Dopamina este unul dintre principalii neurotransmitorii de la nivelul sistemului nervos, o

substan care transmite informaia ntre neuronii creierului), aceast substan fiind implicat
ntr-o varietate larg de activiti diferite (de exemplu controlul motilitii, al micrilor
musculare).

Cuprins

1 Istoric
2 Efecte fiziologice
3 Formula chimic de structur
4 Biosintez
5 Vezi i
6 Bibliografie
7 Legturi externe
8 Referine

Istoric
Dopamina a fost pentru prima oar sintetizat de George Barger n 1910 cu ajutorul colegului
su James Ewens, la laboratoarele Wellcome din Londra[1]. A fost denumit dopamin
deoarece este o monoamin, iar precursorul su sintetic este 3,4-dihidroxyphenilalanin (LDOPA). Funcia dopaminei ca neurotransmitor a fost identificat pentru prima oar n 1958
de ctre Arvid Carlsson i Hillarp Nils-ke de la Laboratorul de Chimie Farmacologic a
inimii, din Suedia [2].

Efecte fiziologice
Dopamina, produs al nucleilor mijlocii hipotalamici, are un efect inhibitor asupra prolactinei.

Formula chimic de structur

Biosintez
Biosinteza dopaminei este un proces n dou etape, incepnd cu aminoacidul tirozin. O a
doua grupare hidroxil este ataata tirozinei formnd levodopa, sau L-dopa. Acest proces este
catalizat de enzima tirozin hidroxilaz. Dopamina se formeaz prin ndeprtarea acidului
carboxilic din L-dopa, reacie catalizat de dopa decarboxilaza.