnat de mas, i ne vom uita la fel de a fi motive
specificate n viitor, s se fac aplicaii, mai degrab un tabel cu privire la :

dect dist mai sus : deine, i n timp ce :

, de obicei, cu t menionat, voi
face o obligaie pe t legate de masa scurt t - masa de apel i o funcionare t spune
mas n apendice 183. De la nceput la nceput au proiectat pentru un fragment ca:

[t]

0.00

0.0000

0.25

0.2763

0 , 50 0.5205
0.75

0.7112
etc

4)

[Astfel, pe eroarea probabil w mas aferente pot fi gsite la sfritul astronomul

Berlin. Anuarul 1834 (herausgeg. de Encke) i din tabelul II, extrage va fi comunicat
n 108].

De altfel, un astfel de tabel fel corespunznd - folosirea mesei ca s explice

exemplul de mai sus, n care A = 71.7, = se presupune 2.0 inci. Mai presus de toate,
o are cu , di multiplica 1.77245, 3.5449 i este acum dup t - masa, de exemplu,
numrul de i, prin urmare, o legtur ntre A i + 0,25 3.5449 A - 0,25 3.5449,
adic ntre 71,7 i 71,7 + 0,25 3.5449 - 3.5449 0.25 coninute n scurt timp
72.5862-70.8138, = 0 2763 m descoperire.

Motivul nu este ne n viitor, la de a pstra masa ce, dar este mai uor calea ferat,
este c un -mas n design corespunztor dect t -masa dar nu n prezent, i, prin
urmare, doar cea mai simpl explicaie, de -Tabelul a produciei a fost luat n acest
fel, n cazul n care Vorlage executat, singurul avantaj ar oferi, multiplicarea cu
de schimb peste tot.
O funcionare t - masa, dar pot fi gsite n diferite locaii, cum ar fi la sfritul
astronomul Berlin. Anuarul 1834 i n Lettres Quetelet a sur la Theorie
probab. p.. 389 FLG, att n cazul n care numai pentru t = 2,00 alerga. Unul, n
picioare mea comanda, mas litografiat c nu mai este prezent, dar n librrii, este
executarea pn t = 3,00, cu 7 zecimi de 5) .Cele de mai sus -mas, dar este de
mine prin interpolare cu dou diferene fa de t -masa a fost pn acum acest lucru se
obine i se calculeaz direct pentru scoruri mai mari.

5)

[Un tabel corespunztoare a aceleiai prelungiri pot fi gsite n A. MEYER,

Lectures pe teoria probabilitatilor (german editat de Czuber), Leipzig 1879, pp. 545549, n cazul n care t de este nlocuit. Din aceleai lupte a comunicat in Anexa
183, n studiile filosofice (herausgeg. de Wundt), Volumul IX, pp. 147-150, mas
publicat pentru prima dat calculat, n care valorile funcia abreviat la patru
zecimale, argumentele t resp. sunt, cu toate acestea, extins la 3 zecimale ntre
limitele 0 si 1.51. Un tabel de extindere corespunde cu cinci valori de funcii cifre se
regsesc de asemenea n anex. - Primul tabel de acest tip, care pot fi atribuite la
fntn ca o surs a declarat mese a, KRAMP calculeaz integralele de exp [- t
dt valori finite de t la t = sunt i logaritmii acestor integrale. A se vedea: "Analiza
de refracie astronomiques et terrestres"; par le citoyen KRAMP, Strasbourg, sunt un
VII, p.. 195-206.]

30 Dup aceea am venit la motivele care au ocazia de a merge la abateri colective

de mai sus GG simplu, aa cum a fost explicat pn acum.
De la Gauss nsui legea nu este pentru abateri colective, ca abateri ale modelului
individuale dimensiunile o din media lor aritmetic, dar a remarcat i cunoscut pentru
o eroare de observare, ca abateri ale individului valori ale unui obiect de aritmetic sa
spui ridicate observate, i, n sine, nu este nimic mai puin dect de la sine neles c
transferabilitatea legii are loc de acesta din urm pe fostul. De fapt, aceasta este dar
de la ceva bun nceput foarte diferit, de a avea abateri n faa lui, care sunt obinute
din cauza lipsei de claritate a instrumentelor de msurare sau simurile i perturbrile
externe aleatoare cu msurarea repetat a unui singur obiect de media aritmetic a
msurtorilor, i abateri care multe copii ale unui K.-G. oferta de la media lor
aritmetic de motive, care n natura obiectelor nii i sunt situate influeneaz
circumstane. Tot deloc a priori prezice c natura acestor abateri fa de medie, legea
de erori de observare a urmat, dar a fost doar un test direct asupra aceluiai K.-G. se

face.
ntre timp, din moment ce se poate uor de perceput de la bun nceput c n
mare m ca n abateri colective rel. Un drept erori de observare, numrul de
abateri z pentru o valoare ntr-un pri mijlocul panoului de distribuie este un maxim,
de atunci, dar dup ce extremele pentru ca regulat scade, mai mare m este, de
asemenea, nu exist nicio lege ca Gaussian, la cea de a explora o lege de distribuie
pentru K.-G. ar putea aminti, era firesc, care a suferit deosebit de acest test. i
recruteaz dimensiuni au fost primul obiect, i (cu includerea de piept i capacitatea
pulmonar de recrui) de la alte rmas departe singurul n care a fost ncercat de lege.
Acest multi-verso (de Quetelet, Bodio, GOULD, ELLIOTT i, probabil, alte) 6) a
fcut examinarea recrui dimensiuni din diferite ri preau acum iniial pretutindeni o
confirmare a legii a relevat de abaterile de la cerinele legii suficient de mic pentru a
aprut la doar ca nesemnificativ de a aplica, n sensul specificat, i o valabilitate
aproximativ are GG cel puin pentru Recrui dimensiuni, numai nu att de profunde,
dect a fost pn acum considerat a fi n msur s accepte, aa cum am parte de
Revison critic al efectuate anterior asupra acestor investigaii, n parte, prin propria sa
analiz chiar procurat vielzahliger Rekrutenmatafeln s-au convins, n timp ce exist
alte K. - G. este locul unde GG simplu nu n ntregime, cu toate acestea, dar ele
satisfac o generalizare a acestei legi.
6)

[Bodio, La taille de recrues en Italie, Ann. dmographie intern de la Paris n

1878. Gould, investigaii privind statisticile antropologice de soldai americani
militare i, Statele Unite Sanitory comision memoriile. New-York, 1869. ELLIOTT,
pe statisticile militare ale Statelor Unite ale Americii. Berlin 1863.]
De fapt, cu toate acestea, poate fi extins n funcie de experiena mea pentru a
specifica urmtoarele dou puncte de vedere care fac vreodat se pare imposibil de la
nceput, GG simplu o valabilitate general pentru K.-G. recunosc. Primul dintre
acestea este 7) :
7)

[al doilea, a se vedea 34 i 35]

31 n cazul n care GG a abaterilor colective fi general aplicabile, atunci ar fi

consecinele care rezult din presupunea la aceleai abateri W. simetrice
rel. O emerge, confirm, n general, ceea ce nu este cazul, i n cazul n care la recrui
moderaie i nu alte cteva elemente pe care le ar putea rmne incert la o examinare
superficial, dac neprevzute nu neechilibrate sau lipsa de conformitate cu datoria
recuzit a avut, dar alte articole ale acestui presupuneri dincolo de a decide atunci
cnd simetrie esenial a abaterilor cu privire la A fi caracterul general al K.-G. ar
putea vedea. De fapt, deja Quetelet n lucrarea sa "Lettres sur la Theorie de
probabilites" p. 166 Reinei c, n unele K.-G. diferena a abaterilor extreme U
" , U , ambele pri Bez. Un singur constant i statutar pozitiv, altele negativ, aa

cum este compatibil cu probabilitate simetric, i am aici n n ceea ce privete orice

pretenie de cunoatere prealabil simetric investigaiilor sale W . a declarat c n
unele K.-G. cifrele deviaie rel. Un di m ' i m , nu numai constant i legal, dar i
mai departe de ctre neprevzute de dezechilibru este explicabil diferite unele de
altele. Ea are att funcie de Quetelet'S prezentat ca experienta mea c, n funcie de
tipul de K.-G. deviaia dintre U " i U ,sau abaterea ntre m " i m , aceast sau acea
direcie pentru a se conforma, astfel nct n timp ce depete dimensiunea n funcie
de valoarea care ar putea fi de ateptat din cauza neprevzute dezechilibrate, de
asemenea, caracteristica direcia de unul sau Un alt tip de K.-G. este.
Acum, m refer la ea ca la o asimetrie, la toate, atunci cnd o abatere ntre U
" i U , sau m si m , exist, dar, ca atare, nu este uor absent din cauza neprevzute
neechilibrate, este asimetrie esenial dect cele care nu depind de situaii neprevzute
dezechilibrate pot fi fcute pentru a varia de la asimetrie nesemnificative sau aleator
ca atare, care poate fi fcut s depind.
Empiric, se amestec asimetria esenial, chiar n cazul n care aceasta exist,
ntotdeauna cu aleatoriu, pentru c ntotdeauna finit m are de a face, din care astfel de
dependente, dar la fel de asimetrie diferena dependent esenial n rapoartele
de m, dependent aleatoare pur i simplu n condiii de
cretere, acesta din urm
valoarea dispare mpotriva fostului att mai mult m crete, i introducei asimetria
dependent de reguli eseniale care n mai pure, mai mare m este, i ea poate fi chiar
considerat ca fiind o caracteristic esenial de asimetrie, atunci cnd n cazul de
mare m diferen gsit ntre U i U , sau m si m , cu o cretere suplimentar n
aceleai rezerve de direcie. n alte caracteristici, dar vom mai trziu 8) provin de la,
ceea ce face s apar dincolo de orice ndoial c n domeniul de K.-G. Nu toate se
intelege cu presupunerea asimetrie doar aleatoriu.
8)

[Comp. n special cap. XII "motive pentru orice asimetrie semnificativ".]

32 Ei bine, n primul rnd se produce ca urmare alternativ.

1) S-ar putea imagina c n asimetria, chiar i atunci cnd ei recunosc ca fiind
eseniale, doar o tulburare de GG n funcie de tipul de K.-G. ar trebui s fie vzut
ntr-un sens sau altul, care se adaug la orice, de legi speciale matematic fi formulate.
2) S-ar putea crede c validitatea esenial din Legea fundamental pentru abateri
colective fa de medie, dar rmne regula, cazuri, cu toate acestea, n cazul n care
aceasta nu este aplicabil, trebuie s fie considerate ca excepii, care fie apar sau chiar
atribuibile n cazul 1), dar numai n mod excepional valabil, face obiectul unor legi
diferite de Gauss.
3) Avnd n vedere c diferena dintre U " i U , precum i ntre m i m , pentru o
anumit m , n msura depinde de asimetrie substaniale, n funcie de tipul de K.G. de diferite dimensiuni i prin prezenta asimetria esenial poate presupune grade

diferite, astfel nct se poate simetria esenial, n cazul n care astfel de loc, ca i n
cazul special al cuprinztor toate gradele posibile de caz general Vezi asimetria, n
care s fie gradul de aceeai coboar la zero, i-ar putea Cred c n domeniul de K.G. asimetria esenial, n cazul general, n diversele sale grade imagina, simetria
esenial, ci doar un caz special, care, n cazul n care aceasta are loc, la toate, n toate
strictee, poate fi privit doar ca un caz excepional, n cazul n care ntre infinit de
diferite grade posibile de asimetrie, din totalul Dispariia are o W. infinit de mici, care
nu exclude c titlurile slabe de asimetrie, care poate fi uor confundat cu un empiric
doar de contingene dezechilibrate deranjat, n esen, simetrie, sunt mai frecvente
dect puternic, care sunt dincolo de posibilitatea unei astfel de greeal . n legtur
cu acest punct de vedere, dar ar imagina c, de asemenea, da un valabil pentru cazul
general al unei legi generale, care doar n cazul special manipulate n conformitate cu
Legea fundamental care asimetric W. mbin n simetric.
Care dintre aceste trei moduri, i mai ales n cazul n care unul din primele dou,
care sunt doar modificri de unul pe altul, sau a treia este mai corect, acum ar putea
decid, fr alte formaliti, dar a fost unul dintre ei, odat ce decizia de ntrebarea
dac o generalizare din Legea fundamental, n caz de asimetrie semnificativ n
conformitate cu aceleai principii prin care se derivate pentru cazul special al
simetriei esenial, este ntr-adevr posibil, n al doilea rnd, dac examinarea empiric
potrivit K.-G. ce recuzita sunt deosebit de indicate n capitolul anterior a legilor aaderivabil aduga ntr-adevr. Am fcut ancheta de ambele pri, i ambele ntrebri se
poate rspunde afirmativ la o stare de spirit bun mpreun pentru beneficiul de-al
treilea caz de alternativa. Dar aceasta este, desigur, s prezinte o punere n aplicare a
studiilor teoretice i empirice care nu pot intra la o dat i ntr-un scurt, dar
urmtoarele capitole este rezervat, iar preliminare numai n natur, am observat c
investigaiile teoretice fundamentale ale XIX. Capitol, oportunitile oferite de
motivele empirice c prezena asimetriei semnificative luate n considerare ntradevr cazul general n domeniul de K.-G. pentru a vedea dac, n XII. Capitolul sunt
incluse. n primul rnd, cu toate acestea, este foarte probabil s aib un interes, dac
am prevederile cele mai importante ale generalizarea din Legea fundamental a
simetric de W. asimetric, prezenta de la simetric la distributie asimetrica la
mare, m, care, mpreun, pun s-mi legtura ntre teorie i empirism a condus, de aici
beweislos provizoriu , i, dei am spus aceste reguli, deoarece de mai multe ori pentru
a fi luate n spate Bezuges legi speciale de W. asimetric sau distribuirea sub denumiri
speciale, dup cum urmeaz, la, legi, cu care poate fi satisfcut dect dac o variaie
proporional substanial de K.-G . n cazul n care ( 9) a discutat sensul d natere
pentru a desena o generalizare n continuare n legtur cu care mai trziu vor fi
discutate, dar care nu duce la o respingere, ci doar agravarea urmtoarele legi.
33 Dintre aceste legi speciale sunt cele mai importante, primele trei, care sunt
ntr-adevr deosebit de ridicat aici, ci rezult din premisele matematice ale asimetria
colective n solidaritate conexiune, la fel ca n XIX. Pentru a afia capitol. Restul sunt
parte corolare direct evidente din aceeai, unele matematic deduse din ele, aa cum,
de asemenea, s demonstreze mai trziu.
Legi speciale de distribuie semnificativ asimetric pentru K.-G. la nu variaie

prea puternic proporional a acestuia.

1) legea de ieire . Abaterile sunt deinute de media aritmetic a A de la faptul c,
n cazul unei asimetrie semnificativ, de asemenea, semnificativ de la un alt cele mai
dense valori Dpoate fi de ateptat chiar la uor de neles pentru un sub o regul
simpl i pentru a obine distribuia corespunztoare experien, o regul care, pentru
cazul c asimetria esenial dispare, unde D in mod semnificativ cu A coincide duce
inapoi la regula de Legea fundamental.
2) dou coloane lege Gaussian . Distribuia abateri bez. D urmat, pe scurt, dup
fiecare dintre cele dou pri, n special, aceeai regul ca i pentru simetric W.
rel. A pentru ambele pri este urmat n comun. Ea apare doar aici n
locul m, , = : m . rel. Un positiverseits m ', ', '= ': m , partea
negativ, m , , , , , = , : m ,martie D, sunt cu aceast consideraie nc
aceleai tabele, -mas i t -masa., util mai ales pentru declaraia de alocare pentru
fiecare parte, ar fi de calcul n conformitate cu Legea fundamental pentru simetric
W. bez O s-ar aplica n comun pentru ambele pri . Dac vom nlocui acum n sensul
10 convenie adoptat, termenii generali m ' , m , , ", , , , , asta
martie orice valori principale se aplic de m " , m , , " , , , e " , e , dac nu
este legat de D este, acesta trebuie s treac un numr de deviere proporional
pozitiv i negativ "i , , precum i cifre absolute m i , m , , de
asemenea, ' i , , " m " i , m , pe fiecare parte n funcii ale acestor nume
de peste.
3) Proporia de drept . Reciproc numere abatere m ' , m , martie cea mai dens
valoarea se comporte ca simplu abateri medie e " , e , , ca di : m i
, : m , martie D , astfel
,
dintre care urmtoarele sunt corolare.
a) ptratelor numerelor reciproce abatere, di- m ' 2 , m , 2 se comporte ca sume de
deviere reciproc " , , astfel:
m'2:m,2=':,.
b) mai densa valoare D n sine poate fi determinat ca valoare, reunii numerele de
deviere reciproc i abaterile medii ale legilor de proporii. Da, cred ca acest lucru
este, n general vorbind, pentru ei nu confortabil, dar determinare exact de mod i s
dea mai trziu (capitolul XI), modul n care este rulat. Pentru concizie, i place
proporional fierbinte i att de sigur D atunci cnd vine vorba s se fac referire n
mod special la acest mod dispoziie, cu D p sunt numite. Aceasta D p poate folosi apoi
determinat empiric direct D , adic valorile pe care maxim de numrul z , compara
cade ntr-un panou de distribuie, precum i faptul c nc se abate numai n limitele
de incertitudine zuzugestehenden, una dintre dovezile gsi pentru validitatea legalism

noastre asimetrice.
4) Legile distan . Distanele dintre cele trei valori principale determinate n acest
fel. S m "reprezint total numr ", suma total, e "= " m " mijloacele de
cu C sau A(oricare dintre acestea este distana de la C sau A studiate de ctre D)
abateri echilaterale Bez. D , de exemplu, care la aceeai parte a D plecarea, dup
care C sau A dista aceasta, acest lucru poate fi partea pozitiv sau negativ, cu toate
acestea, indicele de dou liniue pot avea semnificaia corespunztoare pentru valorile
scaleni jos astfel nct poate fi gsit sub 131:
C - D = T "e"

n care t " valoarea t este, n tabelul de t la

,
scurt la aparine "Mai mult.:

o valoare de legile proporionale cu 2 "e", este de acord ca s arate n 131, care,

de asemenea, putei seta:
.
Conform acesteia, A - C ca diferena dintre cele dou distane anterioare:
A - C = ( A - D ) - ( C - D ) = (2 - t

)e,

unde 'i t " sunt determinate n modul indicat.

5) -lege . Pentru cazul n care apar n mod normal c distana dintre C la D -un
mic (strict infinitezimal) n raport cu deviaia medie e " sau e , o latur pe
care C a D dista la scurt e " a, are semnificativ:

n afar de neprevzute i anomalii dezechilibrate, care n cap. destinate IV, ceea ce

face aceste relaii, la fel ca toate cerintele de aici legi pot fi modificate, s-ar aplica cu
strictee aceste condiii, atunci cnd ( C - D ) 2 : 3 e 2 contra 1 complet ar putea fi
neglijat, tot att de C - D mic n comparaie cu e " . n msura, dar aceast dispariie,
dar nu are pe deplin loc, sunt cele de mai sus -funciile D , C, A pentru a nlocui,
respectiv de fapt.

,
n care este o valoare pozitiv care depete 1 n proporii mici.
Teoretic derivabile condiia ca proporional asumarea micime de C D mpotriva e " , valoarea

aproxima = = 0.78540 trebuie s fie auzit de la publicul larg, n care el se afl

empiric pentru confirmrile cele mai izbitoare ale legilor noastre de distribuie
asimetrice, precum i valoarea p este, prin urmare, viitorul deosebit de indicate n
tabelele de elemente ale articolelor tratate de mine n ordine de apropierea de aceeai
pentru a fi pentru a convinge. Prin urmare, o potrivire exact nu este de a
impune, n principiu, n teorie, ar trebui, aa cum sa menionat mai sus, un fleac mai
mare dect ias din experimentele, dar acest supraponderali teoretic mic poate fi
uor supralicitat de catre neprevzute de dezechilibru, i aa el are (dup exacte
posibil determinare proporional a D ca D p ) n luate din diferite domenii K.-G.,
care ar putea fi examina n legtur cu validitatea de legile de mai sus (msurtori
craniu, recruteaz dimensiuni, Botanic, msurtorile meteorologice) variate cu
etapelor de reducere i de reducere a straturilor de distribuie panouri ntre 0,6 i 0,9
au fost gsite.
n loc de p pentru a menine, putei contacta, de asemenea, celelalte dou - dein
funcii, cu excepia faptului c, din cauza raportului mic, care A - C la C - D i
complet mpotriva D - A , aceste alte funcii n raporturi mai mari a neprevzute de
dezechilibru poate fi afectat.
Din al treilea - ecuaia, care
,
poate fi derivat un mod foarte simplu, D aproxima nc un alt mod de a determina
empiric sau ca direct proporional, care este ca dupa o i C a determinat este distana
de dorit D din C3,66 ori mai Creteri mari ca distana de la A din C este gsit. n
curnd, vom putea, astfel, determinat D -valoare dect D , respectiv. - ntre timp,
aceast prevedere este prea nesigur pentru a rezolva valoarea lor, la toate, mai ales de
cnd cu excepia determinarea laborios de D ca D P , exist un alt mod relativ simplu
de determinare foarte aproximativ ca aa-numitaD i , este la comanda lui, care n
Kap.XI. vor fi discutate.
Pentru a obine n schimb doar determinri aproximative, exacte ale celor trei
condiii distan, trebuie s se ntoarc la valorile exacte ale celor trei distanelor n
sine, care sunt prezentate n conformitate cu legile distan, n conformitate cu care:

,
,

Aceste rapoarte au dou limite ntre care le dein, dintre care primul caz m ' = m " ,
adic n cazul de asimetrie dispare, unde = 1 corespunde, iar a doua n cazul n
care m " , contra m" vanishingly mic , i, prin urmare, poate fi setat = 0. Acest lucru
ofer pentru
1.Grenze: 2.Grenze:

= p 0.7
8540 0.84535
0.21460 0.15465
3.65979 5.46609.
Valoarea p nu poate, prin urmare, n mod normal, acoperite de 0.78540 i nu 0.84535
natere.
6) Locaie Act . , valoare central C i media aritmetic O minciun pe aceeai
parte a mai dense valori D de la, i n aa fel nct C ntre A i D cade (vezi 134).
7) drept invers . . Asimetria a abaterilor Bez D are semn opus dect abaterile
rel. O , de exemplu, n cazul n care m "- m , rel.. A (di "- , ) este pozitiv, deci
este m "- m ,martie D (di m "- m , ) este negativ, i invers (a se vedea 134). n
plus, diferena dintre deviaiile extreme rel. A , di U '- U , , semn opus ca diferen
ntre numrul de deviere, di u = '- , (s. . 142).
8) Legile extreme . [Dac numrul de mai sus resp. sub D variaii situat egal m ' .
respectiv m , astfel nct probabilitatea de:

s se asigure c:
U ' = t'e '
valoarea extrem a abaterilor de top performante. Conform W. se face ca:

U,=t, e,
extrem a abaterii de jos este egal cu:
.
Dup aceea este valoarea probabil a resp superioare. abatere extrem inferioar egal
cu:
resp.

Dac t ' i t, prin intermediul t -tabel:

resp.
fi determinat. (Cf. cap. XX)] 9)
9)

[Prin parantezele ptrate, ca n "Prefaa" a fost deja menionat, a fcut adugrile

i completrile editoriale indicate.]
n afar de -legile 5) i legile extreme 8), pe care am datorez doar teorie, dar
ulterior a fost, de asemenea, dovedit empiric, legile anterioare au fost gsite de mine
n primul rnd pur empiric, n conformitate cu care aceste legi, de asemenea, o
valabilitate empiric fr mil pe toi teorie pot beneficia de i de mn poate da
ncredere pentru o teorie co-apt. n zadar, desigur, v-ar de determinare brut de
primare, intercalate cu plci mari de nereguli o determinare exact a D pentru a
obine i valori, astfel, legate i de a gsi prin aceasta o verificare a legilor anterioare
de a ctiga, aa c va fi n continuare pentru a discuta despre modul de a prin
reducere i interpolare corespunztoare a plcilor de distribuie vine n acest scop.
34 Se menioneaz n mod expres c legile anterioare pentru cazul n care nu a
variaie proporional puternic n K.-G. (n sensul de 9) poate fi considerat
suficient, cu variaie proporional puternic, dar o generalizare n continuare a
apelului GG. Acum este necesar s se indice ceea ce ar putea fi aceast ocazie, i cum
de a rezuma aceast generalizare.
G G. poate, prin natura sa, chiar la infinit m este doar o lege aproximativ i a fost
declarat n sine numai de GAUSS pentru 10) , pentru c aceasta stabilete mrimea
abaterilor de laA la ambele pri nici o limit, ci poate doar W. abaterile cu creterea
dimensiunii aceeai scdere mai i mai mult. Este de la sine neles c, n cazul n
care abaterile A n negativ este mai mare dect un sine ar trebui s fie ca valori
diferite de sunt mai mic dect zero, ceea ce este imposibil. Astfel GG poate lua o
priori orice pretenie de valabilitate nelimitat, rmne totui valabil cu cea mai mare
apropierea pentru cazurile n care discrepanele care rmn de la media aritmetic, cel
puin n numr mare, n apropiere care, n medie, i foarte mici. Dar acelai lucru n
acest sens cu privire la abaterile negative ale A se aplic pentru o GG pur, nu este mai
puin adevrat de abateri negativ Bez. D i generalizarea anterior i prin prezenta

modificare din Legea fundamental, i exist K.-G., n cazul n care variaia relativ
a D este att de mare nct nu mai este suficient cu principiul anterior de
generalizare.
10)

Theoria Motus corporum coelestium;. Lib II Sect. III. artic. 178 Theoria
combinationis observatori. eroare. minim. obnoxiae; Pars stadiul tehnicii. 17;
comentariu. Societ. Reuit s pun. rec. Vol. V.
Dup ce c este o generalizare din Legea fundamental privind aplicabilitatea la
K.-G. s se fac distincia ntre dou direcii sau n dou sensuri: 1) n cazul n care
abaterile colective nu erorile de observare atribuite simetric W. spectacol fa de
media aritmetic, n cazul de asimetrie pot fi considerate ca mai general, dar c
simetria doar ca un caz special ntre ele nelege, 2), n cazul n care abaterile
colective, n cazul n care arat, de asemenea, cea mai mare parte a K.-G., dar nu cu
toate erorile de observatie de variaie relativ redus de drept n jurul valorilor
principale.
Deoarece K.-G. n care pentru a obine, mpreun cu o generalizare a GG n prima
direcie, nu numai prin mult mai numeroase, dar, de asemenea, mult mai uor de tratat
dect cele n care este necesar ca generalizare n continuare, n al doilea s aib
direcie sol ctig, i, ca facilitat prin anticiparea generalizarea n prima respectul,
reprezentarea principiului de generalizare ntr-un al doilea aspect, aceast anticipare
se face aici, acum, dar pentru a da investigaiei noastre, la toate generalitatea necesar,
rspunde generalizare ntr-un al doilea aspect, i anume se confrunt nc de la
nceput dou puncte pentru a da ideea de direcie ca aceasta generalizare ar fi de
neles.
35 Pn n prezent, am avut mereu discrepane doar aritmetice cu privire la orice
valori de baz n minte, de exemplu, care pot fi luate ca diferenele pozitive i
negative ale acesteia, i, de obicei, sunt cum ar fi se va ntmpla, de asemenea, aici,
de asemenea, neles abateri prin excelen. Eu numesc angegebenermaen n general
cu . Dar se poate vorbi, de asemenea, de variaii raport ntr-un anumit valori
principale, de exemplu, condiiile n care o anumit valoare principal H este depit
sau a crescut, noi, n general dorii s o apelai.Deci, dac = a - H este o abatere
aritmetic este = o: H o abatere raport, i n timp ce 'i , difer abateri
aritmetice ca pozitive i negative, n funcie de o > H sau < H , distingem la fel
Aspecte i , ca raportul dintre abateri superioare i inferioare.
n timp ce acum duce n jos abateri aritmetice puternice de la un principalele valori
de la negativ la mai puin dect dimensiunea de valoarea de origine i prin prezenta
sunt imposibile, acest lucru nu este puternic variaii raport mai mic, care poate mai
degrab n msura n care se duc n jos, doar pn la valori de fracii ce n ce mai mici
ale valorii principal de plumb dar care stai la fel de pozitiv ca principala valoare n
sine, la care se refer, pentru abateri raport negativ de acolo, la toate, ci doar pozitiv,
care s depeasc 1, precum i cele care (ca fraciuni corespunztoare) 1 nu

ajunge. Ce-am gndit la faptul c legea de distribuie, n scopul de a K.-G. fluctuante

relativ puternic jos chiar doar pentru a rmne ca s fie aplicabil fluctuante slab, n
principiu, se poate lua pe abaterile aritmetice ar fi referable la abateri raport.
Dar cu aceste aspecte matematice n urma empiric ntlnete n aceeai direcie.
Sunt erori de observare, n general vorbind, cel puin n ceea ce privete msurarea
lungimi de spaiu, n esen independent de dimensiunea obiectului msurat, cu
excepia cazului n mrimea gabaritului nseamn schimbare, se aduce, complic,
pentru c, desigur eroarea de observare n msurarea de mil ar fi mai mare dect
sunt, n general, cu toate acestea, eroarea de observare n msurarea unui termometru
mare sau barometru nu este mai mare dect cea msurat o sczut, atunci cnd este
msurat pe o lungime de picior, dar numai pentru c mai multe i mai linitite
mpreun operaii aparin msurarea dinti.
mpotriva varia K.-G. n general, n substaniale, n funcie de mrimea lor, n cazul
n care trebuie s se neleag, n sensul urmtoarelor exemple. Un purice este o
medie de un pic de creatur, i astfel nu abaterile exemplarele individuale de
vechituri de la puricele de mijloc fiind n medie de mici, doar o fractiune din
dimensiunea medie, i toat diferena dintre cel mai mare i cel mai mic puricele
rmne mic. Mouse-ul este mai mare dect valoarea medie a purici, calul, etc este
mult mai mare dect mouse-ul, un copac este mult mai mare dect o planta din nou, i
toate declaraiile remarcabile corespunztoare. Abaterile de copiile soareci
individuale de mouse mijloc sunt n medie mai mari dect cele din bucile
individuale purici de purici de mijloc etc De asemenea, poate aceast dependen de
dimensiunea medie a variaiilor de mrimea medie a obiectului neleas din faptul c
schimbarea interioar i exterioar provoac mari Obiecte mai multe puncte de atac
sunt folosite la fel de mici. Are chiar calitatea articolelor de uurina mai mare sau
mai mic cu care se produce influenele schimbare, influena, i poate de
accesibilitate pentru schimbarea influene externe privind mprejurrile fi
diferite. Astfel, o proporionalitate exact ntre mrimea medie a abaterilor de la
dimensiunea medie a obiectelor nu poate fi de ateptat de la nceput. Dar, n orice caz,
rmne dimensiunea obiectelor este un factor major pentru dimensiunea modificrilor
acestora, iar n cazul n care au mrimea medie a acestora la diferite K.-G. nu
dimensiunea medie a obiectelor este pur proporional, dar rmne foarte posibil ca
pentru aceeai cea mai simpl posibil legea de distribuie a abaterilor pentru fiecare
special atunci cnd dat s-l uura s urmeze influenele schimbare, i accesibilitate
mai degrab pe abateri relative fi aritmeticereferire abateri.
36 n primul rnd, desigur, vine acest gnd aparent dificultate, dimpotriv, c GG
natura sa este obinut numai de abateri care poate fi neles ca diferenele pozitive i
negative de la valorile lor iniiale, n continuare nu poate veni ca un caz special n
conformitate cu o lege care se refer la abaterile de raport i totui suntem n cutarea
pentru o lege care este valabil i pentru cazul de dispariie asimetrie i variaie
proporional slab in GG sau modul su de a reproduce de distribuie. Dar ne-am
traduce abaterile raportul = o: H n logaritmii lor, log = log a - log H , pe care neam scurt ca abateri logaritmice cu -ar putea numi, i a remarcat:

1) c abaterile logaritmice = log a - log H caracterul de aritmetic , cota, poate

fi neles ca diferenele pozitive i negative, de la un anumit valorile iniiale, cu
excepia faptului c aceasta chiar o logaritmic, nu H , dar jurnal H este;
2), c, atta timp ct abaterile aritmetice sunt relativ mici n comparaie cu valoarea
medie, de exemplu, o variaie relativ mic de aceeai are loc, aa cum este prevzut n
Legea fundamental, rapoartele de diferenele aritmetice cu cele ale logaritmic
corespunztoare potrivesc sensibil, care este nu numai matematic demonstrabile, ci i
empiric cu logaritmul este detectabil prin care compar diferenele de logaritmii
numerelor corespunztoare.
Astfel nct ne-ar chiar cu variaie relativ slab a principiului logaritmic, ca de
cele mai comune zulnglichen poate exercita cu un avantaj, numai c acest avantaj la
variaie relativ mic este prea mic pentru a merita efortul de a crescut, ceea ce aduce
tratamentul logaritmic, cu toate acestea, a se iei decis la variaii relativ mare, pentru
care dovezile empirice va urma, pentru a curs ar putea punctul de vedere anterior, la
toate par dovezi empirice doar ca o construit n ipoteza aer. Aplicarea tratamentului
logaritmic pe empirism, dar este aceasta.
Aceasta ar reduce dimensiunile individuale dat o K.-G. de logaritmului lor o
= log o , privind n acelai mod n care s exploreze mai dens valoare D de
la un anumit fcut ce ulterior s rspund, mai dens valoarea unui , care D cald, i,
ca mai trziu s explice anumite nu cu log D este de a fi confundat, s ia o parte din
aceste valori D de abateri logaritmice = o- D = log A - D , care va fi parial pozitiv
i parial negativ, cutnd de la la fiecare parte, n special, di ' i , media
aritmetic simpl sau aa-numitul abateri mid-logaritmic e ', e ,respectiv:
,

n care m ' i m, numrul de abateri pozitive i negative, nu ca folosit pentru a

fi a. a D, ci de o de D mijloace, iar apoi determinarea distribuiei de diferene
logaritmic ', , la fiecare parte, n special, de asemenea, n ceea ce
privete e , e , , m ' , m , conform zwiespltigem GG, ca mai sus ( 33) este dat n
2), cu excepia faptului c e ' , e , , m ' , m, aici logaritmic n modul indicat, n loc de
precedente sunt determinate aritmetic.
Pe cele aplicabile prevederile abateri logaritmice apoi urmai prin traducere a
acestuia n care aparin n conformitate cu prevederile logaritmice numere pentru
abaterile raport i valorile lor de origine, ceea ce nu ia pentru moment, prin
explicaiile necesare rmn aproximativ rezervat pentru un capitol mai trziu, tot ceea
ce Tratamentul logaritmic a K.-G. mai aproape vine n (cap. XXI).
n afar de logaritmic valori dens D poate apoi, de asemenea, medie
logaritmic G ca o : m , de exemplu, media aritmetic a logaritmilor o, i
logaritmice valoare central C , ca valoare a unei , acelai numr de un i are peste
ntre ele determina.

Din valorile logaritmice poate fi mai departe de valorile numerice care le aparin n
conformitate cu logaritmii, trece peste, i de a stabili termenii specifici de ceea ce nu
este inactiv, deoarece aceste valori au importana lor notabile. Avnd n vedere acest
lucru pentru D corespunztor valoarea numeric cu J descris ca fiind cea mai
apropiat de valoarea raportului avnd semnificaia c n aceeai proporie
distaneaz de ea la fiecare parte mai multe valori o i, prin urmare, o unit dect n
aceleai distane proporie de orice alt o
La valorile centru logaritmice ale C corespunztoare valoare numeric este de acord
cu aritmetic anumit C partidei, pentru c n cazul unei valori a unui , adic, C ,
indiferent de o i are peste ntre ele, astfel nct prea are logaritmul C , de exemplu C ,
indiferent de logaritmilor unui , di aceeai cantitate de o , peste i sub ea nsi.
Cel cu G s fie desemnat, care, ca o valoare numeric pentru G este unul, este
media geometric a unui dar.
37 Aa c trebuie s distingem urmtoarele trei legi generale sau Prinzipe, fiecare
dintre care urmeaz ca o generalizare i, n acelai timp, de strngere de mai sus,
acesta poate fi considerat, i diferenele eseniale pentru a fi aici rezum scurt.
1) pur,, legea simplu original Gaussian sau principiul, pentru starea de
probabilitate simetric de dublu aritmetic abateri " , , de la media
aritmetic. Aici, de ieire este de la media aritmetic A luat, determin abaterile
reciproce ca aritmetic, abaterea medie = : m pentru ambele pri mpreun, ca
raportul dintre suma abaterilor reciproce pentru valori absolute la numrul total de ele
n mod direct (sau dup o Formula cunoscut din suma ptratelor abaterilor
ca calculat) i dup t -masa determin distribuia. Pentru a exprima distincia ntre
relaia a abaterilor A -am nlocui generice numele m , , de , , .
2) Generalizarea aritmetic din Legea fundamental, pentru starea de abateri W.
asimetrice de " , , de la media aritmetic, n general valabil pentru diferite grade
de asimetrie, dar numai n mod adecvat de variaie relativ slab n jurul valorilor
principale ca cel mai K .-G. joac. Aici este de ieire de aritmetic dens valorile D
a luat de la valorile dimensionale deo manier n mai contemplativ l1) este obinut
fr selecie prealabil tradus n logaritmi. Reciproc abateri ', , sunt folosite ca
aritmetic n ambele direcii de dezvoltare , n special fcute, valori medii '= ':
M' , i , = , : m , este determinat, iar apoi, pentru fiecare pagin, n special,
distribuia n funcie de GG dou coloane ( 33), stabilirea det ' = ': "

de

partea pozitiv i de la t , = , : ,
de partea negativ a t -masa
determinat. Pentru a exprima distincia ntre relaia a abaterilor D -am nlocui
generice numele m , , de m , , e
11)

[p Cap. XL]

3) Generalizarea logaritmic a legii anterioare sau principiu, valabil pentru

asimetrie arbitrar de mare i arbitrar de mare fluctuaia relativ. Potrivit acesteia, toate

valorile dimensionale individuale de logaritmii o = log o s ia de la aceast cea mai

dens valoare D pentru a determina abateri logaritmic ', , a lua pe ambele pri,
de la acest mijloacele de acelai e ", e, s ia i pe o , D , ' , , , e " , e , se aplic
toate dispoziiile relevante dect n anul precedent, generalizarea aritmetic
la un , D , ' , , e " , e , . Printre valorile logaritmice pot apoi vin la valorile
raportului dect dup logaritmilor numere asociate.
Acum, ca i n strict principiu, am vedea cu adevrat doar generalizarea logaritmic
din Legea fundamental, de exemplu, 3), dar este foarte incomod de utilizat, i
variaia relativ slab una foarte bine poate proceda n conformitate cu generalizarea
aritmetic 2), aa cum se va fi dovedit de experien . Cel puin satisface peste tot GG
simplu 1), cu toate acestea, este mai uor de aplicat, deoarece media aritmetic A ca
valorile de pornire ale abaterilor mai uoare dect cele mai dense
valorile D i D trebuie s fie determinat cu precizie relativ, cu asimetrie slab, dar
moale, rezultatele 1 ), 2) i 3), mic unul de altul.
n funcie am folgends tratamentul unui obiect n ipoteza unor abateri W. simetrice
Bez. Apoi A, adic dup primul principiu, sau bez presupunnd W. asimetric. O avea,
deci dup a doua sau a treia principiu n minte, voi scurt de tratament vorbi dup
principiu simetric sau asimetric, i n funcie de I, tratamentul cu aplicare de abateri
aritmetice, adic, dup primul sau al doilea principiu, sau de aplicare abateri
logaritmic, n conformitate cu al treilea principiu, s aib n minte, voi vorbi de
aritmetic sau tratament logaritmic.
n general, aceasta este pentru ca urmare a tratamentului a articolelor i formarea de
seturi de principiu aritmetic, trecerea la principiul logaritmic i tratamentul unor
astfel de obiecte este mult mai exigent, dar seciunea XXI rezervat n mod special.

VI. Caracteristic pentru obiectele colective ale acestora

buci de determinare sau aa-numitele elemente.
38 S mergem mai devreme (Seciunea II), cu privire la caracteristicile K.-G. a
fcut observaii generale, acum un anumit ceva.
n cazul n care un K.-G. fi determinate n ntregime de mrimea i numrul, aa c
s-ar aplica vreodata, nu numai pentru a conta la fel toi cei prezeni, dar, de asemenea,
recent a fost de exemplare viitoare i s ia de la fiecare dimensiune n funcie de
aspecte care dau o determinare cantitativ de spaiu, ca atare mrime dup cele trei
dimensiuni principale, greutatea, densitatea, durata. Acest lucru este imposibil, n
general. Cantitatea de copii ale unui anumit obiect este, de obicei indeterminabil la
toate mare, i de aceste sume indeterminabil de mare este, de obicei, doar un numr
foarte limitat de msuri, la comanda lui. n acest scop, este evident c, dac, de

exemplu, greutatea creierului european i negrul trebuie s fie comparat, acest lucru
nu poate fi realizat prin una faa de greutatea de o mie de creiere europene greutile
de o mie de creiere Negro. Acesta este un rezultat comun. Deci, este ntr-adevr
considerat de remarcile anterioare fcute att de multe exemplare pentru a fi
examinate i msurate pentru a compara obiecte posibil, fr excluderea arbitrar de
anumite dimensiuni, pe care le putei face prea mult pentru a nu da prea mult spaiu
neprevzute dezechilibrat a de a asigura msurtori obinute n modul indicat n
numr i dimensiune n panourile de distribuie, i ca acest lucru, dar numai duce la fi
trecut cu vederea trecerii valorilor, n general, de la aceste placi de distributie anumite
valori, aa-numitele piese de determinare sau elemente de K. - G. deduce ce acorda o
caracteristic a obiectului i posibilitatea de comparaie cu alte obiecte n funcie de
relaie cantitativ. De fapt, trebuie s-l vd ca rod al multor persoane i
Mabestimmungen de oferit.
n cazul n care unul este mulumit acum, aa cum este adesea cazul, cu indicaia de
media aritmetic a unui K.-G., unul, cu toate acestea, are acest lucru ca pe un
important i neglijabil n orice valoare determinare caz i valoarea comparaie cu alte
obiecte, dar pot exista dou K .-G. n tot sau n strns acord i nc foarte moale, n
afar dup alte relaii.Acum, s-ar putea prea destul de devreme, cantitatea medie de
fluctuaie i variaie n lungime de un ntreg K.-G. s fie luate n considerare de ctre
specificarea abaterea medie de la media aritmetic i extremele, n scopul de a avea
caracteristicile eseniale epuizat, i, de fapt, acest lucru este uneori face. Dar cu
cunotine de K.-G. n astfel de mare generalitate i n astfel de grade diferite n
funcie de una sau cealalt direcie poate asuma proprietatea de asimetrie, care este
pn n prezent nu a simit nevoia de a avut loc, K.-G. s luai n considerare la toate
o anchet minuioas i comparaie merit, chiar i n aceast direcie pentru a
caracteriza di privire la acelai lucru pentru a lua diferite valori principale a cror
claritate este din cauza asimetriei, iar valorile de deviere n ochi, ceea ce nu este de a
spune c fiecare obiect trebuie s fie suficient de interesai s se implice ntr-o astfel
de extindere a caracteristicilor sale, cu toate acestea, trebuie, n orice caz, s fie
abordate ntr-o colective generale IT.
39 Dac v apoi colectivele generale din luarea n considerare de obicei mai
devreme, limitat de non- A poate rmne i n legtur cu acesta abateri, i totui, a
adaugat ca mai sus, nu toat lumea K.-G. poate pretinde la o analiz a tuturor pieselor
de destinaie posibile care sunt date n capitolul II, acesta nu se fi posibilitatea de uor
pentru a rspunde la o consideraie pe tot parcursul-a la fel, cu excepia cazului n K.G., unul foarte special importan acord, i pentru a servi ca un exemplu de
fezabilitatea de toate-rotund considerare n sine. Astfel nct pot s v ntreb pentru
efectuarea aspecte pentru o alegere de a fi.
Toate mpreun acum, cred c n cazul n care dorii s salvai cu prevederile, i
aceasta este o convenie pentru care valoarea principal este, de preferin, potrivit
pentru distincia caracteristic dat K.-G. s dein, media aritmetic i abaterile sale
vor rmne mereu n preferina anterior perceput, numai c, n acelai timp, cu
corecie de alte destinaii piese de introspecie n constituirea cantitativ de K. pierde G. i caractere n minte poate fi la fel, care, n sine nu sunt mai puin

importante dect c, pentru a construi pe media aritmetic, i ridicai privind punerea

n aplicare a unei legi generale de distribuie. Pentru clarificare cu privire la aceasta
va fi din nou cu lrgirea i consideraie explicativ acordat deja mai sus (Seciunea II)
proprietile diferite valori principale.
[Aceasta este discutat n detaliu n X. Cap. ntmpla. Dar, n timp ce acolo,
principalele caracteristici ale fiecrui valoare sunt prezentate pentru ei nii, ei sunt
aici pentru o evaluare comparativ a valorilor principale ale auto-resetare n ceea ce
privete beneficiile lor la caracteristicile K.-G. Din acest motiv, doar vin la media
aritmetic A, valoare central C i mai dens valoare D n consideraie, deoarece
valoarea vagin R, i cea mai grea valoarea T i deviaia valoare de focalizare F sunt a
priori datorit relevanei lor minore la care trebuie luate n selecie la pagina
pleca. Cu toate acestea, trebuie s fac o diferen ntre dac cele trei valori
principale, cu privire la un presupus ca lege sau de distribuie valabil, indiferent de
cum ar trebui s fie considerate ca, n funcie de o apreciere cu totul diferit din
acelai spaiu acces.]
40 [Putei anume pictur de la premisa c o lege de distribuie a
rspunsului z guverneaz valorile de un panou de distribuie, atunci acest din urm
principiu doar ca o ntmplare colecie concepe de valori, i, prin urmare, se poate
principalele valori considerate ca fiind s implice, ca medie aleatoare cele rezuma
complex ntr-un mod mai mult sau mai puin precise i pentru a reprezenta. Apoi, fr
ndoial, este supus determinrii A este mai valoroas dect cea
a C sau D. Pentru A reprezint o medie aritmetic a valorii medii este, care poate fi
setat de fapt, n loc, fiecare valoare individual cnd aceeai sunt combinate pentru a
forma o sum ar trebui. C , cu toate acestea, sunt doar centrul de valoare, care este la
fel de multe ori depit dect czut, i, astfel, reprezint valorile de mas cu
fiabilitate mai mici, pentru c nu e cum o depinde de suma, dar numai cu privire la
numrul de diferene reciproce.D poate n cele din urm nu sunt permise ca medie
deputat, deoarece se refer doar la valoarea empirice n cea mai dens sa reglementat
prin orice dezordine lege i locaia sa, dup care nu a determinat matematic, dar poate
fi gsit doar de a vedea tabla. De fapt, prezena sa real ntr-un consiliu de
funcionare aleatoriu trebuie s fie considerat doar ca o coinciden norocos, care nu
este de importan a fi ataat.]
[Situaia este diferit n cazul n care se presupune existena unei legi de
distribuie. Dei pstreaz o importana ca o medie, ea are, de asemenea, n tabelul de
mai aleatoriu, fr a ctiga nimic direct. Importana C , cu toate acestea, este mai
mare pentru c. considerare de acum intra n vigoare n termeni de probabilitate, ca o
valoare de mijloc reprezint valoarea probabil n centrul de interes, dar se
mic D, deoarece se refer la aceast valoare ca cea mai dens empiric valoare, cel
puin aproximativ, de exemplu, n afar de cele neprevzute de dezechilibru, care are
cea mai mare W.. D , astfel, se afl n legtur de solidaritate cu legile de distributie,
principiul valorii maxime trebuie s coincid cu ea. De asemenea, evident imediat c
o modalitate de dublu de a determina, dup stabilirea unui adevrat drept de
distribuie D este deschis: una pe baza legii, valoarea maxim reprezint, teoretic,
valoarea cel mai probabil, i cellalt, pe baza a panoului, a cror valoare empiric mai

dense, indicnd valoarea cea mai probabil . Este irelevant dac tranziia de Z n
tabelul dezvluie cea mai dens valoarea direct sau are tendinta de a produce o astfel
de. Deoarece, ca urmare a care a intrat n dreptul vigoare sunt A i z ntr-o conexiune
funcional, astfel c, n conformitate cu regulile cunoscute dintre cele mai
dense z poate fi calculat prin interpolare de la valorile din tabel date n cazul n care
hotrrea sa de crud nu la vederea imediat a panoului sau apar inexacte. Respect, dar
acum vreau s se potriveasc cu aceast determinare empiric a valorii probabil cu
care teoretic, care au D toate proprietile sunt rezolvate, care caracterizeaz valoarea
maxim a legii de distribuie, astfel nct o parte calculul D prin interpolare ofer un
mijloc, validitatea unei legi de distribuie stabilit la confirma alt parte, o cunoatere
prealabil a legii s fie elaborate, cunoaterea proprietilor empirice
konstatierten D a panourilor poate oferi indicii pentru a gsi o lege de distribuie.]
41 [Aceast legtur de solidaritate ntre caracteristicile cele mai dense
valoare D i legile de distribuie ale D asigur o prioritate absolut fa de orice alte
valori acas, chiar n teoria fizic i astronomic de erori la lumina apare. n acelai
considerat cunoscut sub numele de valoarea de observare adevrat, media aritmetic
a valorilor observate, abaterile lor de la care sunt erorile de observatie. dar adevrata
valoare nu este nimic mai mult dect valoarea cel mai probabil la un numr de eroare
care este suficient de mare pentru a detecta o tranziie legitim poate fi setat la o
valoare mai dens empiric s se identifice. Deci, este de a afirma principiul c
valoarea adevrat sau cea mai probabil a media aritmetic A este, A ctigat
importana, de asemenea, cea mai dens valoare D de a fi. Aceast cerin de baz a
colapsului A i D duce acum la legea lui Gauss de eroare, ca de exemplu, Encke
lui 1) poate fi vzut artnd metoda celor mai mici ptrate. Pe baza acelorai apoi
continu s urmeze acordului de principiu de valoarea central a C cu A i D , a cror
poziie unit pentru tranziia a rel bord simetrie. Un condiionat, n timp ce ei n afar
de rezultat asimetrie are.]
1) [Berlin Astronomic Anuarul

pentru 1834, pp. 264 i urm.]

[Acest principiu trebuie, desigur, gsi de confirmare experien. Cu toate acestea,

acest lucru nu are nevoie de asta pentru rnduri de eroare, stabilete extinderea sa n
stare de a oferi o valoare dens de vederea direct a seriilor sau de calcul
interpolationsmige, la fel exact cu A coincide, avei, pentru c va lua ntotdeauna
pe dezechilibrat considerare neprevzute, care poate provoca o empiric n afar de
principalele valori, fr ndoial, att valabilitatea principiului stabilit n cauz. Mai
mult, este o prob de principiu, mai degrab, n conformitatea de fapt prezent n
intervalul de eroare de Gange valori cu cerut de lege n curs de desfurare, la fel ca
n coincidena empiric a A i D cuta i gsi: cum este, de asemenea, de exemplu,
BESSEL n "astronomiae Fundamenta", opunndu-se trecerea de eroare, conform
teoriei i dup ce se confrunta cu o prob de GG-a dat. i anume, neprevzute
dezechilibrate, n special cu reducerea suficient n tabelul de eroare, influena cursul
de valori de mas n ntreaga timp ce mic este de ateptat ca acestea s interfereze cu
funcia de valori individuale, uneori, erbeblich i uor o afar relativ considerabil a
valorilor principale, prbuirea este necesar teorie, care poate provoca.]

Cu toate acestea, se produce, de asemenea, astfel de splaying, mijloacele aritmetice

pstreaz avantajul este c, n calitate de valoarea cea mai probabil a celor de
vizualizare de principii GAUSS cu privire la care este cel mai mic posibil suma de
ptrate, precum i cu privire la care suma abaterilor de ambele pri pri este egal,
ambele valori, dar coincid pe aritmetic medie, simetria sau asimetria poate avea loc
cu privire la aceasta. Deci, preferina pentru media aritmetic rmne chiar i atunci
cnd aceasta nu coincide cu alte valori principale, la fel, n orice caz, a decis n
gabaritul de msurare fizic i astronomie la scopurile.
Cu toate acestea, [Acest lucru este valabil n ipoteza c, n principiu, media
aritmetic ar trebui s fie considerate ca fiind valoarea cea mai probabil. Pierde acest
principiu aplicarea sa, se pierde, de asemenea, o poziie su preferat, pentru c, dei
se pstreaz sensul su iniial ca o medie, dar cu privire la legea de distribuie intr
acum c valoarea n locul su, care preia acum ntocmite Prinzipe n funcie de rolul
valorii probabile principiu i coincide cu cele mai dense valorile. De exemplu,
mediana C sau o alt "valoare potenta", n ceea ce privete prepararea i discuia lor
pe hrtie 2) : Se face trimitere "peste valoarea iniial a celei mai mici sumei deviaie"
ca valoare a considerat, cel mai mare W. s vin, acesta n legtur cu aceasta, de
fiecare dat o alt lege de distribuie n vigoare, prin existena sa, valoarea cea mai
probabil care stau la baza la fel de supremaie primete ca valabilitate din Legea
fundamental, media aritmetic.]
2)

Procedurile de math.-Phys. Clasa de

Royal. Saxon. Gesellsch. tiinific. Volumul XI , 1878. (n special, seciunea VI,
"Observaii cu privire la problema de valabilitate a principiului de media aritmetic"
i Seciunea VII: ". Legilor de probabilitate ale diferitelor abaterilor Bez Potena
asumarea valabilitatea principiului su").
42 [Pentru colectivele este acum n acelai mod n cea mai dens valoarea de
interes fundamental, de ndat ce distribuirea de copii ale unei K.-G. drept dominant
probabilitate vine n discuie. n ceea ce privete stabilirea proprietilor cel mai dens
valoarea i s se bazeze pe acelai derivarea acestei legi nu poate, dar aici principiul
de media aritmetic, sau un alt principiu a priori s fie stabilit. Pentru K.-G. sunt date
doar de experiena, i exist o priori nici certitudine cu privire la faptul c pentru
acelai total o anumit valoare se regsete ca valoare, cel mai probabil, sau c - cu
alte cuvinte - cel mai dens empiric valoarea n diferite K.-G. pot fi caracterizate prin
aceleai proprieti. Prin urmare, trebuie s fie considerat ca un rezultat fundamental
al experienei care K.-G. soi care au fost arestat, de fapt, permite determinarea unei
valori probabile, i c acestea din urm coincide suficient de apropiate de cea a
valorilor pentru care Raportul abaterilor centrale reciproce ( e 'e , ) este egal cu
raportul dintre abaterea reciproce a numerelor ( m ' : m , ) . mai dens valoarea este
astfel, n principiu colectivele de aritmetic diferit i este mai degrab n principiu,
respectarea necesar cu prin proporia de e 'e , = m ': m , valorile definite. Acesta
din urm (care este la alegerea fcut n cap. II stabilirea cu D p poate fi descris

ca D i interpolationsmig calculat nume empiric dens valoare tabel) susine, prin

urmare, aici aceeai atenie lucru ca medie aritmetic n teoria eroare. El are, de
asemenea, sensul destul de asemntoare, pentru c din cauza principiului c valoarea
cea mai probabil a unui K.-G. proporie e ": e , = m ': m ,satisfac, sau
ca D p = D i ar trebui s fie, pot fi gsite ca o lege de distribuie care deja preliminar
n natur, stabilit n capitolul anterior avansata GG ntr-un mod similar, pe baza
principiului c cea mai mare valoare probabil a mediei aritmetice, sau care A =
D i ar trebui s fie, GG simplu ca o lege de eroare apare.]
[Numai n msura n care pot A afirma, de asemenea, supremaia n nzestrat cu
asimetrie slab ca ea K.-G. att de aproape cu D p coincid, este suficient s se aduc
simplu GG aproximativ n loc de cele dou coloane din aplicaia.]
43 Nu sunt luate n considerare n cazul n care gradul de uurin i siguran
rmn, cu care sunt de a ctiga atunci cnd aleg ntre diferitele valori. Are depinde
de determinare la fel prime, cum este cea a mai dense valoarea decis cel mai simplu i
cel mai simplu, din moment ce eti ntr-un tablou de distribuie numai
dup o necesitate pentru a vedea ce mai marez ascultat, n curnd urmeaz, n acest
sens, determinarea valorii centrale, pentru care exist o singur numrare a. sau din
ambele pri spre centru pn egalitatea obinut de m si m, necesar; mai indirect
a faptului c a A, ntruct adugarea tuturor individului o a numeroase panou de
distribuie de dezvoltare sau, ceea ce este acelai lucru, formarea i adugarea de
produse za pentru obinerea sumei o , care cu m urmeaz s fie mprit, unul n
libertate m lung i funcionarea obositoare.
Dar altfel, da, dimpotriv, exist relaia atunci cnd ascuit, vrea s mearg la
idealul ca posibile reglementri se apropie. Din determinarea prime de cea mai dens
valoarea dup ce a czut de pe el maxim z este ntotdeauna de ateptat doar o
aproximare foarte nesigur la valoarea ideal, cea mai clar dar, n
raportul m " : m , = e : e , care urmeaz s fie stabilit, este aducnd n acelai timp
la un specific i nu este greu de proiect de lege de conducere, dar este unstreng n
execuie, solicit reducerea i interpolare, dura nc va lsa o marj mic de rezultatul
de calcul. Definiia ascuit de C , cu toate c mult mai simplu dect cel al D , nu se
poate face fr astfel de ajutoare, n timp ce determinarea A nu este nevoie de astfel
de.Stare de nervozitate de formare a produselor za poate fi evitat printr-o mai trziu
(Capitolul IX) pentru tehnica imagistica.
44 n funcie de discuie anterioar de caracteristicile i beneficiile diferitelor
valori principale nc ceva se va fi spus din punctul de vedere din care extremele i
funciile de deviere vin n considerare.
Pot exista dou K.-G. n tot sau n aproape sunt de acord n valorile lor principale
i, totui, distana variaie i valoarea medie bruiaj de copii la valorile lor principale
de a fi foarte diferite, care nu sunt deloc caracteristici distinctive indifereni. Astfel,
temperatura medie o insul n ocean i o locaie n mijlocul unei continente ar putea fi
la fel, dar abaterile temperaturilor individuale de cala temperatura lichidului de rcire

de la primul termen de limite mai stricte i sunt n medie mai mici dect n al doilea,
dup care ne-am climat maritim i climat continental difer.
[Vei fi acum nclinat la astfel de diferente prin specificarea cea mai mare i cea
mai mic valoare, de exemplu, E ' i E , care ntr-un numr de exemplare ale unei
K.-G. par a caracteriza ntr-un mod foarte simplu.]
Deci, a recomandat dar o indicaie a valorilor extreme de E " i E , este de a indica
limitele n care a fluctuat dimensiunea exemplarelor, dar beneficiul de acest lucru este
de la mai mult de o relaie precar i limitat. Odat ce intr sub incidena acestor
valori neprevzute mari, astfel nct s nu se poate conta pe cnd extreme i variaiile
maxime ntr-o nou serie de specii cu aceeai m determinat de a gsi aceleai valori
din nou, i n al doilea rnd, caietul de sarcini de aceeai vreodat numai pentru
numrul specimene, m , de la care la fel sunt derivate, o valoare de cel mai mare m ,
amploarea modificrilor este mai mare, astfel nct, cu o mai mare m general mai larg
distanate extreme, o mic E , , o mai mare E " i, prin urmare, la o extrem mare
fluctuaie E "- E , este nlocuit cu un mai mic dect m.. S presupunem acum, de
exemplu, vrei o msur a variabilitii absolut i relativ a unui K.-G. n valorile E
"- E , sau ( - E "E , ) : O cutare, aa cum se face bine, i dup mai multe K. - G.
comparaie, vom comite cele mai mari erori atunci cnd obiectele un alt m au i eu
sunt erori de acest gen, care, de asemenea, a condus la concluzii eronate, ntr-adevr
ntlnit n alt parte. 3)

3)

[Acest paragraf este un rezumat de Fechner despre abateri medii i extreme luate,
care a fost notificat n 1868 Prof. Welcker i oferite de acest disponibil pentru
mine.]
Mai bine dect limea fluctuaie E "- E , prin urmare, este variaia medie, acelai
mediu cu excepia gradul de variabilitate a unui obiect, deoarece totul independent
de m , i se poate face printr-o corecie corespunztoare complet independent. Cu
toate acestea, aceast sum variaz n funcie de principalele valori, dintre care unul
vrea s calculeze diferenele, i este, n general vorbind, diferit pentru partea pozitiv
i negativ. Luarea n considerare a doua soiului, dar unul scap atunci cnd
pretutindeni suma total a abaterilor pentru ambele pri, mprit la numrul total de
abateri de la ambele pri, este utilizat, astfel nct dup desemnarea nostru general,
ca o variaie medie sau abaterea medie per se cu privire la o valoare principal dat
este:
.
Fie c dorii s utilizai abaterile de unul sau altul valoare principal se reduce la ceea
ce vrei s se refere la toate, i una nu exclude pe cellalt. Dup cum putei vedea,
schimbrile de nivel, la o dat m de suma total a variaiilor reciproce n diferite

valori principale; pn acum a fcut pur i simplu de utilizare a abaterilor de la media

aritmetic, i vom rmne primul caz sunt, vom obine o valoare fluctuaie medie
sentiment de titlul de mai sus:
.
Acum, ns, nu este complet independent de mrimea m , dar este aceasta:
Valoarea A , din care se iau abaterile variaz oarecum n funcie de numrul de o, prin
urmare m la fel, din care formeaz mijloacele , precum i ct mai exacte A ar putea fi
numai de la un infinit m -au obinut. Cu dimensiunea finit m, astfel nct, n orice
caz exact A , ci i schimb mrimea abaterilor, i, deci, suma acestora, prin diviziunea
lor de m valoarea este obinut, i anume nva teoria i experiena 4) care , i
prin urmare = : m cu creterea m , n medie, n raportul
creste, urmat
de , i n cazul normal, c determinarea de A , cu abateri de la un infinit m -ar fi
ntmplat , poate reveni de respectiv. cu
, apreciabil = 2 m (2 m - 1),
nmulit cu ceea ce se numete corecia datorit finite m apelurile. Corectat
astfel cald c , i se afl astfel:
.

4)

n ambele cf. tratat mea n rapoartele Royal. Societatea de tiine saxon, volumul
XIII, 1861 ["Cu privire la coreciile pentru determinarea precizie a observaiilor,
determinarea variaiei valorilor individuale meteorologice n jurul lor medii i
Mabestimmungen psiho-fizic prin metoda de eroare medie."]

Aceast corecie se aplic chiar dac nu n toate cazurile, dar n mediile de cazuri,
i pentru c a nseamn c nu se aplic pentru a determina cu precizie pentru fiecare
caz, trebuie s adere la valoarea dar este adevrat n mediile de cazuri, i poate, prin
urmare, dac nu se tem de efortul mic de corecie, chiar i n colectivele prefer
s c ca la ateptare.
n cazul n care fluctuaia medie n C sau D pot fi determinate, atunci nu are nici o
corecie n primul rnd, dac = : m , n al doilea rnd, n cazul n care e = :
m , corecia dar ar fi att de mult am trece cu vederea, rmn aceleai. Fluctuaia
medie C are interesul s fie mai mici dect n raport cu A i D , chiar mai mic posibil
pentru c, potrivit anterioare n care specific suma abaterilor n raport cu C este de
fapt mai mic posibil, iar acest lucru la coeficientul su de m. transferuri.

n general, dei poate suferi excepii, i o proporionalitate exact nu se produce,

crete variaia medie a mrimii obiectelor, i poate fi de interes pentru a elimina
aceast influen, pe ct posibil, caracterizat prin aceea c fluctuaia medie mprit
la dimensiunea obiectului volatile, prin prezenta variaia relativ n plus fa de
mijloacele absolute n considerare.
45 O tot mai important ca gradul de variaie a unui obiect la valorile de origine
ctiga abaterea medie a elementului central pentru determinarea distribuiei
obiectului. Gabaritul de msurare fizic i astronomic face n acest scop de ctre
abaterea medie cu privire la A sau la valori legate
folosi, dar acest lucru
este permis doar pentru condiia n aceast doctrin simetrice erori W. de observaie,
n timp ce colectivele dup pentru ei starea general de fapt existente de asimetrie
numai pe abaterea medie cu privire la D , i nu n comun pentru ambele pri, dar
fiecare pagin, n special, pot face uz (a se vedea 33), i anume:
.
Aici, de asemenea, este, strict vorbind, o corecie ca urmare a finit m pentru a
instala, dar valorile corectate nu sunt, cum s-ar crede pentru a pune n sus:
,

dar:
,
De fapt, ar fi altfel, legate de corectarea sumelor deviaia dintre cele dou pri nu
au fost de acord cu comun corectarea suma total a acestora.
Pentru suma total de om spirit:
.
Dac ai vrut acum stabilit pentru sumele de deviere reciproc n special:
,

cum ar fi obinut prin nsumarea acestor valori:

,
ceea ce cu valorile de mai sus pentru c este greit.
46 n cele din urm, exist o anumit valoare s ne amintim, care sunt legate n
mod repetat deja atins, dar care urmeaz s fie discutate mai trziu n detaliu, normele

de asimetrie foarte importante n relaie. Pentru moment, doar urmtoarele despre

aceste valori.
n primul rnd, aceasta este diferena '- , = u ntre numrul de abateri pozitive
i negative ale A i diferena U - U , = ( E - A ) - - (E A , =) E '+ E , - 2A ntre
mrimea abatere extrem pozitiv i negativ a A, care sunt luate n considerare n
aceast privin. Chiar mai important dect aceste diferene absolute sunt relativ:
i

Aici doar provizoriu urmtoarele n ceea ce mai trziu s se fac uz de ele despre
asta.
De la o diferen ntre suma abaterilor pozitive i negative
ale A, di "i , poate fi, desigur, nici o ndoial, deoarece o este determinat n
mod explicit, astfel nct ambele sume sunt egale, dar care nu duce cu care n acelai
timp, ambele numere de deviere ' , , sunt egale ntre ele, i unul la ntmplare va
mai gsi din nou. Ceea ce, dar, n orice caz, n general, sau doar cu excepie aleatoriu,
n medie, variaiile colective O voin este c " - , cu dimensiunea de m crete.
Presupunnd aceleai W. abateri pozitive i negative i anume nva teoria
probabilitii de a reveni n cazul n urna cu acelai numr de bile albe i negre
care - , valorile absolute cu o medie a ratelor de
. crete , dar mai
multe m crete este, cel mai mic raportul de : m , astfel c, la infinit m , zero i unul
este.
O consecin a acestui fapt este c o mai trziu n urmtoarele investiga dac
pozitive i. deviaii negative, rel. O avea ntr-adevr o W. egal, nu pur i simplu
diferena absolut utrebuie s dein, care nu este, n general, lipsa chiar i cu aceeai
W., dar n relaia sa cu m , care nu trebuie s depeasc o anumit dimensiune, s
gleicheW . s nu fie foarte puin probabil, ceea ce mai mult vor fi spus mai trziu.
Pn n prezent, avem inegalitatea de numrul reciproc de abateri rel. Un di
" , , ca o caracteristic i adoptat n ceea ce privete unele ca o msur de
asimetrie. Desigur, ai putea cu o asimetrie din cauza inegalitii din suma
abatere " , rel.. Un iese din discuie, deoarece, din punct de vedere A este
c '= , deci o trebuie s fie stabilit astfel nct aceast egalitate are loc, pe de
alt parte, ar putea fi, de asemenea, o caracteristic sau scar de asimetria nu este o
discrepan n numrul de abateri Bez. C s fie stabilit c, n ceea ce privete C este
faptul c numrul reciproc de abateri n raport cu ea este aceeai, n acest s-ar opri de
la nimic, asimetrie i nu n ceea ce privete media aritmetic A la cea mai apropiat
valoare D conform inegalitatea dintre numerele de deviere m , m , pentru a
determina, n cazul celor dou valori principale suficient de moale unele de altele, i
cu avantajul n termeni de dezvoltare n legile asimetrie motivat puternic n afar
abaterilor m , m, unul de cellalt, aa cum abaterile ', , rel.. O s primeasc

unul de altul, i m ' , m , pentru a putea face fa cu dou fee G. G, n relaie timp
atunci cnd au loc mpotriva asimetrie A , nici GG simplu, cu dou fee numrul de
deviere n raport cu O este mai solid. Avnd n vedere c, dac rel.. O pe , se
suprapune, n schimb, m , peste m suprapune. Cu toate acestea, din moment ce o i
dup aceea ', , este mult mai uor s se determine dectD i dup
aceea m ' , m , i nscris de o asimetrie mare sau mai mic. O ntotdeauna o mai
mare sau mai mic, dar n orice caz, asimetria dist. Un . exces inegalitatea bez D din
direcia opus poate fi nchis, se pare c materia, n general, mult mai practic n
primul rnd de rezultatele determinarea asimetriei de - , . Bez o ateptare, n
msura n care deja pe inegalitatea de m i m , . Bez D pot fi nchise, cu excepia
cazului n dar pentru a face determinare exact, acest lucru rmne s fie studiat mai
ales dup teorie i empirism.

Tablouri de distributie primare VII.

47 [n capitolele precedente punctele principale ale studiului au fost prezentate
preliminar n natur. Acum este timpul pentru a efectua de fapt ancheta. Avnd n
vedere c acelai lucru nu se bazeaz pe ipoteze teoretice, dar complet pe baza
experienei, astfel nct acestea pot fi doar de dat empiric K.-G. ei nii. Cu toate
acestea, acestea din urm sunt n ara lor de origine formular nici pentru a obine, dar
potrivit pentru eliberare condiionat legi aplicabile teoretic. Prin urmare, trebuie s
fie predate n principal, tratamentul lor de calcul. Acelai lucru se refer la o parte cu
producerea de un grad de forma examinare de reprezentare prin stabilirea unor
tablouri de distribuie primare i reduse (capitolul VII i VIII), pe de alt parte ele
sunt reguli pentru calcularea valorilor principale i funciile de varian, n care
caracteristicile i proprietile K.-G. se prezinte (Capitolul IX - XI). Aici, pentru
simplitate, doar prin tratamentul aritmetic a K.-G. fi discursul, deoarece tratamentul
logaritmic, cu care se realizeaz numai generalitatea complet a metodei de
investigare coincide cu aritmetica, n principal, prin contact numai logaritmii
valorilor msurate n loc de gradul sine].
[Prin prezenta unei baze adecvate pentru investigarea teoretic este acum a castigat,
astfel nct ofer iniial sarcina care asimetria K.-G. nfiinat pentru a discuta i
criterii pentru a distinge asimetrie eseniale i nesemnificativ (Capitolul XII XVI). Dar, apoi, valabile n mai mare simetrie i asimetrie Veteilungsgesetze sunt
eseniale pentru a dezvolta (Capitolul XVII - XX). Aici, litere mici variaia
proporional, n general, a avut loc a valorilor individuale este asigurat de valorile
principale.]
[Acest principalele pri ale anchetei este urmat de o discuie a modificrilor care
se datoreaz trecerii la legea de distribuie logaritmic. Un tratament logaritmic
necesit n primul rnd K.-G. cu variaie proporional puternic, dar, de asemenea,
relaiile dintre diferitele dimensiuni ale K.-G. nevoie de un astfel (capitolul XXI i
XXII). Mod apendice n cele din urm, relaiile de dependen ale K.-G. discutate

(Capitolul XXIII).]
48 [n cazul n care unul vrea K.-G. s ia n anchet, sunt primii copii individuale
ale aceeai n ordinea incidental, spaial sau temporal n care se prezint pentru a
msura, i cu unmsurtori nregistrate s fie desemnat ntr-o list primar. Acest lucru
este de a asigura c recuzita specificate n Kap.IV fi ndeplinite, i anume, n special,
un numr suficient de dimensiuni n lipsa unor anomalii este adus mpreun.]
[O astfel de list de primar, aa cum a fost deja remarcat ( 3), nu sunt nc
potrivite pentru tratamentul de calcul. Cu toate acestea, este important i n alte
privine, deoarece permite determinarea dac copiile K.-G. varia independent unul de
altul sau sunt ntr-o situaie dependent. 20 de reguli au fost aceast privin n
stabilite n cap. XXIII vor primi un alt exemplu de realizare. n interesul de procesare
de calcul, dar va trebui s aranja dimensiunile n funcie de mrimea lor i de produs
prin prezenta din lista iniial, un panou de distribuie.Este s-l distinge de mas
redus, pregtirea i tratamentul lor este predat n capitolul urmtor, denumit panou
de distribuie primar. n acelai face msurtorile un unul mai mic de la progresiv a
coloanei mai mare valori care fiecare o conine doar o singur dat, n timp ce un bej
trecut numerele coloana corespunztoare z liste care specific ct de des
fiecare unloc.]
[Acest tabel primar formeaz acum punctul de plecare al ntregii anchetei. Este, cu
toate acestea, de obicei, nc obiectul unor nereguli puternice, i, de obicei, are o
asemenea msur nct eliberarea lor ar lua prea mult spatiu. Prin urmare, va cuta s
ntlni dou dificulti prin efectuarea de reduceri i apoi limiteaz n general la
performana de bord, n forma sa redus n sine. Aici este ns o chestiune de a
cunoate natura a panourilor primare i pentru a obine o perspectiv asupra
specificul care pot s apar, i ar trebui, prin urmare, de patru, servind ca exemple K.G. panourile principale sunt prezentate.]
49 [Primele dou panouri I i II dau dimensiunile pentru dimensiunea vertical i
orizontal a 450 de brbai cranii europene. Trebuie remarcat faptul c aici i mai jos
pstrat constant termenul de "scar vertical" ar fi mai corect s nlocuiasc
"lungimea curburii vrf" prin faptul c nu n msura total, ci numai pe frunte, vrful
i occipital pn la muchia frontal a orificiului cordon de prelungire arc, i, n
consecin, redus n msura n vertical baza craniului este specificat n tabel. Ca i
n III. Note capitol, dimensiunile Prof. Welcker au fost puse la dispoziie, care a
adunat un bogat material uniform tratate sub aderenta a unei proceduri de
msurare. 1) Unitatea de msur este milimetri. Pentru a msura folosit a fost o
msur de band. Dimensiunile n sine se refer declaraia de Welcker pe "normal"
craniu de sex masculin. Craniu cu Nahtabnormitten craniu sutur chiar frontal au
fost excluse.]
1)

[Comp. H. Welcker, crestere si structura craniului uman, Leipzig 1862, mai mult:
capacitatea i trei diametrul mai mare de craniu n diverse naiuni, Arhivele de
Antropologie, Vol. XVI].

[Tabelul III cuprinde dimensiunile recruti din 2047 douzeci ani de studeni
Leipzig de la 20 de recolte 1843-1862. Din lista iniial a acestor msuri este de
remarcat faptul c au fondat de un mod de a fabricarea Aushebungsgeschfte,
dezordine pur este excelent n seria de referin, care este motivul pentru care la fel n
cap. XX folosi n perioada de prob legile extreme. Unitatea de msur este inci =
23,6 mm, sseti, dar nu numai n ansamblu, dar, de asemenea, pe jumtate i sfert de
inch au fost masurate].
[n tabelul IV msurtorile pentru elementul de sus (Internodul) din 217 stem
secar ase membri sunt listate. Mai multe informaii detaliate cu privire la
exploatarea acestui material poate fi gsit n cea de a doua parte, cap. XXV. Metoda
de msurare descris tocmai acolo cu faptul c are loc centimetri ca o unitate i
jumtate.]
50 [Cele patru panouri sunt exprimate n ordine: 2) ]
Tabelul I. 450 Euro. Craniu brbai, n plan vertical .
E = 1 mm; m = z = 450; A 1 = 408,5.
o

368

400

13

425

371

401

12

426

376

402

13

427

378

403

428

379

404

10

430

380

405

18

431

381

406

432

382

407

433

383

408

16

434

384

409

13

435

385

410

20

438

386

411

440

387

412

15

442

388

413

443

389

414

12

447

390

415

21

448

391

416

392

417

393

418

16

394

419

395

12

420

15

396

421

397

422

398

14

423

399

424

12

2) [n

nici Urlisten, nici panourile primare de tratate aici K.-G. a vorfanden (vezi
nota de la cap. III), astfel nct panourile de mai sus au trebuit s fie
reconstruite. Tabelul I i III au fost de la cinci respectiv. patru straturi de reducere,
care n urmtoarea seciune ( 64 i 65) sunt indicate pentru a fi restaurate, de mas II
i IV au fost modificrile necesare nu sunt prezente n integralitatea suficient. ntre
timp, a gsit n tabelul IV, logaritmii unvalorile. Valorile indicate n tabelul II, cu
toate acestea, s-au obinut de la Prof. Welcker am prezentat dimensiuni de 500 brbai
cranii europene. Dar a avut 63 de dimensiuni n funcie de lor probabil aparinnd
dimensiunile verticale corespunztoare sunt completate, ca numai apoi un meci cu
panoul redus de capitolul urmtor ( 58), ar putea fi atins. Cu toate acestea, acest
lucru se poate face variaiile conexe, minore afecta imaginea de bord nu este, care nu
intr n mod substanial, de asemenea, n considerare n cele ce urmeaz.]
Plac II 450 Euro. Craniu brbai, msur orizontal.
E = 1 mm; m = z = 450, A 1 = 522,2.
o

481

510

13

535

10

484

511

12

536

11

485

512

14

537

486

513

538

488

514

539

489

515

13

540

14

490

516

11

541

491

517

542

492

518

543

493

519

10

544

494

520

15

545

495

521

546

496

522

547

497

523

14

548

498

524

17

549

499

525

21

550

500

526

552

501

527

553

502

528

554

503

529

555

504

530

13

558

505

531

561

506

532

567

507

533

576

508

534

509

7
Tabelul III. Elevii recruteaz dimensiuni .
E = 1 inch, m = z = 2047, A 1 = 71,77.

60.00

70.00

70

76.00

24

64.00

70.25

65

76.25

17

64.75

70.50

71

76.50

65.00

70.75

61

76.75

65.25

71.00

78

77.00

14

65.50

71.25

75

77.25

65,75

71,50

81

77,50

66.00

71.75

89

77.75

66.25

72.00

79

78.00

66.50

72.25

81

78.25

66,75

19

72.50

82

78.50

67.00

72.75

63

79.00

67.25

11

73.00

79

79.50

67.50

25

73:25

79

80.00

67.75

15

73.50

68

80.75

68.00

35

73,75

56

82,50

68,25

27

74.00

64

68.50

37

74,25

42

68,75

34

74,50

55

69.00

43

74.75

33

69,25

48

75.00

43

69,50

57

75,25

26

69,75

54

75.50

25

75,75

17

Tabelul IV Membrul cel mai de sus de 217 stem secar sechsgliederigen.

E = 0,5 cm; m = z = 217; A 1 = 86.54.
o

42,9 1

75.6

49,7 1

75.8

52,8 1

85.4 1

91,7

99,0

85,5 1

91.9

99,2

76,1

85.7 1

92,0

99,3

55.6 1

76,2

85,8 1

92,3

99,4

57,6 1

76,4

85,9 1

92,8

99,5

58,9 1

76.7

86,0 2

93.0

100,3

59,0 1

77,0

86,2 1

93,1

100,5

61,4 1

77,2

86.3 1

93,3

100,8

61,9 1

77,5

86,8 2

93,4

100; 9

62,2 1

77,6

86.9 1

93,5

101,0

62,3 1

77.7

87.0 3

93,7

101,1

63,0 1

77,9

87,1 2

94,4

101,3

64,1 1

78.0

87,4 2

94,6

101,5

64,3 1

78,1

87,5 1

94,7

101,9

65,5 1

78,4

87,8 1

95,7

102,2

67,4 1

78,8

87.9 2

95.8

102,3

67,7 1

79,0

88,0 2

95,9

102,7

67,8 1

79.4

88,3 1

96,0

102,8

68,1 1

80,0

88,6 1

96,1

103,3

68,3 1

80.4

88.8 1

96,2

103,4

68,9 1

80.7

88.9 2

96,3

104,0

69,6 1

80,9

89,2 2

96,5

104,2

69,9 1

81.3

89,3 2

96,8

104,4

70,5 1

81,9

89,4 1

96,9

105,3

71,4 1

82,0

89,7 2

97.0

105,5

72,0 2

82,1

89.9 2

97,1

105,6

72.1 1

82,3

90,0 1

97,5

105,8

72,5 1

82.4

90.2 3

97,6

106,0

72.9 1

82,8

90.4 1

97,7

106,2

73.7 1

83,0

90.5 1

97,8

106,3

73.9 1

83,1

90.6 1

97,9

108,0

74.1 1

83,4

90,7 3

98,0

110,0

74,8 2

83,7

91,2 1

98,2

111,2

75,1 2

83,9

91,3 1

98,6

112.0

75,2 1

84,6

91,4 1

98,8

112,2

51 [O privire comparativ la aceste panouri arat, de asemenea ceea ce privete

rspunsul Z i cu privire la juxtapunerea de un o diferen esenial n primele trei
panouri din trecut.i anume, acela avnd o component central principal
avnd z creasca spre panoul de la centru, n general, i de o form de ntreruperi, n
afar de individ pe capetele unei serii de echidistante. Astfel, echidistant extinde ntrI. -o ntr-o succesiune nentrerupt 378-428 i 430-435, n timp ce Z , dar cu fluctuaii
recurente n mod constant s creasc mai nti i apoi s scad din nou. n II seria de
echidistante merge un 488-550 i se aaz, dup ntreruperea de lipsa unei = 551,
552-555 continuat, n timp ce, la rndul su z arat o tranziie similar.Tabelul III. n
cele din urm exceleaz la comportamentul corespunztor din z ntre limitele 64.75 i
78.50, printr-o echidistan deranjate de un de la. Acest principal Bestande nchide n
fiecare dintre cele trei panouri de la nceputul i la sfritul unui numr relativ mic
de a -valori, ale crui distane schimb neregulat, i lor z n principal egal cu 1:
acestea ofer Endabteilungen cu mprtiate un Dar. n al patrulea panou, cu toate
acestea, pasul o constant la intervale neregulate nainte, i se poate observa numai c
intervalele mai mici mai frecvente la mijloc dect la capete lrgit, n timp ce marea
majoritate a este z egal cu 1 Se poate, astfel, placi care o component major a
echidistante un viitor Endabteilungen cu mprtiate o dein i cele de care o dispersie
prin ntregul panou de neregulate difer. Ca reprezentani ai primul tip, panourile
trebuie I-III. s aplice, al doilea tip, panou IV Dar. Ambele tipuri sunt esenial diferite

una de alta, pentru se va vedea c panourile de al doilea tip de o reducere mult mai
extinse necesita ca cele ale primului, dac tratamentul lor este de a avea succes. ]
[n definirea stocul principal al unui panou este de acum s fie luate n considerare,
ns, c nu se desprinde n definiteness brusc a Endabteilungen. Dei ar putea fi
orice ambiguitate prin plasarea fata de con, care ingredientul principal trebuie s se
extind pn acum exact aa cum echidistana a unui interval. Cu toate acestea, este
clar de la nceput c, n nici o determinare semnificativ se va face. Deoarece, n
multe cazuri, se poate ntmpla ca, chiar mpotriva mijlocul mesei la echidistana de
lipsa de un deranjat, chiar mai frecvent este de la mijloc spre nceputul sau la sfritul
unui lipsete o o serie dat de echidistante o urmrire, aa cum ntr-adevr pentru I i
II, datorit absenei unui = 429, respectiv. A = true 551. n astfel de cazuri,
ingredientul principal s fie prea limitat n aderarea la regula de mai sus sau s fie
complet deschis la ntrebarea. Pe de alt parte, este de asemenea posibil ca A n timp
ce extinderea lacune, trecerea z permite ns excluderea lor din principalele Bestande
dovedit necesar. Prin urmare, trebuie s fie lsat la determinarea principalelor
exploataiilor ntr-o anumit libertate de arbitrar, ca o regul poate fi setat numai n
msura n care echidistana a unei valorile care nu fac obiectul perturbri
semnificative i cu privire la Z, cel puin ca un ntreg, o cretere fa de centru ar
trebui s fie uor de recunoscut. Deci, cu toate acestea se poate, deoarece limitele
standului principal de I 378 i 435, stabilit pentru a II-488 i 555, pentru III, 64.75 i
78.50, cu meniunea c aceste limite permit foarte bine deplasare.]
[De altfel, echidistana cutiei o puin formal, n cazul lipsei unui fi produs n cazul
n care lipsa unui , cu z = 0 cu condiia, s fie incluse n panou. Este pentru acest
lucru ca introducerea gol o sunt numite. De exemplu, componenta principala a I i II,
n acest mod de-a lungul echidistant cnd n I 429, II, 551 ntr-o z = 0 este introdus.]
Ce mai mult progresul Z n principal Bestande tabelele I - III se refer, aa cum a fost
deja remarcat faptul c creterea fa de centru este supus fluctuaiilor
constante. Acum, cu toate acestea, o cretere continu i greutatea re pierde nu este de
ateptat din cauza nu reuesc-neprevzute dezechilibrate. Dar ar trebui aici sunt
numai cauza, periodicitatea proeminent inconfundabil n stpnirea
rmn Z inexplicabil. Prin urmare, acesta trebuie s fie n continuare o alta cauza de
motiv. Acelai lucru este evident din urmtoarele observaii.]
[n principal Bestande de am avea loc de-a lungul 18 maximele relative, 17
minimele intermediar; 8 maxime se ncadreaz ntr-o astfel de, reprezint n totalitate
sau jumtate de centimetri, n timp ce nici un minim de astfel de o asculta. Din cele
17 vrfuri ale stocului principal al II cad 10 la nici unul din 16 minimele un Art
desemnat Acest lucru este suficient pentru a arta c atunci cnd se msoar craniul
prin intermediul rulet, ceea ce nseamn evident milimetru au fost obinute prin
estimare, ntregi i jumtate centimetri au fost preferate, deoarece n caz contrar
probabilitatea n funcie de maximele i minimele vor distribui uniform pe
subdiviziunile de centimetru. n estimarea non-uniform, adic n favoarea seciunile
complete i jumtate de scala folosit, se gsete, astfel, sursa de nereguli n modul de
recurente , cum acest lucru este confirmat n Tabelul III. Din 19 maxima principal

stoc 9 toamna pe toate, jumtate 7 inch, din 18 minime sunt unite de doar 2 valori
ganzzolligen, n timp ce restul - valorile sau zolligen aparin].
[Va trebui, prin urmare, s se fereasc atunci cnd prelucrarea panourilor de
distribuie din greelile din cauza estimare non-uniform i trebuie s fie luate n
considerare la ndeprtarea lui de ctre o reducere corespunztoare. Ca urmare, n
conformitate cu mpart mese, perioada de estimare non-uniform n
departamente. Acelai lucru trebuie s continue, de exemplu, n tabelele I i II 5-5
mm, n tabelul III de jumtate de inch sau mai mare pentru un ntreg inch. n general,
este pentru a ncepe acest departamente majore cu principalul Bestande bord.Se poate
gsi apoi c este avantajos s se defineasc principalele componente, astfel nct
acesta rezum doar un numr plin de departamente. Apoi am avea trei valori, de
exemplu, tiate din panoul Bestande aa cum este definit mai sus i cu privire la
valorile de 380 i 434 selectate ca limitele ntre care i gsesc departamente spaiu
11, dup cum se indic n panoul sine.]
52 [n cele din urm, sunt urmtoarele, pentru a meniona puncte valabile pentru
fiecare panou de distribuie n toat amploarea sa. Fiecare msurare sunt limite pentru
acurateea oferite, astfel nct o nu poate aliniat continuu, dar cu un interval a crui
mrime depinde de grade de precizie de msurare, trebuie s ruleze separat. Acest
interval se numete intervalul de primar i i se face referire la. Acesta este constant
pentru extinderea ntregul panou, aa cum este ntr-adevr determinat doar de scara,
nu de dimensiunea obiectelor msurate.]
[n existenei sale, trebuie s caute motivul pentru care un ingredient principal
echidistant n consiliile de distribuie este posibil. Deoarece intervalul standului
principal este altceva dect cea a primar i nu se poate ajunge, dar numai att ct mai
clar apare, este mai mare numrul de piese msurate ale K.-G. - m a panoului este. Primar i este, desigur, de asemenea, pentru panouri fr component major
a unei valorile poate fi vzut direct. Pentru tabelul IV, de exemplu, aceasta este egal
cu a zecea parte din e , di = 0,05 cm.]
[Semnificaia esenial a prezenei unui interval primar este acum, ci faptul c este
membru al z la o, , este ceea ce acestea sunt scrise n bej pe panouri n lumina
potrivit. i anume, se poate observa c A trebuie interpretate doar ca reprezentant al
intervalelor primare, ale cror centre sunt, prin urmare, este, de asemenea, z ca
non- A, ci, mai degrab dect de uninterval primare desemnate interpretate asociate i
intercalate n urm uniform s se gndeasc, aa cum nu are nici o oprire pentru un
design diferit, distribuie legitim. n msura n intervalul primar care o nconjoar sau
nconjoar, acesta este intervalul de raz a. sunt numite. Limitele lor mutuale sunt o
- jumtate i i o jumtate + i , care nchide la fel prin ntregul tabel ntre ele direct,
astfel nct primul limita unui interval arbitrar cu a doua din cele coincide anterioare].
[De o - i z -valorile sunt astfel legate prin intermediul intervalului asociate una n
alta. Dac aceast conexiune este rupt i a. sunt luate n considerare i nelese de la
sine, astfel nct acesta este gol ca un sunt menionate.]
[Membru tocmai a explicat de Z pentru o acum permite o reprezentare corect

geometrica a panourilor de distribuie. i anume, un strat ntr-o abscis i prin

evidenierea valorilor o - i i o + i intervalele raza acestora nsoit, apoi se asupra
acestora din urm dreptunghiuri pentru a construi, al crui coninut a. de bej panoului
semnat z trebuie s reprezinte, n acest caz poate, desigur, att
dimensiunea unui precum i construirea de dreptunghiuri orice scar servesc ca
referin, deoarece se aplic doar pentru a obine o imagine a raportului dintre
valorile din tabel.]
[Man, obinute, de exemplu, ca urmare reprezentarea din partea de mijloc din
tabelul I:]

Figura 1

VIII redus tablouri de distributie.

