AMF II

REFERAT- CAFEINA

1. CE ESTE CAFEINA ?

Practic cel mai larg utilizat psihostimulant, este o substanţă naturală care se găseşte in principal
in semintele arborelui de cafea (Coffea arabica), in frunzele de ceai (Thea sinensis) si cotiledoanele
semintelor de cacao (Theobroma cacao) dar si in seminţele sau fructele a cel puţin 100 de specii
diferite de plante. Alaturi de cafeina se mai gasesc in aceste plante si alti compusi din grupa
metilxantine cum ar fi teofilina si teobromina. Proprietatile generale ale metilxantine lor sunt:
stimulante ale SNC si ale inimii, efect bronhodilatator si diuretic - efectele sunt de intensitate diferita
pentru fiecare dintre ele. Cafeina este semnalata si in traficul de droguri, ca falsificator (adulterant) al
drogurilor psihostimulante, fiind folosita pentru a mima actiunea stimulanta a amfetaminelor.
Absorbtia gastrointestinala este mare, iar biodisponibilitatea, dupa administrarea orala, tinde
spre 100%. Timpul de injumatatire al cafeinei este mult mai mic la fumatori (3 ore), fata de
nefumatori (10 ore). La copiii mai mari de 3 ani si la adulti biotransformarea este intensa, insa la
copiii mai mici de 2-3 luni metabolizarea este foarte lenta si timpul de injumatatire este mai mare de
24 de ore. Se distribuie larg in organism si realizeaza concentratii crescute in creier. Se metabolizeaza
aproape in totalitate 85% (mai putin de 10% din substanta patrunsa in organism este eliminata
netransformata) si se elimina sub forma de metaboliti pe cale renala.
Cafeina se foloseste ca atare - cafeina baza sau sub forma de saruri: cafeina natrlubenzoica si
cafeina citrica. Sarurile contin 50% din alcaloidul activ.

2. UNDE O GASIM ?

Cafeina poate sa fie continuta si in anumite medicamente, in special in analgezicele obisnuite,

disponibile in farmacii, in medicamente recomandate in stari gripale si alergii, in suplimentele
alimentare dietetice, in ceaiuri, in produse pe baza de ciocolata, in bauturi energizante, in produse
cosmetice, etc.
Cantitatea de cafeină prezentă în produce depinde de tipul produselor, cantitatea servită şi metoda
de preparare. De exemplu, o ceaşcă de 190ml de ceai conţine 50mg cafeină, o treime mai puţin ca
aceeaşi cantitate a unei ceşti de cafea instant (75mg). Tabelul de mai jos dă o indicaţie despre
cantităţile de cafeină găsite în alte băuturi comparate cu ceaiul:

1
Tipul Produsului   Cafeină (mg/ servire)

Ceai Toate tipurile 50mg/ 190ml servire

Cafea Fiartă (filtru) 100-115mg/ 190ml servire

  Instant 75mg/ 190ml servire

Băuturi tip cola Standard şi Fără Zahăr 11-70mg/ 330 ml cană

Băuturi energizante Toate tipurile 28-87mg/ 250ml servire

Ciocolată Tabletă 5.5-35.5mg/ 50g tableta

În medie consumăm 3.98mg de cafeină /kg corp pe zi, de ex. 39mg/zi pentru o persoană de 60kg .
Multe medicamente comerciale folosite pentru tratarea durerii, analgezicele precum
Antinevralgic şi Saridon, şi unele medicamente folosite împotriva răcelii conţin cafeină, insa si in
combinatia cu paracetamol. Mai mult, acestea se elibereaza liber, fara reteta,consumul fiind
considerat ca lipsit de riscuri. "Este adevarat ca sunt produse hepatotoxice intr-o oarecare masura,
dar atata timp cat nu exista studii clinice concrete care sa demonstreze acest lucru, aceste
medicamente nu pot fi scoase de pe piata", a explicat Magdalena Badulescu, presedintele Agentiei
Nationale a Medicamentului, care a mai adaugat ca "nu exista semnale la nivel european, iar EMEA
(Agentia Europeana a Medicamentului) nu a trimis niciun fel de alerta rapida in ceea ce priveste
aceasta problema". Specialistii ne recomanda , atunci cand luam medicamente ce contin paracetamol
sau combinatia paracetamol-cofeina, sa evitam preventiv consumul de cafea. "Cei care prezinta cu
adevarat sensibilitate la paracetamol sunt cei care au deja probleme hepatice si mai ales cei care au
ciroza hepatica", a explicat dr. Elena Copaciu, presedintele Asociatiei Romane pentru Studiul Durerii,
care a mai adaugat ca o alta combinatie ce poate deveni fatala este cea cu alcoolul.
Produse care contin si paracetamol si cofeina :

