Cafeina.

O putei numi i 3,7-dihidro-1,3,7-trimetil-1H-purin-2,6-dion ori 1,3,7-

trimetilxantin. Cafeina, poate cel mai popular drog din lume. Consumm cafein

n cafea, ceai, cacao, ciocolat, unele buturi rcoritoare, dar i n unele

medicamente.

Cafeina, practic cel mai utilizat

stimulant, se gaseste in principal in

semintele arborelui de cafea (Coffea

arabica), dar frunzele de ceai (Thea

sinensis) si cotiledoanele semintelor de

cacao (Theobroma cacao) sunt, de asemenea,

surse de cafeina.

Absorbtia gastrointestinala este mare, iar biodisponibilitatea, dupa

administrarea orala, tinde spre 100%. Timpul de injumatatire al cafeinei este

mult mai mic la fumatori (3 ore), fata de nefumatori (10 ore). La copiii mai mari

de 3 ani si la adulti biotransformarea este intensa, insa la copiii mai mici de 2-3

luni metabolizarea este foarte lenta si timpul de injumatatire este mai mare de

24 de ore.

Biotransformarea are loc mai ales prin N-demetilare si oxidare. Excretia

urinara a cafeinei in 48 ore este de aproximativ 85%. Mai putin de 10% din

substanta patrunsa in organism este eliminata netransformata.

Efectele cafeinei asupra sistemului nervos

Cafeina este un stimulant al sistemului nervos central. n doze moderate, cafeina

poate:

Crete vigilena
 Reduce coordonarea motorie fin

Provoca insomnie

Cauza dureri de cap, nervozitate i ameeli

Biotransformarea are loc mai ales prin N-demetilare si oxidare. Excretia urinara

a cafeinei in 48 ore este de aproximativ 85%. Mai putin de 10% din substanta

patrunsa in organism este eliminata netransformata.

Cele mai importante tipuri de cafea sunt Arabica si Robusta. Cafeaua Arabica

este cea mai consumata cafea. Continutul de cafeina exprimat procentual pe

masa uscata variaza intre 0.9-2% in semintele verzi de cafea Arabica si 1.3% in

semintele de cafea Arabica prajite. Cafeaua Robusta este consumata in principal

in Franta, Italia, UK. Continutul mediu de cafeina este aproape de 2 ori mai mare

si este cuprins intre 1,6-2,4% din masa uscata pentru samanta verde si de 2% din

masa uscata pentru cea prajita.

Cafeina este consumata sub forma unui extract apos (cafea). De altfel,

extractele apoase din plantele care contin xantine sunt consumate curent sub

forma de bauturi: cafea, ceai, ciocolata fierbinte, Coca-Cola, Diet Coke, bauturi

energizante, etc.

Consumul mediu global este estimat la circa 2,7 mg/kg (adica aproximativ

190 mg/zi), echivalentul a 3 cesti/zi. Obiceiul consumului de cafea, ca si

cantitatea consumata, difera in diverse zone geografice. In consecinta, si

cantitatea de cafea dintr-o ceasca variaza considerabil. Locul intai in ceea ce

priveste consumul de cafea il ocupa Suedia, cu 10-12 kg de cafea/locuitor/an.

n doze masive, cafeina este letal. O doz fatal de cafein s-a calculat a fi de

mai mult de 10 grame (aproximativ 170 mg/fiecare kg al greutii corporale) -

acest lucru este echivalentul a 80-100 ceti de cafea bute succesiv, n ritm

rapid - un lucru nu foarte uor de fcut.

Cafeina intr n fluxul de snge prin stomac i intestinul subire i i poi

simi efectele la aproximativ 15 minute dup ce este consumat. Odat ajuns n

organism, cafeina va rmne aici timp de mai multe ore: este nevoie de

aproximativ 6 ore pentru ca o jumtate din cantitatea de cafein s fie

eliminat.

Cafeina aparine grupului chimic xantin. Adenozina este o xantin ntlnit n

mod normal n creier, care este folosit ca neurotransmitor la unele sinapse.

Un efect al cafeinei este de a interfera cu adenozina n mai multe locuri din

creier, inclusiv la nivelul formaiunii reticulate. De asemenea, cafeina acioneaz

n mai multe locuri din organism, avnd ca efecte: creterea ritmului cardiac,

contractarea vaselor de snge, relaxarea cilor aeriene pentru mbuntirea

respiraiei i facilitarea contraciei unor muchi.

Conform unor studii, cafeina provoac dependen fizic. Un mod de a spune dac

cineva are nevoie de o ceac de cafea sau de o sticl de Cola este s nu-i dai

aceste lucruri i apoi s vezi dac are simptome de sevraj. Simptomele tipice de

sevraj asociate cu cafeina sunt durerile de cap, oboseala i durerile musculare.

Aceste simptome pot s apar n termen de 24 de ore dup ultima doz de

cafein. Un studiu a artat faptul c 4 ceti de cafea pe zi sunt doza minim

pentru crearea dependenei fizice. Alte studii spun c sunt necesare cteva

ceti de cafea n plus pentru a dezvolta dependen.

Actiune toxicaSus

Cafeina stimuleaza activitatea sistemului nervos central (toate zonele cortexului

cerebral), creste diureza, stimuleaza functiile inimii. Cafeina actionand ca

antagonist al adenozinei are efect antimigrenos si antiastmatic.

La nivel celular, metilxantinele prezinta trei tipuri de actiuni de baza care sunt

probabil responsabile de efectele lor diverse:

- translocarea calciului intracelular,

- cresterea acumularii de nucleotide ciclice,

- blocarea receptorului adenozinei.

Cafeina poate produce:

- neliniste,

- pierderea controlului motor,

- cefalee,

- vertij,

- scaderea apetitului,

- cresterea termogenezei.

Este important de notat faptul ca, administrarea cafeinei nu poate inlocui somnul

si trebuie folosita doar ocazional ca un prim ajutor pentru intarirea vigilentei.

Cafeina este administrata uneori in combinatie cu diverse medicamente pentru a

le creste efectul, cum ar fi ergotamina in tratamentul migrenei si in toate

tipurile de cefalee sau in combinatie cu medicamente care pot produce si

analgezie cum ar fi aspirina sau acetaminofenul.

Consumul unor cantitati mari de cafeina de catre femeia insarcinata poate

determina aritmii cardiace la fat si de aceea unii medici recomanda intreruperea

consumului pe perioada sarcinii si daca este posibil pana la oprirea alaptarii.

Studii conduse de Lawson et al. in 2004, in care gravidele au consumat cafea, au

evidentiat producerea de avorturi mai frecvente.