reviar teoretic,

exemple si teste de
Clasa a VIII-a


Cuprins:
ALGEBRA GEOMERIE
!
Numere reale
!
Relatii intre puncte, drepte,
plane
"
Functii
"
Proiectii ortogonale pe un plan
#
Ecuatii si inecuatii
#
Calcul de arii si volume
1
Simboluri
MATEMATICE
$im%olul $emni&icatia Exemplu

Mulimea vid Mulimea care nu are nici un element

Reuniune { } { } 7 ; 6 ; ; ! ; " ; ! ; #

$ntersecie { } { } 7 ; 6 ; ; ! ; " ; ! ; #

%i&eren { } { } 7 ; 6 ; ; ! ; " ; ! ; #

$nclu'iune { } { } ; " ; ! ; # ; 1 " ; ! ; #

(partenen { } " ; ! ; # ; 1 #
; P()

$mplicit, ec*ivalent 1+ # ! 7 ! + x x

Re'ult # , # ! + x x

-um
1 " ! # 1

1
+ + + +

x
x

.ricare ar &i
a/, #a este numar par

E0ist

n
m
, m,n+, 1'
b
a
ast&el 2nc3t
1
b
a
n
m

(pro0imativ egal 1#46# "

5l divide
!1
-e divide 1,6

Mai mic sau egal 1+ ! # + x

Mai mare sau egal 1+ ! # + x

7inde, cu valori 2n 8, de&init pe8

+ x
;
B A f 4

$n&init
#
1
lim
+
+
x
x
Rdcina ptrat , 6" t
(AB)
-egmentul ()

Congruent, identic MNP ABC ;

(semenea
()C MNP

Perpendicular ()MN

Paralel
() MN

7riung*i ()C
( ) MN A d ; %istana de la un punct la o dreapta
#
( ) [ ] ABC P d ; %istana de la un punct la un plan

Numar irrational
!,1168
ALGEBRA
CA*IOL+L: !, -+MERE REALE
Continutul: !,! -./R
Fie multimea
-../R
Continutul: !," Repre0entarea numerelor reale pe axa prin aproximari
Faptul ca multimea numerelor reale este
compusa din multimea numerelor rationale si
multimea numerelor irationale, ramane doar sa
aratam cum se reprezinta pe axa un numar
irrational.
Exemplu:
-a se repre'inte pe a0a numerelor numarul 6 # 9
( ) #" 6 #
#
; # #" 16 < < 6 # " < < 9
Continutul: !,# Modulul unui numar real
Valoarea absoluta (modulul) a unui numar real
este distanta dintre punctul ce reprezinta
numarul pe axa numerelor si originea axei, O.

'

<
<

+ ,
+ ,
a daca a
a daca a
a
#6 #6 +
#6 #6
Continutul: !,1 Intervale de numere reale
Exemple:
$nterval marginit inc*is la stanga si desc*is la dreapta
(#23'
$nterval marginit inc*is la stanga si la dreapta
("24)
!

'

; :; 1# 1 , # ; + ;
!
16
;

#
; 1 , # ; , ;
#
1
; # ; ! A
{ } ; + ; # N A
{ } ; + ; # ; ! Z A

'

:; 1# 1 , # ; + ;
!
16
;

#
; 1 , # ;
#
1
; # ; ! Q A
( ) { } ; , Q R A
$nterval marginit desc*is la stanga si la dreapta
5#26'
$nterval marginit inc*is la stanga si nemarginit la
dreapta ("27'
$nterval nemarginit la am;ele capete, R
527' sau R
Continutul: !,4 Operatii cu numere reale
Adunarea si scaderea
Pentru a e&ectua adunarea sau scaderea numerelor
rationale este necesar a parcurge urmatorii pasi4
-e trans&orma &ractiile 'ecimale in &ractii
ordinare;
-e aduc &ractiile la acelasi numitor;
-e e&ectuea'a adunarea<scaderea9
Exemplu:
9
!
17
6
!"
6
16 6 1 "#
!
,
#
!
#