· Coldrex: paracetamol, fenilephryn, cofeina, terpinhydrat, acid ascorbic

· Codamin: paracetamol 300 mg, fenacetina 200 mg, cofeina 25 mg, codeina
 
· Panadol Extra: paracetamol 500 mg si cofeina 65 mg

· Saridon: 250 mg paracetamol, 150 mg propifenazona, 50 mg cafeina

· Solpadeine: paracetamol 500 mg, fosfat de codeina, hemihidrat 8 mg si cofeina 30 mg

· Antinevralgic: acid acetilsalicilic 250 mg, paracetamol 150 mg, cafeina anhidra 20 mg

· Thomapyrin: 250 mg de acid acetilsalicilic, 200 mg de paracetamol, 50 mg de cofeina

· Aspidol: acid acetilsalicilic 270 mg, paracetamol 180 mg, cofeina 3 mg.

2
· Fasconal M: acid acetilsalicilic 200 mg, paracetamol 200 mg, cofeina 25 mg, fosfat de codeina 10
mg, fenobarbital 25 mg. 

Preparatul comercial Cofedol contine 100 mg de cafeina si 1 mg de tartrat de ergotamina si este

indicat in tratamentul migrenei. Cofeina se prezinta si sub forma de sare natriu benzoica in fiole care
contin 250 mg/l ml. Dozele sunt de 100-500 mg in injectii se; se poate administra si intravenos, cu
prudenta, in intoxicatia acuta etanolica.

3. ACTIUNE SI INDICATII

Cafeina este un stimulator psihomotor de intensitate moderata, stimuleaza respiratia in

conditiile deprimarii acesteia (de exemplu, in intoxicatia cu barbiturice), are un efect stimulator
asupra inimii, produce vasoconstrictie in vasoconstricţie în sfera nervului splahnic şi dilataţia vaselor
coronare cerebrale şi renale. Cafeina mai are si un efect diuretic slab, stimuleaza secretia gastrica,
relaxeaza musculatura neteda bronsica.
Cafeina consumată cu moderaţie poate face parte dintr-o dietă sănătoasă. Este un alcaloid care
imbunatateste timpul de reactie si concentrarea si creste vigilenta datorita stimularii sistemul nervos
central, mărind activitatea senzorială. Efectele fizice includ stimularea sucului digestiv, rinichilor si
metobolismului intr-un mod care sustine eliminarea toxinelor. Consumul de cafeina a fost asociat si
cu un nivel scazut de acid uric si cu o probabilitate mai mica de a suferi de guta.
Creşte puterea de contracţie a cordului îmbunătăţindu-i ritmul. În doze terapeutice îmbunătăţeşte
activitatea centrului respirator şi cea diuretică, prin diminuarea resorbţiei tubulare.
Chiar si in conditii foarte neprielnice, la doze moderate amplifica multe procese psihice:
 capacitatea de concentrare
 vigilenta (atentia sustinuta)
 fixarea de noi informatii si rememorarea lucrurilor invatate anterior
 viteza de reactie (timpii de raspuns)
 viteza de procesare a informatiilor
 dispozitia

