Sunteți pe pagina 1din 59

Epidemiologia cancerului Factori de risc Prevenţie

Curs

Epidemiologia

Epidemiologia “Distribuţia şi factorii determinanţi ai frecvenţei unei boli în populaţiile umane”

“Distribuţia şi factorii determinanţi ai frecvenţei unei boli în populaţiile umane”

Epidemiologia cancerului - obiective

Descoperă noi factori etiologici

► Studiul distribuţiei cancerului

► Cuantifică riscul asociat unei anumite expuneri

Indică posibile mecanisme de carcinogeneză

Stabileşte eficacitatea măsurilor de prevenţie

Investighează factori predictori ai supravieţuirii

Epidemiologia cancerului - metode de studiu

o

Studii descriptive

► Incidenţă, mortalitate, supravieţuire

► Evoluţii în timp

► Caracteristici geografice

► Caracteristici de vârstă, sex, etnie, statut socio- profesional

o

Studii analitice ►Caz-control ►Cohortă

Epidemiologia descriptivă

o

Incidenţă

► nr. de cazuri noi apărute la o anumită populaţie într-un anumit interval de timp

► Ex.: în UE incidenţa cancerului bronhopulmonar este de 52,5 cazuri / 100 000 loc. / an

o

Mortalitate

► nr. de decese apărute la o anumită populaţie într-un anumit interval de timp

► Ex.: în UE mortalitatea cancerului bronhopulmonar este de 48,7 cazuri / 100 000 loc. / an

o

Prevalenţă

► nr. de cazuri existente (acumulate) într-o anumită populaţie, la un anumit moment

► este cu atât mai mare cu cât incidenţa bolii e mai mare şi mortalitatea ei mai mică

o

Factor de risc

► o anumită trăsătură, caracteristică ce creşte riscul de dezvoltare a unei boli

► Ex.: fumatul creşte riscul de cancer bronhopulmonar funcţie de doză, de până la 30 ori

o

Risc relativ

► compară riscul de apariţie a bolii la cei cu un anumit factor de risc faţă de cei fără acel factor

► Ex.: risc relativ de 7,1 ori mai mare de cancer mamar la femei cu 2 rude gr.1 cu cancer mamar

o

Risc atribuit

► procentul de îmbolnăviri care ar putea fi prevenite prin îndepărtarea unui anumit factor de risc

► Ex.: fumatul este responsabil de 30% din cancere şi 87% din cancerele bronhopulmonare

Epidemiologia Cancerului Perspectivă istorică

1775

Percival Pott, chirurg britanic, a raportat probabil prima descriere de carcinogeneză ocupaţională cancerul scrotal la hornari

Pott, chirurg britanic, a raportat probabil prima descriere de carcinogeneză ocupaţională cancerul scrotal la hornari

Epidemiologia Cancerului Perspectivă istorică

Corsete strâmte şi cancer

1842

Rigoni-Stern, medic italian, a observat că femeile măritate din oraş făceau cancer de col uterin dar călugăriţele din mănăstirea învecinată nu.

El a mai observat la călugăriţe o rată crescută a cancerului mamar şi a sugerat că se datorează corsetelor prea strămte purtate de acestea.

Epidemiologia Cancerului Perspectivă istorică

Anii 1700: tutunul şi cancerul

Rapoarte despre efectul cancerigen al tutunului în secolul 18

prizarea de tutun şi cancerul nazal (Hill în 1761)

fumatul pipei şi cancerul de sferă orală (von Soemmering în 1795)

Epidemiologia Cancerului Perspectivă istorică

Tutunul şi cancerul bronhopulmonar Azbestul şi cancerul bronhopulmonar Industria pielăriei şi cancerul nazal Coloranţii şi cancerul de vezică urinară Radiaţiile ionizante şi cancere multiple Virusul Ebstein-Barr şi limfomul Burkitt HPV şi cancerul de col uterin

5 criterii pentru o relaţie cauză efect

Criteriul

Factorul de risc

1) Timing

Expunerea este anterioară apariţiei sau progresiei bolii

2) Intensitate

Este dependent de doză

Încetarea expunerii afectează evoluţia

3) Prevalenţă

Apare la populaţii multiple

4)

Relaţie cu alţi factori de risc

Este independent

Poate acţiona sinergic

5) Plausibilitate

Produce modificări moleculare, anatomice sau funcţionale

Mortalitatea în SUA, 2003

Cauza decesului

% Decese

1. Boli cardiovasculare 28.0 2. Cancer 22.7
1. Boli cardiovasculare
28.0
2.
Cancer
22.7

3.