53 O parte din tablouri de distribuie cu att mai mult s se mute n strmtoare i,
astfel, s ia o camer mai mic pentru ei pentru a finaliza, n parte pentru a compensa
pentru nereguli n modul de valorile lor, i s fac orice neuniformitile de estimarea
inofensive, unele de calcul a factorilor care determin sau aa-numitele elemente de
K. -G. mai uor, trebuie s v mutai de la panourile de distribuie primar a redus i
s le ridice n picioare pentru cei care i poate fi, indiferent de toate nlocuite dup
anumite raporturi de un tabel primar prin faptul c nu a redus, rezervele panoului
reduse, dar, de fapt, n specificate beneficii de relaii nainte de primar avans, i
devine necesar pentru a face fa cu metoda lor de preparare, condiiile i modul de
recuperare.
S rezuma prima, reducerea acestor panouri primare n ochi, care, aa cum I-III, cu
o component major echidistante un Endabteilungen cu mprtiate de o pot
distinge. Pentru a produce dintr-un tabel primar de acest gen, a redus o parts, aa cum

a fost fcut deja de mai sus preliminar n natur, n 50, ingredientul principal al
acestuia n departamente care n lor o coloan, un numr egal de echidistant [dac
este necesar, prin inserarea de gol a echidistant fcut) , aa-numitul gol un coninut, i
nsumeaz z fiecare dintre aceste seciuni n special. Acesta se aplic ca un
redus i dimensiunea ntregul interval n care numrul de primar un testament, inclusiv
intervalele de raza, rezumate astfel redus z suma Z, care a informaiilor coninute n
intervale reduse de toamna, ca a redus o, care redus Z este beizuschreiben, media
ntregii goale A sau, ceea ce se ridic la acelai lucru, media extrem nscut o,care
intr n intervalul.
Poate fi explicat ca reducerea unui anumit departament din stocul principal al
tabelului primar I, astfel:
gol o

380

381

382

383

384

primar z

Prin nsumarea primar z vom obine redus z numrul 11, n timp ce a redus o medie
de cinci primar a nscut un departament relevant sau ce cauza echidistan aceleai
cantiti la fel, media de extrem o , 380 i 384, Prin urmare, este 382, ceea ce a
redus z = beizuschreiben 11. Limitele redus i , dar nu sunt extrem a nscut un 380 i
384, i, astfel, intervalul redus nu 384-380 = 4, deoarece chiar n intervalul redus,
intervalele raza de la frontiera- A cu intra, rezultnd n ntregul interval dup una i
cealalt parte a unui primar i jumtate i se extinde, deoarece acum primar i = 1, aa
cum sunt limitele intervalului redus la o parte 380-379.5 = , dup un alt 384 + =
384,5, i mrimea ntregului interval redus a diferenei dintre dou = 5
Deci, n timp ce unul redus un sine ca agent de exterior primar gol a. primete, care
intr n departamentul s fie redus, acesta poate fi de mrimea intervalului redus nu
ca distana dintre dou delimitare- un get, ci numai extinderea acestei distane la
fiecare parte de jumtate, adic un total de aproximativ un ntreg primar i Acest lucru
este bine respectat i nu au fost nicieri ntr-adevr a observat cum nc s observe.
Cnd n echidistante gol o i prin prezenta ni sunt combinate n fiecare departament
din tabelul primar, atunci acest lucru este, de asemenea, i , masa de reduse n ori I
De a panoului primar. Acum, n fiecare departament din tabelul I i II, fiecare n 5 III
4 a nscut vreodat un coninut n fiecare departament, primar i n I i II este de 1
mm, la III inch, astfel ncti foilor reduse de la I i II egal cu 5 mm, la III egal de
1 inch.
54 n consecin, ca la panourile primare nu trebuie s accepte de redus i c
nivelul redus al accizei o auto apare astfel oftmal atunci cnd actul anexat reduse
obligatorii z state, dar c n intervalul, aa cum este indicat de ctre redus A este
reprezentat, z valori a distribuit care dein ntre limitele intervalului redus, i cu
condiia ca A a panourilor primare reprezint, practic, un ntreg interval pe care
o z distribuit, doar o mic dect redus o, este de fapt ntre primar i a redus -o doar o
diferen relativ. n loc de redus A , dar poate fi in placi reduse i intervalul prezentat,
chiar dac ceea ce este reprezentat de ea, i vine n prezentele anterior panourile

reduse nainte de unul i cellalt, dup care am un interval de placi de distincie i

panouri. Doar din cauza unor concizie, eu prefer mai ales sub forma unui panou
nainte, o diferen de fond, dar nu ntre o -panouri i tabele interval, i putei obine
cu uurin de la o form la alta, cu condiia ca redus de A - panou este media
limitelor de intervale reduse, totui, limitele de intervale, ca n panourile primare a
- i, a + i sunt, numai c n acest caz redus o i i n locul contactului principal,
ca n sine urmtoarele exemple, n care reducerea este continuat dup principiul
specificat de un departament la, i v face prin prezenta urmtoarele legate unul de
altul o coloan i coloan primi-interval:
Ed o

rou. Intervale

382

379.5-384.5

387
384.5-389.5
Suntem acum n exemplele noastre, reducerea pe aceleai principii continua prin
tabelul I a continuat, vom ajunge la unul pe altul n mod corespunztor urmtoarele
redus o- i mas interval:
o

Intervale

382

379.5-384.5

11

387

384.5-389.5

25

392

389.5-394.5

31

397

394.5-399.5

40

402

399.5-404.5

54

407

404.5-409.5

63

412

409.5-414.5

64

417

414.5-419.5

57

422

419.5-424.5

47

427

424.5-429.5

22

432
429.5-434.5
18
Se poate vedea, n acest exemplu c intervalele de placi redus de colaps al doilea
limita de fiecare interval cu prima limita a intervalului urmtor reciproc, ct mai
aproape de limitele intervalului respective ale panourilor primare (a se vedea 52).
Dar nu peste tot vei gsi n alt parte n limitele intervalului pe regula anterior
stabilit n mod corect, dar cu neglijarea intervale raza limitei de departamente reduse
chiar dat ca limitele intervalului, n caz contrar estimable Rekrutenmatafeln belgian,
dar acest lucru pare att de departe justificat, deoarece experiena direct dar numai
aceast limit- o sunt, de unde v putei trece cu uurin cu privire la recuperarea a

panourilor cu privire la limitele intervalului reale, dar s-ar prea mult mai
recomandabil, doar pentru a da limitele reale, chiar i dup regula anterioar, n
panourile. n cazul n care numele de limitele intervalului se ntmpl n topurile
belgiene la mesele noastre, ne-ar fi, n exemplul anterior, A trebuie s pun
conectarea panou cu panoul interval:
o

I ntervalle z

382

380-384

11

387

385-389

25

392

390-394

31
etc

Dar acesta se produce la noi aici egal cu dezavantaj al acestui notaie contrar, c
intervalele nu sunt aproape unul de altul, dar las lacune de fiecare unitate de unul
dintre ei, n care, cu toate acestea, de asemenea msur, n realitate, prin care masa
este nici o responsabilitate. Cu toate acestea, se ridic acest ru i, prin urmare, poate
indica faptul c faci o coinciden aceste limite prin intermediul desen limitele
intervalelor succesive el s tabelele dimensiune belgiene.
55 Ceea ce avem acum vorstehends explicat de un exemplu de Schdelmatafeln,
se va aplica la toate mesele utiliza care vreodat o component principal cu
echidistant o au. Dar ne-am face aceast cerere pe Studentenmatafel III, asa cum
apare un inconvenient care poate fi contracarat printr-o metod care urmeaz s fie
indicate ntr-un mod pe care am mprtit cu reducere z dorii s o apelai. Noi ne
ine s explice primele dou seciuni ale stocului principal din tabelul primar
III. Acestea sunt:
Naked o 65.0 65.25 65,5
Primarz 6
n care i = 0, 25 cm.

65,75 66,0

66.25 66,5

66,75

19

Dac vom reduce aceste departamente acum n conformitate cu normele anterioare

la de patru ori i primar, ne-am obine urmtoarele cu fracturi extrem de incomode
predispuse la a-i mas interval:
redus
o

Intervale

65.375

64.875-65.875

19

66.375
65.875-66.875
42
De fapt, redus o = 65.375 media primar limitare un 65 i 65,75 i limitele intervalului
reduse 64.875 i 65.875 sunt egale redus o = 65.375 jumtate redus i

[Pentru a rezolva acest inconvenient, act de faptul c principala component a unui

tabl cu echidistant o nu n demarcaie brusc a Endabteilungen cu
mprtiate de cadouri. Deci, ar putea constituentul principal al tabelul III n loc de
65,0 la fel de bine cu 64,75 sau dup introducerea de gol o poate ncepe cu 64,5 sau
64.25. O astfel de schimbare a suportului principal la una, dou sau trei ntreg
primar i nu ar conduce la obiectivul, deoarece chiar i dup trecerea, att redus ar
fi o , precum i limitele intervalului redus la mijloc ntre dou primare
adiacente o pictur i dup fi n continuare supuse fracturilor incomode. Not n
continuare punct este c, aa cum a fost observat de mai multe ori, z a panoului, nu
bej semnatun auzit n mod direct, ci pe ntreg intervalul de raz A este
distribuit. Acesta este, prin urmare, permis, primar i cota, i sub-intervale de aciuni
proporionale n z s fie transferate. n special, un primar i njumteasc, astfel nct
n loc de intervalul cu limitele unui - i, o + i dou intervale cu limitele de - I,
A i + A, A i de contact, la fiecare dintre zascultat. Acesta din urm se ntmpl
n tabelul primar III, se obine, de exemplu, n loc de:
n primul rnd,
Intervale

64.875-65.125

65.125-65.375

65.375-65.625

5
etc

urmtor interval aparin mpreun i Z -series:

primar (njumtit)
Intervale

64.875-65.0

65.0-65.125

65.125-65.25

1.5

65.25 - 65.375

1.5

65.375-65.5

2.5

65.5-65.625

2.5
etc

Mut acum principala component n loc de un ntreg n jurul o jumtate de

primar i, i acelai lucru este permis de a ncepe cu 65,0 n loc de 64.875, care pune
limite de interval i nu omedie valori, obinem urmtoarea o i masa interval:
redus

Intervale

65,5

65.0-66.0

20

66,5 66.0-67.0
41,5
Este permis, cu toate acestea, componenta principal cu 64,5 nceput ca o grani
interval, se obine:
redus
o

Intervale

65.0

64.5-65.5

15.5

66,0 65.5-66.5
26
n acest fel, prin transferarea i divizare a intervalelor, pot fi realizate ntotdeauna
prin aceea c cel puin n limitele intervalului sau o valori ale panoului redus s fie
un numr ntreg, dac numai redus i unitatea de baz sau un multiplu al acestora este
egal cu aceeai.]
56 Dar exist, de asemenea, tabele, cum ar fi tabelul IV pentru urechi de secar,
n cazul n care dimensiunile dispersa prin toat masa foarte n care o component
major cu echidistant o priori nu exist i produc doar o implicare abia posibil de
nenumrate gol o ar putea fi . Apoi, va trebui s procedai dup cum urmeaz.
n primul rnd, o are (60 ) s fie ntocmit n conformitate cu aspectele n
curnd pentru a decide cu privire la ct de mare o am pe care dorii pentru a
reduce. Pentru un curs regulat nahehin a valorilor z pentru a obine, va participa la
panoul nostru cu i nu au voie s mearg n patru uniti. Acum, s ne ntoarcem la
primul primar A = 42,9 nc includ n primul interval redus de la care prima limita, n
msura napoi ca acest scop este atins, ceea ce este suficient, prima limita a primei
rou. Interval = 42 pentru a accepta de apoi 42,9 n primul interval de 42-46
picturi 1) . Redus z acest interval este, atunci suma de primar z , n intervalul 42 -.
pictur 46, care este, de 1, rou A , mijloc 42 - 46, care este de 44 Cea de a doua
rou. Interval este n continuare 46-50, worein din nou doar o z cade, astfel rou. z
= 1, deci la ceea ce este o mas urmtorul redus priori:
redus
o

Intervale

44

42-46

48

46-50

52

50-54

56
54-58
2
n cazul n care limitele de interval aleator cu un un coincide cu tabelul primar, apoi
doar jumtate primar z aceasta o in redus z lua intervalul de cealalt jumtate z (de
exemplu dup metoda divizat z ) aparine intervalului vecine.

1) n

acelai scop ar putea, de asemenea, du-te napoi chiar mai departe cu prima
limita, la 41, la 40, la 39, n cazul n care acesta este primul intervalele vor fi
respektiv 41-45, 40-44, 39-43. n fiecare dintre ele, dar a sczut 42,9. Aceast
reducere sunt diferite straturi, care dup aceea, dar cel puin suficient pentru deja 42
ca primul interval limita n acest scop.
57 Acum ne concentrm pe tablouri de distribuie, cum ar fi I, II, III, napoi n
care o component major cu echidistant o de un de Endabteilungen cu coloana
mprtiate A poate fi distins, este nc necesar s se precizeze modul de a face cu
acesta din urm. Aceasta se poate realiza n dou moduri. Fie ) o
face a. Endabteilungen prin comutarea gol oechidistant bine, aa cum este cazul n
diviziunile principale, i o reduce ulterior n conformitate cu principiile anterioare,
deoarece atunci nu mai difer n principiu de la principalele departamente, sau ) ai
este reducerea de Endabteilungen ntrerupt, dar este coninut cu informaii Bausch
despre asta. Ultima metod este, n msura n care pot vedea, pn n prezent numai
comune, dar fostul preferabil de la motivele pentru a fi declarat i viitorul mi-a urmat
singur.
Astfel se vede peste tot de proces cu recrui moderaie) a redus principal
Bestande indicarea Bausch a numrului de dimensiuni preced, care sunt mai mici
dect prima limita exploataiile majore reduse i nchide tabelul utiliznd indicaia
Bausch a numrului de dimensiuni, care este mai mare dect a doua limita
exploataiile de mari sunt reduse fr specificaie de aceste dimensiuni: dup care, dar
nu ar trebui s fie limitat, deoarece nc valoarea central, dar nu se poate determina
media aritmetic, atunci, s nu mai vorbim de alte dezavantaje, ci mai degrab ar
trebui, n cazul n care, la toate pe nu fr a efectua reducerea cu excepia
Endabteilungen suma numrului de dimensiunile, sunt, de asemenea, se arat suma
masei n sine, care este inclus n Endabteilungen degrab una nepotrivit este de a
aduga extremele primare. Astfel, ne referim la att ca Vorzahl v i Vorsumme V ,
numrul ( z ) i suma ( az ) din primar o, care sunt mai mici dect prima limit a
standului principal redus, pe de alt parte, dup cum Nachzahl n i Nachsumme N ,
numrul i suma de primar o,care sunt mai mari dect cea de a doua limita pentru
acest stoc, n calitate de E , i E ' mai mic i cel mai mare a. jurul mesei primar, la
toate, deci este principalul component reduce i nici prin
specificarea v , V , n , N , E , , E " supliment, ceea ce o face masa mult mai util, dar
de ea, desigur cu avantajul de concizie, doar pur , pierde procesul de granturi.
Metoda ) nu este doar metodologic, de atunci poate fi reducerea tot tabelul
primar fr distincie ntotdeauna arbitrar ntre ingredient principal i Endabteilungen
i fr un supliment ultim tip de acelai principiu de a efectua, dar sunt strict vorbind
placi doar ca reduse util pentru distribuirea s se fac facturi.
Dac m duc acum n conformitate cu acest principiu, reducerea la un i = 5 mm
prin toate panourile I si II, cu atenie, de comutare gol o nu doar o s fac tot tabelul

echidistant, dar, de asemenea, prima for primar o att de multe goli o pentru a da
drumul nainte ca primul primar o (de la I 368, la a II-481) nc se ncadreaz n
primul interval redus, astfel nct s putei s ndeplineasc aceast condiie, n
funcie de stratul de reducere a ales 1, 2, 3 sau 4 gol a merge mai departe lsa i va
dac este permis s mearg mai departe, de exemplu, dou, prima de gol, o s scrie
departamente completate din tabel primar I, dup cum urmeaz:

primar o 366 367 368 369 370 371 372 373 374 375
primar z 0

0 2
etc

Primul rou. Interval este denumit n continuare, cu privire la intervalele raza de la

limita primar a , 366 - i jumtate i 370 + jumtate, adic 365 - 370 , a doua
370 i jumtate - 375 ;. Red O a primului interval 368 ca centru 366-370, de-al
doilea 373, i prin nsumarea primar z redus obinute pentru fiecare
departament Z este pentru prima Divizia 1, a doua 2, care este redus ca la nceputul
panoului:
redus
o

Intervale

368

365.5-370.5

373

370.5-375.5
etc

n consecin, suntem la bordul primele dou de gol a II- a departamentelor

completate trebuie s scrie acest lucru:
primar o 480 481 482 483 484 485 486 487 488 489
primar z 0

denumit n continuare nceputul tabelului redus:

o

redus
Intervale

482

479.5-484.5

487
484.5-489.5
6
58 Acum, haidei s facem aceast reducere prin ntreaga panourile I si II, se
obine sub restricie privind forma unei placi de reduse n urma tabele, fiecare dintre
care este un foarte util pentru o utilizare viitoare coloan S , este ataat, care rezult
din faptul c z de z coloanei de la nceput pn la A (inclus) a unei coloane la care
relevant S , este montat, i adaug:

Reducere a panourilor primare I (n plan vertical) i II (msur

orizontal), cu rou. i = 5 mm.
I II
o

S,

S,

368

482

373

487

378

492

10

19

383

17

25

497

13

32

388

24

49

502

30

62

393

36

85

507

28

90

398

41

126

512

52

142

403

59

185

517

50

192

408

65

250

522

60

252

413

65

315

527

53

305

418

51

366

532

39

344

423

40

406

537

43

387

428

17

423

542

30

417

433

19

442

547

14

431

438

446

552

12

443

443

448

557

446

448

450

562

447

567

449

572

449

577
1
450
Comparaia de mai sus placi reduse cu primar de la care provin, sunt urmtoarele
observaii sunt de ocazie general, domeniul de aplicare.
Am neles la toate sub un leagn regulat de z , astfel nct acesta foloseste
ascendent a crete fr ntrerupere de ctre descresctoare la un maxim, i de acolo
pentru a elimina, dar, de asemenea, nentrerupt de cretere din nou, ca s dea o curb
de distribuie lin n sensul 17, aa arat toate panourile reduse la prima vedere
contra primar, din care sunt derivate, avantajul cel mai izbitor de regularitate. i
numai dup trecerea a valorilor prin reducerea cel puin n jurul centrului a devenit n
mod regulat, va vorbi de acelai lucru de la un legalism, acelai lucru poate determina
sau ia n considerare o legalitate voraussetzliche de ea.
C am dou adiacente acelai maxim- z arat la fel se ntmpl i este modul

obinuit nu este n modul n care, aa cum ar fi n cazul n cazul n care prin

intermediar un mic Z s-au divorat. II are, ca de obicei, doar un maxim z . Vizionat
mai aproape, am arat doar spre un capt o excepie minor la modul obinuit, cu
condiia ca Z = 17 i 19, dimensiunea lor ar trebui s schimbe pentru a urmri n mod
corespunztor, i rareori lipseste din capete tot drumul la astfel de nereguli mici fr a
ine seama de recuperare a panourilor de mult se reduce la ea, cu att mai mult atunci
cnd cei n zona cea mai dens o, de exemplu, ceea ce este cel mai mare Z trebuie s
aib loc, iar noi nelegem concizia la baza mai dense panoului de o cu ei doi mai
mare i dou mici vecin o , asa ca vom avea, de preferin, pentru a apela pentru acest
miezuri regularitate pentru a gsi confirmat cu aproximaie satisfctoare legile
noastre normale de distribuie. Acum, n timp ce nucleul I, care datorit maxim
dublu z ase o suficient extinde, condiia de regularitate, care este direcia n sus n
raport cu II (conform dimensiunilor mici la) nu este cazul, i, de asemenea, urmeaz
n jos Numrul 43 greit mpotriva limita numrul 39 a miezului.
Ulterior, se poate concluziona de la nceput c tabelul II de msur orizontal
modul normal de distribuire a aduga mai puin i va fi mai puin potrivite pentru
eliberare condiionat legi normale, aa cum tabelul I pentru extinderea vertical.
59 Dar acum este suficient pentru a merge, panou I i II la dublu i ca nainte, mai
degrab dect s-l reduc la 5mm la 10mm pentru a face cele dou tabele, fr
excepie, n mod regulat, care se poate face foarte uor cu voi doi succesiv o de la i =
5 mm redus panouri de mijloacele lor i asociate lor z unit cu suma. Dac acest lucru
se face cu panoul I ( 58) de mai sus, rmne datorit numrului nepereche de
goale o acest tabel, o = 448 cu z stanga = 2, dar se previne orice care un panou
continua constant peste 448 plus, prin adugarea la uno = 448 o 5mm mai mare o =
453 cu z = 0 adaug, nseamn un 448-453 apoi o redus a = 450,5, cu o redus z =
2 De fapt, se obin urmtoarele panouri:
Tabelele I i II, pentru a i = 10mm redus.
I II
o

S,

S,

370.5

484.5

380.5

22

25

494.5

23

32

390.5

60

85

504.5

58

90

400.5

100

185

514.5

102

192

410.5

130

315

524.5

113

305

420.5

91

406

534.5

82

387

430.5

36

442

544.5

44

431

440.5

448

554.5

15

446

450.5

450

564.5

449

574.5

450

Din tabelele anterioare va, pe acelai principiu, pentru i = 20 mm pot obine panou
redus, deci la ceea ce eu numesc diferitele etape de reducere. Cu fiecare nou etap
de reducere scade bord pn cnd ultima pe un singur rou. o cu un singur
rou. z vine.
Pentru a face acest lucru doar pentru tabelul I, se obine pe respektiv reducere de
20, 40 mm, si c de la reducerea pentru i = 5 mm urmare a -panouri:
20 mm 40 mm 80 mm 160 mm
o

375.5 25

385.5 185

405.5 448

395.5 160

425.5 263

485.5 2

415.5 221

465.5 2

445.5 450

435.5 42
455.5 2
i aa este, la toate, n cazul n care reducerea la o dat i nu un curs regulat de valori,
nici Z este de a obine, prin creterea i ajunge la o astfel de ori, dar se poate apropia la
fel. i ct de uor s ia n considerare, este aceeai de la bun nceput posibilitatea de
reducere n mare diferit i s-au la I i II, primar i la prima etap de reducere cu mai
mult sau mai puin de cinci ori, la III de mai mult sau mai puin mult de patru ori i se
poate crete, cu mai mult sau mai puin echidistant (sau prin inserarea gol a fcut
echidistant) primar a luat-o mpreun. Deci, exist aspecte care pot determina
alegerea n aceast privin. Destul de generale i solid pentru care se prezint fiecare
caz particular poate acum nu da confortabil, dar nfiinat urmtoarele, care ar putea
limita libertatea de a alege pn la anumite limite i reguli.
60 Exist un anumit conflict ntre avantajele i dezavantajele de creterea sau
scderea a reducerii i n schimb. Din anumite puncte de vedere, este cel mai benefic
pe care i pstreze ct mai mic posibil, deoarece arat mai devreme ( 5) a discuta
despre legile ideale de distributie, strict vorbind, acest caz necesita, iar n acest sens,
merit chiar din tabelul primar, n preferin la orice redus, ntotdeauna un multiplu
de primar i conine, da ar fi cel mai bine dac unul i -ar putea reduce chiar la micime
infinit al panoului de primar, care acum, desigur, nu se poate. De asemenea, n urma
circumstan contribuie, de reducere a ceteris paribus la mici i prefer s lase
reducerea la mare. n cazul n care faptul c pe un anumit un numr scris z de fapt
ascultat un interval ntreg, care n panourile primare i reduse cu dimensiunea i este n
cretere s fie luate n considerare n determinarea elementelor necesare, astfel nct
trebuie s ceea ce mai trziu (capitolul IX) executa interpolare a intervalului n cauz
sunt luate pentru a ajuta, i va trebui s in eventual intervalele suficient de mici
pentru c este suficient, cu o interpolare simpl, pentru colectivele ar fi practic
aproape imposibil, dac pentru a determina toate elementele i comparaiile dintre

calcul i observare interpolare ar prinde tot cu dou diferene. i, dei eu va specifica

metoda pe care mai trziu, nu am fcut uz de aceasta, n general, dup ce am aplicat o
restricie pentru variabilele de i avantajul retributiv fost n stare s le obin nu
greutile de utilizare i stare de nervozitate de prezentare.
Dimpotriv, ajustarea neprevzute care cursul regulat de z interveni n panoul de
primar i sunt comparaiile cu progresul cerut n mod legal ntr-un mod, dar numai
prin reducerea i prin prezenta crete de i sunt obinute, iar o nu prea mare i ru n
acest sens, mult mai puin dect o neregularitate excesiv de mare. Dup care va face
cel mai bine n tot ceea ce i att de mare i totui s nu fie luate mai mare dect
pentru o tranziie regulat are loc cel puin n centrul mesei redus, pentru orice
nereguli n modul n care mica exterior Z avea vreodat, i determinarea elementelor
condiii statutare nu perturba n mod semnificativ de influen. n cazul n care acum,
dar, ca i n primele trei placi de prob, nici cei care apar la neregulile din cauza
neprevzute de dezechilibru din cauza estimare non-uniform, i nici nu trebuie s fie
condiii speciale suplimentare, care i nu este mai mic, i, prin urmare, numrul de fi
rezumate echidistante a nu fi luate mai puin perioada de estimare corespunde nonuniforme, i extinderea i fac acest lucru pentru toat Multiplis ea, pentru c numai cu
aceast condiie privind ajustarea de eroare din cauza estimare non-uniform este de
ateptat. Acum porni msurtorile craniene din tabelul I i II conform 51, maxim
dimensiune z dup fiecare 5 progreseaz la o mm o, cu elevii recruteaz dimensiunile
tabelul III sunt toate 4 progresive de 0,25 inch un tabel primar din nou, aa poate
reducerea la cel mai mic loc, altele i n I i II, doar pe i =5mm, la III se ntmpl doar
pe 1 inch, precum cea din tabelele ( 58 i 62), este cazul, pentru o mai mare i , ci
pentru a rspunde, ar fi te prilejui doar atunci cnd att de nc nici un curs regulat de
z-ar fi redus pentru a atinge.
61 Dei vei gsi acum motivele declarat nici un motiv pentru a continua cu
procesarea placi noastre de prob la aceste niveluri mai ridicate de reducere, se poate
avea n continuare un interes pentru a vedea la fel, ct de departe la toate de la un
astfel de progres o modificare a elementelor este de ateptat, i dau denumit n
continuare n primul rnd pentru urmtorul tabel Tabelul I de elemente-cheie, n
funcie de derivarea lor de la diferite niveluri de reducere. Determinarea D p se face
din cauza stare de nervozitate lor doar pentru primele dou etape de reducere. Dup
schimbarea principalele valori ale desigur modifica funciile de deviere
dependente, u , u i p , mai devreme ( 10 i 33) s-au definit, din care
" , , ,m ' , m , cu Zuziehung numrul total de m n dat modalitate este de a
ncheia. Derivarea m ' , m , i prin urmare a u , precum i e ' , e , este oriunde de
la D p , dar nu de la D i se ntmple afar. Care deriv din tabelul primar A , care
este, A 1 este indicat n titlul de. Toate elementele sunt derivate n conformitate cu
aa-numita metod de Kap.IX ascuite i X prin simpla interpolare a intervalului de
intervenie. Sunt n ntregime corespunztoare tuturor continuare urmtoarele tabele
de elemente pentru a nelege.
Elemente din tabelul I, n funcie de derivarea de diferite niveluri de reducere .

E = 1mm, m = 450, A 1 = 408,5.

eu

5E

10 E

20 E

40 E

A2

408.2

408.1

408.2

409.2

C2

408.6

408.6 2)

409.1

411.6

Dp

409.7

410.1

Di

410.5

409.8

410.6

414.7

u
u

+ 10

+12

+ 20

+ 31

- 29

- 40

e,

11,9

12.4

10.4

10.4

0,74

0.75

2)

S-ar putea s apar ca o greeal care C, 2 pentru i = 10, destul de aceeai valoare
ca i pentru i primit = 5. [Se agit ci faptul c intervalul n care C 2 cade pentru i = 10,
a este de dou ori mai mare Z are ca intervalul n care C 2 pentru i = 5 se ncadreaz
dup cum indic aceleai dou maxime adiacente z etapa de reducere i = 5 se
datoreaz.]
Se observ c, n afar de ultima considerat aici etap de reducere a i = 40, unde
panoul redus micoreaz la trei valori difer numai prin valorile principale n funcie
de etapa de reducere este de neglijat i dimensiunile aleatoriu translucide unul de
altul, n timp ce U , U , i prin urmare, , , ', m , , m ", exist o schimbare
semnificativ, dup care se poate deduce c, n cazul n care aceasta este numai
pentru a determina valorile principale, nu de mult depinde de etapa de reducere, n
cazul n care nu numai la cele mai nalte grade merge cu ea, n timp ce distribuia
facturilor trebuie s fie n mod semnificativ influiert din etapele de reducere, i, prin
urmare, va face bine pentru acest motiv, probabil, n cazul n care se aplic, uitam cu
distribuia calculat pentru a compara, la cel mai sczut nivel posibil, care sunt nc o
distribuie regulat n nuclee trebuie s rmn n picioare. n cazul n care nivelul
sczut nu este prezent prin luarea n considerare a unui exemplu cunoscut estimare
neuniform datorit, ca n tabelul I, II i III, unul este legat nu, primul
selectat i dublarea doar pentru a avea acces n scopul baz regulat, care numai
avantajul oficial este c pur i simplu putei obine de la nivelul inferior anterior la
nivelul superior. Dar, dac printr-o baz regulat a unei reduceri mai slab dect
dublarea anterior i se poate lua, asa ca nu va recurge la aceast dublare, dar apoi
trebuie s mearg napoi la derivarea de reducere relevante pentru tabelul primar.
62 Pentru a vedea acum modul n care aceste rezultate cu alte K.-G. din nou, n
alte condiii, ne ntoarcem de la tabelul I, care pentru dimensiunile craniului, cu m =

450 este considerat 3) la Tabelul III pentru studenii dimensiuni recruteaz cu m =

2047th
3)

Tabelul II merg mai departe, nu numai pentru c prezint condiii similare ca i

eu, dar i pentru c ofer, din cauza neregulilor n nuclee de panoul de primar mai
puin sigure Anhalt.
n tabelul I, am fost obligat de comportamentul de estimare non-uniform, primar i =
1 mm, la prima etap de cinci ori pentru a reduce, n tabelul III, ne-am pstrat acelai
motiv, primar i = 0,25 inch de patru ori , i anume de a reduce de 1 inch, care de la
55 de mai sus a declarat n esen procesul cu comuna Z este aplicat. Acest lucru este
atunci cnd vom iei cu o astfel de situaie, prima reducere 4), c un acelai loc fr
fracturi, urmtoarele tipuri de panouri de distribuie i elemente.
4)

Capacitatea de diferite straturi reductoare este discutat n continuare.

Pe diferite niveluri Placa III redus.

E = 0,25 cm; m = 2047, A 1 = 71,77.
i = 1 inch
i = 8 inch

inci

i = 2 inci

i=4

60

60,5

61,5

63,5

98,5

61

62,5

65,5

97,5

71,5

1815

62

64,5

17,5

69.5

823

79,5

133,5

63

66,5

80

73.5

992

87,5

64

68,5

280

77,5

129,5

65

15.5

70,5

543

81,5

66

26

72,3

626.5

85,5

67

54

74,5

365.5

68

108

76,5

113

69

172

78,5

16,5

70

253

80,5

71

290

82,5

72

330.5

84,5

73

296

74

223.5

75

142

76

75

77

38

78

13

79

3.5

80

81

82

0.5

83 0.5
Elemente din Tabelul III prin care rezult din niveluri diferite de reducere .
E = 1 inch, m = 2047, A 1 = 71.77.
eu

1E

2E

4E

8E

A2

71.75

71.76

71,77

71.64

C2

71.81

71,83

71,91

71.58

Dp

71.99

72.06

Di

72.04

71.98

72.16

71,54

u
u

+ 39

+ 41

+ 70

- 29

-120

- 147

e,

2.16

2.26

e"

1.92

1.96

p
0.75
0,77
Dup cum se poate vedea prin acest tabel confirm concluziile de la etapele de
reducere pentru I-circuitul.
63 Ce IV n ceea ce privete Roggenhren cu tabelul m ajunge = 217, aa c am
fost prin mai multe studii a constatat c, n scopul de a ajunge la o baz regulat, nu
bine sub un redus i = 4 E poate merge n jos, n cazul n care e = 0,5 cm este, i
ceea ce, la nceputul panoului cu o redus a = 42, sunt urmtoarele rezultate:

La diferite niveluri panou redus IV

E = 0,5 cm; m = 217, A 1 = 86.54.

i=4E

i = 8 E i = 16 E i

= 32 E
o

42

44

48

56

26

46

52

64

22

88

176.5

50

60

80

85

120

14.5

54

68

14

96

91,5

58

76

35

112

14.5

62

84

50

66

92

51,5

70

100

40

74

15

108

13

78

20

116

1.5

82

25

86

25

90

32

94

19,5

98

24,5

102 15.5
106 10
110 3
114 1.5
118 0

Din acest Sunt coninut pentru a obine numai valorile principale, care prezint, de
asemenea, o schimbare foarte mic, n funcie de etapa de reducere.

Valorile principale din tabelul IV, dup reducere la diferite niveluri .

E = 0,5 cm; m = 217; A 1 = 86.54.
eu

4E

8E

16 E

32 E

A2

86.48

86,67

86,67 5)

86.30

C2

87.60

87,60 5)

87.53

86.96

Dp

90.25

Di

89.44

88.76

89,25

87.41

5)

[Conformitatea valorilor A 2 pentru i = 8 i I = 16, precum i C 2 pentru i = 4

i i = 8 se datoreaz naturii tabelul IV, dup cum urmeaz, similitudinea dintre cele
dou A 2 din acestea c, n etapa de reducere i = 8, suma prima treime a cincea,, z etc
aleatoare este egal cu suma a doua, a patra z este etc, n timp ce
equinumerous z etapa i = 4 (pentru A = 82 i 86), identitatea dou C 2 condiie.]
64 Intre timp, n plus fa de a alege ntre treptele de reducere sunt, pentru deja o
observaie suplimentar a alege ntre documentele de reducere.
Diferena de principii de reducere a bazat pe faptul c, n funcie de unul dintre
valoarea de ieire a co-venture dintre primar a nscut o schimbare, panoul redus
eueaz n mod diferit. Luai n considerare acest lucru n primul rnd n ceea ce
privete componentele principale ale tabelului primar I. grmada de un nceput n
exemplele 53, cu prima o = 380, primul departament mare, i am fost att de reduse
ca un 382 cu redus z = 11 S ne acum n mod constant att de n urm, deci reducerea
este a doua divizie mare de cinci goi un 385, 386 FLG a redus o = 387, cu redus z =
25 dea. Acum, cu toate acestea, nimic nu mpiedic nceperea co-venture de cinci ani
a nscut un un un avans, reducndu-se astfel alte departamente pentru a produce, i
anume, de a opri la primele dou:
gol o

381 382 383 384 385 386 387 388 389 390

z
1
primar
de unde rezult:

redus
o

Intervale

383

380.5-385.5

17

388

385.5-390.5

24
etc

Acest lucru este, dup cum putei vedea, un panou de diferit de principalele
exploataiilor redus dect cel precedent, care n primul rnd cu o = 380, redus cu 382
a crescut, n loc de acest primar cu 381, redus cu 383 de lifturi. Apoi, ar putea, de
asemenea, n loc de primar cu o marire de salariu = 380 sau 381, lift cu 382, 383 sau

384, i numai atunci cnd ne-am fcut un nceput cu 385, v-ar cdea n primul modul
de reducere de aceasta, ncepnd cu 380, cu 385 incipient include o continuare.
Pe ansamblu, ct mai multe poziii de reducere sunt posibile, ca numarul de
primar o sau i este cel n care i se va fi etapa de reducere rezumate. Dac acum i = 1
mm din tabelul primar I n prima etap de reducere a i = 5 mm este crescut, aici cinci
straturi de reducere sunt posibile, reducnd la 10 mm zece straturi ar fi posibil, etc
Atunci cnd, n sensul metodei ) Endabteilungen primar prin completarea cu
gol un tratament ntr-o legtur uniform cu departamentele, numrul relevant de
straturi de reducere a extinde cu privire la aceasta.
n scopul de a epuiza posibila reducere a straturilor de un pas de reducere a dat,
avem nu doar golurile dintre primar A de gol un supliment, dar, de asemenea, n
spatele prima for depn acum i n att de multe moduri cu gol o revenire care
primul aplicabil o nc de mai jos mpreun n cretere o este de sine stttor, adic la
cinci poziii posibile n funcie de poziia, respectiv cu patru, trei, doi, cu un
gol un Deci, suntem n TafelI unde 368 primul fora o cu Z = 1 este de a avea de a
pune n primul strat:
o

364 365 366 367 368

z 0
0
0
0
1
cu rou. A = 366 ca centru 364-368, i. rou. z = 1 ca suma rou. Interval cuprins Z ,
n al doilea mpingnd nainte cu un o :
o

365 366 367 368 369

z 0
0
0
1
0
. Avnd rou o = 367, rou. = z 1, si c, care a efectuat sunt urmtoarele cinci straturi:
Tabelul I (n plan vertical) n reducerea cinci straturi
cu i = 5 mm; E = 1 mm; m = 450
o

366 1

367 1

368 1

369 3

370 3

371 2

372 2

373 2

374 1

375 1

376 2

377 3

378 5

379 5

380 7

381 9

382 11

383 17

384 18

385 22

386 23

387 25

388 24

389 29

390 30

391 28

392 31

393 36

394 33

395 33

396 45

397 40

398 41

399 49

400 55

401 47

402 54

403 59

404 55

405 50

406 60

407 63

408 65

409 66

410 73

411 65

412 64

413 65

414 62

415 52

416 60

417 57

418 51

419 53

420 55

421 44

422 47

423 40

424 39

425 35

426 34

427 22

428 17

429 13

430 12

431 13

432 18

433 19

434 16

435 14

436 10

437 5

438 4

439 4

440 5

441 5

442 5

443 2

444 2

445 2

446 2
447 2
448 2
449 2
450 1
Pentru a distinge diferitele straturi, ar trebui s fie gndit de ceva de desemnare de
la nceputul mesei redus, de exemplu, de cea mai mic redus o sau redus E , opera,
care, prin urmare, primul din cele de mai sus reduce straturi de E , = 366, al doilea
de E , = 367 pentru a indica aa mai departe.
[Efectul stratului reducere la valorile elementelor este prezentat n urmtorul
tabel:]
Elemente din tabelul I (n plan vertical), dup reducerea la cinci poziii
diferite.
E = 1 mm; i = 5 mm; m = 450; A 1 = 408,5.
E, 366

367

368

369

370

Mijloace

A 2 408.6 408.7 408.2 408.5 408.6 408.5

C 2 409.1 409.1 408.6 408.9 409.1 409.0
D p 410.7 410.5 409.7 410.4 410.3 410.3
D i 411.0 410.1 410.5 410.2 410.1 410.4
m,

246

244

240

244

242

243

m " 204

206

210

206

208

207

e , 12.3

12.1

11,9

12.1

12.1

12.1

10.2

10.3

10.4

10.2

10.4

10.3

u
u

+13

+10

+10

+11

+16

+12

- 42

- 38

- 30

- 38

- 34

- 36

0.76

0,78

0,73

0,79

0,71

0.75

Reinei c A 1 a tabelului principal egal cu 408,5, i c A 2 acestui document pentru

toate cele cinci straturi i astfel difer doar puin unele de altele, dar, n medie, cu
toate A 1 vot.Doar arat celelalte valori principale, n funcie de diferite locaia
singura diferen mic; oarecum diferite pentru a ilustra prtinire i varian cifre
sumele i abaterile medii ulterioare.
Dar se poate observa deja c valorile att de puin A, C, D distinge aceeai situaie,
dar ele apar n toate principiile de reducere n aceeai ordine. i anume, D este mai
mare dect A iC, care se ncadreaz ntre dou valori, n conformitate cu legile de
asimetrie. Asimetria are loc deja, prin urmare, n mod clar c peste
tot m , > m este, da, acesta ndeplinete, de asemenea, aplicabile n cazul cerinei
asimetrie care p = ( D - C ): ( D - A ) = foarte aproximativ = 0.785 este.
65 n timp ce noi suntem acum ntr-o astfel de form n virtutea cretere a
panoului I primar i de cinci ori s aib posibilitatea de cinci panouri diferite, reduse,
pentru c am obinut n III a crete la de patru ori posibilitatea de a patru straturi de
reducere.
Tabelul III la reducerea patru straturi
Cu i = 1 inch; E = 1 inch; m = 2047th
o

59,5

0.5

59.75

60

60.25 1

60,5

0.5

60.75

61

61,25 0

61,5

61.75

62

62,25 0

62,5

62,75

63

63,25 0

63,5

63,75

64

64,25 4

64,5

64.75

11.5

65

15.5

65.25 18.5

65,5

20

65,75

22,5

66

26

66.25 35

66,5

41,5

66,75

43,5

67

54

67.25 60

67,5

72

67.75

94

68

108

68,25 123,5

68,5

137

68,75

151,5

69

172

69,25 192

69.5

215.5

69,75

237.5

70

253

70.25 263.5

70,5

271

70.75

280

71

290

71.25 309

71,5

323.5

71.75

327

72

330.5

72.25 318

72,5

305

72.75

304

73

296

73:25 285.5

73.5

274.5

73,75

248.5

74

223.5

74,25 205.5

74,5

183.5

74.75

165

75

142

75,25 119

75,5

101,5

75,75

87,5

76

75

76.25 62

76,5

52

76.75

43

77

38

77.25 35

77,5

27,5

77.75

18.5

78

13

78.25 9.5

78,5

78,75

79

3.5

79.25 3

79,5

79.75

80

80,25 1.5

80,5

1.5

80.75

81

81,25 0.5

81,5

81.75

82

0.5

82.25 1

82,5

82.75

83

0.5

83.25 0

Elemente din tabelul III, dup reducere, n patru straturi.

E = 1 inch; i = 1; m = 2,047; A 1 = 71.77.
E , 59,5

59.75

60

60.25

Mijloace

A2

71.76

71.75

71.75

71.76

71.755

C 2 71.79

71.80

71.81

71.80

71.80

D p 71,91

71.96

71.99

71.97

71.96

D i 71.74

71.92

72.04

71.97

71.92

u
u

+ 21

+ 33

+ 39

+ 28

+30

- 76

-104

-120

-106

-101.5

2.05

2.04

2.045

e , 2.12

2.14

2, l6

2.15

2.14

1.93

1.92

1.94

1.94

1.97

p
0.80
0.76
0.75
0.81
0,78
Este vzut c rezultatele tabelul I anterior de ctre confirm Tabelul III bine. Acest
lucru arat, de asemenea, D i oriunde cu D p aproape exact n patru labe, cu excepia
poziiei E , = 59,5, n cazul n care destul de excepional D i nu numai relativ
puternic a D p este diferit, dar, de asemenea, fa de direcia semnificativ asimetria
mai mic dect A 2 i C 2 este.
66 [n ceea ce privete tabelul IV, condiionat de nereguli lor redus i
= 4 E , primar i = 0,1, dar E este, deci reducerea de 40 de poziii sunt posibile aici,
practic. Din acelai lucru vor fi selectate urmtoarele patru straturi:
Tabelul IV n reducerea patru straturi
cu i = 4 E , E = 0,5 cm; m = 217

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

3.5

58

59

60

61

62

63

64

65

3.5

66

67

68

69

70

71

72

73

11

74

15

75

17,5

76

21,5

77

23,5

78

20

79

18.5

80

15.5

81

19

82

25

83

21

84

24

85

23

86

25

87

30

88

33,5

89

35,5

90

32

91

30

92

27,5

93

22

94

19,5

95

22,5

96

23,5

97

24

98

24,5

99

22

100

18.5

101

18

102

15.5

103

13.5

104

13.5

105

12

106

10

107

108

109

110

111

112

3.5

113 3
114 1.5
115 0
116 0
Elemente din tabelul IV, dup reducerea n patru straturi.
E = 0,5 cm; i = 4; m = 217; A 1 = 86.54.
E,

41

42

43

44

Mijloace

A2

86.50

86.48

86.59

86.52

86.52

C2

87.90

87.60

87.87

87.85

87.805

Dp

90.19

90.25

91.31

90.58

90.58

Di

88.92

89.44

89.00

88.45

88.95

- 41

- 41

-52

- 45

- 45

e,

11,70

11,86

12,28

11,82

11915

8,01

8.09

7.56

7,76

7855

0,62

0.70

0,73

0,67

0,68

Acest tabel arat, de asemenea, n mai puternic n afar de principalele valori ca n I

i III, constana relativ a valorilor principale i funciile de abatere n diferitele
straturi, regularitatea n succesiunea A , C i D , i apropierea de D i i D p . Intre
timp, p n mod constant mai mic dect valoarea necesar teoretic 0.785.]
67 Nu se pune acum problema care a diferitelor straturi de reducere va trebui s
in n derivare a elementelor sau a examenului de legile stabilite, ceea ce este din
nou foarte general, reguli fixe sunt puin probabil s fi trecut, dar el probabil va fi, n
general, s spun.
Mai nti de toate poate fi pe aspectul n sine arat, c n att de mare placi
noastre m, ca mesele noastre sunt supuse modificrilor elementelor sunt irelevante i,
n funcie de situaia de reducere, n general, de ordinul a incertitudinii, care a permis
determinarea elementelor de la toate este, astfel nct s apar cu privire la acest lucru
destul de indifereni la care reducerea situaie va continua, i a vzut doar regula
pentru a stabili toate elementele care urmeaz a fi arestate preventiv de la aceeai
reducere de locaie. Dar uneori se ntmpl c n diferite straturi de reducere de unul
sau altul n ceea ce privete trecerea regulat a unui dezavantaj mpotriva
celeilalte z arat cum, de exemplu, sub cele cinci panouri I ( 64), ultimul cuE , =
370 este o abatere de la regularitatea c acestea poart o consecin a z redus:
55,50,73 primete, n loc de z ar trebui s creasc n mod continuu pn la maxim
73. Contrast, toate celelalte patru panouri arat nimic de acest fel i sunt, prin urmare,
de preferat la care. Acest lucru face acum sublinieze faptul c, dac cineva are o
ntlnire ntmpltoare cu un nucleu cu un mod neregulat, putei vedea dac nu te
duci mai bine cu o situaie diferit. Vreodat va fi cea de a alege atunci cnd
comparaii ale diferitelor straturi reducerea arat cea mai mic abatere de la legile
generale de distribuie. Fiecare alegere ar putea fi calea de entschlagen, aducnd
eventuala reducere n toate straturile de cont i media rezultatelor atrage, doar c
aceasta este de a efectua plictisitor i ar duce la mic intricateness merit cu ea.
Acum, haidei s aruncm o privire comparativ la valoarea de panouri primare i
derivate reduse, este clar c, pentru un tratament complet K.-G. att pentru a se
completeaz reciproc, mai degrab dect s nlocuiasc, care este doar pentru a fi
regretat c spaiul mare ocupat de panouri primare, n general, de obicei oblig s
renune la mesajul lor i s se mulumeasc cu redus. n orice caz, trebuie n tabelul
primar baz experimental direct pentru ntreaga tratamentul unui anumit K.-G., i
deoarece reducerea la dimensiunea i, poziia intervalelor, pentru un ntreg i
njumtit z se poate face, fie un fel, rmne n prezena de fiecare a panoului primar
nc scutite, ce alegere vrea s fac, i i pstreaz capacitatea de a modifica i chiar
s controleze o alegere atent fcut ulterior. De asemenea, media aritmetic poate fi
obinut ca sigur de placa nu a redus dect la primar, iar diferena de numeroase
elemente de dezvoltare poate fi neglijabil. mpotriva acest lucru poate fi n urmrirea
de rspunsul juridic al valorilor unei K.-G. o reducere general n panoul i n
determinarea elementelor care sunt implicate n neregulile locale ntr-un mod special,

nu lipsete o reducere locale, precum i reducerea panoului va avea, n orice caz,

avantajul de a aduce o regularitate a Vorscheine c n primar tabel nu este vizibil.

IX. Determinarea de o , o , , o , m , , m
" , , , " .
68 Pentru a ilustra aplicarea normelor folgends s se acorde fiecare dintre
panourile de distribuie anterioare ar putea servi. Aceasta simplific i prin prezenta,
dar faciliteaz aplicarea normelor cu scurtimea de placi, aa c am lsat n primul
rnd un mic, n general, numai dup ce schema a unui panou de distribuie colectiv,
prin modul arbitrar, de la doar opt-o de un panou de follow-coloan construit pentru
care dori s fac urmtoarele observaii, luate n mod corect, pot fi, de asemenea,
gsite n orice aplicaie colectiv panou de distribuie real. Coloanele de S , , S " sunt
coloane auxiliare, care se primesc imediat explicaia lor.
, Panoul de distribuie stabilit n mod arbitrar de mici .
i = 2, m = 80; o = 912
o

Intervale

za

S,

S'

2-4

80

4-6

10

79

6-8

35

77

8-10

10

90

18

72

11

10-12

30

330

48

62

13

12-14

20

260

68

32

15

14-16

10

150

78

12

17

16-18

34

80

80

912

304

416

Sum

n panoul anterior este sensul valorilor din coloanele o, Interv,. z, za conform

declaraiilor anterioare cunoscute, valorile S , , S ", dar a explicat n acest fel: n
primul rnd S , este egal cu primul z , a doua S , la fel ca prima + a doua z, al treilea
este egal cu primul + doua + treilea z USF, astfel nct ultimul este egal cu suma
tuturor z = si prin prezenta m este.Dup aceea, fiecare, o
dat un corespondent S , prin nsumarea celui de mai
sus un corespondent S , cu z de pe care o primesc.
In coloana de S este aceeai metod, dar aplicat cu nsumare din partea de jos n
direcia opus.
69 Acum, n afar de suma total A i numrul total de m de a distinge un
produs brut i o determinare puternic a valorilor respective, n sensul indicat mai

devreme, o prim, n cazul n care o astfel calculat ca n cazul n care numrul Z, pe

fiecare de un un panou primar sau redus este scris, la fel destul aparin, ascuite, n
cazul n care se are n vedere faptul c este n intervalul raza fiecrui fapt o este de a
gndi distribuit, n conformitate cu care valoarea elementelor care urmeaz s fie
determinate n intervalul, n care determinarea cupleaz la fel este scurt, operaia a
determina intervalul interpolationsmig, aa cum se arat n cele ce urmeaz. Data,
nu a fi discutate, n continuare va fi angajarea cu ea i avantaj al acestui fi dovedit.
A fi interpolate cu interval de determinare ascuit, aa-numitul interval de
intervenie, voi n general locaia i dimensiunea n funcie de I , respectiv. n
exemplul masa noastr, acesta este n concordan cu continu prin
masa i dimensiunea sa, dup = 2, n timp ce poziia sa cu privire la natura poate
schimba sarcina. Era su general, care rezult din prima coloan a frontierei intervale
cu g 1 , a doua sa cu g 2 denot, aa c, dac 10-12 intervalul de intervenie, g 1 =
10, g 2 = 12
Fi mai generale:
Z O , valoarea z, care este intervalul de angajament I cade,
un O n coloana a A a relevant I valoarea asociat cu o, care este centrul de I , este
z o . A o produsul Dimensiunea demgeme, care se bazeaz pe I cderi
v aa-numita Vorzahl, adic suma de Z i V suma de za, care de la nceputul mesei n
la nceputul I variaz,
n aa-numita Nachzahl i N Nachsumme, care de la ncheierea I la sfritul tabelului
game,
x = H - g 1 , Eingriffsma, valoarea cu care n I care se ncadreaz valoare
principal H nceputul I, di g 1 mn,
y = m , - v , numrul intervenie, numrul cu care la nceput ncepe s H ajunge la
numrul de la nceputul am predat ajunge,
Y suma angajarea, suma de un , care de la nceputul I la H variaz.
n general, avem:
v+n+zo=m,
V + N + z o o o = a = za.
n cazul n care acum pentru urmtoarea explicaie, intervalul 10-12 nostru eu va
prezenta, avem:
m = 80; a = za = 912;
g 1 = 10; g 2 = 12;
z O = 30; -o o = 11 ; z o o o = 330;
v = 18, V = 138;
n = 32; N = 444;

x = H - 10, y = m , - 18
Deoarece H poate s apar orice valoare, dar ne explic de preferin la media
aritmetic a panoului ca H cravat, care prin mprirea za = 912 z = 80 este egal
cu 11,4 loc, i, prin urmare, x = 1, 4 d, dar el va, de asemenea, valoarea central
ca H servi.
70 Determinarea o sum valoare o
Aceast determinare se face direct prin nsumarea za, astfel nct o cu za este
utilizat alternativ.
Cu astfel de plci mici ca exemplu panoul nostru face acum formarea i
agregarea za nici o problem, dar dac se execut o mas mult, a. a unei coloane, i
formnd prin Maprodukte za sunt foarte numeroase, care depete n special
panourile principale, aceasta este educaie i nsumarea extrem de greoaie i uor
supus greeal de calcul. Doar ncercai s-l cu oricare dintre panourile noastre
primare, i chiar i la panourile reduse pentru a face aceeai dificultate, dei ntr-o
msur mai mic, de asemenea, meninute. Astfel, este foarte de dorit ca o mai
aplicabil la primar ca plci reduse de fiecare etap i metoda de poziie fa de
poruncile este, o (i denumit n continuare A), cu toate aceleai valori, dar ntr-un
mod mult mai convenabil pentru a gsi dect pentru metoda anterioar, pe care am
ca za dorii s o apelai, cu toate acestea am folgends
auseinanderzusetzende S apelul. Ea aparine doar la ceea ce procedura de za nu este
esenial ca panourile, pentru care metoda de S ar trebui s fie aplicabil, echidistant
sau gol prin trecerea unui sunt echidistante, care pot fi limitate la metoda de
incomod za s fie limitat la cazurile n care nu se face echidistana.
Putei seta ntotdeauna orice de S , sau S ' pentru a determina
suma o utilizare. Dac prima determinare se face n conformitate cu urmtoarea
formul:

o = Me - Z , I , (1)
n al doilea rnd, dac urmtoarea formul:

o = mE , + Z "i (2)
In aceasta literele au urmtoarea semnificaie. Sub m numrul total de
este un inteles, suma este de a fi luate, di Z , cu E " cea mai mare A sau extrem de
sus (care, desigur, este n tabelul de mai jos), n timp ce E , cel mai mic A sau extrem
de jos n aceste o care valorile atunci cnd pe cale de a rezuma o ar trebui s
constituie doar o parte a unui ntreg panou de distribuie sunt s se refere numai la
piesa, nu ntreaga bord. Mai mult dect att, ea este Z , suma total de S , care a
rezuma o apartenen, mai puin de S , c, pentru a "E aparine, sau ceea ce spune
acelai, suma total de S , cu excepia extrem S , , mai mult Z ", suma
total S exclusiv de ceea ce a e , ascultat, i diferenta constanta de
care a. a unei coloane divergente.

Fie acum A pentru a lua tot panoul de prob, astfel nct este m = z acelai
80; E ' = 17, E , = 3, Z , = 304 - 80 = 224; Z ' = 416 - 80 = 336; i = 2 n timp ce se
poate aplica acum prima sau a doua formul, vom conformitate cu aceste valori o =
912, n concordan cu suma direct a anumitor za gsi c n coloana za standuri.
Destul n acelai mod poate suma o pentru fiecare pies a panoului exemplu
constatat, cu excepia faptului c valorile m , E ', E , , S , , S " trebuie s modifice n
consecin, la fel ca i n cazul nsumarea numai pentru patru o de o coloan trebuie
s fie fcut 5-11, unul ar fi: m = z = 47, E = 11, E , = 5, i = 2 , coloanele
din S , , S ", dar ar fi de forma:
S

S,
2 47
7 45
17 40
47
Total: 73 162
deci

30

Z , = 73-47 = 26; Z ' = 162 - 47 = 115;

= un 465-

ceea ce d:

Pentru linii foarte lungi pentru a gsi incomod n curs de desfurare la valori foarte
mari de S a fi nevoie s se nale, dar care poate fi remediat cu uurin prin
mprirea ntreaga serie n dou sau mai multe departamente, i lor a examinat n
special pentru cile vorigem , i n cele din urm acelai lucru s se uneasc. Dar ca
mai mult practic, v recomandm utilizarea combinat a coloanei S , i S ", n felul
urmtor.
O undeva special, cele mai practice cu privire la mijlocul mesei, o valoare de un de
la care c cald, executai coloana de S , pn la aceast c , fr a acestuia, i, de
asemenea, coloana de S ", fr c continuat, nsumnd rezultat S , ca S " n special;
fostul sum fierbinte ca i mai nainte Z , , de-al doilea Z " , atunci trebuie:

a = mc + ( Z "- Z , ) i , (3)
care rezult n:
, (4)
unde m , numrul total al tuturor pentru a rezuma o este.
71 Am S -procedura ntr-un tratat american pe Recrui Dimensiuni (Elliott) 1) a
condus gsit nici un indiciu al modului n care autorul a ajuns la aceast, i fr o
dovad de universalitatea sa. Acum, aceast dovad poate rula, probabil, dar, dei
elementar 2) , ci de a urmri destul de greoaie i plictisitoare, l-am trece, prin urmare,
ca procesul este orice test empiric, ci se adaug la fel pentru a asigura aplicarea sa n
urma remarci adugat.

1)

[EB ELLIOTT, pe statisticile militare ale Statelor Unite ale Americii. Berlin
1863. (Congresul Internaional de statistic de la Berlin). S. Not cu privire la
construcia de anumite mese, p.. 40]
2)

[fapt. pur i simplu necesar za detaliu

de z 1 o 1 + z 2 o 2 + z 3 a 3 +. . Z n o n reprezint echidistante
i un 2 , un 3 ... un n de un 1 + i , o 1 2 + i , ... un 1 + n - 1 i pentru a nlocui, pentru a
efectua adecvat contracie a elementelor, suma transformat de
forma: A 1 ( z 1 + z 2 + ... Z n ) + i ( z 2 + z 3 + .. z n ) + i ( z 3 + ... Z n ) + ... iz n i,

astfel, formula empiric: e , m + Z i lua. ntr-o manier similar, e'm - Z , i , n cazul

n care o 1 , o 2, un 3 ... o n - 1, respectiv. cu un n - n - 1 i , o n - n - 2 i , o n - n 3 i ... o n - am nlocuit].

1 Desigur, precizia de determinare a dependent o urmrire i detectare a A de

acurateea S - de la coloane. n cazul n care un S n ordine greit, atunci toate cele
ce urmeaz, de asemenea, greit, deoarece mai devreme S intr n tot mai trziu, i
upgrade-ul la valori ridicate ale S poate fi cu uurin o supraveghere s apar. Cu
toate acestea, ea are o lumin i nu trebuie ratat mijloace de control este c, atunci
cnd se utilizeaz un S - coloana extrema S , n care Z nu este primit, cu m trebuie s
de acord c, atunci cnd procesele combinate ale S, i S ", dar ultima, n Z nu cu
valori de intrare ale S , i S , care pot fi accesate cu z -valorile c , numrul total
de m trebuie s dea.
2 De S - metoda este ntr-adevr la fel de aplicabil la panouri cu i fr pornitgol A , i formarea de S - Split, se ntmpl att n cazul de aceeai regul, dar va fi n
continuare util pentru punerea n aplicare a regulii, n cazul loc gol o cu z = 0 mai
mult n special pentru a explica pentru a aborda orice nenelegeri i de eroare n
consecin n avans. Dup regula specificat, fiecare la un anumit
este un de o coloan corespunztor de S ca suma celui de mai
sus un corespondent S cu z de pe care o primesc. Este acum acesta din urm
este un un gol cu z = 0, atunci, desigur, dup o regul anterioar, fie S o simpl
repetare a S anterior, i att de multe gol o urmeaz unul dup altul, att de des
repetat, S de precedent a le fora denostru dou mese exemplu, (n 68 i 70),
pentru a da explicaii cu privire la aceasta nici un motiv, deoarece, aa cum panourile
mai reduse, nu gol o contin, mai mult posibilitatea de a furniza panourile primare,
mai ales n Endabteilungen lor. Pentru scurt explicaie, dar vom oferi, de asemenea,
aici, o mas mic, cu unele gol o la arbitrar i se aga, n timp ce gol oaferente,
repetat S pentru distincie uor de cellalt, fr ea, dar cu formarea de S i, prin
urmare Z a nsumarea poate fi exclus, deoarece acestea mai degrab la fel ca celelalte
numrul:

S,

50

(2)

(48)

(2)

(48)

10

12

48

11

30

42

38

13

47

15

(47)

(3)

50

204

246

17
Sum

3
50

Cnd, ct de des, n Endabteilungen panourile primare, un numr mai mare de

gol a i, prin urmare, repet parantez S urmeaz unul dup altul, vei gsi c este mai
uor acest lucru s ncadreze la fel i n Summa, numai c trebuie s ne ferim
ulterioare S atunci Nu ca suma suma S cu noul z , ci ca suma intervenie anterior
goale S cu noul z s fie determinat. Astfel, numrul de S , presupune bord urmtorul
formular anterior:
2, (4), 12, 42, etc
Astfel, la A = 9, cu z = 10 corespunztoare S , = 12 nu trebuie s fie format prin
adugare de 10 cu cel anterior acumulate (4), dar, de asemenea, la activarea gol 2
precedent, o regul care trebuie s fie considerat bun. S aplicm acum acest lucru
la intrarea Placa nostru principal I (capitolul VII), i va fi pe cerut (n gnd
executabil) nchiderea de gol a, a crei doi 368-371, patru 371-376, unul ntre 376 i
cad 378, numrul de S , face acest lucru:
1, (2) 3, (12) 4 (4) 5, 6, etc
Din tabelul primar III, unde i = este de 0,25 inci, se ncadreaz ntre primele dou
fora o, di 60 i 64 de centimetri ntregi respektiv cu Z = 1 si 2, chiar 15
gol o continuare 64-64.75 dou , i proiectat la inceputul S , seria astfel:
1 , (15) 3 (6), 7 USF
Este important s se consulte cu. aceast utilizare a gol A pentru a face familiar i
pentru a controla corect efectuarea aceeai adevrat n fiecare caz de utilizare de
revizuire atent, pentru c totul este prea uor n ea ofer, i deoarece controlul de
mai sus de formare corect a S -coloanele c ultimele ei valoare cu m sunt de acord
cu, chiar la pornire gol o nc trebuie s fie adevrat, prin urmare, nu este neglijabil,
dar chiar dac aceasta este ndeplinit, nu mpotriva utilizrii incorecte a
gol o asigura.

 72 Determinarea sumelor inferioare i superioare, respectiv. o , i o " n

raport cu o anumit valoare principal H.
De exemplu, s o valoare principal, n exemplul nostru, de mas 11.4, astfel nct
s avei tot determinarea crud de un, care sunt mai mici dect 11,4, respectiv de la o =
3 pentru a include o = 11, pentru a rezuma, adic corespunztoare za pentru a rezuma
la o , de a avea, cu toate acestea un prin nsumarea coborrea de o primete =
13 la final, di A , = 468, o ' = 444 Cu excepia prin nsumarea direct a
relevant za poate aceste sume n modul indicat de ctre S - obine metod.
Pentru determinarea ascuit una a sumei o , s se gndeasc compus din dou
pri, Vorsumme V , care de la nceputul mesei n la nceputul intervalului
angajament I este suficient, iar suma angajament Y , care de atunci pn la H , la
cazul nostru A , variaz i se obine prin interpolare simpl prin stabilirea c suma
angajament Y , pentru suma total a intervalului I , adic la z 0 o 0 , se comport ca
Eingriffsma x pentru intervalul total I , prin urmare:
Y : Z 0 o 0 = x : I , (5)
i anume:
, (6)
denumit n continuare:
. (7)

n exemplul masa noastr este V = 138, Z 0 o 0 = 330 , x = 1.4, I = 2, astfel:

o , = 369; o = o - o , = 912 369 = 543,

care difer de normele prime foarte mult.
Ar trebui s ia un alt principal valoare H apar, formulele anterioare ar rmne
aceeai, cu excepia faptului c x = n loc de A - g 1 , dar = H - g 1 -ar fi s le ia. Fi de
exemplu, ascuit specifice C ca H luate. n conformitate cu 82 exist ceva pentru
masa noastr, cu rotunjire n ultimul zecimal, puin, ceva diferit de A , egal cu
11467, astfel x = 1.467, sunt:

o = 912 - o , = 532 la 0.055,

n cazul n care s-au eliminat completrile mici de 380 i 532, pentru c pur i simplu
prin rotunjirea C depinde n ultima zecimal.
[n cazul n care ai vrut acum, o determinare mai exact a sumei
interferen Y pentru a obine, n loc de interpolare simpl clare, spune, trece prin
prindei diferene doilea, acest lucru nu ar fi permis. Pentru c aceasta a fost prima
diferentele sunt bazate pe produsele aplicate az reprezint suma de un interval i valori
acoperit o cu condiia este ca aceste valori sunt distribuite uniform pe ntreg
intervalul. Astfel, aceasta este prin aceast idee, dependena de suma interferen Y de
la dimensiunile de logodna x deja reglementate i, n special, s fie afectate de
intervalele interpolate precedente sau urmtoarele valori de produse az, aa cum ar
trebui s fie furnizate la a doua Zuziehung sau diferenele chiar mai mari retrase. Vei,
prin urmare, de la acelai punct de vedere, nsumarea de toate se ncadreaz pe un
ntreg interval de un subiect; sum angajarea Y stabili cu claritate maxim, trebuie s
valorile implicate n formarea sumei angajament o , numrul de numrul de
angajament y este i n urmtorul Alineatul egal cu z 0 x: I se gsete n mijlocul unui
Eingriffsma x parte a indicat interval, di n g1 + x cred, unit, i, astfel,
(8)
n schimb, ca mai sus, egal cu Z 0 o 0 x: I . a pus suma de o, o gsete apoi egal cu:
, (9)
unde indicele ataat semnul de sumare poate servi pentru a se distinge de la formula
(7). n determinarea proporional a Y este, prin urmare o , cu suma

prea mare, luate n considerare, astfel nct determinarea exact a manier (8), se va
acorda un beneficiu eligibil, n general. De fapt, se obine pentru A de exemplu masa
noastr = 11,4 o ' = 362.7 mpotriva o , = 369]
Dar [nu suficient pentru exactitatea aa-realizabil, este nu numai Y, ci i V i N s
fie stabilit pornind de la ideea c n loc de distribuirea uniform a unei condiionat
una n fiecare interval de considerare intervalele nvecinate, n mod continuu pentru a
schimbarea se produce. Cum se ajunge la urmtorul grad mai ridicat de precizie
atunci Zuziehung intervalele vecine pe una dintre cele dou intervale imediat
adiacente, de exemplu cu privire la progresia de la cea mai mic cu cel mai
mare, un interval limitat imediat urmtoare. Apoi, prevederile anterioare se
nlocuiete cu urmtorul text.]
[Se refer la z 1 la numrul de valori care se ncadreaz n intervalele de chirurgie
interval urmtoarele, i adaug unul la valorile primul, Extreme E , apartenen, iar
valorile din trecut, extrem E " nu tragei intervalul anexnd n considerare trebuie, la

nceputul i la sfritul tabelului un interval gol, cu z = adugat la 0, atunci suma

determinat a. ntregului interval de intervenie egal cu un 0 z 0 - 1 / 12 I ( z 0 - z 1 ),
Vorsumme egal cu V + 1 / 12 I z 0 care Nachsumme egal cu N - 1 / 12, I z 1 , n
care V i N sunt calculate ca mai sus, i cantitatea total de A este deci egal sus
calculat A. Pentru calcularea sumei de departe de mbinare folosit formula:
(10)
n cele din urm, din care:
(11)
a urmat.
73 Determinarea abaterea de numere m , , m .
Dup determinarea prime pentru a gsi m , uor prin adugarea valorile z , care,
pentru valorile A sunt mai mici dect H sunt, i ne-am asuma n exemplul nostru
tabelul A = 11,4 pentru H , astfel nct aceasta d , = 48 i = m - , = 80-48 =
32
Are o determinare ascuit care se va ridica m , compus din Vorzahl V , care pn
la nceputul anului I este suficient, iar numrul de angajament y , care de atunci i
pn H ajunge.Dar acest lucru este, de cunoaterea de x = H - g 1 obinut prin
interpolare pe abordarea de proporii:
Y : Z 0 = x : I , (12)
prin urmare:
(13)
i dup aceea:
. (14)
S lum pentru H valoarea A = 11,4 i, ulterior, valorile de mai sus v = 18; x =
1,4, z 0 = 30; I = 2, ne-am obine , = 39, = 80-39 = 41, o dispoziie care, la
rndul lor, difer de foarte prime, da scade excesul de greutate pe partea opus.
Dac m nu prin deducerea m , de m poate fi determinat n mod direct, care pot fi
utile pentru controlul, dar, trebuie ascuit, n general:
(15)

ce n reducerea H = O virtutea n = 32 pentru

se ntoarce.
S fie n loc de A , mai degrab C dect H luate. Dup determinarea ascuite n
X. Cap. gsi n exemplul de mas micul nostru, ci ceva diferit de A , egal cu 11467,
astfel x = 1.467 dect alte valori, ns, acelai lucru pentru un sejur. Acest lucru ofer:

.
Ambele valori sunt, aa cum este n conformitate cu termenii valoarea central, egal,
egal cu m = 40 de nou la mic aditiv pozitiv i negativ numai prin
rotunjirea C depinde n zecimale.
[Aceast dispoziie a interveniei numr y de ctre o interpolare simpl trebuie s
fie considerate ca fiind exacte, atta timp ct distribuia unui cadrul fiecrui interval
pot fi considerate uniforme. Dac acest lucru nu este cazul, atunci prin interpolare
folosind ascuit diferenele doua i mai mari, orice grad de precizie poate fi
atins. Deoarece intervalele rezuma numereleo la z -valori, care sunt pentru a servi
interpolarea ca primele diferenele se bazeaz nu este, aa cum corespunztor
combinarea totalurile de o spre za - valori ale unei anumite condiii cu privire la
distribuirea de un dependent n intervalele asociate. Astfel, pentru ca la Zuziehung
dou diferene, i anume n vedere i intervalul de intervenie imediat urmtor al crui
intervalz aceeai ca mai sus z 1 va stabili formula:
. (16)
Dar, de asemenea, lund n considerare chiar i intervalul imediat precedent al
crui z de z - 1 'll-a exprimat att de folosit pentru a calcula y formula:
(17)
n care sunt trase diferene tere. Trebuie remarcat faptul c o astfel de intensificare n
calculul y , nsprirea corespunztoare n calculul Y, V i N msur. n special,
utilizarea de formula (16) Data de formulele (10) i (11) rezultat.]

74 Determinarea abaterii reciproce nsumeaz ", , martie o anumit

valoare principal H.
Direct primim suma de deviaie pozitiv mar ". o valoare iniial arbitrar H, n

cazul n care ne-am stabilit n mod individual diferene "= o - H aduga n sus, i
folgends ntotdeauna valori absolute care trebuie luate sum abatere
negativ , atunci cnd ne-am stabilit n mod individual diferene , = H o , se adaug n sus, dar determinarea unic din multe diferene este greoaie i uor de
supus greeal de calcul individuale, att de ntlnite de determinare, folosind
urmtoarea formul:
= un - m H
, = m , H - a , (18)
De fapt, suma pozitiv , di "se obine prin faptul c valoarea H fiecruia
dintre M " valori o ", adic, A , care este mai mare de H sunt att de-a lungul m
" ori H din o " se deduce 3) : care ecuaiile de mai sus sunt n primul rnd. Pe de
alt parte, suma negativ este obinut prin valori absolute atunci suma m , valori
ale unei , d. . i. valorile o , ceea ce este mai puin de H , sunt de m , odat H este
exfoliat, care este al doilea din ecuaiile de mai sus.
3) Nu

a m'a ce doar ar putea ntmpla dac tot o s aib aceeai dimensiune.

Aceste formule se aplic att determinarea prime i ascuite, cu singura diferen

c, pentru determinarea prime m , i m , o , i o " s fie determinare crud,
ascuit determin ascuit. Acum, s ne ia din nou o ca principala valoare de exemplu
masa noastr, n cazul n care, pentru m , pentru substituit, astfel nct s putem
folosi pentru prime i determinarea puternic a valorilor deja stabilite anterior, n
conformitate cu care crud , = 48, ' = 32, o , = 468; o = 444, sunt:
brut
, = 48 11.4 - 468 = 79.2
= 444 - 32 11,4 = 79,2
Ambele totaluri sunt la fel ca el corespunde cu termenii media aritmetic, dup
determinarea ascuit are , = 39, ' = 41; o , = 369; o " = 543; n continuare:
ascuit
, = 39 11.4 - 369 = 75,6
= 543 - 41 11,4 = 75,6
Deci, din nou egalitate a celor dou sume, cu excepia faptului c ascuite anumite
sume ca sunt crude sigur mai mici. [n cazul n care, apoi, n loc de calcularea
proporional a Y , de mai sus n mod detaliat, prin urmare, este "o , = 362.7; ' o
' = 549.3, vom obine, dei aici pentru a-l distinge de la abatere de mai sus nsumeaz
semnul de sumare, un index este nsoit de:
ascuit
, = 39 11.4 - 362.7 = 81.9

 = 549.3 - 41 11,4 = 81,9,

Prin urmare, cele dou sume reciproc egale, care sunt mai mari dect certe brut.]
Acest rezultat este rel. A ca H luat vreodat n general, i anume:
1.n cazul n care A > o 0 , prin urmare

ascuit , = crud , -

= prima , - k (19)

[Sharp , = brut , +
2.pentru cazul n care o < o 0 , astfel
ascuit , = crud , [Sharp , = brut , +

= brut , + ]
::
= prima , - l (20)
= brut , + ]

Oarecum greoaie i penibeln dovada 4) al acestuia, merg mai departe, v poate

confirma exactitatea formula la exemple de cas, cum ar fi n exemplul masa noastr,
cu toate acestea.Aici, A = 11,4, A 0 = 11, prin urmare, o > o 0 , n acelai timp, este I =
2, x = 1,4, prin urmare, x > eu . Deci, primul caz se produce. Acum am avut
prime , = 79,2. Valoarea sczut a acestuia k, pentru , dornic de a ajunge
acolo, dar se calculeaz n funcie de expresia de mai sus n ceea ce privete, ca z 0 =
30 la 30 0,6 0,4 = 3,6, iar acest lucru, de 79 2 cojit, 75,6 sunt gsite ca mai
sus, conform formulei. [Valoarea mai departe, la ' , rezultate clare, poate fi
gsit n conformitate cu definiia de mai sus egal cu 30 0,6 2 = 2.7 i acest lucru
se adaug la 79,2 81,9, aa cum ar trebui s fie. ]
4) [El

urmeaz, mpreun cu extinderea orice valoare principal de H , cu privire la

care partea inferioar i sume de deviere superioar , respectiv. ' exista, prin
calcul direct din formulele:
brut = ( v + z 0 ) H - ( V + un 0 Z 0 ),
n cazul n care H > un 0 = v H - V atunci cnd H < a 0 ;
ascuit, ascuit ,

unde formule similare pentru sumele de deviere de sus a sta de.]

Diferena dintre Numai n cazul special dispare , prime i , ascuit,
unde A cu una dintre cele dou limite de I coincide sau cu mijlocul su, unde x = 0
sau = I sau = I , ntruct, dup o ecuaie maxim a diferenei a maxim, cnd primul
caz x = I, dac a doua = I , att, n cazul n care valoarea
de 1 / 16 z 0 I primesc. [Acesta dispare de asemenea, diferena ntre , prime

i ' , ascuite dac A cu una dintre cele dou limite de I coincid, ntruct
diferena maxim valoarea 1 / 8 z 0 I obinut cnd A n mijlocul I cade. ] Deci, pluteste
ntreaga diferen k sau l ntre 0 i 1 / 16 z 0 I [diferen sau ntre 0 i 1 / 8 z 0 I ],
dar, n general, este diferena cu aceeai I i X n rapoarte simple la z 0 .
Acum putei vedea c ascuit , [respectiv. " , ] pot fi de asemenea stabilit
c se determin doar mai uor de gsit prime, n continuare k sau l care scade
[respectiv. sau pentru a fi adugat], n funcie de dup un> un 0 sau un <a 0 .
n cazul n care H nu este egal cu A, aa c a luat egalitatea de ambele sume destul
de ateptat inegalitate. Luai, de exemplu, C. Formulare pentru determinarea fel sunt
aici:
(21)
.
Conform Cap. X. va fi C rezultat, de exemplu, masa noastr, dup o determinare
ascuit = 11467, , cu toate acestea, m = 40. i acum ne determina, de
asemenea, o , i o "regul specificat brusc, se obine:
, = 40 11.467 - 380 = 78,7
'= 532 - 40 11467 = 73,3
. [Resp " , = 40 11.467-374.13 = 84,5
' ' = 537.87 la 40 11467 = 79.2].
75 Fie acum aplicarea modurilor anterioare de determinare la unul dintre K.-G.
noastre i vom examina n ce msur ascuit determina beneficii nainte de prime
acordate n ceea ce privete conformitatea elementelor din derivare de la diverse
reducerea straturi, se poate observa c ele, n ceea ce privete determinarea , (din
care '= m - , urmeaz ) cel mai semnificativ, n ceea ce privete
de , (care " egal), dar este absent sau rmne incert [n ceea ce privete
de " , pe de alt parte apare remarcabil].

Am fcut mai degrab plictisitoare comparativ cu 5 straturi din tabel distribuie

reducere a circumferinei craniului vertical, care se desfoar n 64, i elementele
lor ascuite-specifice sunt doar enumerate aici.

Comparaie ntre anumite valori brute i ascuite ale , i , .

367

368

369

370

Mijloace dif.

E,

366

408.6 408.7 408.2 408.5 408.6 408.5

0.7

, crud

217

230

250

193

201

218,2

87,2

, ascuit 218

220

220

219

217

218.8

5.2

, crud 2531

2509

2471

2492

2531

2506.8

101,2

,ascuit 2528

4292

2465

2479

2509

2494.6

95,6

" ,ascu 2531

it

2513

2505

2518

2540

2521.4

56,4

Coloana dif. este suma abaterilor celor cinci determinri de la determinarea

medie, i prezenta un fel de msur de variaia n funcie de situaie. Materiile prime
dezavantaj mpotriva ascuit pentru , este n continuare n fapt enorm,
pentru , prea mici pentru a nu fi n dubiu [pentru " , pe de alt parte,
suficient de mare pentru a permite aderarea la stabilirea exact apare mod
avantajos]. Apropo, vei observa c poziia E , = 370 ar putea fi mai bine excluse din
comparaiile vor rmne, pentru c distribuia acestui panou, n conformitate cu 67
arat o abatere anormal n nucleii care nu le fac bine, se aplic la calcularea
elementelor.
Tabelul primar nu este atras de comparaii, pentru c ele nu permit determinarea de
ncredere n marea neregul i non-uniformitatea estimrii. Cu toate acestea, s-ar
putea ntreba dac nu nc A = 408.5 pentru aceeai derivarea
toate , i , pentru c de reducere locaiile preferate din 5 nici un avantaj, ci mai
degrab o incertitudine ceva mai mare n determinarea A aduce. Cu toate acestea, eu
cred c acest lucru pentru urmtoarele motive de a nu fi adecvate.
Pentru derivarea altor valori principale ca un dezavantaj de nereguli i estimare
egalitatea panoului primar este cu siguran rspndit, i trebuie nc s adere la un
panou redus, i apoi n punctul meu de vedere, prin urmare, de asemenea, un derivat
din aceeai etap de reducere i locaia, care presupune, pentru a reduce este centru
nu prea btrn rapoartele diferitelor valori cu inconsecvena principal n aceast
privin. In orice caz, este, n general, un panou redus pentru a obine A nainte ca
celelalte elemente. De altfel, din moment ce Aa tabelelor reduse n funcie de
rezultatele compilaiilor 64-66 de primar A difer puin, n general, poate fi, de
asemenea, nici o diferenta semnificativa din ascult de unul i cellalt proces
atepta. Am, cel puin n aceast privin, , a examinat relativ n acelai tabel care

fotii rezultatele n aplicarea a 5 special A de derivare a , este dat de eu la fel de

primar A = 408.5 derivat astfel, i a obinut urmtoarele rezultate , n conformitate cu
care , sa schimbat de la prime mai devreme nicieri, aici mpotriva , sa schimbat
brusc, astfel nct corespondena ntre diferitele straturi este astfel redus oarecum cu
excepia cazului n dif. a fost anterior doar 5,2, 11,6 folgends este ceea cert numai
n detrimentul aplicrii efectuate de primar A n raport cu aplicaia specific a
redus A poate fi interpretat.

366

367

368

369

370

Mijloace dif.

,crud 217

230

250

193

201

218,2

87,2

,ascui 217
t

217

224

219

216

218.6

11.6

E,

Abatere medie anlangend, unul are de dublare de , n primul rnd i dup

aceea:
i

. (22)

Untriftig ar fi ca ELLIOTT fcut n tratatul su pe Recrui americane

dimensiuni, ca un mijloc de , = , : , i = ' : ' di = ( ,
+ pentru a vrea ") stabilesc, pentru nu numai conduce, dimpotriv, intenia a
regulii originale GAUSS, dar ai neglijat participarea la diferite greuti pe
care , sau , n funcie de derivarea lor de , i veni "valori, n funcie de
care remediul adecvat:
(23)
este.

X. Asamblarea i conectarea dintre principalele caracteristici

ale celor trei valori principale de
A, C, D, plus R, T, F.

76 n plus fa de ntreaga trei valori mele preferate principale, media

aritmetic A, valoarea central C i cea mai apropiat valoare D sunt folgends trei
sunt cont secundar de-al meu pe care eu, ca o valoare vagin R, mai grele
valoarea T valoare de focalizare i deviaia F artitilor interprei sau executani.

Clar compilate n funcie de diferenele lor principale sunt urmtoarele.