3
 4. REACTII ADVERSE

In doze excesive (de 300-600 mG) cafeina determina neliniste, anxietate, excitatie, insomnie,
diureza, deraierea fluxului gandirii si vorbirii, tahicardie sau aritmii cardiace, perioade de
infatigabilitate, agitatie psihomotorie, confuzie, vertij, tremor al extremitatilor, pirozis si disconfort
epigastric, crampe musculare, tulburari de vedere si auz.
S-a dovedit ca, in general, consumul in exces al cafeinei (aproximativ  600mg/zi) duce la
dependenta. Dependenta de cafeina se caracterizeaza prin anxietate, agitatie si probleme ale
somnului (similare starilor de anxietate) si ingestia unei cantitati mari de cafeina poate fi asociata cu
depresia si poate agrava sindromul premenstrual (SPM).
Toleranta la cafeina difera de la persoana la persoana, insa excesul este toxic. Intoxicatia acuta
grava este foarte rara, doza potential letala fiind de 100 mg/kg, mult mai mare decat s-ar putea
ingera prin cafea. Consumul cronic de cafea, urmat de intreruperea brusca, determina un sindrom de
abstinenta usor caracterizat prin iritabilitate, neliniste, nervozitate, dificultate de a lucra si cel mai
caracteristic, cefalee.
Pentru a putea diagnostica o intoxicatie cu cafeina trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
consum recent de cafeina, de regula de mai mult de 250 mg (de exemplu mai mult de 2-3 cesti de
cafea fiarta) si cinci sau mai multe simptome care se dezvolta in cursul sau la scurt timp dupa uzul de
cofeina. Simptomele care pot aparea dupa de cafeina includ: nelinista, nervozitatea, excitatia,
insomnia, faciesul congestiv, diureza (crescuta), si acuze gastrointestinale.
Dintre tulburarile induse de cafeina enumeram tulburarea anxioasa indusa de cafeina si tulburarea
de somn indusa de cafeina.
Tulburarea anxioasa indusa de cafeina - Elementele esentiale ale tulburarii anxioase induse de o
substanta sunt simptomele anxioase proeminente (transpiratie, tremurături, bătăi de inimă rapide,
dificultăti în respiratie, greată, lesin, dureri toracice, palpitatii) care sunt considerate a fi efectele
directe ale unei substante.
Tulburarea de somn indusa de o substanta - Elementul esential al tulburarii de somn induse de o
substanta il constituie o perturbare notabila a somnului - de tipul insomniei - suficient de severa
pentru a justifica o atentie clinica separata si care este considerata a fi datorata efectelor fiziologice
directe ale unei substante.
 Tulburarea de somn indusa de cafeina produce de regula insomnie, desi unii indivizi se pot plange de
hipersomnie si de somnolenta diurna (mai ales atunci cand vorbim despre abstinenta de la cafeina) in
legatura cu cafeaua. Cafeina exercita un efect dependent de doza, cresterea dozelor cauzand
cresterea vigilitatii si o reducere a continuitatii somnului.

