Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MARELE PLAN
HUMANITAS
H BUCURESTI
Redactor: Vlad Zografi
Coperta: Ioana Nedelcu
Tehnoredactor: Manuela Maxineanu
DTP: Iuliana Constantinescu, Dan Dulgheru
Corector: Ioana Vilcu
EDITURA HUMANITAS
Piap Presei Libere I, 01370 I Bucureti, Romania
tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51
www.humanitas.ro
teaza prin urmare din aceasta gama larga numai acele uni-
versuri compatibile cu existena noastra. Dei suntem mici
i neinsemnai !a scara cosmosului, intr-un anume sens
aceasta face din noi stapanii creaiei.
Pentru a inelege universul la nivelul eel mai profund,
trebuie sa tim nu numai cum se com porta universul, dar
ide ce.
lara nu-i pot privi un iversul din afara, ele n-ar avea n ici
un motiv sa se indoiasdi de propria lor imagine asupra
realitiiiii. Aceasta e o versiune moderna a ideii ca suntem
cu toiii plasmuiri ale visului cuiva.
Exemplele precedente ne conduc la o concluzie care va
fi importanta in aceasra carte: Nu exista nici o nojiune de
realitate independenta de imagine sau de teorie. Vom ado pta
o perspectiva pe care o vom numi realism dependent de
model : ideea di o teorie fizidi sau o imagine a lumii este
un model (in general de natura matematica) i un set de
reguli ce leaga elementele modelului de observatii. Acesta
ne ofera cadrul pentru interpretarea tiintei moderne.
Da la Platon incoace, filozofii au dezbatut indelung
problema naturii realitiitii. tiinia clasica se intemeiaza
CE ESTE REALITATEA? 35
1 Este elegant.
2 Confine p ufine elemente arbitrare sau aj ustabile.
42 MARELE PLAN
ruta de pe cercul mare, adid mai incii vefi merge spre nord
est, apoi spre est, iar in fine spre sud-est. Diferenp de dis
tanta dimre cele doua rute se datoreaza curburii Pamantului
,
in viata cotidiana.
,
Este eel mai simplu mod prin care doi electroni inter
aqioneaza electromagnetic, dar trebuie sa luam in consi
derare toate istoriile posibile. Prin urmare, trebuie sa
includem i diagrame precum (B) . Aceastii diagrama are
din nou doua linii care intra (electronii care se apropie)
i doua linii care ies (electronii impratiafi), dar in aceasta
diagrama electronii schimba doi fotoni inainte de a se
indeparta. Diagramele prezentate sum doar d.teva din
tre numeroasele posibilitiif i; de fapt, exista un numar infi
nit de diagrame care rrebuie luate in calcul.
unuia dintre i erau mereu intr-o extrema (prea calde, prea mari etc.),
MIRACOLUL APARENT 129
lucrurile altuia erau in cealalta extrema (prea red, prea mici etc.),
iar lucrurile celui de-al treilea erau tocmai bune. (N. t.)
130 MARELE PLAN
==-
I I I I I I I LLI
=
-
Misterul existentei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Domnia legii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Ce este real itatea? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Istorii alternative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Teoria a tot ce exisra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
Selectarea universului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 03
Miracolul aparent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
Marele plan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 43
Glosar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 55
Mulfumiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 59
In coleqia $tiinfd au mai ap arut
STEPHEN HAWKING
SCURTA !STORIE A TIMPUL UI
De fa big bang fa gdurile negre
Cu toate contributiile sale de prim rang In fizidi i cosmologie,
Stephen Hawking nu ar fi ajuns probabil sa fie atat de cunoscut publi
cului larg dadi nu ar fi scris In 1 987 Scurtd istorie a timpului. ,N u
rna ateptam ca Scurtd istorie a timpului sa aiba atata succes - avea
sa marturiseasdi H awking. Ea a riimas timp de peste patru ani pe
lista Sunday Times a celor mai bine van dute diri . adidi mai mult
decat a rezistat acolo orice alta carte, fapt remarcabil pentru o lucra
re tiintifidi destul de di fi c ila. " Intre timp, s-au vandut peste l O
milioane de exemplare. Notorietatea ciirii se explicii atat prin pro
blemele pe care le ataci (naterea universului, natura timpului i spa
fiului) , cat i prin stilul direct i simplu care te face sa ajungi Ia
punctele-cheie ale dezbaterilor actuale.