AVC

6.4

4

Afecţiuni respiratorii cronice

5 2

.

.

5.

Accidente

4.5

6.

Diabet zaharat

3.0

7.

Gripă şi pneumonie

2.7

8.

Boala Alzheimer

2.6

9.

Nefrită

1.7

10.

Septicemie

1.4

Modificarea mortalităţii generale între 1950 şi 2003

600

500

400

300

200

100

0

Rata Per 100,000

586,8 1950 2003 231,6 193,9 190,1 180,7 53,3 48,1 21,9 Boli Boli Pneumonie/ Cancer
586,8
1950
2003
231,6
193,9
190,1
180,7
53,3
48,1
21,9
Boli
Boli
Pneumonie/
Cancer

Cardiovasculare

Cerebrovasculare

Gripă

Evoluţia nr. total de decese prin cancer în SUA

1930-2003

290.000 Bărbaţi 285.000 300.000 Bărbaţi 280.000 250.000 275.000 Femei 270.000 200.000 Femei 265.000 2000
290.000
Bărbaţi
285.000
300.000
Bărbaţi
280.000
250.000
275.000
Femei
270.000
200.000
Femei
265.000
2000
2001
2002
2003
150.000
100.000
50.000
0
1930
1940
1950
1960
1970
1980
1990
2000
Număr d e decese

Cazuri noi de cancer în SUA, 2006

Prostată

33%

Bronhopulmonar

13%

Colorectal

10%

Vezică urinară

6%

Melanom

5%

Limfom non-Hodgkin

4%

Renal

3%

ORL

3%

Leucemie

3%

Pancreas

2%

Altele

18%

Bărbaţi

3% Pancreas 2% Altele 18% Bărbaţi Femei 31% Sân 12% Bronhopulmonar 11%
3% Pancreas 2% Altele 18% Bărbaţi Femei 31% Sân 12% Bronhopulmonar 11%

Femei

3% Pancreas 2% Altele 18% Bărbaţi Femei 31% Sân 12% Bronhopulmonar 11% Colorectal

31%

Sân

12%

Bronhopulmonar

11%

Colorectal

6%

Corp uterin

4%

Limfom non-Hodgkin

4%

Melanom

3%

Tiroidă

3%

Ovar

2%

Vezică urinară

2%

Pancreas

22%

Altele

Decese prin cancer în SUA, 2006

Bronhopulmonar

31%

Colorectal

10%

Prostată

9%

Pancreas

6%

Leucemie

4%

Ficat

4%

Esofag

4%

Limfom non-Hodgkin

3%

Vezică urinară

3%

Rinichi

3%

Altele

23%

Bărbaţi

urinară 3% Rinichi 3% Altele 23% Bărbaţi Femei 26% Bronhopulmonar 15% Sân 10%
urinară 3% Rinichi 3% Altele 23% Bărbaţi Femei 26% Bronhopulmonar 15% Sân 10%

Femei

3% Rinichi 3% Altele 23% Bărbaţi Femei 26% Bronhopulmonar 15% Sân 10% Colorectal

26%

Bronhopulmonar

15%

Sân

10%

Colorectal

6%

Pancreas

6%

Ovar

4%

Leucemie

3%

Limfom non-Hodgkin

3%

Corp uterin

2%

Mielom multiplu

2%

SNC

23%

Altele

Mortalitatea prin cancer la bărbaţi în SUA

1930-2002

100

80

60

40

20

0

Rata Per 100,000 Plămân Stomac Prostată Colon şi rect Pancreas Leucemie Ficat 1930 1935 1940
Rata Per 100,000
Plămân
Stomac
Prostată
Colon şi rect
Pancreas
Leucemie
Ficat
1930
1935
1940
1945
1950
1955
1960
1965
1970
1975
1980
1985
1990
1995
2000

Mortalitatea prin cancer la femei în SUA

1930-2002

100 Rata Per 100,000 80 60 Plamân 40 Corp uterin Sân Colon şi rect Stomac
100
Rata Per 100,000
80
60
Plamân
40
Corp uterin
Sân
Colon şi rect
Stomac
20
Ovar
Pancreas
0
1930
1935
1940
1945
1950
1955
1960
1965
1970
1975
1980
1985
1990
1995
2000