4
 Deşi cafeina este un bun diuretic, e nevoie de cantităţi foarte mari pentru a elimina mai multă
apă decât cea conţinută în cafea sau ceai. Deshidratarea cauzată de cafeină apare mai ales când
aceasta este luată sub formă de tabletă. Pentru o sănătate bună ar trebui să bei suficientă apă, dar şi
consumul de cafea sau ceai se adaugă la cantitatea de lichide băute zilnic.
Cafeaua poate înrăutaţi simptomele refluxului gastric, iar dacă ai probleme cu somnul ar fi bine
să renunţi să o mai bei în a doua parte a zilei.
Cafeina inhiba o enzima numita fosfocreati-resintetaza, implicata in transformarea creatinei in
fosfocreatina- sursa de energie rapida pentru muschii scheletici si creier.  Altfel spus, cafeaua care te
“remoteaza” dupa un efort fizic nu are cum sa faca acest lucru, doar produce surescitare si
imbunatateste anumite functii psihice diminuate din cauza oboselii accumulate. Nici inainte si nici in
timpul efortului cafeina nu este  prea buna, daca ne gandim la efectul asupra glicemiei si secretiei de
epinefrina (adrenalina).
S-a pus în evidență o creștere a nivelului colesterolului seric asociată cafeinei, ceea ce ar putea
duce la creșterea riscului cardiovascular. În plus, sunt motive să credem că poate favoriza apariția
unor tulburări de ritm cardiac. Cafeina influențează sistemul de comunicații al creierului Influența
cafeinei se exercită în primul rând asupra a doi transmițători, acetilcolina și adenozina, crescând
nivelul de acetilcolină și reducând efectul adenozinei. În mod normal, adenozina inhibă activitatea
neuronilor. Cafeina îi slăbește capacitatea de a-și îndeplini sarcina, ceea ce duce la accelerarea
anormală a proceselor nervoase. Tocmai acesta este motivul pentru care mulți utilizează cafeina: ei
caută senzația de înviorare asociată consumului. Însă ei uită că neuronii au funcții diferite. Mulți
neuroni au sarcina sensibilă de a coordona funcționarea unor organe interne, procese metabolice,
glande endocrine etc.
  Un alt efect indus de cafeina este hipoglicemia. Si cei fara diabet zaharat pot sa aiba hipoglicemie,
mai bine zis un tip anume numit hipoglicemie reactiva.  Cea propriu-zisa presupune o glicemie mai
mica decat 50 mg/dl, care este greu de atins in afara diabetului. Este posibil ca unii sa fie mai sensibili
la schimbarile rapide ale concentratiei glucozei in sange.    Astfel, desi inca au o glicemie normala, din
cauza fluctuatiei rapide a valorilor acesteia, ei sa prezinte simptome ale hipoglicemiei. Aceasta
reactivitate crescuta se manifesta mai ales la glucidele cu indice glicemic mare (ex.: dulciuri rafinte)..
Simptomele glicemiei: slabiciune, ameteala, transpiratii, senzatia intensa de foame, iritabilitatea,
senzatie de cap usor, uneori confuzie, anxietate crescuta, iritabilitate, cefalee etc. aduc organismul
intr-o stare de alerta crescuta si determina secretia de adrenalina,  care in timp scurt creste glicemia.
Unii diabetici dezvolta insensibilitate la hipoglicemie si in consecinta nu mai au aceleasi simptome si
raspuns hormonal cand scade nivelul zaharului in sange. Exista riscul sa nu ia masurile care se impun
pentru a corecta glicemia si starea clinica se poate agrava, mergand pana la confuzie si chiar coma.

5
Cea mai buna aparare impotriva glicemiei este recunoasterea ei cat mai devreme, iar cafeina poate
creste atat raspunsul fiziologic la hipoglicemie cat si capacitatea persoanei de a percepe
hipoglicemia.
Consumul indelungat de cafeina duce la cresterea secretiei de cortizol, un alt hormon de stres.
Acesta accentueaza dorinta de a consuma glucide cu indice glicemic mare si creste rezervele de
energie, in special  tesutului adipos. Astfel, un apetit crescut pentru dulciuri in cursul dupaamiezii
poate fi consecinta cafelei de dimineata. Nivelul ridicat de cortizol influenteaza semnificativ si starea
psihica: stari de tensiune, anxietate ridicata care scad starea de bine perceput si in timp pot genera
stari depresive.
Cafeaua reduce apetitul alimentar pentru scurte perioade de timp, posibil ulterior corectiei
hipoglicemiei reactive si ca efect al cresterii secretiei de acid gastric.
 Cafeina creste rezistenta celulara la efectele insulinei, in conditiile in care pancreasul produce o
cantitate suficienta de insulina, principalul hormon metabolic. Una din consecinte este hiperglicemia,
intrucat scade rata de absortie a glucozei in celule. Cafeina genereaza insomnia, care si ea creste
rezistenta la insulina. In consecinta, organismul necesita o cantitate mai ridicata de insulina pentru a
functiona optim, drept urmare pancreasul va trebuie sa produca o cantitate mai ridicata din acest
hormon. In timp, pancreasul poate ajunge la epuizare si risca sa apara diabetul zaharat. Inevitabil si
cafeina a intrat pe lista parca tot mai lunga a substantelor care fac minuni, vindeca boli  sau oricum
previn/rezolva multe din problemele de sanatate (alaturi de vin, bere, aloe vera, mai nou marihuana
etc.) Cercetari pe termen lung arata ca intre cei care consuma cronic cafeina si cei placebo, pentru
acelasi interval de timp, nu exista vreo diferenta notabila. Deci consumul pe termen lung nu aduce
vreun beneficiu net.