7 : 6 1 , #
#
!
, # 7
# 1
: # : ! : !
: 6

+

+ +
Proprietatile adunarii:
(dunarea este comutativa4 a + b = b + a.
(dunarea este asociativa4 a + b + c = (a + b) + c.
Elementul neutru al adunarii este 84 a + 0 = a.
Pentru orice a e0ista opusul lui ast&el incat4 a + (a) = 0
!nmultirea
=a inmultirea unui numar intreg cu o &ractie, se
inmulteste numarul intreg cu numaratorul &ractiei,
numitorul ramanand nesc*im;at;
-e trans&orma &ractiile 'ecimale in &ractii
ordinare;
=a inmultirea a doua &ractii ordinare se inmultesc
numaratorii intre ei si numitorii intre ei9
Exemplu:
a: 9
!
1"
1,
,"
1,
7 1#
1,
7
1#
6 1

;: 9 "
#1
,"
7 !
6 1"
7
6
!
1"
7
6
: 6 1 , "
#1 1

Proprietatile inmultirii:
$nmultirea este comutativa4 a b = b a"
$nmultirea este asociativa4 a b c = (a b) c"
Elementul neutru al inmultirii este !4 a # = a"
$nmultirea este distri;utiva &ata de adunare sau scadere4 a ( b + c ) = ab + ac
!mpartirea
=a impartirea a doua numere rationale se
inmulteste primul numar cu al doilea inversat9
Exemplu:
9
!
#+
6+
6++
1,
#" #

#"
1,
#
#"

4
1,
#
!+ 1

$abelul inmultirii semnelor:
9
!
9
"
*
7 7 7
7

7

7
$abelul impartirii semnelor:
: I C
7 7 7
7

7

7
"
Ridicarea la putere
,,*uterea este o inmultire repetata;
a a a a a
n
999

m
m
a
a
1

Exemplu:
!# # # # # # #

"
6
#
!
!
#
# #

,
_

,
_

%peratii cu
puteri:
1
a
> 1;
a
1
> a;
a
+
> 1, daca a +;
+
a
> +, daca a +;
a
m
a
n
> a
m?n
;
a
m
4 a
n
> a
m@n
;
1a
m
:
n
> a
mn
;
1a;:
m
>

a
m
;
m
9
Intr-un exercitiu de calcul aritmetic ce contine mai multe operatii cu numere reale se efectueaza mai intai ridicarile
la puteresi scoaterea factorilor de sub radicali, apoi inmultirile si impartirile in ordinea in care sunt scrise si apoi
adunarile si scaderile, la fel, in ordinea in care sunt scrise.
In exercitiile de calcul aritmetic care contin paranteze se efectueaza mai intai calculele din parantezele mici
(rotunde), apoi cele din paranteze mari (drepte) si apoi cele din accolade.
Daca in fata unei paranteze ce contine un numar real sau o suma/diferenta de numere reale se afla simbolul ,,,
atunci se poate elimina semnul si paranteza, scriind numerele din paranteza cu semnul schimbat.
Continutul: !,6 Rationali0area numitorului de &orma b a sau b a t unde 9 ,
A
N b a
Rationalizarea numitorului:
n m
n a
n m
a
n

:
, Exemplu:
1+
!
#
!
#
!
:

