Sunteți pe pagina 1din 5

Steroizii anabolizanti Alte denumiri: roids, sauce, juice.

Au fost folositi: dupa 1930, pentru a trata cazurile unor barbati ce nu aveau testosteron suficient in organism, precum si pentru vindecarea unor boli precum anemia, a unor afectiuni ale ficatului, sau a cancerului de san inoperabil. Ce sunt: versiunea sintetica a hormonilor masculini de testosteron. Cum arata: capsule cu un continut mare de apa sau lichid pe baza de ulei. Cum se consuma: oral sau prin injectare. Steroizii sub forma de capsule raman in corp maxim 40 de zile, iar cei pe baza de ulei raman in corp mai multe luni. Se consuma: pentru a obtine performante sportive, pentru a avea un look mai impunator, muschi mai dezvoltati. Efecte secundare: la barbati, cresterea sanilor (efect ireversibil), atrofierea testiculelor, reducerea cantitatii de sperma, instalarea sterilitatii; la femei, cresterea excesiva a parului pe corp, ingrosarea vocii, marirea clitorisului. La ambele sexe, caderea podoabei capilare, stimulare sexuala. Efectele abuzurilor: infarct miocardic, accidente vasculare, tumori hepatice, acnee, seboree, hepatita de tip B, SIDA, manii, depresii, suicid. Cresc irascibilitatea si agresivitatea, consumarea steroizilor in doze mari putand duce pana la posibilitatea comiterii de crime. Barbituricele Alte denumiri: amytal, nembutal, secondal, fenobarbital, barbs, red devils. Au fost folosite: incepand cu anul 1900. Ce sunt: antidepresive puternice care incetinesc sistemul nervos central. Au efecte sedative, iar la doze puternice au efecte hipnotice. Sunt prescrise de catre medici pentru a trata insomniile, nelinistea si tensiunea. Unele dintre ele sunt folosite si pentru anestezii. Cum arata: cel mai des folosite produse sunt sub forma unor capsule rosii, albastre, galbene sau albe. Cum se consuma: administrare pe cale orala sau prin injectare. Durata extazului: barbituricele sunt clasificate, in functie de durata efectelor, ca avand actiune foarte scurta, scurta, intermediara si de lunga durata. Cele cu durata foarte scurta produc anestezia intr-un minut de la administrarea injectabila, cele cu actiune scurta si medie actioneaza dupa 15-40 de minute de la administrarea orala si dureaza pana la sase ore. Barbituricele cu actiune indelungata isi fac efectul intr-o ora si dureaza 12 ore.

Efecte pe termen scurt: efecte similare cu betia - ameteala, relaxare sau agitatie, pierderea inhibitiilor, dezorientare, capacitate scazuta de articulare a cuvintelor, tremur slab, puls accelerat, acuitate vizuala scazuta. Barbituricele combinate cu alcool sau alte medicamente pot cauza coma sau moartea. Efecte pe termen lung: dependenta, afectiuni hepatice, pulmonare, cardiace, renale, irascibilitate; abuzul poate provoca convulsii, iar supradoza - moartea.

SEDATIVE SI SOMNIFERE
1. Tranchilizante

Printre medicamentele psihotrope cel mai frecvent comerializate pe piaa german, locul nti a fost inut mult timp de Valium (diazepam), urmat de Adumbran i Praxiten (oxazepam). ntre timp, diazepamul a fost nlocuit de alte benzodiazepine care i-au luat locul de frunte. n Republica Federal Germania, pe piaa mdicamentului se gsesc, n principal, urmtoarele tranchilizante: Denumire comercial: - Lexotanil - Librium - Valium - Tranxilium - Dalmadorm - Tavor - Nobrium - Mogadan - Adumbran - Praxiten Demetrin - Rohypnol Tranchilizantele cel mai frecvent utilizate fac parte din categoria benzodiazepinelor. Tranchilizantele au devenit - dup alcool - drogul naiunii nr. 2, probabil, pentru c "ajut" la depirea situaiilor de stres neplcute de la locul de munc sau din mediul familial, pentru c amelioreaz senzaiile de fric, nelinitea i frustrarea i permit relaxarea fizic i psihic. Mediul nconjurtor este vzut ca prin nite "ochelari roz", sunt "diluate" contradiciile, conflictele chinuitoare din trecut i pierd semnificaia, totul devine mult mai plcut i prietenos, iar viaa este mai uor de trit. Abuz i dependen Fr ndoial, consumul cronic de benzodiazepine n doze mari poate duce, n cazuri individuale, la euforie, instalarea toleranei i, n final, la dependen. Tipul de dependen corespunde celui fa de alcool i barbiturice. Deoarece benzodiazepinele nu se metabolizeaz prin ficat, potenialul de dependen privete n special domeniul psihic. Riscurile abuzului:

Psihice - plafonare n plan afectiv, apatie, lipsa tririlor emoionale - slbirea creativitii - incapacitatea rezolvrii conflictelor - pierderea simului rspunderii - comportament social neavenit - mai rar: manii, accese de furie, halucinaii, psihoze - cimentarea unor relaii sociale nesatisfctoare - posibil, amplificarea strilor depresive 2. Somnifere