STEPHEN HAWKlNG
UNIVERSUL iNTR-0 COA]A DE NUcA
,,A putea fi lnchis lntr-o coaja de nudi i sa rna cred regele spa
tiului infinit . . . " spune Ham let, ia r cartea lui Hawking e o demon
stratie a l ibertatii mintii noastre de a explora lntregul univers, In ci uda
limirarii fizice Ia care suntem supui. Mai mu lt, libertatea gandu
lui e ilustrata aici Ia propriu - desenele spectacu loase i su perbele
fotografii ale galaxiilor o aaza alar uri de cele mai frumoase albume
de arta. Prin cuvinte i imagini, H awk i n g abandon eaza schema pre
zentarii liniare, din aproape In ap roape, fo losita in Scurtd istorie a
timpului, in favoarea unei dezvoltiiri arborescentc care da i n depen
denta capitolelor - fiecare din de devine un drum spre frontiere
.
le fizicii actuate. [n plus, o nota de fantastic: perspectivele di latoriei
in timp i vii torul unei omeniri dominate de inteligenp artificiala.
LEONARD SUSSKIND
PEISA]UL COSMIC
Pe masura ce intdegem tot mai bine universul nostru, suntem
confruntafi cu o !ntre bare tulburatoare: Cum se face ca legile natu
rii sum arat de fin reg late, incit sa permitii existenfa stelelor, a Paman
rului i, in ultima instanfa, a noastra? Pe de alta parte, teoria corzilor
- care se p re su p une a fi explicafia ultima a fizicii - nu conduce Ia o
s i ngura solutie pentru legi le naturii, ci Ia o bogafie inimaginabila de
va riante . De ce aratea p o s i b i litiifi, cand primul gand al filozofilor i
oamen ilor de ciintii este ca existenfa noastra e unic determinata?
Leo nard Susskind raspunde Ia cele doua intrebari printr-o remar
cab i l a sch i m bare de paradigma, una dintre cele mai pr o fun de din
intreaga istorie a tiinfei: universul nostru nu e decat unul intre nenu
marare al r e le, cuprinse intr-un megavers in care toate posibilitiifile
se realizeaza efectiv.
BRIAN G REENE
UNIVERSUL ELEGANT
Supercorzi, dimensiuni ascunse {i ciiutarea teoriei ultime
Visul dintotdeauna al fizicienilor a fost gasirea unei teorii ultime
care sa explice toate fenomenele din univers intr-un cadru unitar i
elegant. Pana de curand insa, microcosmosul (descris de mecanica cuan
ti c a) i ma cro c o s mo s ul (descris d e relativitatea generala) piireau impo
sibil de adus Ia un numitor comun. In ulti mele d ece nii a apa rut totui
un candidat red utab i l la r i r lu l de teo ri e ultima: teoria corzilor. Ea pre
supune o regandire radicala a nofiu nilor de spafiu, timp i particula,
i ch iar a ideilor pe care se intemeiazii cunoterea tiinfilica.
Universu! elegant e pri ma carte in limba romana care ofera o pre
zentare sistematica, ! i m p e de i imuitiva a teoriei corzilor. Brian Greene,
el insui fizician de varf cu contribufii i m po rta nte in domeniu, reu
qte aici marea performanfa de a face accesibile pu bli w lui larg, tara
nici 0 pregatire tiinfifica, cercerari de ultima ora i idei pe cat de abs
tracte, pe atar de tulburatoare ce par sa conduci spre teoria ultima.
Universul elegant, nominalizata la Premiul Pulitzer, este probabil cea
mai citita carte de tiinfa apiirura in ultimii ani.
MARTIN REES
DOAR SASE NUMERE
Explozia i n i iala, big bang-ui, stii Ia originea universului in care
traim - de Ia atomi i molecule Ia planete, stele, gauri negre i gala
xii. In cerdri l e de a ne apropia de intelegerea acestei geneze au ara
tat dr de profunda este legarura dintre evolupa universului Ia scaci mare,
descrisa de astronomic, i legile care guverneaza microcosmosul, dome
n i u al fizicii particulelor elementare. Sir Martin Rees, profesor Ia
Universitatea Cam bridge, unul d i n t re cei mai srraluciti cosmologi ai
zilelor noastre, intemeindu-se pe desco periri de ultima ora, propu
ne o perspectiva originala in 1 n elegerea evolutiei univers ului. Doar
ase numere, tinand deopotriva de micro- i macrocosmos, inscrise
in codul genetic a! universului, sunt riispunziitoare de stabilitatea lumii
noastre. 0 uoara modificare a valorii acestor numere ar fi impiedi
cat naterea srelelor sau aparitia vietii . Scrisa lntr-un limbaj accesi
bil, cartea este o lectura in dis pensabila oricui vrea sa se apropie de
misterul genezei i structurii universului.