Valoarea manta R , valoarea unui , n raport cu care o '= A , = A , i,
prin urmare, suma valorilor mai mari egale cu suma mai mic i, prin urmare, fiecare
dintre ele este egal cu jumtate din numrul total suma A este.
Aritmetic A , valoarea unui raport cu care '= , adic suma diferenelor
pozitive este egal cu suma negativ, i martie 2 este minim.
Valoarea centru C , valoarea unui , n raport cu m '= m , adic numrul de abateri
pozitive este egal cu numrul de abaterea negativ, iar este minim.
Ai tester valoarea D, valoarea unui raport cu care cifrele de deviere de ambele
pri m , : m ' ca erorile medii ale aceluiai e , e ' , comportamentul i
dimensiunea z este maxim.
Mai grea o valoare T, valoarea unui , produs Dimensiune za este un maxim.
Valoarea Abaterea de focalizare F, valoarea unui , n raport cu z este un maxim.
Voi, ns, aceste valori nu sunt n ordinea anterioar, dar n funcie de
secvena A , C , D , R , T , F tratament.
n afar de O , valorile anterioare ca valorile capitolul anterior o determinare crud
i ascuite sunt capabile, n timp ce la o nu poate distinge astfel. Aceeai mas de
distribuie de mici ca sunt aici pentru explicaii de derivare, iar numele vor fi folosite
aici n, 9 i 10 sens indicate. Diverse Un du-te aici m , , m ", n , , ",
i , , 'n , , "de mai sus.
77 Aritmetic A .
Media aritmetic a unui set de valori o combin urmtoarele trei proprieti:
1.Proprietatea n sine, dup care este definit ca fiind raportul dintre suma
de un numr de aceeai m este , prin urmare:

(1)
sau, n msura n care o prin nsumarea za victorie, = az: m ;
1.c suma abaterilor pozitive "de la el egal cu suma negativa , este de la
valorile absolute, i anume:
= , sau - , = 0,
(2)
3) c suma ptratelor abaterilor de la acesta este mai mic dect fiecare dintre
celelalte valori este scurt,
2

=
'
+
,
2=
mini
m
(3)
Proprietile anterioare ale Un astfel nct acestea sunt legate solidar, care cu un
simultan ceilali sunt date, i ele acelai pot fi derivate cu aceleai rezultate dup
fiecare, cu excepia faptului c derivatul n raport cu prima proprietate rmne cel
mai practic. De asemenea, ele sunt independente de un legi specifice de distribuie
de o i se aplic peste adugarea colective, nu numai pentru un presupus a fi infinit de
perfect, dar, de asemenea, fiecare set finit de o n distribuie aleatorie.
Contextul de al doilea i al treilea set cu prima dat de definiia poate fi gsit n
acest fel.
A doua propoziie . Orice deviere pozitiv a A este o "- O , fiecare negativ pentru
valori absolute A - o , , dezvoltate n continuare:

=
(a
-A)
+
(a
-A
)+

(4)

,=
(Aa,)
+
(AA'
)
+

Prin urmare, dac ' , numrul de pozitiv, , care este abaterile negative

=
u
nA

,=
,
Ao
,

- , =
o+o,(+,)A(
5)
sau pentru c un + o , = o i + , = m ,

- , =
o - m A , (6)
i pentru c A = o : m

- , =
o - un = 0
(7)
Al treilea set . Fie valoarea, Bez. a crui 2 este un minim, iniial ca
necunoscut = x set, avem:
= ( a - x ) + ( a - x ) + +
( a , - x ) + ( un " - x ) + (8)
n timp ce ar trebui, dac lum abaterile negative pentru valori absolute pozitive,
orice abatere negativ n loc de o , - x , etc Mai degrab, x - o , etc sunt stabilite,

dar ( a , - x ) 2 este egal cu ( x - a , ) 2 ceea ce a permis valoarea precedent a

s se dezvolte ntr-o manier specific. Acum, vom obine valoarea minim
a 2 prin stabilirea expresia diferenial de mar lui. x egal cu zero; sunt aceasta:
2 [( a - x ) + ( a - x ) + +
( a , - x ) + ( un " - x ) +
] dx = 0 (9)
prin urmare, prin nsumarea tuturor o i - x

a
-x=
0,

. (10
)
78 Dac ceva, media aritmetic pentru colectivele nu pot lua un acelai interes
major n cerere dect pentru gabaritul de msurare fizice i astronomice, aa c a
acordat, dar combinaia dintre cele trei caracteristici principale chiar i pentru cei de a
se interes matematic, care este n cretere att de mult de faptul c o relaie ntre cele
dou doctrine este pregtit de el. mpotriva D el este nc deosebit de mare uurina i
simplitatea determinarea ei exact n avantajul, de la C este nc depit n el, dar c,
odat cu numrul simultan intr mrimea abaterilor n prevederea egalitii n a doua
proprietate, acesta este un interes mai semnificativ dect C. de asemenea, poate fi
urmtoarea not. n cazul n care orice serie de o , ntr-un anumit fraciuni numr din
aceeai sum, dup ordinea aleatorie, n care sunt incluse n lista iniial A a mprit
i de la fiecare dintre ele A special concepute, astfel nct face media aritmetic
a A cu fondurile generale ntregul set de un meci. Dar se face n conformitate cu
determinarea de C, att de adevrat, nici mediana, nici medie de diferite spezialen C ,
n general vorbind, cu out din totalitatea unui derivat C meci. Se procedeaz n
conformitate cu D, att de adevrat, dei D, dar nu media in
special D cu D totalitatea unui meci.
n cele din urm se bazeaz pe determinarea A urmtor avantaj practic. A fcuto o o K.-G. de la un panou de distributie, cu nu prea mic m determinat, unul este nu
numai dimensiunea global "Gr.." a obiectului pentru acest tabel prin
nmulirea A cu m, dar i pe probabilitatea dimensiunea total a obiectului pentru
fiecare mare sau mai mic m nmulind c numai anumite A cu noile m obinute doar
cu un ordin mai mare eroare deci probabil aici, n funcie mai mic m este, i cu
ct m, la care se include abate din acestea. Dimpotriv, acesta este numrul de
specii m, care aparine unei dimensiuni de ansamblu Gr.. a da, poate nchide n
termeni de probabilitate, prin stabilirea m = Gr.. : O , deoarece o = mA

= Gr . , deci m= Gr.. : A.
Aceste seturi pot fi utile, de exemplu, dac cineva dorete s determine spaiul care
sintetizeaz un anumit numr de persoane diferite dimensiuni aleatoriu. Nici
mediana, nici cea mai dens valoarea poate fi folosit n consecin.
79 Este posibil ca unul dintre A diferit K.-G. sau chiar cel mai
sigur A departamente diferite ale aceleiai K.-G. dorete s atrag un mijloc comun, i
are, n cazul n care acest lucruA de la diferite m -au obinut pentru a distinge dac
mijloacele definitive cu sau fr luarea n considerare a diversitii m ar trebui s fie
trase. Sunt A 1 , A 2 , A 3 ... mijloace speciale respektiv de m 1 , m 2 , m 3 ... dimensiuni
trase. Fr a ine seama de diferena n m este media de respectiva A a fi:
(11)
unde N , numrul de A, avnd n vedere diferena de m , dar va fi:
(12)
i sunt de acord cu agentul, care se obine atunci cnd totalul tuturor o cu suma total
a tuturor m divizat.
Fosta nseamn fierbinte singular, acesta din urm rezumatul. n funcie de natura
sarcinii, una sau alt tip de fonduri de descoperit de cont s fie de preferat. S
presupunem c media din lungimea corpului de chinezi, negrii, Malays, americanii i
europenii de ras caucazian urmeaz s fie stabilit, dar sunt de europeni la 1000
msur de fiecare dintre celelalte rase doar 10 - fata de 20 de grade, astfel nct ar fi
cea de a doua, rezumatul tip de cheltuieli contracie fi inadmisibil, deoarece, aa cum
se considera uor, durata medie a corpului de aceste rase diferite, din cauza greutii
disproporionat predominant, ceea ce europenii de marea lor ar m obinute aproape n
ntregime de acord cu europenii, i ntr-adevr, mijloacele definitive n primul rnd,
de agent special, cu cea mai mare m sunt determinate, care contrazice natura
sarcinii. Aici, natura singular compoziiilor trage este doar primul, util, i c nu
toate de metrisunt de aceeai dimensiune, doar a redus certitudinea determinarea
mpotriva cazul n care totalitatea m este aceeai ntre toate A distribuit. Obiecte
vreodat disparate (cf. 14), va da natere la mai mult de primul al doilea mijloc de
stabilire, n timp ce Special A pot fi combinate din diferite departamente ale unui
obiect n unanimitate n conformitate cu principiul de a doua nseamn determinare.
Acesta poate fi, de asemenea, c una. n loc de diferit A o medie aritmetic a
diferitelor C sau D trebuie s atrag, i este apoi pentru distincia corespunztoare
ntre mijloace singulare i summarischem, i supus acelorai aspecte de preferina de
unul sau altul.
80 Valoarea Central C.
Cele trei proprieti principale ale media aritmetic A unit impotriva valoare
central C n urma trei caracteristici principale:

1 Definiia dat de proprietatea sa la fel de mult mai mare o " la fel de mic o , de a
avea ntre ei.
2 Proprietatea de a avea aceeai cantitate de abateri pozitive i negative care depind
de acestea, astfel nct m '= m , = m..
3 Proprietatea c suma abaterilor pozitive i negative din acesta conform valori
absolute este mai mic dect fiecare dintre celelalte valori, n consecin
rel. acestora este minim.
Aceste proprieti sunt n solidaritate cu fiecare alte i sunt valabile pentru orice
numr de o mil de la o anumit lege de distribuie, dup cum cele trei funcii
principale ale A se aplic.
Concluzia a doua caracteristic a primul este de la sine neles i nu necesit
context Erluterung.Der al treilea ordin, dar ajunge la concluzia c cale.
Fie valoarea celei de a treia proprietate deine, n primul rnd ca =
necunoscut x este stabilit, suma abaterilor cu privire la x pentru valori absolute a fi
setate ca:
= ( o ' - x ) + (a - x ) + + ( x - a , )
+ ( x - a ' ) + (13)
. n scopul de a obine un minim de aceast sum, avem aceeai Bez
diferential x egal cu 0, aceasta este:
- m'dx + m , dx = 0 , (14)
prin urmare:
m = m , , (15)
care corespunde noiunii de valoarea central.
Am nvat prima dat aceast caracteristic din valoarea central ntr-un tratat 1), sau dovedit de aceeai i rspunde de generalizare a calea care duce la concluzii
generale scoase la care le am aici, cu toate acestea, fr nici un motiv.
1) [fa

de valoarea iniial a celei mai mici suma abatere, furnizarea, utilizarea i

generalizarea, Proceedings ale math.-Phys. Clasa de Royal. Saxon. Gesellsch. d
tiinific. XI. Band; 1878. S. L - 76]
81 Aceasta este valoarea central anexeze urmtoarele semnificaii pentru
colectivele.
Ai crede c toate exemplarele unei K.-G. face ntr-o urn mare, pentru care se
poate vedea lumea n sine, i a scos o copie la ntmplare, probabilitatea ar fi egal cu
picioare, o mai mare i o copie mai mici ca C extract, i n foarte multe trenuri ar
avea ntr-adevr aceeai probabilitate pstra , n timp ce n ceea ce privete valorile
mai mari dect C , probabilitatea de a trage un obiect mic, n raport cu valori mai mici
dect C depete probabilitatea scoaterea unei copii mai mari. Dup aceea
putei C n acelai sens valoarea probabil a unui K.-G.numesc, cum este numit

eroarea probabil a unui observare nseamn msura n care probabilitatea de exces i

deficit acestuia este aceeai.
n mod obinuit comun, astfel nfiinat Verteilungstafelm de KG, i anume
Rekrutenmatafeln a copiilor care merg de mai sus i sub o anumit limit de
dimensiune, doar numrul, nu suma care dimensiunea este specificat, cade
posibilitatea unei aritmetic corect nseamn a trage, i apoi, n loc de aceeai
valoare centrala, care poate fi determinat doar prin simpla numrul s-l scoate,
comparaii, cum ar fi ntre diferii ani i locaii n care msurtorile vin, o metod, pe
care mi la prelucrarea de mult timp belgian a servit Recrui msurtori din diferite
provincii din Belgia, cursul i paralelismul s se constate aceste dimensiuni prin timp
i spaiu.
82 Derivarea C dintr-o gam de valori ale unui , care sunt ordonate n funcie de
mrimea lor au, n principiu, s se ntmple n care se iau in calcul jos de la fiecare
capt al rndului dup mijloc aceeai cantitate de valori i valoarea sau valoarea
intermediar ntre dou valori ar fi C crete, n cazul n care ambele capete de acuzare
coincid, furnizate prin prezenta termenii C, pentru a avea ambele pri aceeai
cantitate de abatere i, astfel, aceeai cantitate de valori despre ei nii i ntre ele
diferite, este aparent suficient. Cu toate acestea, exist dou cazuri pentru a distinge,
n primul rnd, n cazul n care A , pe de o parte vine cu aceast dubl nregistrare,
sau doi o , ntre care sosete rezultatul numrrii, sunt simple, sau n cazul n care, aa
cum, n general, la panourile de distributie n cazul z> 1 sunt afectate.
S rezuma primul primul caz translucid simplu n ochi. Pentru prima vedere acum
mai sus regul pare s fiarb n jos aici, c n cazul n care numrul de valori m este
de m valori, conteaz n jos dintr-o parte sau alta, i m- lea ca
valoarea C crete. ntre timp, se poate vedea cu uurin c aceast enumerare, dup
cum se ntmpl dintr-o parte sau alta, duce la o valoare diferit. Pentru cazul n care,
de exemplu, urmtorul set de patru valori:
a, b, c, d
dat, aa c te-ai m -lea, de exemplu, n 2-lea valoarea de pe partea stng
= b, dreapta = n c descoperire. Sau s presupunem c n loc de un drept unul
ciudat m, astfel B. 5, prin ridicarea urmtoarea serie:
o , b, c, d , e ,
astfel ar fi 2 valoarea -lea a lsat n ntre b i c, chiar n ntre c i d gsi, ns
numai c regula general corespunde la o parte ct mai multe valori mai mari deasupra
lui, ca de unul din ei nii pentru a fi au. n contrast, suficient pentru a cerinei de
unul ca cealalt parte a aceluiai C a veni pe drept ca ciudat m atunci cnd se
analizeaz ( m + 1)-lea valoare (de exemplu, media de m i m + 1) pentru
ia. De fapt, n exemplul nostru cu drept m = 4 provenind din cealalt parte ca un set
la o valoare ntre B i C , n exemplul cu impar m = 5, dac att valoarea c .
S presupunem acum dar al doilea, noi de fapt doar caz de interes, care are loc la
panouri de distributie, o scdere a numrului de ambele pri ntr-un un sosete sau
ntre un sosete, cu o z sunt afectate> 1, vom conform prime determinare prin

aceast z n ntregime cu privire la problema unei gndeasc pentru ei nii care se

ncadreaz, i C n primul rnd cu faptul c, dac o auto-coincidente sau al doilea
dac ntre cei doi o cdere i trebuie s ia ca un mijloc ntre cei doi la o anumit lips
de oprire. i ar trebui s se aplice n exemplul masa noastr ( 68), 11 ca valoare
central de dac urmm regula anterior 81 = 40 numrat de la ambele pri,
cele din cadrul unui atribuit = 11 z = 30 ajunge.
Dar pentru a obine o determinare clar, trebuie s lum n considerare faptul c z =
30 de exemplare sunt distribuite de-a lungul intervalului de 10-12, i de a lua cu
privire la acestea prin consultarea unui interpolare de acest lucru ca am luat interval
de o potrivire C prin numrarea din ambele pri, nu de la jumtate ( M + 1) , dar de
m exemplare ca o priori aprut cel mai natural. De fapt, n ordine de sus n jos
(locul din tabel) pentru 40-chei (di m pentru a obine date) valori, am luat n
considerare (care este direct n coloana de S , poate fi citit), care pn la sfritul
intervalului precedent, prin urmare, pn la nceputul I -bogate 18 de copii, astfel
nct lipsa pentru a ndeplini cele 40 sau 22 de copii, care n
intervalul amrspndit. Acum, vom include modul n care acest interval s treac 22
de numrul total de 30 I se comporta, astfel nct la nceputul I, di 10 mai
zuzufgende valoare X, aa-numitulIntervenia n I, mrimea I, di la 2, astfel:
22 : 30 = x : 2,
di

x = 44 / 30 = 1.467
C = 10 + 1.467 = 11.467.

S ne ntoarcem acum la numrarea de jos n sus, att de bogat n 32 de exemplare

pentru intervalul I , adic lipsesc la 40 nc 8 n intervalul I se cdea, iar partea I - x ia
de a x la al doilea limita de I, di ajunge pn la 12. Acum l-am nchide:
I - x : I = 8 : 30
Din moment ce am = 2, unul are
30
(2
-x)
=
16,
rezultnd n creterea x pentru prima limita de mai sus 10 = 1.467 determin ceea ce
a C ntoarce = 11467.
ncepnd cu al doilea modul de determinare dup m de jos n sus, la acelai
rezultat conduce dect primul, dar acest lucru este mai uor, astfel nct s putem
contribui la stabilirea de noi C coninut cu aceasta, i s obin pentru
determinarea C urmtoarea formul 2) :

(16)

unde g 1 ca i mai nainte, valoarea iniial sau prima limita de a fi interpolate

interval, z 0 z acest interval, y numrul de angajai n acelai, care este numrul cu
care Vorzahl v trebuie crescut la m pentru a merge.
2) [Dac

n loc de interpolare simpl, s apar mai clare, dou diferene folosind, ar

fi fost de x = C - g 1 prin rezolvarea ecuaiei (16) din cap. IX a avut loc ca mai sus
prin rezolvarea ecuaiei (13), da acelai capitol poate fi obinut.]

83 Ai tester valoarea D.
Dac vom defini prima scurt mai dens valoare dect cea dintre un numr de o mai
abundente, sau de la cel mai mare z cade, deci nu poate ca cele dou valori principale
anterioare de la orice numr de astfel de valoare de deriv i are tot doar pentru
colectivele de o semnificaie eligibil pentru ei, dar foarte important 3) . De fapt, ne-am
gsi, de exemplu, n urma arbitrar serie de cinci A la:
1, 3, 4, 6, 16,
asa ca vom avea ca medie aritmetic A = o : m = 30 : 5 = 6, dect medie (prin
coinciden numrare a dreapta i stnga), C = 4 Dar ce valoare ar trebui s ne ia ca
valoare dens, pentru c fiecare valoare are loc doar o singur dat, adic toate Z sunt
1. Alte rnduri poate fi configurat n mod arbitrar, n care, dei diferite z pentru
diferite un ntmpla ca acelai maxim Z , dar cu mai multe o repetat ceea ce nu pentru
a decide care dintre D s se uite la. Dar la tablouri de distributie de K.-G. cu
mare m satisface necesarul pentru o recuzit de anchet de succes, fie sunt astfel de
cazuri, nu aezai sau poate fi, n cazul n care nc mai este cazul cu panouri primare,
care sunt exemple n pelerina tabele. poate VIIfinden, de reducere necesare n elimina
astfel nct maxim z doar unul dintre redus A scade. Acesta este, desigur, s nu
uitm c cu faptul c voi toi maxim- Z a redus A, n cazul n care aceasta este bej
scris cu ea, doar o determinare brut a mai dense valorii obinute, care este doar mai
mult sau mai puin aproximativ a idealului, cel presupunnd un infinit de mare m la
infinit de mic i -ar ctiga, i trebuie s ncerce s se apropie la mai trziu s fie
indicate mod posibil. n general, se poate spune doar c aceast valoare este de a fi
gsit n intervalul, intervalul n tabelul de redus de nlocuit ca interval de raz.
3)

n cazul n care cursul de pn n prezent nu a obiectat s presupunem c erorile de

observare n observaiile gratuite einwurf fcut simetric W. Bez. dispun de mijloace
aritmetice de observare a fi eronat, apoi importana deosebit a va D extins la
gabaritul de msurare fizic i astronomic. [Aici Despre cf.. Cap. XXVIII.]
Faptul c pentru simetric W. . Abaterilor Bez A are cea mai mare valoare de
densitate D n mod semnificativ cu A i C coincid, este menionat de mai multe ori, ca
urmare a generalizarea GG pentru Asymmetric W. de K.-G. dar aceasta difer foarte
mult vorbit despre acum i apoi nu are trei caracteristici de baz, a fost A , nici C, cu

toate acestea, enumerate n 33 proprieti, dintre care cel mai important solidaritatea
legate sunt: 1) c acesta este tocmai cea mai dens n sensul indicat , 2), c Legea
proporie, i 3), c GG dou coloane este format din acelai subiect dup cum reiese
apoi depinde, c, n scopul de a ctiga o lege simpl de distribuie pentru abateri
colective, abaterile, ca a mai degrab a lui A sauC trebuie s fie dependent. Se poate
aduga c D valoarea cea mai probabil a unui K.-G. reprezentnd urmtoarele
aspecte.
Dac introducei de la totalitatea unei K.-G. unul o copie a n mod aleatoriu, astfel
nct valoarea este D mai multe sanse decat oricine altcineva s fie luate, precum i
aproape de el ocu o, sa, aproape egal, dar verschiedenenW., n funcie de ele pe de o
parte sau de alta a D toamna.
Dup care depete importana D pentru K.-G. de la mai mult de un punct de
vedere, valoarea principal a reciproc, fr a bloca astfel ca acestea s fie demne de
atenie cu privire la proprietile care nu se mprtesc cu ei si caracteristicile
complete ale unui K.-G. includ, de asemenea, el este att de departe dezavantajele
mpotriva celuilalt, c descrierea sa exact este greoaie i un calcul cererile de lucru,
care nu este obligatorie pentru cellalt. Apoi, ar fi acum a intra n detalii, dar eu
prefer discuiile verspare destul de greoaie pe derivatul su, la toate la un capitol
specific, pentru a discuta mai multe dintre urmtoarele trei valori principale.
84 Valoarea vagin R.
Valoarea aceeai sum a unui trebuie s fie ntre ei, i care, prin urmare, limita
teaca dintre dimensiunea conform printe mici i mari o trebuie creat dac prin
nsumarea mic oaceeai mrime total s fie produse, ca prin nsumarea mai
mare a..
[El este mai presus C. , deoarece numrul de mai sus i de mai jos C afl o este att
de potrivit, termenii C n conformitate cu egal m, prin urmare, aceasta este:
,
astfel nct o egalitate pentru cea mai mic o valoare mai mare dect suma
superior C poate fi atins. Astfel, este, de asemenea, mai sus A sau deasupra D, n
funcie de A sau D este mai mica de C, este, dei poate fi poate fi mai mic de una sau
alta dintre aceste dou valori principale, atunci cnd unul sau altul este mai mare
dect C este. Cu toate acestea, la prima sa poziie n raport de obicei cunoscut ca
presupus O a determina presupunem c R de mai sus O minciun.]
Acum, haidei s o , , un " totaluri mai jos i mai sus R, o ", i un
" totaluri mai jos i mai sus A, deci conta unul = ( o "- a ") n sus, de
exemplu, n funcie de valorile mai mari de la A la la R pentru a ajunge.
Dovada . Dup contemplare a schemei de linie
||


AR
este suma mai mica de o martie R egal cu suma inferior rel. A plus suma
dintre A i R, care cald, di
o , = un " + .
. Sus sum bez R , dar este acelai:

un = a - ,

Deci, acolo
o , = o " , un " + = o "- ,
(17)
Pentru c
o ' = , A - ,
o ' = A + " ,
are, de asemenea:
(18)
Aceste specializri sunt nemilos pentru o anumit lege de distribuie, cu excepia
faptului c o determinare crud i ascuite pot fi distincie fcut n mod obinuit. [Ei
pstreaz valabilitatea acestora, de asemenea, pentru cazul n care A de mai
sus R este, dar este apoi negativ i, prin urmare, este luat de valorile absolute,
adic n funcie de valorile mai mici de aproximativ o . conta, pentru a ajunge la R]
In exemplul nostru ilustrativ este dup determinarea anterioar a A =
11,4; o " = 369; o " = 543, deci u ur cele din prezent? = 87 n timp ce aceast
sum avem de la 11,4 n sus, adic, n conformitate cu cea mai mare o s pentru a
conta la R i pentru a ajunge la intervalul de 10-12 cu za = interpola 330, rezultnd n
2 87 : pentru a aduga 330 = 0.527 - 11.4, sunt R = 11927. [Dac, cu toate acestea,
ca i mai nainte ( 72) 'o ' = 362,7; 'o' = 549,3, astfel = 93,3, deci, prin
urmare, diferena R - A = x din ecuaia: 93 , 3 = (11.4 + x) 15 x cu valorile gsite
0533, sunt cu valorile de mai sus substanial coincidente R = 11.933].
[Acum, n schimb, aa cum sa ntmplat aici, R ca o funcie de A pentru a
determina, se poate foarte bine n funcie de C sau D se gsesc, atunci,
desigur, o " , o ", i n funcie de numrul de deviere i suma abatere
martie C sau D n loc de rel.. O s le ia. Este obinut ca ieirile C determinare: =
(ref. C ) , ieirile D mpotriva: = ( m " - m , ) D + . Mai mult dect
att, R n mod direct, fr a urma fi gsit la o alt valoare principal
predeterminat. Acest lucru se ntmpl, prin obinut prin adugarea A din ambele

capete ale mesei de distribuie, vizitele interval, n care R vine s se odihneasc, iar
apoi suma angajarea n aceast angajate interval Y de tipul determinat s fie
Vorsumme majorat cu suma de interferen egal cu jumtate din suma total
a o este. Acest lucru conduce, definit folosind denumirile ( 69) cu formula:
(19a)
sau
(19b)
n funcie de msurile luate n armonie cu prevederile 72, Eingriffsma x , adic
suma cu care R limita inferioar g 1 a intervalului I depite, n funcie de proporia
x: I = Y: un 0 Z 0
sau mai precis, conform ecuaiei:

calculat i g 1 este adugat.]

[n cele din urm, merit a fi menionat faptul c poziia R dect cea de la alte
moduri A, C i D a unui dependent de panoul de distribuie. Anume aceasta crete
fiecare A la una i aceeai cantitate, si este A, C i D este mai mare de o aceeai
valoare, astfel nct poziia este meninut n interiorul panoului, n timp ce creterea
specificat determin o apropiere a R laC, astfel nct cu multiplicare
nelimitat R cu C coincid. Aceasta rezult direct din faptul c ntre C i R preferat
sum de o , di , constant egala cu (ref. C) , i, astfel, cu mare odistribuit pe
un interval ce n ce mai mici.]

85 Cea mai grea T. valoare

Fiecare valoare a unui ofer un grad de panou de distributie investigaii, n general
vorbind, n funcie de dimensiunea sa i z ct de des se produce, un produs diferit za ,
i putei acum, dup o ntrebare pentru care acest produs este un maxim. n primul
rnd, v permite s ne amintim c aceasta coincide cu cele mai dense valorile. Dar n
acest exist doar dimensiunea de Z , nu za la. Exist valori ale unei care sunt mai mari
dect D , i cu toate c ele apar mai puin frecvent dect D , le d dar n anumite
limite de mrimea unui drept de aza ceea ce le ofer un avantaj.
n orice caz, T numai dup ce partea pozitiv a D culcat, pentru c atunci cnd mers
pe jos n jos valorile de un sub D , att o ca z scdere. Dup determinarea crud ar fi,
n exemplul nostru mas T cu D n acelai timp, pe un = 11 toamna, cu condiia ca
maximul din acest za = 330 loc. Dup determinarea ascuit, dar att de cdere de la

unul de altul, i unul trebuie s atunci cnd GG fa-verso este considerat a fi

aplicabil pentru a utiliza pe urmtoarele dovezi de la toate urmtoarea formul:
. (20)
De exemplu, masa noastr 68 este gsit dup capitolul urmtor a fi pus deoparte
metod proporie
D = 11.6, e ' = 1,9;
continuare
T = 12.1.
Acum, s-ar putea ntreba, care e importana empiric c valoarea astfel determinat
a T maxim de za cade. n acest sens, trebuie s ne amintim c, dup o scdere n
considerare fiecare un un panou de distribuie de fapt un ntreg interval de
dimensiunea i reprezint acest panou, din care cauz a. este centrul. Astfel, cu
valorile T = 12,1 pentru panoul de distribuie al crui i = 2, n mod special, cea a
tuturor intervalelor de dimensiunea acestei plci 2, intervalul de centrul T = 12,1 este,
prin urmare, intervalul 11.1 - 13.1 o mare za conine, dect orice alt interval de
mrime 2
[Acest lucru poate fi acum gsite, dar nu a confirmat,
deoarece descendent intervalul de 11.1 - 13.1 este egal cu 296, n timp
ce descresctoare intervalul de 10 - 12 este egal cu 330.Aceasta, totui, nu este
inexactitatea determinarea teoretice de mai sus de manier a este T detectat, ci doar
sugereaz c poziia necesar teoretic celei mai grele valoare nu se potrivete exact cu
a lui, n panoul situaia prezentat empiric, care de altfel era de ateptat de la
nceput. C acest empiric dat chiar i atunci cnd panourile K.-G. nu difer
semnificativ, este evident din urmtorul exemplu.]
Panou de distribuie pentru extinderea vertical craniul cu i = 5 mm ( 58) este
furnizat la determinarea D prin metoda proporie:
D = 409.7; T = 410.1;
care aici pe intervalul 407.6-412.6, cel mai mare za cade. Dac acest lucru este ntradevr, poate fi empiric pe cec masa de distribuie, i ne-am alege pentru a compara
intervalul de cea mai dens valoarea 409.7, adic, dup ce prevederi adecvate 407.2
la 412.2.
De la coborrea din intervalele respective nu sunt adugate direct n panoul de
distribuie, pentru ca intervalele nii cu lor za nu sunt prezente n acesta, dar
intervalul de valoarea cea mai sever, precum i cel al apropiat valoare, se cupleaz
ntre dou intervale din tabel dat, acesta trebuie pentru a calcula interpolationsmig
ce proporie a cutat za ofer fiecare dintre cele dou intervale, i prin nsumarea
aceste aciuni att za a intervalului, care pentru D dect ceea ce T a stabilit, pentru a
afla ceea ce eu nu vreau acest detaliu 4) . Dup ce c am gsit pentru exemplul de mai
sus, coborrea de cea mai dens 26631 de valoare, care de T egal cu 26656, de

exemplu, cum era de ateptat, acesta din urm foarte puin, cu toate acestea, pentru a
cere, dar puin mai mare dect prima. [Dar totui, teoretic, determinat din (20)
este T diferit de a fi scos de pe tabla de empiric, deoarece pentru o = 413, este mai
mare valoarea za = 26845th]
4) [n

cazul de fa, este simplificat ca urmare a pentru a = 408 i o = 413

comun z = 65 acest proiect de lege, i vei gsi za pentru D respectiv. T egal cu
65 D , respectiv. 65 T .]

. Dovada Deoarece T este mai mare dect D , aa c ne-am stabilit

T = D + , (21)
unde este o abatere pozitiv de dezvoltare , i de a determina , prin
za =
z(
D+
)(
22)
setai aceast valoare pentru a obine o ecuaie maxim n ceea ce
privete diferenieze i s stabileasc diferenial egal cu zero, unde pentru
simplitate, liniue din partea de sus a z, o, , e omite, care sunt de fapt pentru a aduce
la poziia acestor valori de mai sus D pentru a denota .
Deci, avem:
(23)
dintre care ultima valoare a z este. n scopul de
a gsi, are z n funcie de fie
exprimate, ceea ce se poate ntmpla urmnd dou coloane GG raporturile
probabilitatea de positiverseits de D folos. Dup aceasta este cunoscut,
probabilitatea o valoare
, (24)
unde h = 1: e
. n mod obinuit presupus mare m dar poate cu z: m ' sunt
exprimate, astfel
(25)

de unde rezult:
(26)
i, ca
(27)
i anume:
, (28)
unde z nceteaz s fie un factor comun, i una cu inversare de semn i consideraia
c h = 1 : e
, nlocuiete cu urmtoarea ecuaie de gradul doi:
2 + 2 D - e = 0, (29)
din care poate fi determinat.
Acest lucru d primul:
, (30a)
din care doar semnul superior este util, sau:
(30b)
i:
(31)
86 Valoarea abatere focalizare F.
Se poate vorbi chiar de o abatere valori caracteristice, care cel mai greu A este
valori similare i calculate n mod analog, n continuare cea mai grea valoarea de
deviere poate fi numit.Acolo, au cerut, la care o ncadreaz mai mare za , aici se
ntreab n care cade mai mare z , i cu condiia la ieirea dintr-o anumit valori
principale de H cu n acelai timp, o =H este dat, pe care o cdere cea mai
mare Z , o valoare care nu este cu mai grele de valorile coincidente. ntre timp,
sugereaz analogia nu n urmtoarele puncte. Maximul de zaeste independent de
principalele valori pe care o vrea s prefera despre, deoarece aceasta da la valorile
reale de o i legate de acestea care z nu se schimb, cu excepia faptului c un simplu
calcul de cea mai mare za doar n producia de D n conformitate cu legile noastre
generale de distributie posibile este. Fa de valoarea depinde de z vrea s numere

de la care este dispersia, deoarece valorile din cu valorilor principale, se depinde n

funcie de mrimea lor-l. Cu toate acestea, ea rmne cu calculul de mai
grea o valoare egal cu cea ele, chiar la cel mai prost -valoarea numai n rezultatele
de dezvoltare efectuate pe baza dreptului de distribuie general, i se aplic rezultatul
poate fi perturbat de lipsa de conformitate cu recuzita. n final, analogia nu deine
pn acum n jos, deoarece n mod normal doar un maxim de za ' poate fi n orice
tablou de distribuie, n timp ce exist un maxim special a lui z pentru fiecare parte a
valorii principal selectat dintre , respectiv. de z ' 'i Z , , pe termen scurt F
' i F , sunt ceea ce da n producia de D este supus tot calculul respectiv.
Pentru a ilustra, vom lua masa redus pentru dimensiunea vertical a craniului (
58) cu E , = 368; i = 5, pentru care, n conformitate cu 61:
D = 409.7;

= 14.9,

= 13,0;

Valorile sunt utilizate n calcul, de asemenea, i ne-am face n funcie de A i abaterile

de un de la D, d . i , n urma n acel tabel tabel de valori reciproc asociate:
D = 409.7,

= 14,9;

o,

Z,

Z, ,

383

26,7

17

454

388

21,7

24

521

393

16,7

36

601

398

11,7

41

480

403

6.7

59

395

405.5 - D

De la 0-4.2 55

115

o"

"

z'"

D - 410.5

0 - 0.8

10

413

3.3

65

214

418

8.3

51

423

423

13.3

40

532

428

18,3

17

311

= 13,0.

O vede aici c i z ia n msura n care o mararier, ca este abordat

lui o s D scade pe fiecare parte, z crete, n schimb, dup ndeprtarea de un de .
D Dac acum z i urmeze aici o relaie invers, aa z ar rmne constant prin
ntreaga gam de valori, dar acest lucru nu este deloc cazul, aa cum se poate verifica

de la ultima coloan, care pentru o , parte un maxim de Z , , scurt F , , la , =

16,7 i o , = D - , = 393, i la o " pagin un maxim de z ' " , scurt F " , la =
13,3 i o ' = D + " = 423 are loc. [Aceleai valori de asemenea marcai cu
determinare ascuite printr-o simpl interpolare a maximelor z .]
Dup cum putei vedea acum, nu este valoarea maxim, astfel empiric determinat
de Z , , = F , foarte aproape de valorile indicate mai sus, e ,
= 14,9 i
valoarea maxim a constatat empiric de z ' '= F " pe un " - parte foarte aproape de
valorile indicate mai sus, e ' = 13.0, i, de fapt, rezultatul a declaraiei mai trziu
justificate ca urmare a validitii dreptului de distribuie care
,

(32)

Dar [o determin valorile interpolationsmig , = 14,9 i ' = 13,0

corespunztor z , , iar Z " ", n considerare faptul c i = 5, gsim, la Z , , =
563; z '= 529, compararea lor cu valorile maxime reale ale panoului poate detecta
gradul de coresponden ntre teoretic si empiric prezentat valori necesare.]
[Proof. n cazul n care, pe baza de presupus ca fiind valabile GG dou coloane:
(33)
unde h '= 1 : e "

, este de a obine ecuaia maxim pentru z " " o valoare de:

(34)

n ceea ce privete ' s se diferenieze i s fie setat egal cu diferenial zero. Se

obine sub forma:
(35)
Deci, deoarece coeficientul de (1-2 h " "), prin nsi natura sa, nu poate s
dispar,
sau

. (36)

n mod similar, rezult pentru diferene mai mici:

. (37)
Dar este e '
i e ,
de reciprocitate abaterile medii ptrate, astfel nct
abaterea de prioritate importan teoretic valori F ' i F , n ceea ce D este doar de

a ilustra abaterea medie ptratic a valorilor superioare i inferioare.]

XI. Cea mai apropiat valoare.

87 [Deoarece cea mai dens valoarea ca valoare de pornire pentru K.-G. ocup o
poziie fundamental n colectivele care o cerere este lege buna distribuie, aceasta
este o discuie a importanei sale matematice i de necesar pentru ca acesta s fie
stabilit determinare matematic. Este esenial aici, ca D i desemnat valoare empiric
dens, care va purta panoul din care Dp specificat teoretic valoare cel mai probabil c
legea de distribuie cere s divoreze i s trateze fiecare separat.]
[Existena D i se bazeaz pe faptul c z a panoului, care pentru o K.-G. numrul de
copii de mrimea unui stat, nu sunt constante de-a lungul, dar se ridic i cad. Att
timp acum cu determinare prime z direct ca bej semnat un perceput apartenen i n
consecin msurat ntre a. a panoului acoperite de valori sunt mult nu privite apar,
numai c n cea mai mare can z -predispuse un sine revendicat ca cea mai apropiat
valoare , i nu exist nici un mijloc apoi pentru cazul n care o multitudine de
succesive O acelai lucru maxim , z au ndoiala care A este prezent, de fapt,
constituie cea mai apropiat valoare a ridica 1) . n cazul n care, cu toate acestea, a
considerat c intervalele dintre msurat o doar numrul relativ mic de exemplare
msurate i inexactitatea de msurare datoreaz existena lor, n timp ce totalitatea
nelimitat de copii ale K.-G. fr ntrerupere la toate, situat ntre
extremele unui distribuit, trebuie s se uite n valorile din tabel date numai baza pe
care o relaie funcional ntre z i o construit n sus. n cazul n care acelai lucru
fcut, apoi cele mai dense rezultatele de valoare ntr-un mod simplu, ca un maxim al
funciei de construit.]
1) [Apariia

dou egale ntre ele, separate prin valori intermediare ale maxim z nu
trebuie considerat ca acestea provoac apariia a dou valori diferite mai dense i ca
un amestec de disparate K.-G. la care legile de repartiie nr direct s-ar aplica, pentru
a vedea.]
[n pregtirea acestui relaie funcional este acum s v asigurai c - ceea ce este
deja condiionat de inexactitatea de msurare i existena ca urmare a intervalelor
primare - z din tabelul de mai degrab dect valorile individuale ale funciei
necunoscute, ci ca o sum de valori, precum i pentru a se referi la intervalele
corespunztoare, i, prin urmare, valorile integrante luate pentru limitele intervalelor
vor fi luate n considerare. Mai mult dect att, principiile de interpolare s fie puse n
funciune, ceea ce iese, numrul de copii de mrimeaunui, n general, cu vor fi
notate, ntr-un anumit interval n funcie raional integrant a unui vorauszuset-zen i
apoi prin intermediul avnd n vedere Z tabl coeficienii lor s fie stabilit astfel nct
suma , d i, integrale lor ntre limitele intervalelor propuse, cu dat z bord pentru
exact acelai meciul intervale, avnd numrul care urmeaz s fie luate n considerare
intervale succesive ale gradului de funcia asumat sau numrul de coeficieni care
urmeaz s fie determinate dependent, i-l crete cu creterea numrului celor care, n

acelai timp, gradul de precizie atins.]

[Dac furnizate astfel nct pentru intervalul de o valoare a, este n intervalul de la
centrul unui 0 i o z egal cu z 0 minciuni, este fie constant sau o funcie liniar
a unui afiate sau de o astfel de gradul al doilea va, ca i n primul caz,
numai Z 0 intervalului nsui, n al doilea caz, Z de una dintre cele dou intervale
alturate, n al treilea caz, Z pentru a folosi din cele dou intervale adiacente, pentru a
determina constantele. Se poate gsi att n cazul n care z de aproximativ situat pe
intervalul extrem de sus cu z 1 , care se afl n direcia opus cu Z - 1i este desemnat
s asertiv n prelungirea ntregii bar dimensiunea interval dup ce anterior de
fixare i este numit, n primul caz:
, (1)
n al doilea caz:
sau =

, (2)

n al treilea caz:
, (3)
Formule cror valabilitate regiune, n fiecare caz, peste intervalul cu limitele unui 0 i i un 0 + i se extinde].
[n cazul n care ai vrut s, ca urmare a dependenei funcionale construite astfel
cea mai dens a determina intervalul, astfel nct numai formula (3), se dovedete a fi
util n acest sens, pentru c (1) n mod constant ofera constant, (2), n continu
cretere sau o scdere accentuat-valori. De la (3), dar rezultatele din valoarea
maxim sau mai intens valoarea:
, (4)
furnizate numai 2 z 0 - z 1 - z - 1 > 0 . ultim valoare este mai mic dect zero, deci
este un este un minim, dar este de 2 z 0 - z 1 - z - 1 = 0, atunci (3) este liniar i
determinarea unei inutilizabil maxim. Dac, n plus, dac este necesar, la maxim n
intervalul studiat sunt, trebuie att z 1 i z - 1 , fiecare pe cont propriu, mai mic
dect z 0 fie].
[n loc de centrul unui 0 la determinarea cea mai apropiat valoare n limitele
intervalului: g 1 = a 0 - i i g 2 = a 0 + i se refer. Se gsete atunci cnd o - g 1 =
x este setat:

, (5)

rezultnd n proporie simplu:

x(i-x)=(Z0-Z-1)(Z0-Z1)
(6)
urmeze.]
[Determinarea D i se face, astfel, cu ajutorul formulelor de mai sus prin primul
interval de maxim z , adic prime anumit cea mai dens valoarea, vizitat, iar apoi
localizarea D i n acest interval de abordare a proporiei (6) sau se calculeaz din
ecuaiile (5) sau (4). Exist doar un singur maxim z , precizia obinut este suficient,
iar asistena de interpolare mai clare lund n considerare z de patru sau mai multe
intervale de adiacente, n general, nu este necesar. Da, ai ctigat el nsui chiar i
atunci o destinaie viabil, n cazul n care dou adiacente maxim- z prsi
determinarea brut de cea mai dens valoarea n ntuneric. i anume,
dac z 0 = z - 1 , x = 0, iar dac z 0 = z 1 , x = i , astfel nct ntotdeauna frontiera
comun dintre cele dou, cu maxime -z intervalele predispuse ca D i cu revendicarea
este de a lua.]
88 [Astfel, valorile au fost D i a diferitelor etape de reducere i reducerea straturi
de capitolul opt. calculat. n caz contrar, va avea loc n capitolele de mai trziu. Ea
poate fi ns de dorit n cazul n care dou grupri adiacente maxim, -Z par s aib o
formul mai clar disponibil. Da, ar fi astfel un imperativ dac - ceea ce este greu de
ateptat i, atunci cnd este necesar, pot fi evitate prin schimbarea locaiei reducere trei maxim succedierende z eecul de formulele de mai sus ar necesita. Apoi, exist
un alt interval ar trebui s creasc considerate anterior ca s fie determinat n
funcie de gradul trei cutiei. Este acest lucru ca pe intervalul cu z = z 1 interval cu
urmtorul z = z 2 . Dac ne acum ca mai sus o = g 1 + xsau = g 2 - ( i - x ),
unde g 1 i g 2 , limitele inferioar i superioar ale intervalului cu
centrul unei 0 i z = z 0 , sunt urmtoarele :
=+(i-x)-(i-x)2-(Ix}3;
12 i = 7 z 0 + 7 Z 1 - Z - 1 - Z 2 , 12 i
= 15 z 0 - I5 z 1 - z - 1 + z 2

4i=z0+z1-z-1-Z2,6i4=
3 z 0 - 3 z 1 - z - 1 + z 2 . (7)

Rezult ca valoare maxim atunci cnd, de exemplu, Z 0 = Z 1 i Z 0 > z 2 > z - 1 :

. (8)
Se poate gsi, de asemenea:
Dac z 2 = z 1 = z 0 ;
Cnd Z - 1 = z 1 = z 0 (9)
dup care poziia D i se va modifica n funcie de care dintre cele trei maxime -z are
urmtoarele sau intervalul anterior. Aceast incertitudine poate fi contracarat numai
prin apelul n dou intervale vecine.]
[Aceasta se face prin z 0 = z 1 = z - 1 adopt i excepia urmtoarelor intervalul cu z
= z 2 au intervalul anterior cu z = z - 2 luate n considerare, rezultatul este de a
determina valoarea maxim, pentru x = o - G 1 , ecuaia:
2 + x + 3 x + 4 x = 0;
12 i = - z 0 + z - 2 , 8 i = Z - 2 - Z 2 , 6 i 4 = z 0 - Z - 2 , (10)
24 i 5 = - 2 z 0 + z 2 + z - 2 ;
cu condiia:
2 + 6 x + 12 x <0].
89 [Astfel, n timp ce existena a D i este independent de existena unei legi de
distribuie i determinarea sa poate fi realizat n aproximri succesive de interpolare,
existena este D pdoar cerute de lege de distribuie a asumat, cazul nostru de GG faverso, i calcul de la valorile din tabel date trebuie s se fac pe baza proprietilor
sale matematic formulate. Ar fi, ntr-adevr, atunci cnd inevitabile neprevzute,
neechilibrate nu ar mpiedica o corect Aplicarea legii de distribuie a mai dense
valoarea de la nceput proprietile D p au, prin urmare,D i = D p s fie, i apoi s-ar
exista nici un motiv, pe lng D i nc D p pentru a calcula, n cazul n care nu
proprietile puternic cuprins, de asemenea, n acest caz, D p ar oferi o mai mare
siguran dect aproximri ale Interpolalionsverfahrens. n aceast msur, dar nu
corespunde n totalitate cu teren de valorile din tabel la cerinele, moale
legea D i i D p afar, i trebuie s fie independent de D i i D p sunt determinate att
de diferenele n situaia lor, cu o msur de aplicare a legii de distribuie a ctig,
precum i n D p o Augangswert mai potrivit ca n D i ajunge la aplicarea acestei legi.]
[Acesta este acum D p , definit n legtur solidaritate cu GG fa-verso, cu

proprietatea c numrul abaterilor inferioare i superioare fa de acelai act ca i

mijloacele de abaterile inferioare i superioare, sau c:
m ,: m ' = e , : e . (11)
Deoarece aceast proprietate din valoarea teoretic, cel mai probabil este o emanaie a
legii de distribuie, este clar n ipoteza de valabilitate a acestei legi nc de la nceput
c unul i numai o astfel de valoare exist n panourile noastre de distribuie i n
imediata apropiere a D i este de a fi cutat. Acesta are un interes n a dovedi c D p pe
de o parte, nu stiu cum osau C, exist n orice panou i pe de alt parte, au loc n mai
multe ediii se poate.]
[n acest scop, am pus un panou de distribuie cu echidistant o nainte a crui z un
timp constant de-a lungul, a doua oar acelai lucru n mod constant multipli de
corespunztoare opoz.]
[n primul caz sunt z pentru a distribui uniform n panoul, i este, prin urmare, ntre
limite o = b i a = c :
=,
n cazul n care este o constant, i pentru orice o putem gsi:
e , = ( a - b ), e '= ( c - a )
m , = ( a - b ), m '= ( c - a ) ,
astfel nct fiecare o proprietate a D p are.]
[n al doilea caz urmeaz prin interpolare, distribuia continu:
= a
i este selectat ca limite A = 0, a = c , se obine n raport cu un dorit A:
;;
;

astfel nct soluiile la ecuaia:

e, m "-e'm,=0
numai dou valori A = 0 i A = C rezultat, pentru care E , i m , resp. e ' i m ' sunt
egale cu zero. Aceste limite, cu toate acestea, n fiecare panou, de la condiia de
pornire, ecuaia deD p ndeplinite fr ele ca D p ia valori n revendicare. Exist,
aadar, n acest caz, nici D p interiorul panoului.]
[Ca urmare a acestui eveniment, poate prea de dorit s se prevad un criteriu
pentru prezena D p s aib. Astfel de caracteristici ntr-un mod simplu de urmtorul
considerare. Este nceputul a panoului detectabil e , : m , > e " : m " , de la sfritul

anului s , : m <e ' m ' , aceasta trebuie pentru o valoare medie e , : m , = e ' : m " s
fie, ca coeficientul e , : m , sie " : m " , datorit distribuiei continue a Z la intervalele
individuale se schimba in mod constant cu poziia de valoarea la care se
refer. Acum, cu toate acestea, atunci cnd Z este , Zde E , , z cea a E " este, iar
limita inferioar a intervalului de I , cu B , limita superioar a intervalului de I
' cu C este destinat pentru partea de sus a panoului :
;

pentru sfritul tabelului:

,

Exist, prin urmare, n orice caz, o valoare D p interiorul panoului, dac:

,

este] (12).

90 [Pentru calculul D p poate servi initial doar proporia (11), deoarece definete
aceast valoare. Se poate, totui, din cauza c proporia dintre urmtoarele
caracteristici ale valoriiD p demonstra c pot fi utilizate n acelai mod de calcul:
1.Media aritmetic a mai jos D P afl o , di A , : m , propagat la media
aritmetic a celor de mai sus D P afl o , di A: m , este egal cu media
aritmetic a tuturor o, a crescut cu D p n sine Astfel:

. (13
)
2) Diferena dintre valorile medii ale abaterii inferior i superior de A n raport
cu D p este egal cu diferena dintre valorile D P sine, iar media aritmetic
a unui, astfel:
e , - e '= D p - A. (14)
Conectarea urm cu ecuaia (11) duce la destinaie n continuare:
(15)
unde u = m ' - m , . Prin Adunare i scdere a (14) i (15), o continuare devine:

(16)

Dovada (13) se realizeaz prin substituirea valorilor

,

(17)

rezultnd n proporie de (11) Ecuaia e ' m , = e , m printr-un calcul simplu

ecuaia:
(18)
derivat i n acelai
;
este setat. De fapt, rezult din ecuaia rezultat ca:
(19)
prin mprirea de m ., formula (13) , dar se obine aceast formul, rezult din ea,
atunci cnd o , : m , si un : m " de la (17) de D p i e , . respectiv e " i-a
exprimat sunt direct ecuaia (14).]
91 [Pentru determinarea matematic a D p are acum (13), abordarea cea mai
convenabil ecuaie. Cu toate acestea, acest scop este o cunoatere a intervalului
n D p cade, necesar deoarece proprietile valoarea dorit pe baza abaterii de numere
i sume deviere i nu o determinare absolut, ca i pentru A este posibil, permit. Ea
trebuie, prin urmare, n cazul n care astfel de cunotine, de exemplu, prin calcularea
prealabil a D i pot fi achiziionate, lips, provizoriu, abordarea adoptat pentru orice
interval de un an i, n cazul n care nu ntmpltor intervalul de corect a fost lovit in
mod repetat, pentru un interval diferit sunt, cu toate acestea, fiind rezultatul primului
termen, declaraia c nu ar trebui s influeneze alegerea intervalului, cnd repetarea
experimentului. Ofer placa de anomalii majore, aa c va fi n aceste experimente
numai de a alege ntre intervale adiacente.]
[Dac cineva are astfel un anumit interval al crui centru este o 0 , limita inferioar
a g 1 si sa z egal cu z 0 este ales ca intervalul de intervenie i pentru
aceeai v , n , V , N este calculat, cu determinare crud n conformitate cu ( 13):
, (20a)
sau:
, (20b)

n funcie D p este mai mic sau mai mare dect o 0 . Astfel, este fostul formula
adevrat dac o 0 - D p < i, aceasta din urm, n cazul n care D p - o 0 < i este
obinut.
Pentru determinarea ascuit, dar este de abordare:
(21)
asumat, n cazul n care Y , suma angajarea, y nseamn numerele de
logodna. nlocuind aici pentru Cape. IX, cu formula (8) i (13), atunci cnd x =
Eingriffsma D p - g 1 indic 2) :
;

se obine urmtoarea ecuaie pentru x = D p - g 1 ;

x - x + = 0;
;
, (22)
;
cu condiia c X este pozitiv i mai puin eu este.]
[Dac s-ar translucide simplu, dar formula mai puin precise (6) din Cape. IX,
respectiv Y = a 0 z 0 x: I , utilizare, astfel nct ar fi n loc de (22) este o ecuaie cubic
pentru x urmare, ar fi, prin urmare, reducerea preciziei de asemenea, o pierdere de
calcul comoditate Ordinul].
2)

[Cu toate acestea, aceast dispoziie nu este mod convenabil, la D p uneia situat n
aceleai valori principale interval de H sunt legate datorit proprietilor speciale ale
selectat Hpentru a ctiga ecuaii simple.]
[n acest scop, cum ar fi numerele i suma de mai sus i de mai
jos H afl o de m " , m ", A " , A " denot mai mult D p - H = x ' , i
ntre D P i H minte o numrul lor, conform aceluiai y ', suma lor de aceeai Y
" fixat astfel nct:
,
O apoi obine de la abordrile:

(23)
pentru x '= D p - H ecuaia :
x - x + = 0;
;
, (24)
;
pentru H = g 1 fuzioneaz n (22). Din acelai lucru are o x ' rezultat, fie pozitiv i
mai puin de g 2 - H (unde g 2 , limita superioar a intervalului de angajare), sau
negativ i valoarea absolut cu mai puin de h - g 1 . se]
[Aceast ecuaie rezult acum cnd, fie media aritmetic a A sau valoare centrul
de C , sau valoarea teaca R n intervalul de la D P scade i atunci cnd H este selectat
pentru urmtoarele prevederi:
1.Ar trebui s fie: H = A ; x = D p - A , atunci:

, (25)
unde , i ", cifrele de deviere, suma total a abaterilor rel. O imagina.
1.Este atunci: H = C, x = D p - C; apoi rezultate:
, (26)
n cazul n care o " i o ", a C se refer la.
3) n cele din urm, ar trebui s: H = R , x = D p - R, atunci avem:

, (27)
unde m " i m cu privire la R pentru a lua sunt.]
[Domeniul de aplicare al acestor specializri va fi extins atunci cnd caut pentru
cazul n care D p , o deplasare a intervalului angajament face i cderea principala

valoare la care factura se refer la intervale adiacente sau, cu alte cuvinte, intervalul
de intervenie de la pervaze piese dou intervale vecine compuse. Z 0 acest interval
compozit const apoi a anumitor proporional z mpreun cu piesele sale, n timp ce
martie rmne principala valoare a reglementrilor n vigoare.]
92 [Din aceste formule vor fi de preferat, n general (26). Deoarece (27) se refer
la un pic de valoare principal de interes, calculul exact, chiar i dup cap. X (19b)
impune rezolvarea unei ecuaii de gradul al doilea, n timp ce (25) este, prin urmare,
la un dezavantaj dasss A situaia n conformitate cu legile D p de C este izolat i,
astfel, mai puin frecvente dect, C cu D p va fi n aceleai intervale. Este, de
asemenea, nu s se simt un dezavantaj c ecuaia (26), cunoaterea dou
valori A i C erheischt, deoarece unul langa D p i mereu Ai C se calculeaz.]
[Este necesar, prin urmare, c cunotinele de C i o s se bazeze
calculul D p pentru a aduce (26), la cea mai simpl form posibil.]
[n acest scop, vom mpri (26), cu m x i scrie ecuaia dup cum urmeaz:
(28)
Dac ne acum:
, Ie

se obine:
(29)
prin care o reprezentare fracie continu a este dat ce converge rapid cu 2 z 0 ( C A ) : ( in .) pentru panourile noastre reprezint valori mici]
[Trecerea proiectului de lege este, prin urmare, tipul creat ca pe baza
;
n ordine:

1 = - 1;
;
,
etc

determinat i atunci cnd proiectul de lege a ajuns la un popas, de la valorile gsite

de valoarea x = D p - C este derivat. n acelai timp, ntr-un mod simplu, atunci

valoarea se obine din
egal

.]

[Din ecuaia (26) rezult, n plus, c din valorile determinate empiric de

principal A, C i D p legea organic este ndeplinit la nceput n normele aplicabile
pentru raporturile noastre de dimensiuni panouri. Aducerea i anume c ecuaie n
forma:
,
urmeaz wofern
,
c A - C i x , adic, D p - C, fie n acelai timp este pozitiv, sau la fel poate fi
negativ. Prin urmare, aceasta se datoreaz faptului c starea specificat este de fapt
mulumit de placi de distributie,
fie A > C > D p sau A < C < D p ,
ca legea locaie este nevoie.]

XII. Motive
asigura c asimetria semnificativ a abaterilor n raport cu media aritmetic i
valabilitatea legii distribuie asimetric este n raport cu cea mai dens valoare
D n sensul legii generalizate Gaussian (Capitolul V), cazul general.
93 n conformitate cu ( 4) a fcut diferene ntre dispoziiile eseniale i
neeseniale poate fi nclinat, chiar i o asimetrie eseniale i neeseniale (sau aleator)
din abaterile cu privire la valoarea unei case ca media aritmetic sau cea mai
apropiat valoare a distinge. S ne ntoarcem aici, observaia n aceast privin, n
primul rnd, pentru a media aritmetic A.Anumite este c, chiar i cu abaterile de W.
simetrice rel. Un de neprevzute dezechilibrate o diferen ntre distanele de
Extreme E ', E , a A i o diferen u ntre numrul de abateri reciproce " i , pot
aprea, i astfel nct s putei cuta prin caracteristici ntreba ce face o rel asimetrie
substanial. O, nu depinde de contingene dezechilibrate, de un minor sau accidentale,
care depinde de diferite. n afar de acum n cap. Al II-lea a declarat, caracteristici
oarecum vagi generale, care sunt de a distinge eseniale de la prevederile neeseniale,
se poate n acest caz s se bazeze pe care a creat prin simpla diferen neprevzute

dezechilibrat u ntre " i , o determinare probabilitate este capabil, i c aceeai

dimensiune probabil poate fi administrat. Conform acum, ca de aceast diferen
probabil este depit, este probabil ca asimetria este doar o ntmplare, i exist
chiar norme pentru a stabili gradul de improbabilitate, fr, desigur, o certitudine
absolut este aceasta realizabil, despre care am observaii n 31 (istoric), ca napoi
i se refer la formulele de probabilitate ale capitolului al paisprezecelea. i astfel
nct ai putea sta ca un punct de reper, dup o probabilitate preponderent, numai acele
cazuri de asimetrie n ceea ce privete o pentru a menine esenial i s caute un
legilor de eliberare condiionat de distribuie semnificativ asimetric a n cazul n
care respectul pentru o valoare probabil rezultat a u nu este depit irelevant.
De fapt, m-am luat de la nceput un lucru aa, dar dup aceea ma convins, aa cum
sa menionat n 32 c aceast prim att de natural, care apare att de necesare
consider c a ratat n totalitate punctul de vedere corect. Ar fi greu, dac W. simetric
de variaiile A ar putea fi cazul n general presupus, i la fel ca unul s-ar putea
presupune de la nceput n i este nc asigurat de Quetelet, excepii ar avea de
suferit, care a vrut s fie deosebit de cutat i de calcul tratate. Dar cazul se
dovedete, dac mai degrab n sensul preliminare deja exprimat n vedere asimetria
substanial este cazul general, care printre nenumrate grade, n care asimetria este
posibil n cazul n care acesta dispare, la fel ca speciale, n toate rigurozitate,
probabil cazul n care nu apar conine.
94 Apoi, o diferen fundamental ntre asimetrie esenial i neesenial nu este de
a face, toate K.-G. poate, ntr-adevr, W. asimetric trebuie s fie tratate cu condiia
cu privire doar pentru c finit m din cauza neprevzute dezechilibrate, magnitudinea
i direcia de asimetrie poate varia n mod aleatoriu de la cel care la infinit m -ar
dovedi a fi eseniale, i rsuntor un motiv s-l cred c este aa, c, chiar i n cazurile
n care n conformitate cu formulele de probabilitate prezente, asimetria cu privire
la o ar putea fi, eventual, doar accidentale, astfel cum sunt enumerate n 33 Legile
de asimetrie sunt confirmate ntr-o universalitate neateptat mine.
Acum, eu mrturisesc, totui, c acesta este chiar mi-a aprut ciudat, i chiar un
mister n el poate fi gsit c cu asimetrie att de slab, cum ar fi cele de multe ori de la
K. - G. a VII i VIII Cap. apare, n conflict cu neprevzute inevitabile pentru
finitudine de m , dar legile de mai sus menionate de asimetrie sunt confirmate cu
remarcabile universalitate i aproximare.
Luai, de exemplu, dimensiunile craniului. 450 de copii de cranii europene da
pentru gradul vertical (pentru i = 5 mm E , = 368) 220 negative, 230 de abateri
pozitive ale A 2 , n acelai craniul pentru msura pe orizontal, n condiii
corespunztoare, chiar 226 negativ, 224 de abateri pozitive, diferene att de mult
prea nesemnificativ, nu trebuie s fie npdit de neprevzute de dezechilibru, i s
dea totui aceste cazuri, precum i multe altele de acelai ordin de diferene, de
confirmare nu mai puin bun a actelor cu putere de asimetrie stabilite ca exemple de
asimetrie puternic, pe care eu pn acum poate fi explicat doar ca tiu c diferitele
elemente de pe raporturile se refer la legile relevante, afectate de neprevzute de
dezechilibru n legtur, acestea sunt modificate n aceeai direcie i de aceleai

dimensiuni nahehin sau n aceeai proporie, astfel nct numai valorile absolute, mai
degrab dect legal diferene sau raporturi de elemente sufer, care nu se presupune
c aceleai sau schimbare proporional exact succese, dar numai n msura n care
gradul de flexibilitate care fac legile au prsit, nu este depit. Acest punct de
vedere n continuare ca o discuie matematic mai aprofundat fi nevoie, n anticiparea
unor astfel de vestigii, n orice caz, constau n faptul c, chiar i cel mai slab grad de
asimetrie n ceea ce privete o nc s dovedeasc legile de distribuie stabilite de
asimetria de valabilitate a acestora i, astfel, s contribuie ei nii, publicul larg o mai
mult dect pentru a dovedi asimetrie aleator 1) .
1) [Omul

cf. n acest context, derivarea teoretic a legii de distribuie asimetric

136, dup care valorile principale numai la dimensiuni de ordinul a. i. sau 1:
difer, acesta din urm trebuie s fie presupus att de mic nct ptratele lor i 2 sau
1: m dimensiuni finite peste, pot fi neglijate.]

Este acolo acum, dar cum n sensul indicat de K.-G., aplicarea de formule
matematice de probabilitate de a distinge asimetrie esenial i nesemnificativ este, de
fapt inactiv. Vrei mai mult pentru elementele de asimetrie slabe fi, astfel, detectabil c
asimetria cu privire la A-ar putea, eventual, doar se ntmpl, i ceea ce se face astfel
nct, atunci cnd ancheta fapt dovedete c se supun legilor asimetrie esenial, cu
toate acestea, deoarece aceste formule, dar un anumit teoretic pstreze interesul
pentru zona noastr, eu vreau s merg fr folgends motiv practic n capitolele
urmtoare s trebuie s se bazeze pe ea.
95 Mai degrab dect un punct de simetrie esenial, acum am toate motivele
mpreun, care trebuie s ne provoace o asimetrie semnificativ n raport cu A i
permite o generalizare din Legea fundamental, n sensul 33 legi menionat, ele
sunt acestea.
1) Din moment ce oricum cazurile de att de mare u: m este n cazul n care nu se
poate ajuta, de departe, motivele probabilitate mai mare, prezena de asimetrie
semnificativ n raport cu A poate baza, astfel nct n cazul general, nu nscris n
simetrie substanial. O fi cutat, bine, dar n cazul n care ceva General pentru K.G. ar trebui s se aplice n aceast relaie, n asimetrie substanial apar printre care
simetrie esenial i asimetrie slab cazuri speciale.
2) Dac una i aceeai K.-G. un cont de distribuie comparativ cu asimetria esenial
este cazul, dou coloane de legi de distribuie GAUSS ( 33) i simetria eseniale
aplicabile, legi simple de distribuie GAUSS ( 24 FlgD.) subiecte, fostul declaraia
de distributie de la bun nceput este, prin urmare, la un avantaj c ei empiric
diferit m ' , m , martie D reproduce ambele pri exact, n timp ce acesta din urm
pentru empiric diferite , , martie o aceeai valoare ( '+ , ) = m sunt att
pentru o cot la fel de mult fa de numrul abatere empiric prea mare dect pe de alt
parte trebuie s fie prea mic. Acest lucru, n principiu, metodele de calcul

comparativ a stabilit un avantaj pentru proiectul de lege, dup generalizarea din

Legea fundamental a asimetriei ar fi acum ntr-adevr, aceasta nu mpiedic, c n
prevederile individuale de distribuie ale m " " i m , , ( 27), sunt att de mari i
de-a lungul vaste dezavantajele mpotriva proiectului de lege cu privire la modul
simplu GG susine mach-lea, dar pn acum am fcut comparaia, opusul este cazul.
3) Legile asimetria esenial ca 33 pentru cazul de o suficient de mare m i
sarcinile definite n cap. Recuzit IV date sunt poziionate i va continua s gseasc
o justificare teoretic a acestora, a confirmat pentru material de studiu de fa, n
general, cu o astfel de armonizare a cerinelor ideale, deoarece poate fi de ateptat
doar n neprevzute de dezechilibru nu destul de excluziune, iar n acelai timp, se
dovedesc astfel corectitudinea acestor teorie.
Deci, este n primul rnd n ceea ce privete legea proporional. Conform
explicaiilor oferite este c, la valoarea la care cea mai mare z cade scurt n raport cu
cea mai apropiat valoare, numrul diferenelor reciproce fi dimensiunea valori
medii, de exemplu, m , : m ' = e , : e "se comport, care a inversat valoarea pentru
care se aplic acest raport, cu care de eiz -maxim stabilit direct mai dense valori
trebuie s coincid. Acum, c avem un panou de distributie de reducere
corespunztor pe un astfel de curs regulat de z au adus ca o investigaie a legilor i
condiiile sale este posibil, vom gsi o dat de valoarea condiie care este n raport cu
aceeai m , : m ' = e , : e ", se comport n intervalul de scdere n care cea mai
mare zscade, aa cum v putei convinge, dac pe de o parte, tabelele indic
elementele de pretutindeni pentru c starea anumite D p , pe de alt parte, forma
panoului interval Panou de distribuie plasat din care se face derivarea, s ia n
minte. Prin intermediul Cape. Dar XI specific metoda de interpolare poate fi D mai
precis determina intervalele n care se afl, dect o fac direct de mrimea
acesteia z cautat pentru a determina care unul, apoi, desigur, n tabelele de elemente
care nu sunt nc o confirmare a legii proporional n se poate constata c n ceea ce
privete cea mai apropiat valoare enumerate n D p ntr-adevr m , : m ' = e , : e se
comport ca D p sine este dect valoarea determinat n legtur cu care exist acest
raport. Acum, cu toate acestea, poate, n mod excepional, aceast valoare este sub
influena de coincidene dezechilibrate puternice i de o poziie nefavorabil reducere
a avut loc n intervalul de maxim z se ncadreaz n intervalul vecin, dar apoi
minile, n general, spre schimbare de reducere n stare s-l n cauz, n interval
pentru a aduce inch
Urmtor cu toate acestea, gsim n cea mai clar posibil dat pe baza de care parte
valorile D p o valoare de ieire pentru abateri care satisfac GG dou coloane, cu
perturbatii aleatoare, cu toate acestea, yes nicieri pot lipsi, dar numai cele de acelai
ordin, precum i n distribuirea eroarea de observare n raport cu media aritmetic
apar i s fie tolerate, ca tabelele comparaie Bessel 2) dovedesc ntre observare i
calcul.
2)

[fundaii astronomiae, cezariana II, p.. 19 20]

Ce legea organic este n cauz, n conformitate cu care valoarea central C i

media aritmetic Un set-off pentru aceeai parte dintre cele mai dense valorilor n
modul n care C ntreA i D p cade, deci unul devine, cu consecinele sale, fr
excepie, chiar i cu cea mai slab u: m n gsi confirm tabelele de elemente, i ar
putea fi nclinai s vd acest lucru ca dovada allerschlagendsten de asimetrie
semnificativ, deoarece simetrie esenial, mai degrab D p , C , A ar putea diferi numai
prin neprevzute de dezechilibru, i apoi n poziia reciproc nedeterminat unul de
cellalt. Dar pentru acest lucru este nimic de dat. Acesta poate fi demonstrat, i
anume, c legea organic o consecin necesar a Actului proporional 3) , i
undeD p este determinat n tabelele elementelor prin lege proporional, trebuie s fie
apoi desigur, de asemenea, legea organic referitoare la aceeai confirmat, fr a
putea s-l dovedeasc, c aceast valoare este maxim z corespunde cu ceea ce n
mod fundamental poate fi ntotdeauna realizat numai prin comparaie direct.
3)

[Comp. ncheierea capitolului anterior.]

mpotriva seta -legi, care pentru distanele ntre D p , C, A anumite valori se

gsesc, valabilitatea GG dou coloane nainte fr ca acest lucru este o consecin
necesar a legii proporional, i, prin urmare, pe care le efectueaz pn acum n
experiena Confirmai cu o astfel de abordare, deoarece permite neprevzute
dezechilibrate, dar n mod semnificativ, pentru a dovedi existena de asimetrie
semnificativ, n cazul n care orice este n solidaritate cu GG dou coloane.
n cele din urm, prin urmare, eseniale din tabelele de elementele i aferente
Tabelele de comparaii ntre distribuia observate i calculate pentru a fi dedus
caracteristici ale prezenei asimetriei vin napoi la: a) care, potrivit legii proporional
anumit D p cu determinat direct D i att de aproape coincide, deoarece permite
neprevzute dezechilibrate, b), c abaterile de la fostul ntr-un mod ct mai exact
posibil, avnd n vedere D p dou coloane GG se ntlnesc ntr-un mod satisfctor, c)
ca - lege este ndeplinit cu suficient de armonizare. Este clar c toate ndeplinirea
rechizite de la Cape. IV, cu condiia ca vreodat la o investigaie cu succes a K.G. trebuie s fie ndeplinite. Dac acum, n general aplicabile criteriile specificate n
aceste condiii, cu toate acestea, o concluzie cu privire la generalitatea de asimetrie
esenial, s fie trase din ea.
4) nelegei noi legate de K.-G. n conformitate cu urmtoarele exemple, astfel
nct nu exist cteva cazuri n care u fel la dispoziia sa m este prea mic pentru a
permite nu apar mai ales posibilitatea de a dependenei de asimetrie doar aleatoriu
stnga, n direcia dar n toate aceste n unanimitate, sau un Abwandelung obiectele
astfel de lege urmtor, aa cum este incompatibil cu o simpl ntmplare.
Deci, am, pn acum acestea sunt n Recrui msurtori de ri foarte diferite pentru
a fi considerate ca fiind complet, asimetria n ceea ce privete A gsit ntotdeauna
pozitiv, de zi cu zi i precipitaii lunare (Geneva, Freiberg) este negativ pentru toate

luni, pentru o varietate de organe abdominale i toracice la om ( de BOYD) este

ntotdeauna dovedit a fi negativ.n abaterile lunare termice pe de alt parte, direcia de
asimetrie inverseaz n progresul de luni prin intermediul a anului a legii, astfel nct
acesta pozitiv n lunile de iarn, mai puin negativ n lunile de var, ntre este balansul
n lunile intermediare. Roggenhren este u acest element de top pozitiv, slbete
coborrea la nivelul membrelor inferioare i bate n partea de jos n ceva negativ. Nu
se contest, cu toate c ar putea fi m toate aceste cazuri, sunt luate suficient de mici
pentru c constana sau legalitatea s-ar fi deranjat sau s-ar fi pierdut cu excepia
cazului n micimea m castiga neprevzute dezechilibrate o influen tot mai mare,
dar m , care se afla la comanda, a fost suficient pentru a pentru a preveni. Dar nu a
avut nici o asimetrie semnificativ a fost prezent, le-ar avea cu orice dimensiune
de m poate ctiga astfel o constant sau un ascendent legal peste
neprevzute. Apariia multiplu de astfel de cazuri, mi-a condus n primul rnd din
asimetria esenial la toate un rol general n domeniul de K.-G. atribuite, i nu
contestate, cele mai multe cazuri de acest gen s-ar acumula dac doar studii
suficiente, cu suficiente m au fost disponibile cu privire la aceasta.

XIII. Raporturi matematice ale combinaiei de asimetrie

esenial i neesenial.
96 Fi unele, o valoare H luate ca valorile de pornire ale abaterilor, i nu este
asimetric W. (asimetrie semnificativ) cu privire la acestea, aa cum ar fi fr acces
dezordine dezechilibrat (asimetrie aleatorie) din diferena u dintre abaterile reciproc,
pur i simplu, proporional cu creterea sau scderea respectiv. s creasc sau s
scad. De fapt, el a fost la un anumit rezultat , m egal cu x, deci el va la n aceeai
valoare ori repetarea de observare la fiecare noi copii ale aceluiai obiect xn atinge
ori, i, prin urmare, de asemenea, n compoziia den serie de observaii ntr-un singur
continuu, diferena x n nx continua. n cazul n care, cu toate acestea, asimetria
esenial complet czut, i a depins de diferenta doar de contingene dezechilibrate,
apoi, dac am de ieire m diferenta y -ar putea gsi, aceast diferen de n ori m nu
este ny poate fi, deoarece direcia i amploarea diferen schimbri aleatorii n
repetiii, i, dei, n general vorbind, un supraponderal, nedeterminat de care parte,
rmne la aceasta, astfel nct schimbarea diferen definit, atta timp ct suntei n
micare ntr-un numr mare de variante, i, n medie, chiar i n numr mic, de
principiu cunoscut i nu n raport n degrab proporional . Efectuarea suntem acum la
ver- n final ori m ca unitate de Ver- n de sarcini i denot dimensiunea n valori
unul) :
dependente de n a stabilit ca index, deci vom avea
pentru cazul de goale asimetrie eseniale:
u n = nx 1 (1)
pentru cazul de asimetrie doar nesemnificativ:
(2)

iar n cazul suprapunerii att:

(3)
unde y 1 , n general vorbind, cu x 1 poate fi semnul egal sau inegal, n timp ce
pentru x n tranziia de la x 1 n nx 1 su, menine o direcie pozitiv sau negativ,
poate y 1 la trecerea n y 1
de aleatorie sale pstra sau de transfer fr exist o
decizie general ntre direcie, i vom lua y 1 pentru valori absolute, astfel nct
suntem cu privire la acest doubtfulness trebuie s pun:
(4)
i ieire m chiar, n cazul n care n = 1,
u 1 = x 1 y 1 . (5)
Suntem acum o dat n = 100, un alt timp = 1: 100, aa c vom ajunge respektiv:
u 100 = 100 x 1 10 y 1 , alineatul (6)
. (7)
Deci, atunci cnd creterea sut de ieire m , conform (6) de ieire x la 100 de ori, de
ieire y crescut doar la 10 de ori, i ar n s creasc la nesfrit, cum ar final y, adic
dependent de diferena neprevzute dezechilibrat mpotriva asimetria esenial
dependent x dispar; invers, n funcie de (7) privind reducerea produciei -m la
1 : 100, de ieire x la 1 : 100, de ieire ynumai pe un singur : 10 vin n jos, iar primul
ar fi, la reducerea n continuare a m vizibil poate disprea de acesta din urm, care
pur i simplu nu au fost paralele n totalitate cu creterea de m este, ca m crete la
infinit, dar poate fi diminuat numai pn la 2, este nc o diferen u exista. General,
cu toate acestea, rezult c asimetria esenial uoare n general, nesemnificative la
mic m predomin, dac nu ne-am c acest lucru ca pe o extins n relaii puternice ca
o jos scalate n puternic relaiile de ieire m se poate considera c ar trebui s ia
ntotdeauna , care, desigur, depinde de necesitatea ct mai larg posibil m aplicat
pentru a obine asimetria esenial de tulburri minore ca posibil.
1) Valoarea x are consecvent aici cu notaia de mai sus, indicele 1, cu condiia ca
transferai la demontarea tranziie m , unde n = 1, avnd o valoare loc de x , care
corespunde cu cu y. [asemenea, trebuie remarcat faptul c formula (3 ) va oferi doar o
reprezentare schematic a amestecului de asimetrie esenial i neesenial, fr a indica
dasss y 1 aceeai valoare ca i n (2) reprezint. De fapt, ambele valori sunt
diferite. Deoarece bazat pe asimetria minor elementul y 1

nu este nimic mai mult

dect de ateptat n funcie de fluctuaia medie W. din valoarea u n, n timp ce la

pmnt n eseniale membru asimetrie NX 1 cel mai probabil. Valoarea u n este, iar
variaia medie prevzut n jurul valorii cel mai probabil, cu toate acestea, este
dependent de acesta din urm, i, prin urmare, are valori diferite, n funcie devaloarea cea mai probabil este zero sau este o dimensiune finit.Comp. acest lucru,
adugnd la capitolul urmtor ( 101).]

Formulele XIV pentru valoarea medie i probabil a

dependent diferena asimetrie pur aleatorie u .
97 n cazul n care caracteristicile deja menionate pentru a distinge esenialul din
asimetria neesenial sunt date, este de a mrturisi totui, c nu au un caracter
absolut. De asemenea, putei, de fapt, nu v asigur absolut c o asimetrie semnificativ
este prezent, dar numai ca o probabilitate copleitoare pentru acelai lucru este, o mai
att de vast, cu att mai mult sunt caracteristicile distinctive de mai sus ale aleatoriu
i ntlni.
n scopul de a face, dar judecat probabilitate un pic mai clar, este util s tim ce o
diferen v putei atepta s gseasc n simetriei substanial printr-o simpl
ntmplare de W. i medii deja.
Sub diferen probabil vd unul care la fel ca de multe ori de mai jos ntr-un strict
vorbind numr mare, infinit de cazuri (nu a ajuns) dect este depit, sub medie sau
medie experimentele obinute atunci cnd cazul dat de multe ori repetat cu m valorile
obinute de la u adugat, indiferent de semnul i numrul n mprit repetiiile
fcute. De fapt, avei una sau alta dintre cele dou valori, n cazul statelor eseniale de
simetrie, n general, se va fiecare, obinute la o valoare dat de determinare
nseamn u nu se poate compara cu ea. El depesc aceste valori n relaiile puternice,
aa c va trebui s se pare foarte puin probabil ca el ar putea fi realizat n simetrie,
deoarece improbabilitatea care crete odat cu dimensiunea de aproximativ alpinism,
aici de o asimetrie semnificativ pe semnul de u poate deine foarte probabil. n cazul
n care rmne cu mult sub aceste valori, trebuie s ncheie cu o mare simetrie W. sau
asimetrie de mic semn dubioase. Da, putei trage nc concluzii corecte. Teoria
nva, i experiena o confirm, c rapoartele probabilitatea, care sunt realizate n
conformitate cu Legea fundamental pentru eroarea de observaie n ceea ce privete
cunoscut integral reprezentabil tabelar este n simetrie substanial pe u transferate n
mod lsa s se depeasc media sau probabil u pn la limitele date de aceeai
W . guvernat ca depind simpla eroarea medie sau probabil observaie.
Aceasta este detaliate i exacte s-au dovedit n urmtoarele dou capitole, teoretic,
dovedit empiric, precum i aplicarea acestora sunt afiate. Aici m voi limita s
mprumute preliminare n natur, n principal, urmtoarele clauze ale acestora, care

sunt capabile de a oferi cele mai comune Anhalt.

. 98 Trebuie s se disting n dou cazuri, n cazul ntr-adevr numai ideal c
valorile din adevrata A fi de ateptat, aa cum ar fi pentru a obine de la un numr
infinit de valori individuale, de exemplu, n cazul normal absolut i n cazul de
realitate, n cazul n care incorect ntr-un fel de la A ateptat ca acesta este de a obine
un numr finit de valori. Primul caz este irelevant care legile de distribuie se supun
valorilor individuale de mrime i numr, nu dimensiunea, doar numrul de ele n
acelai W. + i - ar fi considerat, i poate fi bine-cunoscut punga cu un numr egal de
alb i negru bile n loc de + i - s ia ca referin pentru calculul. Ultimul caz trebuie
s fie pentru calculul teoretic al mediei i probabil u o anumit lege de distribuie pot
fi luate ca baz, pentru ca, ulterior, abaterea medie i rezonabil probabil de fals de la
adevrata A regizat, i acestea din nou la dimensiunea de mediu i probabil ude este
de influen. Definim corespunztor al doilea caz de distribuire a abaterilor aleatoare
GG de la mijloacele de observare, sub care este reprezentat de cunoscutul integralei,
deoarece aceast distribuie dect n mod normal pentru cazul ideal al unei K.-G.
simetric se pot aplica.
Fie acum U media, V, probabil u pentru doar ( 97) n sensul indicat n condiii de
primul caz, U i V, cu condiia de al doilea caz 1) , aa trebuie s fie foarte
mic m aplicabil vizibil urmtoarele dispoziii standard:
, (1)
, (2)
, (3)
, (4)
log = 0.79788 0.90194 - 1, log 0.67449 =
0.828 97-1,
log = 0.48097 0.68212 - 1, log 0.40659 =
0.60916 - 1.
Valorile U i U este semnul superior, respectiv, de 0,5 i 1,5 pentru impar, mai mic
cu drept m de utilizat.
l) V

i V PRIN URMARE, aici au o altele dect cele enumerate n 10 sens.

99 n acest scop, urmtoarele observaii. Toate cele patru formule sunt, n

principiu, doar ca aproximative de mari m derivate, i n aceast derivare afectat de
corecii 0,5 i 1,5 a valorilor U i U (pe bun dreptate mpotriva mai
mare m dispare) nu a fost gsit. Dar se constat empiric c prin aplicarea la fel
formulelor relevante pentru mult mai mic m - . aproape la cele mai mici - sunt reduse

considerabil N dect fr
Succesul coreciei 0,5 pentru U este ca valoarea aceleai pentru fiecare impare i
urmtoarea mare tocmai m este de aceeai mrime, iar succesul coreciei 1,5
pentru U , c valoarea pentru fiecare impar i ordinea 3 uniti mai exact m este
aceeai. De scdere a formule foarte precise pentru U, dar care ntr-o mai mare m sunt
prea greoaie de a folosi, se poate dovedi c primul succes, de obicei, de la cel mai
mic la cel mai mare m este strict i universal valabile, ceea ce a doua este n cauz,
astfel nct Nu pot la fel cu aceeai securitate, dar numai dup ce n cap. XVI
urmtoarele rezultate empirice susin c att de aproape de acest succes, cum ar fi de
ateptat n funcie de incertitudinea de astfel de rezultate, spectacol, nici nu este
derivarea teoretic din formulele indicate pentru U i V, nu la fel de sigure ca i
pentru U i V, i totui acolo este doar de a face uz de cele numai pentru studiul nostru
prezent, o aplicaie practic, cu toate acestea, pentru U i V a obine o mai mare
importan n alte studii, astfel nct, n acest sens, pentru a nota obinut dup o
metod foarte ciudat, foarte laborios de-al meu, rezultatele de probaiune empirice
pentru U i V pentru a se referi la 115.
Acesta va fi util s se constate c formulele anterioare pot fi de asemenea aplicat
n cazul cnd n loc de m -o singur serie summatorische m mai mult, n ceea ce
privete diferitele mijloace serie conservate, fie n aceeai sau diferit m are dreptul
de a de atunci aceasta este m pentru m substituit n formulele anterioare, numai
condiia s fie apoi certitudinea c evenimentele neprevzute care n seria individual
la dimensiunea u au o influen, care pot fi considerate ca fiind independente unele de
altele, i prin urmare, n vederea agregarea de diferite m tind n mod corespunztor
pentru a compensa, ca i n cazul n care unul m extins aceeai serie.
100 nc mai doresc unele temeri teoretice trebuie s ridicai, care ar putea
ptrunde cu uurin pe luarea n considerare a formulele anterioare.
Dup ce a presupus n formulele anterioare probabilitate egal de 'si , una n
sacul lui cu infinit mai multe bile albe i negre, care sunt "i , pot fi reprezentate
s-i asume un numr egal de ambele, i n cazul n care ntregul numr infinit s-ar fi
tras , m de tren, astfel ar fi infinit, astfel nct ar trebui continuare diferena u este
zero i care s fie cu fiecare repetare a unui astfel de tren la zero, astfel nct, de
asemenea, media i diferena probabil este zero, n timp ce formulele o, cu m pe
termen nelimitat n cretere i m = valoare infinit de U , V, U , V poate fi gsit.
De cealalt parte, cu toate acestea, este evident faptul c odat cu creterea m , de
asemenea, domeniul de aplicare al unei posibile diferene accidentale ntre
' i , crete, i n acest sens, cu toate acestea, o cretere a mediei i diferena
probabil cu m poate fi de ateptat, care este de ateptat nici o limit, denumit n
continuare la infinit m , de fapt, o diferen infinit poate fi de ateptat.
Aceast contradicie aparent se distinge prin aceea c, dei diferena medie i
probabil la infinit m formulele n sine devine infinit n funcie de aceasta, ci i cu
proporional, deoarece dimensiunea ordinul doi, mpotriva m att ' i , care chiar

i cu m sunt de acelai ordin, dispare, astfel nct cea mai mare posibil de la aceste
aspecte matematice ", care poate fi tras este nc egal cu , sau " : , poate
pune aceeai unitate ca o condiie de simetrie ateptare este, dei a , difer de o
cale de dispariie n ambele dimensiuni.
De asemenea, putei lua, probabil, problema n acest fel: De la infinit poate fi
considerat nmulit cu o infinitate, reflectnd o infinitate, rezult c, pur i simplu ne
scade un numr infinit de mingi, nu c o ia ntreg, i-l ar putea fi, cel puin n
infinitatea absolut a numrului de bile albe i negre la fel, fr ca, atunci
cand m = aceast egalitate unul dispozitive, cu condiia ca nu nseamn
infinitul absolut.
Oricum, putei experimenta nu corespund n mod diferit de formularul de mai sus
din formulele, i se justific prin aceeai mpotriva oricror obiecii fa de teorie,
care ar putea rmne din considerente de volum anterioare.
n al doilea rnd, se poate stabili c, din moment ce cu creterea m , diferena dintre
adevrat i fals A mai mult i mai redus i la infinit m este vanishingly mic c greit,
dar n conformitate cu formulele de mai sus O calculat U la adevrata A calculat U la
un mai m are raport considerabil constant, a crui limit exact de infinit m n loc de
1 mai degrab
(5)
este.
Dar motivul este dup cum urmeaz: numrul de abateri care se afl ntre adevrat
i mijloacele false, i n ce const diferena dintre U i U depinde, desigur, scade cu
abordarea de fals la adevrat mijloacele, dar cu dimensiunea de m a, iar n acest sens,
abordarea de ambii ageni de dimensiunea de m se datoreaz pentru a compensa acest
lucru, astfel c raportul constant cu creterea m iese, i poate chiar la armonizarea
infinit de ambele medicamente n virtutea infinitatea de m n continuare un numr
infinit de abateri infinit de mici ntre ambele sunt considerate matematic mint. n
acest sens, experiena este de fapt esenial. Dup cele specificate n 115, cu alte
valori comparabile de U i U este gsit pentru m = 10, 50, 100 din seria are nc
valoarea U : U egal cu 0.554, 0.558, 0.608, care este doar de raporturile teoretice i de
constana difer n limitele incertitudinii de ateptat ca este natural pentru raportul
dintre dou valori semnificativ mai mari dect pentru valorile individuale.
n al treilea rnd, urmtorul fapt poate fi observat. n funcie de o ateapt abateri
de la mijloacele de adevrat sau fals, suma cade diferit de la aceeai, i anume mai
mic de remediu greit pentru proiectul de lege de la adevratul centru, proiectul de
lege mai mic medie la m i falsul, astfel, este mijlocul. Dar diferenta este deja la
moderat m aproape disprnd de, aa cum am spus ntr-un tratat separat 2) prezentat
teoretic i empiric c adevratul total mediu cum greit este de
a
se
comporta, ce fel de relaie cu creterea m , unitatea se apropie rapid. mpotriva acest
lucru pare surprinztor faptul c diferena medie ntre numrul de abateri pozitive i

negative este considerabil diferit atunci cnd, dup raportul de limita de mai
sus U : U = 0.6028 randamente.
2)

["Cu privire la coreciile pentru determinarea precizie a observaiilor", etc, n

rapoartele de Royal. Saxon. Societatea de Stiinte. , 1861.]
Acest lucru se poate face se interpreteaz dup cum urmeaz. n cazul n care
abaterile obinute n realitate, ar putea fi calculat de la adevrata media, ar la
finite m nu numai numrul, ci, de asemenea, suma acestora, fie inegal pentru ambele
pri la ntmplare. Acum, definirea remediului greit se face astfel nct sumele
de face artificial ambele pri egale, aa cum aceasta este ntr-adevr starea de
media aritmetic, i ar trebui s se atepte n continuare, c suma diferenelor i
diferena de vitez n contul de fals nseamn disprea n totalitate, atunci cnd
ambele diferene au fost proporionale. Acum, acest lucru nu este cazul, dar, n orice
caz, putei vedea o c dispariia suma diferenei n tranziia de la adevrata la mijloc
fals foarte bine pot fi asociate cu astfel de o reducere semnificativ a diferenei
numr, dup cum se reflect n raportul U : U se transform.
n ceea ce privete asimetria esenial, aa cum presupune aceast reducere doar
procent mic. Ca mai sus (capitolul XIII) observaii nu erau semnificative, n cazul n
care asimetrie minor poate, ntr-adevr, chiar la mic m dezvolta corect, n timp ce, dar
media cum se ntmpl adesea, abaterea de fals, n sensul n raport cu sensul de
asimetria esenial a agentului adevrat gsete cu o mare m , o compensare a
influenei acesteia, mai degrab dect semnificativ asimetria.
101 [Aditiv. n sfrit, modificri sufer formulele de mai sus, pentru cazul
substanial asimetric a furniza i, n acelai timp, pentru a demonstra validitatea
schema dat n seciunea anterioar a amestecului de asimetrie eseniale i
neeseniale, se remarc faptul c, atunci cnd n mod substanial asimetric K. - G. nu
de la media aritmetic, dar de cele mai dense valori este, n principiu, asumat. n ceea
ce privete a doua valoare, ansele de abateri pozitive i negative nu sunt, atunci
acelai lucru, dar n conformitate cu determinarea teoretic de cea mai apropiat
valoare, raporturile de abateri medii simple, reciproce E ' i E , pentru a
accepta. Deoarece proporia de e 'e , = m ': m , definete mai dens valoarea, astfel
nct numrul total de copii n circumstanele de e ' : e , pe ambele pri ale mai dens
valoarea, i, prin urmare, tocmai acest raport, probabilitile p i q = 1 - p determinat
de abateri pozitive i negative. Prin urmare, este de o K.-G. cu o dat e
" i e , dist. cea mai dens valoarea 3) :
,

(6)

Apoi, prima diferen mai probabil ntre diferenele pozitive i negative pentru orice
este m egal cu:
m ( p - q ). (7)

Mai mult, cnd media i abaterea probabil de la aceast valoare, n acelai mod
de U i V reprezint, ca mai sus cu privire la media i abaterea probabil de la
valorile de zero ntmplat, obinem prin punerea deoparte coreciile:
(8)
V = 0.6745

(9)

Prin urmare, este n limitele probabile ale diferenelor u egale

( p - q ) m 0.6745

(10)

de exemplu, este una de a paria mpotriva una, c o observat u este mai mare ( p q ) m - 0.6745

i mai puin ( p - q ) m + 0.6745

a fost].

3)

[Pentru o discuie mai detaliat nva c asimetria slab n tratamentul unei

aritmetic K.-G. permite p i q doar la dimensiuni de ordinul 1:
unde m numrul
total de exemplare ale K.-G. este de jumtate sunt diferite.]

[Aceast dispoziie a limitelor probabile poate provoca att raporturile de amestec

de asimetrie eseniale i non-eseniale observate atunci cnd, n armonie cu
declaraiile capitolul precedent cu asimetrie substanial a probabil valoarea diferen
de zero u, este considerat a fi asimetrie nesemnificativ variaia probabil n jurul
acestei valori mai probabil . Aceasta arat c, n formula (3) din capitolul
specificat x 1 = ( p - q ) m, y 1 = 0.6745

poate fi setat, iar apoi n formula (2),

n cazul n care p = q = se presupune , y 1 = 0.6745

trebuie s stabileasc.]

[Omul ajunge la prevederile specificate ale probabil u, iar variaia medie i

probabil n jurul acestei valori n cazul n care probabilitatea ca
printre m abateri m " pozitiv si m , gsi negativ este c, prin urmare, u = m '- m , ,
egal cu:
(11)
seturi i de la aceasta presupunnd o valoare mare de m valoarea aproximativ:
(12)
derivate]

XV. Prevederi probabilitate de dependente de diferen

asimetrie pur aleatorie u ieirile de adevratul centru.