,
Rationalizarea numitorului:
n m
n m a
n m
a
n m

#
:
: 1
,
Exemplu:
6 !
1
! 6
#
: # 1 !
#
!
#
: #

,
Continutul: !,3 Operatii cu numere repre0entate prin litere 5calcul al<e%ric'
7ermenii de &orma cl unde c, numit
coeficientul termenului, repre'inta un
numar, iar, l, partea literala a termenului,
este &ormata din numere repre'entate prin
litere, eventual, cu diversi e0ponenti, ii
numim termeni asemenea daca partile lor
literale sunt identice, iar adunarea lor se
numeste reducerea termenilor asemenea.
Exemple:
1: Perec*i de termeni asemenea4
# #
# xy si xy ;
! # ! #
" y x si y x + 9
#: (dunarea4
# # #
# , " # ! xy xy xy xy xy xy + + 9
!: $nmultirea4 ( ) ( )
! " # #
#" " # ! y x y x xy x 9
": $mpartirea4 ( )
# ! ! "
" 7 4 #, xy y x y x 9
: Ridicarea la o putere4 ( )
6 ! 6
!
! #
, # z y x yz x 9
Continutul: !,= 9ormule de calcul prescurtat
Formule utilizate:
1: Produsul dintre un numar si o suma<di&erenta4
( ) ac ab c b a t t
#: Patratul unui ;inom4
( )
# # #
# b ab a b a + t t
!: APatratul unui trinom4
( ) ( ) bc ac ab c b a c b a + + + + + + + #
# # # #
": Produsul sumei cu di&erenta4
( )( )
# #
b a b a b a +
: Produsul a doua parante'e4
( )( ) ( ) ( ) n m b n m a n m b a + + + + +
Exemple:
1) ( ) x x x x 6 # ! #
#
+ +
2) ( ) 1 " " 1 #
# #
+ + + x x x
3) ( ) 6 1# 1+ " ! #
# ! "
#
#
+ + + + + + x x x x x x
4) ( )( ) # 6 ! !
#
+ x x x
5) ( )( ) 1+ ! #
#
+ x x x x
Continutul: !,> :escompuneri in &actori

Formule utilizate:
1: -coaterea &actorului comun4
( ) c b a ac ab t t
#: Restrangerea patratului unui ;inom4 ( )
# # #
# b a b ab a t + t
!: %i&erenta de patrate4 ( )( ) b a b a b a +
# #
": %escompunerea unui trinom de &orma4 n mx x + +
#
; daca
Z b a m b a si n b a + ,

atunci4 ( ) ( ) b x a x n mx x + + + +
#
9
Exemple:
1: ( ) ! # 1
#
x x x x ;
#: ( )
# #
" ! 16 #" 6 + x x x ;
!: ( )( ) y x y x y x + # # "
# #
;
": ( )( ) " ! 1#
#
+ x x x x 9
Continutul: !,!8 Rapoarte de numere repre0entate prin litere
Raport de numere repre'entate prin litere este
raportul a doua numere reale repre'entate prin litere
cu conditia ca numitorul sa &ie di&erit de 'ero9
Exemple:
!
#x
;

y x +
;
"
6
#
x
;
#
#
x
x
cu conditia ca + x 9
Continutul: !,!! Operatii cu rapoarte de numere repre0entate prin litere
a: (mpli&icarea
k n
k m
n
m
k

:
Exemplu:
"
6 !
: # :1 # 1
: # 1 !
#
!
#
# : #

+
+

+
x
x x
x x
x x
x
x
x
9
;: -impli&icarea
k n
k m
n
m
k
4
4
1

pentru a simpli&ica un raport de

&apt se cauta c9m9m9d9c9 al termenilor
raportului dat9
Exemplu: -a se simpli&ice raportul4
"
" "
#
#

+ +
x
x x
; se descompun
in &actori termenii raportului si dupa aceea se simpli&ica9
( )
( )( ) #
#
# #
#
"
" "
# 1
#
#
#

+
+

+ +
+
x
x
x x
x
x
x x
x
9
c: (dunarea sau scaderea

k
p q k m n k
q
p
n
m
q k n k
+
+
: 4 1 : 4 1
: 4 : 4
Bnde k este c9m9m9m9c9 al lui n si q
Exemplu:
9
: # :1 # 1
# 6 !
: # :1 # 1
# 6 !
: # :1 # 1
#
#
!
"
#
#
!
#
# : #
#
+
+