LEE SMOLIN
SPA TfU, TIMP, UNIVERS
In secolul XX, doua teorii fundamentale au rasturnat perspec
tiva clasicii asupra lumii: teoria relativitatii generale a lui Einstein,
care descrie fenomene Ia scara astronomica ( planete, sisteme solare
i galaxii) , i mecanica cuanticii, explicand fenomenele de Ia scara
microscopica (molecule, atomi, nuclee) . Vreme indelungata, fun
damentele insei ale celor doua teorii pareau ireconciliabile, iar incer
ciirile fizicienilor de a ajunge Ia o teorie care sa unifice gravitatia i
mecanica cuantica, o teorie a ,tot ce exista", nu au dus niciiieri. In
ultimii ani insa, ansa unificiirii pare sa surada fizicienilor, fiind creat
un cadru matematic capabil sa reconcilieze gravitatia i mecanica
cuantica. Lee Smolin, unu l dintre pionierii domeniului , prezinta cu
eleganta, simplitate i claritate conceptia actuala despre spatiu i timp.
Cartea ne confrunta cu cele mai profunde i rulburatoare intrebari
legate de natura universului, cum ar fi dacii spatiul i timpul sunt
continue sau discontinue, intrebari pe care nimeni, specialist sau nes
pecialist, nu se poate impiedica sa i le puna.
WERNER HEISENBERG
PARTEA $1 iNTREGUL
Discufii in jurulfizicii atomice
Anii '20 ai scco lului trecut au transformat radical fizica i cuno
terea In generc odata cu aparifia mecanicii cuantice. Concepte fun
damentale, cu care tiinp i filozofia se o binuiserii de veacuri , au
fos r fie abandonate, fie redefinite grafie curajului intelectual al unui
grup de tineri fizicieni (Werner Heisenberg, Wolfgang P a u l i , Erwin
Schri:i dinger, Paul Dirac) domi n a r de figura lui N i els Bohr.
Partea i intregul nu e o simp Ia carte de memorii in care se aude
numai vocea auto rului. Ajuns Ia senectute, Werner Heisenberg foloste
arta dialogului pentru a-i povcs ri devenirea spirituala: convorbirile cu
marii sai contemporani sunr substanfa ciqii. Savant, g;1nditor, i u bi
tor a! muzicii i al naturii, H eisen berg se af!a in ciiutarea permanenta
a plenitudinii, a ceea ce numete ,marile conexiuni" care pot face lumea
i n religibila, dar mecanismul i n fernal al istoriei lasa omului un spafiu
de aqiune prea ingust. Heisenberg explicii dureroasele alegeri pe care
a trebuit sa le faci sub presiunea regimului nazist i reconstituie un
timp in care tiinp i contiinp au fost arat de greu de lmpacat.
STEVEN WEINBERG
VISUL UNEI TEORII FINALE
in cdutarea legilor ultime ale naturii
,Lucrul eel mai uimitor des pre univers este ca poate fi cunos
cut" , spunea Einstein Ia inceputul secolului XX, iar de atunci oamenii
de tiinta s-au apropiat tot mai muir de infelegerea tuturor fenome
nelor fizice pomind de Ia un numar mic de p r i n c i p i i fu ndamenta
le. Cercetarile l o r par sa convearga spre o teorie finala, un cadru unic
care sa descrie particulele i interaqiile din n a t ura, p u n crul termi
nus a! explicafiilor generate de staruitoarea intrebare ,de ce?". De un
secol, eforturile fizicienilor au fost ciilauzite in buna parte de jude
cafi estetice: 0 teorie profunda trebuie sa aiba acea frumusefe greu
de definit, dar uor de recunoscut, care o face sa co respu nda reali
tiifi i . In ultimele trei decenii insa, in ciuda marii ingeniozitafi a teo
reticienilor, cunoterea a batut pasul pe loc - nu am avut Ia dispozitie
un accelerator de particule suficient de puternic pentru a atinge acele
energii Ia care experimentele sa poata decide intre diferitele varian
te ale teoreticienilor.