102 n general, gsit n K.-G. ntre numrul de abateri pozitive i
negative ', , martie media aritmetic A o diferen u = '- , la care se ntreab
dac el nu a fcut-o la mai mult aceleai W. abaterile mutuale doar de contingene
dezechilibrate de finitudine a m este explicabil, sau dac implicarea unui W. asimetric
abateri n ambele direcii se presupune a fi cooperante, deoarece neprevzute
dezechilibrate din finit m, cu care trebuie ntotdeauna s fac, nu pot lipsi fr ns c
au, prin urmare, trebuie s condiioneze doar diferenei constatate. Aici reguli Auto de
probabilitate se poate afirma, cu toate c pentru predarea noastr nici o importan
fundamental, dar nc mai au un interes pentru motivul dat n 94, ceea ce m face
fr a epuiza subiectul aici, i doresc s urmeze n profunzime su matematic, n
anumite limite intra n ea.
Cel mai general, ceea ce se poate spune despre ea este c cea mai mare
diferenta u valorilor absolute dup proporional cu numrul total m este, i mai
mare m este chiar, mai puin probabil este dependena de neprevzute dezechilibrate
goale, sau, aa cum ne-am scurt pot spune, simpla aleatoriu al diferenei, cu att mai
probabil Mitabhngigkeit de asimetric W., fr, ns, a fi capabil de a realiza o
certitudine absolut n acest mod, la toate. Dar bun poate specifica ct de mare W. la
mare simetric de diferen aleatoriu i probabil mediu u ntre " i , este c, n
funcie de existente de metri poate fi de ateptat n cazul n diferenele de mediu, pe
termen scurt U este considerat a fi diferena repetiie c, dup repetate de observare n
aceleai condiii, cu aceeai m de unul nou exemplare ale aceluiai obiect ca medie
aritmetic a diferitelor valori astfel obinute de u poate fi vzut (valorile absolute
dup) sub diferene probabile scurt V , valoarea bine prin aceasta de multe ori
depite ca este depit, dintre care prima cu privire la u -valorile la fel
ca o rel. de a -valorilor, al doilea la fel ca mar medie. de a -valorilor. n proporii tot
mai mari acum c, potrivit teoriei de probabilitate medie determinabil, pur aleatorie i
probabil u . arat ntr-un panou de distributie, respectiv,U i V, ntlnite de u este
depit, mai puin probabil dependena este la fel de simpla dezordine, i poate fi
chiar indica grade de improbabilitate n proporie de astfel de exces, ceea ce regulile
sunt cunoscute pentru matematicieni, dar pe care nu voi intra n detalii aici.
Acum, se pare la prima vedere, desigur, n determinarea raportului dintre u asumate
cunoscute de la urna de probabilitate, cu condiia ca aceasta infinit de multe la numr,
dar acelai numr de bile albe i negre sunt cuprinse de la contracie de fiecare m de
bile W egal . pentru trenul de bile albe i negre este ceea ce diferenta de viteza u ar fi
bilele de la zero, prin aleatorie dar cu repetate, spune n trenuri, fiecare m mingi de
curnd, numrul de una si apoi de alte bile mai curnd, uneori mai mari dect, pe
scurt, o diferen aleator u se obine de la o dimensiune aleatoriu ntr-o direcie
aleatoare. Se poate calcula nu numai, ci, de asemenea, dovada de experien ct de
mare n cazul multor (strict vorbind, un numr infinit de trenuri de mijloc) i
probabile u sunt valorile absolute dup, i este evident c rezultatul acestuia de a
media i probabil Valoarea de u pentru a fi transferat, care, pur i simplu din

ntmplare ntre numrul de abateri pozitive i negative de la valorile medii aritmetice

ale unui K.-G. presupunnd simetric W. acestora n ceea ce privete este
obinut. Acum, cu toate acestea, va continua ( 109), o circumstan specific, ceea
ce face ca transmiterea pur a rezultatului de la unul la cellalt caz imposibil, dar s
mergem din cauza doar discutat, cu unele interesante, dac nu m nel, pn n
prezent se va dovedi a circumstane necunoscute, n scopul de mai trziu pentru a mai
complicate, care prezint diferenele colective pentru a muta pe n scurt ne-am raporta
vorbim n primul rnd rezultatul a trenului de bile din urna, n condiiile specificate,
i eu sunt n ceea ce privete rezultatele de mai m pe propoziii susine c n
"Recherches sur la probabilit de jugements" POISSON i tratatele de Hauber n al 7lea, 8-lea i 9 Legturi de Jurnalul de Fizic i Matematic a BAUMGARTNER i
Ettingshausen a gsi un numitor comun i, de asemenea, n alt parte 1), poate fi gsit,
cu toate acestea, eu de mic m , picior de ceea ce tiu, nu exist nici o investigaie pe
cont propriu dup o anchet.
l) [De

exemplu, n prelegerile lui Meyer pe teoria probabilitii, n legtur cu

tratamentul teoremei BEBNOULLI'schen; Cap. III.]
103 Acum mi se pare justificat iniial rezultatul general n acele surse care
rapoartele riscul de u la foarte mare m i n reciproc follow n condiiile specificate n
relaiile lor cu aceeai lege de variaie aleatorie, ca abaterile de la media aritmetic
dup erorile de GG de observare, i c, prin urmare, n cazul n care Q 2 - media
ptratelor toate posibile u , pentru un anumit m este ntre Q , U i V n
general m i n au acelai raport se prezint dup GG ntre q 2 , i w, dac q 2 medie
ptrat eroare : m, de simplu eroare medie : m, iar weste eroarea
probabil. Ce:
U=

0.79788 = Q log 0.79788 = 0.90194 - 1 (1)

V = 0.67449 log Q = 0.67449 0.82897 - 1 (2)

V = 0.84535 U log 0.84535 = 0.92703 - 1 (3)
n urma propria investigaie, dar mi se pare urmtoarele dou, n sine, nu propoziii
neinteresante, care pentru foarte mare, strict vorbind, infinit n rmn strict valabil,
ca m fi mari sau mici, va fi, prin urmare, reflecta aproximat astfel, mai multe ori
trenul unul de fiecare m bile n mod repetat, este c ntotdeauna 2 sau 10 sau 100, etc
este:
1) care Q 2 = m
2) care U conteaz pentru un anumit impar i chiar mai mare de 1 m, adic
pentru m = 1 i aa mai departe este 2, 3 i 4, 99 i 100.
104 n urma modalitate de a obine matematica Matic mna pe nregistrrile
anterioare.
Fii fiecare m, de exemplu, trase 4 bile de la urna n cauz, urmtoarele 5 cazuri pot

aprea:
Numr special de solide albe,
bile negre i

4 w.

o Min.

+4

3 w.

1 min.

+2

2 w.

2 Min.

1 w.

3 min.

-2

0 w.

4 min.

-4

n general, pentru dat m, posibile U valorile m + 1, n cazul n care pozitiv i

negativ u fi distinse, n timp ce doar m + 1 pentru o chiar m, ( M + 1) pentru
ciudat m , atunci cnd upentru absolut valori, adic pozitiv i negativ, n acelai
numerotate. Pentru fiecare, nu prea mare, m posibile sunt u uor de a gsi empiric pe
sistemul precedent, iar acum se ntreab ct de des i n cazul trenurilor de foarte
frecvente de la m, deci acest caz de 4 bile, fiecare de posibila u n funcie de numrul
total de posibile u apare sau pe scurt ceea ce fiecare W. u are.Setai-l la W . a fost
gsit n acelai mod s fie indicate. nmulirea apoi fiecare u cu W. su i adaug
aceste produse, astfel nct s-l avea de la un principiu cunoscut sub numele de teoria
probabilitii, media exact u ceea ce U numim. La nceput poate prea c suma
acestor produse chiar cu suma de W . ar trebui s fie mprit la mijloc u obine, dar
fiecare W. se prezint ca o valoare fracional de 1, iar suma total a acestor valori
fracionare sunt 1 , care nu face nici o divizie special necesar. n mod similar, se
obine media u 2 , ne- Q 2 apel, prin nsumarea produsele individuale u 2 n lor
respectiv W.
Prin urmare, este de a U i Q pentru un anumit m pentru a gsi posibile
pot u nregistrate n sensul de mai sus exemplu, pentru a determina W. fiecrei dup
cum urmeaz, i apoi s se ia ca dat suma produselor.
Pentru acum W. de u, scurt W [ u ] sau W [ "- , ], sub separare a valorilor
pozitive i negative pentru un anumit m pentru a obine, unul are urmtoarele,
matematicienii cunoscut formula 2) :
, (4)
n care 1 . 2 . 3 ... m , produsul tuturor numere ntregi de la 1 pn la i
inclusiv M nseamn conform i , caz n care, totui, c sau , = 0, valoarea
1.2.3 ... ' sau 1.2.3 ... , este egal cu 1.

2) Mai

puin v mpinge aceeai formul, dup cum urmeaz:

Aplicnd aceasta la exemplul nostru m = 4 pentru " pentru numrul de

alb, , pentru bilele negre, 1 2 3 4 = 24,

, se obine:

"

+4

+2

-2

-4

W[u]

Acum, haidei s u pentru valori absolute impruden pe semnul su, aa cum

trebuie s facem pentru c U este luat ca medie a valorilor absolute, dublat, de
ciudat m W. pentru fiecare, u, pentru o chiar m, n calitate de n care m = 4, pentru
fiecare u cu. Cu excepia pentru u = 0, i noi trebuie s scrie exemplul anterior, dup
cum urmeaz:
u W[u]
4
2
0

Punerea n aplicare corespunztoare pentru ciudat m = 5 i pn la 1 mai doar m = 6

sunt:
pentru m = 5
u W[u]
5
3

1
pentru m = 6
u W [ u]
6
4
2
0
Dar [rezult U = 1 , Q = 4 pentru m = 4, U = 1 7 / 8 , Q 2 = 5 pentru m = 5 i U =
1 7 / 8 , Q = 6 pentru m = 6, aa c a gsit confirmat seturile de mai sus prin Q =
m pentru m = 4, 5 i 6, i U pentru m = 5 i 6 trebuie s fie aceeai valoare. n acelai
fel pentru orice alt m de confirmare calcul direct pot fi obinute.]
[Cu toate acestea, n scopul de a dovedi cele dou seturi n valabilitatea lor general,
vom nota Q i U napoi n mod clar dependena de m de Q m i U m , i a stabilit n
primul rnd:
, (5)
unde sumarea peste toate perechile ( ' , , ) = ( m, 0), ( m - 1,1); (1, m
- 1), (0, m ) se extinde, pentru care '+ , = m. Astfel, ( '- , ) = ( + ,)
- 4 ,= m - 4 ' , i sunt obinui prin substituia urm valoare:
, (6)
Pentru c
,
dac = 0 sau , = 0, a doua suma doar nc despre perechile de valori
(este , , ) = ( m - 1, 1), ( m - 2, 2) (1 , m - pentru a prelungi o), i prin
urmare se poate Q m 2reprezint forma:
. (7)
Dar este prima suma este egal cu (1 + 1) m : 2 m , al doilea este egal cu (1 + 1) m2 : 2 -m 2 , aa cum se poate vedea imediat dac dividendele sunt elaborate n
conformitate cu teorema binomial, i valoarea fiecruia dintre dou sumei este
unul. Prin urmare, vom obine:

1) Q m 2 = m 2 - m ( m - 1) = m .
Acesta poate fi setat pentru o mai m , care este egal cu de 2 ar fi adoptat:
(8)
pentru cel mai mic pentru a nui m = 2 - 1:
(9)
i EXTEND nti dac nsumarea perechilor de valori ( , , ) = (2 , 0), (2 - 1,
1) ( + 1, - 1), al doilea caz perechile ( , , ) = (2 - 1, 0), (2 - 2,
1) ( , - 1). Ea este acum n primul caz = + 1 + , , = - 1 - ,
n acest din urm caz = + , , = - 1 - set, n cazul n care att
dac Valori - 1, - 2, trebuie s accepte 0, astfel c unul devine
urmtoarele reprezentri:

, (10)

, (11)
Cu toate acestea, deoarece pentru orice numere naturale i v 3 ) :
(12)
aa este:

(13)
i este obinut prin reducerea simplu:
1.

.]

105 n cele dou teze anterioare care nu sunt incluse pe relaia vitez care, (3), pe

baza de aplicabilitatea GG a raporturilor probabilitatea de formulele (1), (2), U ntre

valorile U, Qi V sunt stabilite, i este situat in a plecat nainte de orice mai mult
[usor] n funcie de valorile U i V cu privire la dimensiunea de m nainte, dar, aa
cum am o astfel de necesitate.nlocuind acum, dar n formulele de mai sus, prin
Teorema 1), valoarea
de Q , aa c vom obine urmtoarele dou formule, care
ofer dorit 4) :
U = 0.79788

(14)

V = 0.67449 , (15)
Formule care pot fi obinute de la formulele generale ale surselor indicate de drum,
astfel nct nimic principial nou este oferit cu ea; mpotriva acest lucru poate fi pe set
2 ) urmtor, cred, s stabileasc anterior necunoscute corecie cu formula (14), la care
prefaa urmtoarele.
3) [Man

dovedete aceast identitate prin primul

este apoi, la rndul su,

pentru = 1, 2, ... - 1 prin

nlocuit.]
4) [Omul a ajuns la aceeai formul de U , atunci cnd sunt n reprezentarea de mai
sus de U 2 , din cauza simplitii n forma neredus

Sunt presupunnd c dup formula STIRLING'schen (2 )! = (2 ) 2. exp [2]

i ! = microni microni exp [- ]
apoi pe reducerea necesar
sau

este de a obine de mare,

Cu toate acestea, din moment ce este o aproximare a valorii reale a U 2 = U 2 1 este realizat, este necesar pentru valori mai mici de 2 2 sau - 1, ca urmare a
formula mai precis

valorile aproximative ale (2 )! i ( )! nc un factor de

resp.

nsoite, atunci se obtine

;

Astfel, pentru chiar m formula:

;

de ciudat m formula:
.

Unul ctig, astfel, n acest fel, dat n (16) corecie pentru U. ] .

n timp ce clauzele de mai sus 1) i 2) pentru arbitrar mici i mari m doar suficient
de mare n rmn valabile, stabilit formulele (14) i (15), precum i formulele (1), (2)
i (3), din care ei urmeaz o mare, strict vorbind, infinit m nainte, fr o mai
mare n pentru a pretinde ca unul. Dac ar fi, dar pe att de mic m att ntr-un mare
infinit aplic de 3, 4 sau 5, n care ar fi chiar n mijlocul unei trsturi numr
infinit, n rezultat vizibil ru, cu toate acestea, deja ntr-o parte unic a unui foarte
mare m rezultat remarcabil corect da. Dar ne-am nlocui formula (14), cu urmtorul
text:
U = 0.79788

(16)

utilizarea semnului de sus de drept, mai mic de ciudat m, de aceea ne-am respecta
cerina de teorema 2) i n acelai timp gsi empiric c aceast formul, chiar la cel
mai mic m , dei nu absolut jos, dar aproape exact cu exact teoretice numere este
corect, principiul de mai sus ntr-un mod specificate exact la fel de mici ca de
mare m -au obinut, cu excepia faptului c pentru mare m nu mai este fezabil
proiectul de lege. De fapt, ne-am obine urmtoarea comparaie tabelul de mai jos:
Compararea valorilor exacte ale U cu calculat n conformitate cu (16).

exact

0797 88

dif.

1 i 2

1,0000

0.9772

- 0.0228

3 i 4

1,5000

1.4927

- 0,0073

5 i 6

1.8750

1.8712

- 0.0038

7 i 8

2.1875

2.1851

- 0,0024

9 i 10

2.4609

2.4592

- 0,0017

11 u.12

2.7070

2.7058

- 0,0012

15 u.16

3.1421

3.1413

- 0,0008

25 u.26

4.0295

4.0291

- 0,0004

Dup cum putei vedea, toate n conformitate cu formula (16), randament valorile
calculate de U n minus de off exact, dar chiar i cu m = 1 i 2, diferena este
nesemnificativ, este la m = 25 si 26, doar patru uniti de 4 Zecimal i scade odat
cu creterea m mai departe. Desigur formula necorectat (14), la mic m abateri mult
mai mari de la valorile exacte, pentrum = 25 a sczut la - 0.0401, cu m = 26 sau +
0,0389, i numai la mult mai mare m este dup formula (14), ca n formula (16)
remarcabil neglijabil.
106 Care valoarea V este n cauz, dup cum acesta ar trebui furnizate n
principiu exact caracterizat prin aceea c valoarea U determinat pentru care
probabilitatea mai mare u egal cu probabilitatea mic de U, dar ncercm asta pentru
exemple de mici m, cum ar fi cele de mai sus, cu m = 4, 5 sau 6 se aplic, asa ca
acorda aceeai nici o astfel de valoare aici, dar ceea ce valori vrem s-l ia, astfel nct
suma probabilitate dintre cele mai mari i mai mici este u inegal, i ar fi fost la fel
dac avei nevoie vreodat o valoare specific pentru ntre dou de la u pentru a cuta
deoparte de 2, de exemplu, atunci cnd m = 5 dintre u = 3 i 1, cu m = 6 ntre u = 2 i
0, fr, n msura n vad, un principiu raional pentru o determinare mai exact este
prezent, ceea ce ns nu mpiedic astfel o mare m, 2, cu toate acestea, c dispare,
dar pentru a gsi formula (15) este permis. ntre timp, se pare de interes, o prevedere
pentru mic m pentru a ncerca pe principiul urmtor.
Numrul de valori ale z, valoarea unui un un K.-G. este scris, fie ntr-un panou de
primar sau redus, dup ciocnirile mai devreme de fapt, repartizate pe un interval
ntreg de a gndi, limitele pentru echidistant o la mijloc ntre dou o cdere. S ne
acum compara echidistante u cu echidistant unui astfel nct pot fi preparate prin
analogie, probabilitile ca fiecare u vin s se gndeasc distribuite pe un interval de
dimensiune 2, i dup aceea n exact acelai fel n care valoarea central a unei a prin
interpolare interval n care se ncadreaz, gsi (a se vedea 82), astfel nct valoarea
central a u, di V; gsi prin interpolare a intervalului su. Nu spun c acest cont este
strict, pentru cei distribuirea z n K.-G. este dat de natura lucrurilor ca necesare
mpotriva acestei, la u SE cerut de nimic, i s nu se confunda o prevedere a gsit prin
interpolare, cu o corect. ntre timp, s se lase, dar ncercarea de a face ceea ce vine
din ea, i astfel valorile gsite de dat ar putea fi m cu de mare m prin formula (15)

Compar dat. Dar, n loc de doar interpolare cu primele diferene pe care le am cu

dou diferene mai exacte nu le utilizeaz i pentru a obine urmtoarele rezultate:
Compararea interpolat V calculat n conformitate cu (15).

interpolate

0.67449

dif.

1,0000

0.9539

- 0.0461

1.1716

1.1682

- 0,0034

1.3837

1.3490

- 0.0347

1.5072

1.5082

+ 0,0010

1.6667

1.6522

- 0.0145

1.7912

1.7845

- 0.0067

1.9117

1.9077

- 0,0040

2.0372

2.0235

- 0.0137

10

2.1328

2.1329

+ 0,0001

15

2.6168

2.6123

- 0,0045

20

3.0241

3.0164

- 0.0077

25

3.3733

3.3724

- 0,0009

Se poate vedea c comparaia este, de fapt, nu fr succes, prin datele obinute prin
interpolare V valori chiar la valori foarte sczute ale m cu cele care corespund
formulei (15), aproape exact acord. i tot ce rmne Este surprinztor faptul c
diferenele dintre valorile asociate urmat nici un curs regulat, i n timp ce cele mai
multe calculate n conformitate cu (15), valorile sunt un moft mai mici dect valorile
interpolate la cteva (pentru m = 5 i 10) invers are loc, care nu se bazeaz pe
greeal de calcul, aa cum m-am satisfcut de revizuire atent.
[Este acest acord universal, cu toate acestea, arat c furnizarea
interpolationsmige numai n msura n care este cazul, ca formula (15), valoarea
probabil a u reprezint cu aproximaie suficient. Dar acest lucru - derivarea care
formula de a urma - numai atunci este cazul, atunci cnd dimensiuni de ordinul 1 :
poate fi neglijat, asa ca va fi mai mici de mnu se folosete formula (15), nici de
metoda de interpolare cu un avantaj, mai degrab prefer s determinri precise
de V vorbi. Acestea pot fi mprite n aproximri succesive la valoarea adevrat,
folosind formula empiric de MAC Laurino, care este, de asemenea, numit formula
de suma Euler a ctiga. i anume, acolo este sensul de baz de care formula sum
este faptul c. Calculul o sum discret, se ntoarce la ndeplinirea anumitor condiii,
pentru integrare i difereniere i, prin urmare, o schimbare permanent a permis

exprimarea stabilete n loc de de la interval la un interval de furtunos modificarea

valorii sumei Acest lucru se face pentru suma valorilor W [ u ], este posibil ca
de u s fie determinat, pentru care suma valorilor din amonte i aval egal la , prin
aceasta tocmai V este gsit.]
[Urmeaz acum ca n Primul Amendament ( 110), stabilete pentru ciudat i
chiar m:
V = 0.674 489
- 1, (17)
dimensiuni wofern de ordine 1 :
lua n considerare o astfel de ordine 1 : m este de
neglijat. n acest caz dimensiunile de ordinul a 1 : m mai departe, vei gsi:
1.chiar m = 2

, (18a)
2.de ciudat m = 2 - 1
,
(18b)
n cazul n care valoarea de c prin intermediul T -masa, n ambele cazuri, pentru un
anumit = m , respectiv. (m + 1 ) de la:
(18c)
. Trebuie s gseasc cele dou formule (18a), (18b) formeaz analogul din (16),
acestea au drept consecin faptul c nahehin V pentru o mai m i i imediat urmtor
nui sunt egale ntre ele i ar fi identice dac C
cu neglijare legturii 1 : 16 s-ar
stabili n (18c) este egal cu 0.67449].
[Pentru comparaii ale celor trei formule aproximative (15), (17) i (18), V , la
rndul su, n calitate de V 1 , V 2 i V 3 sunt desemnate urmtoarele rezumat este:
m

V1

V2

V3

1.349

0349

0565

1508

0508

0.529

1652

0.652

0.827

2023

1023

1043

10

2133

1.133

1.267

11

2237

1.237

1.257

20

3.016

2016

2111

100

6745

5745

5786

1000

21.329

20.329

20.333

107 Pentru c n afar de interpolationsmig produs V toate prevederile

anterioare se bazeaz pe principiile aritmetice fr echivoc i fraze, cum era de
ateptat, o eliberare condiionat empiric aceeai s nu fie necesar, cu toate acestea,
voi rspunde n continuare la astfel, n parte pentru c metoda de probaiune, n sine,
un interes deosebit urmeaz s prezinte, pn la nlocuirea urna de probabilitate, n
parte pentru c rezultatele lor da cteva indicaii despre ct de departe de valorile
exacte ale Q i U pentru un anumit m, care este de fapt o determinare de infinit n , la
mare, dar totui finit presupune n, aa cum este porunci empiric se poate atepta mai
trziu.
Nu se contest acord urna care conine un numr infinit, n numr de bile egale alb
i negru o idee foarte potrivit pe care o poate explica pedepsele anterioare, dar astfel
de urna de vot nu pot fi pregtite, i, de asemenea, atunci cnd acestea sunt finite de o
urn cu un numr de bile nlocuite n cea de m bile zurcktut dup fiecare curs, care
se poate face bine, ar fi metoda de foarte multe trenuri extrem de plictisitoare i
producerea de un amestec complet aleator de bile nainte de fiecare curs nou cu greu
de atins n scurt, real s fie ntotdeauna aplicarea impracticabil a metodei, de
asemenea, nu tiu care a fost fcut vreodat uz de ea. Dar aceasta este echivalentul a
urna n listele ntocmite un numr Gewi de loterie pentru a, din care chiar-numerotate
ca albe, bile ciudate i negre, sau n comparaie cu abateri pozitive i negative din
aceeai W., unul pozitiv, cellalt pot fi luate ca negativ.
n acest scop, am (n anii '50), de autoritile n cauz listele de zece loterii sseti
din 1843 i cu 1852 pe 32000 la 34000 numere de ver-creeaz liste, n care numerele
ctigtoare dup ordinea aleatorie n care acestea sunt luate au fost, sunt, ca atare,
28904, 24460, 32305, 16019, 157, 3708, 16 928, etc Acum, dei numrul de numere
fiecare loterie anual este ntotdeauna doar un numr finit, iar numerele extrase nu
sunt returnate la roata de avere, deci cu att mai puin utilizarea numerele vechi nu n
raportul probabilitate de mai trziu, ca i cum ar fi n aplicarea urna cu un numr finit
de bile de caz, i l putei viziona ca n cazul n care o urn care conine un numr
infinit de mingi Vorlage 5) .
5)

Numerele de bilete din Glcksrade fa, n msura n care pot vedea la o, prin
urmare, a fcut vizite n nchisoare, afiat ca ace mici, care-este mai aproape, rulouri
mici sunt compuse de bine laminate i introdus prin mneci n form de inel alunec
pe care sunt incluse numere. Poate c aceast descriere nu este foarte bine dup
memento, dup care ns nimic nu vine de-aici. nainte de tragerea la sori, aceste
numere sunt prezentate pe panouri n funcie de scopul lor, la 1000 pe un
bord. Aceste placi sunt golite n neregulate, determinat prin apel aleatorie a unui
ordin oficial, doar ntr-un caz i de aici la roata de avere, astfel c de la bun nceput
un amestec neregulat n loc de mii a, apoi se ntoarse la volan, iar acest lucru este luat

dup fiecare 100 de numere repetate. La axa roii patru aripi ajurate sunt ataate, care
se rotesc n direcia opus a roii i a promova astfel Mengung neregulate. Dac te uii
la modul n care se ntmpl acest lucru, i fixai loturile de fiecare parte, astfel nct
se simte tentat s cread c este suficient deja destul de cteva rsturnri de situaie
pentru a face amestecul destul de neregulat, dar ar trebui, potrivit oficialilor de la
primele desene, n care loterie este mprit, pariurile vecine apar mai des unul dup
altul, n timp ce n ultima extragere, dup Mengung este cauzata de mai multe sute de
ori de rotaie a roii, nimic nu se observ stil.
Noi ilustra aplicarea acestora la primul simpl cazul m = 3, unde numai doi u = 1
i 3 cu teoretic W [ u ] = 0,75, respectiv 0,25 sunt posibile, care pot fi gsite n
conformitate cu regulile specificate . n 2000maliger repetarea determinrii m = 3 de
la obtinerea de noi numere, care este n = 2000, urmtoarele rezultate au fost obinute
n toate:
Numr de ori pe empiric u n n seria de la m = 3 valori a avut loc, n
comparaie cu numrul teoretic
m = 3, n = 2000.
u teoretic

Empiric

1500

1494

500

506

Dac mprii numerele obinute cu n, vom obine de la tabelul anterior,

urmtoarele dispoziii:
W[u]
u teoretic

Empiric

0750

0.747

0250

0253

care apoi produce Q , U, V, aa cum este indicat mai sus, pot fi determinate, astfel
nct, de exemplu, teoretic Q = 1 0,750 + 9 0,250 = 3, iar U = 1 0,750 +
3 0,250 = 1,5 .n consecin, urmtoarele rezultate sunt mai mari m i diferite, doar
mereu foarte mare n pentru a nelege i de a trata.
Numr de ori pe empiric u n n seturi de fiecare m aprut valori, n
comparaie cu numrul teoretic.

m = 10, n = 5000

m = 50, n = 1000

m = 100; n = 600

teoretic

Empiric

teoretic

Empiric

teoretic

empiric

1230

1201

112

110

48

46

2051

2027

216

217

93,5

104

1172

1225

192

194

88

85

439

442

158

154

80

67

98

97

119,5

120

69.5

68

10 10

84

65

58

63

12 -

54

62

47

51

14 -

32

41

36

31

16 -

17

21

27

34

18 -

10

19

13

20 -

13

14

22 -

8.5

24 -

0.5

5.5

26 -

28 -

30 -

32 -

0.5

34 -

0.3

36 -

0.1

38 -

0.1

5000

1000

1000

600

600

5000

Valorile posibile ale lui u din tabelul anterior sunt pentru m = 50 i 100 nu sunt
efectuate pn la capt, dar a disprut semnificativ dispariie W., astfel nct un
enorm n -ar fi fost necesar, ar trebui s apar un astfel de moment sau altul.
Din tabelul anterior, tabelul de mai jos empiric este Q , U, V, derivat n
comparaie cu valorile teoretice.
m

teoretic

empiric teoretic

empiric 0.674 49

interpol
empiric.

2000 3.00

3.02

1.50

1.51

1.17

1.18

10

5000 10.00

10,13

2.46

2.49

2.13

2.19

50

1000 50.00

52.02

5,61

5.71

4,77

4,76

101.68

7,96

8,05

6,74

6,94

100 600 100.00

Meciul aproape de valorile empirice cu teoretice nu este contestat satisfctoare i

numai surprinztor faptul c pentru toate valorile m este empiric Q i U este un pic
mai mare dect teoretic, care este, probabil, singurul motiv pentru care cazul,
deoarece de serie pentru major m cea mai mare parte de pliere serie, care de mai
mici m -au obinut au fost obinute, astfel nct acestea ar putea extinde influena lor
pe primul cu care, datorit cuadraturii de U cu privire la determinarea Q 2 trebuie s
fie vizibil de U , n cazul n care corespunztoare prezint un grad mai mic.
108 Consideraii anterioare i formule pot fi utile n multe cazuri de utilizare n
studii statistice. De exemplu, a fost necesar pentru a investiga dac diferena care
exist ntre numrul de nateri sau decese sau sinucideri n dou sezoane diferite, sau
ntre numrul de nateri de sex masculin i de sex feminin, sau ntre numrul de
furtuni la dou localiti diferite, este pur ntmpltoare , sau dac natura sezoane,
sexul, localitatea are o influen semnificativ asupra magnitudinea i direcia
diferena. Fi n sum de distins pentru ambele condiii un numr foarte mare, spun m ,
au fost observate cazuri, i n acest caz a constatat c pe o parte a ", pe de
alt , apar cazuri, i, prin urmare, diferena absolut u este, este pe ajunge, dac
diferena constatat u n valorile absolute ale probabil V depete sau scade sub, i
n ce circumstane este cazul, pentru a face probabilistice urmtorul mod.
Ar W. de " i , egal, i, prin urmare, diferena constatat u de accident, ar fi la
fel de probabil c el a susinut formulele anterioare specifice pentru aceast condiie
W. simetric, probabil diferen V -ar depi i ar crete, i dac observarea cu
aceeai m -ar fi repetat de mai multe ori, el ar fi, n medie, cu V se gsesc n mod
substanial egal, aici de o diferen de doar aleator este, desigur, mai puin probabil,
n proporii tot mai mari se particular cu condiia de simplu dezordine probabil V este
mai mare, prin urmare, W. c el a fost nu doar ntmpltor, cu att mai mare va avea
loc n proporii tot mai mari de acest de peste, iar atunci cnd condiiile pur
ntmpltoare u la mare, m armonizeze cu circumstanele eroarea de observare dup
GG, de asemenea, n conformitate cu un tabel din Legea fundamental, care sunt
rapoartele riscul de eroare n funcie de raportul n care eroarea probabil w dintre ele a
depit sau este n curs de trandafir, sub substituie de V pentru w se poate face n
continuare calcule de probabilitate mai clare n relaiile anterioare.
mpotriva acestor propuneri generale, n opinia mea, ar fi trebuit s le ia nici o
obiecie durabil, n ceea ce privete interpretarea special, dar eu folgends

raporturile u: V da beneficiul de utilizare a lor n practic, probabil, la mare usurinta

de concepte eronate i concluzii greite n acest domeniu, de baz revizuire din partea
calculul probabilistic matematician profesional complet familiar, probabil, s fie chiar
mai mult de dorit.
De exemplu, sa m = 1,000 furtun n aceeai perioad de timp n dou locuri, luate
mpreun, ambele observate la un ' = 530, pe de alt , = 470, adic, u = 60,
atunci, n conformitate cu formula (15), diferena probabil V, ne ateptm de
coincidentele goi i, n aceleai condiii de W. simetrice u i pentru care w se poate
folosi tabelul de eroare:
V = 0.6745

= 21.33.

21,33 Aceast valoare este considerabil raporturi de diferene gsite u depasit = 60,
prin 60 = 2,81 V este, asa ca este mult mai probabil dect contrariul, c diferena nu
este pur ntmpltoare, ci o influen local asupra lui cota concluzie are, fr a li se
permite, dar, prin urmare, este foarte probabil s se gseasc c doar se bazeaz pe
influena locale, ci doar c o influen local de o anumit direcie este prezent, care
se ateapt la doar prin coinciden cu simetric W. expulzeaz . Dac, pe de alt parte,
diferena constatat, u este mai mic dect probabil V, cum ar Ca ' = 505, , =
495, deci u = 10 = 0,47 V, n timp ce V = 21.33, rmne ca o W. predominant nu va
sta pentru ea c exist doar o diferen ntmplare, dar c efect aleatoriu este suficient
de mare pentru a depi orice influen local posibil, cu toate acestea, nu teoria
probabilitatii pentru aceasta este c diferena gsit a fost c a fost dependent doar
accidental sau pur i simplu de influen local. Scurt, acestea sunt W. dac una sau
alta influenta compensat, dac nu doar unul sau altul exist. Dar dac W. c
predominant locale, este foarte mare, astfel nct acest lucru este n mod evident, de
asemenea, W. imens care unul este disponibil, i sunt astfel de calcule de acest tip de
beneficiu pentru dovada probabilitate de existen, altele dect influene doar aleatorii
. Dac mpotriva acestei depete W. c efectul aleator nu depesc aleatoare,
rmne ndoielnic dac astfel a fost prezent la toate, i unul are doar o probabilitate
de dovezi c el a fost vreodat mic.
S aplicm aceast abordare, revenind la exemplele anterioare, ne-am afla pe
primul caz n care diferena constatat u = 60 i V = 21.33, i, prin urmare, u: V = este
2.81, n conformitate cu tabelul din Legea fundamental, care W., diferena u va
rmne la fel de pur ntmplare sub aceasta valoare se comport la W. contrarie ca
0942 la 0058, i atta timp ct aceast valoare u se realizeaz cu toate acestea, va fi
capabil de a paria mpotriva 6 n cifre rotunde de 94, el a fost nu doar accidental. n al
doilea caz, n care u = 10 = 0,47 V , este dat de tabelul n cauz, care W.,
diferena u va rmne ca valori aleatorii sub aceasta, este contrarie ca 0249 la 0751
comport, dar dac nu dispare a rmas sub aceast valoare, ia W. opus pentru acest
loc, c a ajuns la o ntmplare aceast valoare, i va fi, n cifre rotunde, numai unul
poate paria mpotriva 3 c o influen locale au supralicitat aleator, 3 contra 1, dar
pentru contrariul, dar fr a putea s pariez c nu a fost acolo o influen local. Nu
tiam, cel puin modul n care aceste condiii au fost de a organiza altfel att de
practic i eficient.

S W W. c sau u , sub ipoteza W. simetric sub o anumit fracie sau multiplu

de W sau V va rmne, deci va trebui s fac un fragment mic de apartenena la acest
tabel 6), pentru a da GG a fiecare aparinnd:
u

0.10 V

0.05378

2,25 V

0.87088

0,25 V

0.13391

2.50 V

0.90825

0,50 V

0.26407

2.75 V

0.93638

0,75 V

0.38705

3.00 V

0.95698

1,00 V

0.50000

3.25 V

0.97163

1,25 V

0.60083

3.50 V

0.98176

1,50 V

0.68833

4.00 V

0.99302

1,75 V

0.76214

4.50 V

0.99760

2.00 V

0.82266

5.00 V

0.99926

Trebuie ns s ai grij atunci cnd se utilizeaz determinare precedent mpotriva

aplicare eronat a acesteia n urmtorul sens. S presupunem c au, fie c este vorba
vreo dou luni sau oricare dou sezoane, fr de alt parte, n ceea ce privete
numrul de furtuni arestat, nimic nu va mpiedica determinarea anterior n ceea ce
privete ntrebarea dac diferena n cele dou luni sau sezoane a avea, altele dect
doar influen aleatorie cu privire la numrul de furtun, doar pentru a aduce ntr-o
astfel de aplicare ca i n cazul n care este influena local al localitii. Dar s
presupunem c avei observarea de numrul furtuni de dat m fcut pentru toate cele
12 luni de zile, deci, chiar dac la fel pentru toate lunile numr furtuni W. este, u eua
n comparaie cu oricare dou din acelai diferite de ans, i va include pot gsi de
dou luni, care este cea mai mare u da ceea ce ar putea fi la fel de mare de uor pentru
a vedea c, dup relaiile sale cu V aproape de mare W. o influen substanial. Dar
aceast concluzie ar fi eronat n msura n care ntre un numr mai mare de cazuri,
chiar la W. sczut, dar poate s apar diferene mari de deviere. Oricum, atunci stai
lunile corespunztoare din cauza unui anumit influen suspect, asigurarea de
observare, dar ar fi deosebit de extins i a continuat, de exemplu, pn la de dou ori
numrul n opinia mea, pentru a le pentru a vedea dac concluzia probabilitate
confirmat 7) .
6)

[Acest tabel poate fi gsit n astronomul Berlin. Anuarul pentru 1834, pp. 309
FlgD.]
7)

[Comp. la aceast seciune, cea de a doua adugarea ( 111).]

 109 n primul rnd, acum, care pare s fac uz de consideraiile i formulele

anterioare, de asemenea, se aplic direct la sarcina de amploarea diferenei u dintre
numrul de abateri pozitive i negative + i - . Bez media aritmetic A este de a
nchide dup W. dac diferena poate depinde de ans numai, sau dac n natura
obiectului i a condiiilor sale de existen de o influen se datoreaz, de, dac nu
unic pe preponderena numrului unuia sau a altor abateri dar poart complicitate, sau
scurt, dac exist diferene substaniale n cota de asimetrie. i de fapt, dac ne-am
asigurat de la nceput c abaterile de copii o din media lor aritmetic O acelai
simetric W. demonstra pentru ambele pri, ca bilele albe i negre de la desen la fel,
astfel nct consideraiile i formulele anterioare ar fi foarte se aplic-l, dar c nu este
cazul n conformitate cu urmtoarele consideraii.
S numim n ceea ce privete o cunoscut utilizare a limbii adevrat
nseamn o media a unui numr infinit de exemplare, remediu greit A m doar ne n
picioare la comanda de un numr finit m.. simetric W. Fie acum abaterile
Bez. adevrata avansul medie, dar att sumele de deviere reciproc, ca cifrele deviaia
reciproc Bez. acestora pot fi neuniform aleatoriu i n mod normal la schimbarea
numrului total m de abateri nu proporional ntre ele, dar ntr-o conexiune
funcional dup aceeai direcie, adic schimbarea crete sau descrete 8) . Dac
acum de la un numr finit de o tras n mod greit att de att dispare diferena dintre
sumele de deviere reciproc, ca minciunile ntr-adevr, natura mediei aritmetice, se
constituie sumele ca s spunem aa, n mod artificial egal, i n cazul n care sumele
i cifre schimbat proporional ntre ele, astfel nct ar diferenele dintre cele dou
pri n acelai timp nsumeaz diferena u disprea ntre numerele mutuale, care nu
este doar experienial caz, dar nu este de ateptat ca urmare a schimbrilor
neproporional. Dar, n orice caz diminua cu eliminarea diferenei dintre sumele de
deviere reciproc de diferene legate funcional ntre numerele mutuale mpotriva caz
c abaterile au fost luate de la adevratul centru, pentru care formulele de mai sus
sunt valabile i pot fi prevzute, astfel c media i valoarea probabil a u rel. remediul
greit, dintre care doar ea poate atepta, cu aceeai m trebuie s fie mai mic de
dist.Astfel, adevrat, i c formulele de mai sus nu pot fi explica aceast schimbare.
8)

Considerm c n timp ce adevrata nseamn ntotdeauna de un numr infinit

de o este atras de a gndi, dar numrul m de abateri retrase poate fi mai mult sau mai
puin finit.

ntre timp, dar poate fi de la volumul anterior urmtor iniial dou concluzii: 1) W.
o influen semnificativ este aplicarea formulelor de mai sus cu diferena
abatere u Bez. media aritmetic a O m pentru un anumit m de acceptat pentru chiar
mai mare dect pare conform formulelor de mai sus, deoarece V, proporional cu ceea
ce u ar fi considerat, n ceea ce privete O m n orice caz, mai mic dect
dist. A este ceea ce se aplic formulele de mai sus.

2) S dist. greit remediu O m , precum i martie de adevrate A sunt W. condiie

simetric, dar apoi apel de mai sus n ceea ce privete primul cu u, Q, U, V, valorile
desemnat cnd au mai degrab martie din urm sunt determinate
respectiv. V , Q , U , V , astfel c ele vor aplica numai n consecin, n funcie
de m. rel.. O m pentru a determina ca cele referitoare la A au fost determinate pentru
a obine formule care poate servi s-i nsueasc Gebruche.
110 [Primul Amendament. Determinarea diferen probabile V prin formula
empiric de MAC Laurino sau EULER:]
[Aceast formul chimic 9) :

(19)
n cazul n care b = o + nh i B 1 = 1 / 6 , B 3 = 1 / 30 numerele Bernoulli].
[Comanda W [ u pentru a nsuma] n conformitate cu aceast formul, nu este
forma original (4), dar aceast cerere pe baza formulei aproximative:
(20)
sau atunci cnd membrii de ordinul a 1 : n considerare, pe baza formulei corectat:
(21)
de a stabili rezultate forma se bazeaz.]
[Utilizeaza de prima (20), apoi pentru m = 2 , = + v , , = - v , u = 2 v :
,

. (22)

Suma W [ u ] ntre limitele + n 2 i - 2, n , sau suma de W [ u ] ntre limitele 0 i

2 n este dat de:
. (23)
Acum, n conformitate cu (19), atunci cnd, n unison cu date de (20) de membri ai
convergen de ordin 1 : pot fi neglijate:
. (24)

n consecin, se obine:
. (25)
D dreptul la o form mai convenabil n cazul n care un x 2 = 2 , n 2 = t 2 , dx =
d

nlocuit. Unul devine apoi ca o expresie a probabilitii W, c:

, Sau

determinarea:
. (26)
9)

[EULER se disipeaza in calculi differentialis Institutiones, Pars oficiu potal,

Cap.V. - Reprod. 226 De exemplu, n Compendium Schloemilch de analiz mai mare,
al doilea volum, p]

Potrivit ei, valoarea probabil a u, di este V, dat de:

(27)
cnd t condiia:
(27a)
suficient. Pentru aceasta este atunci W. care u < 2 t
egal cu . n scopul de a
obine t pentru a calcula, setai t = c + , i de a determina c din
,
astfel nct T este egal cu 0,476, conform tabelului 936, atunci integrala mprit ntre
limitele 0 i c + n dou integrale ntre limitele 0 i c i ntre limitele C i C + , iar
rezultatul este:
.
Cu toate acestea, deoarece o mrime de ordinul 1 :
este, obinem o precizie
suficient, dac exp [- 2 ] este meninut constant n prelungirea integral i egal cu
exp [- ( c + ) 2 ] este setat. Este, prin urmare, dup ce divizia de exp [- (c + ) 2 ]:

sau

Avnd n vedere acest lucru, am obine 10) :

. (28)
Iniial, deoarece m = 2 a fost stabilit, astfel nct s-ar prea c aceast formul doar
pentru chiar m se aplic. Cu toate acestea, se pare ca m = 2 - 1, acelai rezultat de,
cum ar fi de ateptat, deoarece numai cantiti de ordinul 1 :
a fi luate n
considerare].
10)

[Aceeai formul este, de asemenea MEYER n conferinele pe teoria

probabilitatii in tratamentul de teorema lui Bernoulli, p.107.]

[Dar dac dorii dimensiuni de ordinul a 1 : m n considerare, trebuie s ia (20),

folosind formula de aproximare (21) i n cazul n care sunt chiar, de cazul n
care m este divor ciudat.]
[Se presupune Primul caz (22) dup prevederile locale ale factorului (1 - 1 : 8 )
este ataat. Se poate gsi apoi prin (19) cu antrenarea primelor derivailor:

(29)
atunci cnd membri ai ordinului 1 :
fi lsat deoparte. Acest lucru duce
cnd n 2 = t 2 , x 2 = 2 este setat ca o expresie a probabilitii ca W:
sau

,
. (30)

n scopul de a obine V victorie este W = de a accepta, apoi t de la ecuaia:

(31)
pentru a calcula i
(31)

pentru a seta. S presupunem acum de mai sus t = c + pentru a, determina c astfel

c, dup mprirea ecuaia (31) cu (1 -1 : 8 ) sau, ceea ce este acelai lucru, dup
nmulirea cu (1 + 1 : 8 )
(32)
i de a gsi de la:
. (33)
Aceast ecuaie ia n considerare faptul c o dimensiune mic de ordine l :
dup divizare de exp [- ( c + ) 2 ] formularul de simplu:
sau

este,

(33a)

la, din care, de la B 1 = 1 : 6 i 2 = m, ca o valoare probabil pentru chiar m:

(34)
urmeze.]
[n cazul n care m este impar = 2 - 1, apoi n cazul n
care '= + v , , = - v - 1, u = 2 v + 1:

=
(35)
i probabilitatea ca u (2 ntre limitele + n - 1) i - (2 n - 1) deine, este determinat de:
. (36)
Astfel, exist n baza (19), atunci cnd N = t

, probabilitatea:
(37)

sau

. (37a)

Dac se determin din nou t din ecuaia:

(38)
de ca n (32), c calculat i t = c + seturi, astfel nct rezultatele din:
(39)
cu neglijare a membrilor ordinea de 1 :

,
, (39a)

prin urmare

i, n final:
,
rezult n ceea ce m = 2 - 1 ca valoare probabil pentru nui m
(40)
rezultate]
111 [ Al doilea Amendament . Discuia de 108 se bazeaz pe problema de a
determina dintr-un numr mare de cazuri observate de probabiliti
necunoscute. Aceleai standuri pentru inversul teorema BERNOULLl'schen n
relaie, care pot fi specificate pentru cele necunoscute limitele W. i, de asemenea,
gradul de probabilitate poate fi calculat cu este de a fi gsit n aceste limite, W.
necunoscut. Dac avei i anume dou evenimente exclusive reciproc A i B ntr-un
numr mare m de cazuri observate, n timp ce evenimentul A ori ", eveniment B
, ori a constatat, se poate ncepe W. pentru producerea evenimentului Un egal cu
" : m , W. de B egal cu , : m stabilite fr neprevzute care
determinarea "i ,pentru a ine seama adere. De fapt, putei " : m si , :
m numai ca valorile cele mai probabile ale necunoscut W. x i 1 - x interpreteze i s
o descriu ca fiind probabil ca, ntr-o repetare a observaiilor de la o serie de alte
cazuri care acum este Valorile cele mai probabile rezultate din vecintatea celei dinti
sunt gsite. n loc de aceasta declaratii vagi acum sunt inversul a teoremei lui
Bernoulli, urmtoarele dispoziii.]
[Exist o W.

(41)
asigura c necunoscut probabilitate x pentru apariia evenimentului A ntre limitele:
i

(41a)

este, probabilitatea opus 1 - x este apoi simultan ntre limitele

(41b)
s caute, n timp ce pentru W. W diferena ateptat u ntre numrul reciproc de cazuri
inegalitatea:
(41c)
se aplic. nlocuind n special W = , atunci c = 0.476 936, i nlocuirea de aceast
valoare este n limitele probabile pentru x , 1 - x i . u ]
[Potrivit aprea pentru m = 1000 furtuni care au fost observate n dou locaii n
aceeai perioad de timp ca i limitele probabile pentru valorile W., care pot fi
ateptate la una sau alte locuri de apariie a unei furtuni este:
1), la un loc 0.541 i 0.519, la alte locuri 0.459 i 0.481, atunci cnd furtuni s-au
observat la fostele locaii 530, acesta din urm 470.
2) la un loc 0,516 i 0,494, n alte locuri 0.484 i 0.506, cnd numrul observate
reciproc furtunii 505 respectiv. 495, respectiv. Astfel, limitele probabile pentru u din
primul i al doilea caz, de 60 21.29, respectiv. 10 21.33.]
[Aceste dispoziii se afl n condiiile n care numrul de cazuri observate a fost
suficient de mare pentru a permite presupunerea c diferena observat u nu este
ntmpltor, ci prin diversitatea necunoscut W. x i 1 - x circumstane, n este, aa
cum a indicat deja, cu condiia ca valorile cele mai probabile ale x 1 - x , si u indica
valorile observate ale ": m , , : mi - , . a avut]
[Este, dar nu nainte de un motiv ntemeiat pentru a presupune tocmai pentru aceste
valori ca valorile cele mai probabile. Pentru nainte de numirea observaiile avut nici
o ipotez cu privire la valorile probabile ale x i u acelai lucru W., i avnd n vedere
observaiile prezentate, una dintre aceste ipoteze s fie acordate nainte de numai de
ctre W. mai mare, nu ia, ci o certitudine pentru ele nsele . Astfel, este nc gradul de
W. Pentru a determina ipoteza, valorile observate au fost cel mai probabil, n
comparaie cu alte ipoteze care introduc valori diferite de cele de natur posed. n
acest scop, principiul care este folosit n tratatul Encke pe metoda celor mai mici
ptrate 11), se afl n formularul de mai jos, avnd n vedere c abaterile valorile
observate sunt menionate valorile cele mai probabile ale erorii.]
["W. de dou, nainte de observaiile fcute ipoteze la fel de probabile i se exclud

reciproc se comporte la fel ca W. a societii rezultate din erorile lor sau sisteme de
greeli".]
[Pentru comparaie, se intenioneaz ipoteza c valorile cele mai probabile de x i 1
- x egale ntre ele, astfel egal cu sunt ceea ce cel mai probabil diferena u = 0 este
de ateptat.Ea are atunci diferena observat n realitate u W.:
. (42)
Datorit recentei ipoteza c valorile posibile ale x i 1 - x respectiv. ': m =
p i , m = q preocupri, totui, pentru a observat u valoarea maxim a W., i
anume:
. (43)
Se comport W ,. ca observat u este pur aleatorie, adic egalitate de x i 1 - x s-au
descoperit W., care a observat u valoarea cel mai probabil diferen de numere
duble " i ,reprezentnd cum

sau

, (44)

i vrea s parieze, astfel miza trebuie s aib raportul specificat.]

11)

[Berliner Astron. Anuarul f 1834 p 258]

[n alte mprejurri, dispoziiile de probabilitate se bazeaz n 108 n primul rnd,

trebuie remarcat faptul c exist u este luat cu valorile sale absolute n considerare,
prin urmare, rmne indecii pe care parte de numrul mare de cazuri este de a
cuta. n continuare, trebuie amintit c, cu presupunerea c diferena observat u nu
este pur aleatoare, aparent presupunnd c acelai lucru se va organiza n mod
constant aceast valoare, se poate presupune, de asemenea, valori mai mari (ceea ce
indic lipsa de dezordine pur este doar probabil), dar nu n aceste valoare s scad pe
termen scurt, se pare c valoarea observat ca o limit inferioar pentru a aplica, ceea
ce este mai jos numai n cazul de dezordine pur n conformitate cu Legea
fundamental.
Dac avem nevoie acum pe de o parte, diferena observat u = ( '- , ) este pur
aleatoriu, astfel nct nu exist dup G . G. W. W c aceast valoare nu este atins,
i W. 1 - W c acesta este atins sau depit. Dac, pe de alt parte, este necesar ca
diferen nu este aleatoare, dar natura sa este egal cu u sau mai mare de u, deci
este W. c el atinse sau depite este setat egal cu 1. Acesta ofer, astfel, pe W.,
valoarea observat a u este prin natura sa egal sau mai mare de u, W., el a fost doar

accidental la W , astfel nct probabilitatea covritoare W pentru lipsa de

dezordine pur a probabilitii 1 - W fete pentru existena de dezordine pur, i n
aceast situaie este pentru i mpotriva intamplarea pura apoi pariu.]

Al XVI-lea. Prevederi probabilitate de dependente de

diferen asimetrie pur aleatorie v ieirile din mijloacele
greite.
112 S ne ntoarcem acum la determinarea raporturilor probabilitatea de diferene
accidentale, care este de ateptat ntre numrul de abateri pozitive i negative de la o
medie de un numr finit de valori, n cazul n care probabilitatea de abateri de la
adevratul media, ca de un numr infinit ar urma valori pentru ambele pri este
acelai. De fals, de exemplu, de la finit m obinut de la adevrata medie de o
ntmplare (n serii diferite duc la scurt timp dupa, la scurt timp dup cealalt) de
diferite dimensiuni, abaterile sunt de ambele medicamente n fiecare serie diferite,
i rmne de la ru nseamn acelai W. de + chiar la factur i - n cazul n care
exist constat adevratele mijloace, dar raporturile risc de diferene v dintre numrul
de aceeai schimbare. Acest intelege usor la ancheta n 109 considerare, deoarece
remediul greit este determinat de condiia ca suma abaterilor se acord la fel pe
ambele pri, n timp ce n contul necunoscut adevrat de resurse finite ei sunt , n
general, ca nu este egal cu presupun. De egalizare n mod artificial suma + i - ,
numrul de aceeai va fi echilibrat n cazul n care numrul i suma a suferit
schimbri proporionale, ceea ce nu este cazul, dar, n orice caz, diferena este v prin
trecerea de la adevrata la mijloace false mpotriva diferen u redus.
n scopul de a evalua n ce condiii aceast reducere de W. ateptat la o anumit
lege a distribuiei de adevrat trebuie fi plasat pe numrul i dimensiunea la
motivul pentru care a acestora depinde de raporturile probabilitatea de diferena
dintre mijloacele adevrat i fals, dar acestui document din nou raporturile
probabilitatea de diferen v. Acum se tie c pentru abateri care copiile individuale
ale K.-G. n afara fa de distribuia neregulat a valorii arat medie a acestora, care
prin integral (a se vedea Cap. XVII) anumit lege de probabilitate de eroare poate
fi folosit ca baz atunci cnd o mare m are i simetrie aproximativ, i, astfel,
aceast lege este, de asemenea, n urmtoarele sunt utilizate ca baz.
113 Un studiu al acestor relaii este mult deloc, fie nainte, fie scuturai-mi
investigaiilor preliminare cunoscute s se ocupe n totalitate sarcina ulterior. Putei
gsi acum n suplimentar ( 116), o anchet de mine afar, care aproxima
cu Q 2 mediu care urmeaz s fie desemnat ptrat de diferen v este egal cu m (12 ) rezultate, i dup continua s fie comunicate eantion experiena a artat c
aceast prevedere se pn la un m = 4 suficient de jos foarte aproximativ, a plecat
ntrebam dac de la valorile Q , alte raporturile riscul de vpot fi derivate n
consecin, ca n contul de adevrat nseamn raporturile probabilitatea de u de la
valorile Q = . Din nou, acest lucru a fost confirmat de o experien suficient cu
aproximaie. i anume, pentru valoarea probabil de v, care este V fierbinte [n cazul

n care se folosete la determinarea interpolationsmige pentru comparatii], nici o

corecie pentru aceast derivare nevoie dect de valoarea V pentru descrcarea de
gestiune a Q , pentru mediu simplu v dar, care U fierbinte, doar o corecie puin mai
mare dect pentru media simpluu, pe care ne-am U numit. n cele din urm, panoul
de distribuie a fiecrui calculat v numrul i dimensiunea destul de aproximative
pentru aceast condiie.
Prevederile fundamentale demgemen sunt dup cum urmeaz:
Q=

m = 0.36338 m, log 0.36338 = 0.56036 - 1, (1)

Q=

0.60281 =

U=

; log 0.60281 = 0.78018 - 1, (2)

0.48097 =
V = 0.40659

; log = 0.68212 - 1, (3)

; log 0.40659 = 0.60916 - 1. (4)

Pentru determinarea W [ v] are diferena de s ia valori care n tabelul de t la

i
includ unde de Q , valoarea de mai sus trebuie s fie nlocuit, pentru W [ v = 0], dar,
n special, la t = 1: Q
corespunztoare . valoare W [ v ] , adic W. c valoarea
dat de v nu este ndeplinit, unul este folosit ca valoare, care, la t = ( V - 1) : Q
i W o [ V ], care este, de v n sine i inferioare V valorile existente situat W. dect cea
la care (v + 1) : Q

aparine.

n formula de U , semnul de sus se aplic corecia 1,5 de ciudat, este mai mic de
chiar m, i o consecin a acestei corecie, iar motivul este aceeai dat experiential,
pentru care, cu toate acestea, s se uite la teoria i nici c fiecare valoare de U pentru
o chint m semnificativ coincide cu valorile mai mici de trei uniti U pentru un
ciudat m, pentru care urmtoarele documente de mai jos.
Din pcate, n picioare pn acum pentru a controla aceste formule de aproximare
referitoare v nu doar n ceea ce privete sale pentru u exact n formulele seciunea
anterioar pentru mic m la oferte, o s fhlbarerer cum ar deficit, ca justificare
teoretic i derivarea formulele de mai sus, n plus este incomplet, i corecia
pentru U poate prea ciudat chiar. Prin urmare, ar fi, aceeasi oferta cu puin
ncredere, dac nu a fi fost n stare s-l nlocuiasc cu o valabilitate empiric foarte
extins de aceast deficien n msura n care unul poate fi sigur de a comite aceeai
eroare care nu sunt eligibile n uz, dei o justificare mai detaliat i revizuire a Teoria
de un matematician de comer ar fi foarte de dorit.

Validitatea empiric se bazeaz ca valorile anterioare ale funciei u pe o utilizare a

listelor de loterie, dar care era fr comparaie mai complicat dect pentru valorile
capitolul anterior.Pentru c a fost la numerele n primul rnd, n orice list de valori
+ i - n modul de a traduce c pentru ntreaga list, integral a ieit de
distribuie care corespunde din numrul i dimensiunea de factura de la adevratele
mijloacele prin care t - Tabelul este reprezentat n Anexa 183, atunci pentru orice
serie aleatoare de astfel de abateri de la o dat m pentru a determina n mod greit de
a conta abaterile pozitive i negative ale acestui mijloace false i diferena dintre
numrul de att ca v pentru a lua. n ceva mai multe detalii cu privire la aceasta, n
plus, ( 117), este comercializat i exemplul de o determinare de v pentru o serie luate
la ntmplare, cu m = 6 acolo dat.
114 n continuare n primul rnd, voi urmri n unele tabele totalitatea datelor
empirice, pe care am primit n mod direct n ceea ce privete sarcina noastr de a
dup valorile principale derivate mpreun cu valorile calculate n conformitate cu
formulele de mai sus pentru a v conecta. Prin urmare, atunci cnd apar mai multe
cifre la valori de fracii de 0,5, astfel nct acest starneste c, dac din ntmplare, ca,
uneori, a avut loc, n mod greit, cu un adevrat valori abatere ntlnit exact, abaterea
de la metodele greite cu + 0,5 i - 0, trebuit s fie numrate 5 la ambele pri, crend
o v a fost ceea ce la mijloc ntre distanten de 2 valori ale v -scara sczut, dar a fost
apoi mprit cu 0,5 la cele dou valori vecine.

I. Numrul z, ct de des o diferen v ntre numrul de abateri pozitive i

negative din mijloacele greite ale m valorilor la n -ori repetiie prea
determinarea.
a) pentru ciudat m

v m=5

m=7

m=9

m = 11 m = 13 n = 15 1) m = 17 m = 19

n = 2,400 n = 1700 n = 1320 n = 820 n = 840 n = 800 n = 600 n = 600

1 2155.5

1388.5

966.5

552

562.5

351

327.5

3 244.5

300.5

324.5

235.5

231.5

187

197.5

5 -

11

29

32,5

41,5

57

63

7 -

4.5

10

9 -

b) pentru o mai m

m=4

m=6

M=8

m = 10

m = 12

m = 14 m =16 m = 18 m = 20

n = 3000 n = 2000 n = 1500 n = 1200 n = 1000 n = 850 n = 750 n = 660 n = 600

0 1950

1040

648

494

379

314

247

179.5

176

2 1050

905

753.5

588

489

382.5

333

325.5

256.5

4 -

55

96,5

112

126

127,5

148

120

130,5

6 -

25

20

28

33

8 -

10 -

1)

[Valorile din aceast coloan a fost desfigurat de contradicii irezolvabile]

II aceleai informaii pentru unele valori mai mari de m.
v

m = 30

m = 50

m = 100

m = 500

n = 400 n = 240

n = 120

n = 24

94

49

19

169

84

31

90

51

13

36

32

22

14

18

10

12

14

16

24

28

34

Aceeai serie cu m = 10 , 50, 100 au dat urmtoarele rezultate de la adevratul

remediu pentru contul a abaterilor, care sunt comparabile foarte direct cu anul
precedent, calculat prin mijloace greite, cu toate acestea, astfel cum sunt enumerate

n 107 de rezultate de consultare sau de alte serii, Prin urmare, cu o mai mare n, se
gsesc.

III. Cu tabele tabelul anterior similar pentru diferena u n considerare

adevratele mijloace.

m = 10

m = 50

m = 100

n = 1200 n = 240

n = 120

301

23

10

467

52

17

299

44

14

102

42

13

29

28

22

10

16

16

12

17

10

14

16

10

18

20

22

28

n cele dou tabele n contul agentului greit numrul z , de cte ori o v a avut
acelai semn cu abaterea de fals de la adevrata media, precum i numrul de z , de
cte ori a avut semn opus, n scurt, ct de des un v cu greit A fost echilateral sau
scalen, la numrul z = z '+ z , trase mpreun. S dau acum valorile z = z '- z , pentru
valorile m = 6 pentru m = 30, ca i pentru ceilali separarea z ' i z , nu sa
ntmplat. Sub ( z ) este o sum de z n funcie de valorile absolute,
inclusiv z nelese n legtur cu semnul.

Diferena IV z = z - z , ntre numrul z ' folosirii greit nseamn echilateral i

numrul z, astfel nct valorile de scaleni v dimensiuni egale, care este z uni n

tabelele anterioare, de la m = 6 pentru m = 30

a) pentru ciudat m
v

m=7

m=9

m = 11 m = 13

m = 15

m = 17

m = 19

n = 1700 n = 1320 n = 820 n = 840 n = 800 n = 600 n = 600

1

+ 33,5

+ 0,5

- 33

- 25,5

+ 29

+1

- 20,5

+ 46,5

- 4.5

+ 9.5

+ 21,5

-7

- 10

+ 11.5

+1

- 0.5

- 8.5

+ 7.5

-5

- 15

+ 0,5

+ 1.5

+3

-4

-2

( 80
z)

43

56

45

19

53

(z + 80
)

-3

- 24

- 12

+ 31

- 11

- 30

b) pentru o mai m
v

m=6

m=8

m = 10

m = 12

m = 14 m =16 m = 18 m = 20 m =30

n = 2000 n = 1500 n = 1200 n = 1000 n = 830 n = 750 n =660 n = 600 n = 400

2

- 24

42.5

+ 20

+8

+1.5

- 29

- 35,5 - 16,5

+13

11.5

+ 16

+8

0.5

- 14

-8

+ 1.5

-4

+3

+2

+2

-1

+4

+1

+2

+1

-3

-2

10

-1

-1

( 37
z)

54

40

16

47

46,5

23

12

( z - 11
)

+54

+32

+16

+6

- 39

- 40,5 - 20

+6

S-ar prea oarecum remarcabil c valorile z i, prin urmare, de asemenea z n

mai mici, i anume chiar i valorile m aproape toate sunt pozitive. Probabil, dar
aceasta are acelai motiv, care era de un fenomen analog ( 107) a afirmat, i anume,
c seria de mic m n serie cu o mai mare m s mearg, aa nct seria cu diferite m nu
sunt complet independente unele de altele, dar nu toate acestea, orice fel de serie
pentru ei nii c o v -a dat, dar tot n -serie pentru un anumit m sunt ordonate
mpreun pur ntmpltor.

 115 Primele dou tabele, urmtoarele valori principale sunt derivate din
compoziia care poate fi utilizat cu persoanele aflate n zon valorile teoretice n
conformitate cu formulele de mai sus, pentru a examina aceste formule.
m

observate 0.36338m Observate 0.48097

observate. 0.40659

1.40

1.45

0.70

0.76

0,72

0.81

1.82

1.82

1.20

1.23

0,89

0.91

2.25

2.18

1.02

1.02

0.96

1.00

2.57

2.54

1.38

1.40

1.03

1.08

3.09

2.91

1.27

1.23

1.19

1.15

3,49

3,27

1.58

1.56

1.21

1.22

10 3,63

3,63

1.38

1.40

1.27

1.29

11 4.25

4.00

1.73

1.70

1.36

1.35

12 4.19

4,36

1.52

1.56

1.38

1.41

13 4,65

4,72

1.78

1.83

1.37

1.47

14 5.33

5,09

1.69

1.70

1.46

1.52

15 ? 3)

5,45

1.95

1.57

16 6.06

5,81

1.86

1.83

1.65

1.63

17 6.17

6.18

2.05

2.07

1.64

1.68

18 7.09

6.54

2.05

1.95

1.78

1.73

19 7,22

6.90

2.21

2.18

1.80

1.77

20 7.66

7,27

2.11

2.07

1.85

1.82

30 10,06

10,90

2.27

2.57

2.14

2.23

50 17,87

18,17

3.25

3.35

2.63

2.88

100 37.87

36.34

4,87

4,77

4,64

4,07

500 178.17

181.69

10,42

10,74

9.00

9,09

2)

2)

[Ca i n l 06, aa cum a fost, de asemenea, prin interpolare aici cu

Zuziehung dou diferene.]
3)

[Comp. remarca la tabelul I o]

Ar trebui s gsii respectarea medie a valorilor empirice foarte satisfacatoare cu

calculat. Dar dac aici i nu exist, de asemenea, apar abateri nesemnificative, acest

lucru poate fi cu revizuirea atent a acestor valori nu sunt scrise de supraveghere, dar
este n natura lucrurilor, care printre multe altele, calculat n funcie de W., valori
aleatoare se ntmpl, de asemenea, la mai puternic Abaterile de la valorile normale
apar. [Mai mult dect att, abaterile relativ puternice se regsesc printre valorile din
ultimele patru linii, pe seama a sczut nacelai fi setat.]
[Avnd n vedere alturi de tabelele I i II compara tabelul III, gsim urmtoarele,
comparabil cu alte valori principale pentru producia de adevrat i mass-media fals:
Q

2495

1.38

2.19

1.27

52.48 17,87 5825

3.25

5,04

2.63

100 97.47 37.87 8.00

4,87

7,49

4,64

10

10,32 3,63

50

Acelai arat c tranziia de la adevratul la mijloace false, de fapt, o scdere a mediei

i diferenele probabil cu acesta, care este suficient n conformitate cu reducerea
necesar teoretic.Este i anume:
m

:Q

U:V

V:V

10

0352

0554

0577

50

0341

0558

0522

100

0389

0608

0619

Rapoartele teoretice sunt, cu toate acestea, fr a lua n considerare coreciile

pentru U i U, Q 2 : Q = 0.363; U : U = V : V = 0.603].
Se poate cita ca o curiozitate, c valoarea de U , care este valabil pentru contul
agentului greit, n apropiere este de acord cu abaterea medie simpl din contul
aplicabil de adevrat nseamn U, sau care U aproape egal cu [ U ] , dar numai cu
att de mare m, care corecia 1,5 nu mai vine n mod semnificativ n
considerare. Acest lucru este clar att din comparaiile de formulele pentru ambele
valori:
U = 0.48097
i 4) :

[ U ] = 0.48262
cum empiric pentru mai mari m confirmat.

[Datorit compilarea deasupra valorilor de U i U , n special, d [ U ] pentru m =

10, 50, 100, respectiv. egal cu: 1,64, 3,44; 4,40. Astfel, este n aceeai
ordine [ U ] - U resp.egal cu 0,26; 0,19, - 0,47].
De asemenea, nu se poate asigurai-v c dac coeficientul de numr pentru ambele
valori nu este ntr-adevr cu un avantaj ca s accepte la fel, din moment ce ambele
derivate n diferite moduri i, ulterior, oarecum diferite de coeficieni care rezult
deloc livra doar pe ambele pri Approximativbestimmungen, prin urmare, nu sunt
absolute.
4)

[Comp. 120 submarine n cap. Din moment ce exist chiar i dup dat
destinaie [ U ] = 0.60488 U i de la pe de alt parte, la neglijarea de corecie:
U=U

dup cum urmeaz, pe baza conformitii [ U ] i U , care, aa cum se indic la acea

locaie, aproximativ
0.60488 egal
poate fi setat.]

Probabil extinde relaiile, cum ar fi pentru alte valori principale i a datelor de

observare raportate ofer posibilitatea s-l examineze, dar am reuit s-l ia, n parte,
n perspectiva c teoria numai aceast metod mai ia n stpnire, n parte pentru a nu
deja extinde n continuare investigaii att de extinse.
n cele din urm, aici urmeaz compararea unor panouri de distribuie a facturii i
experiena.

Compararea beobachtetenZahlen de v cu calculat n conformitate cu 113 n

tabelele de mai sus pentru anumite valori ale lui m.
v

m=4

m = 10

m = 20

m = 30

observate. calc observate. calc Observaie. calc observate. calc

m = 50
observate. calc

0 1950

1779 494

480 176

174 94

95

2 1050

1182 588

581 256.5

267 169

159,5 84

80

4 -

38

112

128 130,5

121 90

93,5 51

57,5

6 -

10

32

38,5 32

33,5

33

36

49

44,5

8 -

13

14

16

10 -

0.5

12 -

14 -

0.5

116 [Primul Amendament. Determinarea teoretic a mediei i valoarea

probabil a v.]
[Orice sistem de m pozitive sau negative dimensiuni 1 , 2 ... m are o valoare
medie de 0 i o valoare diferen v a, acesta din urm indic cu ct numrul v 5) de

mai sus 0 valori situat numrul sub 0 depete valorile minte. Valorile
de v = v - , prin urmare fiecare valoare a seriei: m - 2 , m - 4 .... 4 - m, 2 m reprezint, astfel nct ntreaga m - 1 pozitiv sau negativ v sunt valori, n timp ce un
numr corespunztor de u -valori m + este 1. Aici, cauz necesit, n care i ( i = 1, 2
... m ) cu 0 coincide, nici o atenie deosebit, deoarece acesta este considerat ca un
caz de limitare n ceea ce presupunea variabilitate continu a acestor parametri, fie
cazul ca i mai sus 0 sau n cazul n care i este sub 0 este, este ar trebui s fie
numrat printre. De exemplu, pentru m = 2 , valoarea v este ntotdeauna egal cu zero,
pentru m = 3, cu toate acestea, este v egal fie una sau egal cu - 1]
5)

[ v i nlocuite aici "i .]

[Pe de alt parte, asociate cu fiecare v = v - o varietate de

sisteme, 1 , 2 ... m , care poate fi determinat dup cum urmeaz.]
[Se refer 0 ntre - i + varierea valorii medii, ofer, de asemenea, o

valoare pozitiv reprezint faptul c toate valorile de la 0 la poate presupune, i n

cele din urm reprezint 1 , 2 ... - 1 , 1 , 2 ... v - 1 independente unele de
altele valorile pozitive la 0 la 1, am stabilit:
1 = 0 - (1 - 1 )
2 = 0 - (1 - 2 ) 1
...............
-1 = 0 - (1 - -1 ) -2 . . 1
= 0 - -1 - 2 . . 1 (5)
+1 = 0 + (1 - 1 )
+ 2 = 0 + (1 - 2 ) 1

...............
m- 1 = 0 - (1 - v -1 ) . v -2 . . 1
m = 0 - v -1 v -2 . . 1 .
O prim obine toate sistemele de valori 1 ... m , al crui primul valori sub
valoarea medie minciuna respectiv, n timp ce v ultimele valori depesc aceeai. De
fapt, datorit intervalele de variabilitate set 1 , 2 . . mai mic dect 0 ,
+1,

2 . . . m este mai mare de 0 , aa cum este, de asemenea,

suma primul egal cu 0 - , iar suma vultimei egal cu V 0 + , astfel suma

tuturor egal cu m 0 ].

[Pentru a atunci toate sistemele de valori 1 , 2 . . m s fie obinute, dintre care

unele care valorile numrului de mai jos i cellalt V s fie mai mare dect valoarea
medie respectiv este necesar numai pentru toate posibilele permutri ntre n sistem
(5) prima i v ultimul pre, provocnd m! : ( ! v ) ecuaiile furnizate de pe matri
(5), fiecare din acelai soi lucru de sisteme de valori 1 . . m , cu o ordine diferit
de fiecare dat cnd reprezint, i asocierea lor la multiplicitatea total
de v = v - determin sisteme de valori care aparin].
[Exist acum i ( i = 1 ... m ), s fie interpretat ca o abatere de la adevratul
centru pentru care GG valabil. Apoi W. apariiei unei singure valori este egal
cu:

De asemenea, este W pentru prezena sistemului de m valorile 1 . . . m egal cu:

;
deoarece - cu o teorem cunoscut de teoria probabilitii - W. pentru o combinaie de
mai multe, de fiecare evenimente independente este egal cu produsul de W. de la
sosirea fiecrui eveniment. Este n cele din urm W. de apariia oricrui
sistem 1 . . . m , aparine unui bine definit, continu varietate de astfel de sisteme,
egal cu:

d 1 . . . d. m (6)
unde integrala se extinde pe continuumul de sisteme de valori n a crei zon de
sistemul de valori comun s cad. Pentru W. sigur c oricare dintr-un numr de
evenimente mutual exclusive apare, este - ca calculul probabilistic nva - egal cu
suma evenimentelor individuale W.].

[Aceasta, cu toate acestea, este de (5) n conformitate cu ecuaiile:

,
n cazul n care abrevierea ( a , ) =
(7a)

. (7b)
Se obine o expresie pentru W. cea a m abateri 1 . . . m n primul rnd de mai
jos, v trecut de mai sus medie 0 sunt integralei:
. (8)
,
unde pe 0 la - la + , pe 0 la i fiecare dintre i de la 0 la integrarea la
1. n conformitate cu aceasta, suprimat W. c oricare dintre m abateri jos i v peste
medie sunt, prin urmare, c v = v - , prin:

, (9)
unde integrala ntre aceleai limite este de a lua.]
[De la integrarea pe 0 i pot fi imediat exploatate de ctre:
;
i chiar m :
;
de ciudat m :

;
se obine pentru W [ v ] expresia simplificat:
(10)

woselbst:

;
chiar m :
;
de ciudat m :
;
i n care integrarea pentru fiecare i este de a extinde de la limita inferioar de la
0 la limita superioar 1.]
[Formula (10), se testeaz n cazurile cele mai simple, pentru m = 2 i 3, W [0],
respectiv. W [1] este cunoscut a priori. ntr-adevr, aceasta se datoreaz faptului c
pentru m = 2 este ntotdeauna v = 0, W [0] = 1 i, din moment ce v pentru m = 3 este
fie egal cu 1 sau egal cu - 1, i ambele valori sunt la fel de susceptibile, W [ + 1]
= W [ - 1] = . i, de fapt, obinut din (10) pentru m = 2:
;
Mai mult dect att, pentru m = 3:
.]
[De la (10), rezultat apoi prin efectuarea integrari valorile W [ v ] pentru
mare m . Trebuie remarcat faptul c suma tuturor W [ v ], pentru o anumit m egal cu
1, i n care
W [ v + ] = W [ -V ] (11)
deoarece v in - v duce la cu v este inversat, indicnd valoarea integralei are nici un
efect].
[n continuare se gsete pentru m = 4:
;

.
Rezult:
W [0] = 0.64908, F [ + 2] = W [ - 2] = 0.17546;
Q = 1.40368; U = 0.70184.
n mod similar, rezult pentru m = 5:
W [1] = W [-1] = 0.451075, W [ + 3]
= W [ - 3] = 0.048925;
Q = 1.7828; U = 1.1957.
Pentru cele dou cazuri m = 4 si m = astfel nct valorile exacte pentru 5
sunt Q 2 i U exercitat compararea lor cu valorile corespunztoare ale 115 de
autorizaii pentru a evalua fiabilitatea prevederilor cadrul acestora.]
[Cu toate acestea, n ordine, n acest fel, n acelai mod n care sa ntmplat de la
adevratele mijloace n capitolul anterior pentru abateri, formulele de W [ V ] i,
ulterior, cele pentruQ 2 , U i V pentru a ctiga dependena de aceste valori
ale m explicite reprezint faptul c (ar trebui m - 2), ori integral din (10) sunt, n
general, versiunea valabil. Acum, cu toate acestea, face un astfel de proiect, cel mai
convenabil de la (9), castigand de dezvoltare n rnduri. Deoarece la fel, dar duce la
plictiseal, este necesar s se valoarea de Q 2 pentru a determina n mod direct, n
scopul de a apoi - cu admiterea c rmne un seif pentru obiectivele urmrite aici
decalaj - U i V deriva de la presupunerea c de mare m , raporturile riscul de v sunt
reglementate de Legea fundamental. Aceast ipotez este valabil, deoarece n
conformitate cu (11), probabilitatea drept v este simetric n raport cu valoarea
maxim v = 0 ,i, n plus, din moment ce urmeaz din relaiile GG dintre Q 2 , U i V ,
formulele (1) pn la (4) stau la baza, au o valabilitate empiric suficient de gsit. Cu
toate acestea, ea este apoi, de asemenea, o justificare teoretic pentru U renunat dat
corecii.]
[Determinarea direct a Q 2 poate fi realizat dup cum urmeaz. Se remarc faptul
c pentru orice sistem de abateri 1 , 2 ... m , valoarea medie aritmetic a 0 este
diferena v = v- dintre numerele de mai sus i mai jos de 0 situat i ( i = . 1,
2 m ) pot fi reprezentate de:
, (12)

pentru c fiecare coeficient ( i - 0 ) :

este egal cu 1 + sau egal cu - 1, n
funcie de i deasupra sau dedesubtul 0 este. Prin urmare, este:

(13)
n cazul n care integrarea pe fiecare i de la - la + este de a extinde].
[Acum, cu toate acestea:

unde sumarea peste tot i i k din seria de numere de la 1 la m, cu excepia valorilor i

= k, este extins. Este, prin urmare, ca
,
i toate m ( m - 1) integrale:

egale ntre ele:

(14)
n cazul n care limitele de integrare sunt ca mai sus pentru a lua.]
[Comanda acum m -evalua multiplu ntreg, ne-am stabilit:

1=0+1
2=0+2

..................
(15)

Acest lucru ia locul n mod independent ntre limitele - i

+ diferite 1 , 2 .. m , care, de asemenea, n mod independent ntre aceleai;
limite diferite 0 , 1 , 2 ... m-1 , i se obine:

,
Unde:
(16)
Din aceasta se obine prin efectuarea bez integrare. 0 , 3 , 4 . . m :

(17)
Cu toate acestea, deoarece 1 2 : = + 1, unde
1 i 2 sunt pozitive sau
negative, n acelai timp, i acelai lucru ca i un coeficient reprezentnd valoarea -1
dac cele dou valori 1 i 2 , pozitivul unul i cellalt este negativ, se obine dup
transformri simplu:

(18)

sau cnd

(19)

Acum este:

Astfel, n cele din urm rezult atunci cnd t 1 2 = 1 i t 2 2 = 2 este stabilit:

(20)

Din acest rezultat, cu toate acestea, valoarea cerut de Q 2 , aa cum este reprezentat
prin formula (1) obinute atunci cnd dimensiuni de ordinul a 1 : m este de
neglijat. De extindere n puteri de 1 : m se obine i anume:

, (21)
Astfel, la o prim aproximare:
. (22)
Din aceasta, imediat dup formulele (3) i (4) U i V - dar fr pe U corecia
constatat empiric - atunci cnd G G . proporiilor probabilitate de V , cu o mare m este
revendicat].
117 [Al doilea Amendament. Note la probabilitatea empiric de prevederi de
eliberare condiionat pentru Q , U i V prin intermediul listelor de loterie.]
n primul rnd, ar putea prea chiar imposibil de a gsi un principiu de prob
empiric pentru el, deoarece formulele nevoie de simetrie substanial i de valabilitate
a Legii fundamentale de variaie aleatoare, dar pe care obiectul pe care dorii s
ncercai stagiului, putei pentru abaterile de la medie A , nici una, nici cealalt
condiie care trebuie ndeplinit de la nceput presupun. Dar v poate produce
artificial un element care ndeplinete aceste condiii, n conformitate cu principiul
urmtor.
Crezi c te uiti pentru a explica n primul rnd principiul ntr-o form uor de
neles n care este posibil, ntr-o urn un numr foarte mare, vreau s spun 15 000

mai multe bile negre albe si bine facut, din care prima pozitiv dect ultimele valori
negative, pot include; exist aceste bile dar fi descrise cu Valorile dimensiunii
pozitive i negative, fiecare dimensiune n aa repetiie, aa cum corespunde W. a
mrimilor de eroare corespunztoare dup GG. Ca o medie real a erorilor crete
producia lor, aceasta va fi valoarea nul. Acum ai atrage m bile i de apel sum
pozitiv " suma obinut atunci cnd se analizeaz orice dimensiune pozitiv
defect cu numrul de ori este tras, multiplicat, n conformitate cu suma negativa
de , .Dac nu acum 'i , nu sunt la fel ca i a gsit din ntmplare,
ordinea de mediu (apare "- , ) : m, care valoare c cald, a crescut sau a sczut,
n funcie de "> ,sau vice-versa. Greit medie este de Deci, n loc de 0
c. Deci, dac avei o astfel de formare c determinate, putem conta acum ct de mult
de eroare este mai mare i ct de mult mai mici dect c sunt i, ulterior, o ( '- , )
sau v pentru acest gsi caz i dup ce n -a fcut de trenuri, att din aceasta un
mijloc v ca probabil v gsi c numai din urm solicit o interpolare.
Acum, un astfel de proces cu urna i att de multe de alb i negru, a descris cu
valori variabile bile ar fi imposibil, dar putei s v pstrai nlocuite cu numere pare
i impare urna de Lotte Rierad, bile albe i negre. Putei, de asemenea, de a stabili
relaii ntre 30 000 de numere, care corespund la raporturile riscul de eroare, toate
numerele de 1 la 338, inclusiv dimensiunea 0.25 includ toate de acolo pentru a
inclus 1015 dimensiune 1, tot de acolo la 1691 dimensiune 2, tot de atunci i pn
2366 dimensiunea 3, etc, i s aduc aceast traducere ntr-un tabel, furnizeaz
imediat informaii cu privire la fiecare numr de loterie, ntlnite n a merge prin lista
de ce dimensiune reprezint.
[Preparatul este realizat prin intermediul acestui tabel T -tabel ( 183), dup cum
urmeaz. n primul rnd, o decizie trebuie s fie fcute, dup care intervalele se
bazeaz pe legendet- valori sunt pentru a continua. Din motive de comoditate, va
intervalul 0.02, cu iniial t = 0,01, selectat. Avnd n vedere c numrul asumat de
numerele de loterie ca att de multe copii ale unui K.-G. trebuie s fie interpretate, 30
000, ca fiind corespunztoare n limitele intervalului sunt -valori s fie multiplicate
cu 30 000 pentru a obine n diferenele lor succesive, numrul de variante care se
ncadreaz n intervalele succesive. Abaterile n sine sunt, dar la fel de acest lucru
pentru K.-G. nostru n mod constant se ntmpl s cred c n mijlocul intervalului n
care ele sunt unite. Ar astfel, ca t = : , primul egal cu 0,005, al doilea egal
cu 0,02, n timp ce al treilea egal cu 0,04 etc pentru a stabili, dar deoarece
mrimea abaterii medii stabilite arbitrar poate fi, putem = 1 : 0,02 = 28.2095 sunt
adoptate, dup care primul egal cu 0,25, al doilea este egal cu 1, al treilea este 2,
etc este gsit. Pentru a obine n cele din urm acest lucru frecvena de apariie n
calitate de Legea fundamental n funcie de t pentru a asigura masa necesar, fiecare
ct mai multe numere de loterie sunt atribuite, ca numrul de abateri este
asociat. Aceast misiune ar putea fi fcut n mod arbitrar n sine, din moment ce
fiecare a 000 de numere de roata de avere 30 acelai lucru W. trebuie luat n
considerare. Firete, cu toate acestea, ordinea natural a numerelor este urmrit i

sunt, prin urmare, primul primele 338 de numere, al doilea , urmtoarele 677 de
numere, etc, aa cum este indicat mai sus, este alturat, astfel nct un tabel este creat,
care prevede, n partea relevant, dup cum urmeaz:]

Dimensiune Numr

Dimensiune Numr

Dimensiune Numr

0.25

1-338

14

8923 9548

47

24347 24626

339 1015

15

9549 la
10167

1016 1691

74

2887228946

1692 2365

75

28,94729,018

2366 3038

100

2985429865

143

29998

3039 3708

25

1535115877

26

1587816393

27

16,39416,899

28

1690017394

10

6356 7005

11

7006 7650

12

7651 8289

45

2375624056

150

29999

13

8290 8922

46

2405724346

160

30000

De fapt, desigur, abaterile variaz continuu, n timp ce fiecare cantitate de abatere

de 1 abate aici de la urmtoarele; Acest interval de abatere, dar n funcie de abaterea
medie simpl, adic dup ce rapoartele cauzate 1 : 0.02
= 28.2095 suficient de
mici pentru a fi un remarcabil pentru a oferi rezultate de potrivire cu redimensionare
continuu.
Nu mi-au fost acum listele de loterie saxone de 10 ani, la comanda lui, fiecare
32000 la 34000 numere, dar numerele pe care le-am lsat mai mult de 30, 000 n

listele ca non-existente deoparte. [Aceste 10 de liste au fost metoda anterior prin

intermediul datelor empirice din tabelele de mai sus I i II i, ulterior, prevederile de
probaiune de probabilitatea de Q , U i Vctigat.]
[Este adevrat, de exemplu, determinarea v pentru m = 6a Unul are apoi ase
numere consecutive ale listelor mpreun pentru a crete, numerele nu vor fi luate n
considerare peste 30, 000, aa c, dac numerele 28 904, 24 460, 32 305, 16 019, 157,
3708, sunt luate 16,928, cu lsnd la o parte 3-lea, aa cum aceasta depete 30.000,
restul de ase n tabelul de mai sus dimensiuni abatere a pune n aplicare, care sunt
de a lua chiar i-un numr pozitiv, negativ pentru numere impare. Astfel, exist
numerele notate dimensiunile + 74, 47 +, - 26, - 0,25, + 5, + 28 reprezint media +
21,3; prin urmare n raport cu acesta din urm, ' = , = 3 i v = 0 . Aceast
dispoziie, executat de 2000 de ori, a dus la tabelul I, b cu m = 6, n = 2000 valorile
listate.]

XVII. Simplu i legea Gaussian fa-verso.

118 Dac chiar GG simplu, pe care ne-am 24-29 au explicat, din cauza, n
general, la K.-G. abateri colective W. asimetrice presupuse rel. O , nu direct pe K.G. este aplicabil, dar GG dou coloane ( 33), este de a lua pentru ei pentru a finaliza,
dup care toate prevederile din Legea fundamental privind K.-G.
simplu transferabile cazul n care abaterile D n loc de A scderi i comune Bez dup
GG simplu pentru ambele pri. Un valori forei de , m , = : m Bez. fiecare
parte, respectiv n special. de ", m ', e' = ' : m " i ,, m, , e , =
, : m , nlocuit. Avnd n vedere acest lucru, vom merge la cei care deja n
capitolul al cincilea. declaraiile fcute despre GG simplu, care se presupune
prezenta, nici acelai cu cel pe urmtoarele suplimente.
A fost stabilit c n prezent prezente tabele, exportate de distribuie din Legea
fundamental, i anume -mas i -bord, nu dist. : ., pentru care s-au dat 27,
dar mar :
183).

, scurt t, sunt nfiinate. O astfel de bord vor fi notificate n anex (

Acelai lucru este sub determinarea Gaussian fundamental care W. sau numrul
proporional a unei singure valori scurt este o anumit dimensiune, egal cu:
, (1)
care

Pentru a le ntre limitele date de de a avea, ai expresiei anterioare cu d s se

multiplice i s ia integrala a se ntre limitele n cauz, sunt n general:

(2)
sau dup nlocuirea h de 1 :

, prin

t, d de

dt:

(3)
i W. sau numr proporional de ntre t = :
continuare:

= 0 i un anumit t este n

, Scurt = [ t ]. (4)
Aceast probabilitate [ t ] este acum doar pentru diferite valori ale t exprimate de
tabelul dat n apendice. La numrul absolut de ntre limitele t = 0 i un
anumit t trebuie s, trebuie [ t ], nici cu numrul total de m pentru a se multiplica.
Expresia integral pentru [ t ] poate fi cunoscut nu s se integreze n forma finit,
dar probabil reprezint n urmtoarele serii infinite, care converge att de lungi
puternic i, prin urmare, calculul este util atunci cnd t = : mai puin de 1,
deci < , di <1.772 45 este:
(5)
Deoarece folgends Bez. mereu t sunt luate, provocarea [poate t ] sunt
ignorate. Toate puterile de t sunt pozitive, deoarece t = : , i , dar n acelai
timp sunt pozitiv i negativ.
Acum este important s reinei c, dac, aa cum frecvent cu aplicaiile noastre de
caz, valoarea , care, la t = : vine n, foarte mic n comparaie cu eroare
central , astfel tsine este foarte mic, toi membrii seriei ( 5) pot fi neglijate n
primul, dup care aproximativ:
(6)
. (7)
Dar valoarea acestui neglijare a termenilor superior din punctul de vedere al (5) un
moft determinat prea mare, i aa ne-am pentru a pune mai precis:
, (8)
unde este o valoare foarte mic pozitiv. De la (8), astfel:

, (9)
care t , neglijnd , de exemplu, n funcie de valorile aproximative (7), este gsit un
pic prea mic.
119 Valoarea dup GG are anumite relaii normale cu o alta, derivate din
valorile de panouri de distribuie, n msura n care acestea sunt supuse la Legea
fundamental, a crei confirmare este tot apropia s ne ateptm mai mult, cu att mai
mult m crete.
S q =
cuadratic medie, care este considerat de astronomi ca o abatere
medie per se, i w aa-numitul abaterea probabil, adic abaterea, dac amndoi luai
abateri pozitive i negative pentru valori absolute, ct mai multe abateri mari despre
ei nii ca o mic le are, deci, practic, valorile centrale ale abaterilor, a nu se
confunda cu valorile centrale nostru prin excelen, cu C este menionat de acest
lucru nu o abatere , dar un A este. Ea are acum urmtoarele relaii standard de:
= 1,253 314 , adic vizibil = 5 / 4 ;
= 0.797 885 q , adic vizibil = 4 / 5 -a , (10)
q = 1.482 604 w , w = 0.674 489 q

= 1.182 947 w , w = 0,845 347

Prin substituirea expresiile anterioare pentru n t = :
schimbare n asociat set:
sau t =

poate fi chiar i fr o

(11)

Ulterior, se pare, la prima indifereni la ceea ce expresie pentru t ine la. Numai
aceasta nu este o chestiune de indiferen dac o prim rund de calif ptratelor
abaterilor, 2 , determinat de dup sau w prin formulele anterioare de a gsi,
sau vice-versa sau w de la abaterile simple, la oricare dintre aceste valori, Pentru a
gsi alii, dar determinarea direct a q din ptratelor deviaiilor are o certitudine
oarecum mai mare dect cea a ca mijloc de abateri simplu, iar acesta din urm o
mare deloc neglijabil dect cea a w prin numrarea abaterilor, care se afl pe derivate
n conformitate cu formulele de mai sus valori transferuri. Prin urmare, se consider
indicatorul de msurare fizic i astronomic prefera valoarea t = :q
, dup
determinare direct a q din ptratelor abaterilor, dar ar trebui s ctige n acelai
securitatea prin aplicarea altor expresii pentru t atunci cnd sau w n acestea n
conformitate cu formulele de mai sus, direct de la dat q este derivat, n timp ce

sigurana este mai puin dac sau chiar w n exprimarea t determinate direct de
abaterile simplu, i se poate dobndi nimic prin folosirea termenului t = : q
dac q este prin utilizarea formulelor anterioare direct de dat sau w este derivat.
Dei acum pe utilizarea anterioar a valorii t = : q
, prin determinare direct
a q , un avantaj principal al securitii de la alte moduri de determinare a t -a precedat,
este totui n colectivele n general prefer valoarea t = :
dup determinare
direct de de la utilizare, deoarece cu suma mare de variante, cu care avem
de-a face, n general, n acest ecartament de msurare, Cuadratura le-ar fi prea
greoaie, avantajul siguranei n utilizare a dat direct q nainte a dat n mod direct ,
dar este nesemnificativ, i la mare, m pierde vreodat sensul su semnificativ. De fapt,
n timp ce eroarea probabil a dat direct q egal

este c dreptul este dat i egal cu cea a

determinat direct w egal

1) .