+
+

+
+
+

+
+

x x
x x
x x
x x
x x x
x
x x
x
x
d: $nmultirea
q n
p m
q
p
n
m

Exemplu:
6
#
: ! :1 ! 1
: # 1
!
#
!
#
#

+
+

+ x
x x
x x
x x
x
x
x
x
9
e: $mpartirea
p n
q m
p
q
n
m
q
p
n
m

4
Exemplu:
" #
#
: 1 1 # : # 1
: # :1 1 1
# #
#
#
1
#
# #
4
#
1
+

x
x
x x
x x
x
x
x
x
x
x
x
x
9
&: Ridicarea la putere
a
a
a
n
m
n
m

,
_

Exemplu:
1 # : 1 1 1
#
#
#
#
#
+

,
_

x x
x
x
x
x
x
9
6
CA*IOL+L: ", 9+-CII
Continutul: ",! -otiunea de &unctie
%aca &iecarui element din multimea ( 2i corespunde un element din
multimea ) spunem ca este de&inite o &unctie pe ( cu valori 2n )9
-e notea'a4
9 4 B A f
( > domeniul de de&initie,
) > codomeniul &unctiei9
Exemplu:
{ } ! : 1 , ! ; # ; 1 ; + ; # 4 + x x f R f
Continutul: "," 9unctii de&inite pe multimi &inite, exprimate prin dia<rame, ta%ele, &ormule, <ra&ice
0
1
2
3
4
5
6
7
-1 0 2 5
x @1 + # !
& 1 # " 7
&5x' ? x 7 "
Continutul: ",# 9unctii de tipul &:RR, &5x' ? ax 7 %
Exemplu:
-a se construiasca gra&icul &unctiei f4RR,
11
17
11
1#
: 1
x
x f
;
Pentru
: ; 6 1
11

11
17
11
7#
: 6 1 6 A f x
;
Pentru
: 7 ; 1 7
11
77
11
17
11
6+
: 1

B f x
;
Cra&icul &unctiei este o dreapta ce trece prin punctele A si B9
Continutul: ",1 9unctii de tipul &:AR, &5x' ? ax 7 %, unde A este un interval de numere reale
7
Exemplu:
-a se construiasca gra&icul &unctiei f4D@#;":R,
# ! : 1 + x x f
;
Pentru
: , ; # 1 , # 6 : # 1 # + A f x
;
Pentru
: 1+ ; " 1 1+ # 1# : " 1 " + B f x
;
Cra&icul &unctiei este un segment de dreapta ce uneste punctele ( si
), inc*is in ( si desc*is in )9
A %aca multimea ( este un interval de numere marginit la o e0trema
si nemarginit la cealalta e0trema, atunci gra&icul &unctiei este o
semidreapta cu originea in e0trema marginita a intervalului9
Continutul: ",4 :eterminarea &unctiilor in anumite conditii date
a' -a se determine &unctia f4RR, f1x: > !x ? b stiind ca punctul (11;: apartine gra&icului &unctiei
date9
R!z"#$a%!&
%in (11;:
: 1 1 f
; %ar
b b f + + ! 1 ! : 1 1

9 # ! : 1 # ! + + x x f b b
%' -a se determine &unctia f4RR, f1x: > ax ? b stiind ca punctele (1#;1: si )1";!: apartin
gra&icului &unctiei date9
R!z"#$a%!&
%in (1#;1:
1 : # 1 f
; %ar
9 1 # # : # 1 + + b a b a f
%in )1";!:
! : " 1 f
; %ar
9 ! " " : " 1 + + b a b a f

'

'

+
+
9 # : 1

#
! "
1 #
x x f
b
a
b a
b a
c' -a se determine &unctia f4RR, f1x: > ax ? b stiind ca
( ) ( ) ( ) 7, #" 1 # + + + x x f x f f
R!z"#$a%!&
( ) ( ) ( )
( ) ( ) [ ] ( ) b a ax b a ax b x a x f
b ab x a b b ax a x f f
# # # # 1 # 1 #
;
#
+ + + + + + +
+ + + +
7, #" # # #
#
+ + + + + + x b a ax b ab x a
7, #" ! # : # 1
#
+ + + + + x b a ab x a a
( )