Incidenţa cancerului la bărbaţi în SUA

1975-2002

Rata Per 100,000

250 Prostată 200 150 Plămân 100 Colon şi rect 50 Vezică urinară Limfom non-Hodgkin Melanom
250
Prostată
200
150
Plămân
100
Colon şi rect
50
Vezică urinară
Limfom non-Hodgkin
Melanom malign
0
1975
1978
1981
1984
1987
1990
1993
1996
1999

2002

Incidenţa cancerului la femei în SUA

1975-2002

Rata Per 100,000

250 200 150 Sân 100 Colon şi rect Plămân 50 Corp uterin Ovar Limfom non-Hodgkin
250
200
150
Sân
100
Colon şi rect
Plămân
50
Corp uterin
Ovar
Limfom non-Hodgkin
0
1975
1978
1981
1984
1987
1990
1993
1996
1999

2002

Probabilitatea de a face cancer în cursul vieţii - Bărbaţi

Risc Toate localizările Prostată 1 din 2 1 din 6
Risc
Toate localizările
Prostată
1 din 2
1 din 6

Bronhopulmonar

1 din 13

Colorectal

1 din 17

Vezică urinară

1 din 28

Limfom non-Hodgkin

1 din 46

Melanom

1 din 52

Renal

1 din 64

Leucemie

1 din 67

Cap şi gât

1 din 73

Stomac

1 din 82

Probabilitatea de a face cancer în cursul vieţii - Femei

Risc

Toate localizările Sân

1 din 3 1 din 8

Bronhopulmonar

1 din 17

Colorectal

1 din 18

Corp uterin

1 din 38

Limfom non-Hodgkin

1 din 55

Ovar

1 din 68

Melanom

1 din 77

Pancreas

1 din 79

Vezică urinară

1 din 88

Col uterin

1 din 135

Supravieţuirea relativă la 5 ani (%) - 2003

Toate localizările Sân (femeie) Colon Esofag Leucemie Limfom non-Hodgkin Cavitate orală Prostată Rect Vezică urinară Corp uterin Col uterin

90

65

16

49

61

62

100

65

83

75

86

Supravieţuirea relativă la 5 ani (%) în anii ’70, ’80 şi ’90

’70

’80

’90

50 53 65
50
53
65

Toate localizările Sân (femeie)

75

78

88

Colon

50

58

64

Leucemie

34

41

48

Bronhopulmonar

12

14

15

Melanom

80

85

92

Limfom non-Hodgkin

47

54

60

Ovar

37

41

45

Pancreas

3

3

5

Prostată

67

75

100

Rect

49

55

65

Vezică urinară

73

78

82

Incidenţa şi mortalitatea prin cancer la copii de 0-14 ani

Rata Per 100,000

18 Incidenţa 16 14 12 10 8 6 Mortalitatea 4 2 0 1975 1978 1981
18
Incidenţa
16
14
12
10
8
6
Mortalitatea
4
2
0
1975
1978
1981
1984
1987
1990
1993
1996
1999

2002

Supravieţuirea la 5 ani la copiii de 0 – 14 ani

1974

- 1976

1995

- 2001

55,5%
55,5%

55,5%

55,5%

78,6%

Ce determină apariţia cancerului?

Viruşi, bacterii
Viruşi, bacterii
Agenţi fizici, chimici Radiaţii Ereditate Dietă Hormoni
Agenţi fizici, chimici
Radiaţii
Ereditate
Dietă
Hormoni

Factori de risc cauzatori de cancer

Factorul de risc

% din totalul de cancere cauzat de factor

Fumat

 

29

– 31 %

Alimentaţie

 

29

– 31 %

Medicamente

< 1 %

Factori infecţioşi

 

10

– 20 %

Radiaţii ionizante şi UV

5 – 7 %

Factori ocupaţionali

2

– 4 %

Poluare: aer, apă, alimente

1

– 5 %

Sedentarism

1

– 2 %

Factori genetici

5

– 10 %

Studii populaţionale

Regiuni cu incidenţă crescută

MAREA BRITANIE: JAPONIA: Cancer de stomac CANADA: Leucemie S.U.A.: CHINA: Cancer de colon Cancer hepatic
MAREA BRITANIE:
JAPONIA:
Cancer de stomac
CANADA:
Leucemie
S.U.A.:
CHINA:
Cancer de colon
Cancer hepatic
BRAZILIA:
Cancer de col uterin

AUSTRALIA:

Melanom malign

Cancer bronhopulmonar

Ereditate? Factori comportamentali? Alţi factori?

