Hormonii si rolul lor in organismul uman

Cuvantul hormon vine din limba greaca, insemnand a stimula, a impulsiona, a

excita. In organismul uman, hormonii sunt substante chimice secretate de glandele
endocrine, cu rol de mesageri eliberati in sange, pentru a influenta modificari fizice,
fiziologice, comportamentale, intervenind, asadar, de-a lungul intregii vieti, cu rol in
crestere, sexualitate, reproducere, metabolism, somn, stari de spirit etc. Au actiune
continua, pentru a mentine echilibrul corporal, functionalitatea diverselor organe si
pentru a permite adaptarea continua la mediu.
Descoperirea mesagerilor endogeni (hormonii) se datoreaza fiziologilor englezi
Ernest Henry Starling si William Maddock Bayliss, care, in 1902, au identificat secretina,
substanta produsa de membrana mucoasa a duodenului. In cursul experimentelor pe
animale vii, ei au descoperit ca functiile organismului erau reglate si de alti factori, in
afara impulsurilor nervoase. Au separat nervii care duceau la pancreas si au sesizat ca
organul mai functiona si continua sa secreteze substante digestive, cand membrana
intestinului subtire venea in contact cu acizii gastrici. In 1904, Starling a propus ca
substantele care activau organele sa se numeasca hormoni . Incepand cu aceasta
data, descoperirile stiintifice in domeniu au inaintat rapid. Fiindca sunt situati in
anumite parti ale celulei, numite receptori , hormonii poarta informatii si activeaza
celulele spre un proces metabolic programat genetic. Unii lucreaza independent, altii
interactioneaza. Centrul sistemului hormonal este hipotalamusul (o parte a creierului
mare) si glanda pituitara (hipofiza), situata la baza creierului. In 1921, Frederick Grant
Banting, medic canadian, a facut o descoperire epocala, legata de tratamentul
diabeticilor, constatand ca pancreasul bolnavilor respectivi nu produce insulina
suficienta, hormonul responsabil de prelucrarea zaharului din sange. Banting a izolat
insulina din pancreasul animalelor vii si au injectat-o bolnavilor de diabet.
Chimia creierului cateva exemple de hormoni
Creierul este un loc in care se produc nenumarate reactii chimice, care modifica emotiile
noastre, comportamentul si chiar felul in care gandim. Rolul esential il
au neurotransmitatorii (substante chimice care ajuta la transmiterea influxurilor

nervoase), neuromodulatorii (care controleaza eliberarea de neurotransmitatori si

sporesc sau diminueaza anumite senzatii, precum placerea sau durerea) si hormonii.
Dintre hormoni, mai importanti sunt :

Adrenalina este secretata ca reactie de raspuns la o stare de stres sau

este legata de o activitate fizica solicitanta, de necesitatea de a face fata unui
pericol, unei situatii iesite din comun, antrenand o accelerare a ritmului
cardiac, o crestere a presiunii arteriale, hipoglicemie, o dilatare a bronhiilor si
a pupilelor. Aceasta ofera corpului un plus de energie in situatii critice sau
urgente. Adrenalina este secretata de sistemul nervos central si de catre
glandele suprarenale si are o scurta perioada de actiune (in jur de doua
minute). Din punct de vedere medical, in forma injectabila, adrenalina se
foloseste in cazul socurilor anafilactice (de origine alergica) sau de stop
cardio-respirator.

Cortizolul este un hormon eliberat sub efectul stresului, pentru a oferi

energie, asa cum se intampla si in cazul adrenalinei. Nivelul maxim este atins,
de abicei, dimineata devreme, iar minimum, noaptea si la inceputul dupaamiezei, ceea ce explica diminuarea capacitatilor fizice si psihice, in aceste
momente. Starea de singuratate amplifica, dupa opinia unor specialisti, doza
de cortizol din organism.

Dopamina este hormonul fericirii , de aceea, cand este sintetizat in

cantitati mai mari, starea pozitiva este dominanta. Dopamina este implicata si
in miscare, maladia Parkinson caracterizandu-se si printr-un deficit al acestui
hormon. De asemenea, memoria de scurta durata se hraneste cu
dopamina, sintetizata din proteine. Cafeina si ciocolata, precum si practicarea
sporturilor favorizeaza sintetizarea dopaminei. Nivelul de dopamina din creier
difera la adolescenti si la adulti, primii fiind mult mai sensibili la efectele
aparent placute ale alcoolului, nicotinei si drogurilor, care creeaza, pe
moment, o anumita stare de bine .

Endorfina este hormonul produs de glanda pituitara. Actioneaza antidurere, cantitatea produsa de organism continuand sa fie ridicata dupa un
efort fizic de aproximativ 30 de minute, de aceea o activitate intelectuala,
dupa efort fizic, are un mai bun randament.

Melatonina hormonul somnului este legata de intensitatea luminii

naturale. O cantitate insuficienta de melatonina genereaza apatie, indispozitie,
depresie (este si cauza depresiilor hibernale, de care se plang foarte multi

oameni). Se recomanda expunerea suficienta la lumina naturala, in timpul

zilei, evitarea neoanelor si diminuarea, seara, a surselor de lumina, pentru a
transmite organismului semnalul ca noaptea se apropie. Adolescentii, in
general, au nivel scazut de melatonina, ceea ce explica tentinda lor de a se
culca tarziu si de se trezi tot tarziu.

Serotonina este un neurotransmitator si un neuromodulator cu efecte

multiple. Cercetarile au demonstrat ca se gaseste in slabe cantitati in
organismul delincventilor si in cantitati semnificative la cei care au rol de
lideri. De un nivel scazut de serotonina sunt legate si furia si inclinatia spre
violenta. Factorii care determina scaderea cantitatii de serotonina sunt
pierderea unei fiinte dragi, despartirea, absenta relatiilor sociale, sexuale,
gandurile negative etc. Contribuie la cresterea cantitatii de serotonina o viata
activa, relatiile armonioase de cuplu, sportul, alimentatia sanatoasa legume
crude, banane, prune, carnea alba etc.

Oxitocina este prezenta, mai ales, in organismul femeilor si este favorizata

de raporturile sexuale, sarcina, relatii sociale active.