'

t + + + + +
6
"
1 # 1 # 1 # #" #
#
1 # # #
a
a
a a a a a a
;
%in

'

+ +
!+ 6
1+ "
7, ! #
# #
1 1
b a p!n'%(
b a p!n'%(
b a ab

'

!+ 6 : 1
1+ " : 1
#
1
x x f
x x f
Continutul: ",6 :iverse pro%leme de &unctii
,
Fie f4RR,
f1x: > #x 69
-a se a&le aria
triung*iului determinat
de gra&icul &unctiei si
cele doua a0e ale
sistemului ortogonal
0.E9
Pentru x > +, &1+: > @6
(1+;@6:;
Pentru x > !, &1!: > +
)1!;+:9
9 6
#
! 6
#

B) A)
A
A)B
Fie f4RR,
f1x: > #x 69
-a se a&le distanta de la
originea sistemului 0.E
la gra&icul &unctiei9
Pentru x > +, &1+: > @6
(1+;@6:;
Pentru x > !, &1!: > +
)1!;+:9
9

6
!
! 6
9 ! "
" 6 !6
# # #

+
+
AB
B) A)
d
AB
B) A) AB
Fie f4RR,
f1x: > #x 69
-a se a&le tangenta
ung*iului dintre gra&icul
&unctiei si a0a .09
Pentru x > +, &1+: > @6
(1+;@6:;
Pentru x > !, &1!: > +
)1!;+:9
#
!
6

)B
A)
'*
Fie f4RR,
f1x: > #x 69
-a se a&le coordonatele
punctului de intersectie
dintre gra&icul &unctiei f
si cel al &unctiei
*+x) > x ? 19
-e re'olva ecuatia4
: 1 : 1 x * x f
: , ; 7 1
, 6 1" : 7 1
7
6 1 #
1 6 #
,
f
x
x x
x x

+
+
CA*IOL+L: #, EC+AII $I I-EC+AII
Continutul: #,! Ecuatii de &orma ax + b = 8, unde a si b sunt numere reale
F *ropo0itia cu o varia%ila de &orma ax + b ? 8 se numeste
ecuatie cu o necunoscuta, unde a si % sunt numere reale,
F Intr-o ecuatie avem ,,dreptul; de a trece termeni dintr-un
mem%ru in alt mem%ru cu semnul sc@im%at,
F Intr-o ecuatie avem ,,dreptul; de inmultiAimparti e<alitatea
cu un numar di&erit de 0ero, *rocedeul este utili0at pentru
eliminarea numitorilor si la &inal a&larea necunoscutei,


Exemplu:
# # ! ! + + x x
! # # ! x x
( ) ( ) # ! # ! x
1
# !
: # ! 1

x 9
Continutul: #," Ecuatii de &orma ax + b& + c ? 8 unde a, b, c sunt numere reale, a si % 8
6
Ecuatia de &orma ax - by - c > + unde a. b. c
sunt numere reale, a si b + in multimea numerelor
reale are o in&initate de solutii9
%in ax - by - c > + se poate evidentia o
necunoscuta in &unctie de cealalta necunoscuta9
Exemplu4 Fie ecuatia
1 ! # y x
9
#
! 1 y
x
+

; dam mai multe valori lui y pentru a
a&la valorile lui x si le trecem intr@un ta;el4
x @" @1 # , 11
& @! @1 1 ! 7
%aca repre'entam multimea solutiilor acestei
ecuatii intr@un sistem ortogonal aceasta va &i o
dreapta9
Fie punctele (1@";@!: si )1;!: care sunt solutiile
ecuatiei9 =e repre'entam si construim dreapta ()
1ve'i &igura din dreapta:9
Continutul: #,# $isteme de ecuatii de &orma

'

