CURS VI MUTATIILE

Mutatiile sunt fenomene de variabilitate ereditara rezultate in urma modificarii

materialului genetic, care afecteaza intr-o forma sau alta fenotipul si care nu sunt
consecinta recombinarii genetice.
Mutatiile constituie sursa primara a variabilitatii organismelor.
Ele se acumuleaza in timpul a zeci de mii de generatii,pe parcursul formarii si
constituirii speciei respective.
Mutatiile pot aparea spontan cu o anumita frecventa in mod natural la orice
fiinta vie sau pot fi rezultatul inducerii experimentale cu ajutorul diferitilor
agenti mutageni.
CLASIFICARE
 după modul de manifestare: dominante şi recesive
 după localizarea lor: autozomale şi heterozomale
 după efectul produs: dăunătoare, letale, folositoare
 după acţiunea factorilor mutageni: naturale şi artificiale ( provocate cu
ajutorul agenţilor mutageni: fizici, chimici, biologici)
*factori mutageni fizici: radiatiile neionizante (razele ultraviolete),radiatiile
ionizante (razele Roentgen, gamma, alfa, beta, neutronii)
* Factori mutageni chimici: agenti alkilanti, derivati ai bazelor azotate purinice
si pirimidinice, unii coloranti, unele antibiotice, acidul nitros
* Factori mutageni biologici: unele virusuri
MODIFICARI PATOLOGICE ALE CARIOTIPULUI UMAN
 Cariotipul uman normal
 La om exista 2n=46
 Cariotipul uman patologic apare in urma afectarii materialului genetic
 Dupa cantitatea de material genetic afectat mutatiile pot
fi :genomice,cromozomiale si genice
MUTATIILE GENOMICE
Afecteaza intreaga cantitate de material genetic
Pot aparea datorita maririi numarului de seturi de cromozomi (prin intreruperea
diviziunii celulare) sau datorita non-disjunctiei cromozomilor in timpul meiozei
SINDROMUL DOWN
In cazul Trisomiei 21 fiecare celula al organismului poseda trei cromosomi 21.
Acest extra cromosom 21 provine din ovul sau spermatozoid. Se presupune ca in
timpul formarii celulelor sexuale cei doi cromosomi 21 nu se separa
(nondisjunctie). In timpul fertilizarii, la fuziunea dintre ovul si spermatozoid (in
mod normal fiecare cu 23 cromosomi) unul va avea un cromosom in plus in
pozitia 21 rezultind o celula cu 47 cromosomi. Aceasta celula, cu dezvoltarea
embrionului se multiplica, fiecare celula va avea 47 cromosomi, dezvoltindu-se
sindromul Down.
SINDROMUL TRISOMIEI 18
Sindromul trisomiei 18 afecteaza unul din 8000 de nou-nascuti. Copiii afectati
au greutate mica la nastere, iar capul, gura si falcile lor sunt mici.
Mainile lor, de obicei, au pumnii stransi, cu pozitii anormale ale degetelor.
Pot avea si malformatii ale coapselor si picioarelor, probleme cu inima si
rinichii, precum si retard mintal. Cam 5% dintre acesti copii traiesc mai mult de
un an.
SINDROMUL TRISOMIEI 13
Sindromul trisomiei 13 afecteaza unul din 20000 de nou-nascuti. El duce la
aparitia buzei despicate, a degetelor flexate, cu degete suplimentare, a
hemangioamelor (malformatii ale vaselor de sange) pe fata si pe gat si la multe
anomalii structurale ale craniului si fetei. Poate provoca si malformatii ale
coastelor, inimii, organelor abdominale si ale organelor sexuale. Supravietuirea
pe termen lung este putin probabila.
MUTATIILE GENOMICE HETEROZOMALE
 Sindromul Klinefelter (2n=47, XXY): persoanele afectate prezinta
obezitate, dezvoltare anaormala a mamelelor, afectiuni psihice, atrofia
testiculelor, sterilitate
 Sindromul Turner (2n=45, XO): persoanele afectate au talie redusa,
intarziere mintala, atrofia ovarelor
MUTATIILE CROMOZOMIALE
Apar datorita modificarii structurii cromozomilor
Maladia “cris du chat” (tipatul pisicii) apare datorita deletiei partiale a
bratului scurt al cromozoMULUI 5.