1) [derivarea

acestei erori este probabil GAUSS n Jurnalul de Astronomie Vol. I

(plante, vol. IV, pp. 116, 117) i Encke n tratatul pe mici ptrate (metoda Berliner
Astron Anuarul pentru 1834 S. . 293 i 298). Trebuie remarcat faptul c valoarea
numeric a w, care se gsete n locaia specificat n GAUSS, este distorsionat.]

120 Anterior Toate sunt lucruri bine cunoscute. Dar aceasta nu poate fi lipsit de
interes, acest puine pentru a aduga de la mine de la sentinele GG-derivate.
Unul trebuie s se fereasc de suma ptratelor 2 cu ptratul sumei abatere
( ) 2 pentru a fi confundat. Acum, dac luai probleme, cu excepia acesta din
urm, pur i simplu prin cuadratura de de recuperat valori pentru a obine, de
asemenea, fostul laborioas prin determinarea ptrate, astfel nct s putei
considerare faptul c ( ) 2 = ( m ) 2 i 2 mp = 2 , de la ecuaia:

cu uurin interesant ecuaia:

(12)
sau n cazul n care expresia de pe partea stng P apelurilor
P=

(12a)

derivate, dup care 2 m, adic numrul de dublu diferen suma multiplicat de ptrate
mprit la ptratul sumei deviaie este egal cu raportul cerc este. Scurt ca
formula, P -formula fierbinte.
Pe de alt parte, se obine pe relaia de mai sus, corvoada dreptul de a calcula suma
ptratelor abaterilor de la ptratele deschise de suma deviere s fie determinat
conform formulei:
(13)
numai c suma direct a anumitor 2 este cu siguranta ceva mai sigur dect pe
formula anterioar a ( ) 2 derivat.
Cele dou erori centrale, simplu = : m i ptrat , poate fi nc un al treilea

(14)
aduga, pe care o voi numi eroarea centru de cerc, i n funcie de expresia de mai sus
se obine prin asta., suma de ptrate cu suma abaterilor sau, ceea ce se ridic la
acelai lucru, mprind ptratul rdcina medie ptrat eroare cu eroarea medie
simpl
L-am da numele de mai sus, pentru c n ceea ce privete P -ecuaia exprimat raport
cerc reprezint un punct de cotitur n urmtorul sens. Sa pus mai nti, ecuaia este
satisfcut exact de abaterile existente, atunci n cazul n care abaterile, care este mai
mare de sunt n cretere, P mai mare de , cu toate acestea, este P mai mic de ,
dac abateri mici dect sunt n cretere. Schimbarea este la distana de abaterea de
la respectiva proporional. Dovada acestui trec 2) .

2)

[Rezult c P n dependen fa de orice valori individuale deviaia i , atinge

minimul cnd
sau = .. De asemenea, este evident c P atinge minimul
absolut cu valorile 2, n care fiecare dintre i = este.]

Am P gsit s-au dovedit ecuaia admirabil la numeroase erori de dezvoltare i pure

dup metoda psihofizice de eroare medie.
Dup expresiile date, cele trei mijloace eroarea avea urmtoarea relaie:
(15)
i se poate demonstra c sumele de deviere de mai sus aceast eroare nseamn,
pentru suma total a abaterilor de la Cape. XVIII au urmtoarele relaii, unde e , ca
ntotdeauna, este numrul de baz de logaritmi naturali:
. = 0.72738 rel. ;

. = 0.60653 rel q ;

. = 0.45594 rel ;
dintre care primele dou valori foarte apropiate de raportul 7 : 6 au.
Raportul corespunztor sumelor de deviere inferioare este, desigur, obinut prin
deducerea numere anterioare ale 1, i apoi se constat c de jos i de sus deviaie
total, martie qfoarte aproape 2 : 3 comport.
n ceea ce privete w este raportul cauz din suma superioare deviere de 0.79655 i
valoarea, dar pentru care abaterea superioar este egal cu suma cea mai mic, este
1.17741 q .
Cifrele de deviere sunt superioare pentru numrul total de abateri urmtoarele
condiii:
. 0.42494 Bez ;. 0.31731 rel q ;. 0.21009 rel , 0,5 Bez. w ;
care aceste relaii pentru w , , q, foarte aproape de 5 : 4 : 3 : 2 voturi.
De asemenea, nu se poate ca o deviaie medie de ordinul doi cu 2 s fie desemnat
prin intermediul diferenelor de individ din Orientul definesc acelai lucru, care
este, [atunci " sum i " numrul de , care este mai mic dect sunt,
conform " i "este suma i numrul de , care este mai mare de , denot,
astfel nct " - ' = "-'' = m 2 ]:
(16)
aproximat cu

provocator.

La fel ca valoarea pot fi reprezentate de o funcie de abaterile Legea

fundamental, inclusiv valoarea de e. Cu excepia cazului i anume n conformitate
cu declaraia de mai sus, suma abaterea este mai presus de -a mprit la suma total
deviaie egal cu
suma total variaie este invers mprit de mar sus. q i
coeficientul de ptrat egal cu e .
121 Toate seturile anterioare de la GG stabilit de valabilitate plin de un strict
vorbind numr mare, infinit de abateri nainte, din care variabilele relevante sunt
derivate, dar care, aa cum sa menionat mai devreme, nu exclude c, chiar i la un
numr foarte moderat de abateri o confirmare empiric foarte aproximativ a
pedepselor anterioare a fost de a fi gsit, i n ceea ce privete tratarea cu succes a
unui K.-G. n orice caz, un numr considerabil m de copii ale unui i, prin urmare,
abateri de la fel pentru ambele pri ale D este una, astfel nct s putei nu doar o
confirmare foarte aproximativ a pedepselor anterioare asteptam ca acest [pentru o
nlocuire a GG simplu prin dou coloana], dar, de asemenea, a se vedea. ntre timp,
face abaterile de la aa-numitele valori adevrate, de exemplu, constnd dintr-un
infinit m urmarire, sau aa-numita eroare, care, n funcie de dimensiunea finit m de
ambele pri i m "i m , n special, rmne n continuare dup fiecare pagin atenie
cel mai puin semnificativ, i nu se refer la o parte, prin aa-numita eroare probabil,
uneori coreciile la determinarea finit m , n funcie de eroarea de a modifica valoarea
real a indifereni i aleatoriu n pozitive sau negative sau ntr-o anumit direcie de
ctre unul dintre mrimea m dependente de valoare, este mai mare sau mai mic de 3) .

3)

[Coreciile pentru valorile medii de deviere au fost raportate n 44 i 45, iar

eroarea probabil de uniune , q i w pot fi gsite mai sus 119 specificat. De
asemenea, demn de menionat este eroarea probabil, care n determinarea mediei
aritmetice O de m este de ateptat valori, i n acelai w :
urmeaz a fi stabilit, n
cazul n care w, ca de obicei, probabil eroare di abaterea probabil a valorilor
individuale (a se vedea mai sus la (10)) imagineaza.

122 [Comanda acum validitatea fa-verso GG fa de anterior numai ca o lege de

distribuie de K.-G. pentru a testa subutilizate GG simplu trebuie, pe baza panourilor
I i III din tabele capitolul VIII compararea observate i calculate z valorile sunt
produse. Exist acele panouri la astfel de comparaii, deoarece acestea au asimetrie
numai slab i justific sperana c unul dintre necesitate prin aplicarea avantajul Act
dou fee la asimetrie mai mare va fi reflectat ntr-o msur mai mare, astfel,.]
[Din cele 5 principii de reducere a Placa I ( 64) aleg poziia E , = 368 i de la 4
Principii Reducerea Placa III ( 65), poziia E , = 60, cu meniunea c prima relativ
mai slab, din urm avnd cel mai puternic asimetria relative n comparaii cu alte
documente. Pentru ambele panouri, apoi, att n raport cu A , valorile t = :
i,

ulterior, [ t ] i cu referire laD p , valorile T ' = ' : e

i t , = , : e ,

n continuare [ t ] i [ t , ] se calculeaz, n cazul n

care , " , , de o sau D p pn la intervalul respectiv limiteaz o i (nu pn
la a se) se extind. Exist apoi diferenele dintre consecutive -valori dect trebuie
s fie desemnate valori este format i a descoperit [ t ] cu m, [ T " ],
respectiv. [ T , ] cu m ' , respectiv. m , nmulit. n acest fel, rezultatul calculat de
simplu i dup cele dou fee GG z -valorile n comparaie cu valorile placa observate
n urmtoarele dou tabele. Aici sunt valorile numerice ale , e i e , definite fr
corecie a motiv, deoarece localizarea lor n dimensiunea m este irelevant i
nivelurile dorite de precizie:
Compararea empirice z din tabelul I (n plan vertical a craniului), cu teoretice
dup ce simplu i dublu fa GG
E = 1 mm ; i = 5; A = 408.2; D p = 409.7; = 11,1; e '= 10,4; e , = 11,9, m =
450, m ' = 210 , m , = 240.
o

empiric z

Teoretic z

Misc A

Diferen

Bez. D p

rel.. O

Misc D p

363

0.5

0.5

+ 0,5

+ 0,5

368

373

+1

+1

378

+1

+2

383

17

13

13

-4

-4

388

24

22,5

22,5

- 1.5

- 1.5

393

36

35,5

34,5

- 0.5

- 1.5

398

41

49

47

+8

+6

403

59

60

58

+1

-1

408

65

64

64

-1

-1

413

65

60

62

-5

-3

418

51

50

52

-1

+1

423

40

37

38

-3

-2

428

17

24

24

+7

+7

433

19

13

13

-6

-6

438

+3

+2

443

+1

+1

448

-1

-1

453

0.5

0.5

+ 0,5

+ 0,5

Sum

450

450

450

46

42

Compararea empirice z din tabelul III (recrui), cu teoretice dup ce simplu i

dublu fa GG
E = 1 inch, i = 1 , A = 71.75, D p = 71,99; ; = 2,04 e = 1,92, s , 2,16, m , =
2,047 m ' = 963 , 5, m , = 1083.5.
o

empiric z

teoretic z
rel.. O

Diferen

Bez. D p

rel.. O

Bez. D p

60

-L

-1

61

62

0.5

+ 0,5

63

1.5

+1

+ 1.5

64

3.5

+ 1.5

+2

65

15.5

10

12

- 5.5

- 3.5

66

26

26

28

+2

67

54

58

59

+4

+5

68

108

110

108

+2

69

172

179

174

+7

+2

70

253

252

243

-1

- 10

71

290

304

298

+ 14

+8

72

330.5

315

318

- 15.5

- 12.5

73

296

282

291

- 14

-5

74

223.5

217

226

- 6.5

+ 2.5

75

142

143

145,5

+1

+ 3.5

76

75

81

80,5

+6

+ 5.5

77

38

40

37

+2

-1

78

13

17

15

+4

+2

79

3.5

+ 2.5

+ 1.5

80

-1

81

0.5

- 0.5

-1

82

0.5

- 0.5

- 0.5

83

0.5

- 0.5

- 0.5

2047

2047

90

72

Sum 2047

Dup cum putei vedea, suma total a abaterilor dintre valorile observate i
calculate, n valoare absolut n ambele tabele este luat dup ce, mai mic de legea
fa-verso ca pentru simplu, n cazul n care diferena n special pentru primul tabel
comparativ deja este nesemnificativ. Dar ce cade mai mult n greutate, mai mare
fidelitate, care se realizeaz prin lege cu dou fee, n comparaie cu simplu n
reprezentarea miezul ambele panouri, Endabteilungen contrariul.]
[De altfel, comparaia arat z valori de drept cu dou fee cu corespunztoare z valorile legii simplu n ambele cazuri unanimitate c de la panoul, centru de
cretere a celor prim mai mare i apoi mai mici pentru scderea unei cei prim mic
i apoi mai mare aa cum sunt. Motivul pentru acest lucru se afl n dou panouri
direcia comun de asimetrie, iar aceste rapoarte s-ar transforma chiar atunci cnd
asimetria va lua n direcia opus.]

XVIII. Suma de lege i Supplementarverfahren.

123 Pn n prezent, GG, la fel de mult ca stiu, doar pentru a determina numrul
relativ sau absolut de abateri de A a fost folosit ntre limitele date de abatere, dar
poate fi asociat cu el i ca un fel de corolar de care formule, de asemenea, pentru
suma relativ i absolut abaterile A dezvolta ntre limitele date de abatere, care, la fel
ca Bez formule. de GG, la toate, att de mult timp vor rmne valabile i aplicabile
mpreun pentru abaterile reciproce, ca simetrice abateri W. rel. Un exist, dar s ia n
cazul asimetric W. din nou dup GG dou coloane valabil pentru fiecare pagin, n
special cererea, dac Bez abateri. D n loc de rel.. A accepta, si m , , , t pentru
fiecare pagin, n special respektiv de m , , , , e , , t, i m ' , " , e " , t
' nlocuit.
Dar ctiga rezultatele cu privire la suma abaterilor mai mult atenie, deoarece nu
mprtesc dezavantajul rezultatelor referitoare la numrul de abateri, doar unul la

un termen finit nu reciclabile integral sau o serie infinit, vor n continuare s fie
intabulate s fie n msur, deoarece acestea sunt destul de exprimabile n form
finit, de asemenea, de Supplementarverfahren ( 128), care permit, sunt importante,
este adic dup ce n partea de jos n afar de a fi stabilit dup cum urmeaz.
124 La suma abaterilor la o anumit limit abatere de la cele mai apropiate valori
la o parte, spune pozitiv, de exemplu, pn la limita " pentru a determina ceea ce
echivalent este valabil i pentru partea negativ, s i asume suma total a abaterilor
de acest pagina, di " , forma din aceasta medie simpl deviaie e '= ' : m " ,
2 ], apoi suma
ia t = ' : e " , de la fantezie pe urmtoarea regul pentru a exp [- t
absolut a abaterilor de '= 0 la dat " egal: " (1 - exp [- t ]) i de dincolo
de " la , situat chiar: " exp [- t ], iar suma proporional ' , dar, di absolut
anterior, mprit la numrul total ' , care cu T vor fi notate, egal cu 1 - exp
[- t 2 ], n plus, exp [- t 2 ].

n loc de suma absolut i proporional pn la o anumit limit ", pentru a stabili

i de dincolo, putei aceast dispoziie, de asemenea, la un anumit numr de abateri
care z ' hot, face, cu condiia ca la mare m " , aa cum se presupune
aici , z : m " dup modul specificat n trecut t i invers ca n t - tabel poate fi
gsit. Deci, s fie z ' : m dat, ne-am cuta n t- masa, t i s-l utilizai n mod
anterior pentru a rezuma dispoziie.
n acest sens, fiecare valoare de la o - coloana din panoul de distribuie de fapt un
interval ntreg i reprezint, n care pe un scris z - valori de calcul, pe care le intervalul
raza de ntrebarea unui apel, astfel nct este limita pn la care suma trebuie s ia
astfel de numr de abateri, nu de un A - coloana n sine, ci de limita intervalului raz,
fcndu-l la intervalul raza de adiacente o legtur, aa cum hotrt s se uite la.
In loc de nsumnd la limitele date de D s fie determinat din ambele pri, acestea
pot fi, de asemenea, pe fiecare parte dect numrul stabilit de fiecare parte ntre orice
limite exact n acelai fel, prin scderea frontierele asociate dup fostul maniera
determinare sume de cellalt.
125 Pentru a exp [- t 2 ] pentru a gsi, aduga 2 log t la .63778-1, acest, uita-te
pentru numerele din tabelele de logaritmi, ia-o negativ, de exemplu, tragei-le de la
urmtorul cel mai mare numr ntreg de la i adugai-l din nou cu un semn negativ
adugat, privind napoi la acest numr, astfel nct acesta este exp [- t 2 ] .
Acest calcul trebuie s fie, desigur, nici o dificultate, cu toate acestea, este
considerat a fi un pic greoaie, i cu scopul de a scuti pentru fiecare caz, se poate apoi,
cu toate acestea, pentru echidistante t = :
sau la multiplicarea cu
de
pierdut , pentru cei din : valorile corespunztoare ale

i, ulterior, 1 - exp [- t 2 ] precizeaz i ia valorile echidistante suficient de apropiate

atunci interpola ntre. Aici este un astfel de tabel ale crui valori vor fi, desigur, mai
aproape unul de altul, pentru a permite o interpolare foarte precise.

Tabel care sumele de deviere de la , Totalsummme ca o unitate de drept

,
exp [- t 2 ]

exp [- t 2 ]

exp [- t ]

0.00

1.00000

1.00

0.72738

2.00

0.27992

0.05

0.99920

1.05

0.70403

2.05

0.26245

0.10

0.99682

1.10

0.68035

2.10

0.24568

0.15

0.99286

1.15

0.65641

2.15

0.22961

0.20

0.98735

1.20

0.63232

2.20

0.21425

0.25

0.98030

1.25

0.60813

2.25

0.19960

0.30

0.97176

1.30

0.58395

2.30

0.18566

0.35

0.96176

1.35

0.55983

2.35

0.17241

0.40

0.95034

1.40

0.53586

2.40

0.15986

0.45

0.93757

1.45

0.51210

2.45

0.14798

0.50

0.92350

1.50

0.48861

2.50

0.13677

0.55

0.90820

1.55

0.46545

2.55

0.12621

0.60

0.89173

1.60

0.44270

2.60

0.11628

0.65

0.87417

1.65

0.42038

2.65

0.10696

0.70

0.85558

1.70

0.39855

2.70

0.09823

0.75

0.83606

1.75

0.37726

2.75

0.09006

0.80

0.81569

1.80

0.35654

2.80

0.08245

0,85

0.79455

1.85

0.33641

2.85

0.07536

0,90

0.77273

1.90

0.31692

2.90

0.06877

0.95

0.75031

1.95

0.29809

2.95

0.06266

exp [- t 2 ]

exp [ - t 2 ]

exp [ - t ]

3.00

0.05700

4.00

0.00614

5.00

0.00035

3.05

0.05176

4,05

0.00540

5.05

0.00030

3.10

0.04694

4.10

0.00474

5.10

0.00025

3.15

0.04249

4.15

0.00416

5.15

0.00022

3.20

0.03841

4.20

0.00364

5.20

0.00018

3.25

0.03466

4.25

0.00318

5.25

0,00015

3.30

0.03123

4.30

0.00278

5,30

0,00013

3.35

0.02809

4,35

0.00242

05:35

0,00011

3.40

0.02523

4.40

0.00211

5.40

0,00009

03:45

0.02263

4.45

0.00183

5,45

0,00008

3.50

0.02026

4.50

0.00159

5.50

0,00007

3.55

0.01811

4,55

0.00137

5,55

0,00006

3.60

0.01616

4.60

0.00119

5,60

0,00005

3.65

0.01440

4,65

0.00103

5,65

0,00004

3.70

0.01281

4,70

0.00088

5,70

0,00003

3.75

0.01138

4.75

0.00076

5,75

0,00003

3.80

0.01009

4.80

0.00065

5,80

0,00002

3,85

0.00893

4,85

0.00056

5,85

0,00002

3, 90

0.00790

4,90

0.00048

5,90

0,00002

3.95

0.00697

4.95

0.00041

5,95

0,00001

6.00

0,00001

6.15

0,00001

6.20
0.00000
126 Derivatul de suma lege n funcie de A dup o singur GG este aceasta.
Dup GG simplu, ambele pri luate mpreun numr absolut de discrepane ntre
este t = 0 i o valoare dat de t = :
:
Pe scurt, m [ t ]. (1)
Pentru a avea suma corespunztoare, are valoarea precedent sub semnul integral

cu pentru a se multiplica, care d:

. (2)
Cu toate acestea, din moment t = :
, prin urmare, = t
substituie a acestei valori pentru n ultimul integral:

, o are de

. (3)
Integrala general de 2 t exp [- t ] dt este n considerare faptul c TDT = d t 2 ,
pot fi integrate ntr-o form finit, i anume egal - exp [- t 2 ], i, prin urmare, ntre
limitele t = 0 i t = t este egal cu (1 - exp [- t 2 ]), care cu m = nmulit, sunt:
(1 - exp [- t ]), (4)
ca suma ntre t = 0 i o dat t.
Fii scurt
1 - exp [- t ] = T (5)
set, aa
T (6)
valoarea dorit.
Acum este exprimat n serii infinite:
, (7)
dobndete ntr-o foarte mic t di :
este suficient pentru a reine primii doi
termeni, care, la foarte mic t vizibil sunt:
T = t . (8)
n cazul asimetriei o are de D n loc de o s ias i s aplice GG dou coloane, d, n
schimb i pentru a pune " sau , i t fiecare parte n mod egal
de e sau e , trebuie s depind, ca i mai nainte, prin .
127 n scopul de a compara observaiile cu factura, este firesc s se determine
suma abatere se pn la limitele date. Acum se aplic pentru determinarea empiric
din total fiecare parte (n conformitate cu 74):
, =m,D-o,;
' = un '- m D , (9)
Formule de determinare a pn la o anumit limit , sau ' modifica fiecare parte
doar n msura n care sub m , i m ' nu mai este totalitatea valorilor de deviere de

fiecare parte, dar numai numerele de deviere pn la aceast limit, i o , , un

" nu totalitatea unei fiecare parte, dar pentru a nelege din nou numai pn la limita
dat ceea ce suntem nu doar denota valorile respective cu dou linii de mai sus i mai
jos, n raport cu ansamblul cu liniue. Dac acum D n ea intr, n general ntr-un
anumit interval, care face parte din m ' , m " , o " , o " , care se ncadreaz n acest
interval, ca i mai nainte ( 72 i 73), indicat pentru a determina prin interpolare , n
timp ce partea rmas este dat de observare n sine.
S ne explica acest lucru pe bord I de 450 de cranii. [Pentru poziia de
reducere E , = 368 ( 64) cade D p = 409.7 n intervalul 405.5 - 410.5. Prin urmare,
este un 0 = 408; z 0 = 65; i= 5; g 1 = 405.5; x = 4.2, i vom obine pentru
a D p ajungnd pn la prima limit interval 405.5 " , pentru di y D p - Y, unde Y
este numrul, i Y indic suma intervalului angajament, n conformitate cu formulele
(13) i (8) din capitolul IX.
y = 65 = 55, Y = 55 407.6; yD

- Y = 55 2.1 = 116

Obinut n consecin n urma tabel comparativ ntre teorie i experiment pentru

sumele mai mici de deviere din tabel I:
Compararea empiric " cu cazul teoretic de mas I (n plan vertical a
craniului).
E = 1 mm; i = 5; D p = 409.7, e , = 11,9; , = 2840th
"

"
Empir.

Theor

Diferen

":,
Empir.

Theor.

Diferen

De la 0- 116
4.2

111

-5

0041

0039

- 0,002

"9.2

511

491

- 20

0180

0173

- 0,007

"14.2

991

1034

+43

0349

0,364

+ 0,015

"19.2

1592

1599

+7

0561

0.563

+ 0,002

"24,2

2113

2079

- 34

0,744

0.732

- 0,012

"29,2

2566

2423

- 143

0.904

0853

- 0,051

"34,2

2725

2636

- 89

0,960

0928

- 0,032

"39,2

2798

2749

- 50

0982

0.968

- 0,014

"44,2

2840

2806

- 34

1000

0.988

- 0,012

Se va vedea, cu care sumele absolute i abordarea deviaie relativ, deoarece

acestea vor purta panoului sunt reprezentate de suma de drept. Acesta trebuie s fie
luate n considerare ca valorile empirice sub presupunerea de o distribuie uniform
a unui resp. au fost determinate n fiecare interval, n timp ce calculul teoretic bazat
pe presupunerea este c distribuia este n concordan cu Legea fundamental, de
asemenea, n intervalele. ]
128 Aditiv. Supplementarverfahren.
Dac, aa cum se practic, ntr-un panou de distribuie doar numrul total, dar nu
suma total a unei, care cade peste i sub o anumit valoare, doar doar Vorzahl v i
Nachzahl n , dar nu Vorsumme V i Nachsumme N este dat, poate fi ntr-adevr C ,
dar nici un , nici D p obinute direct, nici functiile de deviere cu privire la aceste
valori, prin urmare, nici o declaraie de distribuie va fi posibil. Astzi putei s dup
cum urmeaz, dei oarecum laborios, metoda pe care eu numesc
Supplementarverfahren, du-te.
Se determin n loc de D p degrab D i , care este de obicei de D p ct mai puin
diferit, pentru a fi nlocuit, poate las iniial o analiz de v, V, n, N deoparte, dar
numere de deviere siguran nc incomplet m " , m " i deviaia sume " ,
", n funcie de metoda de ascuit cunoscut doar de prile de funcionare ale
panoului. Cu toate acestea, ea determin, de asemenea, numerele de deviere
total m , = m ' + v i m ' = m ' + n , n continuare v: m , si n : m '. aceste valori
aparin pot fi vzute n urmtorul tabel valori descoperire, modul de calcul indicat
ulterior este, de masa, dar ar trebui, cel puin pentru unele valori vor fi scutit de
probleme de calcul. Tabelul este doar la valori mici v: m , si n: m extins, aa cum
este n prezent cele mai multe cazuri sunt numai acelea, n care masa nu este
suficient, trebuie s fi calculat direct.
Gsi n continuare suma integral a abaterii inferioar i superioar a D i , dup
cum urmeaz:
,

. (10)

Denumit n continuare 1) :
,

;
. (11)

1)

[Deoarece acest valabilitate presupus a dou coloane GG respect

pentru D i existena legii proporional: e ' : e , = m ': m , are drept consecin pot n
ceea ce privete faptul loc de mai sus, se aplic indiferent de aceast formul lege, de
asemenea, dreapta: A = D i + e "- e , s fie stabilite, care n comparaie cu derivarea

de mai sus de A ofer o indicaie cu privire la sigurana de determinare].

Unele dintre valorile numerice v : m , , n : m ' corespunztoare sum de valori

fracionare deviaiilor de fiecare parte n raport cu D.

0.1626

0.37726

0.1105

0.27992

0.0726

0.19960

0.0461

0.13677

0.0282

0.09006

0.0167

0.05700

0,0095

0.03466

0.0052

0.02026

0,0028

0.01138

0,0014

0.00614

0,0007

0.00319

0,0003

0.00159

0,0002

0.00076

0,0001

0.00035

Calculul de ntmplare ca aceasta: Omul care caut s m ": m , , sau m " m " ,
oricare dintre acestea este partea negativ sau pozitiv, ca [ t ] ia, valoarea t , i s
ia = exp [- t] .
Acest mod de prevedere depinde de care unul pentru fiecare parte a abaterilor
de D i deine n GG simplu n funcie de numrul i abaterea medie n special gasit
pentru aceasta pagina pentru a statuiert valabil, scurt GG modificate pentru totalitatea
i suspendat de la cele din principiu dezvoltat de comutare.
[Cele trei valori: 1) numrul relativ de abateri, 2) valoarea relativ a abatere, 3)
raportul dintre diferena n sine, la care unul dintre D i de numrul i cantitatea
relativ va fi determinat, i de abaterea medie , sunt ntr-o astfel dependena de alii,
ca oricare doi poate fi calculat din a treia. ntr-adevr, aceasta se datoreaz GG
pentru abaterile de o pagin, de exemplu, pozitiv:

, (12)

unde m " i " imagina numrul total i suma abaterilor de aceast pagin, ", dar
diferena este, pn la care numrul incomplet m " i incomplete suma '' fi
prelungit. Se poate, prin urmare, n modul indicat mai sus, pentru a m " m " ,
respectiv. m ": m , prin intermediul t valoarea de '': " , respectiv.
" : , calculat, iar din aceasta, dac " resp. " este gsit empiric
" , respectiv. , sunt determinate n conformitate cu (10).]
Pentru a explica aceast prevedere pe un anumit exemple, este n bord Quetelet de
recrui franceze 2) v = 28 620; n = 2490; m = 100 000th [Omul gsete acum D i =
1.6273 m, adicm , = 55 951; m '= 44 049, m ": m , = 0.48848, m ': m '= 0.94347, n
continuare de la t - mas mai nti dac t = 0.46420 i 1 - exp [- t 2 ] = 0.19385, n al
doilea rnd, dac t = 1.34843 i 1 - exp [- t 2 ] = 0.83769. Prin urmare, ne-am obine
de la (10), totalul sumei , = 3740.5, '= 2410.7, ca " = 725.1 i " =
2019.4. n cele din urm, se pare, pe baza (11) e , = ; 0.0669 e '= 0.0547; A =
1.6140. Este, prin urmare, D - A = 0,0133, n timp ce e , - e ' = 0.0122, ambele
valori ar trebui s fie egale ntre ele, dar n afar de aceasta are motive sa ca valoarea
de ieire D i al proporional anumite D p difer uor . Quetelet nsui, care trece prin
comparaie de evaluare a valorilor de probabilitate observate cu valorile teoretice ale
tabela de probabilitate de a stabili un panou de distribuie realizat, spune: "la taille
moyenne est de 1,62 m mediului"].

2)

[Lettres sur la Theorie de probabilites, p. 401 "Talie de Conscrits francais".]

S-ar putea crede c, chiar i n cazurile n care un set complet este prezent, valorile
observate, dar anormale sunt n jos prea mic, aa cum este cazul cu Leipzig i Anna
Berger recruteaz dimensiuni, tu doar Supplementarverfahren pe partea superioar a
seriei, dar nc de pe aceeai parte a D este de a aplica nevoie pentru a obine o
, pentru a obine ceea ce jos este implicata sau adaptate la influenele de anomalie,
ca i n cazul n care relaia normal dintre numrul i dimensiunea abaterilor, ceea ce
este de pn presupune, de asemenea, prezentat la captul inferior. Dar acest lucru nu
este cazul, dar poate fi numai n msura ateptat de la Supplementarverfahren rezultat
util cnd exclus din calculul rndului de jos, care bcald, este de asemenea furnizat n
mod normal ca solid n calcul, care este o nclzete. De fapt, vom presupune c
numrul proporional de abateri de la o anumite valori deviere de la sfritul, i
anume n partea B este prea mare, atunci numrul proporional pe prile o, anormal
s fie prea mic, Supplementarverfahren dar este dat de presupune c este normal, ceea
ce se contrazice. Prin urmare, este vorba atunci cnd acioneaz numai prin

Supplementarverfahren la aceste rnduri anormale la concluzii absurde. Desigur,

valoarea obinut direct este redus ntr-o astfel de serie Supplementarverfahren
, i crete valoarea A. - Deci, am la grupul Leipzig ca o luat parte dup partea
negativ a D = 69.71-66.5 gam, ca b partea de acolo, pn la sfritul anului, n
cazul n care v putei aminti ( 15) c 66 este valoarea sub care se ncadreaz n
moderarea. Derivat din valoarea totalitate de , a fost de 9935, dup ce-derivat
Supplementarverfahren 9097, substanial egal cu valorile '= care rezult 9070,
de la respectat dect prile pozitive normale ale seriei. Totalitatea seria direct din
valoarea rezultat a A fost 69.62, care dup Supplementarverfahren ctigat 69.70,
astfel nct valorile D in substanial egal. Ar fi acum, dar D nseamn cu adevrat,
astfel nct s, de asemenea, valoarea central a coincide cu ea, aa c m ' = m , fie, n
timp ce m , = 4257; m ' = este 4145.

XIX. Legile asimetrie.

129 [n cele dou capitole anterioare, GG a fost att de avansat nct un

instrument adecvat pentru contul de distribuire de K. - G. este, de asemenea, bine
pregtit n simetria substanial ca n asimetria substanial a abaterilor de
utilizare. Acum, experiena arat c, de fapt, legea Gaussian de eroare la fluctuaie
sczut a valorilor individuale este adevrat legea de distribuie n jurul medii sale, i
c, chiar i cu asimetrie slab, n care rmne ndoielnic dac doar un eec de simetrie
eseniale sau asimetrie semnificativ prezent, legea cu dou fee acord beneficii
legile simple impotriva, astfel nct s putei GG fa-verso dect suficient pentru a
bewhrende lege de distribuie de K.-G. cu variaie proporional slab. Aceast lege
de baz de distribuie pentru K.-G. apoi se bazeaz numai pe experiena i are nevoie
de nici o justificare teoretic. Prin urmare, rmne din punct de vedere empiric, pur i
simplu nc sarcina de a obine preliminar menionat anterior n natur (n capitolul al
cincilea.) Legi speciale de distribuie semnificativ asimetric i implicaiile din Legea
fundamental.
[Dar, cu toate c aceast lege de baz este susinut i prin experienta, acesta este
cu siguran de interes pentru cerinele teoretice privind K.-G. s se dezvolte pentru a
justifica GG dou fee ntr-o manier similar cu a fost fcut pentru lege simpl n
teoria erorilor, teoretic. Acest lucru va fi realizat n adugirile la acest capitol prin
derivarea legile speciale.]
130 [Legi speciale semnificativ asimetric cderea de distribuie n dou
grupuri. Prima conine prevederile valoarea iniial, n conformitate cu care acesta din
urm
1.cea mai dens valoarea, de exemplu, maximum z are,
2.a pronunat n proporional legilor proprietii.
Al doilea grup sunt raporturi ntre valorile principale, valorile medii aritmetice ale A ,

valorile centrale ale C i valori mai apropiate D, determinat astfel distanele acestor
valori i poziia lor relativ n teorie i proprietile A i D sunt asociate figurile
deviaie dezvoltat 1) .]
1)

[n plus fa de aceste legi, legile au fost extreme n 33, de asemenea,

enumerate. Cu toate acestea, la fel au la fel de mult n simetrie dect n asimetria
validitii valorilor abatere i, prin urmare, exist legi de distribuie semnificativ
asimetric. , deoarece acestea dau, de asemenea, natere la discuii mai detaliate,
acestea sunt supuse unui regim special, n capitolul urmtor.]
[Pentru derivarea acestor legi se se bazeaz GG fa-verso, ca legea de distribuie
de copii ale K. - G. ar obtine urmatoarea forma:

. (1)
Adic aici, ca de obicei, m si m , numerele de mai sus i mai jos de valoarea
iniial D afl abateri, " i , care valorile lor absolute dup iau intervale de
abaterile D , h " i h , ai n cele din urm a valorilor reciproce E '
i E ,
unde E ' i E , valorile medii ale " i , sunt. Cu toate acestea, acesta este destinat
pentru valoarea de ieire D nu se aplic nc de la nceput ca cea mai densa valoare
nici ca cel indicat de lege valoare proporional, din moment ce ambele proprieti
trebuie s fie dovedit. Mai degrab, este D s fie considerat ca un timp de a fi ales
n mod arbitrar valoarea iniial, care este demonstrat numai pe baza legii (1), ca i
pe cei nenorocii, cu valoarea acestor dou proprieti. Totui, trebuie remarcat faptul
c 'i , adic nici un numr, ci numai interpretarea geometric
la ' resp. , gndit ca abscise corespunztoare din urm ordonatele perpendiculare
ale legii de distribuie. Numerele de abateri, cu toate acestea, se bazeaz ntotdeauna
pe intervale i sunt reprezentate de band de suprafa, astfel c ecuaiile
z ' = d ' , z , = , d , (2)
specifica ct de mult abaterile (1) n conformitate cu legislaia ntre infinit lng
limitele " i "+ d " respectiv. , i , + d , zona delimitat de ctre acesta
din urm intervalul de dimensiune d " resp. d , cad. Prin urmare, determinat
W. W i W , care o deviere ntre limitele specificate pot fi gsite. Vei fi:

(3)
menionate.]

[Prin ecuaiile (1), pentru orice valoare finit de " i , valoarea corespunztoare
a 'i , i, prin urmare, de asemenea, valoarea corespunztoare
a z 'i z , sau W i W , este determinat ntr-un mod lipsit de ambiguitate . Pentru
valoarea de ieire n sine, cu toate acestea, valorile de deviere ' = 0 i , = 0 parte,
nu au aceast unicitate, cu excepia cazului n care
h
' m ' = h , m , sau

(4)

Pentru c este vorba de aceast valoare:

,

(5)

astfel nct o trecere continu ntre cele dou curbe, care reprezint ecuaiile (1), de
fapt, are loc numai atunci cnd ecuaia condiia (4). Dar faptul c aceast ecuaie
condiie trebuie ndeplinit n mod necesar, este evident din urmtoarea consideraie.]
[Se nelege c un interval de o anumit dimensiune i o anumit situaie poate
aparine doar la un anumit numr de abateri. Acest lucru are drept consecin faptul
c chiar i o intervale infinit mici, trebuie considerat ca limit a unui interval finit,
acelai numr lucru trebuie s vin, acesta poate fi privit n sus sau se extinde n
partea inferioar a intervalului panou de distribuie ca limit a unui. Dar dac pentru
valoarea de ieire ' diferit de , astfel nct numrul de discrepane pentru valorile
de ieire interval corespunztoare depinde de faptul dac acesta din urm este destinat
paginile ajunge deasupra sau din partea situat mai jos abateri iniiale. Din moment
ce acest lucru nu este permis, deci trebuie '= , fie, i, astfel, ecuaia condiia (4)
sunt ndeplinite.]
[Untriftig a contracarat prin faptul c att de mult, astfel de numere, dar nu pentru
abaterile W realizat unicitatea ar fi. Deoarece regulile de probabilitate (3) se refer la
fiecare parte a abaterilor special fr a lua n considerare cealalt parte sau s fie tras
din ea afectat. Dac dorii s fie considerat un reciproc mpreun determina W.,
astfel nct trebuie la fel de totalul numr m = m + m , abaterile se refer, i este
setat, atunci:

, (6)
astfel nct, aa cum trebuie s fie, de '= , = 0, se obine unicitatea determinarea
probabilitii pe baza (4).]
[Este astfel ipotezele legii de distribuie (1) starea de ecuaia (4) s fie ataat. Acest
lucru este dar de la valorile de ieire de performan a legii proporional

E ' : E , = m ': m , (7)

a cerut. n acelai timp, aceast valoare este recunoscut ca cea mai dens valoare,
din moment ce ambele ' i , pentru valoarea zero a dimensiune
deviere ' i , atinge maximul.]
[Pentru a ilustra aceast lege de distribuie poate servi urmtoarele dou curbe,
prima dintre care cursul de mai sus D valori culcat cu indicarea abaterilor probabile i
medii w = DW ,e '= DE' , q = DQ , al doilea curs de ambele pri de D valori
minciuna, indicnd dou valori principale A i C , n plus fa de D i cele dou
abaterile medii simple, e ' = DE " , e , = DE , introduce ochi.

Trebuie remarcat faptul c valorile relative ordonatelor introduse de locul

valorilor 'i , cu formula (1) de 2 h ' m '= 2 h , m , valori separate ' : 2 h
' m ' i , : 2 h , m ,sunt stabilite. Acesta a fost n continuare h '= 1, h , = 2 / 3 a
fost adoptat. Prin urmare, valoarea maxim PB n cele dou curbe este egal cu 1 :
, care mai cuprinde:
e : e , = 2 : 3; e = 0,564; e , = 0,846, D - A = 0,282;

D - C = 0.222; .
Unitatea este egal cu 5,6 cm, pentru a doua egal cu 3,2 cm pentru prima curb.]
131 [Numai n cazuri excepionale, numerele m " i m , cele de mai sus i mai jos
de valoarea iniial D se afl abateri egale pentru fiecare alte. n acest caz excepional
valoarea central sunt C , iar media aritmetic a A cu D combinat. Pentru aceasta
este m '= m , astfel nct valoarea central condiie este ndeplinit caracterizeaz, de
egalitatea m ' i m , dar continu s urmeze datorit legii proporional care e '=
e , i, astfel, m ' e ' = m , e , . Acest lucru nseamn c sumele de deviere reciproc
sunt egale ntre ele, prin care se determin media aritmetic.]

[Cu toate acestea, dup cum se presupune, n general, m ' de m , diferite, astfel
nct cele dou valori principale sunt A i C Niciodat D combinate, iar acesta poate
fi distanele lor de la D la GG derivate dup cum urmeaz.]
[S notm mai mare din dou numere m " i m , cu m ", mai mici de m " i
caracterizarea pe partea de m " valori mincinoase , e , h i t n armonie cu mai
devreme ( 33) a adoptat dispoziii . prin dou linii de mai sus, atunci valoarea
central este C dect s caute valoarea obinut n cluburi cu D definete un interval
( m - " m " ) conine abateri, pentru aceasta este:
, (8)
astfel nct de mai sus i de mai jos sigur de tipul de abateri de valoare sunt la fel ca
el este de a apela pentru valoarea central. Cu toate acestea, de la legile de distribuie
urmeaz dac = C - D distana a valorilor C i D indic, indiferent de poziia lor
relativ:
, (9)
sau, n cazul n care h " '= t, h ", = t " este setat:
. (10)
O gsete, astfel, n considerare faptul c h " = e "
C - D = = T "e"

,
, (11)

n care fie s fie calculat direct din (9) sau t " prin intermediul t -masa pe baza (10)
scurt la " parte.]

pentru a determina dect aceast valoare, la

[Distana C - D , prin urmare, este esenial s se coeficientul de

( m "- m " ) : m '' dependent. Dac aceasta din urm este zero, atunci, de
asemenea, este egal cu zero, i C cade, aa cum sa menionat deja,
cu D mpreun. Cu toate acestea, n cazul n care acest raport nu este egal cu zero, dar
probabil suficient de mic, astfel nct al doilea puterea sa poate fi neglijat, aa cum
este permis, [ t " ] ca dimensiunea aceeai ordine aproximat astfel:
sau

(12)

prezent i, prin urmare:

(13)
sau:

(14)
pentru a seta. Pe de alt parte realizate C - D la valoarea maxim cnd
( m '- m " ) : m "ia valoarea 1, adic, n cazul n care m ' = 0 i m ' = m , adic, atunci
cnd toate abaterile de pe o aceeai latur a valorii iniiale . se afl, i asimetria, ca
urmare, devine infinit de mare, este n acest caz de limitare (10) ecuaia simpl:
(15)
astfel nct t '= w: e "
, n cazul n care w reprezint valoarea probabil a variaiei
care sub 119 egal cu 0.845347 e " . ar trebui s fie stabilit pentru distana C D este obinut prin urmare, ecuaia:
C - D = w = 0.845347 E . "]
(16)
[Aceast dispoziie a C - D este, de asemenea, n cazul general (11), ca i n cele
dou cazuri de limitare (14) i (16) complet bazat pe GG dou fee ca lege de
distribuie. Va fi determinarea empiric a acestui tabel distribuie distan ntr-un
introdus anterior, cel mai uor prin calcul direct de la aproximativ C i A cu ajutorul
ecuaiei (26) sau (29) din XI. Capitol se face, da o rat diferit de valoarea de
determinare teoretic gsit aici, n general. Acesta este diferit n raport cu distana A D ntre valoarea mediei aritmetice A i valoarea de ieireD, deoarece prepararea
formulei pentru aceast distan numai de proprietile A i D se bazeaz, care sunt,
de asemenea, de baz empiric de calcul, n timp ce o utilizare de GG apare nici o
ocazie.]
[O anunului i anume c cea mai mare dintre cele dou sume de deviere " i
, ca urmare a legii proporional pe aceeai parte a D pot fi gsite pe cel mai mare
dintre cele dou numere abaterea, i anume m , "pentru a cuta este ce mai mare a
dou sume de " , mai mic de " este numit, astfel nct putei seta:
"= o "- m "D
" = m "D - o " (17).
Rezult de scdere:
"- " = un "+ o "- ( m "+ m ' ) D = o - mD ,
i, dup ce divizia de m , avnd n vedere c:
,
ecuaie:
(18)

dar proprietatea D pentru a satisface legea proporional, care nu sunt incluse nc. n
acest scop, ne-am pus n (18):
"= m "e" , " = m "e "
sau, ceea ce este acelai lucru, deoarece m '= m - m ' i m ' = m - m ' :
"= mi" - m "e'' , " = mi " - m "e " .
Unul ajunge astfel la ecuaia:
(19)
n care, n conformitate cu legile proporionale:
m " e'' - m "e " = 0
, Astfel nct, n cele din urm,
A - D = e "- e " (20)
rezultate, o relaie care este deja n XI. Cap. a fost nfiinat, aa cum este exploatarea
proprietilor D p acioneaz n interesul de determinarea sa de la valorile din tabel
date empiric.]
[Din moment ce, n conformitate cu legile proporionale:
e "- e ' = ( m '- m ' )

Astfel, ecuaia (20), sub forma:

(21)
sau, ca mai sus:

este stabilit n forma:

A - D = 2 " e " (22)
fi adus.]
[Determinarea distana A - D este astfel, de fapt, de existena GG independent,
astfel nct pentru fiecare panou de distribuie, ecuaia (20) trebuie s fie fcut, dac
este diferit de A , ca medie i D ca D p , legea proporional di conform calculat au
fost.]
[De asemenea, pentru A - D poate specifica limitele. Dac m '= m ' , rezult din (21),
care, de asemenea, A = D, n conformitate cu remarca deja efectuate, n conformitate
cu care Ci A , n acelai timp ca i D coincid. Cu toate acestea, n cazul n
care m ' = m i m ' = 0, asimetria este, prin urmare, infinit, deci este

A - D = E ' (23)
astfel, egal cu abaterea medie simpl, n timp ce n conformitate cu (16) C D reprezint abaterea probabil. n cazul n plus, c ( m "- m " ) : m o dimensiune
mic, n al doilea rnd puterea lor poate fi neglijat, introducei formulele (12), (13) i
(14) n vigoare, astfel nct de la ( 21) sau (22) ecuaia:
(24)
pot fi derivate.]
132 [Pe baza stabilirii sus distanelor C - D i A - D pot fi, de asemenea, A C constatat ca diferena dintre cele dou intervale anterioare, dup care legile distan
pentru cele trei valori principale ale A, C i D n forma urmtoare pot fi date:
1) pentru ntreaga oricare din valorile m ' i m " , adic, pentru o foarte arbitrare grade
de asimetrie, una a n conformitate cu formulele (11) i (20) resp. (22):
C - D = T "e"
A - D = e " - e " = 2 ' e " (25)
A - C = (A - D ) - (C - D) = ( 2 ' - T "

)e";

2) pentru m ' = 0 i m '= m di exista pentru cazul relaiilor infinit de mari

asimetrie (16) i (23), este astfel:
C - D = 0.845347 e "
A - D = e " (26)
A - C = 0.154653 e " ;
3) n cazul n care ( m '- m " ) : m " o dimensiune mic introduce al crui al
doilea putere poate fi neglijat, astfel nct n cazul n care asimetria este foarte mic,
putei seta n conformitate cu formulele (14) i (24):

, (27)
4) n cazul n care orice asimetrie este prezent, caz n care m '= m , este n cele
din urm:
C-D=0
A - D = 0 (28)

A-C=0.
Trebuie remarcat faptul c, n timp, ca i pentru derivarea deviere A - D i D - C poate
fi recunoscut imediat, A i C , n acelai timp, pe partea lateral a m ' sunt, totui, c
numai valorile absolute ale acestor distane sunt determinate, i rmne, astfel, s fie
vzut dac A i C n pozitiv sau n direcia negativ a D reprezentare, primul este
cazul. m > m , acesta din urm, n cazul n care m , > m ' ].
133 [Din aceste legi distan, rapoartele de la distan, i n special let - Legile
de Divizia victorie. Se obine:
1) pentru cazul general n care orice condiie de gradul de asimetrie este supus:

(29)
;
2) n cazul asimetrie foarte slab:

(30)
;
3) pentru cazul de asimetrie infinit de mare:

(31)

.
Sub 2) i 3) au raportat valori reprezint limitele ntre care variaz n condiiile
aplicabile dispoziiile generale de caz. n special, normele aplicabile n relaiile
asimetrie slabe de interes, de la acest caz, cu presupunea fluctuaia aici mic de
copii ale K.-G. este atat de comun, care poate fi menionat ca un control. Din
acest motiv, relatiile (30), pentru a primi un nume special i numele
de - legi.]

[Dintre cele trei coeficienilor de picioare n primul rnd este, de obicei luate
n considerare i, prin urmare, pentru simplitate de ctre un special. Scrisori, i
anume p. menionat.Prin urmare, este de ateptat ca p sau ( C - D ) : ( A - D )
nu este mai mic de 0.785 i nu mai mare de 0.845, nu wofern interveni
nereguli pe parcursul a valorilor empirice ale unui tablou de distribuie i
acordul cu teoria, este relevant doar pentru legislaia care afecteaz de mai sus.]
134 [Faptul c C i A pe aceeai parte a D minciun a fost deja observat,
dar care C ntre A i D este evident din urmtoarea explicaie.]
[Conform formulei (29) este destul de general:
(32)
unde t " la " n t - tabel valoarea asociat. Ai Acum, observai c " poate
reprezenta doar valori ntre 0 i , ca
,
ca o privire la t - tabelul pe care n mod constant
t "< ", (33)
pentru c numai valorile = 0.6209 din trei cifre t -valori mai mari dect
legate de - valori s rmn mai mare, pn la ncheierea mesei. Mai mult
dect att, din:
<2
i, astfel, cu att mai mult:
t

<2 "

aceasta este de fapt:

C - D <A -. D (34)

Aceast lege conform creia C este ntotdeauna ntre A i D este, nu lege

organic.]
[Legea foaie are drept consecin faptul c asimetria abaterilor rel. D de
semn opus dect abaterile rel. . Anume, deoarece n raport cu C , numerele de
deviere reciproc sunt egale ntre ele, exist, pentru fiecare valoare peste C ,
inegalitatea M ' < m , iar pentru fiecare valoare inferioar C , inegalitatea M
' > m , . Astfel, este atunci cnd A de mai susC este,
< , adic "- , negativ.

Dar atunci este D sub C, astfel nct:

m > m , de exemplu, m "- m , este pozitiv.

n schimb, n cazul n care A de mai jos i D de mai sus C este. Aceasta

inversare a asimetriei cu privire la A i D se numete legea invers, care este,
prin urmare, o emanaie a legii situaiei.]

[Aditiv. Justificarea teoretic a legii fa-verso GAUSS.]

135 [Pn n prezent, GG fa-verso a fost determinat de experiena dect
se lege de probabilitate suficient bewhrende de K.-G. poziionat. Vei acum, n
plus fa de probaiune empiric nici o justificare teoretic a acestei legi, astfel
nct s aib ipoteze cu privire la K.-G. fi dezvoltate, care permite o derivare a
acestei legi. Pregtirea unor astfel de ipoteze este justificat de faptul c
acestea conduc la legile care urmeaz s fie obinute i la fel ca i coninut n
seminele. i dac vorbim de experiena decide acurateea legii stabilite, dar
este o astfel de nelegere ulterioar justificare teoretic n natura K.G. promovat.]
[n primul rnd, certific c este suficient, aa cum selectat n cadrul valoare
legilor proporionale D p presupun ca valoare cel mai probabil pentru a obine
GG fa-verso, n acelai mod ca i n teoria eroare, GG simplu de la premisa
c media aritmetic este cea mai mare valoare probabil se deduce. Ipoteza de
la media aritmetic n teoria erorilor este, prin urmare, n colectivele ipoteza c
legea proporional valoarea cea mai probabil cu speciile de un K.G. determina, n ntregime echivalent cu partea.]
[Pentru a demonstra acest lucru, s presupunem c m exemplare un K.-G.
unul exista pentru care o anumit valoare de lege
proporional D P = un zero exist. Exist apoi m ,valori ale unei, i
anume o 1 , o 2 , , un 3 .... sub D p i m ' valoare A , i anume, A ' , A " , A "' ...,
mai sus D P , i a comandat pentru abaterile de aceste valori de D p = a 0 , n
conformitate cu legile proporionale ecuaia:

sau n cazul n care abaterile mai mici de 1 , 2 . . . n partea de sus

de " , " , ... se numesc:

m " , + m ' 2 + + m , 2 " + m , 2 "+ = 0 (35)

Acesta poate fi acum W. abaterilor 1 , 2 " , "

de ( 1 ), ( 2 ) ( " ), ( ") sunt numite. Apoi, W. de

coincidena dintre toate este m abateri de produsul de m W., i anume prin:
exprimat.]
[Cu toate acestea, deoarece un 0 dup ce, n ipoteza de baz ar trebui s
reprezinte valoarea cea mai probabil, acesta trebuie conformitate cu principiile
cunoscute ale teoriei probabilitii i produsul de W. pentru abaterile valorilor
depus un al unui 0 fie mai mare dect pentru abaterile de la orice altul, de
la un 0 valori diferite. Prin urmare, este
fie de maximum. n cazul n care, n prezent, pentru concizie:

aa este, prin urmare:

(36)
pentru a plasa.]
[Aceast ecuaie trebuie s corespund cu ecuaia (35), exist n acelai
timp. Ce aduce, prin urmare, (36), n forma:

aa c este evident c:
(37)
unde k este o constant arbitrar. De la:

dar urmeaz

si din aceasta prin integrare:

. (38)
n acelai timp, se poate vedea c k trebuie s prezinte o valoare negativ n
cazul n care ( ) pentru = 0 este de ateptat s ajung la maxim.]
[Astfel, este pentru de mai jos D = un zero abateri situate, care sunt acum fr

discriminare de , ar trebui s fie menionate la:

(39)
unde c , o nc s fie stabilit, constant i - h = k m - 2 este. Pentru sus
D = o 0 abateri culcat, cu toate acestea, distincia de " pot fi reprezentate, se
constat:
(40)
n cazul n care din nou determinarea de c "este n curs nc n timp ce - h =
k m , 2 este]
[n final, constantele c ' i c , pentru a determina care dintre W. m ' de sus
i m , abateri mai mici, unele dintre 0 si este - de a pune egal cu 1 - aa cum
este de la sine neles. Aceasta trebuie, prin urmare:

i:

fie. Aceasta are ca rezultat c:

,
la:

. (41)
De aceea, n cele din urm:

(42)
cu valorile specificate pentru h ' i h , urmtoarea condiie:
.] (42a)
136 [Din acest motiv, fa-verso GG, acesta poate fi perceput ca un defect

care ipoteza de baz specificat de lege proporional a mediei aritmetice a

ipotezei n teoria erorilor de simplitate i dovezi inferior. Pentru c putei cuta
n primul rnd numai n experiena de un suport pentru aceeai, aa cum a fost
de la menionat n 42 ca un fapt fundamental de experien care K.G. determinarea unei mai apropiat valoare a permite coincide suficient de
aproape de valorile definite de lege proporional.]
[Prin urmare, este de interes c un alt ipotez poate fi configurat, bazat pe
reflecie simplu i evident cu privire la modul de origine al K.G. sprijinite. Pentru moment, duce la o lege uniform de distribuie, dar de
acesta din urm permite determinarea unei valori dens, satisface apropiere a
legislaiilor proporionale, exist, de asemenea, GG fa-verso ca o aproximare
pentru care Dar lege uniform. i poate realiza recunoaterea faptului c
divizarea legii de distribuie, aa cum aceasta se datoreaz utilizrii Legea
fundamental, nu prin natura K.-G. este necesar, probabil, poate fi motivat de
necesitatea, ci de a pune la dispoziia urmtoarele din Legea ipoteza ntocmit
un confortabil, care ndeplinete cerinele din colectivele de utilizare.]
[Pentru a scoate principalele puncte clare n dezvoltarea acestei ipoteze va fi
n primul rnd, spre deosebire de condiiile de fapt existente, o K.-G. cu
condiia ca copii pot distinge doar un numr mic de gradaii echidistante i
finite n dimensiune. De exemplu, ca acolo sunt cinci clase de mrime i
dimensiuni s-au rndul su, n aceeai:
o, o + i o i 2, o + 3i, 4i + o (43)
fie. Atunci este firesc s se atribuie diferena n mrime de jocuri forele
speciale, fiecare dintre care, n cazul muncii sale de a crete i creat. Prin
urmare, va fi de patru fore K 1 , K2 , K 3 , K 4 acceptai, astfel nct fiecare fel
de bine, de asemenea, acioneaz ca nu poate aciona. Dac nici una dintre cele
patru fore din eficacitate, apoi o copie de dimensiuneaunui , este doar una
dintre cele patru fore, specimenul devine dimensiune a. + i , dar acioneaz
dou, trei sau toate cele patru fore, aa cum este de mrimea unui + 2 i, un +
3 isau un + 4 i creat. Din W., care este de a oferi un efect de fiecare for n
parte, apoi frecvena de apariie a indivizilor la un nivel anumit cantitate va
depinde de legea de distribuie i, prin urmare, s fie provocat. Este obinut, i
anume, atunci cnd forele independent una de alta cu W. p 1 , p 2 , p 3 , p. 4 i
acioneaz n conformitate cu W. n absena efectului lor de q 1 = 1 - p 1 , q 2 = 1
- p 2 , q 3 = 1 - p 3 , q 4 = 1 - P 4 sunt date urmtoarele reprezentri ale
dimensiunii W a diferitelor etape:
W [ o ] = q 1 -a 2 -a -a rund 4 ;
3

W [ a + i ] = p 1 -a 2 -a 3 -a rund 4 + q 1 p 2 -a 3 -a rund 4 + q 1 q 2 p 3 -a
rund 4 + q 1 q 2 q 3 p. 4 ;
W [ A + 2 i ] = p 1 p 2 -a 3 -a rund 4 + p 1 q 2 p 3 -a rund 4 + p 1 -a 2 -a

rund 3 p 4 + q 1 p 2 p 3 -a rund 4 + q 1 p q 3 p 4 + q 1 q p 3 p 4 ;
2

W [ un + 3 i ] = p 1 p 2 p 3 -a
rund 4 + p 1 p 2 q 3 p 4 + p 1 q 2 p 3 p 4 + q 1 p 2 p 3 p 4 ;
W [ A + 4 i ] = p 1 p 2 p 3 p. 4 . (44)
Prin urmare, se poate observa c o distribuie simetric a copiile grade diferite
de dimensiune este posibil, dac, de exemplu, p 1 + p 3 = p 2 + p 4 este 1 sau
atunci cnd apariia efectului fiecrui individ for acelai lucru W. ca i pentru
lipsa de efect al altor fore de acolo. Atunci:
W[O]=p1p2q1q2
W[a+i]=(p1p2+q1q2)(p1q2+p2q1)
W [ a doi i ] = ( p 1 p 2 + q 1 q 2 ) ( p 1 q 2 + p 2 q 1 ) - 2 p 1 p 2 q 1 q 2
W[A+3i]=(p1p2+q1q2)(p1q2+p2q1)
W[A4i]=p1p2q1q2.

Orice alte dispoziii de W. conduce la o distributie asimetrica de copii pe

diferite niveluri de dimensiuni. Se obine, de exemplu, 1 Pentru p 1 = p 2 p
= 3 = p 4 = p , 2 Pentru p 1 = p 2 =p 3 = , p 4 = p, unde p i q = 1 - p sunt
diferite de :
12
W[O]
=

q4

/8q
W [ a + i] =

4 PQ 3

/ 8 (3 q + p )
W [ a doi i ] =

6p

q2

/ 8 (3 q +3 p )
W [ A +3 i ] = 4 p 3 -

/ 8 ( q +3 p )
W[A4i]

=p4

/8p

Astfel, se poate preciza n mod repetat alte metode de distribuie asimetrice ca

specializri schema general (44), n timp ce numai n modul de mai sus, o
distribuie simetric este posibil. Dar fiecare dintre ele orientat n acelai mod

pe ipoteza c patru independente unele de altele fore sunt prezente, fiecare

dintre acestea avnd o anumit W. pentru efectul lor, iar n cazul muncii sale de
a crete n dimensiune i produs.]
[Acum, cu toate acestea, nu exist n realitate nu K.-G., care se pot distinge
doar cinci, separate de intervale finite i pai de dimensiuni constante. Mai
degrab, copiile distribuite continuu pe delimitat de valorile cmpului
dimensiune extrem, astfel nct unul, ctig nimic prin creterea paii de
mrime n care n loc de cinci, atunci ar fi ales un numr mai mare. Dar bun
pentru a lsa gama de dimensiuni care copiile K.-G. ntlnesc n mod constant,
n intervale de mrime constant i mpri i de a determina dimensiunea
interval, astfel nct n fiecare interval distribuirea de copii ale legii de
distribuie poate fi asumat ca constant i uniform. Acesta este cazul atunci
cnd am imagina o cantitate mic a crui putere de-al doilea poate fi neglijat n
comparaie cu dimensiunile finite. Atunci ea este, de asemenea, permisiunea de
a gndi unit pentru exemplarele care se ncadreaz n intervalul de la mijlocul
intervalului, astfel c unul este returnat n acest mod de a noiunea de etape
dimensiuni cu intervale constante. Ideea iniial, cu toate acestea, este acum
modificat n care exemplarele mai aparine claselor individuale de mrime n
sine, dar intervalele asociate, i sunt de mrimea etape doar ca reprezentani ai
intervalelor.]
[Avnd n vedere aceast modificare, acum a exemplarele K - s fie nlocuit
de un numr indefinit de mare de clase de mrime este completat G. gama de
dimensiuni, astfel nct variabilele care apar de la sine
o, o + i, a + 2 i, .... A + ni (45)
pot fi afiate. Prin urmare, are nevoie doar de a plasa numrul selectat n
exemplele de mai sus limita a patru fore unui numr indefinit de
mare n presupun i ataai fiecare un anumit W. pentru efectul lor de a
bestimmendeW pentru orice stadiu dimensiune, o ca mai sus astfel de fore. i,
astfel, pentru a obine o anumit distribuie de copii pe ntregul teritoriu
dimensiune. n acelai timp, este evident c aceast distribuie este simetric
numai n cazul n care n forele pot fi rezumate n perechi i pentru fiecare
pereche, a crui W. egal cu p i si p k sunt, p i + p k = 1. Orice alt prevedere a
prezentei W. duce la o distribuie asimetric. Cu toate acestea, n cazul n care
acesta din urm poate fi urmrit n legislaia lor, astfel nct nu poate fi
aleator, fiecare for care acioneaz o W. complet arbitrar sunt zuerteilt. Prin
urmare, pot fi ataai la acelai W. lucru pentru efectul lor de lucrabilitatea
tratamentului matematic al fiecrei fore.]
[Una este a condus la urmtoarea ipotez:
1) Este un numr indefinit de mare n de fore 2)
K1,K2,Kn
cu condiia ca o parte independente unele de altele n generarea de copii ale K.-G

sine.
2) Este W p pentru prezena i W q = 1 - p de lipsa efectului de fiecare motor n parte.
3) Orice puterii generate n cazul activitii lor de a crete i, unde i imaginat un
astfel de dimensiuni mici care al doilea puterea lor pot fi neglijate n comparaie cu
dimensiuni finite.]
2)

[Termenul de "fore" este pur i simplu ales pentru concizie, ca ea, inclusiv toate
caracteristicile speciale, oricare ar fi ele, care, ntr-o influen schimbare cu privire la
dimensiunea de copii ale unei K.-G. sunt capabili s-i exercite.]
[Dup care primete o copie, la a crui producie nu a n forelor implicate, de
mrimea unui , al crui W. W [ a ] = q n , n timp ce dimensiunea tuturor forelor apar
ntr -o + ni apare pentru care W [ o + ni ] = p n este. Participarea dar la o
copiaz x forelor, astfel nct dimensiunea este acelai o + xi , iar din

sisteme diferite, fiecare x poate fi format fore pentru fiecare sistem, dar W.
p x q n-x
este dat, este:
. (46)
Acum, se aplic de mare n, x i n - x formulele:

.
Datorit acestui fapt, avem:
(47)
nlocuind aici pn i qn ca numere ntregi nainte, aa c am presupus c n de
numitorul comun al fraciilor p i q este divizibil, astfel nct publicul larg este ca
urmare a dezvoltrii nu este limitat, astfel nct s putei lua x i n - x cu avantaj x pn
+ i qn - x scriere n care intreprinderea x toate numere naturale de la 0 la + NQ i
toate numerele negative de la 0 la - np trebuie s treac prin, n acelai timp,
este un + xi de un + PIN + xi sau dac o + PNI scurt de o 0 este notat cu un 0 +
xi pentru a nlocui. Unul constat urmtoarele:

(48)
Din aceasta vei ctiga cu vedere c:
;

urmtoarea form de reprezentare:

(49)
Acelai lucru este valabil att timp ct x: pn si x: qn sub 1]
[n cazul n care acest W. lege pentru valori finite de abateri xi a unei 0 reprezint,
trebuie s ne x dimensiunea de ordine 1 : i se presupune. Este, cu toate
acestea, n dimensiune de ordin superior, atunci cnd variaiile
extreme PNI i QNI comparativ cu valorile propuse xi sunt foarte mari. Acest lucru
este adevrat, dar, de fapt, deoarece deviaiile extreme, cu numrul de copii de
ambele pri s creasc i astfel, sunt n cretere ca s ia n infinit din punctul de
vedere al teoriei. Acesta se va concentra n ca o dimensiune de ordin
1 : i. 2 necesar.Apoi reprezint raportul dintre x 2 : n este o mrime finit i raportul x:
n n acelai mod ca i coeficientul x 3 : n este 2 , o mrime de ordinul . i. Prin urmare,
este posibil, n cazul n dimensiuni de ordinul i i ordin superior reprezentarea serie
de i sunt neglijate, aduce legea de probabilitate (49), n urmtoarea form
simpl:

,
sau:
(50)
dac xi = i ni 2 = k este setat.]
[n derivarea acestei legi, cu condiia ca exemplarele din K.-G. n mijlocul unui 0 +
xi pot avea o valoare de numr (45) reprezenta intervale gndire unite. Sa rspndit n
realitate specimenele continuu n intervalele, astfel nct funcia de probabilitate ca o
funcie continu de deviere este s se presupun integralelor lor ntre limitele
intervalelor prin W [ o 0 + sunt date]. Denot, prin urmare, funcia de probabilitate
de w [ un 0 + ] aa este:

W [un 0 + ] = w d ,
sau cu privire la micimea de gradul I :
= W i.
Un prim loc, prin urmare, pentru intervalul de mijloc:
, (51)
dar din moment ce w este o funcie continu a , astfel nct aceast reprezentare are
pentru orice s se aplice.]
[n continuare, pot fi gsite prin diferenierea valoarea maxim a W calculat din
ecuaia:
;
sau (cu luarea n considerare faptul c o parte w nu dispare, cealalt parte mrimea
comanda aici i, i, prin urmare, i 2 este neglijabil) din:
.
Astfel, cea mai dens valoarea cade D pe:
.

Dac aceast valoare este luat ca valoare de pornire pentru legea de probabilitate, c
este un 0 = D + I ( q - p ) = - i ( q - p ) este setat, apoi rezultat n cele din
urm, atunci cnd w [ D + ] de ( ), se nlocuiete cu:

(52)
ca forma final a legii s fie derivate.]
[Acesta este acum chiar mai mult pentru a dovedi c valoarea de ieire a D pe baza
legii (52) satisface legea proporional aproximativ. n acest scop, trebuie:
se realizeaz astfel nct:
. (53)
Acum este atunci cnd m peste D numrul locaiei i m este numrul total de
abateri:

.
Prin urmare, pentru sub D preferat numr m , :
.
De asemenea, se refer la cele de mai sus i de mai jos D situat sume de abaterile de
" i , aa este:

.
Se gsete acestora:
,
Astfel:

. (54)

dac = = 2.356 . (55)

ntr-o prim aproximare, prin urmare, se poate

= 1, = 2
stabilit, astfel nct, de fapt, aproximativ:
, (55a)
ca legea proporional este nevoie.]
[Se aplic ns legea proporional, pot GG dou fee n loc de lege uniform
probabilitate (52), apar cu aproximare adecvat. Acelai lucru este n forma (6), care
se refer la abaterile reciproce, presupunnd, de asemenea, ca lege (52), n acelai
timp, ia n considerare abaterile superioare i inferioare. Prin urmare, este:

. (56)
Acest lucru se datoreaz numrului calculate de deviere i variana totaluri:

. (56a)
Cu toate acestea, deoarece valabilitatea aproximativa a legii proporional cere ca
se rotunjete la valoarea ntreag 2, aa este, de asemenea, i 4 / 3 pentru a fi
considerate ca fiind echivalente i
(56b)
De asemenea, se poate utiliza aceeai permisiunea n reprezentarea, pentru a pune h
' i h , n loc de - 2 / 3 la fel de mult i 2 / 3 sunt stabilite].

[nlocuirea legii uniform (52), de dou-fee GG are astfel drept consecin faptul c,
n loc de membru

membrelor

apare, pozitiv o pozitiv, negativ primete un semn negativ.]

[Att (52) i (56) este pentru p = q reprezint GG simplu, care este, astfel, de
asemenea, dezvoltat ca un caz special cu legile generale ale ipotezei fcute. n cazul
n care acest din urm caz adaptat de la nceput, acesta nu este semnificativ diferit de
la ipoteza c HAGEN 3), pentru a obine simplu G. G. a impus pe teoria eroare.]
3)

[Fundamentele teoriei probabilitatilor, Berlin, 1837. S. 34 - ipoteza Hagen citete:

"Eroarea n rezultatele msurrii este suma algebric a unui numr infinit de erori
elementare, care sunt toate de aceeai dimensiune, i fiecare dintre care poate fi
pozitiv sau negativ, la fel de uor."].

[Atenia cuvenit, c asimetria aici de cantiti de ordin i este reprezentat. Prin

urmare, este infinit de mic, atunci cnd i este infinit de mic. n derivarea de mai sus,
dar a fost i nu fi infinit de mici, dar numai n calitate de astfel de mici, cu condiia
ca i 2 poate fi neglijat n comparaie cu dimensiuni finite.]
[Cu toate acestea, trebuie menionat c pentru legea de probabilitate uniform n
loc de cea mai dens valoare D , de asemenea, o valoare diferit pot fi alese ca
baz. Sub form de prezentare (51), este, de exemplu, media aritmetic, care se face
punctul de plecare al abaterii. O gsete i anume n ceea ce privete un 0 , suma
abaterilor mutuale egale ntre ele, astfel nct un 0 , de fapt, media aritmetic A este.]

XX. Legile extreme.

137 Printre elementele luate n considerare, de obicei, de o K.-G. includ valorile
extreme, care ofer n acelai panou de distribuie, i anume msura cea mai mare i
cel mai mic copia, de asemenea, are un mai multe interese, de a face cu ea. Deja din
simpla curiozitate poate v pas de acest lucru, ct de mare este cel mai mare gigant
i cel mai mic pitic, care au avut loc ntr-o anumit ar sau la toate, care este cea mai
mare cldur sau frig, a crescut temperatura la un anumit loc pn la sa scufundat, etc
Dar, pentru a indica valorile extreme ale unui obiect examinat are aceeai, de
asemenea, o valoare tiinific pentru cunoaterea de ctre, contribuie la fel de
caracteristica cu privire la numrul de exemplare n care sunt respectate aceste
extreme i pot, de asemenea, n funcie de extreme observate ntrebat ateptare ntre

ce limite o copie viitor va fi n cutarea dincolo de care nu voraussetzlich creasc,

printre care nu se va scufunda, uneori, s fie practic. Astfel, cel mai nalt nivel de ap
ateptat de un ru determina nlimea barajului de protecie sau valoarea activelor
asupra bncilor sale, setul de rece, cea mai mare de asteptat o limit pentru plantarea
de anumite culturi, etc
Nu trebuie s uitm numai c dimensiunea extreme depinde de numrul de copii
care sunt supuse observaie, i n cazul n care, de exemplu, nlimea de un ru nu
depete un anumit nivel n termen de 100 de ani, astfel nct s nu-l poate se
ateapt c aceasta nu ar trebui s fie n 1000 ani o dat cazul, ca prin prezenta mai
multe posibiliti de dezvoltare a Extreme este oferit, de la care imediat evidente
pentru interesul de a gsi o lege de dependen de mrimea extremele de numrul de
copii, un interes ceea ce este un academic cu practic n acelai timp. Imediat, fiecare
determinare empiric a extremelor numai pentru numrul de specii de importan, de
la care se face determinarea, dar pot fi utilizate pentru documentaia empiric prin
dispoziia general a extremelor, cu un numr modificat.
Pn acum, ai trecut cu vederea acest moment de mai multe ori, aa cum am la mai
mult de un de locuri de mrimea abaterii absolute sau relative ntre extreme: E "E , sau ( E "- E, ) : A, pentru diverse m diferite n K. -G. au fost obinute, utilizate
pentru compararea variabilitii absolut sau relativ a articolelor n cauz, gsi, care
poate transporta concluzii destul de eronate.
Aici, aperfu pare setat pentru motivul c, dac determina doar extremele de un
numr mare, ai putea conta pe ea, dac nu este absolut posibil extreme, dar cei care le
apropie foarte obin, i n lipsa altor Anhaltes ar putea fi satisfcut cu gasit. Dar
aceast ipotez de o limit realizabil de aproximativ extreme cu creterea m nu are
nici empiric, nici teoretic, ceva pentru ei nii, dar adevrat este de numai dou
puncte de vedere, c amploarea extreme n proporii mult mai mici dect dimensiunea
de m crete, dar n cazul n care m este gndit n cretere la infinit, ntotdeauna ntr-o
manier specificabil cu continuat s creasc.
138 [ntre timp, se opune stabilirea unui raport juridic ntre mrimea extremele i
numrul de valori n care apar extreme, de exemplu, un reprezentat de DOVE i
Encke de concepie, care ar urma extremele de orice legalitate a scpa.]
DOVE, avnd n prima sa, "distribuia geografic a fenomenelor meteorologice
similare" ntrebare hrtie 1) : specificat "cu privire la modificrile non-periodice n
distribuia de temperatur de pe suprafaa pmntului," abaterile extreme care a
temperaturii lunare i anuale nseamn n timpul unui anumit numr au avut loc de
ani de la diferite site-uri de observare, remarc n mod expres: "numerele oferite aici
au unele foarte arbitrar, deoarece un singur iarna neobisnuit de severe sau vara foarte
fierbinte poate dubla, probabil, diferenele determinate dintr-o linie lung de anii
precedeni", o remarc pe care De asemenea, Schmid, n marile sale staii
meteorologice 2) este conectat. A observat n mod similar Encke n tratatul su cu
privire la metoda celor mai mici ptrate 3) ca urmare a faptului c ceva prea mari
pentru a eua n bine-cunoscute rnduri de eroare Bessel, erorile extreme de

observare fa de cerina teoretic: "De altfel, aceast discrepan este uor de explicat
de faptul c erori mai mari, de obicei, o asociaie neobinuit de efecte adverse
presupun, sau chiar de multe ori de ctre eveniment legat att de izolat fi realizat, c
nici o teorie, ei vor fi n msur s prezinte proiectul de lege. "
1)

Proceedings of the Royal. Academia de tiine din Berlin, din anul

2) manual de meteorologie. Leipzig 1860.
3), Berlin
1848.
astronom. Anuarul pentru 1834. P.249 FlgD.

n consecin, acesta este, de fapt departe nici de o anchet teoretic, nici

experienial i determinarea de rapoarte statutare ale acestor valori a fost menionat,
i aa este probabil nu doar un anumit decalaj n acest sens s fie completate cu
urmtorul ancheta, dar, de asemenea, eliminarea de facto de suspiciune, c valorile
extreme sunt absolut nici condiii legale, presupune un anumit interes pentru a
finaliza.
Cu toate acestea, este adevrat c, uneori, devieri extreme sau extreme, poate
rezulta din cauze excepionale care decurg din gama de condiii n care o K.-G. este
conceput ca subiect al anchetei existente i, de exemplu, craniul microcephalic
umflate sau hotrt, n cazul n care este cranii sntoase n form de butoi. Aceste
extreme sunt imprevizibile, ntr-adevr.Dar din moment ce legile elaborate doar la K.G. refer care ndeplinesc specificate anterior (seciunea IV), elemente de recuzit,
astfel nct poate fi considerat aproape ca o indicaie a unei apariia extreme din
raporturile juridice care aceste extreme sunt anormale, cea n care exist condiii
normale, sunt excluse.
139 n mod empiric, se poate prin schimbarea extreme, cu dimensiunea de m uor
de vzut n modul urmtor.
Se determin din totalitatea unei liste primar a dat m , n care msurtorile sunt
listate n ordine aleatorie, cele dou extreme ale E ' i E , , partajai apoi fr a
schimba ordinea aleatorie a dimensiunilor acelai pentru ntreg ntr-un numr de
fraciuni egale exemplu, n cazul n totalul m = 1000 ar fi, n 10 fraciuni de m = 100,
iar acum determin, de asemenea, extreme ale acestor fraciuni. n cazul n care nu
ntmpltor, ceea ce ns cu un total de mare - Sunt numai dac este cazul, n mod
excepional, de aceleai extreme deja de mai multe ori n totalitatea, nu vei gsi n
fraciile, dar acestea sunt doar o medie de mici E " i mai mare E , da; i se repet la
fiecare fraciune de m = 100, procesul de exemplu, n 10 fraciuni de m aciuni = 10,
astfel nct, desigur succesul corespunztor se va produce. Acum putei vedea
totalitatea dimensiunile unui anumit m, primul a avut nainte de el, chiar ca o
fraciune de un ansamblu mai mare de m n considerare i la concluzia c, atunci cnd
mai multe astfel de fraciuni de aceeai m au dreptul la E ' i E , obinut de la
aceeai, chiar media de E ' iE , totalitatea mai mare a tuturor copiilor ar fi depit n

plus i minus.
Se poate observa c E , care sunt obinute din fraciile equinumerous acestora
totalitate, au o dimensiune uor diferit, i de la sine ca o faciune printre altele
fraciuni equinumerous de un ansamblu mai mare de dat totalitatea m poate fi
considerat, unul ar nc ntre e de aceste grupuri mai mari gsi diferene, astfel nct
nu se poate, prin urmare, conta pe o de un anumit m -dependent foarte specific E
' i E , pentru a gsi, dar ei bine, v pot spune cu siguran n primul rnd, c, de
obicei, n spaiul de mai sus pentru un sens a introdus de o datm dependent E medie, astfel nct s creasc n continuare n + i - pentru a pierde in
greutate, mai mare m este, i n al doilea rnd poi variaie de la un anumit m ca o
chestiune de incertitudine din cauza neprevzute de dezechilibru care se potriveste o
examinare mai atent, s ia n considerare ceea ce se ntoarc de mai jos .
S explicm precedent la Studentenmatafel 4) cu m = 2047, ale crui elemente
sunt date n 65, dup care A 1 a panoului primar = 71,77; D p prin reducere la i = 1
inch dar n mijlocul 4 straturi = 71 , 96 este. Cu toate acestea, deoarece utilizarea
ntregului m = 2047 va fi extrem de ciudat, am folosi doar 360 de valori, dup cum
urmeaz.
4)

Avnd n vedere dezavantajul de estimarea non-uniform, care sunt supuse la

dimensiunile Recrui deloc, mi-ar mai degrab am ales un alt exemplu, dac am
Urlisten de alte obiecte cu aceeai dezordine pur n condiii de siguran ar fi fost n
urma criteriilor de referin la licitaie, dar poate cei dezavantaj de condiiile n care
aceasta depinde folgends, dezavantaj de necontestat doar nesemnificativ.
Din lista iniial, n care msura este destul de accident urma, primele 18 de
dimensiunile au fost anunate n ordinea lor aleatoriu i unit ntr-un ansamblu de 360
de msurtori de fiecare dintre cele 20 de cohorte. In acest, E = 77,5, E , = 64 cm
gsite. Aici apropiata aceste 360 de msurtori au fost n 180 de fraciuni
cu m partajate = 2, n fiecare dintre acestea, desigur, imediat o masura ca E , cellalt
ca E , se produce, i prin mprirea sumei rezultate E " i E , cu 180 au fost n
medie E ' = 73.16 i mediu E , = 70.26 a obinut, n continuare divizia de 360 de
msurtori n 120 de fraciuni a fost un m = 3 este necesar i mediu E ' i E , care
calculeaz rezultatele aa mai departe n urmtoarele mas sunt rezumate.
I. mijloace de extremele superioare i inferioare a n grupuri, fiecare m elemente.
m

E"

E,

E "- E ,

E '+ E ,

180

73.16

70.26

2.90

143.42

120

73,81

69.56

4.25

143.37

90

74,25

69,17

5,08

143.42

60

74.68

68,41

6.27

143.09

40

75.09

67.86

7.23

142.95

18

20

75.84

66.85

8,99

142.69

36

10

76.25

66.27

9,98

142.52

72

76,90

65.70

11,20

142.60

360
1
77,50
64.00
13.50
Acest tabel d natere la urmtoarele observaii.

141.50

Invariabil vom vedea cu creterea m de mijloc "e cretere, E , scderea, din care
consecina natural este c diferena dintre cele dou extreme E "- E , cu
creterea m crete, la fel cum putei vedea, nimic mai puin dect proporional
cu m crete de exemplu m = 2 este egal cu 2,9, cu m = 360 este egal cu 13,5. Izbitoare
ar putea prea la nceput c suma celor dou extreme cu creterea m doar modificri
minore, i, dei exist, n afar de nereguli mici n m = 4 i 72, care trebuie s fie
considerate ca o chestiune de neprevzute dezechilibrate, schimbarea la o scdere
continu a e ' + e , cu creterea m.. Totui, trebuie neles ca aceasta. Desigur, n
cazul n care e ", cu creterea m crete, E , scade, n general vorbind, posibilitatea ca
ambele doar compensate, atunci unde E ' + E , n cretere n m -ar trebui s rmn
constant, un caz care, n afar de neprevzute dezechilibrate atunci de ateptat n
cazul n care exploataiile de simetrie de abateri n ambele direcii fa de
medie. Acum, gradul de astfel de recrui, dar din moment ce corespund la fel, dar nu
destul, astfel nct, de asemenea, corespunde rezultatul de aproximativ E '+ E , nu
chiar o condiie prealabil pentru o astfel.
140 [Dei acum valorile din tabelul I de mai sus creterea extreme superioare i
eliminarea celei mai sczute de cretere m face evident acestea nu sunt nc potrivite
pentru eliberare condiionat n urmtoarele ( 141), elaborat legi extreme. Deoarece
acestea sunt derivate din Legea fundamental, care se concentreaz pe abaterile de la
media aritmetic A sau cele mai dense valorile D se aplic, astfel nct normele
extreme primele abaterilor extreme de la valorile de ieire i valorile nu extreme E
' i E , se refer n mod direct. Diferena legate astfel, n determinarea modulului este
evident de la observaia c E ' mult sub valoarea iniial i alt dat inversat E , se
poate afla deasupra ei, i c apoi abaterea de care extreme, valorile de ieire nu sunt
att valoarea maxim, ci mai degrab valoarea minim la care a intervenit reprezint
abateri. Valorile medii ale tabelului de mai sus nu pot fi considerate ca valori medii
ale abaterilor extreme, prin urmare, din moment ce, ca atare, numai maximele de
valorile de deviere trebuie s fie luate n considerare. mpotriva acestei prevederi
nseamn, cu toate acestea, se poate ridica obiecia c extremele E " i E , ca atare,
indiferent de valoarea aleas ca valoarea de pornire medie, de interes trezesc i
necesit instalarea direct cu legislaia n vigoare, dar se poate face acest lucru doar
prin medierea pentru face abaterilor extreme legile aplicabile, dup caz, se refer la
un motiv pentru a legii de distributie legenda pe valori abatere. Exist, prin urmare,
de asemenea, primele prevederile teoretice pentru abaterile extreme empiric pentru a
dovedi.]