+ +
+ +
+
+
# # #
1 1 1
c y b x a
c y b x a
, re0olvarea prin metoda reducerii
'etoda reducerii:
-e alege o necunoscuta cu scopul de a &i ,,redusaG
si se identi&ica coe&icientii sai;
-e a&la c9m9m9m9c9 al coe&icientilor si se
inmultesc ecuatiile ast&el incat sa se o;tina
coe&icientii necunoscutei numere opuse;
-e aduna ecuatiile si se o;tine o ecuatie cu o
singura necunoscuta, dupa care se re'olva;
=a &el se procedea'a cu cealalta necunoscuta9
Exemplu:

'

+
! # !
# #
y x
y x

'

+
! # !
1+ # "
y x
y x

7 7 x
1 x ;
( )

'

+
# ! # !
! #
y x
y x

'

+
+
6 " 6
1 ! 6
y x
y x


#1 7 y

! y

'

!
1
y
x

Continutul: #,1 $isteme de ecuatii de &orma

'

+ +
+ +
+
+
# # #
1 1 1
c y b x a
c y b x a
, re0olvarea prin metoda su%stitutiei
'etoda substitutiei:
-e a&la dintr@o ecuatie o
necunoscuta in &unctie de cealalta
necunoscuta;
-e introduce valoarea acestei
necunoscute in cealalta ecuatie si
se re'olva ecuatia;
-e a&la cealalta necunoscuta9
Exemplu:

'

+
! # !
#
y x
y x
din
# +y x

x y #
;
$ntroducem pe
x y #
in
! # ! y x

( ) ! # # ! x x

! " 1+ ! + x x 7 7 x 1 x
$ntroducem pe 1 x in
x y #

! 1 # y

'

!
1
y
x
9
Continutul: #,4 $isteme de ecuatii de &orma

'

+ +
+ +
+
+
# # #
1 1 1
c y b x a
c y b x a
, interpretarea <eometrica
Multimea solutiilor in R a ecuatiei de &orma
+ + + c by ax
, repre'entate geometric este o
dreapta9 %aca avem un sistem de doua ecuatii cu
doua necunoscute, repre'entarea geometrica a
solutiilor celor doua ecuatii vor &i doua drepte care
se vor intersecta intr@un punct al carui coordonate
vor &i c*iar solutia sistemului9
Exemplu: Fie sistemul

'

+
# "
!
y x
y x
a: -a repre'entam geometric ecuatia
! +y x
%aca

'

'

: + ; ! 1
: ! ; + 1
! +
! +
B
A
x y
y x
;: -a repre'entam geometric si ecuatia
# " y x
1+
%aca

'

'

: + ; , + 1
: # ; + 1
, + +
# +
/
C
x y
y x
c: -e o;serva ca cele doua drepte se intersectea'a in
punctul -11;#:
{ } # ; 1 y x 0
9
%bser(atie: Nu in toate ca'urile putem prin aceasta
metoda sa re'olvam un sistem de doua ecuatii cu
doua necunoscute9
Continutul: #,6 Ecuatia de &orma ax
)
+ bx + c ? 8, a, b, c R, a 8
Re'olvarea ecuatiei de gradul doi, de &orma
ax
)
+ bx + c ? 8, a, b, c R, a 8
%iscriminantul ecuatiei4 ac b "
#
; %aca4
9 ; , +
# 1
R x x dif!%i'! %!a#! s"#('ii d"(a a%! !c(a'ia >
9 ; , +
# 1
R x x !*a#! %!a#! s"#('ii d"(a a%! !c(a'ia
9 ; , +
# 1
C x x dif!%i'! ima*ina%! s"#('ii d"(a a%! !c(a'ia <
-olutia ecuatiei4
a
b
x
#
# , 1
t

Exemplu: Fie ecuatia4 x

"
"x # ? 82
-e identi&ica coe&icientii ecuatiei4 a > 1; b > #; c > !9
( ) ( ) 9 16 1# " ! 1 " # "
# #
+ ac b
( )
#
" #
1 #
16 #
#
# , 1
t

a
b
x

'