100

50

5

0

Cancer de colon

(Număr de cazuri noi per 100,000 pers.)

5 0 Cancer de colon (Număr de cazuri noi per 100,000 pers.) Japonia Familii japoneze emigrate

Japonia

Familii

japoneze

emigrate

În S.U.A.

S.U.A.

100

70

7

0

Cancer de stomac

(Număr de cazuri noi per 100,000 pers.)

100 70 7 0 Cancer de stomac (Număr de cazuri noi per 100,000 pers.) Japonia Familii

Japonia

Familii

japoneze

emigrate

În S.U.A.

S.U.A

Fumatul şi cancerul

Carcinogeni chimici identificaţi în fumul de ţigară

Fumatul şi cancerul Carcinogeni chimici identificaţi în fumul de ţigară

1910
1915

1900
1905

1920
1925

1930
1935

Consumul de tutun în SUA, secolul XX

5000 100 Mortalitatea masculina prin cancer pulmonar 4500 90 4000 80 3500 70 3000 60
5000
100
Mortalitatea masculina
prin cancer pulmonar
4500
90
4000
80
3500
70
3000
60
Consum tigari per capita
2500
50
2000
40
1500
30
1000
20
500
Mortalitatea feminină
prin cancer pulmonar
10
0
0
Consum de tig ari per capita
Mortalitatea prin c ancer pulmonar
An 1940 1945 1950 1955 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000
An
1940
1945
1950
1955
1960
1965
1970
1975
1980
1985
1990
1995
2000

Viruşi

Viruşi Virusul modifică prin inserţie genele care controlează dezvoltarea celulară Virus oncogen
Viruşi Virusul modifică prin inserţie genele care controlează dezvoltarea celulară Virus oncogen
Viruşi Virusul modifică prin inserţie genele care controlează dezvoltarea celulară Virus oncogen

Virusul modifică prin inserţie genele care controlează dezvoltarea celulară

Viruşi Virusul modifică prin inserţie genele care controlează dezvoltarea celulară Virus oncogen

Virus oncogen

Viruşi

Viruşi oncogeni umani cunoscuţi

Virus

Tip de cancer

Some Viruses Associated with Human Cancers

 

EBV

Limfom Burkitt

HPV

Cancer de col uterin

HBV

Cancer hepatic

HTLV

Leucemie cu celule T

Bacterii oncogene

Bacterii oncogene Probă bioptică H. pylori
Bacterii oncogene Probă bioptică H. pylori

Probă bioptică

Bacterii oncogene Probă bioptică H. pylori

H. pylori

Ereditatea şi cancerul

Paciente cu cancer mamar

Ereditatea şi cancerul Paciente cu cancer mamar Factori genetici Alţi factori

Factori geneticiEreditatea şi cancerul Paciente cu cancer mamar Alţi factori

Alţi factoriEreditatea şi cancerul Paciente cu cancer mamar Factori genetici

Teste genetice

Teste genetice

Prevenţia cancerului

3 nivele de prevenţie Primară Secundară Terţiară

Prevenţia primară

Agenţi chimici Radiaţii Viruşi Bacterii
Agenţi chimici
Radiaţii
Viruşi
Bacterii

Evitarea fumatului

Riscul de cancer bronhopulmonar este direct proporţional cu numărul de ţigări fumate

Riscul de cancer bronhopulmonar

15x

10x

5x

de ţigări fumate Riscul de cancer bronhopulmonar 15x 10x 5x 0 N e f u m

0

Nefumător

15

30

Ţigări fumate zilnic

Evitarea expunerii excesive la soare

Evitarea expunerii excesive la soare

Evitarea consumului combinat de alcool şi tutun

Combinaţia creşte mult riscul de cancer esofagian

40x

Combinaţia creşte mult riscul de cancer esofagian 40x 30x Risc relativ 20x 10x Băuturi alcoolice /

30x

Risc relativ

20x

10x

Băuturi alcoolice / zi

şi
şi

Pachete de ţigări / zi

Dietă: Evitarea alimentaţiei grase şi hipercalorice

Corelaţia dintre consumul de carne şi cancerul de colon în diferite ţări

40

Număr de cazuri (la 100.000 loc.)