[n acest scop, dimensiunile lista iniial trebuie s fie meninerea ordinii existente
se nlocuiesc cu abateri de la valorile lor iniiale. Acesta din urm este media
aritmetic valoare A , apoi abaterile apar n loc de A, i cu sau fr o separare de
pozitive de la valorile diferen negativ, n funcie de locul n care doar-GG de pe
resp superior. deviaii mai mici este legat mpreun singur sau la ambele. Ieirile D ,
cu toate acestea, sunt diferenele " i , n loc de un cadru, n timp ce pozitiv " a
negativ , pentru a dar din moment ce dou fee G. G. care vine acum pentru
utilizare, n principiu solicit separarea fundul superioare a abaterilor i se refer att
n mod diferit.]
[n cazul de fa se poate, avnd n vedere gradul slab de asimetrie, care este
dimensiunile recruta specifice pentru a selecta media aritmetic ca valoare de pornire,
i sunt ntr-adevr cu privire la mic numrul total disponibil de 360 de valori
dimensionale nu separa valorile pozitive i negative de deviere fie tratate. Eu va
nlocui n consecin, cele 360 de recruti dimensiunile n timp ce inei ordinea lor de
abateri de la A , care pentru simplitatea sa presupus egal la 71.75 i nu exacte egal
71,77. Apoi toate abaterile conine o abatere extrem cu valoarea 7,75, iar fiecare
subdiviziune are un al acestuia n acelai mod i numai o valoare extrem deviaie
care originea sa, fie, cu toate c dup pozitive sau negative, dar apare ca valoare
absolut, ca abaterile doar valorile lor absolute fi luate n considerare dup. Acum, n
cazul n care seria de 360 de abateri destul de bine peste intervalul de 360 de grade,
chiar i n n fraciuni, fiecare de m valori este descompus i de fiecare dat cnd, n
general, U enumerate s fie desemnat abatere extrem, vom obine urmtorul tabel,
specificai n care este ct de des o abatere de o anumit dimensiune n n fraciunile
ca o abatere extrem U a avut loc, observnd un curs pentru m = 1, abaterile nii n
acelai timp luat ca abateri extreme:
II conteaz de cte ori deviaia extrem U n n grupuri, fiecare cu m elemente au
avut loc.
U

m=1

m=2

m=3

m = 4 m =6 m = 9 m = 18 n = 20 m = 36 m = 72, n= m = 360
5
n = 360 n = 180 n = 120 n = 90 n = 60 n = 40
n = 10
n=1

0.00

12

0.25

28

0.50

25

0.75

21

1.00

16

1.25

31

11

1.50

35

14

1.75

29

13

2.00

24

18

13

13

2.25

23

12

2.50

15

2.75

16

3.00

11

10

3.25

12

3.50

3.75

16

14

11

4.00

4.25

10

10

10

4.50

4.75

5.00

5.25

5.50

5,75

6.00

6.25

6.50

6.75

7.00

7.25

7.50

7,75

Aceste rnduri reprezint panouri de distribuie pentru abateri extreme poate avea
creterea extreme n cretere cu avansarea succesiv cele mai mici valori
ale m vazut. Cu toate acestea, o prezentare detaliat a acestora acord urmtorul set
de valori intermediare de U, care, ca medie aritmetic a U -o , valoarea central
a U c i mai dens valoarea U d sunt cu titlu:
III. Valorile medii ale U -o , U c i U d devierile extreme de la m fraciuni membri.
m
m
m
m=2 m=3 m=4
m = 18 m = 36 m = 72 m = 360
=1
=6 =9
Uo 2.00 2.72

3,27

3,61 4.10 4,39

5.14

5,75

6.15

7,75

Uc 1.73 2.41

3.16

3.65 4.13 4.33

5.13

5.50

6.00

7,75

Ud 1.50 2.00

2.00

2.00 4.00 4.25

5.25

5.25

5.25

7,75

Trebuie remarcat faptul c U c prin interpolare simpl, U d dar a ales ca valoarea la

care cel mai mare numr de U a sczut, numai pentru m = 6, media celor dou valori
a fost luat, care au mpreun numrul maxim 8. n afar de cele mai dense valorile
nesigure special, aceste valori pot fi o cretere constant cu creterea m preaviz. Dar
chiar ia U d , nu de la, dar pstreaz numai de dou ori pentru trei
consecutive m. valoarea sa.]
[Dac superior separat de abaterile mai mici, n loc de att s se uneasc ntr-un
rnd, astfel nct II dou tabele s-ar fi luat locul unui tabel, unul pentru " , cellalt
pentru , , deoarece, cu toate acestea, numrul total abaterilor pentru fiecare individ
ar fi redus cu aproximativ jumtate, astfel nct incertitudinea dispoziiilor ar fi fost
considerabil mai mare.Dac, de asemenea, D in loc de A ca valoare de pornire, ar fi o
separare a intervalului de valori de deviere ntr-o serie de " i cele ale , fusese
principiu a cererii.]
141 [Pentru a face acest emprischen valori prevederi teoretice la o parte, legea de
probabilitate este W [ U ] deriv care specific cu care W. avand m valori abatere de
valoarea extrem de U este de ateptat. Dar, dac U reprezint valoarea extrem, una
dintre cele trebuie m abaterile au aceast valoare, n timp ce m - 1 rmas pe orice
valoare cuprins ntre 0 iU pot accepta. Lege W [ U ] exprim astfel W. c de m orice
abateri egale cu U , iar cellalt este ntre limitele 0 i U vorbesc.]
[Este acum, atunci cnd valorile absolute ale abaterilor de sunt menionate W. c o
deviere ntre infinit de aproape de graniele i + d capcana, egal cu:
. (1)
Este irelevant dac media aritmetic a abaterilor reciproce + ieiri i
- sau ieirile de la cele mai apropiate valori ale abaterilor
unilaterale " resp. ,sub trebuie s fie nelese, numai cu condiia ca, n primul
caz, h = 1:
, n acest din urm caz, h = 1: e '
, respectiv. = 1: e ,
este
amplasat n care reprezint valoarea medie a , e ' ., respectiv e , valoarea medie
a ., respectiv , reprezint. Dac, prin urmare, de m abateri 1 , 2 .... m , de
exemplu, prima egal cu U i orice ulterioar mai mic sau cel mult egal cu U fi,
deci nu pentru ca prima W.:

i pentru fiecare W. ulterioar:

.
W. de coincidena de m abateri, dintre care primul egal cu U , i fiecare din
urmtoarele la orice valoare ntre 0 i U -a este egal, astfel:

Aceast valoare determinat, cu toate acestea, n acelai mod Diew dac, n locul
primului abaterea egal cu una din urmtoarele. U este stabilit, i de fiecare dat m - 1
rmas valoarea se situeaz ntre 0 i U aparin. Prin urmare, este de W. c m abateri,
unele identice U este, iar cellalt ntre limitele 0 i U discuii, sau - cu alte cuvinte W. c U de valori extreme ntrem este abateri, prin:
n cazul n care t = hU , (2)
afiate. din
,
,
astfel nct s putei, de asemenea:
, ( t = hU ) (3)
. Pune]
[n acest din urm form de reprezentare se poate observa c integrala pe W [ U ]
este imediat fie specificat. Acest integral luate ntre anumite limite, dar exprim W. c
n cazul extrem de deviere ntre aceste limite. Prin urmare, este W, n care variaiile
maxime este mai mic dect U 1 = t 1 : ore , i mai mare de U 2 = t 2 : H, identice:
, (4)
astfel nct, n special W. c U = t: h resp superior. Limita inferioar a extremelor
este, prin:
resp.
este menionat.]
[Am Specific acum o valoare U c = t c : h , astfel nct

sau

, (5)

este la fel de probabil pentru determinarea extremele m abateri mai mari sau mai mici
dect o valoare U c de obinut. Prin urmare, este U c reprezint mediana sau valoarea
probabil pentru determinarea frecvent repetate de variaiile maxime din care, n
funcie de m indic formula (5), iar valoarea sa pentru un numr dat m prin
intermediul T -masa se afl. Din Urmtorul rezumat al aferente m i t c pentru
anumite valori ale m creterea acestei valori centrale este n cretere n m poate fi
vazut.]
m

tc

tc

tc

0.4769

1.2628

500

2.2611

0.7437

18

1.4689

1000

2.3988

0.8936

36

1.6576

5000

2.6946

0.9957

72

1.8319

10000 2.8134

6
1.1330
360
2.1933
[Pe lng valorile centrale, este de interes s cunoasc valoarea care are o singur
valoare, cea mai mare W.. Se manifest la determinarea suficient de multe ori repetat
a abaterilor extreme ale m ca cel mai dens valoarea i este, teoretic, valoarea maxim
a W [ U determinat]. Prin urmare, este suficient pentru t = hU ecuaia:
,
sau:
, (6)
i proiectat de U d = t d : h sunt menionate. Calcularea t d din ecuaia (6) pentru o
pre-martor m , ca i cea a t c , prin intermediul T -masa fcut. Se gsete apoi
urmtoarele valori asociate ale m i t d :
m

td

td

td

0000

1.194

500

2203

0620

18

1.404

1000

2342

0.801

36

1.594

5000

2641

0914

72

1770

10000

2761

1.060

360

2134

Acelai arat c t d < t c , astfel, de asemenea, U d jos U c este, dar c pe msura

creterii m , aceste valori se apropie una de alta.]
[n cele din urm, valoarea medie aritmetic a diferenelor extreme poate fi
determinat. Dac o numim U -o , ne-am obine de la (2):
(7)
sau - dup integrare partiala: . (8)
Pentru m = 1 rezultatul (7) U A = 1 : h
adic media simpl a abaterilor nii
pentru m = 2 se obine din (8) U A = : h , adic, cu media de la plecrile nmulit =
1.4142 se de mai mare m pot [ t ] reprezentate n form de serie i, prin urmare, n
conformitate cu 118 U
o s fie dezvoltat ntr-o serie. De exemplu, se
ajunge n acest fel pentru m = 3 pn la:

sau deoarece
,
la:
.
Astfel, este U un egal cu 1.6623 nmulit cu valori medii ale abaterilor sine]
[Fiecare dintre cele trei valori U C , U d i U -o este ntr-un mod special dependena
abaterilor extreme de numrul m de abaterile de la care determinarea se face n faa
ochilor notri.Este, cu toate acestea, este important de a compara valorile teoretice cu
empiric, precum i sigurana determinarea empiric, precum i uurina de calcul
teoretic s ia n considerare i s ia n considerare n ceea ce privete acest lucru, care
ofer cel mai mare avantaj al celor trei valori. Acum calcularea valorii teoretice a
este U c mai convenabil dect cel al U d sau U -o , n ceea ce privete determinarea
empiric, dar este U d spatele U c i U o siguran napoi n timp ce U c i U un general
ctiga aceeai ncredere . Prin urmare, este cu un avantaj de valoarea
central U c folosesc pentru comparatii de teorie cu experiment.]
[Pentru dimensiunile recruti pentru care valorile determinate empiric de U c sunt

enumerate n tabelul III, aceast comparaie conduce la urmtoarele rezultate,

valoarea medie a abaterile simple, n conformitate cu 65 egal cu 2.045, adic 1: h
=

= 3.625 set este:

Compararea IV din valorile teoretice de U c cu empiric, de la m anumite
fraciuni membri.
m

Uc
Theor Empir.

Diff.

1.73

1.73 0

2.70

Uc
Theor Empir.

Diff.

9 4,58

4.33 - 0.25

2.41 - 0,29

18 5,32

5.13 - 0,19

3.24

3.16 - 0.08

36 6,01

5.50 - 0,51

3,61

3.65

0.04

72 6.64

6.00 - 0,64

4.11

4.13

0.03

360 7,95

7,75 - 0.20

Acesta va fi, n special avnd n vedere numrul mic de 360 de valori care fac
obiectul determinare empiric, gsirea corespondena dintre valorile teoretice i
empirice, fr ndoial, satisfacatoare, pentru ca, ulterior, legea de probabilitate
stabilit este confirmat de experienta.]
142 [Cele mai importante concluzii de la evoluiile de mai sus sunt acestea:
l) n cazul n care un K.-G. cu asimetrie substanial - ca presupus ca regul depus, i are GG dou fee pentru aceeai aplicaie, este, dac t ' = U ' : e '
este
setat, W.:
(9)
asigure c valoarea extrem a m ' sus D abateri situate egale U " i, prin urmare
superioar extrem auto-fel:
(9a)
fie. n mod similar constnd W.
(10)
a se asigura c U , = t , e ,
valoare mai mult Xtreme m , sub D situat abateri
sau mai mic extrem de auto-aceeai
(10a)
fie. Este acum posibil n repeta continuu din nou i din nou, m ' de mai sus

i m , sub D copii preferate ale acestui K.-G. selectai n mod aleatoriu, astfel nct
valoarea central a rezultantei n acest fel extremele superioare i inferioare este:
, n cazul n care
, n cazul n care

(11)

cea mai dens valoarea de:

, n cazul n care
, n cazul n care

(12)

media aritmetic:
, n cazul n care
, n cazul n care

(13)

poate fi reprezentat.]
[2) Deoarece odat cu creterea m ' i m , pentru a le aparin n conformitate cu
formulele de mai sus valori t ' i t , cresc, astfel nct s aib iniial diferena
valorilor t '- t , i m ' -m ' au acelai semn, ca i, de asemenea, de legile proporionale
asemenea e "- e , acelai semn ca m "- m , are, aa c acelai lucru este valabil i
pentru diferenele E't "- e , t , i m - m , . Asimetria de extrem abateri
Bez. D are, astfel, acelai lucru ca i direcia de asimetria de numere de deviere
Bez. D. Abordarea acestei legi pentru abaterile Bez. media aritmetic A de transfer,
vom ajunge la 33 de mai jos 7) legile doilea inversare specificate n bazate pe
urmtoarea considerare. Avnd n vedere c abaterile extreme sunt mari i sunt
supuse unor fluctuaii relativ mari, ipoteza este permis ca diferena de abaterile nu se
schimba semnele lor atunci cnd merge de la D la valori relativ apropiate
de A trece. Diferena de Bez numere de deviere. Un dar are semnul opus ca diferena
dintre Bez numere de deviere. D. Prin urmare, are, dac aceast presupunere este
corect, diferena a abaterilor extreme rel. A cu semn schimbat ca diferen ntre
cifrele deviaie rel. A. ntr-adevr, aceast inversare act se aplic, de exemplu, n
tabelele III i IV a XXV. Capitolul pentru membrii tulpini de secar (cu o singur
excepie, printre 15 de cazuri diferite) prob su. Totui, acelai lucru poate fi
considerat doar ca o lege empiric care se aplic n cazul unei asimetrii semnificative
n regul. n asimetrie nesemnificativ, cu toate acestea, ea nu mai poate afirma
valabilitate a acestuia (a se vedea 181)]
[3) Iei asimetria K.-G., deci practic aceleai valori sunt de a solicita, ca valoarea

de ieire de acum, de asemenea, pentru abaterile extreme D coincide A , folosind

serviciile simplu GG loc de a avea de a aplica fa-verso. Pentru acest caz, formulele
indicate la 1) rmn, n cazul n care doar m " i m , de m i e " i e , de comun
acord la fel de valabil este nlocuit. Cu toate acestea, din moment ce legea de
distribuie de simetrie esenial n alia, n general, cu m pe ambele pri ale A se refer
mpreun, aa c este corect s spunem c abateri pozitive i negative mpreun s se
supun determinare extrem, ceea ce duce la situaiile urm-toarele. Substituind t =
U:
, W. de:
(14)
asigura c valorile extreme ale abaterilor c .. Un egal cu U era. Cu toate acestea,
este nc neclar dac U este ataat la valorile de ieire n pozitiv sau n sens
negativ. Se poate, prin urmare, spune doar c atunci, fie
sau

(14a)

este, n acelai timp, i n primul caz E , mai sus A - U, n acest ultim caz E ' de mai
jos A + U rmne. Aceste observaii sunt, de asemenea, n ceea ce privete adugarea
conform formulelor (5), (6) i (8) s se determine valorile medii deviaia
extrem U c , U d i U -o pentru a face valorile de nceput. Pentru c vom obine acest
lucru nu nseamn Extreme n sine, ci doar un resp superior. limit inferioar pentru
resp superior. medie mai mic extreme.]

XXI. Tratamentul logaritmic obiectelor colective .

143 [Tratamentul aritmetic pn acum n considerare numai de K.-G. presupune
c dimensiunile au o fluctuaie mic fa de valorile principale. Dar exist, de
asemenea, K.-G., ca dimensiunile galeria picturilor i nlimi de zi cu zi de
precipitaii, n conformitate cu o remarc a IV Capitolul una din valorile principale
ofer o abatere medie relativ foarte puternic, evitnd astfel aplicarea metodei
aritmetice de tratament, cu toate acestea, tratamentul spectacol logaritmic accesibile
i permite o prob rsuntor al legii de distribuie logaritmic.]
[Acest lucru d natere la sarcina de a lua n completarea celor deja n al cincilea
capitol ( 35 i 36), ceea ce a fost spus vreodat mai aproape de tratament
logaritmic. Nu, au fost elaborate aspectele generale ale dreptului de distribuie a K.G., lsai-l s apar necesar, n principiu, s se refere mai degrab la abateri ratio
dect la abateri aritmetice, rezultnd n mod direct concluzia sa constatat c GG loc
de aritmetic = a - H , logaritmii abaterilor raportul = a: H , i anume log =
log a - log H la n principiu, s fie puse la. Exist, de asemenea, utilizarea
tratamentului logaritmic de lucrul cel mai important a fost informat de ctre deja i a
stabilit notaia. Prin urmare, n general:

 jurnal = o ,
log o - jurnal H ;

, = log =

;
= log , = log H - log a , (1)

pentru a stabili i mai ales mai dens valoarea unei de D , media lor aritmetic de G i
o valoare central de C pentru a indica, n timp ce numrul de deviere superioar i
inferioar i abaterile medii bez. D n acelai mod ca i martie D de m ' , m , i e ',
e , trebuie specificat, astfel nct:
,

, unde = un - D , , = D - o ., (2)

Va merge, de asemenea, de la valorile logaritmice ale valorilor numerice care le

aparin n conformitate cu tabelele de logaritmi, aa cum este
D = log T , C = log C , G = log G (3)
presupun. Apoi se refer la T cea mai dens valoarea raportului A , aritmetica a celor
mai apropiate valori D este diferit, C coincide cu aritmetica central de valori se
potrivesc, iar G este media geometric a unui Dar. Prin subliniind aceste determinri
i evoluii ale capitolului specificat, dar au un angajament, care a fost pus acolo doar
pentru, efectua aici. Prin urmare, trebuie s se prevad o dovad parial empirice care,
de fapt, avantajul tratamentului logaritmic pentru K.-G. a decis cu variaie
proporional puternic apare. Alt parte din aceasta este c, pentru abaterile
logaritmice de o i ei valori principale D , C , G , ca urmare a dou coloane G.
G . reguli direct aplicabile cu privire la abaterile raport de o i ei valori
principale T , C, G pentru a transfera i derivarea teoretice relaie valabil
ntre T i D stabili o conexiune ntre tratamentul logaritmic i aritmetic.]
[Aici este legea de distribuie logaritmic-se ca un caz de fluctuaii puternice este
bewhrendes drept suficient de grav experien, care fuzioneaz cu fluctuaie slab n
lege aritmetic comun. Prin urmare, necesit mai mult dect acest lucru din punct de
vedere empiric a unui anun de asemenea, c. Cu toate acestea, dup completri la
XIX. Capitolul una ipotez privind K.-G, a fost stabilit modul de origine, din care
dou fee G. G, discrepane aritmetice aproximative a aprut, se pare c este necesar
s se modifice cele ipotez, astfel nct chiar i pentru abateri logaritmice, legea de
distribuie rezult din aceasta ntr-un mod adecvat. Acest lucru trebuie fcut n plus
fa de acest capitol.]
144 [Pentru a seta preferinele care are tratamentul logaritmic n raport cu media
aritmetic n fluctuaie de puternic n minte, eu iau fiecare de K.-G. de mai sus,
dimensiunile galeria picturilor i nlimi de zi cu zi de precipitaii, de exemplu, i
mprti rezultatele pentru ambele regimuri de tratament cu.]

[Din cataloagele de Pinakothek mai mari la Munchen, i colecia de picturi de la

Darmstadt, dimensiunile de 253 de imagini de gen, din suma care dimensiunile au
fost plasate ntr-un panou de distribuie primar a relevat. Ca o unitate, inch a fost
selectat. Cea mai mic sum a fost gsit egal cu 13, cea mai mare egal cu 265, media
aritmetic A 1 egal cu 54,4 i medieC 1 egal la 44,2 cm. Aceasta duce la o foaie redus
s-a obinut, n care dimensiunile au fost colectate pentru fiecare 10 cm. Acelai
rezultat n tratamentul aritmetic dup zweiseitigenG.G. la urmtoarele rezultate:

I. dimensiune nlimea de imagini de gen n tratament aritmetic.

m = 253, i = 10; A 1 = 54,4; E = 1 cm .
z
o
Empir.

Theor

15

13

15

25

41

38

35

54

39 1)

45

43

36

55

22

31

65

20,5

26

75

15

21

85

10

16

95

8.5

11

105

115

125

135

145

155

165

195

235

265

A 2 = 55,3

C 2 = 44,3
D i = 35,4
D p = 24,9
m '= 220
m , = 33
s '=
35.8
s,=
5,4

1)

[Aici valorile teoretice maxime nu cade pe intervalul 20-30, ceea ce este cel mai
dens valoare D p . include toate acestea, aceasta este doar de intervale Rezumatul de
mai sus a z condiionat. De fapt, ne gsim n alte exemplu rezumat:
Intervale

20-24

14.0

24-28

15,9

28-32

15,8

astfel nct un mic exces de intervalul 24-28 joaca cu valorile cele mai dense 24,9].

Dar nlocuind n panoul principal, de o -valorile valorilor logaritmice = log A , care

este prezent ntre limite = 1, 11 i = 2,42 i variaz alege un interval redus de
dimensiunea 0,08 , este obinut atunci cnd masa este complet tratate, precum i
tabelul anterior A , urmtoarele rezultate:
II nlime dimensiune de imagini de gen n tratament logaritmice.
i = 0,08; m = 253rd
o

Empir

Theor

1.04

0.5

1.12

1.5

1.20

1.28

10

1.36

19

18

1.44

22

27

1.52

38

32

1.60

32

32

1.68

31

30

1.76

26

26

1.84

18

22

1.92

19

17

2.00

13

12

2.08

8.5

2.16

5.5

2.24

2.32

2.40

2.48
G = 1.669
C = 1.644
D i = 1.538
D p = 1.549

G = 46,7
C = 44,1
T i = 34,5
T p = 35,4
m '= 165
m , = 88
e " = 0.256
s , = 0,136

Dac vom compara ambele tabele, astfel nct avantajul de a tratamentului

logaritmic este profund angajat la zile. De la masa este suma aritmetic a
diferenelor absolute dintre valorile empirice i teoretice egale cu 74, n tabelul
logaritmic, cu toate acestea, doar egal la 37, care este exact jumtate din
dimensiunea. Acesta va oferi, de asemenea, o modalitate de a empiric i cea mai
dens valoarea teoretic, D i i D p la 10,5 uniti de cellalt de la, n timp ce valorile
comparabile cu cele ale T i i T p difer de numai 0,9. De asemenea, este de remarcat
faptul c anumite coeficientului aritmetic

valoarea de 0,64, anumite coeficientul logaritmic

valoarea este 0,792, astfel nct toi cei din afara limitelor teoretice ale p , respectiv,
0,785 i 0,845, cade, n timpul acestei de -legi valori necesare = 0,785 este
foarte aproape in aceste limite. Toate acestea arat c nu a reuit, de fapt, tratamentul
aritmetic aici, s-au dovedit contrastul logaritmic,. Trebuie remarcat faptul c, n
ciuda sczut m panoul empiric evideniat relaia dintre dimensiunile imaginilor de
gen trebuie considerate ca tipic.]
[Ca un exemplu de nlimi de zi cu zi de ploaie sunt n Geneva n perioada anilor
1845 - 1892 n servi czut precipitaii ianuarie (zpad topit sau ploaie), n tabelele
meteorologice din Bibliothque Universelle de Genve (Archives des Sciences et
Phys Nat ..) sub titlul "tombe Eau dance les 24 heures" sunt listate. Numrul total de
zile cu ploaie n timpul perioadei desemnat de 48 de ani este 477, iar pentru fiecare
dintre ele nlimile ploaie sunt exprimate la zecimi de milimetru. 16 de zile ploioase
sunt nregistrate cu 0,0 mm, cea mai mare nlime de ploaie este egal cu 40,0, media
aritmetic A 1 egal cu 4,45, valoarea central C 1 egal cu 2,24 mm. De la panoul de
primar de mas de distributie cu un interval redus este i = 1 mm, produse, ceea ce a
dus la urmtoarele valori n procesarea aritmetic:
III. nlimile de ploaie ale lunii ianuarie de la Geneva n tratamentul
aritmetic.
m = 477; i = 1; A 1 = 4,45, E = 1mm.
z
o
EMP.

Theor

0.5

133

67

1.5

88

63

2.5

43,5

61

3.5

28

56

4.5

27

49

5.5

28

42

6.5

27,5

35

7.5

14.5

28

8.5

16

22

9.5

11.5

16

10.5

12

12

11.5

10

12.5

6.5

13.5

5.5

14.5

15.5

16,5

17,5

18.5

19,5

20,5

21,5

22,5

23,5

28,5

30,5

32,5

40.0

A 2 = 4,49
C 2 = 2.40
D i = 0.75
Dp=0
e' =A 2
e, =0

m'=m
m,=0

Dup cum putei vedea, face nlimile precipitaii de zi cu zi o K.-G. cu asimetrie

infinit de mare este de D p = 0, i, prin urmare, toate valorile de mai
sus D p minciun. Este de acord, valorile teoretice ale z corespund empirice att de
puin c tratamentul aritmetic se dovedete a fi inaplicabil. Dac cineva vrea s se
mute pe la tratament logaritmic, acesta trebuie mai nti fcut cu privire la punctul
de vedere al celor 16 zile de ploaie, aa cum este nregistrat la 0,0 mm, la un acord,
pentru c a fost n acele zile nlimea de ploaie nu este complet egal cu 0, dar numai
la fel de mici c acestea nu sunt de o zecime de milimetru. Eu folosesc de
aproximativ 0,05 mm n loc de 0,0 mm, astfel nct logaritmul unei ntre limitele varia 1.30 + 1.60. Este redus dup aceasta, n principiu arbitrar fixare tabelul primar
la un interval de mrime 0,2, i este ales ca limita inferioar a primului interval 1,50, obinem urmtoarele rezultate:
. IV nlimile de ploaie din luna ianuarie de la Geneva n tratamentul
logaritmic
m = 477; i = 0,2.
o

G = 0.313 G = 2,06
C = 0,374 C = 2.37

Empir.

Theor

D i = 0,800 T i = 6,31

- 1.4

- 1.2

D p = 0.843 T p = 6,97

- 1.0

- 0.8

14

- 0,6

28

19

- 0.4

14

26

- 0.2

34

34

0.0

45

42

+ 0,2 66

50

+ 0,4 47

56

+ 0.6 53

60

+ 0,8 67

63

+ 1.0 53

52

+ 1.2 27

27

+ 1.4 7

+ 1.6 2

e ' = 0.219
e , = 0.749
m ' = 108
m , = 369

n timp ce-l arate aici c se afl sub cel mai dens

valoare z la - 0,4 i 0,2 neregulile + puternice, care
nu dispar atunci cnd schimb poziia de reducere, ci
de-a lungul Z n tabelul primar i justificat rezumat
lor n intervalele logaritmice sunt, dar cu toate
acestea, acordul ntre teorie i experien este att de
bun nct diferenele dintre valorile teoretice i
empirice ca o ajustare a neprevzute inerente n
acesta din urm, s fie reprezentai. Sa dovedit,
astfel, legea de distribuie logaritmic, de asemenea,
la nlimi de ploaie destul de satisfctoare.]

 145 [Pe baza efectuate n comparaia de mai sus ntre teorie i experien, legea
de distribuie logaritmic pentru a dovedi K.-G. cu variaie proporional puternic
dup caz. deoarece acum acelai lucru - dup discuia de-al cincilea capitol - coincide
n mod remarcabil cu variaie proporional slab a valorilor individuale n jurul
valorii de principalele valori la generalizarea aritmetic din Legea fundamental, este
- ca la sfritul capitolului specificat. a fost subliniat deja - chiar ca legea de
distribuie strict valabil de K.-G. s se foloseasc. Astfel, probabilitatea
determinat W sau W , care o abatere logaritmic de la cel mai intens
valorile D ntre graniele infinit aproape 'i "+ d sau , iar , + d , se
ncadreaz pentru fiecare K.-G . de:
;
, (4)
i nu exist numrul de diferene ntre limitele prevzute egale cu:
z = W ' m ', z , = W , m , ,
(5)
unde h 'm' = h , m ,, h '= 1: e '
fi obinute la momentul iniial].

; h , = 1: e ,

i e , e , , m ' , m , pe D pot

[Pentru principalele valori ale G , C i D a abaterilor logaritmice, prin urmare, se

aplic aceleai legi care, n secolul al XIX. Capitolul pentru principalele valori
aritmetice A , C i Dau fost derivate. Dar ne-am nlocui G , C i D , la rndul su de
log G , log C i log T , vom obine direct pentru valorile principale
ale G , C i T valabile legile abaterile raport.]
[Rezultat avem urmtoarele dispoziii:
1.valoarea central C este ntotdeauna ntre media geometric G i cele mai
apropiate valori raportul T , deoarece la fel de dup legile de
localizare C , G i D se aplic.
2.Notnd media geometric a resp mai sus. de mai jos T culcat o valori de G " ,
respectiv. G , , astfel nct:

e ' = log G '- log T , e , = log T - log G , ,

astfel se datoreaz lege proporional:
e "- e , = log G - log T , (6)
G " G , G = T .
3.Dac se determin n acelai mod ca n 131 n raport cu D , aici, n ceea ce
privete D valoare t " din:

unde m mai mare i m " , cel mai mic dintre cele dou numere de
deviere m " i m , imagineaz, atunci:
log C - log T = t "e"
, (7)
diferena dintre logaritmii doar n valoare absolut vine dup
facturate. Pentru asimetrie slab cum urmeaz:

,
sau cu privire la (6):
log C - log T =

(log G - log T ), (8)

o ecuaie care conine legi pentru variaiile raport.]

[Relaia dintre principalele valori aritmetice i cele ale abaterilor raportului produc
n cele din urm propoziiile urmtoare.]
Pentru valorile medii logaritmice G = log o: m luat ca logaritm auzit de la G a
fi desemnat, aa-numita medie geometric sau valoarea raportului, care este
ntotdeauna la o anumit lege de distribuie fr mil puin mai mic dect media
aritmetic A = o: m , i (dup o dovezi de Scheibner 2) ) urmtorul aproximativ
relaie A este ca mai precis caz, mai mic cu q Bez fi desemnat aa-numitul rdcina
medie ptrat eroare. O , di q =

este:
. (9)

Dup aceea putei G aprox de la un derivat.

2)

[W . Scheibner, despre medii. Fragment dintr-o scrisoare adresat Prof.

FECHNER scris. Rapoarte ale Royal. Saxon. Gesellsch. d tiinific. MathPhys. Clas. n 1873. S. 562 FlgD.]

ntre logaritmic valori dens D i logaritmul aritmetic valoare dens D exist

urmtoarea relaie:
. (10)
Acest lucru nseamn c e , medie mai mic deviaie logaritmic = , : m , ,
Mod modulul de sistemul nostru obinuit logaritmic = 0.43429, 3.14159, ca
ntotdeauna. Aceast relaie este legat de validitatea generalizarea logaritmic din
Legea fundamental i, prin urmare, poate fi utilizat pentru confirmrile empirice ale
acestui generalizare cu.
[ dovada . Logaritmic mai dens valoare D denot un interval logaritmic din toate
intervalele de aceeai mrime mai z n posesia sa. Prin urmare, el este de maxim a
funciei de probabilitate (4), la constant d i d , , adic prin valoarea de ieire a
abaterilor 'i , determinat. Aritmetic mai dens valoare D , cu toate acestea, este
cea a intervalului aritmetic ntre toate intervalele de aceeai mrime, maxim
- z are. Unul, prin urmare, consider c aceast valoare de valabilitate a dreptului de
distribuie logaritmic ca maximul funciei constante legate de intervale aritmetice
probabilitate (4). Denot n consecin, abaterile aritmetice ale unui din cele mai
dense raportul valorilor T cu '= o '- T i , = T - o ,astfel nct d '=
da' i d , = - dup cum , i a stabilit pe baza definiiile de ' = log o '- D =
log o "- jurnal T , , = D - log o , = log T - log o , n funciile (4):

. (11)
Apoi se obine pentru constanta d ' i D , determinarea maxim de:
;
ecuaiile:
;
.
Acum, cu toate acestea, i , n funcie de natura sa pozitiv. Prin urmare,
aceasta ofer doar al doilea dintre cele dou ecuaii un maxim de:
(12)

. Dar Substituind aici pentru , corespunztor o valoare de D pentru a desemna:

, = D - log D , in
continuare

se obin, de fapt, reprezentat de relaia (10). ]

146 [ suplimentar . Cnd, n conformitate cu discuiile din 35 ale principiului
stabilit c modificrile de mrime de copii ale unei K.-G. depind n mare msur de
mrimea eantioanele, care sufer modificri, rezultatul este direct modificarea c, n
plus fa de cel XIX. Capitol ( 136), dezvoltat ipotez este de a fi ataat, pentru a le
face subordonat legii de distribuie logaritmic.]
[i anume, pentru derivarea de legea logaritmic, precum i pentru a obine
influenele speciale aritmetice sau circumstanele n scurt timp se presupune c forele
pentru a fi cauze ale schimbrilor de dimensiune. Numrul lor este nedeterminat
mare, egal cu n s accepte toate i, n mod similar, W. p pentru intervenia
lor, W. q = 1 - p atribuite absena efectului su.Succesul producerii lor, dar acum nu
mai mult de o cretere a adaugat Trespassing-aditiv, ci s fie considerat ca o
multiplicare, astfel nct n loc de o + i i a + xi destul AI i AI x are loc. Se obine
astfel, pe baza acestei modificri de o copie a dimensiunii AI x acelai lucru W.,
ipoteza este c dezvoltat anterior un specimen de mrimea unui + xi apropiat, astfel
nct acum:
. (13)
Dac presupunem = log o i i = log i , apoi + x i = log (de ex: x ) , i se obine o
expresie pentru W. c logaritmul dimensiunii unei copii egal cu + x i este:
. (14)
Dup aceea, evoluiile anterioare sunt n acelai mod i n aceeai msur pentru
legea de distribuie logaritmic n cazul n care numai
pretutindeni o de = log o i i de i = log i este nlocuit.]

XXII. Tratamentului colectiv de relaii ntre

dimensiuni. nseamn raporturi.
147 Dupa aceasta vreau s spun ceva de o sarcin, care joac n colectivele destul
de un rol, iar ntlnirea lor se pot gsi n mod corespunztor un loc aici, la fel de bine
ca au nevoie de un tratament logaritmic este plasat imediat adiacent.
Bemerktermaen nu doar simple de dimensiuni ale unui obiect, dar, de asemenea,
condiiile acestuia pot fi tratate n mod colectiv, i deja mai sus (seciunea I i III) am
menionat n acest sens, relaia dintre dimensiunile craniului de o anumit ras i
seciunile stem, aa-numitele membrii sau internodii de graminee ceea ce poate fi o

multime de alte exemple pot fi gsite. S ne ine de raportul dintre dimensiunea

vertical A i orizontal asociat b craniului de o anumit ras, ce urmeaz s fie
stabilit pentru comparaii cu alte rase, i a stabilit ca regul o la numrtor, b la
numitor, dei Raportul poate fi luat, de asemenea invers. Raportul A : b este acum un
pic diferit ntre copii de aceeai ras, dar pentru caracteristicile comparative fa de
alte rase au avut loc determinri variate rezultate consistente de la ea. Se poate, prin
urmare, doar un raport mediu ntre b i o cerere, care, n general, cu M [ a : bse
numeste]. n funcie de dac acesta are aritmetic sau media geometric a ochiului, de
contact A sau G la locul de M. obiectului corespunztor poate fi cu privire la fiecare
alte dimensiuni corespunztoare de aceeai parte sau de aceleai dimensiuni n
diferite pri ale nu numai om, ci orice obiect plasat . Deci, se poate ntreba cum se
comport, n medie, lungimea unui deget cu cea a celuilalt, lungimea unui membru cu
lungimea doilea membru al unui vrf, lungimea cu limea unei cri de vizit,
temperatura medie a lunii la alta, etc, n scurt, aceeai sarcin ofer infinit de multe
ori prezint
148 Un raport mediu pot fi obinute n diferite moduri, dar acum, mai ales pe cele
ce urmeaz, cu fiecare corespunznd la valori ale unei i b cu acelai indice se va face
referire la.Direcia pentru A : b exemple preparate pot, desigur, pentru direcia de b :
o va fi implementat.
1) La aritmetice Raportul mediu al A [ a : b ] se obine prin faptul c toate valorile
individuale a : b i adaug numrul mprit acestuia, aa:
. (1)
2) Ca un rezumat nseamn eu numesc ceea ce se obine n cazul n care suma de
toate o cu suma de toate b sau, ceea ce se ridic la acelai lucru, media aritmetic a
tuturor o cu media aritmetic a tuturor b divizate, conform formulei:
. (2)
Ai putea face mpotriva utilizrii acestui remediu susine c este mai degrab o
relaie ntre ageni ca un mijloc de raporturi, ci de a fi cea, aceasta este, de asemenea,
de alt parte, n celelalte clauze ale agentului care le folosim aici, la toate, cu excepia
cazului n n conformitate cu un anumit principiu, ntre valorile individuale
ale unei b i care, n afar de cazuri excepionale, intr n vecintatea celuilalt agent.
3) mas procente nseamn. Pentru se formeaz producerea acestui agent,
valoarea unei : ( a + b ) i b : ( a + b ), i mparte suma cellalt prin urmtoarea
formul:

. (3)
4) Media geometric este reprezentat de formula:

, (4)
este media geometric a produsului de rapoarte individuale a : b sau, la fel de valabil
att, media geometric a produselor de un mprit prin care de b , i este folosit ntrun mod practic dect n cutarea n valoarea logaritmic a ( log o
- log b ) : m obinut.
V va cere o alegere ntre aceste mijloace diferite conforme, msura simplu este
mai nti de toate, n general, precum i respect vorzubemerken c, pn n prezent
aceasta este doar o caracteristic a circumstanelor unei K.-G. ar trebui s acioneze,
care o comparaie la fel cu alte obiecte permise fiecare dintre resursele enumerate
contribuie numai dintr-un alt punct de vedere la aceast caracteristic, i c n cazul
n care raportul A : b deloc, numai relativ puin fluctueaz, conduce toate cele patru
moduri de determinare aproape aceeai valoare .Astfel, de exemplu, a dat 10 cri de
vizit, scos la ntmplare dintr-un pachet, dac latura scurta cu o, lunga cu b este
menionat ca ageni:
aritmetic 0.5654
sumar 0.5634
mas procent 0.5650
geometric 0.5649.
Valorile extreme ale unui : b au fost 0.5333 si 0.6053.
ntre timp, n cazul n care fluctuaiile ntre A : b sunt semnificative, iar diferitele
reguli mijloacele poate da un rezultat semnificativ diferite, i, n general, este necesar
s se precizeze factorii care pot determina alegerea unui mod naintea altora pentru a
decide.
n acest sens, se poate, n general, spune c aritmetica i tabelele procentuale
nseamn, n toate privinele inferior la celelalte dou valori medii i, n general
vorbind, media geometric este de natur s merita preferina, dar, de asemenea,
rezumatul poate gsi o aplicaie util n anumite circumstane.
De fapt, sufer iniial rapoartele media aritmetic urmtoarele dezavantaje.
a) Pentru a se rupe individuale a : b pentru a putea aduga, trebuie s reduc mai
nti fiecare pentru o fracie zecimal, care, n multe valori a : b este foarte plictisitor.
b) n sine, este lipsit de importan dac valorile directe sunt o : b sau valorile
reciproce b : o dorinta de a folosi tragerea la sorti central de la rata medie de a i b s
fie stabilit, i, desigur, ar trebui s ctige ambele moduri de un rezultat de potrivire
dar acest lucru d aceast metod nu are, dup cum se vede, n cazul n care unul
inverseaz mijloacele obinute de la valorile reciproce, rezultnd aa-numita media
armonic a valorilor obinute din directe i ambele nu se potrivesc, scurt A [ a : b ] nu
este egal cu armonica medie 1 : A [ b : a ] . , de exemplu, s ia fie un exemplu foarte
simplu doar dou condiii:

aa este:
,

10 / 16 , dar este = 0,625, 6 / 10 = 0,600. n plus, este diferit de fiecare alte fracii dect

n exemplu, astfel nct diferena dintre media direct i armonic este mai mare. n
astfel de K.-G., n cazul n care cele mai multe dintre valorile a : b nu se mic foarte
departe de valori de mijloc, ea este ntr-adevr foarte mic, dar nu neglijabil, n
general, peste tot, i aceast procedur din cauza ambiguitii rezultatelor sale n orice
caz, s fie respins din principiu.
c) n cazul n care unul are raporturile medii ntre trei valori a , b , c urmeaz a fi
stabilite, ca sunt trei rapoarte a : b , b : c , un : c posibil, cu reciprocals lor, i ai putea
dori, de la dou dintre aceste condiii (dac direct la a treia bunurile provin direct sau
reciproc). Aceasta, totui, face ca aceast metod nu, prin, de exemplu, A [ a : c ] nu
se poate obine faptul cA [ a : b ] cu A [ b : c nmulit].
Tabelele procentuale mparte acest lucru nseamn toate dezavantajele
aritmetica. Dar, uneori, vei gsi att una i cealalt necesar.
Rezumatul i mediile geometrice, cu toate acestea, sunt lipsite de toate aceste
dezavantaje. Dar ai vrut s, dar aritmetic direct i principiului armonic egal, dar
diferit de mijloacele directe de a da o ncredere deosebit, una ar fi capabil s in la
media aritmetic sau media geometric a mediei directe i armonic numai. Dar, din
moment ce exist, de asemenea, statelor libere, n loc de a : b , de b : o probabil decat
proporie direct, nu numai c va rmne astfel o ambiguitate, dar, de asemenea, n
alegerea media aritmetic aprea din nou ntrebarea dac preferai direct sau
armonica ar trebui, deci nu ambiguitatea s fie ridicat de la aceast parte. Dup o
dovad, dar am Prof. Scheibner 1) dator, ratele medii geometrice prezentate in toamna
la K.-G. de obicei, a avut loc cazul n care aritmetic direct i armonioas nseamn
difer puin, extrem de precis cu media aritmetic a celor dou mpreun, i putei
gsi cu uurin confirmat pe exemple de cas.
1)

[Comp. W. Scheibner: "Despre Media", rapoartele Royal. Societatea de tiine

saxon. n 1873. S. 564 - Conform regulilor date acolo, media geometric este de
aproximativ egal cu:
armonic medie egal cu:

,
,

dac A , media aritmetic i q este eroarea ptrat medie, din care teorema de mai sus
urmeaz].

 149 n cele din urm, astfel nct este probabil s acioneze numai la ntrebarea de
ct de departe de preferat s sumar sau in media geometric.
Acum rezumatul mijloace, se recomand, n principal prin uurina destinaie,
deoarece este aceasta doar nsumarea tuturor o i toate b i diviziunea necesar o
sum de alt parte, cu toate acestea, este important pentru recuperarea media
geometric, doar tot o i b traduce n logaritmi. Ambele, cu toate acestea, au
urmtoarea diferena fundamental n sensul.
Fi un mijloc de rezumat:

dat, atunci este clar c, dac o astfel de copie att adncimea sa n raportul
componentelor unui ' i b ' foarte mare n comparaie cu cellalt ar fi raportul mijloc
vizibil doar nc pe raportul a ' : b ' va depinde, de atunci o "+ o "'+
mpotriva unei ' i b '+ b "'+ mpotriva b dispar, i c, n general,
specimenele mai mari, n conformitate cu mrimea lor obine, de asemenea, mai
mult influen asupra agentului. Acum, acest lucru este destul de n ordine, atunci
cnd exemplarele mai mari in greutate mai mult se ataeaz la mijloace determinarea
ca mai mic, care poate fi foarte bine cazul n anumite circumstane, i, n orice caz,
nimic nu mpiedic n rezumatul nseamn c acest fapt duce la fel de mult un raport
caracteristic K.-G. dat pentru a vedea dect n orice alt raport de mediu, care poart
cu ea nu doar prin aceasta care caracterizeaz obiectul ntr-un sens diferit.
Pe de alt parte, ea poate fi, desigur, de asemenea, n disput pentru a face
exemplarele mari i mici, s contribuie cu o importan egal pentru furnizarea
centrale, de exemplu, importana nu mai mult la relaia dintre dimensiunea orizontal
i vertical, cu capete mai mari decat pentru cele mai mici, iar acest lucru cu
siguran frecvente Intenia apar corespunde mediei geometrice.
Aritmetica i tabelele procentuale nseamn avantaj de ieire c, n cazul n care trei
condiii ale: b , b: c , un: c este determinat dou n centru, mijloacele de al treilea
consecina direct, mprtete rezumatul nseamn cu geometrice de dup doi are:
. (5)
Contrast, a precedat rezumatul nseamn urmtorul avantaj asupra geometrice. S
presupunem c o are ntr-un obiect multi-membri, cum ar fi cornstalks date de tip, n
special, raportul mediu de lungime la lungimea total a lamei este determinat pentru
fiecare membru sumar, este necesar doar pentru unii care aduga aceste relaii doi
membri pentru a permite un coeficient mediu al compusului a acestor dou elemente
de lungime total, ceea ce nu este cazul cu metoda geometric, aa cum se poate
dovedi cu uurin, care poate fi exprimat pe scurt dup cum urmeaz: raportul
nseamn dispoziii privind prile i ntregul agat raional dup procedurile finale
mpreun dect dup geometrice i n general orice alt.

n plus, urmtorul caz este considerat. S punem ntr-o K.-G. apar printre alte
exemplare, pentru care unul sau altul dintre cele dou valori unui sau b este zero: aa
cum este, de exemplu, pentru a determina raportul mediu ntre greutile de piese
solide i moi de animale diferite pot lsa unele piese rezistente pe tot parcursul. n
acest caz, media geometric este inutilizabil, deoarece, n funcie de valoarea zero n
numrtorul sau numitorul se produce, mijloacele zero sau infinit. Apoi, putei opri,
dar numai la mijloacele de sintez, dac nu vrei s prezinte principiul c astfel de
cazuri nu cu cele n care a i b sunt, peste tot uni-i pstreze valorile finite n aceleai
mijloace.
150 Ca n orice caz de subiectul de fa, prin rezumat i raportul geometric al
componentelor A i B, se determin n moduri diferite, care intr n hotrrea sa,
aceasta este, n general, fac parte din complet al hotrrea ca ambii ageni sunt
determinate, care nu mpiedic, n circumstanele, ci mai degrab pentru a face una,
nainte de alte utilizri 2) . Are furnizarea dou din contribuia general a
caracteristicilor unui anumit K. - G. crui componente a i b , sunt n continuare
avantajul c rapoartele dintre cele dou agenii mpreun nu sunt reguli caracteristice
speciale neimportante, i anume urmtoarele:
1) n cazul n care raportul dintre o la b independent de mrimea absolut
de a i b pentru toate cazurile este aceeai, adic pentru exemplarele mari, la fel de
mari ca i pentru ntreprinderile mici, suma-marische nseamn c este egal cu
geometrice.
2) n cazul n care o cu b mereu simultan n cretere sau n scdere, dar nu n
general, n aceleai circumstane, astfel nct este posibil ca raportul A : b cu o
dimensiune mai mare dea i b crete, sau c acesta scade, fostul este cazul, atunci
cnd Media geometric a unui : b este mai mic dect rezumat, acesta din urm, n
cazul n care este mai mare.
3) Dac fluctuaia relativ a valorilor unei a media lor aritmetic A este egal cu
fluctuaia proporional a valorilor b. prin media lor aritmetic B , astfel nct media
geometric este egal cu rezumatul. . Ca o msur a Bez variaiei relative se aplic i
aici o abatere medie simpl sau de gradul doi de A mprit de ctre A , i
anume : O sau q : A , spunem pe scurt P ; corespunztoare : B sau q : B ,
pe termen scurt Q , n ceea ce privete B.
4) n funcie de variaia relativ a valorilor observate n sensul anterior, a
mai A sau B este, media geometric este mai mic sau mai mare dect rezumatul.
5) la o combinaie de 1) i 2) 3) i 4) rezult n plus, totui, c, n funcie de variaia
relativ ntre A egal cu B , este mai mare sau mai mic, valoarea unei : b , indiferent
de valorile absolute de a i b este constant sau dimensiunea tot mai mare
de a i b prin cretere sau scdere [cu condiia ca vreodat valoarea unei : b prezint
un comportament regulat i doar ntre Constance, ctig constant i scdere constant
o decizie de autorizare].
2)

Ct de bine dou sau mai multe K.-G. n proporie de fonduri lor A i G poate

compara, putei, desigur, de asemenea, n proporie de lor C i D , compara si da-l la

aceste rezultate-rea samt prin nici un mijloc universal proporionale, dar am de gnd
s discuii generale aici despre nu elabora. - De exemplu, la 237 de cranii masculine
germani a fost raportul mediu (Hor: Vertik.) Din circumferina vertical a craniului, n
msura orizontal sumar 1.2830; geometric 1.2827, 1.2837 central.
Ulterior, astfel nct s putei de la raporturile de geometrice la mijloacele de
sintez, fr declaraie mai mult pentru a face, trage direct concluzii dac cu o
dimensiune mai mare de un obiect i prezenta componentele sale a i b ,
raportul A : b peste tot (sau cel puin cea mai mare parte) crete sau scade i dac
unul sau cellalt component A , b variaz n proporii mai mari de media lor
aritmetic.
n urma dovada pentru propoziiile de mai sus. Primul anlangend, deci sunt
rezumatul i media geometric:
i
n faa celuilalt. Acum Cauchy dovedete n preferate lui d'analiza p.. 15 i 447, care

n general, ntre o ' : b ' , a ' : b " , ... cade. Acum, n cazul n care un " : b " , un " b
" , ... toi egali la o: b , apoi capcanele intermediare la egalitate cu o : b , n timp ce nu
mai puin media geometric pentru cazul de egalitate ntre un " : b , un " : b
" , ... pe o : b redus. n conformitate ci ca egalitatea dintre valorile
individuale a : b opriri, ascult bine, n general vorbind, egalitatea ntre dou
mijloace, i aceasta poate fi acum ca o : b cu schimbare n magnitudinea absolut
de a i b n parte crete, parte scade, pentru care caz, se poate repara nimic
General. Dar s presupunem c o i b lua peste tot cu cellalt n acelai timp, sau din
afar, dar se ntmpl peste tot n aceeai proporie, astfel nct nu exist pentru setul
2), o dovada general pe care am datorez Prof. Scheibner, ns greoaie i nu este
elementar, aa c am prefera aici pentru a se referi la validitatea empiric a regulii de
exemple de cas. i, desigur, regula se va aplica, de asemenea, n cazul, chiar dac
numai o i b , n majoritatea cazurilor, cu fiecare alte cretere sau descretere n
acelai timp. Al treilea i al patrulea set anlangend, astfel nct acestea sunt o
consecin a Scheibner 3) raportul dat ntre aritmetic i mijloace geometrice ale
valorilor simple. Denumit n continuare are dup setarea
de P i Qca Q : A i Q : B :
;
, (6)
din care propoziiile 3) i 4) s urmeze. Acum, sunt deja formulele respective numai

aproxima, dar direcia rezultatele nu este modificat de termenii mici omise. Setul 5)
Rezult din cele anterioare.
3)

["Despre medie" lc]

151 n cele de mai sus ( 148), mod de destinaie specificat de G [ a : b ] de

aplicare a logaritmilor este folosit doar pentru comoditate de calcul, dar nevoile de
aplicarea lor merge mai adnc.
Ea apare i anume ntrebarea dac, n calitate de dimensiunile individuale a i b , i
raporturile lor a : b este legile noastre de distribuie lipii, un studiu n care, atunci, cu
toate acestea, declinul n individ o : b nu poate fi scutit de la nceput, dar evident
pentru a se conforma cu observaiile fcute pn n prezent, c acelai lucru nu se
poate atepta nimic de la un tratament aritmetic, n timp ce de vedere a fost c, dup
explorarea cea mai dens valoarea log ( a : b ) abaterile jurnalul individuale ( a : b )
din aceeai legilor noastre de distribuie s-ar putea aduga, culminnd cu cele mai
potrivite pentru investigarea K.-G. a gsit confirmat.
[Pentru a ilustra acest lucru printr-un exemplu, am alege raportul de orizontal, n
msura circumferina vertical (mai precis, ndoii vrful) din 500 de brbai cranii
europene, care sunt furnizate de ctre Prof. Welcker disponibile pentru mine. Ca
msura orizontal este n mod constant mai mare dect cea vertical - cel mai mic
circumferina orizontal (pentru un pic de rui) este de 465 mm, cu cea mai mare
cotul nod (pentru un craniu de la cartierul de Halle) este de 448 mm - astfel nct
rapoartele sunt toate fraciunile improprii i logaritmii lor pozitiv. Minimul de
valorile raportului este egal cu 1.211, maxim egal cu 1.403. Valorile logaritmice
variaz astfel ntre limitele 0,083 i 0,147, iar ei au medie G 1 = 0.1073, astfel nct
media geometric a G 1 este egal cu rapoartele de 1.280. Dac alegem ca un interval
logaritmic i = 0,003 i limita inferioar a primului interval valoarea 0.0825, vom
obine urmtorul tabel comparativ ntre empiric i este cerut de valorile teoretice de
drept de distribuie logaritmice:

Raportul dintre sfera orizontal a unui n msura vertical (arc apex) b pentru
500 craniu brbai european.

= log a - log b , i = 0,003, m = 500, G 1 = 0.1073; G 1 = 1.280.

z

Empir.

Theor

0084

0087

0090

12

10

0093

17

19

0096

29

32

0099

47

46

0102

64

58,5

0105

64

65

0108

67

64

0111

61

58

0114

45

47

0117

36

36

0120

28

24,5

0123

11

15

0126

0129

4.5

0132

0135

0.5

0138

0141

0144

0147

Sum

500

500

G 2 = 0.1073 G 2 = 1.280
C = 0.1070 C = 1,279
D i = 0.1068 T i = 1.279
D p = 0.1060 T p = 1.276
e '= 0.0079
e , = 0,0066
m '= 272.5
m , = 227.5
h '= 7142
h , = 85.48.

Trebuie remarcat faptul c D i nu este derivabil din tabelul de mai sus direct, empiric
reprezentnd dens valoare (care este destul de egal cu 0.1075), dar media a trei
calculat din cele trei valori posibile straturi de reducere: 0.1075, 0, 1085;
0.1043. Aceast dispoziie a fost ales deoarece aici poziia reducere de mare influen
asupra amplasarea aleatorie a D i , n timp ce G 2 i C aproape complet n concordan
cu rezultatele de la valorile din tabel primare. Asimetria este slab, aa cum am, de
asemenea,

strns cu = 0.785 meciuri. Acordul dintre empirice i teoretice z -valorile, dar

este satisfctoare, fr ndoial.]

XXIII. Relaii de dependen

152 Se poate ntreba dac temperaturile medii ale anilor succesive variaz n
funcie de legile pur coinciden sau s prezinte o anumit dependen n
succesiunea lor de fiecare parte, o chestiune care poate fi aplicat la mai multe cazuri
similare. Acum, relaiile de dependen diferite, i testele pot fi n consecin, s-i
conduc n diferite moduri. Una dintre cele mai simple ntrebri i cile de studiu,
fr atasandu-se la urmtoarea remarc.
Iau o list elaborat numerele de loterie. Un astfel de exemplu, ncepe cu:
26 826 _
21 460 +
31 094 _
22 120 _
16 226 (+)
M refer n continuare n picioare de ctre, orice scadere de la unu la numrul
urmtor cu -, fiecare cretere cu + i primeti fr a recurge la primul numr
urmtoarele serii: - + - iar dintre acestea, fr a recurge la primul semn, dou
modificri semn i o secven de identic caractere, sau dac am avea acces att cu
numr la fel de caractere: - + - + i patru de schimb de aici i un rezultat, n general,
dac am numrul de numere m i numrul de schimbri i consecinele z apel, n
primul rnd n cazul n care z = m - 2 , n acest din urm caz z= m. fostul metod
fierbinte o, a doua metoda b.
Pot acum metoda A sau b aplica, mi se pare la mare m , numrul de semn se
schimb att de aprox egal cu de dou ori numrul de siruri de caractere pe care eu
cel care W. W. ca celelalte dou : se poate presupune 1) . Aceasta legea de noroc pur.

1)

[Teoretic, acest raport este derivat de la observaia c cele trei valori a, b , c, care
sunt libere de Successionsabhngigkeit, cu aceeai probabilitate n fiecare din cele
ase succesiunilor:
o , b, c , c , b, o , b , o, c, c, a, b, o, c, b,

b, c, o
poate avea loc, astfel nct, de exemplu, dac o < b < c , primele dou succesiuni
fiecare un ir care rezult vreodat n patru ultima schimbare semn, i, n consecin
W. unui ir egal cu 1 / 3 W. unui caracter chenwechsels egal cu 2 / 3 s fie setat.]

Dac, totui, o dependen de numerele consecutive ale speciilor deinute care au

intrat n continuo de un anumit interval i ar scdea din nou, astfel nct numrul de
iruri ar crete peste relaiei anterioare asemenea. Da, n cazul n care dependena
mereu plecat n aceeai direcie, ne-ar fi n conformitate cu metoda de siruri de
caractere mai tare cu privire la metoda de BM - obine 2 episoade, 2 modificri.
S rmnem la metoda de un suport i a apela numrul de schimb w ,
consecinele f , atunci independena deplin cu f = 1 / 3 Z , dependena plin de f = z i
dependena parial a valorilor de f caracterizeaz ntre acestea , i este o msur a
dependenei parial pentru un anumit f i z pot fi gsite n relaia n care excesul
de f este peste nivelul de independen deplin la surplusul total al dependenei
complet privind independena complet, adic, dac aceast msurtoare cu
dependen desemna.:
= Dep

. (1)

ntre timp, f din cauza finit m incert, iar aceast incertitudine ABH este
implicat. Determinarea acestei incertitudini este inclus n valoarea ABH ca o eroare
probabil.
[Omul face aceast determinare prin calcularea limitelor probabile, rezult din
inversarea aa-numita teorema-rea lui Bernoulli pentru W. un ir, bazat pe valori
observate de f i z apar.Dac ne-am stabilit necunoscut W. pentru apariia unui ir egal
cu x , W. o schimbare semn egal cu 1 - x , deci este teorema citat de teoria
probabilitii 2) n conformitate cu W.:
(2)
c valoarea x ntre limitele:

(2a)

minciun. Acum, pentru W = valoarea c = 0.476 94, limitele probabile ale

sunt x egal cu:
. (3)
Limitele probabile ale ABH sunt n consecin egal cu:
. (4)
Astfel, este unu contra unu pentru a paria c msura dependenei definit mai sus nu
este mai mic dect cea mai mic i nu depete partea superioar a celor dou
limite specificate.]
2)

[Comp. Prelegeri MEYER privind teoria probabilitii Kap.VII.]

[Acelai lucru se poate presupune, de asemenea, valori negative, indicnd astfel o

dependen, care se caracterizeaz prin predominant - sunt cunoscute pentru a
schimba caracterul - stnd n cazul extrem. Acest lucru presupune c
numrul F irului sub valoarea de 1 / 3 z va scdea i n cazul limit este 0.]
153 [Aplicarea msurii dependen (4) pentru a examina dependena succesiune
de luna meteorologice i valorile zi conduce la urmtoarele rezultate.]
[DOVE este ntr-unul din tratatele sale 3), pentru un numr de locuri, "abaterile
lunile individuale ale valorilor medii pe termen mai lung ale aceluiai"
mpreun. Pentru Berlin, aceasta compilatie acoper perioada 1719-1849, cu eecurile
de doar 3 la 7 ani pentru fiecare lun. Din acest rezultat, luate mpreun, n
conformitate cu metoda pentru toate lunile de 1421 succesiuni de caractere, i anume
913 i 508 caractere schimba siruri de caractere. W. x un ir are, astfel, limitele
probabile:
sau 0.3575 0.0086;
din care unul
Dep = 0,036 0,013
primeste.]

3)

[Raport privind 1848 i 1849 utilizate de-a lungul anilor de la staiile de observaii

meteorologice institutului. Berlin 1851. S. XX FlgD.]

[n cartea an olandez de Meteorologie 4) se gsete table de termometru de zi cu zi

i de abateri de barometru de la registrul de zi cu zi normal de gsit de mai muli ani
de observare pentru fiecare lun a anului. Site-urile de observare sunt diferitele staii
meteorologice din ar, iar timpii de observare sunt anumite ore de la data la care att
starea normal i valorile de deviere sunt. Aceasta crestere legal sau cderea
termometrului i barometrului se desfoar ntr-un proiect de lege lun, astfel nct
dependena de succesiune nu este influenat de aceasta. Am ales valorile specificate
pentru Utrecht n luna ianuarie n timpul perioadei de 10 ani 1884 - 1893, la prnz, 2
ceas. Aceeai metod a dat, dup o 298 de succesiuni de caractere. Printre ei au fost
129 de siruri de caractere i 169 de caractere schimba, pentru barometrul abateri 153
de siruri de caractere i 145 de caractere pentru a schimba abaterile
termometru. PRIN URMARE fi gsit pentru prima limitele probabile de W. un ir
egal cu:
0.433 0,019
i:
Dep = 0,149 0,029;
pentru acesta din urm, cu toate acestea, deoarece limitele probabile ale W. un ir:
0.513 0.020 i:
Dep = 0,270 0,029.
Termometru de zi cu zi n consecin propriu i barometru abateri o dependen
succesiune clar, n timp ce acelai lucru pentru abaterile lunare de temperatur - dup
cum sa menionat n 20 -. Iese cu mic hotrre]
4)

[Anuarul meteorologic, uitgegeven het u Kon. Nederlandsch Institutul

Meteorologic. "Thermoen barometru afwijkingen".]

[Zi cu zi nlimile precipitaii, cu toate acestea, sunt - n conformitate cu o remarc

n 21 - fr dependen succesoral majore. De fapt, n rezultatul XXI. Capitolul
selectat ca un exemplu de tratare a logaritmice nlimile de ploaie ale lunii ianuarie
pentru Geneva de la 1845-1892 sub 475 succesiuni de caractere 165 acelai
caracter. Aici, toate 477 de valori sunt combinate n funcie de succesiunea lor n timp
ntr-un rnd, i succesiunea aceleai valori crete i descrete alternativ bej fost
calculat. Astfel, pot fi gsite:
Dep = 0,022 0,022.
Din aceast valoare nu difer n mod semnificativ gradul de dependen pe lista
iniial de recrui dimensiuni a cror dependen succesiune este de a fi considerat

de la bun nceput ca fiind irelevant, deoarece nu este clar ca msurtorile Recrui de

Aushebungsgeschftes o dependen semnificativ n secvena de msurtori ar trebui
s poat s apar. Pentru seria de 360 de studeni recruteaz dimensiuni, n cap. a
servit n perioada de prob XX a legilor extreme, i anume rezultat 125 de siruri de
caractere i 233 de caractere modificri, care
Dep = 0,023 0,025
va fi. n ambele cazuri, limitele msura dependent include valoarea 0 de cazul ideal,
s fie complet independente.]
154 [Un alt mod de investigare a dependenei de succesiune a fost menionat n
20, simultan cu discutat anterior. Ea se bazeaz pe observaia c la independena
deplin i fr interferene din contingene dezechilibrate numrul de secvene de
dou sau de mai sus dou sub valoarea de mijloc C mint valori dimensionale egal
este numrul de modificri ntre cele dou de mai sus i de mai jos C valori
mincinoase. i anume, valorile de mai sus C cu +, valorile de mai jos C indicat de -,
W. o valoare pozitiv este la fel de mare ca o W. negativ, deci este chiar cu
independen deplin, fiecare dintre cele patru succesiunile posibile: + +; -, + -, - + la
fel de probabil. Cu toate acestea, primele dou da fiecare un ir de caractere, ultimele
dou au fiecare o schimbare de semn, astfel c exist att un ir i o schimbare de
caractere pentru W. . n cazul n care o gsete pentru un tratat n acest fel set de
valori fsiruri de caractere i w schimbri semn la un numr suficient de mare de z = f
+ g succesiuni de caractere, cum ar fi poate mai sus limitele probabile de necunoscut
W. x un ir de la inversare a teoremei lui Bernoulli egal cu:

fi gsit. Aici valoarea este f : z n loc de dependen succesiune pariale care se

dezvluie ca acumularea efectelor n comparaie cu schimbrile, ntre valorile de ,
care se aplic de independen deplin, iar valorile 1, c pentru f = z complet
dependen indic ateptare. Prin urmare, se poate transforma n proporie de
surplusul de dependena parial peste independena deplin, care este,
calculat x ctiga mai mult de jumtate din totalul excedentelor dependena complet
cu privire la independena deplin a di 1 la , o msur de dependen i
= Dep

, (5)

sau, n cazul n care pentru x sunt luate n limitele probabile,

Dep
=

(6)

pune. Chiar acest grad de rezerve dependen de negativ apreciaz importana

acestuia de atunci indic preponderena W. o schimbare de semn pe W. un ir de
caractere.]

[Ca un exemplu al acestei determinare dependen servete o parte, numrul de

variante lunare Berlin, o alt parte a seriei de mas recrutate crui succesiune
dependene au fost calculate conform formulei (4), astfel nct, n acelai timp, o
comparaie ntre cele dou moduri de determinare este posibil.]
[n ceea ce privete prima lun a abaterilor este valoarea medie pentru fiecare
lun C pentru a determina. Acelai lucru scade mai jos de mai multe luni, pentru
pluralitatea luni respective de mai sus nseamn muli ani. Se poate, totui - ce
aplicarea acestei metode mult mai uor - bine, media n sine s fie acceptat ca un
centru de valoare, astfel nct valorile pozitive i negative ale deviaiei ca + valori i,
n acelai timp - exist valori n sensul metodei noastre. Pentru cele 12 luni revelate
luate mpreun, dup determinarea valorilor centrale, 768 de siruri de caractere i 665
de caractere schimba, cu referire direct la valorile medii, cu toate acestea, exist 769
de siruri de caractere i 664 de caractere de comutare i, prin urmare, nici o diferenta
semnificativa pentru msura de dependen cu ea. De la vechile dispoziii duce limite
ca probabile pentru W. un ir de valori:
0.536 0,009;
din urm valorile:
0.537 0,009;
i n primul caz este:
Dep = 0,072 0,018
n acest ultim caz:
Dep = 0,073 0,018.
Astfel, aici msura de dependen (6) conduce la valori mai mari, ca msur de
dependen (4).]
[Valoare central C a 360 de recruti dimensiunile se gaseste egal cu 71,75. Ulterior
se deda sub 359 de succesiuni de caractere 165 de siruri de caractere i 194 de
caractere schimba.Limitele probabile de W. o ordine sunt, prin urmare:
0,460 0,018
i:
Dep = - 0,081 0,035.
Prin urmare, se obine n acest caz de o valoare relativ mic dect formula (4), dar
difer de la fel ntr-o msur mai mare fa de valorile ideale 0].
155 [Acest dependenei (6) i determinarea funciei alternativ a dou dimensiuni
ale unui K.-G. multidimensional sau de diferite dimensiuni, dar timp de K.-G. legate
de fie n stare de funcionare. n acest scop notm creterea fiecare dintre cele dou
dimensiuni, comparativ cu +, ndeprtarea prin -, astfel nct o serie de m perechi de
valori asociate cu m - 1 perechi de caractere +, -, + -, - + se caracterizeaz. Printre
acestea din urm, ct mai multe siruri de caractere sunt o schimbare de semn la
independena deplin a celor dou dimensiuni ale reciproc i fr adugarea de

inscriere neprevzute dezechilibrate, ca W. se presupune la fel pentru fiecare dintre

cele patru tipuri de perechi de caractere. Este, prin urmare, dac
subz observaii f consecine i w au loc modificri, pentru a calcula W. un ir de
formula (3) i pentru a determina msura dependenei n conformitate cu formula
(6).]
Astfel, de exemplu, ntre mrimea msura orizontale i arcul apex vertical de 500
brbai craniu european care a servit tratarea relaiilor dintre dimensiuni, de exemplu,
n capitolul anterior, o dependen care poate fi determinat prin metoda descris
dup cum urmeaz. Cele 500 de cranii de mas sunt pe lista iniial n 34 de grupuri
de 6-30 Skull rezumate (primii doi conin 20 Breisgauer i 15 Swabia, i cei doi
ultimele ase srbi i 22 de mari rui) din fiecare grup, dar n msura prin creterea
scar orizontal sunt ordonate. Am numrat acum pentru fiecare grup numrul de
siruri de caractere i schimba caracterul care ar putea aprea n cursul celor dou
valori comparate, cazurile n care au avut loc o stagnare n schimbarea de cele dou
dimensiuni, jumtate din episoade i jumtate Mergi au fost numerotate cu. Ulterior,
la 273 de siruri de caractere i 193 de caractere schimba gsit printre 466 de perechi
de caractere, astfel nct:
ABH
dezvluit.]
[Un al doilea exemplu eu iau profesor Welcker n eseul 5) : "capacitatea i diametrul
mai mare de trei a craniului" dimensiuni din interiorul raportate I i de
lungime L, lime B i nlime H de 101 de cranii de diferite popoare, n special
dependena de-Welcker specific "Schdelmodulus" L + B + H i
produsul L B H pentru a calcula spaiul interior asociat.Dac individul, ordonate
n funcie de creterea grupuri craniu spaiu intern, al cror numr este de 13, aici
tratate precum i n ceea ce privete grupurile de dimensiunile orizontale sau verticale
a fost specificat, rezultatul att L + W + H i I , precum i pentru L. B. H i I, 59.5
siruri de caractere, comparativ cu 26,5 schimbri semn ntre 86 de perechi de
caractere.Prin urmare, este att de dependena suma ca produsul a trei diametrul
maxim al spaiului interior:
Dep =

1.3490

= 0,384

0,067
pentru a seta. Acesta poate fi la fel de bine ca i Prof. Welcker arat n tratatul spus,
att valorile L + B + H dect cele ale L B H atribuie valori medii interioare n
tabelele care le permit, n funcie de valoarea msurat a sumei sau produsul de
diametrul maxim trei pentru a determina aproximat interiorul asociat a craniului.]
5)

[Arhiva de Antropologie, volumul XVI, nr 1 i 2 S. 72 FlgD.]

[O agravarea determinarea dependenei este atins atunci cnd dimensiunea

creterea sau scderea dimensiunilor comparate este considerat. Acest lucru poate fi
realizat prin determinarea ponderii irurile observate i schimbrile de caracter n
modul urmtor. Ele dau o pereche de caractere, greutatea 1 n cazul n care orice
cretere dimensiune de unitate sau n scdere, i a stabilit, prin urmare, greutatea de
fiecare pereche de caractere egal cu produsul dintre cele dou cantiti pentru fiecare
dintre cele dou dimensiuni care crete sau scade.In acest mod, n locul acestei ultime
determinarea sumei de o funcie i produsele din trei diametrul maxim i spaiul
interior al craniului pentru L + B + H , si I :
Dep = 0.8436 0,0012
pentru L B H i I :
Dep = 0.8387 0,0008
de primul caz de f i w valori 45641 i 3871, a doua n cazul n care apar valorile de
99886 i 8763. Cum era de asteptat, gradul de dependen a devenit considerabil mai
mare, fr o diferen semnificativ ntre ratele de dependen de L + B + H i I i cea
a L B H i I este de remarcat. Prin urmare, atunci cnd - ca i versiunile
WELCKER'schen arat - produsul celor trei diametre o msur mai sensibil a
interiorului livreaz ca suma lor, trebuie s se sublinieze faptul c metoda noastr, cel
puin la un numr relativ redus de 101 cranii, o astfel de distincie nu este
permis. Mai mult dect att, din moment ce acestea Ahhngigkeitsbestimmung nu
este afectat de mrimea absolut a dimensiunilor comparate, ci se bazeaz doar pe
creterea i descreterea, acesta poate fi, de asemenea, exist dovezi c numeric - aa
cum este i nva tratatul WELCKER'sche - asocierea tabelar a valorilor interioare
este mult mai precis cu suma de trei diametru major atunci cnd aa-numitul indicele
lime a craniului, care este, este raportul dintre limea i lungimea sa, de cont i, n
consecin, craniul dolichocephaler, forma brachycephaler mesocephaler i tratate
separat. n acest scop, raportul dintre suma celor trei diametre pe de o parte i de
spaiul interior trebuie s fie supuse parte, mai puin limea indicelui de un tratament
colectiv.] XXIV Despre contextul spaial i temporal de variaiile

de dimensiunea recrui.

156 Culturile se aduc n funcie de natura anilor nu numai la un venit diferit, non
ci i s creasc n ani diferii zoom de pn la o nlime diferit, n funcie n special
de condiiile de temperatur i umiditate ale diferitelor recolte. Ca atare, aceste
rapoarte suprafee mai mari de teren sunt impreuna, ei vor, influena lor asupra
creterii culturilor n legtur cu toate prile acestor rute susine, dar variaz de la
cale pentru a urmri, n aa fel nct s schimbe aceste condiii pentru ea.
ntrebarea este dac dimensiunea nscut n acelai an, tranziiile de persoane are loc
ceva echivalent, dac se schimb natura recolte ntr-o conexiune pentru suprafee
adiacente de teren, probabil, cu modificrile ale plantelor, chiar i n context. Acum,

se poate presupune cu siguran ca planta greu o influen direct corespunztoare a

condiiilor de temperatur i umiditate n cretere a oamenilor, nici oamenii nu cresc
ca culturile n fiecare an, de la smna de zoom nou, dar se nchid existena lor n
aceeai de ani de la astfel nct s-ar fi acordnd o atenie doar la circumstanele de
un an, dar ar fi de conceput c fertilitatea a anului de dieta de prinii ti n momentul
de producie a copilului sau in timpul sarcinii, sau copilul n sine n timpul sezonului
de crestere, mai ales primul, influenat, i-a exprimat, de asemenea, o influen
indirect asupra creterii copilului, i pn n prezent ntr-adevr o cretere a plantelor
i de oameni au fost schimbarea n context. Acesta depinde de condiiile dieta de
oameni ntr-o ar nu numai prin fertilitatea ani de la, nici rzboi i stare de pace,
starea industriei i comerului au influen asupra, nu doar raporturile de nutritie pot
fi considerate, nici nimic fizic i puterea mental i de sntate a prinilor afecteaz
timpul de generare a copilului i a sarcinii pe o anumit ar n legtur, poate chiar
epidemie i influene chiar cosmice. Pe scurt, aceasta nu este de la o pierdere de a
gsi cauzele posibile care dimensiunea medie a celor nscui n acelai an, oameni pe
distane mai mari n spaiu legtur, precum plantele, fie cu sau fr legtur cu
aceste modificri. Singura ntrebare este, n principal dac faptul de o astfel de
conexiune pe suprafee mai mari sau mai mici de teren pot fi detectate, iar n urma
anchetei se va dovedi c este cazul. n afar de aceasta, urmtoarea analiz se va
ocupa de problema dac influenelor care acioneaz pe schimbarea n mrime, i o
relaie temporal de speciile arat c, n loc de neregulate, n sensul de neprevzute
dezechilibrate, alternativ ridicarea i cderea de dimensiunile dimensiune n cursul
anilor ntotdeauna mai multe recolte sunt nclinate ntre ele, s se ridice, i din nou,
mai mult s cad. Timp de douzeci de recolte saxone elevii recruteaz nimic nu va fi
detectat de tip, cu toate acestea, ca rezultat o mai asertiv, astfel nct s rezulte pentru
recolte recrui belgiene.
n plus fa de cele dou ntrebri precedente, am examinat, de asemenea,
ntrebarea dac ar putea descoperi o relaie ntre principalele preuri de cultur, care
au avut loc n jurul valorii de Gehurtszeit de recrui, i mrimea medie a produselor
rezultate din acest timp recrui, i am aceast investigaie n hygienistischer revista
RECLAM lui "Sntate" (1876) a raportat 1) , din moment ce a condus la un rezultat
negativ semnificativ, aa c nu am o folgends napoi.
1)

[studiu al corelaiei spaiale i temporale n diversitatea de dimensiuni umane,

Partea a IV-a: Despre ntrebarea cum dimensiunea recruilor de micare asociate cu
evoluia preurilor de fructe in jurul datei de natere."Sntate", I.Jahrgang, S, 54
FlgD.]
Pentru a studia cu privire la problemele care vor fi abordate aici, dar se unesc n
orice caz, recruteaz mai multe dimensiuni de condiii favorabile, s-ar putea spune, ei
sunt ca i fcut s-l, sunt, de asemenea, singurul material care se ridic n prezent o
astfel de investigaie de licitare. Odat ce msurtorile Recrui sunt luate n fiecare an
grup de oameni care din nou n acelai an, de 20, 19 sau 18 ani, n funcie de

diversitatea de ri, se nasc. n al doilea rnd, recruii msurtorile se extind peste

toate rile cultivate cu perioade mai lungi sunt specificate pentru ri ntregi, pri ale
rii, raioane, orae, astfel, avnd n vedere posibilitatea de a examina impactul
efectelor mai largi i mai specifice, pe o scar mai mare comparativ. n al treilea rnd,
numrul de msurtori individuale, chiar i pentru un cartier moderat, cu att mai
mult apare compensarea unui dezavantaj pentru o provincie ntreag sau o ar
ntreag, n fiecare an, n curs de desfurare deja foarte mare, care bemerktermaen,
altfel cu siguran pare a fi foarte grave, care ele sunt foarte inexacte n detaliu de
fapt.
Din partea mea, toat ancheta a fost la ntrebrile anterioare doar datorit
materialului foarte limitat, pe care am fost n msurile sseti i belgiene, efectuate
ntr-o relaie, ce parte acesta a fost un motiv pentru care eu nu vorfand alte materiale
utile, n parte c aceast anchet vreodat fost efectuate doar ca un de-examinare. Din
cauza Saxonia-am putut avea, probabil, da nc Urlisten pentru alte pri ale rii i
recolte mai trziu mai trziu, dar deja de lucru prin materialul utilizat anterior a fost
timp i gedulderschpfend. O anchet mai general n problemele tratate de aici poate
fi vreodat doar o chestiune de instituiile statistice care au suficiente fore de calcul
mecanice pot comanda cu o materiale ample care sunt luate, de fapt, prin astfel de
studii foarte mult n cerere. n tot acest lucru este, probabil, n urma anchetei, pn n
prezent trebuie s fie fcut pentru a menine dublu interes, odat ce se referea la i
discutate pe care o astfel de anchet s conduc la toate, n al doilea rnd, n
continuare rezultate remarcabile, care fixeaz astfel de spatii limitate rute i epoci au
fost obinute, care conine o invitaie pentru alii pentru a da anchetei o alt
consecin.
Printre aceste beneficii, care ar putea oferi dimensiunile recruti ca o baz pentru
investigaii de acest gen oriunde, este doar pentru a fi regretat, aa cum a fost deja
atins nainte, c ei n lucrri statistice, n cazul n care ar trebui s uite pentru datele
privind corespunztor, n orice scop, de obicei, sunt prezentate form. Valorile anuale
medii ale O parte nu gsi, parial nu au fost luate n suficient msur sau de
consecin, specializare, concentrare, i topuri de date, n msura n care tiu cele
niciodat configurat astfel nct acestea ar putea fi trase cu precizie a acestora,
tragerea lor la Urlisten dar necesit un loc de munc obositoare, i achiziionarea de
Urlisten n sine nu este nicieri porunci.
157 Ulterior, desemnarea general a metodei de investigare.
Facem apel la toate schimbrile ntr-o variabil de la un an merge la o alt micare
de dimensiunea i vorbesc de un paralelism al micrii de dou variabile, de exemplu,
media anual a msurtorilor recruti din dou pri adiacente ale rii, atunci cnd
micrile mutuale au aceeai direcie n scdere sau cretere, fr a ntreba cum s-ar fi
necesare n sensul matematic al paralelismului cuvnt care schimbarea de ambele
variabile a fost comparat, de asemenea, de aceeai mrime sau du-te proporional
unul de altul, suficient dac aceasta corespunde numai n direcia. Un caz de
paralelism va folosi |, Antiparallelismus, un caz de Nichtparallelismus sau, cum am
spune cu | face referire la: numrul | | sub un anumit numr Z de cazuri de micare,

comparativ cu p , care cu q . Dac nu exist nici o dependen de ambele variabile

a avut loc unul de altul sau de la o cauz comun, ar fi n cutarea unui numr mai
mare de ani i, prin urmare, cazurile de micare | | cu schimbarea indifereni, iar
numrul de ct aproape unul de altul, de exemplu, pn la neprevzute dezechilibrate
trebuie s fie egale. n cazul n care toate cazurile se dovedesc n paralel, aa c ar
trebui s tragem concluzia c o cauz sau o compoziie de cauze, care acioneaz n
micarea de cele dou dimensiuni, toate acioneaz n sens opus prevaleaz n mod
constant. n cazul n care doar o preponderen semnificativ de | | cu privire
la avea loc, aceasta ar conformitate cu cea mai mare greutate n exces pot gsi, de
asemenea, mult mai probabil ca o influen comun de termeni respective, dei au loc,
dar cu toate acestea, uneori, o predominan de influene opuse este camer. Dac, n
cele din urm, apar exclusiv sau foarte predominant, acest lucru nu s-ar dovedi o
independen a celor dou dimensiuni ale reciproc, dar care n acelai sens, care
acioneaz pentru a crete dimensiunea unu, acioneaz pentru a reduce de alt parte.
n plus fa de paralelismul i Antiparallelismus n sensul indicat, de mrimea
micrilor nu este luat, dar acum v putei trage, de asemenea, aceast dimensiune n
considerare de ctre W. o dependen sau o influen comun mbuntit n mod
semnificativ atunci cnd este de preferat micrile puternice sunt, n care paralelismul
sau exclusiv sau copleitor spectacole (n opuse efect) Antiparallelismus, ns una cu
miscari mai slabe trebuie s ia n considerare influena neprevzute dezechilibrate, i
prin urmare, este n cazul n care un numr mai mare de cohorte prezente (la fel ca n
Tabelul III, a se vedea 160), util dup ce ai enumerat doar micrile n funcie de
secvena de recolte pentru a vedea dac nu raportul de | | i izbitoare schimbri-a
lungul timpului, au, de asemenea, s-au ntors la comanda de impuls, care s efectueze
una sau alta dimensiune, unde este adaptat strii de cazuri frecvente de influen de
preferin pe partea lateral, schimbarea irelevant i indifereni mai mare trebuie s
fie aduse mpreun de partea micrilor mici ar trebui s fie acceptabil astfel de
influen.
Aici se ntreab dac greutatea, ceea ce un caz de | | sau trebuie s ataai la suma
sau produsul de impulsurile de intrare n ea este de a lua proporional. Cert c
produsele, deoarece n cazul n care una dintre cele dou micri care merg ntr-un
caz este zero, greutatea caz, o legtur ntre | | i trebuie s fie zero, i pentru c
paralelismul ntre micri pozitive, care se aplic n mod egal ntre micri negative,
ceea ce se poate obine numai prin produsul de cele dou micri.
Asta a spus, aceasta este o chiar mai sigur dect judecata de simpla numrul | i
| ctiga cu urmtorul cont de greutile. Ia circulaia produselor variabilelor
asociate att pentru | | ca n special, sunai la suma primului P , a doua- Q , i
judectorul acum, mai degrab dect n proporia sau diferenele proporionale de
la p la q , dup care a P la Q . caut o influen comun este de a fi acceptabil, acesta
trebuie nu numai vreodat o preponderen proporional semnificativ a uneia dintre
cele dou valori P , Q avea loc peste cellalt, dar, de asemenea, diferena relativ
de p la q este depit, scurt ( P - Q ) : ( P + Q ) la valorile absolute de ctre mai mare

( p - q ) : ( p + q este de a fi), deoarece n aceast din urm situaie, greutatea mai

mare de cazuri mari nu este n favoarea influenei n considerare. Deci, este, n orice
caz, util att p i q ca P i Q pentru a determina n cazul n care este susinut de
comportamentul primul care urmeaz s fie trase concluzii nu de comportamentul dea doua pentru a menine influena comun pentru ndoielnic .
Sigurana circuitului va crete niciodat pe de o parte, cu numrul de cazuri de
micare z , pe de alt parte, mrimea diferenelor relative
.
Pentru mult prea mic z sau chiar redus surplusuri relative pot trage vreodat nici un
rezultat remarcabil: cu ct crete att, i n rapoarte tot mai mari a crescut, a doua pe
prima, mai aproape de W. o influen de certitudine i ar mpiedica n mod
incontestabil nimic de a face dispoziii de probabilitate exacte n acest sens, pe care
nu voi intra n aici, dar 2) .
2)

[Comp. aceasta 155 Este necesar doar de a interpreta paralelismul ca un ir de

caractere, Antiparallelismus ca o schimbare de semn pentru a ctiga o conexiune
direct cu reglementrile locale.]
158 Micarea a gradului se ateapt la fiecare din valorile principale ale A, C,
D pot fi urmrite, mai uor determinarea da erupie cutanat practic ns, i n acest
sens, C s fie mai avantaj, deoarece este nc poate obine de la Rekrutenmatafeln n
care n funcie de eroarea att de obinuit s Vorzahl i Nachzahl nu este specificat
Vorsumme i Nachsumme. Dar Vrei s te uii la formarea unui tablou de distribuie de
rezerv toate, se recomand urmtoarea procedur. Noi conta numrul de dimensiuni
din care mai mici, iar cei care sunt mai mari dect o dat i pentru totdeauna anumit
nivel sau mic Maintervall, sunai la numrul de prima k, cellalt g i judectorul
acum dup paralelismul sau Antiparallelismus relaia g : k sau g :m . n mod belgian,
am acceptat intervalul 1618-1643 mm de unde apoi g , numrul de dimensiuni
nseamn c este mai mare dect partea superioar, iar k numrul celor care sunt mai
mici dect limita inferioar a acestui interval, iar n urma investigaiei va nva c
viaa de apoi judecat cu hotrrile C , probabil, adevrat ca eu s dimensiunile
belgiene g : k i g : mcomparativ parial cu C .-am aplicat de la mine, dar la
dimensiunile sseti panouri primare complete, de la comanda sa, din care aritmetic
exact nseamn un 1 ar putea fi trase, aa c m-au inut aici la aceasta.
Deoarece valorile A 1 , A 2 , C , g : k , g : m nu se schimba exact proporional, aa,
cu toate acestea, ar la mica m apar i micare slab la una sau alta dintre aceste
valori diferene n funcie de urmrirea comparativ a modificrilor; dar de mai
mare m i micare puternic, care poate fi doar vreodat un rezultat rsuntor,
paralelismul, n cazul n care aceasta este esenial, nu poate fi deranjat. Acest lucru
ar putea fi pentru A 1 (primar), A 2 (redus) i C (redus), cu o comparaie n acest sens

de ctre cele douzeci de cohortele de elevi recrui preaviz panou.

Despre contextul spatiala a variaiilor de dimensiunea recrui.
159 La acum, nimic remarcabil este faptul c media Recrui dimensiunile variaz
n acelai loc, pentru cel care, n setul de circumstane aleatorii de care depinde de
mrimea i de cretere a individului de ateptat, c diferenele n ea pentru a destul de
acelai lucru prin intermediul valorilor de contractie, o an ca i celelalte echilibrul. Cu
toate acestea, ea poate prea surprinztor faptul c fluctuaiile de dimensiunea medie
de recrui ntre diferii ani sunt suficient de mari pentru a concura cu msurarea
recrui ncredinat fi simit chiar i fr mijloace contracie. Deci, mi-au spus la birou
districtul Leipzig, din care am prins cu liste pentru recruii Leipzig pe care le vorbesc
despre recolte bune i rele, n aceast privin, i un ofier austriac mai mare, care de
mai muli ani proiectat msurtorile Recrui, a declarat ca o sa-l prin mea, a fcut n
aceast privin observaii a spus, prezenta chiar nu poate fi pus la ndoial c
dimensiunea recrui pentru a schimba de an. Eu nsumi am fost n fapt observat atunci
cand am behufs medie mea general examinare aritmetic a celor 17 ani de nave
Leipzig Dimensiuni mutat c ultimul nscut n 1862 maxim, penultima n 1861 a dat
minimul de toate cele 17 de recolte, iar diferena de 1,17 inci prea prin dimensiunea
sa, astfel ciudat c am fost n cutarea pentru el s vin mai aproape de partea de
jos. Dintre acestea, tot n urma studiului sa constatat rezultatul.
n primul rnd, i anume suspiciunea c diferena mare se bazeaz pe o eroare de
msurare constant de sens opus n ambii ani a fost nscut. Atunci ea nu a putut fi de
ateptat ca el a fcut i msurat la recrui n alt parte dect n Leipzig din nou gsi n
consecin. Aa c am procurat Urlisten dimensiunile pentru ultimii trei ani ale
ntregii Amtshauptmannschaft Borna, ea a adus n tablourile de distribuie i a tras
agentul A nu numai pentru diferite recolte, dar, de asemenea, diferite departamente
ale Amtshauptmannschaft Borna, i acolo a fost rezultatul surprinztor, ceea ce
nseamn invariabil dimensiunile 1860 i 1861 aproape la fel n toate, mediocritatea
1862 a fost considerabil mai mare, dar, pentru ca a avut loc pe tot parcursul
Amtshauptmannschaft o schimbare paralel n dimensiunea medie de recrui n cursul
acestor ani. Acest lucru este demonstrat de ctre urmtorul tabel, observm c sunt
nelese n biroul instan expresie pentru comunitile steti generale i pete
mici. Din personajele | | i care sunt destinate pentru compararea a dou
Ortlichkeiten, este aici, nu a fcut nc uz, deoarece se aplic mai mult pentru a
compara la un moment dat.
I. Valorile medii A pentru recrui de 20 de ani-saxone n diferite pri ale
Amtshauptmannschaft Borna n anii 1860, 1861, 1862.
(ntreaga m = 4736; E = 1 Sachs inch = 23,6.)
A
1860

1861

m
1862

1860

1861

1862

1) Oras din Leipzig ......

69,17

69,06

70.23

616

560

603

2) Autoritatea legal Leipzig I

i II ......

68.85

68.74

69.85

363

326

418

3) City i birou tribunal

Borna ......

69.39

69,34

70.01

161

169

185

4) Tribunalul Districtual
Rtha .....

69.20

69.12

70.11

79

48

61

69.45

69.10

69.79

157

199

186

68.74

68,93

69,94

109

90

91

71.47

71,05

71.89

96

111

108

5) City i birou instan i

Pegau
Zwenkau .........
6) City i Judectoria
Scufundri
i Markranstadt .....
7) Student ........

Total de Amtshauptmannschaft 69.26 69,17 70.15 1581 1503 1652

De mai jos Un total de Amtshauptmannschaft nu sunt mijloacele de A n fiecare
raion, dar din ntreaga m toate determinate n legtur, nu singular, ci mai degrab
sumar (a se vedea 79).
Se poate vedea din acest tabel c, chiar i micarea n att de puin difereniate ntre
1860 i 1861 n toate prile din teritoriile Amtshauptmannschaft Borna, cu excepia
nr 6, merge n paralel cu un "S din 1861 peste tot mai puin dect cea din 1860, cei de
exceptie dar poate, n mic m nu surprinde de No. 6. Mai degrab, eu mrturisesc,
oriunde, m n mare, nu m i mici, pentru a gsi diferene ntre cei doi ani prin
prezent n toate celelalte pri ale teritoriilor paralelism este surprinztor, deoarece
acesta este n astfel de condiii dezechilibrat. Nu se poate atepta neprevzute peste
tot, dar gsete.
Leipzig n care bemerktermaen elevii nu sunt numrate, iar elevii ctiga n
tabelul de mai sus constituie o atenie deosebit dect prima, acesta din urm, desigur,
deriva pri substaniale din diferite pri ale Saxonia. Astfel, n cazul n care
diferena mare observat ntre 1862 i cei doi ani precedeni nu au putut fi cutat ntro eroare de msurare, aa c a trebuit s fie tot un fenomen mai general.
Pentru a conduce o anchet aici despre o parte din Saxonia, care a fost la fel de
diferite ca posibil de la investigate anterior, am procurat cele Rekrutenmalisten
aceleai trei ani, care au fost studiate mai devreme de Amtshauptmannschaft
Annaberg. n fapt, raporturile de Anna Berger Amtshauptmannschaft de care Borna

sunt foarte diferite. Acest lucru este la nord, cele de la captul sudic al Saxoniei,
aceasta include teren nivel, cu un ora mare i surse de alimentare relativ bune, cei
teren muntos cu doar oraele mici i comunitile steti i o relativ slab. Rezultatele
sunt prezentate n tabelul urmtor.
Adic valori A de dimensiuni n Amtshauptmannschaft Annaberg n anii 1860,
1861, 1862.
(ntreaga m = 3067; E = 1 inch.)
A
1860

1861

m
1862

1860 1861 1862

Orae ...........