 Simptome: greutate mica la nastere, tipatul si plansetul caracteristice,
microcefalie, anomalii ale implantarii urechilor,pleoape orientate inferior,
intarziere psiho-motorie
MALADIILE GENICE
Apar datorita modificarii succesiunii nucleotidelor prin deletie, inversie, aditie,
substitutie
Maladii genice: polidactilia, sindactilia, albinismul, anemia falciforma,
daltonismul
Transmitere autozomală
 dominante: polidactilia, sindactilia, diabetul insipid, prognatismul
 recesive: albinismul, anemia falciformă (globulele roşii au formă de
seceră), fenilcetonuria (incapacitatea de-a metaboliza fenilalanina)
Transmitere recesivă X-linkată
 daltonismul (incapacitatea de a distinge roşu de verde)
 hemofilia (incapacitatea de coagulare a sângelui)
 distrofia musculară Duchenne (degenerescenţă musculară progresivă).
Primele simptome apar la 6 ani şi moartea survine indiferent de tratament
în jurul vârstei de 20 de ani)
Hemofilia
  Hemofilia este o boala ereditara caracterizata prin faptul ca sangele nu se
coaguleaza asa cum ar trebui, manifestata printr-o hemoragie de lunga durata, se
manifesta doar la baieti. Hemoragia debuteaza prin lezarea unui vas capilar
Persoanele cu hemofilie nu au sau au un nivel scazut al unui factor de coagulare,
lipsa factorului de coagulare cauzeaza o sangerare pentru o perioada mai lunga
ca la o persoana sanatoasa
Principala problema este sangerarea interna (muschi si articulatii)
Tratamentul hemofiliei
- Administrarea intravenoasa de factor VIII antihemofilic pentru asigurarea
hemostazei 
- Exercitii fizice si fizioterapie pentru articulatiile afectate 
-  Medicamente ( interzisa aspirina deoarece poate modifica functia
trombocitelor, agravand sangerarea ) 
 - Interventiile chirurgicale trebuie efectuate cu mare atentie
- Bolnavul trebuie sa reduca riscurile de ranire si sangerare
- In viitor se preconizeaza utilizarea terapiei genice = introducerea de gene
nedefectuoase in celulele bolnavului ( gene pentru factorii VIII sau IX)
ALBINISMUL
Albinismul este o tulburare ce apare la naştere şi constă în dispariţia totală a
pigmentului pielii. Persoanele suferind de albinism au pielea albă ca laptele,
perii de asemenea albi sau de un blond foarte palid şi culoarea ochilor roz sau
albăstruie-deschis.
Cauza acestei tulburări fiind necunoscută, vindecarea ei este greu de obţinut.
Acest termen regrupează un ansamblu de boli genetice caracterizate prin
depigmentarea ochilor, pielii, părului şi unghiilor.
Lipsa pigmentului din piele constituie un inconvenient foarte serios, aceste
persoane fiind extrem de sensibile la razele soarelui. O expunere foarte redusă la
soare care ar fi perfect suportată de oameni cu pigmentul dezvoltat în mod
obişnuit poate produce la albinoşi arsuri serioase, însoţite de vezicule şi bule.
Albinismul se împarte în două mari categorii:
- albinism oculo-cutanat: reprezintă un ansamblu de boli genetice (10 forme
diferite) în care există o anomalie a sintezei de melanină care se manifestă fie la
nivelul pielii, fie la nivelul ochilor, fie la ambele.
- albinism ocular: această formă de albinism se caracterizează prin nistagmus
(mişcări oscilatorii involuntare şi sacadate ale globului ocular) congenital,
depigmentarea irisului şi a retinei şi diminuarea acuităţii vizuale, adesea însoţite
de strabism. Persoanele afectate de acest tip de albinism sunt fotofobe, adică nu
suportă lumina şi trebuie să o evite în permanenţă.
DIABETUL INSIPID
- Se manifesta prin sete accentuata (polidipsie) si poliurie
- Bolnavul poate elimina intre 5 si 20 litri urina, urina este diluata, incolora
si densitatea nu depaseste 1005
- Se datoreaza unei afectiuni a hipofizei care nu mai produce vasopresina
DALTONISMUL
Este o stare patologica, dependenta de incapacitatea functionala de a deosebi
culorile, care are la baza lipsa informatiei ereditare despre capacitatea de a
deosebi culorile ( in special rosu de verde)
Purtatorii maladiei sunt femeile dar se manifesta la baieti.
SINDROMUL MARFAN