30

20

10

de colon în diferite ţări 40 Număr de cazuri (la 100.000 loc.) 30 20 10 0

0

80

100

200

300

Grame / persoană / zi

Tendinţa obezităţii* la adulţi (20 – 74 ani) în SUA, 1960-2002

45 40 34 35 31 30 28 26 23 25 21 20 17 17 16
45
40
34
35
31
30
28
26
23
25
21
20
17
17
16
15
15
13
15
13
12
11
10
5
0
Ambele sexe
Barbati
Femei
1960-62
1971-74
1976-80
1988-94
1999-2002
Preval enta (%)

*Obezitatea este definită ca index de masă corporală de 30 kg/m 2 sau mai mult

Dietă: Consumul de legume şi fructe

Dietă: Consumul de legume şi fructe

Factori dietari asociaţi cu incidenţa crescută sau protecţia faţă de cancer

Incidenţă crescută

• Grăsimi saturate, colesterol

• Regim hipercaloric (obezitate)

• Alcool

• Alimente conservate prin afumare

• Alimente conservate prin sărare

• Supraîncărcare cu fier

• Deficit de folaţi

Protecţie

• Regim hipocaloric

• acronu r enţ

M

t

i

Fibre

i

Acizi graşi omega 3

• Micronutrienţi

Vitamine: A, D, E,C, B6, acid folic

Minerale: Ca, Se, Zn, Mo

Dieta şi cancerul de colon

Factori care cresc riscul:

• carne

• alimentaţie grasă

• sucroză

Factori care scad riscul:

• alimentaţie cu fibre, legume şi fructe

• Ca (1-2 mg/zi) şi vitamina D

• antioxidan i (vitamina C, E, beta-caroten, Se), fola i

Dieta şi cancerul mamar

Factori care cresc riscul:

• alimentaţie grasă

Factori care scad riscul:

• alimentaţie cu fibre

• antioxidanţi

Dieta şi cancerul bronhopulmonar

Factori care cresc riscul:

• alcool, fumat

Factori care scad riscul:

• alimentaţie cu legume şi fructe (beta-caroten)

• vitamina B1, B2, B6, C, E

• Zn, Se

Dieta şi cancerul digestiv (esofag, stomac)

Factori care cresc riscul:

• alimente conservate prin afumare sau sărare

• deficit de vitamină B2, C, E, caroten, niacină

• deficit de Se, Zn, Mo

• alimente cu nitraţi, nitriţi Factori care scad riscul:

• alimentaţie cu legume şi fructe

• ceai verde (polifenoli)

• ginseng

Recomandări pentru reducerea riscului de cancer

1. Controlul greutăţii şi prevenirea obezităţii

2. Reducerea consumului de grăsimi sub 30% şi a grăsimilor saturate sub 10% din aportul energetic

3. Creşterea aportului de fibre la 20 – 30 grame / zi

4. Includerea legumelor şi fructelor cât mai frecvent în alimentaţie

5. Consumul cu moderaţie de alimente conservate prin sărare sau afumare.

6. Reducerea consumului de sare sub 6 grame / zi

7. Consumul cu moderaţie de alcool

8. Meniu cât mai variat

Evitarea infecţiilor virale

Infecţia cu HPV creşte riscul de cancer de col uterin

Crescut

Risc de cancer de col uterin

Scăzut

riscul de cancer de col uterin Crescut Risc de cancer de col uterin Scăzut Femei neinfectate

Femei

neinfectate

Femei infectate cu HPV

Evitarea carcinogenilor profesionali

Carcinogen

Ocupaţie

Tip de cancer

arsenic

minerit, agricultură

pulmonar, cutanat, hepatic

azbest

construcţii

pulmonar, mezoteliom

benzen

ind. petrolului, chimică

leucemie

crom

metalurgie, galvanizare

pulmonar

praf pielărie

pielărie

nazal, vezică urinară

naftilamină

ind. chimică, coloranţi, cauciuc

vezică urinară

radon

minerit

pulmonar

funingine, uleiuri

cărbune, gaze, petrol

pulmonar, cutanat, hepatic

clorură de vinil

cauciuc, mase plastice

hepatic

rumeguş

ind. lemnului

nazal

Poluarea industrială

Incidenţă

Poluarea industrială Incidenţă 1930 1950 1970 1990 an

1930 1950

1970

1990

an

Prevenţia secundară = screening

Identificarea precoce în stadiul subclinic (asimptomatic), când cancerul este cel mai tratabil.