68.85 69,04 69,25 369

359

454

Dorfschaften ........

68.99 68.87 69,04 638

565

682

Total de Amtshauptmannschaft. . 68,94 68,94 69.12 1007 924 1136

Dac vom compara in primul rand de dimensiunea de micare pentru ntreaga A.H. Annaberg cu totalul pentru A.-H. Borna dup rezultatele finale ale tabelele I i II,
se constat 1), care n 1860 i 1861 la o fraciune negativ nesemnificativ, aici n jurul
1861 i 1862 mult mai semnificativ, de exemplu la Annaberg nu sau doar atunci cnd
lund n considerare zecimale treilea + 0,18 la difer, 2), c aceste micri cu cele ale
Borna A.-H. du-te ntr-adevr n paralel, astfel nct n cele dou puncte de vedere o
influen comun se trdeaz.Numai influena A.-H. Annaberg mult mai puin sau mai
mult depasite de influente mod opus ca pentru A.-H. Borna, n cazul n care micrile
corespunztoare - 0.09 i 0.98 + au fost.Dar + 0.18 este nc de dou ori mai mare ca
calculabil de date diferena probabil 0,09 3) . De asemenea, ntre orae i
comuniti steti de A.-H. Annaberg este paralelismul n anii 1861 i 1862 din nou,
i numai n anii 1860 i 1861, pentru a nu conta pe cu certitudine, ea lipsete aici.
3)

Acelai lucru a fost constatat att pentru 1861 dect pentru 1862, eroarea probabil
n determinarea A calculat din suma ptratelor lor ar fi rdcina ptrat.
n aceast privin, acum pleac de la datele anterioare, foarte limitate trage
vreodat o concluzie, ar fi de faptul c, n anii n cauz nu s-au extins n aceeai
direcie cu privire la dimensiunea de micare pe ntreg teritoriul Saxonia o influen
foarte general, dar de contra-efecte locale n A.-H. Annaberg numai n nivelurile de
puternic reduse trebuie s intre n joc.i c, chiar i n A.-H. Annaberg alte ceea ce
privete dimensiunea de dezvoltare s aib loc dect n A.-H. Borna, decurge direct
din faptul c mijloacele sunt absolut msur mai mic, n care, aa cum s-au gsit n
aceast.

 160 Dup ntrebarea de paralelism a fost urmat doar de secvene de trei ani
nainte, nu a avut, fr ndoial, un interes de a le urmri printr-o serie lung de ani,
cu cererea a trebuit s dovedeasc faptul c paralelismul, de preferin, n micrile
mai mari cutare. n acest sens, trebuie mie de msurtori saxoni pentru comparaie
numai n msura n Leipzig cu viitoarea nu de a oferi studenilor cu o dimensiune de
1846 - 1862 a fost de comanda lui, i voi da n tabelul de mai jos rezultatul
comparaiei. Dup valoarea total a acestuia pentru primul an de A 1 este specificat,
numai micrile n fiecare an sunt folgends specificate de fiecare precedent
unul. Aici, v pstrai n minte c micarea beistehende an este ntotdeauna de-a doua
dintre cele dou, ntre care are loc micarea. Deci, de exemplu, numrul 1849 - 0,12
stand by, atunci aceasta nseamn c A 1 din 1849 a fost mai mic de 0.12 inci, dect
cel din anul precedent 1848.

III. Micri de mrime a A 1 de dimensiunile oraului Leipzig i

dimensiunile de studeni 1846-1862, inclusiv
An

Leipzig

Studenii

1846

69.19

72.07

1847 + 0,10

- 0,37

1848 + 0,28

+ 0,40

||

1849 - 0.12

- 0,79

||

1850 + 0,37

+ 0,70

||

1851 - 0.18

+ 0,55

1852 - 0,11

- 1.02

||

1853 + 0,52

+ 0,24

||

1854 - 0,04

+ 0,27

1855 - 0,28

+ 0.05

1856 + 0,15

- 0,06

1857 - 0,28

- 0,41

||

1858 + 0,44

+ 0,24

||

1859 - 0,89

- 0.96

||

1860 + 0,04

+ 0,56

||

1861 - 0,11

- 0,42

||

1862 + 1,17

+ 0,84

||

Se pare acum n primul rnd, n general, c cazurile paralele depesc cazurile antiparalele, de departe, i s stabileasc masa pentru secvena variabil de dimensiuni n
jurul aa merge n ordine n funcie de dimensiunile Leipzig, n primele ase micri,
fr excepie, n conformitate cu elevii primele zece numai, cu excepia 1851,
paralele ntre ele, numai de la aceast schimbare, | | i destul de indifereni,
demonstrnd raportul ridicat de P la Q urmeaz. i totui, este surprinztor faptul c
cel mai puternic micarea n rndul studenilor din 1851-1852 egal cu - 1.02 doar o
foarte nesemnificativ, dei din aceeai direcie este egal - egal cu 0,11 la grupul
Leipzig. Prin revizuirea atent m-am convins c acest lucru nu depinde de o eroare de
calcul din partea mea, de modul n care este nu de a ignora faptul c relativ
mic m fiecare grup an, certitudinea de determinare slbete n rndul studenilor.
Mai degrab dect s continue i n tabelul anterior arat micarea de un an la altul,
n funcie, ele pot s urmrii de o prim pentru o mai trziu fiecare i foarte uor
pentru a obine rezultatele n favoarea unui tabel ca cel precedent, prin micrile-a
lungul anilor n cauz algebric, adic adugat cu privire la semnul, astfel nct s
obinei micrile:
An

Leipzig

Studenii

1846-1848 + 0,38

+ 0,03

1848-1850 +0,25

- 0,09
etc

cu ase p, doi q. Cu toate acestea, vom rmne primul care a spus bord creta aa
elementar.
Acest tabel este n continuare posibilitatea de a investiga dac i n ce relaie
mobilitatea este chiar mai mare pe partea de la Leipzig sau studeni, la care este
necesar doar pentru a lua suma micrilor de fiecare mn, indiferent de semn, care
pentru Leipzig 5 , 08, pentru studeni este de 7,88, deci un surplus substanial din
partea studenilor, i ceea ce numitor comun depinde de totalitatea o populaie mai
variat de toate rangurile mult, n parte pentru a influenele distructive care fac dect
clasele bogate.
Dac cineva adaug de alt parte, micrile de + i - pentru fiecare pagin special,
aa cum se nva ct de mult variaia de mrime n + i pe fiecare pagin de-a lungul
- s-au ridicat n ce msur oraul Leipzig + 3,07 i - 2 , 01 sunt de cretere, astfel nu
nesemnificative ca un ntreg, n timp ce elevii 3.85 i - da 4,03, aproape echilibru
ntre ctig i pierdere.
Este cert s ne ateptm ca, n ani, care se refer la o mai mare medie de msur A ,
de asemenea, riesigere Rezultate pe extreme superioare da E " se intampla la
toate A i E " du-te predominant paralel. De asemenea, acest lucru are de a aduce

mpreun de trei extreme superioare pentru fiecare an (pentru a compensa mai bine
pentru situaii neprevzute) pentru Leipzig ca studeni confirmat, n special, n cazul
n care la 16 de micri de ntre 17 recolte p = 10.5 4) , q = 5.5, P = 18,03; Q = 1,23,
unde la 19 micri ntre 20 recolte p = 11; q = 8;P = 21.33; Q = 6,84. Acum, ar fi de
ateptat n continuare c, n ani, cu mai mare A i partea inferioar extrem E , va
crete, de exemplu, crete cu creterea grad mediu, cele mai mici recrui, iar acest
lucru are, prin luarea mpreun a trei dimensiuni minime n fiecare an, cu studenii
asa gsit: p = 14, q = 5; P = 19,73; Q = 10,99. Foarte ciudat, dar cu condiia
Leipziger doar rezultatul opus: p = 4,5; q = 11,5; P = 3,23; Q = 22,62, astfel nct cele
mai mici recrui din ntreaga degrab dect redus mrite cu creterea dimensiunilor
resurse . Acest bombat cu rezultat determinare att de mult se pare ciudat la mine i
tiu c la nceput a fi o explicaie pentru asta.
4)

0.5 provine din faptul c o micare de dimensiunea zero a avut loc ntre dou
recolte, unde apoi 0,5 att pentru p dect la q este de a bate.
Se poate, de asemenea, ca mai sus, mobilitatea A Leipzig, iar elevii au fost
comparate, indiferent de semnul micrii, pentru a face aceast comparaie, n ceea ce
privete extrem.Comparabilitatea cu numele grupului Leipzig, cred c cu elevii ca
mai sus, dar pe aceleai 17 ani tranziiile 1846-1862, indiferent de care se aplic la
Leipzig, i trage pentru o mai bun egalizare a neprevzute nu numai micarea
extreme ultraperiferice, dar mijloacele de trei Valorile extreme n considerare. Acest
lucru d urmtoarea compilare:
IV sum Propunerea de 17 ani de tranziie .
De mijloc d din Pentru d
d totalitate
medie de 3
Minim.
Leipzig

5,08

27,17

Pentru d
medie de 3
Maxim.
14,67

Studenii
7.88
15,17
16.00
Deci, peste tot mijloacele aritmetice sunt un ansamblu mai puin mobil dect cele
obinute doar ca un mijloc de trei valori extreme extreme, care nu poate parea ciudat,
i doar ar fi fost luate n considerare extremele ultraperiferice, astfel nct mobilitatea
ar fi mai expus pentru .
n plus, dar se poate observa din nou diferena mare ntre Leipzig i studeni n
minimele, n timp ce maximele aproape meci are loc ntre cele dou. Cnd studentul
este mobilitatea minimele este aproximativ egal cu maxime n grupul Leipzig
aproape de dou ori mai mare. Dar toate acestea, probabil, este de acord cu mai
devreme 5) ipoteza mpreun stabilit c cele mai mici valori de la grupul Leipzig, sunt
anormale.
5)

[Comp. 15 i 128]

161 Poate urmarit mai aproape de paralelismul predominant, care sa dovedit a fi,

n acest precedent ntre grup Leipzig i studeni, nu att de mult o astfel de dovada
pentru diferite pri ale rii, cu excepia foarte amestecat i pentru o anumit msur,
de preferat o parte a populaiei sseti, ca bemerktermaen Leipzig pentru o mare
parte, studenii de la toate provin din toate colurile rii. Belgian Msura n care
acum ofer o darboten Anhalt dorit, potrivirea de o perioad lung de timp, iar acum
cazul n care rezultatul obinut anterior pentru diferite sectoare ale Saxonia se refer
doar la un spaiu foarte limitat i timpul foarte limitat, a avut o confirmare vast de
ambele privine fi de dorit Astfel, nu numai pentru ar, dar i pentru provinciile
individuale (departamente) n "Documente Statistiques" din Belgia i a fost
Expune 6) sunt prezentate sub form de tabel. Dar din moment ce recolte cu micare
slab a A sau C poate fi pentru o ar ntreag atepta vreodat nu predominan n
condiii de siguran de paralelism pentru prile individuale ale rii, aa c am avea
o comparaie pentru micri a crescut, unde pot gsi cele pentru ntreaga Belgiei,
independente i cu micri ntre anii urmtori i epocile ales:
1) 1852 i 1858;
2) cele dou perioade de cinci ani 1851-1855, 1856-1860;
3) dou sub-perioade de prima dintre aceste perioade de cinci ani, 1851-1853 i
1854-1855 di.
Ce Divizia 1) este n cauz, aa cum sunt 1852 i 1858, dei n afar, dar se mpiedic
bemerktermaen nimic s ia n considerare dimensiunea de micare ntre dou
ndeprtat de la fiecare alte recolte, dar acei ani sunt alese pentru c primul maxim,
ultima minim a C i g : k conine o secven lung de recolte, prin urmare,
paralelismul de dimensiunea de micare ntre diferite pri ale rii, n cazul n care
astfel a existat vreodat, cel mai mic a fost n pericol de a fi depit de evenimente
neprevzute de dezechilibru i ascunse. - Abtl. 2) anlangend, atunci aceste epoci se
disting dup aceea c C , i g : k difer destul de acelai lucru. - Abtl. 3) este o
specializare de la prima Abtl. 2).
6)

[Expos de la situaia du Royaume. Bruxelles 1852.]

La 1) sunt doar g : k la 2), C i g : k 3), C i g : m determinat. Determinarea acestor

valori se (face n 2) i 3) un rezumat al viitoarei in fiecare ani de epoc de la
rezumatul aceleai metrici Maintervallen asociate, nu singular ca un mijloc de a
prevederilor anilor individuale), i acelai lucru este valabil de circuit C fiecare epoc
ceea ce n urmtoarele tabele (VI i VII) n cel mai mic coloana transversal
(Royaume) este, n ceea ce privete provinciile individuale, mai degrab dect de ani.
Valoarea absolut a C sau g : k este doar titlu de prima dintre ani sau perioade fiind
comparate, pentru a doua napoi la micarea, astfel nct, de exemplu, n prima din
urmtoarele tabele 1.776 | - 0,182 reprezint: 1776 | 1.594.
Paralelism sau Antiparallelismus ntre diferitele provincii are loc acum, n funcie
de semnul de micrile n acelai meci vertical de coloan sau nu, care se poate vedea
c printre cele 27 de micrile care sunt listate n urmtoarele trei tabele pentru cele
nou provincii din Belgia, un singur (situat n tabelul 3-a), este de paralelism Se
retrage (fr care am putut gsi o eroare cu privire la aceast excepie n revizuire a

facturii), dup care o influen comun privind circulaia de-a lungul Belgia este de
necontestat.
Dimensiunea micrile paralele n diferite provincii, cu toate acestea, este foarte
diferit i aici, i acolo att de mici i se poate vedea cu uurin c, dac ai avut
micarea dintre ani sau epoci care dorii s urmrii n cazul n care este redus pentru
toat Belgia, destul antiparalel cazuri ar fi avut loc pentru provinciile, desigur, astfel
nct, chiar dac acestea sunt. din cauza tuturor anilor individuale ntr-un rnd, aa
cum se face cu privire la Leipzig i studenii care ar dori s urmeze, dar ar fi o
preponderen a cazurilor paralele ntotdeauna fi de ateptat s
Oricum, nu ar fi lipsit de interes, face cu adevrat aceast comparaie n aa fel
pentru provinciile din Belgia, unde poate ai putea da unele diferene caracteristice
pentru acelai lucru, i documentele ofertei Statistiques la materialul suficient, cu
toate acestea, pot fi pe acest lucru, de fapt foarte simplu pentru a efectua, dar nu intra
n extinderea lime care conduce ancheta.
Se poate convinge altfel de tabelele de mai jos c evaluarea a micrilor la
care g : k sau g : m duce la aceleai rezultate, ca n funcie de C , astfel nct poate fi
n orice ntreprindere studiul de mai sus determinarea oarecum greoaie a C prin
intermediul valorilor anterioare de schimb de nlocuire.
V. micare Dimensiuni n diferitele provincii din Belgia 1852-1858.
G:k
1852 1858

m
1852

1858

Anvers .....

1776 - 0,182 3249 3796

Brabant .....

1832 - 0.558 5490 6208

Flandr. OCC. .. . 1209 - 0179 5144 5782

Flandr. sau. ...

1.083 - 0,074 6525 7307

Hainaut .....

1471 - 0330 6133 7377

Lige .....

1600 - 0,437 3634 4566

Limburg ....

2119 - 0.513 1608 1803

Luxemburg. . .

2293 - 0.819 1544 1782

Namur .....

2915 - 0.832 2257 2666

Royaume ....
1.539 - 0310 35584 41287
VI. Micare dimensiune n diferitele provincii din Belgia n urmtoarele dou
perioade:
1 Perioad este de cinci ani, 1851-1833, dou Perioad este de cinci ani, 1856-

1860.
C

g:k

1.Epoc
2 Er
he

1 Er

2 Er

1.Epoc
2 Er
he

Mm
Anvers ....

1645.8 - 3.6

1.584

- 0,097

17368 18382

Brabant ....

1650.4 - 9.4

1767

- 0.389

29301 30444

Flandr. OCC. . .

1634.7 - 0.2

1.124

- 0,005

28169 28471

Flandr. sau. . . .

1633.2 - 1.1

1075

- 0,027

34648 35483

Hainaut ....

1638.1 - 1.8

1289

- 0,081

33063 36204

Lige .....

1647.6 - 6.9

1.602

- 0259

19842 22206

Limburg. . .

1656.7 - 6.3

2021

- 0378

8696

8837

Luxemburg. .

1658.6 - 9.4

2167

- 0460

8279

8823

Namur .....

1662.3 - 5.3

2344

- 0,264

12102 12921

Royaume ....

1643.1 - 3.7

1.443

- 0,140

191468 201771

VII micare dimensiune n diferite provincii din Belgia n urmtoarele dou

perioade:
1 Era: trei ani 1851 - 1853; 2 Era: doi ani 1854-1855.
C

18511853

18541855

g: m

18511853

18541855

18511853

18541855

mm
Anvers ....

1650.6 - 10,8

0538

- 0,062

9992

7376

Brabant ....

1651.3 - 2.1

0540

- 0,013

17268

12033

Flandr. OCC. . . . 1635.8 - 2.9

0454

- 0,013

16511

11658

Flandr. sau. . . .

1634.9 - 4.0

0450

- 0,022

20419

14229

Hainaut ....

1639.4 - 3.1

0.472

- 0.020

19088

13975

Lige. . . . .

1646.0 + 3.6

0513

+ 0,021

11277

8565

Limburg. . .

1658.3 - 3.8

0.586

- 0,021

5062

3634

Luxemburg. .

1658.9 - 0.7

0.582

- 0,006

4880

3399

Namur .....

1664.2 - 4.5

0608

- 0,012

7117

4988

Royaume ....
1644.4 - 3.0
0505 - 0,017 111611
79857
Ar acum, probabil, de dorit, comparaia, de asemenea, pentru a le permite sa se
extinda dincolo de Belgia, aproximativ n Frana, de ce, dar mi-o documentaie
suficient fehlen.Die "Comptes Rendus de l'Arme Recrutement sur le" pentru
Frana, cu toate acestea, da valori medii anuale pentru un numr mai mare de ani,
ntr-un font de Bischoff 7) sunt reproduse, cu toate acestea, sub rezerva urmtoarelor
relele pe care le fac complet inutil pentru scopurile noastre: n cele mai multe pri
ale gamei de recolte mijloacele sunt att de puin clare hotrt c mai multe doi la
patru recolte din spatele nu difer unele de altele, i n ntre salt unic din seria cu
astfel de valori faptul c controlul de contabilitate sunt doar prea probabil.
7)

[Pe utilitatea publicate n diferite ri europene, rezultatele activitii de recrutare

de evaluare a dezvoltrii i starea de sntate a populaiei Munchen 1867 (Editura
Academiei).]

Despre problema de o conexiune temporal a variaiilor de dimensiunea recrui.

162 Cum de a nelege aceast ntrebare, 156 este specificat. S-l examineze n
primul rnd n ceea ce privete msura n care acest saxon la dispoziia noastr, care
este, la Leipzig i studenilor. Rezumat general A din prima este 69.61, aceasta s se
potriveasc singulare. Acum vom descrie acum pentru a studia pasajele succesive 17
ani de la 1846 pn la + sau - n funcie de o este peste sau sub aceasta nseamn,
gsim urmtoarele serii semn:
---- + + - + + + + - + + ---.
n cazul n care studentul este rezumatul A douzeci recolte 71.76, astfel singular, de
asemenea, se potrivete. i secvena de caractere n continuare:
+ - + + - + - + + - + + + + - + --- +.
Acum Zufalles goale atat de multe schimbari semn ar conformitate cu declaraia
probabilitate doar pentru a fi de ateptat ca consecine, aa cum v putei convinge, n
cazul n care putei ncepe o list primar de recrui dimensiuni, n care msura s
urmeze n mod aleatoriu i dimensiunile individuale, ct i dup seria cu + sau -

desemneaz, dup cum au mai mult sau mai puin de A 1 sunt lista 8) . La
dimensiunile Leipzig, dar este numrul de siruri de caractere de 9, modificarea 7, cu
studenii de siruri de caractere 7, schimbarea 13 Deci, acest lucru nu este o relaie
temporal de motiv, pentru c n cazul n care exist o astfel de, siruri de caractere ar
fi decis predomin.
8)

[Strict vorbind, n cazul n care valoarea central C sunt supuse dispoziiei de mai
sus. Acesta moale aici, dar A i C nu semnificativ diferite unele de altele.]
n funcie de rezultatele de la msurile belgiene (vezi mai jos tabelul VIII), un
context foarte izbitoare. Singular de mijloc C toate cursurile de 33 ani 1843-1875
inclusiv este de 1645.8 mm. n acest sunt n ntregime primele 22 de recolte in minus,
ultimul 11 n plus, single si unul 33 recolte n dou departamente, 16 1843-1858,
inclusiv cu Mittl. C = 1641.3 i 17 1859-1875 cu Mittl. C = 1650.0, am obine cu
privire la respektiv urmtoarele serii de caractere:
+ + + + ---- + + + - + ---;
--------- + + + + + + + +.
Chiar mai mult, se arat n msurile belgiene nu numai o tendin de mai muli ani
consecutivi i apoi din nou pentru a rmne n resurse generale, dar, de asemenea,
tendina de a crete n mod constant printr-o serie de ani, i apoi cad din nou. ntradevr, putem gsi micrile n acest sens 1843-1875 pentru urmtoarele cu
urmtorul semn:
+ + --- + + + + - + --- + - + + + + + - + + - + + - + + +.
Siruri de caractere (aceeai de caractere), aici sunt 17, schimbarea de semn doar
14 Dup coincidene gol, dar aici de dou ori la fel de mult schimbarea de semn ar fi
fost de ateptat ca i consecine. (Aceasta este, de fapt, aa cum m-am convins, dac
se determin semnul ntr-un mod corespunztor n micrile aleatorii Recrui
dimensiuni consecutive de Urlisten, sau n liste de numere de loterie desenate, n care
numerele urmate de aleatorie, o astfel de prevedere face la micrile de pe
urmtoarele numere de la altul.)
n Saxonia, micrile msurtorilor Recrui indica ca urmare a 20 de recolte, dac
la A 1 , A 2 sau C persecutat, 5 episoade pe 13 AC, mai multe schimbari mult dect
este necesar doar s se aplice la ntmplare.
Ca prezent n Saxonia, la Maabteilungen mult mai mici dect pentru ntreaga
Belgia, echivalent a fost demonstrat printr-o conexiune temporal de variaie, astfel
nct ar trebui s dovedeasc acest lucru, c conexiune la toate bazate pe cauze foarte
generale, cu influene locale, c despre ei nii compensa pentru rute ri mai mari,
pot fi ascunse cu uurin, i nu este doar o sarcin interesant nainte, continu s
urmreasc acest lucru n alte ri, dar, de asemenea, pentru a examina ct de des
influeneaz periodicitate legate n cretere uman.

 163 Eu dau acum valorile centrale ale C pentru 33 de recolte 1843-1875, care
sunt derivate de mine din tabelele originale, i valorile corespunztoare ale g : k ,
unde g , numrul de dimensiuni, care 1618-1643 depesc dimensiunea
interval, k numr de cei care nu atinge nseamn. n aceste determinri, totalul a fost
de m toate 33 ani de tranziie (fara talie inconnue) 1304764, i mediana m adic
39538, 35584, minim n 1852, maxim 41851 n 1860.
Valori opta Central C i valorile de g : k pentru recrui n vrst de 19 ani n
Belgia 1843-1875 9) .

An

g: k

An

mm

9)

g: k

mm

1843

1642.1

1412

1860

1639.5

1316

1844

1642.3

1.414

1861

1642.0

1432

1845

1644.6

1.515

1862

1642.6

1474

1846

1642.3

1.428

1863

1643.1

1495

1847

1640.8

1357

1864

1645.1

1.577

1848

1635.1

1159

1865

1647.6

1694

1849

1639.6

1.308

1866

1646.2

1.583

1850

1641.0

1.340

1867

1648.7

1692

1851

1644.1

1468

1868

1653.8

2022

1852

1644.7

1.539

1869

1,651.27

1892

1853

1644.3

1504

1870

1,651.33

1876

1854

1641.2

1361

1871

1656.6

1930

1855

1641.5

1370

1872

1654.2

1923

1856

1640.3

1.321

1873

1659.2

2233

1857

1640.2

1.336

1874

1664.4

2549

1858

1637.4

1229

1875

1664.5

2570

1859

1639.8

1.320

Acest tabel difer n dispoziiile pentru primele ase recolte, care sunt cauzate de
reducerea recrui n vrst de 18 ani la 19 ani, o parte din din care am dat-o n revista
RECLAM deoarece reducerea C n tabelul de mai sus, precum i g : k se realizeaz
prin intermediul contracie singular, cu toate acestea, se ntmpl n revista pentru
prima, dup rezumat, doar pentru acesta din urm, prin intermediul tragere singular
ceea ce comparabilitatea face unele de intrare. n principiu, n cazul n care ajutorul

nostru fostul desen trebuie s fie doar de preferat.

Este de observat c n afar de recolte 1857 i 1870, trecerea valorilor g : k cu

valorile C este peste tot paralele cu direcia de scdere i cretere.
Ar trebui remarcat faptul c numai valorile volume sunt determinate de 1849, n
funcie de masuratori directe de recrui n vrst de 19 ani, valorile primelor ase,
separate printr-o linie de recolte, dar n picioare de reducere de la msurtori de 18,
cu un an nainte recrui neexcavate; astfel nct, de exemplu, C = 1642.1, care este
valabil n tabelul specificat ca pentru recrui n vrst de 19 ani, din 1843, de la un C
= 1632.5 este derivat, care este obinut direct de la msurtori de recrui de 18 de ani
n 1842 era 10) . n acest scop, urmtoarea explicaie.
10)

Dreptul de dag C obinut valori ale recruilor 18 ani sunt dup seria: 1632.5,
1632.7, 1635.0, 1632.6, 1631.2, 1625.5.
Recruii au fost incluse pn n 1847 bemerktermaen msurate cu drepturi depline
18 ani, i au fost, desigur, mai mici dect n cazul n care acestea au fost msurate cu
un an mai trziu, la vrsta de 19 ani. Pentru a reduce acest lucru, am singular
nseamn ase C i g : k nscut ntre 18 ani recrui 1842-1847 inclusiv determinat i
de fostul 1631.6, acesta din urm a gsit 1033; Pe de alt parte, dispoziiile
corespunztoare pentru 13 recolte 19 recrui ani 1849-1861 a cutat i a respektiv
1641.2 1.373 i a gsit ceea ce C a recruilor vechi de 18 ani, cu 1641.2: 1631.6 =
1.0059, g : k , s-au nmulit 1.033 = 1.329: 1.373 cu ele datorit faptului c au fost
msurate dup un an.
C am doar 13 ani tranzitia la comparaii cu ase recolte 18 ani de recrui luat 19
ani recruteaz determinarea improvizat de factorul de reducere, n timp ce 27 sunt la
comanda sa, a avut iniial motivul pentru care mi la momentul de a face aceast
reducere nu au fost mai multe recolte poruncile, am dar eu sunt nc n ateptare,
pentru c nu ar fi, n sine, este util s se foloseasc de colectie de la distan pentru
reducere.
n cazul n care reducerea n proporie de top sase C se ntmpl n ntreaga alte 27,
din cauza Mitzuziehung timpul valori foarte ndeprtate mari ar C incontestabil mare
factor de reducere 1646.8: 1631.6 = 1.0093 s fie, i generalul medie singular din
toate cele 33 de valori ale C 1646.8 1645.8 mai degrab s fie.

XXV. Structura i asimetrie de secara

(Secale cereale).
164 n ceea ce privete descrierea am observa n primul rnd c am Fruchthre,
di'll nelege partea cea mai de sus a paielor care conine boabe sub panicul, sub
primul, al doilea, al treilea membru USF membrii sau aa-numitele internodii, n
ordinea de sus n jos n toat lungimea culm: suma de panicul i link-uri la rdcina

fr ea.
A fost construit n 1863 la 24 Iulie smuls de la un cmp plantat cu secar n grij
Leutzscher la Leipzig, pe scurt notat cu L., un teanc la recoltare matur tulpinile cu
radacina.Majoritatea dintre ei, 217 la numr, au avut 6 membri, 138 de doar 5
membri, 10 de membri, cu toate acestea, 7 i 6 de aspect mai degrab pipernicit doar
4 membri. Pe paiele 217 cu ase membri i cinci membri 138 de ingrijire, de
preferin, la prima, n principal, urmtoarele preocupri de studiu cu privire la
raporturile de asimetrie i distribuie asimetric.
Cu toate acestea, se pare de interes pentru a determina ct de urechi din alte locatii
(in apropiere de Leipzig) n ceea ce privete raporturile de structuri similare la
comportamentul de ngrijire Leutzscher, inclusiv mai puin numrul trebuit s
serveasc paie, deoarece ancheta nu ar fi fost altfel posibil de la mine. Au fost, astfel,
n acelai timp, pachete mai mici de tulpini din urmtoarele locaii din jurul Leipzig
luate cu urmatorul cuprins de paie. n Stnz (St) 16 Iulie: 22 de piese, 20 ase
membri, doi de cinci membri, pe Tubchenwege (Tbch.) 20Iulie: 24 de piese, 4 cu
ase membri, cinci membri 20, la Schnefeld (Sch.) 15 Iulie: 22 de piese, 18 ase
atomi, patru cinci membri. Tulpinile derivat dintr-un domeniu deja recoltate jumtate
n urm.
Dintre toate tulpinile panicul i membrii individuali s-au msurat n special la
centrul de nod (de exemplu, cu includerea panicul, dar fr rdcin) pentru a obine
lungimea total a lamei doar prin adugarea lungimilor msurate individual, aa cum
este dificil n practic, toate pentru a msura tulpin n legtur, nu acelai lucru doar
din cauza de multe ori lungimea mare, dar, de asemenea, pentru c de multe ori pune
membri n unghi obtuz pentru fiecare alte. Care sunt determinarea de paie este relativ
mai puin precise dect cele din departamentele sale, pentru c erorile msurtorilor
individuale, dei compensa pentru partea de plus, dar, de asemenea, aduga
unele. Chiar i cel mai mic membru nu este msura cu precizie, de obicei, i
dispoziiile referitoare la aceasta sunt de valori mult mai mici dect pentru ceilali
membri, pentru c aceasta este, de obicei, schilodit, astfel nct doar superficial
despre asta ar putea fi executat msur cu msur band, i-ar putea avea chiar
dispoziiile privind destul de stnga la ndemn, dac nu pe de o parte, un decalaj
perceptibil ar aprut astfel n conexiune total de prevederi, i nu dispoziiile ocazional
ar dobndit destul de bine clasificate conectarea total n general. Uneori, poate fi
sigur c nu ai mult mai mult de ateptat, cel mai mic element de la rdcina dect la
paie de uneori redus deja de rdcini de nod de top arat n sus, dar cu condiia de
acest nod aici este un simplu, dei internoduri pipernicit se extinde la rdcina
ramificat, este aceeai ntotdeauna considerat ca cel mai mic membru al
paiului. Chiar i panicul mature poate fi din cauza eecului de a boabelor de jos
puin prea scurte, iar prima va fi link-ul urmtor n msurat n funcie de timp, dar ar
putea fi lungimea panicul nc n cutarea pentru un pic mai bine cu degetul
tangibile, recunoscut ca ochiul proiecii, care le separ de la primul termen,
determin. Cele awns de panicul nu sunt msurate.
A fost folosit pentru a masura in centimetri divizat exact 1), dou msuri, ct mai

uniform posibil rulet ntins. Milimetri i, uneori, chiar i nc jumtate Mulimeter

au fost estimate n minte. Ar fi chiar milimetri specifica Mabande, n afar de faptul
c vizionarea ascuit att de des repetat ar fi foarte atacat ochii lui, nu a oferit un
avantaj semnificativ, deoarece putei fi nc estimat suficient de precis zece pri
dintr-un inch, cu excepia faptului c unul imagineaz estimarea non-uniform trebuie
s se pzeasc, din care recruii dimensiunile i msurtorile craniu (a se vedea Sect.
VII) au furnizat exemple. Toate departamentele de tulpini, dar au fost, dup tot
pachetul a fost traversat de grup, msurat din nou, nu att de mult pentru a obine
nc un mic avantaj de precizie n media din cele dou msurtori, ca s greeal
grosiere n conceperea i nregistrarea de verificare reciproc a dou unul de altul
pentru a identifica nregistrrile independente i de a mbunti, greeal pe care att
de multe msurtori plictisitoare i nregistrri ar trebui s fie evitate cu totul mai
dificil dect ai putea crede. Dintre cele dou dimensiuni de aceeai lungime ar trebui
apoi s ia mijloacele, dar am s-l preferat pentru simplitate, s suma celor dou
dimensiuni undividiert de 2, i toate informaiile urmtoare cu privire la aceast
facilitate, care pur i simplu subliniez este c folgends ca o unitate Dimensiunile
jumtate n locul ntregii centimetru apare.
1)

Benzile disponibile n comer sunt adesea mprite inexacte.

165 [n acest fel au fost obinute placi primare pentru panicul i membrii
individuali de paie din care tabelul IV n cap. VII (pentru legtura superioar a 217 de
paie cu ase membri) sunt un exemplu. Pentru acelai lucru, tabelele de mai jos au
fost apoi derivat iniial.]
Avnd n vedere c unitatea E de secara peste tot cm, asa ca am abine folgends
o citare special de aceeai.

I. Valoarea A 1 pentru panicul i set membrelor n funcie de numrul diferit de

legturi i locaie diferit, lungimea total a lamei este egal cu 100.
7 gliedr.

6 gliedr.

5 gliedr.

L. (10)

L. (217) St (20)

Sch. (18) L.
(138)

TBCH.
(20)

Panicul .....

5.8

5.9

7.1

5.7

6.5

1 Membru ....

27,5

31,4

31,6

33,7

35,4

34,6

2 Membru ....

23,6

26,1

25,3

28,7

28,5

28,8

3 Membru ....

15.6

16.3

15,7

15.6

16.0

16,9

4 Membru ....

12.3

11,8

12.0

10.0

10.2

10.5

5 Membru ....

9.3

6.7

6.8

5.1

3.4

4.2

6 Membru ....

5.2

1.8

1.5

1.2

7 Membru ....

0.7

275.2

344.7

286.9

261.1

222.1

Valorile absolute
ale A 1 pentru
318.9
ntreaga
Halm .....

Valorile II de : A 1 .
7 gliedr.

6 gliedr.

5 gliedr.

L. (10)

L. (217) St (20)

Sch. (18) L.
(138)

TBCH.
(20)

Panicul .....

0285

0212

0234

0183

0217

0184

1 Membru ....

0119

0115

0116

0105

0108

0101

2 Membru ....

0106

0117

0114

0106

0126

0101

3 Membru ....

0111

0119

0,168 2)

0099

0128

0144

4 Membru ....

0128

0141

0094

0135

0201

0177

5 Membru ....

0157

0253

0179

0312

0407

0490

6 Membru ....

0164

0487

0.542

0.576

7 Membru ....

0241

Total tulpin. .

0083

0099

0076

0093

0104

0089

2)

0,168, dei dovedit a fi corect este calculat de revizuire, ci s fie considerate ca

anormale, ca pretutindeni, : Un membru al treilea mai mic dect cea de a patra.

III. Elemente de 217 de paie cu ase membri Leutzscher de ingrijire primara de

la panou.

A1

Panicul 1 Gl.

2 Gl. 3 Gl. 4 Gl.

5 Gl.

6 Gl.

Tulpin

16.2

71,8

18.4

4.9

275.2

86,5

44,9

32,5

G1

15,8

85,5

71,0

44,2

31,9

17,4

272.8

E,

7.5

42,9

38,9

19.1

15.0

0.6

147,9

E"

27,9

112,2 99,8

61,9

48.0

34,0

19,0

352.6

-5

+ 25

+ 10

+10

-3

- 15

- 33

+ 13

- 17,9 - 4.9

- 8.8

- 2.0

+ 3.2

+ 9.8 - 49,9

U "- U , + 3.0

IV elemente ale 138 de paie de cinci membri Leutzscher de ingrijire primara de

la panou.
Panicul 1 Gl.

2 Gl.

3 G1.

4 Gl.

5.Gl. Tulpin

A1

16,9

92,4

74.4

41,8

26,7

8.9

261.1

G1

16.3

91,5

73.4

41,2

25,8

7.6

258.8

E,

53,5

34,1

19,5

6.3

1.6

158,7

E"

33,4

119,4 96,4

62,4

41,8

22.0

330.9

-2

+ 14

+8

+4

- 14

+ 10

- 5.3

+ 5.8 - 32,6

U "- U , + 6.6

+8

- 11,9 - 18,3 - 1.7

166 Rezultatele de mai interes general, care pot fi trase din tabelele de mai sus,
mi se par a fi urmtoarele dou.
1) Faptul c exist anumite raporturi de clasificare statutare n secar-un mod pe
care le pot aplica pentru a secara ca caracteristic i poate da ocazie incontestabil de a
examina nu numai diferite tipuri de cereale i, n general, Gramineae, dup interesele
caracteristicile lor comparative, dar, de asemenea, influena pentru a studia
circumstane externe, cum ar fi caracteristicile solului i de vreme anual ea.
2) Faptul c acest lucru duce la probe decisive cu privire la existena unei asimetrie
semnificativ i o baz pentru testarea legile lor.
n primul rnd, vom merge dup ce fostul interesul anchetei.
Putei gsi o discutabil dac variaiile care arat paie individuale de secar n ceea
ce privete lungimea i structura relaiile lor, mai degrab de o varietate accidental a
seminelor sau de natura solului, de care fiecare se rearanjeaz individuale depinde,
probabil, de dou cauze, fr ca pn acum poate fi decis empiric despre asta. n
orice caz, urmtoarele relaii colective avea loc.
1) n ciuda faptului c lungimea medie A 1 a ntregului lamelor variaz n funcie de
locaiile 344.7-222.1, prin care datele cuta cu tabelul I, dar proporiile de elemente
(n funcie de media lor aritmetic) cu lungimea total sunt n mod independent

acestora, precum i s fie considerat doar cu numrul de membri de a fi variabil, n

scurt ele pot fi considerate constante i, prin urmare, caracteristica de secara, cu un
anumit numr de link-uri. Tabelul I la documentele, cu condiia s existe toi
membrii, i panicul de raportul de paie (egal cu 100) sunt reduse. ncepnd cu
excepia Leutzsch cu = m 217 i 138 alte site-uri doar o m = 10, 18 i 20 au, nu a fi
crezut c n prin acest mic m legate de respectarea incertitudine a lungimilor legtur
relativ pentru un anumit numr de membri ar fi att de departe pot merge , aa cum
este cazul. Numai la Schnefeld (cu m = 18) arat unele diferene majore de la alte
site-uri pentru paiele cu ase membri, dar pe de alt parte, ne-am compara
sechsgliedr. Codie coinciden surprinztoare a relaiilor dintre membrelor L. (217)
i St (20) cu diferite lungimi totale de 275.2 i 344.7, precum i nu mai puin
remarcabile pentru fnfgliedr. Paie ntre L. (138) i TBCH. (20), n diferite lungime
total 261.1 i 222.1. Da, de Sch.fnfgliedr. cu m = 4 este adevrat att de ciudat
mpreun, i doar TBCH. sechsgliedr. cu m = 4 i L. viergliedr. cu m = 6 spectacol
exist abateri semnificative, dar comparaii cu att de mic m nu poate fi autoritar i,
prin urmare, sunt ignorate n tabelul anterior. De altfel, ar fi fost chiar mai potrivit
pentru a lua n considerare membrii individuali proporional cu suma termenilor de di
paie fr panicul dect panicul, aa cum sa ntmplat aici n considerare.
2) Compararea coloanele de apte, ase i fnfgliedr. Tulpini din tabelul I, gsim
c, n general, cu coborre n aceast serie de termeni s ia primele trei termeni de
lungime proporional, dar ultima scderea. Sau pe scurt: dac numrul de termeni
scade, apoi se extind la nivelul membrelor superioare i mai scurte mai mici n raport
cu lungimea total.Pentru panicul nicio norm specific n acest sens este vizibil.
3) Avnd n legtur cu ntrebarea dac cerina impus de ZEISING i afirmarea n
mod repetat a acceptat confirma rapoartele structura de secar este c n natur
raportul iraional a seciunii de aur, di vizibil exact 100 : 162, joac un rol excelent
n calitate de este acest lucru nu se poate afirma n tabelul I, deoarece raportul de
mandate succesive ntre ele este tot destul de variabila. Ct de puin pare s existe o
tendin de raporturi simplu raionale.
4) Eroarea medie simplu sau simplu mediu de fluctuaie = : m . rel O ia
valorile absolute din partea de sus pe jos la cel mai mic membrelor, pentru care nu am
inclus mas. Dar din moment ce valoarea A scade n acest sens, aa intrebat cum e cu
valorile proporionale ale : A = : m A , sau variaia relativ n acest sens se
comport, ce urmeaz s fie evaluate n conformitate cu tabelul II. Aici prezinta cele
mai remarcabile pe care : Un doi la trei membri de top nici de numrul atomic de
aceste elemente (dac primul, al doilea membru, etc), nici cu privire la tipul de lame
(dac apte, ase sau cinci membri) nici, n cele din urm, dup ce a punctelor din
grad considerabil variaz, cu excepia faptului c n tulpini de apte i ase membri
constan remarcabil a trei 3) , se refer la cinci atomi numai pe primele doua
membre. Potrivit, cu toate acestea, atunci cnd o coboar la nivelul membrelor
inferioare, n cretere nu numai : Un general, cu adncimea de membri, n caz de
egalitate de amplasarea i numrul de link-uri, dar, de asemenea, modificri n
egalitatea de numrul atomic pentru aceste dou momente. : Un panicul este peste

tot mult mai mare, cu o medie de aproximativ dou ori mai mare ca cea a primului
termen, cu toate acestea, : Un ntreg culm mai mic dect cea de orice departament
unul, care este uor de neles.
3)

Valoarea de 0.168 la al treilea membru Stnz este fr bazndu-se pe erori de

calcul, anormal de recunoscut, deoarece aceasta este cea mai mic 0.094 urmeaz a
patra generaie.
Deoarece valorile : A din tabelul II este necorectat, astfel prin aplicarea
coreciei ar fi
(a se vedea 44), valorile specificate pentru urmtoarele
valori de fapt, ncsunt condiii urmtoarele v fi s creasc:
m

10, 20, 138, 217

1.054, 1.026, 1.004, 1.002.

Cu toate acestea, este uor de vzut c acest lucru s-ar schimba nimic din redactate.
167 Dup ce c am ajuns la partea a anchetei, care are ratele de asimetrie n ceea
ce privete, de ce tocmai a primit de la locaiile Leutzsch date cu 217 sechsgliedr. i
138 fnfgliedr.Tulpini o suficient m grant. De asemenea, chiar un m = 217 nu este cu
siguran suficient de mare pentru influen. neprevzute dezechilibrate la o deprima
grad dorit 4) , dar va arta c, cu reducerea necesar i manipularea ascuit, rezultatele
declaraia cu seturi de asimetrie colective, gsit ntr-un meci foarte bun, fr nici o
reducere, dar da deja valorile u = "- , iU - U , (din care U = E 'O , U , = A - E , ) n tabelul III i IV dovezi c asimetrie semnificativ este prezent
aici.
4)

[De fapt, valoarea probabil V a diferenei u = "- , martie O 1 n simetrie

condiie esenial conform 98, pe baza formulei V = 0.6745

egale cu 10]

. Cazul simetrie anume esenial a abaterilor Bez Un aib loc, astfel nct diferena
ar u deviere ntre dou numere ', , iar diferena U "- U , nu ntre cele dou
extreme abaterile, dei n tabelul III i IV specificat, dar la fel de U ' =
E - A i U , E - = A , depinde de el sunt uor de gsit, doar neprevzute
dezechilibrate i pentru a comuta ntre membrii paie de mrimea i s semneze
aleator. Dar urmm diferena u n jos printr-o serie de elemente, vom vedea pozitiv n
prima valoare pe termen de aceeai reduce continuu n mrime, i de un anumit
membru pe (pentru sechsgliedr provine de la a patra la - .. pentru fnfgliedr doar la al
cincilea membru n sine) negativ. Facem la fel ca i cu diferenele U "- U , , gsim
corespunztor cu semnul opus, cu excepia faptului c chiar i n sechsgliedr. Codie
plicul pentru a ncepe de la cincilea aspect. n acelai timp, aceste tabele da o
oportunitate de a teorema general ( 33, 142), pentru a dovedi c U - U , semn
opus de "- , are ceea ce doar foarte mic u i U "- U , o excepie aparent ar
putea suferi din cauza neprevzute dezechilibrate, din care vei gsi, de asemenea,

exemplul din al patrulea termen al sechsgliedr. Loc de paie. Pentru panicul este ca
ase fnfgliedr la. Tulpini u negativ, U - U , , pozitiv, pozitiv pentru ntreaga tulpina
este fostul, acesta din urm negativ.
Ar fi acum foarte interesant pentru a investiga dac tranziia legal, astfel i-a
exprimat clar de u i U "- U , care aici doar pentru o singur locaie (Leutzsch) i
vremea ntr-un anumit an (1863), pentru suficient de mare m este sa dovedit a fi, de
asemenea, gsite n alte locaii i alte condiii meteorologice anuale, deoarece este
foarte posibil s se c alte locaii i condiii meteorologice efectua alte condiii n
acest sens n timpul de cretere a tulpinilor. Acum, eu stau chiar datele pentru alte
locaii (St, TBCH, Sch ..) nainte de a, dar numai cu o m.18-20, ceea ce este mult prea
puin pentru a atepta anumite rezultate: dar trebuie cel puin pentru a ridica o
prezumie, i Sf. TBCH., ambele cu m = 20, n ceea ce privete trecerea
loru examinate i nregistrate n tabelul de mai jos pentru a obine rezultate.

V. A 1 i u pentru locaii TBCH. i Sf., ambele cu m = 20

A1

TBCH. 5
gl

Gl Sf. 6

TBCH.

Sf.

Panicul. . .

11.2

24,5

-6

-2

1 Gl. . .

76.8

108,9

-2

2 Gl. . .

63,9

87,2

+2

3 Gl. . .

37,6

54,1

-2

-2

4 Gl. . .

23,3

41,4

-6

+2

5 Eq .. . .

9.3

23,4

-2

6 Gl. . .

5.2

-4

Halm. . .

222.1

344.7

-6

+2

Dup aceea, cu toate acestea, dar trebuie s-i asume cu unele certitudine c locul
de influen semnificativ asupra cursului de u este prezenta si raporturile asimetrie
de secar ca pentru TBCH. toate u sunt negativ sau zero, schimba nedeterminat St n
mrime i semn 5) .
5)

[Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul c aici valoarea probabil a u la esenial
rel simetrie condiie. A 1 din formula V = 0,67
(vezi 98) este egal cu 3
tulpini, dup care doar trei dintre peste treisprezece apreciaz valoarea

probabil V depi. Prin urmare, este s-i asume asimetrie creterea exagerat pur
aleatoare, n fapt, care exclude n nici un fel posibilitatea ca pentru TBCH. i St cu
mare m , regulariti similare apar ca observat de L..]
168 Pentru toate rezultatele de pn acum doar tabelele de primar au fost de mai
jos, dar care nu determinare zulngliche de cea mai dens calcularea valorii de
distribuie dependente i, n general, pentru a studia D condiiilor de autorizare
legate. Deci, mergem acum pe la mese reduse, care de acum nainte doar la materialul
Leutzscher i c ase membri cu m se va limita = 217.
Ar trebui s fie luate n considerare doar cele cinci membrele superioare [Dar acest
material. Pentru c acestea sunt conforme cu probaiune, legile de distribuie
asimetrice i permite un control suficient de corecie a protuberant n tabelul III
Gange de asimetrie. Mai mult dect att, se arat s se abin direct de vi de vie i
cel mai mic membrelor, aa cum este indicat de cele de mai sus ( 164), motive,
rezultatele ar avea doar o valoare ndoielnic. Mi-am petrecut folgends n
consecin z -valorile din primele cinci membri pentru a reduce i = 4E n modul
situaie de reducere a ales n mod arbitrar i se adaug la valorile observate, valorile
calculate ca acestea vor suporta GG fa-verso, direct la. n legtur direct cu ea,
sunt elementele care au fost stabilite n baza de calcul, nregistrate:

VI. Panou redus de 217 de paie cu ase membri (L.).

i = 4 E , m = 217.
1 Membru 2 Membru 3 Membru 4 Membru 5 Legtur
z
o

observate. calc o observate. calc o observate. calc o observate. calc o observate. despre

44 1

38 1

18 1

48 1

42 1

22 1

52 1

46 1.5

56 2

50 6.5

60 4

54 6.5

64 6

1.5 3 0

0.5 19 5

7 11.5

10

26 2.5

23 12.5

17

11 29

28

30 4.5

27 38

36

15 48

50

8.5 34 16,5

15

31 55,5

53,5 19 63,5

56

58 15.5

13

29

35 57,5

54

23 38

41

68 8

62 17,5

18.5 42 43,5

42,5 39 31,5

34

27 15.5

21

72 9

13

66 25,5

24

46 58,5

49

43 11

12

31 8

76 21,5

17

70 29,5

29

50 39

41

47 3

35 3.5

80 15.5

22

74 30,5

32

54 19

22

84 24

25

78 32

32

58 7

38 20,5

15 3

88 33,5

28

82 25,5

25

92 27,5

28

86 16

15

96 23,5

24

90 6.5

100 18.5

18

94 0.5

104 13.5

11

98 1.5

108 4

112 3.5

62 4

VII elemente ale 217 de paie cu ase membri (L. de bord redus.
1Legtur 2Legtur 3Legtur 4Legtur 5Legtur
A2

86.52

71.69

44.83

32.39

18,38

C2

87.85

72.52

45,30

32,60

18,26

Dp

90.58

76.73

46.23

33.46

17,96

Di

88.45

76.75

45.74

33,29

18,51

- 45

- 65

e,

11,82

10,98

e"

7,76

5,94

- 27
6.28
4.88

- 24

+10

5.33

4.60

4.26

5,02

p
0,67
0,84
0.66
0.80
0,71
Comparaia ntre teorie i experiment arat un acord suficient care poate satisface
att mai mult cu dispoziiile care stau la baza m = 217 este relativ mic. n special, se
poate observa c al doilea termen corespunde cerinelor teoriei i, care, desigur, nici o
trstur distinctiv, este n comparaie cu ceilali membri, dar numai pentru a cuta o
dezordine asociat cu etapa de reducere i reducerea locaia selectat n prezent. Sa
dovedit astfel GG dou fee cu tija secar.]
[Aceasta este, de asemenea, prezena fcut asimetrie semnificativ dincolo de orice
ndoial. Dar pentru concluziile cu privire la declinul i inversarea de asimetrie pentru
membrelor descendent, prin cursul obinuit al u - a controlului sunt sugerate n
Tabelele III i IV valori, acesta este afiat pe A 1 referitoare la u masa III, mar
corespunztor. D p for u pentru a compara tabelul de mai sus. Aceast comparaie
arat c aici are al doilea membru n loc de prima valoare maxim, i apare inversarea
asimetria pn cincilea aspect n loc de a patra, i n care, la toate variantele dintre
membrii succesive ale distribuiei diferite i mai puternic dect acolo. Dac v
ntrebai acum, ce valori trebuie s fie considerate ca o autoritate, astfel nct va
trebui s ia n considerare faptul c, dei ntotdeauna o u -valori rel. O a, cu ratele ( D
- C ) : ( C - A ), n cretere relativ mare u- valoare Bez. D de semn opus,
corespunztor celui, dar alegerea etapa de reducere i reducerea poziie, poziia

valorilor D , C i A , i anume cea a D ntr-o msur mai mare dect cea a C ,

i A afecteaz modul de din tabelul comparativ al elementelor diferite niveluri de
principii de reducere i de reducere poate fi vzut n capitolul opt. Acest lucru face ca
fluctuaiile clare explica u n comparaie cu modul linitit de u. Cu toate acestea, o
hotrre definitiv cu privire la raporturile de asimetrie este destul de u ca u pentru a
ncepe. Pentru acestea din urm prezint doar o ndrumare aproximativ a determina
dac i pn n prezent ca Bez n simetrie substanial. Un ateptat u -valorile sunt
depite de observat, n timp ce n condiie esenial asimetrie D p s fie considerat
ca valoare de cel mai probabil, i exist n consecin, probabilitile p i q = 1
- p pentru o abatere de sus i de jos n rapoartele de deviaii medii e "i e , .
presupun, n timp ce o ipotez corespunztoare pentru abaterile rel A nu este
permis. Prin urmare, exist n armonie cu detaliile Suplimentul la cap. XIV ( 101),
limitele probabile de u egal cu:
pentru a stabili i datorit proporiile p : q = e ' : e , pentru a calcula, n conformitate
cu care, n cazul de fa, pentru fiecare dintre cei cinci membri ai valoarea rotunjit
10 ca limit superioar i inferioar probabil a specificat n tabelul de mai
probabile u - valori ateptate producii. Cu toate acestea, rezult nu numai c fiecare
membru, considerat asimetrie esenial n general, dar, de asemenea, c variaiile
dintre mandate consecutive, cu excepia celor care urmeaz s fie recunoscut ntre a
treia i a patra generaie ca fiind eseniale. Cu toate acestea, din moment ce aici, n
micimea m -fondat i n alegerea de a reduce incertitudinea locaie n
determinarea D p nu este luat n considerare, acesta va fi informat la valorile
absolute ale observat u s acorde o importan nejustificat i doar o tendin
general de a pentru a reduce asimetria de stres n timpul coborrii n serie de link-uri
i pentru inversarea asimetria la nivelul membrelor inferioare.]
169 [n cele din urm, se pune ntrebarea dac raporturile de membri secar de o
accepta tratament colectiv. Acest interes sunt urmtoarele dou tabele, care pentru
raporturile din primul i al doilea membru i al doilea i al treilea termen mese reduse
pentru comparaii ntre observare i de calcul, precum i de fiecare dat n picioare
lng valorile elementelor, n conformitate, inter alia, a legii de distribuie logaritmic
aduc. Cele mai mici trei valori consecutive i mai mari ale raportului dintre primul i
al doilea termen sunt 0,64, 0,98 i 1,00 pe de o parte, 1.50, 1.97 i 2.11, pe de
alta. Valorile corespunztoare ale raporturilor de-al doilea i al treilea termen sunt
1,12, 1,15 i 1,16 pe de o parte, 2,22, 2,42 i 2,63 pe de alt parte.Cei cu o ateptare
de a fi desemnat logaritmilor, astfel, n primul caz, ntre limitele - 0,19 i + 0,32, n
acest din urm caz ntre limitele 0,05 i 0,42. Aceasta duce la o redus i = 0,02 la
urmtoarele valori:

VIII rapoarte ale celor trei membri de top din 217 de paie cu ase membri (L.) i
a elementelor sale.

i = 0,02, m = 217.
1 Membru : 2 Legtur
Z
o
observate. calc
- 0,19

G = 0,080

- 0,03

- 0.01

1.5

0.01

11.5

0.03

15

21

0.05

35

34

0.07

47

43

0.09

47

41

0.11

30

31

0.13

16

19

e '= 0,034

0.15

10

0.17

p = 0.75

0.19

G = 1.202

0.29

C = 1.199

0.33

C = 0,079
D p = 0,076
D i = 0,080
u = + 13
e , = 0,030

T p = 1.191
T i = 1.202

2 Membru : 3 Legtur
o

observate. calc
0.05

G = 0,206

0,07

0,09

0,11

0,13

14

13

0.15

17,5

19

0,17

23,5

24

0,19

26

28

0,21

37

29

0,23

26

36

e '= 0,048

0.25

17

22

0,27

14

16

p = 0: 0

0,29

11

G = 1.607

0,31

C = 1.607

0.33

0.35

0,37

0,39

0,41

C = 0,206
D p = 0,206
D i = 0,210
u=0
e , = 0,048

T p = 1.607
T i = 1.622

De remarcat este gradul sczut de asimetrie, care se lipsete cu desvrire pentru

raportul de-al doilea i al treilea termen, i numai n progresia la a patra zecimal a
Hauptwer-te G , Ci D p ar avea loc calcul. Luarea n considerare a patra zecimal ar
fi, cu toate acestea, cu privire la distribuia teoretic de z la fiecare interval schimba
nimic, pentru c doar la fraciunea de Z -ar influena. Valorile G sunt determinate din
tabelul primar pentru raportul dintre primul i al doilea element egal cu 0,081, iar
raportul dintre al doilea i al treilea termen egal cu 0,205. Extrem A pentru primul i
al doilea membri sta pe baza declaraiei de distribuie, a decis anormal Dar.]

XXVI. Dimensiunile galeria picturilor.

170 [n XXI. Capitolul a fost un K.-G. luate de la dimensiunile galerie picturi i
prezentat ca un exemplu de dragul de comparaie ntre aritmetic i logaritmic
modul de tratament.Amploarea Urlisten servit ca hergaben cataloagele menionate, ca
o baz imediat la montarea panourilor reduse de distribuie, i ntr-adevr la fel de
bine pentru ca logaritmic pentru reducerea aritmetic. - Aici sunt rezultatele anchetei
detaliate, care n ceea ce privete dimensiunile galerie picturi n seciunile Anexa
pentru "estetica precolari" din punctul de vedere al asimetrie colectiv a; a fost
efectuat, comunicate i consiliile reduse aritmetic de distribuie enumerate acolo,
chiar parial un tratament logaritmic servi drept referin. Acesta din urm poate
servi, de asemenea, ca dovad c tabelele reduse aritmetic poate oferi, de asemenea, o
baz suficient pentru tratamentul logaritmic chiar i fr scdere a Urlisten sau
tablouri de distribuie primar, n cazul n care - la fel ca n acest caz - seciunea
final a dimensiunilor mai mari de o limit de este rezumat ca radical i ntinderea
acesteia poate fi determinat numai de valorile extreme specificate.]
[Acum am aduna de la sursa desemnate 1), n primul rnd, informaiile privind
situaia anchetei ( 171) i n continuare ( 172 i 173) tabelele de distribuie i
tabelele de elemente, mpreun cu aceasta la socializa discuiile se termin, n scopul
de a, atunci ( 174) pentru a arta succesul tratamentului logaritmic la patru
exemple. n cele din urm, am parts ( 175), la rndul su, de la informaii estetica
precolari cu privire la raportul dintre nlime i lime i zona de galerie de pictura]
1)

[estetica pre; 1876. Partea a doua, pagina 275 FlgD.]

171 Ca clase de imagini religioase, mitologice, gen, peisaj i imagini nc de

via se pot distinge:
a) imagini religioase, imagini ds cu Vechiul Testament i coninutul religioas
cretin. Acest lucru nu numai compoziiile au fost calculate cu mai multe cifre, dar
capete chiar individuale i cifre ca capete Hristos, imagini de sfini, reprezentri ale
povestiri martiri, i chiar peisaje cu Mascat sfnt, astfel ca aceasta clasa este de fapt o
amestectur prost definit, astfel, de asemenea, o foarte unregelmigeVerteilung
dup msura i numr a avut loc n ea.
b) imagini mitologice, ds, cu coninut de greac i zeii romani i eroi lumii, pe
scar larg formulate n consecin, prin urmare prost distribuite.
c) imagini de gen, n sensul obinuit, fr scene de rzboi i de vntoare.
d) peisaje, cu includerea de marina, dar fr un port i vedere la ora.
e) Still Life, imagini DS cu obiecte nensufleite (n afar de cazul exclus
Architecture), n calitate de astfel de compilaii de provizie, ustensile, de asemenea,
flori i fructe piese, cu excepia celor care includ figuri umane, cu includerea ci
acelea n care animalele apar secundar.

Nu este considerat de anchet sunt imagini seculare istorice, arhitectura, portrete,

chiar nu neleas n imagini clase anterioare. Excluse de pretutindeni sunt fresce i
imagini de fundal, diptice i troie i acele panouri care au fost incluse pe care diferite
reprezentri n delimitat de la fiecare alte departamente.
Desigur, de mai multe ori ar putea aprea dubii dac o imagine ca o imagine gen ar
trebui s fie lsat n c), cu adaos sau ca imagine istoric secular parte, n cazul n care
o imagine ca un peisaj sub d) ar trebui s fie incluse sau lasat ca pe nite vite bucat
deoparte, etc, i chiar bine- au alte cazuri ndoielnice pot clasifica ceva diferit. Totui,
acest serviciu nu vine la mult, deoarece incertitudinea afecteaz numai relativ puine
imagini, astfel nct rapoartele, astfel, nu poate fi implicat n mod semnificativ. Un
principiu de separare foarte ascuit poate fi aici, nu n sus, am plecat n cataloagele
dup aperfu impresia predominant desemnrii imagini.
Cazuri multiple apar ca dou sau chiar o serie de coninutul lor sunt enumerate de
imagini legate de acelai format la rand in cataloagele. Astfel, n al treilea joc din
catalog Louvre: Ecole Francaise p. 342 i urmtoarele din No. 525-547, sub titlul
comun: "Les trsturi principaux de la vie de Sf. Bruno," 22 de poze cu LE SUEUR
nainte, care, cu excepia nr. 533, toate dimensiunile aceleai h = 193 b = 130 cm
avea.
A aprut ntrebarea dac, n astfel de cazuri, toate copiile ca un singur doar o dat
sau ori de cte ori acestea au avut loc, ar trebui s fie inclus i contabilizate n panoul
de distribuie.
Dac ar fi fost acum, dar ceea ce este probabil s aib un interes sczut pentru a
determina valorile medii reale ale imaginilor coninute n Galeriile date de un anumit
tip i raporturile reale de distribuie, astfel nct, desigur, ar putea doar a doua
metod, sunt respectate, dar din moment ce nu ar trebui s conteze pe ele c aceleai
dimensiuni reaparut, n medie, n aceeai proporie i n alte galerii, asa ca va primi o
contribuie disproporionat de ansamblu mijloacele determin n acest fel i pentru a
gsi modificat semnificativ ratele generale de distribuie astfel. Astfel, la urmtoarele
numere de imagini religioase gsite n urmtoarele intervale de mrime de nlime:

Intervale

cm cm
179.5-189.5 91
189.5-199.5 89
199.5-209.5 93
care numere aproape meci, aa cum ar fi de ateptat n intervale adiacente. Dar aici
sunt toate cele 22 de SUEUR'sche imagini de 193 de cm n nlime sunt numrate
doar de dou ori, ar fi de ateptat c vor de 22 de ori, astfel nct ai putea lua numere
consecutive de 91, pentru a primi 93, 89: 91, 109, 93, ceea ce distribuia foarte s-ar fi

fcut neregulat. Prin urmare, n alte cazuri. Cu toate acestea, deoarece o multitudine
de imagini legate de aceleai dimensiuni la urma urmei, presupune o anumit
preferin puternic de aceste dimensiuni i, prin urmare, are o cretere n greutate
pentru a finaliza, aa c am decis, pe termen scurt i rotund toate cazurile n care dou
sau mai multe imagini legate de aceleai dimensiuni au fost prezeni , de dou ori, dar
nu mai mult de dou ori la numr n tabelul de distribuie.
Prin urmare, n cazul n folgends numrul total de imagini de studiu comandat este
specificat la 10558, acest numr nu este att de departe strict, sunt peste tot la fel iau
ca pe observaia anterioar a unui numr mai mare de imagini legate de aceleai
dimensiuni, doar dou perceput, dar pe de alt peisaje de mn, n care are loc
religios i mi-patologice Mascat, att peisajele ca imagini religioase sau mitologice, i
sunt, prin urmare, inclus de dou ori. Cu toate acestea, deoarece influena ambilor
factori nu a semnificativ i, de asemenea, din sens opus, numrul de mai sus este
suficient de aproape de realitate.
Exist doar imagini galerie, i anume douzeci i dou galerii publice 2), msurate
sau, mai degrab cele specificate n msurtorile galerie cataloage, toate reduse la
metric msur de mers pe jos de dimensiunea imaginilor n lumina cadrului, i
folosite de dragul de comparabilitate.
2)

cataloage de folosit.

Amsterdam. Beschriving PO Schilderijen Rijks Museum te Amsterdam 1858.

Antwerp. Catalog du Muse d'Anvers, fr an.
Berlin. a) Lista colecia de pictur a Royal. Muzeul din Berlin n 1834.
b) Lista de colectia de arta de Consul Wagener 1861.
Braunschweig . PAPE, dir d Gemldesamml. d inima. Muzeul din Braunschweig,
1849.
Bruxelles. Fetis, catalog descript. i histor. du Mus. roy. de Belgique 1804.
Darmstadt . MLLER, Descriere d Gemldesamml. n inim mare d. Mus. la
Darmstadt.
Dijon. Aviz de obiecte de dezvluirile de art d'aco Mus. de Dijon n 1860.
Dresda. HUEBNER, Dir al Royal. Galerie de imagine la Dresda n 1856.
Florena. CHIAVACCHI, Guida della R. Gall. del Palazzo Pitti n 1864.
Frankfurt. PASSAVANT, dir d public. ausgest. Opere de art. d Stdel Art Institute
1844.
Leipzig , a) Delay d art d Stdt Mus. Leipzig 1862.
b) Delay d Lhr'schen colecie de pictur la Leipzig n 1859.
Londra. Galeria Naional, imaginile sale etc Fr an.
Madrid. Pedro da Madrazo, Catalogo de los Quadros del reale Mus. de Pintura y
Escultura 1843.

Milano. Guida pe la regia di Brera Pinacotheca.

Mnchen. a) ntrziere d Gem n d regete. Pinakothek la Munchen n 1860.
b) Delay d d nou Royal Gem. Pinakothek din Mnchen n 1861.
Paris . Villot, Aviz de tabl. exp. dans les gal du Mus. imp. du Louvre n 1859.
Petersburg . Cntare, Pictura. n Imperial. Hermitage de la Sankt Petersburg n 1864.
Veneia. Catalogo degli Esposti oggetti d'arte al Publico nella L. Roy. Acad. di Belli
Arti n V. 1864.
Viena. V. MECHEL, dir d Gem de colectarea imaginea KK, 1781.

Ca o unitate de msur, prin urmare, servete folgends invariabil centimetru.

172 n clasele identificate mai sus, ancheta sa extins, dar au fost doar la cteva
prevederi extrase din motive specificate, religios i mitologic cu. n fiecare clas, dar
dou seciuni se disting, i anume de imagini, n cazul n care nlimea h mai mare
dect limea B este, i cele de care opusul este adevrat, fostul cu h > b din urm
cu b > h pentru a indica. A fost ntre cele dou departamente sunt imagini ptrate
foarte rare sunt alternativ aa cum s-au prezentat, distribuite uniform 3) . Dar exist,
de asemenea, trase de agregare a dou dispoziii departamente, care pentru h i b sunt
aceleai mpreun.
3)

Acest lucru este cu siguran corect, deoarece att unul i cellalt departamentul
n ntregime imputabile, deoarece imaginile enumerate ca un ptrat, dar acum o i
acum o alt dimensiune ceva mai mare va fi dect cellalt, numai c msurarea foarte
mici diferene nu sunt luate n considerare.
Dup aceasta nseamn acum, de exemplu, h , h > b dimensiuni nlime de imagini
ale cror nlime este mai mare dect limea, de asemenea, b ; h> b dimensiuni
lime de imagini ale cror nlime USF mai mare dect limea, n cele din
urm h ; pieptene. sau b ; pieptene. Dimensiuni nlime sau dimensiuni limea de o
imagine a departamentelor combinate h >b si b > h.
Panourile de distributie principale ale comandate claselor de studii i departamente
ale caror i = 1 cm posed n mod natural ntr-o mare msur i sunt supuse unor
nereguli puternice.Urmtorul exemplu trebuie s fie suficient pentru a da o idee
despre aspectul de aceeai:
I. gusta din panourile de distribuie primar.
(Gen: h ; h> b).
o

29 13 41 17
30 15 42 14

31 13 43 14
32 20 44 12
33 21 45 15
34 9

46 10

35 17 47 17
36 13 48 10
37 22 49 12
38 26 50 4
39 8

51 12

40 9

etc

Pentru a limita, att n msura i neregularitilor, este necesar s se procedeze la

fel i un panouri reduse i = 10 cm, pentru a crea o baz.
Aici sunt placi aa-reduse pentru ambele departamente de gen i a peisajului i
pentru h > b de nc via. Numr total de m de exemplare din fiecare clas i
diviziune este dat de mai jos. Multe figuri din tabel putei vedea ataate la o zecimal
0.5. Acest lucru se datoreaz faptului c numerele care a czut n limita unui interval,
chiar i dup metoda divizat z , jumtate la cel, care intervale astfel divorai au fost
atribuite pentru cealalt jumtate, ceea ce cu numere impare poart o jumtate de
unitate. Pentru a nelege Mazah-rea h sau bpentru combinat h > b i b> h trebui,
deci trebuie s adugai doar valorile numerice ale ambelor departamente pentru ea.

II Aritmetica redus panou de distributie de gen, peisajul i nc via.

i = 10; E = 1 cm.
A

Gen literar
h> b
h

Peisaj

b> h
b

h> b
b

nc de
via
b> h

h> b

6.5

1.5

15

30,5

88

23

8.5

66

18

25

133

190,5 90.5 38,5 17,5 23

35

161

167,5 109

45

127,5 100,5 114,5 80,5 32,5 40

200.5 90

78,5 26,5 53,5 278.5 166

257.5 189

10.5 16,5
24,5 44
50,5 45

55

75,5

62,5

79,5 75,5 22

65

70

58,5

65,5 86

75

47

31,5

40,5 34,5 25

13.5 139

135.5 29

32

85

39,5

18

28

63,5 8.5

20

79

139,5 38

22

95

20,5

21

33

36,5 20,5 14

93

125,5 23,5 17,5

105

12.5

17

26,5 13.5 8.5

69

78

17,5 12

115

11.5

10

25,5 29

10

45

63

14.5 2.5

125

12.5

2.5

24

24

6.5

36,5

58,5 16

6.5

135

12.5

1.5

11

12

7.5

28,5

71,5 5.5

145

7.5

15

19

7.5

10

19,5

39

155

11

2.5

9.5 5

9.5

29

33,5 1

2.5

20

82,5 36

11.5 62,5

215.5 17

Rezidual 3

33

219

168

27

51

41,5 21

165

202

31,5 45

m=
775 775 702 702 282 282 1794 1794 308 308
Se poate observa c distribuia urmeaz toate substanial aceeai tranziie. Peste tot
exist o unitate major n care msura este un maxim, n cazul n care valorile
numerice scad rapid la ambele pri, i care este intervalul principal capul mesei, care
ncepe cu cele mai mici dimensiuni, cu mult mai aproape dect cea mai mic, care cu
cele mai mari valori se nchide, ceea ce ar fi mult mai vizibile, chiar dac nu
numerele de la toate dimensiunile de peste 160 cm n bloc vor fi grupate (ca un
grup). Aceasta ofer bord un exemplu deosebit de interesant de a K.-G. de nalt
asimetric distribuite: Se vede c tranziia dintre valorile de la principalele intervalele
de ambele pri una obinuit are o foarte aproximativ. Aici i acolo, desigur, astfel
nct n special n genul b , b> h peisaj h , h> b si b , b> h , de asemenea, nereguli
puternice au loc i lips nicieri n numr mic, n prile inferioare ale tabelului, dar
poate necesita c acestea ar disprea complet sau reduce foarte mult, dar n cazul n
care un numr mult mai mare de exemplare s-ar fi ridicat la comanda lui, aa cum au,
de asemenea, echilibra cu att mai mult n intervale tot mai mari, un rezumat al
msurtorilor.
O tranziie foarte asemntor ca gen, peisajul i imaginile nc de via arat
religios i mitologic, cu excepia faptului c, indiscutabil unele nereguli foarte mari
rmn n aceste clase din cauza Rezumatul nefavorabile, inclusiv a imaginilor
proiectate, n curs de desfurare, care cu greu s fie extins m de ateptat pentru a
compensa, astfel nct aceste clase nu sunt potrivite pentru testarea legile de
distribuie i nu au fost rezolvate pn n prezent prin mine ca i ceilali. Pentru nc
via b> h nereguli proporional mai mari au rmas, ca este un complet de lucru prin
intermediul ar fi meritat.
173 O perspectiv mai detaliat n proporiile i asimetria de galerie picturi sunt
obinute, cu toate acestea, numai urmtoarele informaii cu privire la elementele lor la
calcularea lor, s-au asumat panourile de distribuie originale.

III. Elemente de gen, peisaj, natura statica, religioase i mitologice dup panoul
de primar.
E = 1 cm.

h> b
b>h
Gen literar
pieptene.
h>b
b>h
Peisaj
pieptene.
h>b
nc de via

b> h
pieptene.
h>b

Religios

b> h
h>b

Mitologic

b> h

A1

G1

C1

: A1

775

54,4

46,7

44,6

24,4

0.45

- 197

775

43,6

37,4

35,8

19,6

0.45

- 191

702

63,8

53,8

51,4

30,3

0,47

- 182

702

86,8

72,0

67,8

42,7

0,49

- 196

1477

58,9

50.0

47,8

27,4

0,47

- 379

1477

64,0

51,0

49,4

34,7

0,54

- 437

282

88,1

73,3

70,1

44,1

0.50

- 60

282

69,1

58,7

54,6

25,3

0,37

- 75

1794

64,7

54,5

53,3

30,3

0,47

- 426

1794

90,3

75,2

74.4

43,6

0,48

- 436

2076

67,9

56,7

55,7

27,4

0.40

- 520

2076

87,4

72,8

71,2

34,7

0.40

- 522

308

80.6

72,6

73,0

29,0

0,36

- 42

308

62,2

57,7

58,9

21,9

0.35

- 34

204

71,0

60,1

55,7

- 54

204

95,2

83.5

76,6

- 60

512

76.8

67,3

67,3

512

76,4

66,8

65.0

3730 135,4

0,56

- 804

3730 107.0

76.0

44,5

0,42 -1274

1804

111,6

96,1

56,6

0,51

- 316

1804 156,1

131,5 80.6

0,52

- 388

350

141,7

133,3 66.1

0,47

- 30

350

103,8

95,0

55,8

0,54

- 42

609

116,9

104,9 60.0

0,51

- 89

609

158,0

146.1 74,2

0,47

- 57

109,5 75,5

Mai nti de toate poate fi derivat din valorile de m n regulile de mas anterioare
cu privire la frecvena relativ de apariie a imaginilor oferite de clas i galerii

Abteilungin derivate, dei, desigur, s-i aminteasc faptul c rapoartele de aceste

frecvene diferite n funcie de galerii individuale foarte, ar fi statisticile speciale n
acest sens, doar costa prea mult spaiu n funcie de interesul lor. S ne ine la
rezultatul global al douzeci i dou galerii, apoi urmai (fr distincie ntre
departamente h> b si b> h ), de valorile combinate ale celor cinci clase studiate n
ceea ce privete frecvena imaginilor astfel: religioase, peisaje, gen, mitologice, nc
de via. Raportul de peisaje genului n special (2076 : 1477) depete uor raport
4 : 3De la picturi de gen sunt cei a cror nlime este mai mare dect limea ( h > b )
ceva mai numeroase dect cele ale cror lime este mai mare dect nlimea ( b>
h ), n timp ce n peisaje care b> h mai mult de sase ori mai numeroase dect h>
b. interes lucruri pot avea ca imaginile religioase, h > b aproximativ de dou ori sunt
la fel de numeroase ca i b> h , indiscutabil, pentru c cerul este adesea contractat la
altitudine mare pentru afiaj, n timp ce imaginile mitologice, dimpotriv, limea
este de preferat este, de b > h , aproape de dou ori mai mult (609-350) dect h > b.
Mrimea medie a valorilor A 1 sau G 1 , variaia medie a rel. A 1 este cazul se

poate vedea. Compararea i A 1 arat n mod special c dimensiunea medie a

fluctuaiei medie crete, la fel de mult c relativ fluctuaie : A 1 nu are un foarte

puternic diferenele de clas i departament.
n scopul de a lua n considerare nu numai a fluctuaiei medii i variaia extrem, eu
nc mai dau n tabelul de mai jos Extreme E ' i E , precum i diferena U '- U , =
(E ' - A 1 ) - (A 1 , - E , ) . valorile specificate, de asemenea, E " i E " reprezint
cele dou extreme E ' i E , nainte imediat precedent i ca urmare valori ale
panoului de distribuie.

IV Valorile extreme i variaiile maxime de gen, peisajul, natura static,

religioase si mitologice.
E = 1 cm.
E"

E"

E"

E,

U-U,

223

215

13

12

+ 126

212

162

10

+ 134

b>h h

273

240

12

11

+ 156

401

351

16

16

+ 243

h>b h

300

269

16

14

+ 138

244

240

16

11

+ 117

b>h h

340

340

+ 218

h>b
Gen ....

464

464

10

10

+ 293

h>b h

241

238

22

22

+ 102

228

190

16

16

+ 120

b>h h

221

204

17

16

+ 95

343

317

20

19

+ 172

h>b h

1000

610

13

10

+ 739

769

568

+ 562

b>h h

666

595

11

11

+ 454

1277

1000

17

17

+ 982

411

411

21

21

+ 149

325

324

16

14

+ 131

b>h h

290

222

14

14

+ 70

510

485

20

17

+ 211

Peisaj. .

nc de via. .

Religios. .

h> b

Mitologic.

Astfel, de exemplu, a fost cea mai mare nlime h , care la o imagine gen h > b a
avut loc, 223 cm, 215 cm, urmtoarea cea mai mare, mai mici de 12 cm, imediat mai
mic de 13 cm; USF nlimea maxim absolut i limea este de cel imagini
religioase au avut loc. Compararea valorilor E ' i E ", pe de o parte, E , i E ", pe
de alt parte, arat c, n general, finala cu cele mai mari valori pri ale panourilor de
distribuie primar nereguli majore arata decat cele cu cele mai mici valori nceput,
doar peisajele i mitologic par acest lucru nu trebuie s fie confirmat, dar ar face
diferena ntre indicat superioar i inferioar a panoului emerge chiar cu aceste
dou clase, adugarea unor valori nvecinate suplimentare.
Pentru a evalua asimetria sunt cele mai corespunztoare a u -valorile din Tabelul
III. Potrivit acestora, Bez asimetrie. E un peste tot negativ i puternic
proeminente. De asemenea, poate fi notat pe baza acestor valori, care h de
asociat B potrivete asimetria de diferenele mici, artnd n tabelul dintre, pot fi
considerate aleatorii. Numai atunci cnd diferena religioas n acest sens este ceva
mai mare, dar neregulile mari din aceast clas nu v permit s ctige clauzelor
legale sigure cu privire la aceasta.
Valorile U "- U , tabelul IV confirma prezena asimetriei semnificative i s
dovedeasc, de asemenea, legea inversare de asimetria de u = - , i U - U , ,
ambele serii de valori au semn opus n mod constant de aici.
De altfel, face deja deprtate valorilor A i C din tabelul III, precum i
localizarea C sub o detecta prezena de asimetrie puternic n direcia
negativ. Compararea G cu C nva, de asemenea, c Bez asimetrie. G mult mai

puin i nc via h > b chiar din direcia opus ca rel.. Un este. Acest lucru se
datoreaz c G este mai mic necesar A , i, deoarece C este mai mic dect A , este
peste sau sub C , dar n orice caz, ultima valoare este mai aproape dect o.
174 [Pentru a avea pentru a dovedi acum legea de distribuie logaritmic la
dimensiunile galerie picturi care aritmetic intervale de tabelul II din jurnalul redus
reduse s fie puse n aplicare. Pentru aceasta se face prin intermediul informaiilor
cuprinse n tabelul IV de valorile extreme ale suprafeei totale n care msurtorile
observate deplasa, n special intervalul intervalului, valorile numerice notate ca
raspandirea "rezidual", pe care s delimiteze i apoi distribuirea pentru a calcula
aritmetice redus msurtorile pe logaritmic intervale de interpolationsmig.]
[Ca exemple s aleg: Gen h , h> b i h , pieptene, peisaj i mai mult. h , b > h i
nc via b , h > b i astfel obine urmtorul tabel de comparaie ntre teorie i
experien, n care intervalul logaritmic 0, 08 cu cel mai mic limita de 0,76 log = 5,8
a fost adoptat. n legtur direct pentru a gsi elementele cele patru tabele mostr
listate.]

V. logaritmic redus panou de distributie de gen, peisajul i nc via.

i = 0,08.
o

Gen literar
h,h>b

h , pieptene.

Peisaj

nc de via

h,b>h

b , h> b

EMP. Theor EMP. Theor EMP. Theor EMP. Theor

0.80

0.5

0,88

0.96

1.04

11

13

1.12

14

10.5

17

14

0.5

1.20

14

16

24

19

27

1.28

20

28

34

47,5

35

49

1.36

56

49

94

82

84

81

1.44

68

73

114 123

104

119

14

1.52

98

94

164

161

170

159

27

23

1.60 107 103

190

183

198 192.5

33

34

1.68

99

99

191

184

217

210

41

43

1.76

79

88

159 170

216

210

52

49

1.84

76

72

145 145,5 196 192.5

50

48

1.92

61

55

110 115,5 147

163

37

39

2.00

30

38

75

85

148

128

27

25

2.08

26

24

78

58

89

93

10

13

2.16

27

14

56

37

68

62

2.24

11

22

18

38,5

2.32

12

14

22

0.5

2.40

13

12

2.48

11

10

2
308

308

2.56
2.64
m = 775

775

1477 1477 1794 1794

VI. Elemente de gen, peisaj i nc via dup logaritmic panou redus.

Gen literar

Peisaj

nc de
via

h,b>h

h , pieptene.

h,b>h

b,h>b

1.067

1697

1738

1758

1653

1.083

1731

1768

Dp

1.605

1634

1712

1796

Di

1.602

1642

1716

1788

46,5 cm

49.8 cm

54,7 cm

57,3 cm

C
Tp

45,0 cm

48,2 cm

53,8 cm

58.6 cm

40,3 cm

43.1 cm

51,5 cm

62,5 cm

Ti

40,0 cm

43,9 cm

52.0 cm

61,4 cm

+ 125

+ 231

+ 112

- 36

e,

0160

0170

0201

0176

e"

0222

0233

0227

0138

p
0774
0778
0.731
0737
[Comparaia ntre respectate i a valorilor calculate arat c patru K.G. proporional cu numrul de m n copiile care stau la baza dovedi destul de uniform
legea de distribuie logaritmic. Insonderheit poate fi remarcat faptul c dimensiunile
combinate de la nlimea de gen amestec, precum i alte departamente cererile de
teoria este: aa cum este, de asemenea, n exemplul tabelul de la Cape. XXI
dimensiunile pentru h> b i b> h nu au divorat. Se consider, n plus, c exist cu

numr mic m = 253 o prob suficient a teoriei a fost atins, se pare mai corect s fie
precaui n formarea de clase i departamente de pictur, ca de la un numr foarte
mare de exemplare de o eliminare a ilegaliti, care sunt cauzate de lipsa de claritate a
clasificrii s se atepte. - n ceea ce privete elementele trebuie subliniat faptul c
anumite valorile empiric i teoretic dense D i i D P uor diferite, dar c
raporturile pconstant sub limita teoretic sunt. Asimetria este nc de via
Bez. D negativ, astfel dist. G - sau, aa cum sa menionat mai sus, Bez. G - pozitiv].
175 n cele din urm, exist urmtoarele informaii privind Mabestimmungen
pentru raportul dintre nlime i lime, precum i pentru suprafaa de galerie de
imagini de interes.
In Sect. XXII a fost artat c, n stabilirea de condiii medii de mult doar rezumatul
sau media geometric pot fi luate n considerare. S ne in de acum nainte, din
tabelul III divisorisch medie geometric unwinnable a h : b sau b : h , prin evitarea
reale numere fracionare h : b pentru h> b si b : h pentru b> h prefera, gsim tabelul
de mai jos:

Mijloace geometrice VII

proporiile de nlime i lime.

h:b

b:h

b:h

h>b

b>h

pieptene.

Gen ....

1.25

1.34

1.02

Peisaj.

1.25

1.38

1.28

nc de
via. .

1.26

1.39

0.99

Aceste prevederi includ, mi se pare foarte rezultat interesant c raportul dintre cel
mai mare la cea mai mic dimensiune n diferite imagini clase n acelai (foarte
diferit de raportul de aur) are valoare - pentru c diferenele din tabel pot fi
considerate ca aleator - un alt dar n funcie de h > b sau b > . h. Pentru h > b se
comport nlimea la latime remarcabil de exacte 5 : 4, b > h limea i nlimea de
ceva de genul 4 : 3rd
Mai mult dect att, se poate observa c n timp ce n cele dou
departamente h > b i b > h pentru nlimea limea difer n relaii att de
semnificative, cu toate acestea, raportul dintre cele dou n departamentele combinate
n gen i nc via aproape la alin ( Valorile 1) cazati. Cu toate acestea, s-ar putea

crede, deoarece h de la b la o condiii mai puin la h> bdect b> h se abate, acesta din
urm ar trebui s intre n combinaie leagn de partea lui, dar decalajul este despre
faptul c att gen ca o via nc, h > b intra n numr mai mare n combinaie ca b>
h. peisajelor n schimb, n cazul n care b > h depesc foarte mult la numr, i
gsete o astfel de compensare nu are loc.
De gen Am media geometric a h : b pentru h > b si b h: pentru b > h fi persecutat
la directii speciale. Constana acestor raporturi apare mai remarcabile atunci cnd
unul a examinat n special pentru imagini de diferite galerii, de a face acest lucru
aproximativ aceleai valori din nou constat c abaterea poate fi considerat ca
ntmplare, dar numai n cazul n care fiecare galerie sau rezumat de galerii care
prezint un numr suficient de astfel de imagini pentru a permite incertitudinea de
determinare nu este prea mult loc. Acest lucru este dovedit de urmtorul tabel, n care
exemplarele sunt luate din aceste galerii, care au prezentat doar un numr mic de
imagini de gen, cu centrul de desen mpreun.

Mijloace geometrice VIII de h : b si b : h n picturi de gen de diferite galerii.

h>b

b>h

Dresden .........

151

1.28

119

1.33

Munchen a) i b);
Frankfurt ............

126

1.25

103

1.33

Petersburg ........

122

1.24

87

1.34

Berlin a) i b) ......

74

1.22

60

1.36

Paris ..........

62

1.23

82

1.36

Braunschweig i
Darmstadt .........

57

1.24

58

1.32

Amsterdam i Anvers .............

48

1.24

24

1.33

Viena, Madrid, Londra. . . .

48

1.30

97

1.37

Leipzig a) i b) ......

48

1.29

34

1.32

Bruxelles, Dijon, Veneia,

Milano, Florena .........

39

1.23

38

1.35

775

702

Chiar i cu valorile absolute ale lime b. apare dup examinarea gen nfieaz
relaia dintre h i b nu schimb n mod semnificativ. Eu cred c este urmtoarea

media geometric din urmtoarele numere m de exemplare din urmtoarele limite de

dimensiune:
IX. Medii geometrice de h : b si b : h la diferite dimensiuni ale b (pentru gen).
Intervale de b

h>b

b> h

m
Din 0-29.5

274

1.27

42

1.32

29.5-49.5

271

1.23

158

1.29

49.5-69.5

123

1.23

164

1.32

69.5-89.5

54

1.23

98

1.36

89.5 - 109.5

28

1.28

63

1.37

Odihn .....

25

1.23

177

1.39

Pentru mediile geometrice ale spaiilor de suprafa HB urmtoarele valori sunt

obinute n sq cm.
X. Mijloace geometrice de HB.
E = 1 mp cm.
h>b

b> h

pieptene.

Gen. . .

1747

3874

2550

Peisaj. .

4303

4098

4128

nc de
via. . .

4189

5018

4496

Media aritmetic a HB am doar de gen, din cauza mare greutile de determinare

lui h > b determinat i 3289 cm ptrai constatate, care, dup cum putei vedea,
foarte diferite de media geometric.
Din totalul de 10558 imaginile care sunt primite n tabelul II, cele mai mari trei n
spaiul suprafa de trei imagini ale PAUL Veronese, toate srbtorile sunt ilustrative
n care Hristos a fost prezent, i anume:
Banchet la Levi (Luca V),
547)

h = 595 cm

b = 1277 cm (Veneia, nr

Nunta din Cana

Banchet la Fariseii

h = 666 cm,
h = 515 cm

b = 990 cm (Paris, - 103)

b = 1000 cm (Venice, - 513).

Cele mai mici trei imagini sunt trei peisaje pe cupru, doi egal chipurile de PAUL
BRILL: h = 7,4 cm, b = 9,1 cm (Pinakothek mai mari la Munchen, dou Dept 244 a i
c) i una din ianuarie BREUGHEL: h = 7,4 cm, b = 9,9 cm (Milano # 443), dup care
suprafaa de la 67.34 la 759,815 sq cm variat sau mai mare fiierul 11283 ori pot lua
imaginea cea mai mic.
Imagini ptrai a intrat sub 10558 s-au mutat pentru a studia imaginile numai 84 di
1 nainte de 126.