G EORG E GAMOW, RUSS ELL STANNARD
MINUNA TA L UME A DOMNUL UI TOMPKINS
Cum pot fi povestite tco r i i l e din fizid lnrr-o forma arat de atra
giitoare, ind.t oricine - s pecia list sau co m plet neinitiat - sa fie cuce
rit de teoria rdativitatii i mecanica cuantica aa cum sunt copiii
fascinati de basme? Aceasta e provocarea la care a raspuns cu mai bine
de jumatate de secol ln urma George Gamow, unul dintre marii fizi
cieni ai lumii, deschizator de drumuri In fizica nucleara i cosmolo
gie. Rezultatul e o cane plina de imaginatie, scrisa cu mare talent
literar, un fel de Alice in Tara Minunilor pentru uzul celor curioi
sa afle din ce e aldtuita materia i cum s-a nascut universul. Domnul
T o m pkins, personajul inventat de Gamow, deopotriva naiv i isco
ditor, descopera pe calea reveriilor o l u m e bizara, d i ferita de cea in
care ne ducem viap de zi cu zi. Povestea l u i , devenira celebra pen
tru generatii de fiz i c i e n i , a fost revazura i actualizara de Russell
Stannard - cunoscut au tor de tiinta popularizata - pentru a-i gasi
locul ln ea i cele mai recente teorii tiintifice.
RICHARD P. FEYNMAN
ASE LECTll UOARE
Bazele jizicii explicate de eel mai stralucit profesor
La i n ce putul anilor '60, Ia Institutul Tehnologic din California
a avut loc probabil eel mai spectaculos eveniment din istoria inva
tamantului de fizica: unul dintre marii fizicieni ai secolului XX !au
rear a! P re m i u lui Nobel in 1 965, a tinut un curs introductiv de fizid
pentru studentii din primii ani. Cursu! avea sa fie tiparit in milioa
ne de e x c m p lare in lumea intreaga, dparand o notorietate tara ega!
,i deve n i n d pentru generatiile de elevi i studenti care s-au succe
dat o superba i n i tiere in stu diul fizicii .
Fizici anul de la Caltech este Richard P. Feynman, eel ce a intro
dus diagrarnele care li poana numele i metoda integralei de drum, dar
i un stil nonco nformist, deo potriva ludic i patrunzator, de a face ti
in ta . De la spargerea seifurilor cu documente secrete (pe cind Iuera Ia
proiecrul bombei atomice, in timpul cizboiului) Ia contribupile sale cru
ciale In electrodinamica cuantid i de Ia cursurile {inure studentilor ince
patori Ia explicarea simpla a dezastrului navetei Challenger, tot ce a facut
Feynman poana amprenta spiritului sau sclipitor i surprinzator.
IAN STEWART
DE CE FRUMUSETEA EST ADEVARUL
0 istorie a simetriei
Totul a inceput, pe vremea babilonienilor, cu o problema care azi
pare banaLi pentru orice elev: rezolvarea ecuafiei de gradul doi. Cum
insii dezvoltarea matematicii urmeazii cii nebiinuite, incercarea de a
rezolva prin radicali ecuafia de gradul cinci a condus in secolul XIX Ia
aparifia unei intregi noi rarnuri care descrie simetria - teoria g ru purilor.
S-a do ve dit apoi cl abstraqiunile matematicienilor nu numai cl sum
utile fizicienilor, dar cl ele stau Ia baza intelegerii naturii. Cu alte cuvin
te, cl structura cea mai profunda a universului nostru e simetrici.
Celebrul matematician englez Ian Stewart (autor a! ciirfii Numerele
naturii, apiirutii Ia Hurnanitas) spune povestea descoperirii simetriei i
a legiturii adanci dintte matematicl i fizicl. Personajele lui nu sunt savanfi
imateriali, ci oarneni in carne i oase care suferii drarne, se luptii in duel
sau cad in patima befiei ori a jocurilor de noroc. In De ceftumusetea este
adevarul ideile cele mai abstracte se lncllnesc cu viafa cea mai turnul
toasii, iar rezultatul e un pasionant roman a! matematicii.
IAN STEWART
NUMERELE NA TURII
!rea/a realitate a imaginafiei matematice
De ce m u l re flori au cinci sau opt petale, dar foarte pufine pse
sau apte? De ce fulgii de ziipadii au o simetrie hexagonalii? De ce
tigrii au dungi, dar leoparzii pete?
Formele i frum usefile lumii naturale i-au inspirat mereu deopo
trivii pe artiti i pe savanfi. Viziunea despre locul nostru in univers
reflectii in telegerea Ia care. am aj uns privi nd formele i structurile
din natura. Imelectu l uman i cu ltura au inventat un sistem de rafio
namente care ne permite sa recunoatem, sa clasificiim i sa folosim
fo rm de: matematica. Numerele naturii vii inzestreaza cu ochii mate
maticianului. Dupii aceastii caliitorie prin matematicii vefi privi alt
fel lumea.
Ian Stewart este autorul a peste aizeci de ciiqi de matematicii
i define rubrica ,,Amuzarnente matematice" din Scientific American.