Metodă – căutarea în populaţia cu risc (screening)

Screening eficient există actualmente în cazul cancerului:

mamar de col uterin colorectal de prostată

Screening eficient există actualmente în cazul cancerului: mamar de col uterin colorectal de prostată

Ghid de screening - detecţia precoce a cancerului mamar, American Cancer Society

Mamografie – anual peste 40 ani

Examinarea clinică a sânilor de către medic ►20 – 30 ani – la 3 ani ►peste 30 ani - anual

Autoexaminarea sânilor de către femeile peste 20 ani – lunar

Femeile cu risc crescut (istoric familial, BRCA) – screening mai agresiv

Ghid de screening - detecţia precoce a cancerului de col uterin, American Cancer Society

Screening-ul începe la 3 ani de la debutul vieţii sexuale dar nu mai târziu de 21 ani:

Testul Papanicolau – anual

Peste 30 ani şi 3 teste normale consecutive, testele se pot rări la 2- 3 ani.

Peste 70 ani şi 3 teste normale consecutive, testele se pot opri.

ani şi 3 teste normale consecutive, testele se pot opri. După histerectomie totală cu îndepărtarea colului

După histerectomie totală cu îndepărtarea colului uterin nu se mai face testarea, dacă nu a fost o intervenţie pentru tratarea cancerului de col uterin.

Ghid de screening - detecţia precoce a cancerului colorectal, American Cancer Society

Peste 50 ani, ar trebui una din următoarele:

Testul hemoragiilor oculte din scaun – anual

Sigmoidoscopie – la 5 ani

Testul hemoragiilor oculte din scaun anual şi sigmoidoscopie la 5 ani*

Irigografie – la 5 ani

Colonoscopie – la 10 ani

* Testul combinat este de preferat

Persoanele cu risc ridicat de cancer colorectal ar trebui să urmeze un screening mai agresiv

Ghid de screening - detecţia precoce a cancerului de prostată, American Cancer Society

Peste 50 ani (45 ani la cei cu rude având cancer de prostată):

PSA

+

anual

Tuşeu rectal

Cancer Society Peste 50 ani (45 ani la cei cu rude având cancer de prostată): •

Prevenţia terţiară = follow-up

Identificarea precoce evoluţiei unui cancer după tratament

Metodă - supraveghere activă (follow-up sau urmărirea pacientului)

► controale la intervale regulate de timp

► ex. clinic, investigaţii paraclinice (imagistice, markeri tumorali etc.)

Se intenţionează depistarea precoce a:

progresiei bolii recidivelor locale sau la distanţă

complicaţiilor bolii sau tratamentului

► neoplazii secundare datorate radio- sau chimioterapiei

► complicaţii ale intervenţiilor chirurgicale (limfedem etc.)

Prevenţia terţiară = follow-up

Exemplu de follow up la pacientele cu cancer mamar st. I – III după tratament multimodal:

În primii 3 ani

Anamneză, ex. clinic – la 3 luni

Analize uzuale – la 3 luni

CA15-3 – la 3 luni

Rx torace – la 6 luni

Echo abdominal – la 6 luni

Ex. ginecologic – la 6 luni

Mamografie – la 6 luni

Scintigrafie osoasă – la nevoie

Osteodensitometrie

În anii 4 - 5

Anamneză, ex. clinic – la 6 luni

Analize uzuale – la 3 luni

CA15-3 – la 6 luni

Rx torace – la 12 luni

Echo abdominal – la 12 luni

Ex. ginecologic – la 12 luni

Mamografie – la 12 luni

Din al 6-lea an

Ex. clinic, investigaţii paraclinice - anual

Cât de departe am ajuns?

Supravieţuirea la 5 ani:

1913 – 10%

2003 - 66%

Cât de departe am ajuns? Supravieţuirea la 5 ani: 1913 – 10% 2003 - 66% Cercetarea

Cercetarea continuă în oncologie