Sumar al principalelor clase de somnifere: a) Barbiturice, de ex.: Luminal (Fenobarbital) b) Bromuri, de ex. Adalin (bromuree) c) Cloralhidrat/Paraldehyd, de ex. Chloraldurat d) Alte categorii de substane, de ex. Distraneurin (clometiazol), utilizat n terapia de dezalcoolizare (produsul i.v. a fost retras de pe piaa francez, productorul Astra Zeneca a retras ntreaga producie din cauza gravelor efecte adverse. Nu se mai gsete forma pentru administrare i.v. - n. tr.) e) Perparate combinate periculoase, de ex. Mandrax (metaqualona). Riscul de dependen: Consumul de barbiturice poart cu sine un mare risc de dependen, deoarece doza trebuie mrit deja la cteva zile, pentru a atinge efectul iniial. De asemenea, primele fenomene de sevraj - nelinite, iritabilitate i insomnie - apar deja dup primele dou sptmni de consum. Barbituricele induc o tulburare sever a caracterului somnului normal, prin faptul c suprim fazele de vis (somnul paradoxal) necesare pstrrii echilibrului psihic. Consumul pe o perioad ndelungat induce modificri insidioase de personalitate. n baza caracterului aproape identic al dependenei de alcool i al celei de barbiturice, ambele sunt incluse de ctre Organizaia Mondial a Sntii (OMS) n aceeai categorie de dependen. Spre deosebire de tranchilizante, marja de siguran dintre doza terapeutic i cea toxic este foarte redus, fapt recunoscut i exploatat de muli oameni. Intoxicaia sever rmne i azi o metod rspndit de suicid. O intoxicaie acut cu barbiturice va provoca paralizarea progresiv a centrului respirator i prbuirea funciilor circulatorii.

TULBURRILE LEGATE DE CONSUMUL PSIHOSTIMULANTELOR Sevrajul la psihostimulante, inclusiv la cafein implic, la fel ca n cazul cocainei: dispoziie disforic, plus letargie sau fatigabilitate,

inhibiie sau agitaie psihomotorie, craving pentru psihostimulante, apetit alimentar crescut,
8

insomnie sau hipersomnie, vise recurente bizare sau neplcute. Intoxicaia acut cu psihostimulante, inclusiv cafein se manifest prin euforie i senzaie de energie crescut, hipervigilen, idei de grandoare care induc un comportament n consecin, agresivitate, iritabilitate, labilitate afectiv, conduite stereotipe, iluzii n mai multe modaliti senzoriale, halucinaii, idei paranoide, disfuncii n multiple arii, plus fenomenele somatice- tahicardie, aritmii cardiace, hipertensiune, transpiraii i frisoane, pierdere de greutate, midriaz, agitaie psihomotorie (uneori inhibiie), slbiciune muscular, dureri toracice, convulsii. La fel ca n cazul cocainei, comportamentul poate varia de la gregaritate intens la retragere social. TRATAMENTUL TULBURRILOR LEGATE DE CONSUMUL DE PSIHOSTIMULANTE SI COCAINA TRATAMENTUL DEPENDENEI I ABUZULUI -Bupropionul- blocheaz aciunea de binding a cocainei de transportorul pentru dopamin -Carbamazepina, valproatul- blocheaz mecanismul de kindling -agonitii GABA de tipul gabapentinului i topiramatului -vaccin anti-cocain (TA-CD)- se afl n studiu -Modafinilul crete transmisia dopaminergic -Disulfiram- exist frecvent asocierea cocain-alcool 9.5. TRATAMENTUL TULBURRILOR LEGATE DE CONSUMUL DE SEDATIVE TRATAMENTUL DEPENDENEI -de la dozele terapeutice: se scad treptat dozele sau se face switch pe o

substan similar, dar cu t1/2 mai lung -de la doze mari: exist risc de convulsii, delirium, psihoze; se stabilizeaz pacientul pe o benzodiazepin cu t1/2 lung, apoi se scade lent (cu 30% din doz iniial, apoi cu 5%/zi -medicaie adjuvant: beta-blocante, clonidina, anticonvulsivante, antidepresive cu proprieti sedative TRATAMENTUL TULBURRILOR LEGATE DE CONSUMUL DE PSIHOSTIMULANTE SI COCAINA TRATAMENTUL DEPENDENEI I ABUZULUI -Bupropionul- blocheaz aciunea de binding a cocainei de transportorul pentru dopamin -Carbamazepina, valproatul- blocheaz mecanismul de kindling -agonitii GABA de tipul gabapentinului i topiramatului -vaccin anti-cocain (TA-CD)- se afl n studiu -Modafinilul crete transmisia dopaminergic -Disulfiram- exist frecvent asocierea cocain-alcool 9.5. TRATAMENTUL TULBURRILOR LEGATE DE CONSUMUL DE SEDATIVE TRATAMENTUL DEPENDENEI -de la dozele terapeutice: se scad treptat dozele sau se face switch pe o substan similar, dar cu t1/2 mai lung -de la doze mari: exist risc de convulsii, delirium, psihoze; se stabilizeaz pacientul pe o benzodiazepin cu t1/2 lung, apoi se scade lent (cu 30% din doz iniial, apoi cu 5%/zi -medicaie adjuvant: beta-blocante, clonidina, anticonvulsivante, antidepresive cu proprieti sedative