5. CONTRAINDICATII

Exista mai multe riscuri asociate abuzului de cafeina in sarcina. Aceasta determina contractarea
vaselor de sange. Acest lucru poate conduce la reducerea transportului si fluxului de sange
catre placenta care asigura hrana si supravietuirea fatului in burtica. Un alt efect negativ al
consumului unei cantitati mai mare de 500 de mg de cafeina asupra fatului il constituie cresterea
ritmului cardiac si numarului de respiratii pe minut. De asemenea, fatul are probleme in a dormi in
burtica ta, cafeina avand acelasi efect de a-l tine treaz si de a-l agita ca la adulti. Pot aparea astfel
probleme in cresterea si dezvoltarea lui. Anumite studii au aratat ca aceasta poate interfera cu
dezvoltarea fatului, incluzand o greutate scazuta la nastere, un schelet anormal sau alte malformatii.
Pana ajung la varsta de sapte sau opt luni, copiii nu pot scapa de metabolitii din cafeina, urme de

6
cafeina putand aparea si in laptele matern. Din cauza acestor aspecte, femeile insarcinate si cele care
alapteaza ar trebui sa limiteze sau sa evite orice bautura cu cafeina, inclusiv ceaiul.
Un studiu publicat în 1999 a evaluat efectul consumului de cafea asupra tensiunii arteriale. În
cazul celor 552 de subiecți urmăriți, valoarea tensiunii arteriale a fost semnificativ mai mare la
consumatorii de cafea, mai exact cu 2,4 mmHg pentru tensiunea arterială sistolică, respectiv 1,2
mmHg pentru tensiunea arterială diastolică. Mai mult, a fost identificată o relație pozitivă,
independentă, între cantitatea de cafea consumată și nivelul tensiunii arteriale. Un lucru înțelept ar fi
ca oamenii, mai ales pacienții cu HTA (hipertensiune arterială), să evite consumul de băuturi care
conțin cafeină. De asemenea, alimentele care conțin cacao ar trebui să fie excluse din dietă, din cauza
conținutului de teobromină, substanță înrudită cu cafeina.
Durerea de cap este un simptom postoperator frecvent. Inainte de interventii, se recomanda
uneori ca pacientul sa se abtina de la consumul oricarui psihotrop, inclusiv cafeina si nicotina. La cei
care consuma cafea in cantitati mari, exista un risc considerabil de sevraj si deci de cefalee
postoperatorie.

6. 15 LUCRURI DESPRE CAFEINA

 Cafeina a fost izolata pentru prima oara din boabele de cafea, in anul 1820.
 Formula chimica a cafeinei este 1,3,7 trimetilxantina.
 Cafeina se gaseste in peste 60 de plante, cele mai importante fiind: boabele de cafea,
frunzele de ceai verde, guarana, frunzele de Yerda si nuca de kola.
 Cafeina stimuleaza receptorii dopaminergici (de aici starea de bine) si inhiba receptorii
pentru adenozina (alunga oboseala).
 Cafeina stimuleaza: memoria, puterea de concentrare, reflexele, limpezimea gandurilor.
 Substanta functioneaza exact ca amfetamina, heroina sau cocaina, numai ca are efecte mult
mai mici.
 Pe langa efecte benefice, exista si reactii adverse ca: insomnia, diureza accentuanta si
diareea.
 5mg per kilogram corp ajuta atletii, diminuand consumul de glucoza si oboseala musculara.
 Cafeina a fost interzisa in toate competitiile sportive patronate de comitetul olimpic
international.
 Estimativ, se consuma 12.000 de tone de cafeina in fiecare an.
 Produsele decafeinizate contin si ele cafeina, insa numai 2.5% din produsul respectiv.

7
 54% se consuma prin cafea, 43% prin ceai si restul de 3% prin alte mancaruri sau bauturi.
 Consumul excesiv poate fi letal. Doza letala este de 150 - 200mg per kilogram corp, adica
aproximativ 400 de cesti baute in 4 ore.
 Cafeina se absoarbe in 30 - 45 de minute, iar efectele sale incep sa se diminuze dupa 3 ore.
 In ultimele zile ale celui de-al Doilea Razboi Mondial, Hitler a primit numeroase injectii cu
glucoza si cafeina pentru a-si pastra energia.