XXVII. Obiecte colective din domeniul meteorologiei.

176 [nlimile de precipitaii de zi cu zi de la Geneva. - O anchet a condiiilor
de ploaie de la Geneva are deja PLANT AMOUR n lucrarea sa "Nouvelles tudes
sur le climat de Genve" n "de la Pluie" dat 1) . El se bazeaz pe cei cincizeci de ani
de observaii de maximele precipitaii i zile ploioase n timpul 1826-1875.Da dar
calculele sale sunt numai valori lunare pentru frecvena i cantitatea de ploaie a
raiona, i obiectivul su de distribuie legal de ploaie pe tot parcursul anului, i
caracterul lunile individuale ale anului este n termeni de uscciune sau umiditate lor,
urmtoarele ancheta nu poate fi realizat cu referire la faptul c PLANT AMOUR
lui. Pentru c aici este detectarea de asimetrie i de probaiune a legii de distribuie
logaritmic pentru nlimile de ploaie pentru care valorile lunare de 50 de ani,
suficiente pentru fluctuaiile foarte mari ntre valorile individuale n nici un fel. Mai
degrab, trebuie s fie returnate la nlimi de zi cu zi de precipitaii.]
1)

[Publicat n: Mmoires de la socit de fizicul et d'Histoire naturelle de

Genve. Tom XXIV, seciunea II. Genve 1875-1876. Pp. 397-658.]
[Materialul curs de investigare pot fi gsite n Arhivele de Stiinte physiques et
Naturelles Bibliothque Universelle de Geneve n conformitate cu tabelele de date
meteorologice n fiecare lun. Nu este pentru fiecare zi ploioas, nlimea de ploaie
n milimetri, pn la o zecime de milimetru, sub titlul: "Eau tombe dance les 24
heures", nregistrate. n form de precipitaii, ploaie sau ninsoare, nu sunt luate n
considerare 2) . Cu toate acestea, am ales sa nu a PLANT AMOUR perioad
asimilat-lea, dar numrul de 48 ani 1845-1892. Pentru anul 1846 dintr-un aparat nou
a fost folosit, i a venit n acelai timp, o determinare mai atent a nlimii ploaie,
imediat dup ncetarea cderea ploii, n loc de pn atunci doar o singur dat n ziua
uneori ultima observaie seara, la exerciiu. 3) ]
2)

[PLANT AMOUR spune aa 0 (P. 627): Les tevi de Neige sont en gnral Trs-
peu abondantes Genve, i la neige ne recouvre ordinairement le sol que ne petit
nombre de pandantiv jours, plus DE QUINZE jours rarement].
3)

[n acest sens, face planuri amour aa 0 (Pag. 627), urmtoarea declaraie: A partir

de l'anne 1846 pe s'est Servi d'un appareil Nouvel, dont a l'avait ne entonnoir
diamtre beaucoup plus considerabil, de 37 Centimetri, le vaza de jauge est tub de
testare une gradue de la capacit d'litru ONU, 100 de diviziuni portant, ce qui ^ P
une chute d'eau de 10 Milimetri, divizie chaque corespondent de ONU dixime ainsi
de milimetrice, de plus, pe avait Le Soin De la recueillir et de l'eau mesurer
immdiatement aprs que la Pluie avait CESSE.]

[Aspectul panourilor de distribuie primar este prezentat n urmtoarea prob,

indicnd pentru luna ianuarie la nceput, o parte de mijloc i ncheierea valorile
observate:

I. eantion de la panoul de distribuie primar pentru nlimile de ploaie din

ianuarie .
m = 477; i = 0,1 mm.
o

mm

mm

mm

mm

0.0

16

6.1

6 19,6 1

0.1

5.1

6.2

2 19,7 1

0.2

18

5.2

6.3

5 19,8 1

0.3

19

5.3

6.4

5 21,4 1

0.4

5.4

6.5

1 21,6 1

0.5

10

5.5

6.6

1 21,8 1

0.6

11

5.6

6.7

2 23,6 2

0.7

18

5.7

6.8

1 28,4 1

0.8

5.8

6.9

1 30,4 1

0,9

10

5.9

2 32,7 1

1.0 10
6
1 7.1 4 40.0 1
De fapt, arat toate lunile din intervalul 0-1 mm, cel mai puternic acumularea, dar
deja de 2 mm de la o gsete o scdere rapid a valorilor, care sunt Endabteilungen
foarte neregulat cu risipit dup nedecis prelungit ezitare un formular. Cu toate
acestea, gradul de acesta din urm variaz pentru fiecare lun ntr-o mare msur,
prin contrast, se nchide pentru luna februarie cu 31,3 mm pentru luna octombrie, cu
doar 97,6 mm, n timp ce la nceputurile sale pentru luna de aproximativ 12 mm,
pentru acest ar trebui s fie introduse pe 18 mm.Pentru luna ianuarie sunt limitele
aceast seciune final de 12 mm i 40 mm.]

(Aceast informaie general a indicat deja prezenta o asimetrie foarte puternic

pentru toate lunile anului Acelai lucru se ntmpl simultan cu progresele nregistrate
de valorile principale n cursul anului n urmtorul tabel al elementelor cu o claritate
deplin.:
II Elemente de nlimi de ploaie pentru fiecare lun a anului, dup
tablouri de distributie primar.
E = 1 mm

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie noiembrie Decemb
477

437

532

621

637 596 521

531

497

617

572

505

4.45

4.17

4.60

4,94

6.12 6,58 6,95

7,93

8,46

8,49

6,09

4,97

2.5

2.1

2.6

3.0

3.6

3.8

4.1

4.6

4.9

3.3

3.0

3.82

3,79

4,03

4.14

5.24 5,93 6.11

7.10

7,57

7,49

5,23

4.11

0,86

0.91

0,88

0,84

0,86 0,90 0,88

0,90

0,89

0,88

0,86

0.83

40.0

31,3

51,0

38,3

80.7 82,5 60,6

61,1

82,6

97,6

56,7

40.0

31.1

23.0

41.8

28.4

68.5 69.3 46.7

45.2

65.7

80.6

44.5

30.1

-131

-167

-164

-197 -195 -196 -177 -189

-177

-209

-168

-141

0,27

0,38

0,31

0,32

0,36

0,34

0,29

0,28

3.3

0,31 0.33 0,34

0,36

Valorile extreme inferioare E , nu au fost incluse aici, ca i toate sunt egale cu 0,0
mm. Ei vin de pretutindeni, cum ar fi spectacolele exemplul de mai sus, n mai multe
ediii.]
[Splaying a valorilor A i C de 2 pn la 4 mm pe de o parte, diferenele U "- V , =
( E '- A ) - ( A - E , ) pe de alt parte, n special diferena u = '- , demonstreaz
n mod constant prezena rel semnificativ asimetrie. O 1 pentru toate lunile
anului. Acelai lucru este semnul u n funcie de negativ peste tot i, de asemenea,
arat, n ceea ce privete dimensiunea nu fluctuaii semnificative, deoarece valorile
relative ale u dist. m , di u : m , sunt aproape constant, i cteva diferene lor nu au
evideniat nici cale legal, astfel c acestea trebuie s fie considerate ca fiind
accidental.]
[Merit n continuare cursul m , A i care trebuie respectate n tabelul de mai
sus. Din m -valorile rezult c frecvena de ploaie are dou perioade n cursul anului,
forma minime n lunile februarie i iulie, i maximele din lunile mai i octombrie, n
timp ce n ntre are loc o cretere permanent sau toamna. Numai pauzele septembrie,

prin regularitatea, aceast tulburare este, totui, s fie considerate ca fiind accidental,
din moment ce se prevede n tabelul PLANT AMOUR de 4), s fie luate m 1826-1875
valorile anilor, ceea ce apoi a lunii ianuarie au loc ngrijortoare lips. Acest lucru
este din urmtoarele elaborarea comparativ a m -valori pot fi vzute pentru
perioadele 1826-1875 i 1845-1892, cu ordinea valorilor la stnga la dreapta ordinea
lunile ianuarie-decembrie corespunde la:
18361875

505 413 496 525 589 532 471 503 521 576 539 454

1845- 477 437 532 621 637 596 521 531 497 617 572 505
1892
n contrast cu m arat A , doar unul perioada, care se desfoar fr interferene i
are minim n februarie, maxim n luna octombrie. Du-te la paralele valorile , de
exemplu, abaterile medii rel. O , minimul de care se ncadreaz, de asemenea, n luna
februarie, n timp ce o lun mai devreme, n luna septembrie, ajungnd la
maxim. Valorile mari de care A venit de sine n mod constant foarte aproape, s
vad puterea de fluctuaiile, care a avut loc ntre nlimile de ploaie,. Variaia medie
relativ este modul n care valorile : Un specifica aproximativ constant, egal cu
0,9].
4)

A. un sistem de operare 628

[n continuare crete nlimea medie de ploaie n cursul anului, din februarie pn

n octombrie, s cad de apoi din nou pn n februarie. O imagine adevrat a
distribuiei de ploaie pe lunile individuale, de la, dar nu se ajunge n acest
fel. Deoarece aceasta este, de asemenea, frecvena de precipitaii n considerare. Este
distribuit n consecin cantitatea total de ploaie care apare ntr-o lun n perioada de
48 de ani, nu pe individ, ntr-adevr a avut loc zile cu ploaie, dar n toate zilele la
toate, pot fi obinute de cantitile de ap, precum i frecvena ploaie, n cursul anului,
o periodicitate de dou ori, aa cum sa dovedit a fi PLANT AMOUR. Se constat,
pentru diferitele luni ale anului de la media de precipitaii pentru fiecare zi a lunii, din
nou fora pentru perioada 1845-1892 valorile, valorile gsite de AMOUR PLANT
pentru 1826-1875 sunt comparate cu comparaii, i seria de valori de stnga la
dreapta la numrul de luni de la ianuarie-decembrie corespunde:
1826- 1.57 1.29 1.52 1.89 2.55 2.53 2.29 2.59 3.14 3.26 2.47 1.65
1875
1845- 1.42 1.34 1.64 2.13 2.62 2.72 2.43 2.83 2.92 3,52 2.42 1.68
1892
De fapt, aici, cu toate c cele dou minime corespunztoare pentru lunile februarie i
iulie, prima maxim variaz ntre lunile mai i iunie, n a doua maxim dac ambele

octombrie consultat 5) ].
5)

[n ceea ce privete aceast dubl periodicitate spune PLANT AMOUR lc (P. 640):
"cette anne de l'divizia en deux sezoane i umed sches anotimpurile, l'une de cellesci tombant sur l't, acuza trs drgu influen munc l'du climat Mediterraneen, en
effet, le du caractre climat Mediterraneen est la Scheresse de l't, mutatis que les
autres dance Rgions de l'Europe Continentale, l't n'est pas une saison sche. "]
[Pentru a demonstra legea de distribuie logaritmic la nlimi de ploaie, aleg cele
patru lunile ianuarie, aprilie, iulie i octombrie, care permit o perspectiv complet n
condiiile care apar. Panou de distribuie logaritmic pot fi reduse, precum i aritmetic
redus panourile principali introduse bazate direct. Dar dac vrei valorile 0,0 mm, n
cazul n care valoarea logaritmic n tranziia la intervalele logaritmice - ar
corespunde, nu dispar de pe hart, aa trebuie s fie o setare de pe punctul de vedere
al valorilor nregistrate cu aceste zile ploioase sunt luate. Cum aceast msur a
nlimii ploaie aparent destinat pentru a indica unul chiar a avut loc, cu toate acestea,
precipitarea neglijabil mai mic de 0,1 mm n nlime, se pare legitim s pun n loc
de 0,0, mai degrab 0,05 mm. Pentru a atenua aceast ntmplare este, de asemenea,
log = 0.05-1.3 este selectat ca limita de primul i al doilea interval logaritmic, astfel
nct de-a lungul o jumtate din valorile care apar n primul interval, iar cealalt
jumtate este n continuare urmtoare. Mrimea intervalelor jurnal de asemenea a fost
stabilit la 0,2. Astfel, fluctua de valori ntre limitele 0 i 100 mm, de
logaritmice a valorilor-, cu toate acestea, ntre limitele -1.5 i 2.1, aa cum se poate
observa din urmtoarele tipuri de panouri de distribuie. n tabel de jurnal, n acelai
timp, sunt valorile teoretice, acestea vor purta legea dat. n conexiunile imediate
articole sunt enumerate:
III. Aritmetic redus panou de nlimi de ploaie pentru Geneva n lunile
ianuarie, aprilie, iulie, octombrie, 1845-1892.
Intervale

Ianuarie

Aprilie

Iulie

Octombrie

0-1

133

164.5

112,5

1-2

88

81

78,5

72,5

2-3

43,5

65

31

60

3-4

28

49,5

48

31

4-5

27

51

28

24,5

5-6

28

20,5

28,5

39

6-7

27,5

37,5

23

26

7-8

14.5

25

23,5

19,5

mm
125

8-9

16

22

15.5

26,5

9 - 10

11.5

15.5

11.5

14

10 - 11

12

16

13

21

11-12

10

15

14

12.5

12-13

6.5

10

14.5

13-14

5.5

8.5

10.5

14-15

3.5

11.5

15-16

5.5

13

16-17

3.5

3.5

8.5

17-18

3.5

5.5

18-19

4.5

19-20

6.5

20-25

17

22

25-30

12

17,5

30 - 40 ani

2.5

17

40-50

0.5

50-70

70-100

m=

477

621

521

617

IV logaritmic redus panou de nlimi de ploaie pentru Geneva n

lunile ianuarie, aprilie, iulie, octombrie, 1845-1892.
i = 0,2

Ianuarie

Aprilie

Iulie

Octombrie

EMP. Theor EMP. Theor. EMP. Theor EMP. Theor

-

- 1.4

10

- 1.2

10

- 1.0

17

12

17

- 0.8

14

10.5

13

11

10.5 11

- 0,6

28

19

30,5

21

20

16

23,5 17

- 0.4

14

26

18.5

31

11.5

23

22,5 24

- 0.2

34

34

33,5

42,5

28,5

31

22,5 32

45

42

62

55,5

50

39

47

+ 0,2

66

50

53,5

68

52

49

52,5 51

+ 0,4

47

56

72,5

78

38

57

65,5 61

+ 0.6

53

60

95

85

72

63

52

69

+ 0,8

67

63

80

85

68

66

80

74

+ 1.0

53

52

74

67

64

64 6)

82

77

+ 1.2

27

27

36

38

45

47

72

69

+ 1.4

14

15

31

26

42

44

+ 1.6

10

11

17

20

6.5

1.5

521

521

+ 1.8
+ 2.0
m=

477

477

621

621

617

42

617

6)

[Aici, n cazul n care, teoretic, cea mai dens intervalul 0,9-1,1, c cea mai dens
valoare D p , valorile se ncadreaz mai puin, inclusiv cel anterior, deci acest lucru nu
este din cauza unei supraveghere, dar pe rezumatul valorile teoretice n intervalele
prestabilite. Dac ambele intervale n patru subintervale egale separat cu privire la
dimensiunea de 0.05, am obine n loc de 66 i 64 mai degrab:
| 16.2, 16.3, 16.6, 16.6 | i | 16,7, 16,4, 15,6, 14,9 |,
astfel nct acum maximul de 16,7, de fapt, cu D p cade predispuse sub-interval 0.90.95.]

V. Elemente de nlimi de ploaie dup logaritmic panou redus.

Ianuarie

Aprilie

Iulie

Octombrie

0,313

0387

0484

0.563

0374

0479

0588

0675

Dp

0843

0762

0.901

1.046

Di

0800

0620

0679

0933

2,06 mm

2,44 mm

3.05mm

3,66 mm

C
Tp

2,37 mm

3,02 mm

3,87 mm

4.73 mm

6.97 mm

5.78 mm

7.97 mm

11,1 mm

Ti

6,31 mm

4,17 mm

4.77 mm

8.58 mm

- 261

- 255

- 218

- 293

e,

0.749

0645

0,707

0750

e"

0219

0270

0290

0267

p
0.885
0755
0751
0772
n conformitate cu neregulile puternice ale valorilor empirice sunt, de asemenea,
evident ntre valorile empirice i teoretice, uneori diferene semnificative, cu toate
acestea, a atenua pe combinarea intervale de afaceri adiacente. Prin urmare, la fel
trebuie s fie considerate ca fiind tulburri nesemnificative, astfel nct valorile
teoretice reprezint o ajustare de contingene agndu-se de valorile empirice. Este
de remarcat n ceea ce privete elementele care G sub C , i, prin urmare, n ceea ce
privete tabelul II, C ntre G i A este. Acest lucru face, de asemenea, se
demonstreaz variaia foarte mare n nlimile de ploaie. Aceasta, de asemenea, de
faptul c u bez valori. D p , precum i u -valorile rel. A 1 sunt negative. Valoarea
relativ a Bez asimetrie. D p , adic u : m , este din nou destul de constant i medii
egale cu 0,46].
177 [Barometrul abateri de la registrul normal pentru Utrecht. - Asimetria a
abaterii barometru este cunoscut. Quetelet spune n aceast privin 7) : "Pe o
reconnu, depuis temps lungi que l'ai abaissement Mercure au-Dessous de la moyenne
est en gnral plus Grand Terme fiul que Elevation au-Dessus de ce" Este asimetrie n
continuare pozitiv Bez .. A n mod constant sau cel puin pentru a fi de ateptat n
majoritatea cazurilor. Pentru a testa acest lucru i, n acelai timp, pentru a dovedi GG
fa-verso a abaterilor Barometrul, am aduna olandez Anul Cartea de
Meteorologie 8) n departamentul "Termo-en-barometru arwijkingen" modificarea
valorilor indicate lunar normal capabil pentru observarea "Utrecht" i vizionarea "2
ceas de timp n dup-amiaza," n perioada de zece ani 1884-1893. Eu ns, aceste
valori nu dau pentru toate lunile, ci doar pentru lunile ianuarie, aprilie, iulie i august.
pondere I Mai mult dect att, doar panouri de distribuie redus, i calculate de la-le
un produs, este suficient de a plasa aritmetica de tratament s motiv cu,. deoarece
gama de variaie a valorilor de deviere nu este att de mare nct efortul de tratament
logaritmic ar fi util, prin urmare, au fost, de asemenea. valorile empirice repere
teoretice ntrerupte bej derivate din legile de distribuie cu dou fee aritmetice
derivate. Alegerea redus i = 3 mm n loc de primar i = 0,1 mm a fost cauzat de
fluctuaia extrem ianuarie. reprezentabilitatea unitar din cauza acestui interval a fost,
de asemenea, pstrat celelalte trei luni. Totui, trebuie remarcat faptul c n anul fagul
Netherl 31 ianuarie (precum i 01 martie) este numerotat cu februarie, rezultnd cifra

total pentru declar ianuarie 300 n loc de 310 valori de observare.]

7)

[Lettres sur la Theorie de probabilites, p. 168 - n acest scop, este de interes pentru
a compara de informaii Quetelet furnizate n notele anexate expresii epistolare ale
Bravais prin diferite forme de posibile legi de probabilitate, deoarece acestea arata ca,
chiar Bravais precum Quetelet chiar posibilitatea de o distribuie asimetric lege
einsah, dei, dar valorile medii irrtmli-cherweise zuerteilte rolul de cea mai dens
valoarea i, prin urmare, punctul de vedere al Legii principiului greit
asimetric. Punctul relevant de scrisoare BRAVAIS'schen este (aa OS 413): "Pe sait
que les plus Grands carts v vers Barometrului le Haut de la Colonne, ne sont que la
Gre Moiti ou les 2/3 din carts voi vers Barometrului] e bas; soi de que l'pe aura
une Courbe de possibilit de la Forme ... dont a Les Deux resturi ne PAS seront
symmtriques;. seulement l'ordonne moyenne doit toujours le segmentul Partager
totale en deux egales Aires "].
8)

[Meteorologie Jaarboek u uitgegeven het Kon. Nederlandsch Institutul

Meteorologic.]

[Rezultatele obinute sunt n urmtoarele dou tabele:

VI. Panou redus abaterilor Barometrul de la starea normal de Utrecht, la

prnz, 2 ceas, n lunile ianuarie, aprilie, iulie i octombrie 1884-1893.
E = 1 mm; i = a treia

Ianuarie

Aprilie
EMP.

Theor

Iulie

Octombrie

EMP.

Theor

EMP. Theor EMP. Theor

- 33

0.5

- 30

0.5

- 27

0.5

- 24

- 21

0.5

- 18

- 15

5.5

11

12

- 12

16

13.5

16,5

14

12.5

23

20,5

-9

11.5

19

22

28

20,5

21

22

30

-6

25,5

24

42

43,5

32

39

42

38

-3

31

30

59

54

63,5

58,5

42,5

41

31

34,5

50

53

70

69

34,5

40

+3

39,5

38

48,5

43

57

60,5

32

35

+6

44,5

39

26

29

44,5

34

30

29

+9

31

34

19

16

12

26

21

+ 12

22

24

7.3

27

14

+ 15

17

13

+ 18

5.5

+ 21

+ 23

0.5

m=

300

300

300
300
310
310
310
VII elemente ale abaterilor Barometru.
E = 1 mm.

310

Ianuarie

Aprilie

Iulie

Octombrie

Nivel normal

760.16

759.64

760.62

759.01

A2

+ 1.01

- 1.22

- 0.76

- 0,93

C2

+ 2,34

- 1.35

- 0.45

- 1.28

Dp

+ 6.06

- 1.82

+ 0,71

- 2.60

Di

+ 5,31

- 2.54

- 0.45

- 4,32

9)

7,72

5.15

4,05

7,15

e,

9,86

4,86

4,93

6,31

E"

4,81

5,47

3.46

7,98

u
u

+ 32

-5

+15

-7

- 103

+ 18

- 54

+ 36

p
0737
0783
0789
0790
Aici arat prezena asimetriei substanial odat cu valabilitatea GG dou fee de o
parte la consistena valorilor empirice i teoretice i pe de alt parte, la locul de
principalele valori ale A ,C , D P , D i la raportul valorilor p , precum i
valorile u i u . n acelai timp, este evident c dependena de succesiune i a cror
existen n XXIII. Cap. a fost demonstrat numeric, n special pentru abaterile
Barometrul din ianuarie, nu imposibil c legile de distribuie probaiune oricum. Cu
toate acestea, predarea valorile u i u n unanimitate c asimetria n cursul anului nu

este deloc constant. Mai degrab, dezvluie o tranziie legitim n cursul anului, dup
care asimetria puternic de iarn i mai puin puternic al verii este ntrerupt de o
fug sau opus se deplaseaz n primvara i toamna. Ar trebui remarcat, totui, c
cele patru luni nu poate fi suficient pentru a obine o imagine complet pentru
ntregul an cu certitudine. Pn la urm, concluzia va fi permis, c asimetria timpul
lunilor de iarn este cel mai puternic i n cursul anului prezint cel puin tendina de
a modificrilor menionate. - Medii valori dezvluie un curs legal, dup care
abaterile de la registru normal - aa cum ntr-adevr este deja apariia plcilor de
distribuie - n timpul iernii, n timpul verii sunt, n medie, cel mai cel mai
slab. Rspunsul a obiectului normale n sine, care a fost obinut ca medie a muli ani
de observaii, arat urmtoarea compoziie:
Lun
Nivel
normal
Lun

Ianuarie Februarie
760.16

760.62

Iulie

August

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

760.61

759.64

760.09

760.78

Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

Nivel
760.62
760.42
760.71
759.01
759.30
760.34
normal
Astfel, vine n luna ianuarie, starea normal de mediile anuale 760.19 foarte
apropiate, n aprilie i octombrie este mai mic, n luna iulie, cu toate acestea, mai
mare dect valoarea medie anual].
9)

[Valorile sunt, indiferent de A 2 i rezult abaterea uoar aparent din media de

zece ani de normale putea calculate ca valori medii ale abaterilor de la stareul
normal.]

178 [Abaterile termometru din registrul normal pentru Utrecht. - n mod similar,
aa cum a fost fcut pentru variaiile barometrice, este investigheaza acum asimetria,
de asemenea, pentru abaterile de termometrul de la registru normal i valabilitatea
GG dou fee fi detectate n timpul de procesare aritmetic. n acest scop, rotii fag
Netherl an meteorologic trebuie luate pentru Utrecht observate n anii 1884-1893, n
ceasul dup-amiaz 2, n lunile ianuarie, aprilie, iulie i octombrie valori de abatere
de la media pe termen mult. Valorile sunt date n grade i care a scara de 100 de
puncte, pn la zecimi de grad. Cu toate acestea te referi la ele pentru cursul de o
lun, nu-mi place abaterile Barometrul de media pentru ntreaga lun, dar, n scopul
de a ine seama de modul n care mai plin de via a temperaturii medii la valorile
normale de la prima, a doua i a treia decad a lunii. Ridicarea i cderea acestuia din
urm n cursul anului prezinta urmtoarea compoziie:
Lun

Ianuarie Februarie Martie Aprilie

Mai

Iunie

Nivel
normal

1 Deceniu

+ 2 , 78 3 , 97

6 , 56 9 , 88 15 ,
15

18 ,
97

+ 2 , 73 4 , 95

7 , 43 12 , 46 16 ,
15

19 ,
86

+ 3 , 30 5 , 94

8 , 45 14 , 26 17 ,
25

20 ,
37

Lun
Nivel
normal

Iulie

August Septbr. Oktbr. Novbr. Decbr.

1 Deceniu

+ 2o , 21 , 28 19 , 05 15 , 52 8 , 65 4 , 71
86

+ 21 , 20 , 94 18 , 07 13 , 22 6 , 82 3 , 82
30

+ 21 , 20 , 32 17 , 13 10 , 94 5 , 72 3 , 23
50

Dup aceea, nivelul normal de mediu pentru luna ianuarie, aprilie, iulie i octombrie,
n scopul de: 2 , 94, 12 , 20, 21 , 22 i 13, 23].
[Tu sunt acum determinate de mrimea intervalului redus este de 1 , vom obine
urmtoarele rezultate:

Tabelul VIII redus de abateri de la termometrul normal capabile de Utrecht, n

dup-amiaza 2 ceas, n lunile ianuarie, aprilie, iulie, octombrie, 1884-1893.
E = 1 C; i = prima
o

Ianuarie

Aprilie

Iulie

Octombrie

EMP. Theor. EMP. Theor EMP. Theor EMP. Theor

- 12

- 11

1.5

- 10 2.5
-9
-8
-7
-6
-5

2.5

4.5

2.5

0.5

3.5

1.5

11.5

9.5

7.5

11

21,5

15

13

12.5

11

22

21

21

20

21

10
13.5
18

15

25

-4

20,5

19

15.5

26

31,5

29

26,5

32

-3

26

22,5

37,5

28

38

34

45,5

40

-2

22,5 26

28

28

48

36

41,5

41

-1

23,5 28

32

26

38

34

33

38

24,5 25

31

42

34

27

27

27

19,5 27

22

24,5

21

16,5

10.5

17

9.5

15

14

11.5

12.5

10

11

8.5

10

0 31

30

+ 1 25,5 30
+ 2 32,5

17,5

+ 5 14

17,5 22

27,5 15

+ 3 22,5 23
+ 4 15

18

12

12
16,5
10

14.5

+ 6 8.5

7.5

12.5

8.5

3.5

+7

4.5

5.5

1.5

+ 8 1.5

6.5

+9

4.5

1.5

+ 10

0.5

+ 11

0.5

+ 12

+ 13

+ 14

0.5

300

300

310

310

310

310

m=

300

300

IX. Elemente ale abaterilor termometru.

E = 1 Celsius.

Ianuarie

Aprilie

Iulie

Octombrie

Mittl. Nivel normal

+ 2,94

+ 13.20

21.22

13.23

A2

- 0,58

- 0.50

- 0,89

- 1.11

C2

- 0,32

- 1.28

- 1.50

- 1.38

Dp

+ 0,61

- 3.11

- 2.37

- 2.49

Di

+ 0,08

- 2.80

- 2.00

- 2.67

10)

3.17

3.71

3.08

2.59

e,

3,76

2.09

2.01

1.68

e"

2.57

4,70

3,49

3.06

u
u
p

+ 19

- 50

- 46

- 18

- 57

+ 115

+ 84

+ 91

0782

0701

0588

0804

Din nou, acordul ntre teorie i experiment este satisfctoare, dei, etapa de reducere
relativ mai mic n funcie de, se pare c nu la fel de bun ca barometru pentru
abateri. Asimetria este doar pentru luna ianuarie rel pozitiv. O , negativ pentru
celelalte trei luni, cu toate acestea. Aceast excepie ar putea fi considerat de acum
accidentale, deoarece a observat u-valoarea Despre Acesta este mic. Totui, deoarece
chiar i pentru decembrie, care am n aceast privin pentru comparaii apropie,
astfel aceeai direcie lucru de asimetrie, la rndul su, cu un valori similar slabe, ca
pentru luna ianuarie relevat ca unul ar putea foarte bine presupune c asimetria n
timpul cea mai mare parte a anului negativ rel. O este n timpul iernii, cu toate
acestea, valorile de zero se apropie cu tendina de a lovi ntr-o pozitiv. n cele din
urm, merit menionat faptul c fluctuaia medie pentru lunile investigate (i,
probabil, de asemenea, pentru ntregul an) este destul de constant.]
10)

[ aici se refer, ca i n abaterile Barometrul, la nivelul normal.]

179 [variaii zilnice de temperatur pentru Utrecht. - n timp ce abaterile

termometru (2 ceas n dup-amiaza), se refer la o anumit or din zi, da variaiile
zilnice ale diferenelor dintre temperaturi minime i maxime zilnice. Tratamentul lor
colectiv dup principiu aritmetic se bazeaz pe observaiile din 21 un interes
dublu. Deoarece ele pot fi considerate libere de dependen succesiune i, prin
urmare, permite o prob liber legile de distribuie. Acestea au fost, de asemenea,
folosit ca baz pentru discuii Quetelet de asimetrie i de aceea permite comparaia
ntre prelucrarea acestor K.-G. dup GG fa-verso i explicaiile lui Quetelet n
"Lettres sur la Theorie probabilites de" o nelegere direct n ct de departe teoria lui
Quetelet este incomplete sau incorecte,]
[n primul rnd, mprtesc n urmtoarele dou tabele cu rezultatele
obinute. Materialul de studiu a fost eliminat pentru ca barometru si termometru
abaterile an olandez de fag pentru perioada 1884-1893 i Utrecht observare sub
restricie n lunile ianuarie, aprilie, iulie i octombrie. Se gaseste acolo n
departamentul "driemaaldaagsche Waarnemingen" de la rubrica "Temperatuur". Ca
un interval redus (ca n corespunztoare, dat de Quetelet de tablouri de distribuie
Bruxelles) 1 Celsius a fost ales:

X. Panou redus de variaiile zilnice ale temperaturii pentru Utrecht n lunile

ianuarie, aprilie, iulie, octombrie, 1884-1893.
E = 1 C; i = prima

Ianuarie

Aprilie

Iulie

Octombrie

EMP. Theor EMP. Theor EMP. Theor. EMP. Theor

0.5

3.5

1.5

22,5

22

0.5

2.5 49

48

5.5

2.5

21

18.5

3.5 62

59

18.5

16

8.5

32,5 41

4.5 51

53

33,5

25

18.5

24

65,5 58

5.5 48

43

29,5

34

47,5

43

6.5

29,5

31

7.5

16,5

19

8.5

7.5

11

37

36

9.5

4.5

31

30

10.5

17

23

11.5

12.5

11

11

13.5

10

38
38,5

24,5

40
40

55

48 48

52

37,5 35

43

44

25,5 23

29

33

8.5 13

56,5

22,5

13.5

4.5

4.5

1.5

3.5

310

310

17

21,5
15

1.5

15.5

16,5

300

300

310

310

300

57

54

14.5

m = 300

54

XI. Elemente de variaiile zilnice ale temperaturii.

E = 1 Celsius.
Ianuarie Aprilie

Iulie

Octombrie

A2

4,53

7,69

7,64

5,75

C2

4.26

7,55

7.40

5,56

Dp

3.24

6.87

6.59

4,73

Di

3,54

7.25

7.10

4,74

e,

0,97

1.95

1.28

1.15

e"
u

- 28

- 11

- 27

- 21

+ 120

+ 52

+ 90

+ 95

2.26

0791

2.77

0.829

2.33

0.771

2.17

0814

Pe baza acestor rezultate, valabilitatea GG dou fee nu poate fi pus la

ndoial. Diferenele dintre valorile empirice si teoretice sunt aici, n medie mai mici
dect n tabelele comparative corespunztoare din barometrul i abaterile
termometru. n mod similar, valorile principale i valorile raportului
satisfac p cererile teoretice, n timp ce n acelai timp, o parte asimetria prin rezistena
de direcia lor, alii n parte prin lor deosebit n u documentat valori proeminente ale
rezistenei ianuarie ca fiind eseniale pentru. De atunci variaiile de zi cu zi n ntreaga
rezultatele favorabile asigura ca Barometrului i termometru abaterile, care sunt att
de afectate de dependena de succesiune, lipsa de dependen succesiune pare ntradevr s favorizeze dezvoltarea legilor de noroc pur.]
[Pentru a promova acest lucru, discuiile asimetrie Quetelet de
aproximativ 11), pentru a compara, n urma sunt notificate cu privire la metoda de
cercetare sale. Quetelet presupune c, pentru simetria esenial de W. abateri pozitive
i negative fa de medie sunt de aceeai dimensiune, i leag-l la concluzia c
asimetria n inegalitatea de W. pentru abaterile reciproce de la medie are motive
sale. El ilustreaz n consecin, raporturile probabilitatea care au loc aici de urna care
conine determinat n diferite, dar, n orice caz, s fie ales condiiile de un numr
infinit de bile albe i negre. n special, el d un rezumat tabelar al W . 55,, 60,, care
const n tragerea 16 bile pentru apariia de bile dintr-un fel, n cazul n care 50 .... 90,
95 de bile de un tip apar in randul la 100 de bile. Aceste tabele de W. teoretic el
compar tablele W. empirice care rezulta din panourile reduse de distribuie pentru
variaiile zilnice ale temperaturilor (Bruxelles) de ctre z fiecare interval de
asociat m este mprit. Deci, el gsete n luna ianuarie, pe care el pune remarcile
sale de motiv, c pe parcursul empiric W. considerabil progresul celor abordri
teoretice W., pentru care numrul de bile albe i negre, raportul de 80 la propriu 20, i
remarcat faptul c analogia ar fi i mai mare dac raportul de 80 : 20 cu 81 : 19 va fi
nlocuit. Din aceasta el concluzioneaz cu privire la informaiile furnizate anterior de
el nseamn urmtoarele L2) : 1) variaie il existe une diurn de temperatur de quatre
cinq degrs, ou plus exactement de 4 , 7, Elle est donne par la moyenne de toutes
les observaii, 2) variaie subit cette influen sunt de cauze inegales; 3) les Cauze qui
tendent faire tomber la variaie diurn un minim fiu, ONT plus DE anse que celles
qui leur en faveur tendent l'elever un maxim fiu, et ansele les sont dans le raport de
81 19 ou plus simplement de 4 1, 4) les distaneaz de la moyenne aux deux
limites Valorilor sont rgles par ce mme raport de 4 1 "].
11)

[Lettres sur la Theorie prob; Lettre XXV: cauzelor accidentelles Quand les
anse sont inegales; Lettre XXVI: Loi de sortie de deux EVENEMENTS, dont a les

anse ingales sont. n acest scop, tabelele (vezi cap. XXV.).]

12)

A. un sistem de operare 181

[Se va vedea c principiul Quetelet teoria lui interzis i valoarea mediei aritmetice
este, de asemenea, considerat ca fiind cea mai probabil la valoarea asimetrie
predominante. Dar dac, totui, aceast presupunere eronat pare a obine prin
experiena de un sejur aa rmne s se constate c o comparaie ntre teorie i
experien numai pe aspectul panourilor, adic locul valorilor extreme n ceea ce
privete valoarea medie i cursul de situat n ntre Valorile se bazeaz. Ca rezultat,
are ntreaga anchet, numai superficial i poart caracterul incomplet. Pe de alt
parte, se observ c modul de reprezentare Quetelet pentru GG dou fee conduce
dat mai dens valoare ca el definit legea proporional, ia locul mediei
aritmetice. Adugarea la XIX. Capitol ( 136), prevede acest context n minte.]

XXVIII. Asimetria rnduri de eroare.

180 [Nu exist nici o ndoial c rndurile de eroare K.-G. reprezint faptul c
acelai lucru ca i tratamentul K.-G. permite capitolul de mai sus. Este discutabil,
ns, dac a fost o mn oferit n principiu, pe de alt parte, n experiena de a arta
avantajos pentru acest scop, de a aduce metodele de asimetrie colective n aplicare
sau nu simetria esenial condiie este mai degrab de a stabili o baz teoretic i
empiric. Odat ce aceast ntrebare a fost lsat deschis n 8, acestea ar trebui s
gseasc rspunsul aici. Separarea punct de vedere teoretic de empiric nu este
inactiv. Deoarece cu valabilitate fundamental a legilor asimetrie, dei aplicarea
aceeai ntotdeauna i avantajele empirice va purta cu tine, doar dac tratamentul este
suficient de ascuit pentru a scoate existente ntre media aritmetic i diferena valori
mai apropiate. Cu toate acestea, nu este exclus ca GG fa-verso, chiar dac acesta nu
este necesar de teorie, dar n experiena st testul n sine, n msura n care comparaie 95 - empiric diferit m " i m , . Bez D n considerare, n timp ce dup
simpla GG loc de la fel de empiric diferit 'i , rel.. O jumtate de ambele
pri m trebuie s fie adugate.]
[Pentru a realiza cel mai mare interes partea teoretic ntrebarea adresat, asimetria
de rnduri de eroare este de a investiga ceea ce un sistem similar, n aceleai condiii
de serie de baz de valori observate este cel mai potrivit. Orice avantaje importante
doar empirice fi vzut atunci cnd att bipartit i GG simplu la tabelele de distribuie
de rnduri de eroare este testat comparativ, aceasta se claseaz cu mare m de preferat,
deoarece este de ateptat ca astfel de form tipic de eroare din tabele poate veni
pentru a dezvolta cea mai mare puritate posibil.]
[Pentru unul ca alte scopuri ntlnesc examinate n acest capitol serie de erori de
observare astronomice ale Observer de observator la Strasbourg, dl
ma Dr. KOBOLD, n acelai timp, cu urmtoarele detalii privind originea acestea au

fost indicate.]
Lie [motivul pentru observaii pe REPSOLD'schen cercuri meridiane ale
observatorului, care au fost fcute n anii 1884-1886 de ctre un singur observator. O
astfel de observaie este un determina parial momentul n care steaua a observat pe
meridianul merge, alte determina parial distana zenit, care are loc n
pasajul. TREBUIE compus, prin urmare, dou fiiere diferite. Primul act este c
timpul de tranzit este nregistrat electronic, ntr-o simpl apsare de buton n-acele
momente n care vedeta trece printr-un fir vertical a instrumentului.Se poate, ca
douzeci i trei astfel de fire verticale sunt prevzute s fie repetate de cte ori, prin
care fiecare parte a timpului corespunztor este fix. Este cel de-al doilea act
stabilirea exact a instrumentului de ndat ce steaua mijlocul de 23 de fire se
apropie. n ceea ce privete design-ul este de la urmtoarele. observa. Stabilirea
instrumentului a fost una din comun difer de reglajul fin n distan zenit nu este (ca
de obicei) prin intermediul unei alerga cheie, dar a fost mediat de un lan de rulare,
care a fugit o situat pe braele de fixare ale butonului de instrumente i, de la braul de
prindere n solid legtur cu instrumentele, a fost mereu gsit aproape de ocular. Prin
urmare, ambele acte pot fi efectuate fr nici o interferen reciproc la care
instrumentul are acea poziie n care clema este pe partea de est. Apoi inei Anume n
mna dreapt pe butonul i de a lua la stnga pentru a regla fin observator. Cu toate
acestea, n cazul n care instrumentul situaia opus, un conflict ntre dou acte apare
n msura n care setarea oblig la distan zenit pentru plasarea butonului, acelai
lucru poate fi reluat numai dup execuie, pentru a nregistra trecerea timpului
pentru firul de mijloc. Aceasta introduce o rezisten diferit n diferite observatori
ntrziere, astfel nct s fie posibil observarea pentru firul de mijloc prin reglajul fin
din distana zenit este perturbat. Cele dou straturi ale instrumentului se disting prin
termenii "terminal de Est" i "Vest Terminal". - Totui, trebuie remarcat faptul c
acest conflict nu ar avea loc dac un observator ar trebui s poat s se nregistreze la
un drept cu alt parte la fel de sigur, i n care condiiile menionate doar ar fi inversat
atunci cnd observatorul plecat cu ar putea fi folosite pentru a nregistra avut loc cu
mna dreapt.
[Din aceste observaii cu privire la determinarea timpului de tranzit parte privitoare
a fost folosit pentru a calcula distanele de firele menionate verticale, de exemplu,
timpul, nevoia de o stea n ecuator pentru a parcurge intervalul dintre dou
fire. Filamentele au fost etichetate secvenial prin numerele 1-23. Au fost
determinate, distanele dintre filamentul central 12 i filamentele de 2, 5, 6, 10, 14,
18, 19, 22, acestea sunt menionate ca distantele filet 2-12, - mijloace 12, etc
5. Materialul de observaie, de asemenea a fost mprit n patru grupe, pe de o parte
- n funcie de comentariile de mai sus - terminalul poziia instrumentului estul poziia
Terminal West cu privire la aceeai determinare control al distanei zenit este diferit,
iar pe de alt parte, cu excepia prezent n majoritatea observaiilor noapte au fost de
asemenea prezeni Tagbeobachtungen, n care diferite condiii de iluminare
prevala. Cu toate acestea, ea a fost de a evita firul agent 12, care vine numai cu
tulburare de reglajul fin la distan de zenit n considerare, diferena dintre cele dou
straturi de cu, est i fixai vest sunt, n esen, eliminate, i, de fapt, a dat aceeai

serie de observaii, distanele la filet 2 n mod constant n ambele poziii. Se prea,

ns, doar de interes pentru a menine aceste diferene, n scopul de a observa un
posibil efect al acestora asupra rezultatelor n urma analizei se poate. Pentru a evalua
erorile relativ mari de observatie, trebuie de asemenea, c observaiile, deoarece
acestea trebuie utilizate pentru determinarea distanelor filetate sunt selectate din
materialul care se ntinde pe mai muli ani, astfel nct diversele relaii intr n joc
posibil. Dac dorii pentru a determina eroarea de observare medie, ar fi fost aproape
n timp pentru a vota la alte observaii locaie.]
181 [Materialul furnizat ACEEA este format din patru grupuri sunt desemnate
dup cum urmeaz: :

) Terminal Est; observaii de noapte

) Terminal Est; Tagbeobachtungen

) Terminal de Vest; observaii de noapte

) Terminal West; Tagbeobachtungen.

Fiecare grup conine, corespunztoare celor opt distanele fir, ct mai multe rnduri
de valori observate, forma de urmtoarele, de grup poate fi vzut) a probei
eliminat. Unitatea de msur este folosit aici i mai jos n mod constant a doua oar =
1s
I. proba din seria de observaii ) Terminal Est;. observaiile de noapte
E=1s
Timp de
observare

Stea

1884 24
iunie

Ophiuchi 37,28 31,10 22.28 13,87 14,60 22,80 31,70 37.96

01
iulie
1885 14
ianuarie

Librae

2-12 5-12 6-12 10-12 14-12 18-12 19-12 22-12

37.34 31,14 22,39 14,07 14,61 22.87 31,70 37.92

Orionis 37.65 31,31 22.51 14,11 14,48 22.65 31,60 37.98

1886 martie Botis

35

37.55 31.17 22,35 14,03 14,68 22.77 31.80 38.02

Din aceste serii de observaii, urmtoarele elemente pentru opt distanele firul poate
ctiga:

II elemente ale distanelor filetate .

E=1s.

) clem de est; observaii de noapte.

Distanta fir

2-12

5-12

6-12

10-12

14-12

18-12

19-12

22-12

115

115

114

114

115

114

115

112

37.428 31.190 22.333 14.036 14.591 22.894 31.711 37.989

0099

0094

0084

0099

0098

0099

0094

0082

E"

38,09

31.48

22.66

14,38

14,96

23,19

32.00

38.28

E,

31,14

30,91

22,07

13,78

14,30

22,64

31.42

37,73

-3

+2

-2

- 13

-4

-5

-6

+5

U "- U ,

+ 0,37 + 0.01 + 0,06 + 0,09 + 0,08 + 0,04 0.00

+ 0,03

) Terminal Est; Tagbeobachtungen.

Distanta fir

2-12

5-12

6-12

10-12 14-12 18-12 19-12 22-12

41

41

40

40

37.405 31.146 22.314 13.994 14.633 22938 31.759 38.028

0,062

0077

0084

0074

0080

0074

0072

0069

E"

37.57

31.38

22,54

14,17

14,81

23.21 31.93

38,22

E,

37.16

30.96

22,03

13,78

14,41

22,73 31.56

37.78

-4

-3

+1

+2

+2

+2

U "- U ,

-0.08

0.05

- 0,06

- 0,04 0.05

0.06

- 0,03 - 0,06

40

40

41

40

) Terminal West; observaii de noapte.

Distanta fir

2-12

5-12

6-12

10-12

14-12

18-12

19-12

22-12

124

124

124

124

124

123

123

123

37.453 31.229 22.374 14050

14.593 22.864 31.713 37.976

0090

0089

0085

0089

0089

0083

0105

0094

E"

37.92

31.53

22,61

14.33

14,91

23.16

31,99

38.28

E,

37.13

30.92

22,10

13,75

14,30

22.62

31,41

37.67

-8

+8

+2

-2

+2

-4

+6

U "- U ,

+ 0,14 - 0.01

- 0,04

- 0.02

+ 0.02 + 0.05 - 0,03

0.00

) Terminal West; Tagbeobachtungen.

Distanta fir

2-12

5-12

6-12

10-12 14-12 18-12 19-12 22-12

50

50

49

50

37.463 31.234 22.406 14.061 14.528 22.836 31.717 37.944

0087

0092

0084

0092

0091

0,079

0104

0098

E"

37.76

31.45

22.62

14,30

14,82

23,06

32.13

38.28

E,

37,25

31.04

22,19

13,75

14,30

22,63

31.42

37,70

-5

-1

+2

+10

+2

+2

+1

-1

U "- U ,

+ 0,08

+ 0.02

0.00

- 0,07 + 0,06 + 0.02 + 0,12 + 0,09

50

49

50

49

Aici, A reprezint distanele cutat-fir acionnd ca medie aritmetic a m observate

valori indic, de asemenea, valoarea probabil, n cazul n care GG simplu este s fie
considerat ca fiind adevrat. Aceste valori difer pentru diferite grupuri unele de
altele, care la nceput, din cauza finitudinii de m, este de ateptat, subiectul a
dispoziiei, dar, de asemenea, de diferena existent ntre straturile de cu, Est i Vest
se datoreaz. Pentru grupurile , i , cele patru distanele primele sunt tot mai mari,
patru trecut n majoritatea cazurilor mai puin distanele corespunztoare ale
grupurilor i , ca i n stabilirea cu ntrziere a trecerii prin fir terminalul capabil
central West presupunnd este. Spectacolele corespunztoare compararea valorilor
de mai sus cu Dr. Kobold 1) , pentru alte observaii cu valori de fiabilitate mai mari
obinute, care sunt prezentate n urmtorul compilarea:
Distanta 2-12
fir
A

5-12

6-12

10-12

14-12

18-12

19-12

22-12

37 s , 443 31 s , 195 22 s , 355 14 s , 030 14 s , 591 22 s , 893 31 s , 735 38 s , 006

da ca valori medii ale diferenelor dintre valorile observate i A pentru a media
simpl a erorilor. Acelasi spectacol n cadrul fiecrui grup doar variaii uoare, dup
care cele opt rnduri de eroare din fiecare grup formeaz un sistem similar, aa cum a
fost presupus pe baza crerii lor. Limea variaie de eroare se bazeaz pe diferenele
de extremele superioare i inferioare E 'i E , poate fi vzut, aceasta este numai

pentru filet distanierul 2-12 din grupa 0 s , 95, mrimea aceast valoare este
considerabil cu valoarea superioar deviere extremU '= 0 s , 66 condiionat, care
depete semnificativ media ateptat costurile i trebuie s fie considerate ca
anormal.]
1)

[Comp. Analele Imperial. Observatorul Universitatea din Strasbourg, Vol. I.

1896. S. XXII: Distanele fir i valorile unghiulare ale urubului].
[Dar, mai presus de toate interesai de valorile u i n legtur cu aceasta, cele de U
"- U , deoarece acestea permit s rspund la ntrebarea dac asimetria a rndurilor
de eroare trebuie s fie considerate ca fiind majore sau minore. Acum, sunt u -valori
au fost foarte mici i posed ntr-un rezultat pozitiv nereglementat n curnd, n
curnd semn negativ. Acelai lucru este de diferenele U "- U , pentru a spune c
doar n grupul nici o schimbare ntre semnul pe punctul de i numai la valorile de
0 aici S , 37 creterea la o nlime considerabil, respectul de comentariile de mai sus
abatere extrem de sus, nu pot fi luate n considerare. Rezult ferm concluzia c nici o
asimetrie semnificativ este prezent. Poate o confirmare a acestuia i voi gsi n ea c
doar n 18 dintre 32 cazuri semnele u i U '- U , sunt opuse una alteia, i astfel legea
invers de asimetrie ntre diferena de figuri de deviere i cea a abaterilor extreme
rel. A este nu a fost dovedit, n timp ce n acelai predominant Experiena asimetrie
esenial faptul c valabilitatea.]
182 [Prin urmare, este nici un motiv pentru a aduce rndurile de eroare,
principiile asimetriei colectiv n aplicare. Pentru a arta, totui, c acordul ntre teorie
i experien de utilizare a GG fa-verso nu avantaje fa de legile simple sunt cu
privire la legate, dau n urmtoarele tabele comparative ntr-o astfel de form nct
valorile empirice, att dup o singur rel GG. A i Bez dup GG faverso. D calculat valorile teoretice pentru a sta de. Valorile empirice obinute din cele
patru grupe de opt serii de observaii n aa fel nct mai nti valorile observate n
fiecare serie de observare de diferenele lor cu corespunztoare Un di de eroare de
observare este nlocuit, iar apoi fuzionate cele opt rnduri de eroare din fiecare grup
la un singur rnd au fost. Cele patru grupuri , , , astfel format corespunztor
patru rnduri de eroare ca seria , p, , va fi menionat. Fuziunea din seria
originala a fost supus la orice probleme ar fi ei, din cauza corespondena dintre medii
erorile asociate ca s-au dovedit a fi similare.]
[n cazul reducerii la un i = 0 s , 05 urmtoarele rezultate se obin dup cum
urmeaz:

III. Panourile reduse de distribuie ale rndurilor de eroare , , , .

E = 1 s , i = 0,05.

Seria

Serie
Theor

EMP. Misc A Bez. Dp

Theor
EMP. rel..
O

Bez. Dp

- 0.35 -

2.5

- 0.30 1

0.5

0.5

- 0.30 6

6.5

5.5

- 0.25 2

- 0.25 21

17

16

- 0.20 9

- 0.20 38

37

37

- 0.15 21

20,5 20,5

- 0.15 59

69

71

- 0.10 29

40

40,5

- 0.10 108

107

111

- 0.05 70

60

60

- 0.05 154

139

143

0.00

67,5 67,5

0.00

151

152

151,5

+ 0.05 59

58

57,5

+ 0.05 152

140

136

+ 0,10 39

38

38

+ 0,10 100

108

104

+ 0,15 17

19

19

+ 0,15 55

70

68

0.20

0.20

36

38,5

38,5

+0,25

+0,25

18

17,5

18.5

+ 0,30 -

0.5

0.5

+ 0,30 12

m=

323

323

+ 0,35 3

+ 0,40 -

+ 0,65 1

m=

914

914

914

67

323

Seria

Seria

Theor
EMP. Misc A Bez. Dp

Theor
EMP. rel.. Misc Dp
O

- 0.40 -

0.5

0.5

- 0.35

- 0.35 -

- 0.30

- 0.30 10

- 0.25

7.5

- 0.25 19

17

18

- 0.20

15

16

16

- 0.20 42

39

39

- 0.15

29

30

31

- 0.15 69

74

72,5

- 0.10

55

47

47,5

- 0.10 101

117

114

- 0.05

61

61

61,5

- 0.05 159

154,5

151

0.00

64

66

66,5

0.00

169

169

+ 0.05 71

61

60

+ 0.05 163

154,5

158

+ 0,10 44

47

46

+ 0,10 120

117

121

+ 0,15 22

30

30

+ 0,15 73

74

75,5

0.20

17

16

16

0.20

37

39

38,5

+0,25

7.5

7.5

+0,25 14

17

16

+ 0,30 5

+ 0,30 7

+ 0,35 1

+ 0,35 0

1.5

+ 0,40 1

+ 0,40 0

0.5

0.5

m=

397 397

+ 0,45 1

m=

989

989

174

989

397

IV elemente ale rndurilor de eroare , , , pentru panouri reduse.

E = 1 s. .

323

989

914

397

+ 0,0009 - 0,0025 0.0000

- 0,0015 - 0.0030 + 0,0022 - 0,0012

- 0,0004

D p - 0,0111 - 0,0050 + 0.0094 - 0,0048

D i - 0.0281 - 0.0284 + 0.0038 + 0.0353

0.0949

0.0753

0.0923

0.0946

e , 0.0888

0.0741

0.0969

0.0924

e " 0.1008

0.0766

0.0875

0.0968

-8

+15

-3

-9

+ 58

+5

- 50

+9

0.80

0.80

0,77

0,82

n aceeai peste tot arat un astfel de acord de anvergur ntre valorile teoretice ale
simetric i legea de distribuie asimetric, care se pare irelevant care dintre cele dou
pe care dorii s se stabileasc o baz.]
[Dar atunci meritul de simplitate va fi favoarea legii simetric erupii cutanate, care
nc se ncadreaz n greutatea pe care nu avei nevoie pentru a calcula elementele
napoi la panouri reduse, dar erorii medie primar-specific sau (ptrat) nseamn
eroare q n se poate utiliza abordarea prin venit. n cazul de fa, se obine de la
panourile de distribuie primar pentru din seria , , , respektiv 0 s , 0937;
0 s , 0738; 0 s , 0906; 0 s , 0911, care s conduc la urmtorul tabel comparaie ntre
teorie i Experienta conduce:
V. Comparaie ntre teorie i experiment pentru simplu GG

EMP. Theor EMP. Theor EMP. Theor EMP. Theor

0.00 151

154

67

69

174

169

64

69

0.05 306

282

129

119

322

309

132

125

0.10 208

216

68

78

221

234

99

94,5

0.15 114

138

38

38

142

148

51

59

0.20 74

74

15

14

79

78

32

30,5

0.25 39

33

33

34

13

0.30 18

12

17

12

0.35 3

0.40 -

0.45 -

0.65 1

m = 914 914 323 323 989 989 397 397

Aici intervalul desemnat de 0.00 ar trebui s fie dublat cu limitele de 0,025, pentru
a fi direct comparabil cu celelalte intervale, astfel nct, desigur, valoarea maxim
teoretic cade ntotdeauna pe valori zero]
[Pn acum teoria i experiena a dou fee G. G. Dei arat ca aplicabile, dar nu
ofer nici un avantaj fa de GG simplu, vi se va permite s-l considere ca o
caracteristic a rndurilor de eroare care asimetria lor este doar un minor, fondata in
neprevzute dezechilibrate. S-ar putea denumit n continuare, n cazul n care unul a

fost la o pierdere criteriu de evaluare a rnduri de eroare, aproape folosii asimetria ca

atare i s stabileasc principiul c rndurile de eroare trebuie s fie respins cu
caracteristici asimetria esenial.]

Apendice.
T -tabel.
183 [ t - tabel ofer valorile G. G., di integralei

n dependena lor pe argumentele t = :

. de la valori ntregi de patru cifre, n
general, s satisfac nevoile colective, astfel nct n primul rnd este panoul de patru
cifre, luptele din studiile filosofice lui Wundt n IX. Volum, pp. 147-150, a publicat,
n calitate de t- mas am adus aici pentru impresii. Cu toate acestea, pentru a avea
nc unele cazuri speciale, alt loc disponibile, chiar panoul cinci cifre este
ca t- comunicate tabelul II n expansiune adecvat.]
[Ambele tabele situate n acelai mod pe panoul de apte cifre care S. 545-549 pot fi
gsite n prelegerile lui Meyer pe teoria probabilitatii de motiv. Dar acolo, ca de
obicei, valorile de argument t doar pn la a doua zecimal sunt date, al doilea
diferenele de interpolare ar trebui s fie consultate n regula. Pentru a evita acest
lucru, a fost n panoul de patru cifre n intervalul t = 0 pn la t = 1,51, n panoul de
cinci cifre n intervalul t = 0 pn la t = 2.01, argumentul continuat s treia zecimal,
astfel nct peste tot suficient de interpolare simpl. n acest scop, a fost n call-lea
intervalele prin intermediul formulei:

din cauza valorilor de mas de apte cifre, folosind dou diferenele lor
interpolarea. Cea de a treia Diferenele ar putea fi luate n considerare.]
[Stabilirea tabelelor care logaritmului este modelat. n special, au vedeta, care
gsesc n fiecare rnduri orizontale din tabelul II la importana pe care linia de prima
zecimal pre-tiprite se majoreaz cu 1.]
T- tabelul I.
t

0.00 0.0000 0011 0023 0034 0045 0056 0068 0079 0090 0102
01 0,0113 0124 0135 0147 0158 0169 0181 0192 0203 0214
02 0.0226 0237 0248 0259 0271 0282 0293 0305 0316 0327
03 0.0338 0350 0361 0372 0384 0395 0406 0417 0429 0440
04 0.0451 0462 0474 0485 0496 0507 0519 0530 0541 0552

05 0.0564 0575 0386 0597 0609 0620 0631 0642 0654 0665
06 0.0676 0687 0699 0710 0721 0732 0744 0755 0766 0777
07 0.0789 0800 0811 0822 0833 0845 0856 0867 0878 0890
08 0.0901 0912 0923 0934 0946 0957 0968 0979 0990 1002
09 0.1013 1024 1035 1046 1058 1069 1080 1091 1102 1113
0.10 0.1125 1136 1147 1158 1169 1180 1192 1203 1214 1225
11 0.1236 1247 1259 1270 1281 1292 1303 1314 1325 1336
12 0.1348 1359 1370 1381 1392 1403 1414 1425 1436 1448
13 0.1459. 1470 1481 1492 1503 1514 1525 1536 1547 1558
14 0.1569 1581 1592 1603 1614 1625 1636 1647 1658 1669
15 0.1680 1691 1702 1713 1724 1735 1746 1757 1768 1779
16 0.1790 1801 1812 1823 1834 1845 1856 1867 1878 1889
17 0.1900 1911 1922 1933 1944 1955 1966 1977 1988 1998
18 0.2009 2020 2031 2042 2053 2064 2075 2086 2097 2108
19 0.2118 2129 2140 2151 2162 2173 2184 2194 2205 2216
0.20 0.2227 2238 2249 2260 2270 2281 2292 2303 2314 2324
21 0.2335 2346 2357 2368 2378 2389 2400 2411 2421 2432
22 0.2443 2454 2464 2475 2486 2497 2507 2518 2529 2540
23 0.2550 2561 2572 2582 2593 2604 2614 2625 2636 2646
24 0.2657 2668 2678 2689 2700 2710 2721 2731 2742 2753
25 0.2763 2774 2784 2795 2806 2816 2827 2837 2848 2858
26 0.2869 2880 2890 2901 2911 2922 2932 2943 2953 2964
27 0.2974 2985 2995 3006 3016 3027 3037 3047 3058 3068
28 0.3079 3089 3100 3110 3120 3131 3141 3152 3162 3172
29 0.3183 3193 3204 3214 3224 3235 3245 3255 3266 3276
0.30 0.3286 3297 3307 3317 3327 3338 3348 3358 3369 3379
31 0.3389 3399 3410 3420 3430 3440 3450 3461 3471 3481
32 0.3491 3501 3512 3522 3532 3542 3552 3562 3573 3583
33 0.3593 3603 3613 3623 3633 3643 3653 3663 3674 3684
34 0.3694 3704 3714 3724 3734 3744 3754 3764 3774 3784
35 0.3794 3804 3814 3824 3834 3844 3854 3864 3873 3883
36 0.3893 3903 3913 3923 3933 3943 3953 3963 3972 3982
37 0.3992 4002 4012 4022 4031 4041 4051 4061 4071 4080

38 0.4090 4100 4110 4119 4129 4139 4149 4158 4168 4178
39 0.4187 4197 4207 4216 4226 4236 4245 4255 4265 4274
0.40 0.4284 4294 4303 4313 4322 4332 4341 4351 4361 4370
41 0.4380 4389 4399 4408 4418 4427 4437 4446 4456 4465
42 0.4475 4484 4494 4503 4512 4522 4531 4541 4550 4559
43 0.4569 4578 4588 4597 4606 4616 4625 4634 4644 4653
44 0.4662 4672 4681 4690 4699 4709 4718 4727 4736 4746
45 0.4755 4764 4773 4782 4792 4801 4810 4819 4828 4837
46 0.4847 4856 4865 4874 4883 4892 4901 4910 4919 4928
47 0.4937 4946 4956 4965 4974 4983 4992 5001 5010 5019
48 0.5027 5036 5045 5054 5063 5072 5081 5090 5099 5108
49 0.5117 5126 5134 5143 5152 5161 5170 5179 5187 5196
0.50 0.5205 5214 5223 5231 5240 5249 5258 5266 5275 5284
t

6
7
8
T-tabelul I.

0.50 0.5205 5214 5223 5231 5240 5249 5258 5266 5275 5284
51 0.5292 5301 5310 5318 5327 5336 5344 5353 5362 5370
52 0.5379 5388 5396 5405 5413 5422 5430 5439 5448 5456
53 0.5465 5473 5482 5490 5499 5507 5516 5524 5533 5541
54 0.5549 5558 5566 5575 5583 5591 5600 5608 5617 5625
55 0.5633 5642 5650 5658 5667 5675 5683 5691 5700 5708
56 0.5716 5724 5733 5741 5749 5757 5765 5774 5782 5790
57 0.5798 5806 5814 5823 5831 5839 5847 5855 5863 5871
58 0.5879 5887 5895 5903 5911 5919 5927 5935 5943 5951
59 0.5959 5967 5975 5983 5991 5999 6007 6015 6023 6031
0.60 0.6039 6046 6054 6062 6070 6078 6086 6093 6101 6109
61 0.6117 6125 6132 6140 6148 6156 6163 6171 6179 6186
62 0.6194 6202 6209 6217 6225 6232 6240 6248 6255 6263
63 0.6270 6278 6286 6293 6301 6308 6316 6323 6331 6338
64 0.6346 6353 6361 6368 6376 6383 6391 6398 6405 6413
65 0.6420 6428 6435 6442 6450 6457 6464 6472 6479 6486

66 0.6494 6501 6508 6516 6523 6530 6537 6545 6552 6559
67 0.6566 6573 6581 6588 6595 6602 6609 6616 6624 6631
68 0.6638 6645 6652 6659 6666 6673 6680 6687 6694 6701
69 0.6708 6715 6722 6729 6736 6743 6750 6757 6764 6771
0.70 0.6778 6785 6792 6799 6806 6812 6819 6826 6833 6840
71 0.6847 6853 6860 6867 6874 6881 6887 6894 6901 6908
72 0.6914 6921 6928 6934 6941 6948 6954 6961 6968 6974
73 0.6981 6988 6994 7001 7007 7014 7021 7027 7034 7040
74 0.7047 7053 7060 7066 7073 7079 7086 7092 7099 7105
75 0.7112 7118 7124 7131 7137 7144 7150 7156 7163 7169
76 0.7175 7182 7188 7194 7201 7207 7213 7219 7226 7232
77 0.7238 7244 7251 7257 7263 7269 7275 7282 7288 7294
78 0.7300 7306 7512 7318 7325 7331 7337 7343 7349 7355
79 0.7361 7367 7373 7379 7385 7391 7397 7403 7409 7415
0.80 0.7421 7427 7433 7439 7445 7451 7457 7462 7468 7474
81 0.7480 7486 7492 7498 7503 7509 7515 7521 7527 7532
82 0.7538 7544 7550 7555 7561 7567 7572 7578 7584 7590
83 0.7595 7601 7607 7612 7618 7623 7629 7635 7640 7646
84 0.7651 7657 7663 7668 7674 7679 7685 7690 7696 7701
85 0.7707 7712 7718 7723 7729 7734 7739 7745 7750 7756
86 0.7761 7766 7772 7777 7782 7788 7793 7798 7804 7809
87 0.7814 7820 7825 7830 7835 7841 7846 7851 7856 7862
88 0.7867 7872 7877 7882 7888 7893 7898 7903 7908 7913
89 0.7918 7924 7929 7934 7939 7944 7949 7954 7959 7964
0,90 0.7969 7974 7979 7984 7989 7994 7999 8004 8009 8014
91 0.8019 8024 8029 8034 8038 8043 8048 8053 8058 8063
92 0.8068 8073 8077 8082 8087 8092 8097 8101 8106 8111
93 0.8116 8120 8125 8130 8135 8139 8144 8149 8153 8158
94 0.8163 8167 8172 8177 8181 8186 8191 8195 8200 8204
95 0.8209 8213 8218 8223 8227 8232 8236 8241 8245 8250
96 0.8254 8259 8263 8268 8272 8277 8281 8285 8290 8294
97 0.8299 8303 8307 8312 8316 8321 8325 8329 8334 8338
98 0.8342 8347 8351 8355 8360 8364 8368 8372 8377 8381

99 0.8385 8389 8394 8398 8402 8406 8410 8415 8419 8423
1.00 0.8427 8431 8435 8439 8444 8448 8452 8456 8460 8464
t

T-tabelul I.
t

1.00 0.8427 8431 8435 8439

8444 8448 8452 8456 8460 8464

01 0.8468 8472 8476 8480

8484 8488 8492 8496 8500 8504

02 0.8508 8512 8516 8520

8524 8528 8532 8536 8540 8544

03 0.8548 8552 8556 8560

8563 8567 8571 8575 8579 8583

04 0.8586 8590 8594 8598

8602 8606 8609 8613 8617 8621

05 0.8624 8628 8632 8636

8639 8643 8647 8650 8654 8658

06 0.8661 8665 8669 8672 0.8676 8680 8683 8687 8691 8694
07 0.8698 8701 8705 8708

8712 8716 8719 8723 8726 8730

08 0.8733 8737 8740 8744

8747 8751 8754 8758 8761 8765

09 0.8768 8771 8775 8778

8782 8785 8789 8792 8795 8799

1.10 0.8802 8805 8809 8812

8815 8819 8822 8825 8829 8832

11 0.8835 8839 8842 8845

8848 8852 8855 8858 8861 8865

12 0.8868 8871 8874 8878

8881 8884 8887 8890 8893 8897

13 0.8900 8903 8906 8909

8912 8915 8918 8922 8925 8928

14 0.8931 8934 8937 8940

8943 8946 8949 8952 8955 8958

15 0.8961 8964 8967 8970

8973 8976 8979 8982 8985 8988

16 0.8991 8994 8997 9000

9003 9006 9008 9011 9014 9017

17 0.9020 9023 9026 9029

9031 9034 9037 9040 9043 9046

18 0.9048 9051 9054 9057

9060 9062 9065 9068 9071 9073

19 0.9076 9079 9082 9084

9087 9090 9092 9095 9098 9100

1.20 0.9103 9106 9108 9111

9114 9116 9119 9122 9124 9127

21 0.9130 9132 9135 9137

9140 9143 9145 9148 9150 9153

22 0.9155 9158 9160 9163

9165 9168 9171 9173 9176 9178

23 0.9181 9183 9185 9188

9190 9193 9195 9198 9200 9203

24 0.9205 9207 9210 9212

9215 9217 9219 9222 9224 9227

25 0.9229 9231 9234 9236

9238 9241 9243 9245 9248 9250

26 0.9252 9255 9257 9259

9262 9264 9266 9268 9271 9273

27 0.9275 9277 9280 9282

9284 9286 9289 9291 9293 9295

28 0.9297 9300 9302 9304

9306 9308 9310 9313 9315 9317

29 0.9319 9321 9323 9325

9327 9330 9332 9334 9336 9338

1.30 0.9340 9342 9344 9346

9348 9350 9352 9355 9357 9359

31 0.9361 9363 9365 9367

9369 9371 9373 9375 9377 9379

32 0.9381 9383 9385 9387

9389 9390 9392 9394 9396 9398

33 0.9400 9402 9404 9406

9408 9410 9412 9413 9415 9417

34 0.9419 9421 9423 9425

9427 9428 9430 9432 9434 9436

35 0.9438 9439 9441 9443

9445 9447 9448 9450 9452 9454

36 0.9456 9457 9459 9461

9463 9464 9466 9468 9470 9471

37 0.9473 9475 9477 9478

9480 9482 9483 9485 9487 9488

38 0.9490 9492 9494 9495

9497 9499 9500 9502 9503 9505

39 0.9507 9508 9510 9512

9513 9515 9516 9518 9520 9521

1.40 0.9523 9524 9526 9528

9529 9531 9532 9534 9535 9537

41 0.9539 9540 9542 9543

9545 9546 9548 9549 9551 9552

42 0.9554 9555 9557 9558

9560 9561 9563 9564 9566 9567

43 0.9569 9570 9571 9573

9574 9576 9577 9579 9580 9582

44 0.9583 9584 9586 9587

9589 9590 9591 9593 9594 9596

45 0.9597 9598 9600 9601

9602 9604 9605 9607 9608 9609

46 0.9611 9612 9613 9615

9616 9617 9618 9620 9621 9622

47 0.9624 9625 9626 9628

9629 9630 9631 9633 9634 9635

48 0.9637 9638 9639 9640

9642 9643 9644 9645 9647 9648

49 0.9649 9650 9651 9653

9654 9655 9656 9657 9659 9660

1.50 0.9661 9662 9663 9665

9666 9667 9668 9669 9670 9672

T-tabelul I.
t

1.5 0.9661 9673 9684 9695 9706 9716 9726 9736 9745 9755
1.6 0.9763 9772 9780 9788 9796 9804 9811 9818 9825 9832
1.7 0.9838 9844 9850 9856 9861 9867 9872 9877 9882 9886

1.8 0.9891 9895 9899 9903 9907 9911 9915 9918 9922 9925
1.9 0.9928 9931 9934 9937 9939 9942 9944 9947 9949 9951
2.0 0.9953 9955 9957 9959 9961 9963 9964 9966 9967 9969
2.1 0.9970 9972 9973 9974 9975 9976 9977 9979 9980 9980
2.2 0.9981 9982 9983 9984 9985 9985 9986 9987 9987 9988
2.3 0.9989 9989 9990 9990 9991 9991 9992 9992 9992 9993
2.4 0.9993 9993 9994 9994 9994 9995 9995 9995 9995 9996
2.5 0.9996 9996 9996 9997 9997 9997 9997 9997 9997 9998
2.6 0.9998 9998 9998 9998 9998 9998 9998 9998 9998 9999
2.7 0.9999 9999 9999 9999 9999 9999 999? 9999 9999 9999
2.8 0.9999 9999 9999 9999 9999 9999 9999 0000 0000 0000

T-Tabelul II
t

0.00 0.00000 0113

0226

0339

0451

0564

0677

0790

0903

1016

01

1128 1241

1354

1467

1580

1692

1805

1918

2031

2144

02

2256 2369

2482

2595

2708

2820

2933

3046

3159

3271

03

3384 3497

3610

3722

3835

3948

4060

4173

4286

4398

04

4511 4624

4736

4849

4962

5074

5187

5299

5412

5525

05

0.0 5750
5637

5862

5975

6087

6200

6312

6425

6537

6650

06

6762 6875

6987

7099

7212

7324

7436

7549

7661

7773

07

7886 7998

8110

8223

8335

8447

8559

8671

8784

8896

08

0.0 9120
9008

9232

9344

9456

9568

9680

9792

9904 * 0016

09

0.1 0240
0128

0352

0464

0576

0687

0799

0911

1023

1135

0.10

0.1 1358
1246

1470

1581

1693

1805

1916

2028

2139

2251

11

2362 2474

2585

2697

2808

2919

3031

3142

3253

3365

12

3476 3587

3698

3809

3921

4032

4143

4254

4365

4476

13

4587 4698

4809

4919

5030

5141

5252

5363

5473

5584

14

5695 5805

5916

6027

6137

6248

6358

6468

6579

6689

15

0.1 6910
6800

7020

7130

7241

7351

7461

7571

7681

7791

16

7901 8011

8121

8231

8341

8451

8560

8670

8780

8890

17

0.1 9109
8999

9218

9328

9437

9547

9656

9766

9875

9984

18

0.2 0203
0094

0312

0421

0530

0639

0748

0857

0966

1075

19

1184 1293

1402

1510

1619

1728

1836

1945

2053

2162

0.20

0.2 2379
2270

2487

2595

2704

2812

2920

3028

3136

3244

21

3352 3460

3568

3676

3784

3891

3999

4107

4214

4322

22

4430 4537

4645

4752

4859

4967

5074

5181

5288

5395

23

5502 5609

5716

5823

5930

6037

6144

6250

6357

6463

24

6570 6676

6783

6889

6996

7102

7208

7314

7421

7527

25

0.2 7739
7633

7845

7950

8056

8162

8268

8373

8479

8584

26

8690 8795

8901

9006

9111

9217

9322

9427

9532

9637

27

0.2 9847
9742

9952 * 0056 * 0161 * 0266 * 0370 * 0475 * 0579 * 0684

28

0.3 0892
0788

0997

1101

1205

1309

1413

1517

1621

1725

29

1828 1932

2036

2139

2243

2346

2450

2553

2656

2760

0.30

0.3 2966
2863

3069

3172

3275

3378

3480

3583

3686

3788

31

3891 3993

4096

4198

4300

4403

4505

4607

4709

4811

32

4913 5014

5116

5218

5319

5421

5523

5624

5725

5827

33

5928 6029

6130

6231

6332

6433

6534

6635

6735

6836

34

6936 7037

7137

7238

7338

7438

7538

7638

7738

7838

35

0.3 8038
7938

8138

8237

8337

8436

8536

8635

8735

8834

36

8933 9032

9131

9230

9329

9428

9526

9625

9724

9822

37

0.3 * 0019 * 0117 * 0215 * 0314 * 0412 * 0510 * 0608 * 0705 * 0803
9921

38

0.4 0999
0901

1096

1194

1291

1388

1486

1583

1680

1777

39

1874 1971

2068

2164

2261

2357

2454

2550

2647

2743

0.40

0.4 2935
2839

3031

3127

3223

3319

3415

3510

3606

3701

41

3797 3892

3988

4083

4178

4273

4368

4463

4557

4652

42

4747 4841

4936

5030

5124

5219

5313

5407

5501

5595

43

5689 5782

5876

5970

6063

6157

6250

6343

6436

6529

44

6623 6715

6808

6901

6994

7086

7179

7271

7364

7456

45

0.4 7640
7548

7732

7824

7916

8008

8100

8191

8283

8374

46

8466 8557

8648

8739

8830

8921

9012

9103

9193

9284

47

0.4 9465
9375

9555

9646

9736

9826

9916 * 0006 * 0096 * 0185

48

0.5 0365
0275

0454

0543

0633

0722

0811

0900

0989

1078

49

1167 1256

1344

1433

1521

1610

1698

1786

1874

1962

0.50

0.5 2138
2050

2226

2313

2401

2488

2576

2663

2750

2837

T-Tabelul II
t

0.5 2138 2226 2313

2050

2401

2488

2576

2663

2750

2837

51 2924 3011 3098 3185

3272

3358

3445

3531

3617

3704

52 3790 3876 3962 4048

4134

4219

4305

4390

4476

4561

53 4646 4732 4817 4902

4987

5071

5156

5241

5325

5410

54 5494 5578 5662 5746

5830

5914

5998

6082 0.6165 6249

55

0.5 6416 6499 6582

6332

6665

6748

6831

6914

6996

7079

56 7162 7244 7326 7409

7491

7573

7655

7737

7818

7900

57 7982 8063 8144 8226

8307

8388

8469

8550

8631

8712

58 8792 8873 8953 9034

9114

9194

9274

9354

9434

9514

59

9912

9991 * 0070 * 0149 * 0228 * 0307

0.50

0.5 9673 9753 9832

9594
0.60

0.6 0464 0543 0621

0386

0700

0778

0856

0934

1012

1090

61 1168 1246 1323 1401

1478

1556

1633

1710

1787

1864

62 1941 2018 2095 2171

2248

2324

2400

2477

2553

2629

63 2705 2780 2856 2932

3007

3083

3158

3233

3309

3384

64 3459 3533 3608 3683

3757

3832

3906

3981

4055

4129

65

0.6 4277 4351 4424

4203

4498

4571

4645

4718

4791

4865

66 4938 5011 5083 5156

5229

5301

5374

5446

5519

5591

67 5663 5735 5807 5878

5950

6022

6093

6165

6236

6307

68 6378 6449 6520 6591

6662

6732

6803

6873

6944

7014

69 7084 7154 7224 7294

7364

7433

7503

7572

7642

7711

0.6 7849 7918 7987

7780

8056

8125

8193

8262

8330

8398

71 8467 8535 8603 8671

8738

8806

8874

8941

9009

9076

72 9143 9210 9277 9344

9411

9478

9545

9611

9678

9744

0.70

73

0.6 9877 9943 * 0009 * 0075 * 0140 * 0206 * 0272 * 0337 * 0402
9810

74

0.7 0533 0598 0663

0468

0728

0793

0858

0922

0987

1051

75

0.7 1180 1244 1308

1116

1372

1436

1500

1563

1627

1690

76 1754 1817 1880 1943

2006

2069

2132

2195

2257

2320

77 2382 2444 2507 2569

2631

2693

2755

2816

2878

2940

78 3001 3062 3124 3185

3246

3307

3368

3429

3489

3550

79 3610 3671 3731 3791

3851

3911

3971

4031

4091

4151

0.7 4270 4329 4388

4210

4447

4506

4565

4624

4683

4742

81 4800 4859 4917 4976

5034

5092

5150

5208

5266

5323

82 5381 5439 5496 5553

5611

5668

5725

5782

5839

5896

83 5952 6009 6066 6122

6178

6234

6291

6347

6403

6459

84 6514 6570 6626 6681

6736

6792

6847

6902

6957

7012

85

7285

7340

7394

7448

7502

7556

0.80

0.7 7122 7176 7231

7067

86 7610 7664 7718 7771

7825

7878

7932

7985

8038

8091

87 8144 8197 8250 8302

8355

8408

8460

8512

8565

8617

88 8669 8721 8773 8824

8876

8928

8979

9031

9082

9133

89 9184 9235 9286 9337

9388

9439

9489

9540

9590

9641

0,90

0.7 9741 9791 9841

9691

9891

9941

9990 * 0040 * 0090 * 0139

91

0.8 0238 0287 0336

0188

0385

0434

0482

0531

0580

0628

92 0677 0725 0773 0822

0870

0918

0966

1013

1061

1109

93 1156 1204 1251 1298

1346

1393

1440

1487

1534

1580

94 1627 1674 1720 1767

1813

1859

1905

1951

1997

2043

93

0.8 2135 2180 2226

2089

2271

2317

2362

2407

2452

2497

96 2542 2587 2632 2677

2721

2766

28 10

2855

2899

2943

97 2987 3031 3075 3119

3162

3206

3250

3293

3337

3380

98 3423 3466 3509 3552

3595

3638

3681

3723

3766

3808

99 3851 3893 3935 3977

4020

4061

4103

4145

4187

4229

4435

4477

4518

4559

4600

4640

1.00

0.8 4312 4353 4394

4270

4
5
T-Tabelul II
4

1.00 0.8
4270

4312 4353 4394

4435

4477

4518

4559

4600

4640

01 4681

4722 4762 4803

4843

4883

4924

4964

5004

5044

02 5084

5124 5163 5203

5243

5282

5322

5361

5400

5439

03 5478

5517 5556 5595

5634

5673

5711

5750

5788

5827

04 5865

5903 5941 5979

6017

6055

6093

6131

6169

6206

05

0.8
6244

6281 6318 6356

6393

6430

6467

6504

6541

6578

06 6614

6651 6688 6724

6760

6797

6833

6869

6905

6941

07 6977

7013 7049 7085

7120

7156

7191

7227

7262

7297

08 7333

7368 7403 7438

7473

7507

7542

7577

7611

7646

09 7680

7715 7749 7783

7817

7851

7885

7919

7953

7987

0.8
8021

8054 8088 8121

8155

8188

8221

8254

8287

8320

11 8353

8386 8419 8452

8484

8517

8549

8582

8614

8647

12 8679

8711 8743 8775

8807

8839

8871

8902

8934

8966

13 8997

9029 9060 9091

9122

9154

9185

9216

9247

9277

14 9308

9339 9370 9400

9431

9461

9492

9522

9552

9582

15

0.8
9612

9642 9672 9702

9732

9762

9792

9821

9851

9880

16

0.8
9910

9939 9968 9997 * 0027 * 0056 * 0085 * 0114 * 0142 * 0171

17

0,9
0200

0229 0257 0286

0314

0343

0371

0399

0428

0456

18 0484

0512 0540 0568

0595

0623

0651

0678

0706

0733

19 0761

0788 0815 0843

0870

0897

0924

0951

0978

1005

0,9
1031

1058 1085 1111

1138

1164

1191

1217

1243

1269

21 1296

1322 1348 1374

1399

1425

1451

1477

1502

1528

22 1553

1579 1604 1630

1655

1680

1705

1730

1755

1780

23 1805

1830 1855 1879

1904

1929

1953

1978

2002

2026

24 2051

2075 2099 2123

2147

2171

2195

2219

2243

2266

25

0,9
2290

2314 2337 2361

2384

2408

2431

2454

2477

2500

26 2524

2547 2570 2593

2615

2638

2661

2684

2706

2729

27 2751

2774 2796 2819

2841

2863

2885

2907

2929

2951

38 2973

2995 3017 3039

3061

3082

3104

3126

3147

3168

29 3190

3211 3232 3254

3275

3296

3317

3338

3359

3380

0,9
3401

3422 3442 3463

3484

3504

3525

3545

3566

3586

31 3606

3627 3647 3667

3687

3707

3727

3747

3767

3787

32 3807

3826 3846 3866

3885

3905

3924

3944

3963

3982

33 4002 0.4021 4040 4059

4078

4097

4116

4135

4154

4173

34 4191

4210 4229 4247

4266

4284

4303

4321

4340

4358

35

4394 4413 4431

4449

4467

4485

4503

4521

4538

1.10

1.20

1.30

0,9
4376

36 4556

4574 4592 4609

4627

4644

4662

4679

4697

4714

37 4731

4748 4766 4783

4800

4817

4834

4851

4868

4885

38 4902

4918 4935 4952

4968

4985

5002

5018

5035

5051

39 5067

5084 5100 5116

5132

5148

5165

5181

5197

5213

0,9
5229

5244 5260 5276

5292

5307

5323

5339

5354

5370

41 5385

5401 5416 5431

5447

5462

5477

5492

5507

5323

42 5538

5553 5568 5582

5597

5612

5627

5642

5656

5671

43 5686

5700 5715 5729

5744

5758

5773

5787

5801

5815

44 5830

5844 5858 5872

5886

5900

5914

5928

5942

5956

45

0,9
5970

5983 5997 6011

6024

6038

6051

6065

6078

6092

46 6105

6119 6132 6145

6159

6172

6185

6198

6211

6224

47 6237

6250 6263 6276

6289

6302

6315

6327

6340

6353

48 6365

6378 6391 6403

6416

6428

6440

6453

6465

6478

49 6490

6502 6514 6526

6539

6551

6563

6575

6587

6599

6622 6634 6646

6658

6670

6681

6693

6705

6716

1.40

1.50

0,9
6611

4
5
T-Tabelul II

1.50

0,9 6622 6634 6646 6658 6670 6681 6693 6705 6716
6611

51

6728 6739 6751 6762 6774 6785 6796 6808 6819 6830

52

6841 6853 6864 6875 6886 6897 6908 6919 6930 6941

53

6952 6962 6973 6984 6995 7006 7016 7027 7037 7048

54

7059 7069 7080 7090 7100 7111 7121 7131 7142 7152

55 0.97162 7172 7183 7193 7203 7213 7223 7233 7243 7253
56

7263 7273 7283 7292 7302 7312 7322 7331 7341 7351

57

7360 7370 7379 7389 7398 7408 7417 7427 7436 7445

58

7455 7464 7473 7482 7492 7501 7510 7519 7528 7537

59

7546 7555 7564 7573 7582 7591 7600 7609 7617 7626

1.60 0,9 7635 7644 7652 7661 7670 7678 7687 7695 7704 7712

61

7721 7729 7738 7746 7754 7763 7771 7779 7787 7796

62

7804 7812 7820 7828 7836 7844 7852 7860 7868 7876

63

7884 7892 7900 7908 7916 7924 7931 7939 7947 7955

64

7962 7970 7977 7985 7993 8000 8008 8015 8023 8030

65 0,9 8038 8045 8052 8060 8067 8074 8082 8089 8096 8103
66

8110 8118 8125 8132 8139 8146 8153 8160 8167 8174

67

8181 8188 8195 8202 8209 8215 8222 8229 8236 8243

68

8249 8256 8263 8269 8276 8283 8289 8296 8302 8309

69

8315 8322 8328 8335 8341 8347 8354 8360 8366 8373

1.70 0,9 8379 8385 8392 8398 8404 8410 8416 8422 8429 8435
71

8441 8447 8453 8459 8465 8471 8477 8483 8489 8494

73

8500 8506 8512 8518 8524 8529 8535 8541 8546 8552

73

8558 8563 8569 8575 8580 8586 8591 8597 8602 8608

74

8613 8619 8624 8630 8635 8641 8646 8651 8657 8662

75 0,9 8667 8672 8678 8683 8688 8693 8699 8704 8709 8714
76

8719 8724 8729 8734 8739 8744 8749 8754 8759 8764

77

8769 8774 8779 8784 8789 8793 8798 8803 8808 8813

78

8817 8822 8827 8832 8836 8841 8846 8850 8855 8859

79

8864 8869 8873 8878 8882 8887 8891 8896 8900 8905

1.80 0,9 8909 8913 8918 8922 8927 8931 8935 8940 8944 8948
81

8952 8957 8961 8965 8969 8974 8978 8982 8986 8990

82

8994 8998 9002 9007 9011 9015 9019 9023 9027 9031

83

9035 9039 9043 9046 9050 9054 9058 9062 9066 9070

84

9074 9077 9081 9085 9089 9093 9096 9100 9104 9107

85 0.99111 9115 9118 9122 9126 9129 9133 9137 9140 9144
86

9147 9151 9154 9158 9161 9165 9168 9172 9175 9179

87

9183 9185 9189 9192 9196 9199 9202 9206 9209 9212

88

9216 9219 9222 9225 9229 9232 9235 9238 9242 9245

89

9248 9251 9254 9257 9261 9264 9267 9270 9273 9276

1.90 0,9 9279 9282 9285 9288 9291 9294 9297 9300 9303 9306
91

9309 9312 9315 9318 9321 9324 9326 9329 9332 9335

92

9338 9341 9343 9346 9349 9352 9355 9357 9360 9363

93

9366 9368 9371 9374 9376 9379 9382 9384 9387 9390

94

9392 9395 9397 9400 9403 9405 9408 9410 9413 9415

95 0,9 9418 9420 9423 9425 9428 9430 9433 9435 9438 9440
96

9443 9445 9447 9450 9452 9455 9457 9459 9462 9464

97

9466 9469 9471 9473 9476 9478 9480 9482 9485 9487

98

9489 9491 9494 9496 9498 9500 9502 9505 9507 9509

99

9511 9513 9515 9518 9520 9522 9524 9526 9528 9530

2.00 0.99532 9534 9536 9538 9540 9542 9544 9546 9548 9550
t

2.0 0.99532 9552 9572

9591

9609

9626

9642

9658

9673

9688

2.1

9702 9715 9728

9741

9753

9764

9775

9785

9795

9805

2.2

9814 9822 9831

9839

9846

9854

9861

9867

9874

9880

2.3

9886 9891 9897

9902

9906

9911

9915

9920

9924

9928

2.4

9931 9935 9938

9941

9944

9947

9950

9952

9955

9957

2.5

0,9 9961 9963

9959

9965

9967

9969

9971

9972

9974

9975

2.6

9976 9978 9979

9980

9981

9982

9983

9984

9985

9986

2.7

9987 9987 9988

9989

9989

9990

9991

9991

9992

9992

2.8

9992 9993 9993

9994

9994

9994

9995

9995

9995

9996

2.9

9996 9996 9996

9997

9997

9997

9997

9997

9997

9998

3.0

0,9 9998 9998

9998

9998

9998

9998

9998

9999

9999

9999

3.1

9999 9999 9999

9999

9999

9999

9999

9999

9999

9999

3.2

0,9 9999 9999 * 0000 * 0000 * 0000 * 0000 * 0000 * 0000 * 0000
9999

3
4
5
T-Tabelul II