1
#
#
#
" #
!
#
6
#
" #
#
1
x
x
Continutul: #,3 Inecuatii de &orma ax + b B 8, a, b R, a 8,
Propo'itia cu o varia;ila de &orma ax + b B 8 se numeste inecuatie cu o
necunoscuta, unde a si b sunt numere reale9
$ntr@o inecuatie avem ,,dreptulG de a trece termeni dintr@un mem;ru in alt
Exemplu:
6 , #1 < x x
11
mem;ru cu semnul sc*im;at9
$ntr@o inecuatie avem ,,dreptulG de inmulti<imparti inegalitatea cu un numar
di&erit de 'ero9 Procedeul este utili'at pentru eliminarea numitorilor si la &inal
a&larea necunoscutei9
/aca " in!c(a'i! s! $a inm(#'i1impa%'i c( (n n(ma% n!*a'i$ a'(nci s!ns(#
in!*a#i'a'ii s! sc2imba9
#1 6 , + < x x

: ! 1 4 1 ! < x
> x

( ) + ; x
Continutul: #,= *ro%leme ce se re0olva cu aCutorul ecuatiilor, inecuatiilor si a sistemelor de ecuatii
Etapele de rezol(are a unei probleme:
19 -ta;ilirea datelor cunoscute si a celor necunoscute din pro;lema9
#9 (legerea necunoscutei 1necunoscutelor: si e0primarea celorlalte date necunoscute in &unctie de
aceasta 1acestea:9
!9 (lcatuirea unei ecuatii 1sistem de ecuatii: cu necunoscuta 1necunoscutele: aleasa 1alese:, &olosind
datele pro;lemei9
"9 Re'olvarea ecuatiei 1sistemului de ecuatii:9
9 Heri&icarea solutiei9
69 Formularea conclu'iei pro;lemei9
Exemplul #(ecuatie): Bn calator parcurge un drum in ! 'ile ast&el4 in prima 'i parcurge
!
1
din drum, a
doua 'i parcurge

!
din rest iar a treia 'i ultimii "+ de Im9 (&lati lungimea totala a drumului9
Rezol(are: -ta;ilim necunoscuta principala J lungimea totala a drumului, pe care o notam cu x;
$n prima 'i a parcurs4
!
x
; i@au ramas de parcurs
!
#x
; a doua 'i a parcurs

#
!
#

! x x

;
(vem ecuatia4
"+

#
!
+ +
x x
x
pe care o re'olvam4 1 "+

#
!
: 1
: ! :
: 1
+ +
x x
x 6++ 6 1 + + x x x
6++ 6 1 x x x 6++ " x km x 1+
"
6++

care este lungimea totala a drumului9
Exemplul ) (inecuatie): -a se gaseasca trei numere naturale consecutive a caror suma este mai mica
decat 169
Rezol(are: -ta;ilim necunoscuta principala J numarul cel mai mic pe care il notam cu x;
Celelalte doua numere vor &i x ? 1 si x ? # inecuatia4 16 # 1 < + + + + x x x pe care o re'olvam4
16 ! ! < + x 1! ! < x
!
1!
< x
solutiile4 11;#;!:, 1#;!;":, 1!;";:, 1";;6:9
Exemplul * (sistem de doua ecuatii): %oua creioane si noua carti costa impreuna ,+ de lei9 %aca
creioane si " carti costa impreuna "# de lei, a&lati pretul unui creion si a unei carti9
Rezol(are: -ta;ilim necunoscutele pro;lemei4 pretul unui creion > x si pretul unei carti > y9
-e &ormea'a sistemul de ecuatii4

'

+
+
"# "
76 6 #
y x
y x
pe care il re'olvam4

'

+
+
: 6 1 "# "
" 76 6 #
y x
y x
7" !7
!7, !6 "
!+" !6 ,

'

x
y x
y x
x > # lei 1pretul unui creion:9
$ntroducem valoarea lui x in prima ecuatie4
, 7# 6 " 76 6 76 6 # # + y y y y
lei 1pretul unei
carti:9
1#