Glanda pineală e un organ minuscul situat la baza creierului, legat de acesta şi de

sistemul neuroendocrin-hormonal şi nervos prin intermediul unei reţele complexe de

conexiuni. Pineala primeşte impulsuri nervoase (via ganglion cervical superior) privind
iluminarea şi întunericul independent de percepţia conştientă de lumină. În epifiză au fost
identificate numeroase substanţe bioactive (noradrenalina, melatonină, serotonină, histamină,
dopamină, peptide ca TRH, LH-RH, vasotocină analog al
vasopresinei şi oxitocină) alături de proteina specifică,
epifizina. În glanada pineală serotonina e transformată în
melatonină, cu rol de hormon la nivelul sistemului
hipotalamo-pituitar.
Melatonina este o substanţă chimică puternică, care
se gaseşte în fiecare celulă a fiecarui organism viu.
În 1933, s-a descoperit un hormon, numit melatonină – un
ajutor natural al somnului. Ea reduce cu 14 minute timpul de adormire; creşte eficienţa
somnului, dar nu şi timpul de somn; îi ajută pe cei care au rău de avion, dificultăţi de adaptare
la schimbarea de fus orar şi pe vârstnicii cu insomnii. După doi ani de la descoperire,
melatonina era comercializată de 24 de companii din SUA. Dar producţia de melatonină a
corpului poate fi intensificată prin stilul de viaţă. Melatonina se produce noaptea.
Melatonina este un neurohormon lipo şi hidrosolubil sintetizat în creier de glanda
pineală din serotonină. Secreţia melatoninei este stimulată de obscuritate şi împiedicată de
lumină. Melatonina este produsă într-un număr mare de ţesuturi ale organismului uman:
retină, tractul gastro-intestinal, piele, ficat, rinichi, celulele albe (leucocite). Metabolizarea
melatoninei este extrem de rapidă. Vitamina B6 este implicată în bioprocesul de conversie a
triptofanului în 5-htp (5-hidroxi-triptofan) şi apoi în serotonină. Receptori de melatonină se
găsesc în tot corpul.
Sinteza melatoninei porneste de la aminoacidul triptofan. Reacţia limitantă de viteză e
reacţia 3 catalizată de serotonin-N-acetil transferaza.
 Secreţia de melatonină e maximă noaptea şi activitatea acetiltransferazei variază în
acelaşi mod. Conţinutul epifizei în această enzimă creşte la trecerea de la iluminare la
întuneric de până la 100 de ori. Totuşi, în afară de ciclul lumină-întuneric eliberarea de
melatonină e influenţată şi de alţi factori: somn, postură, dietă, activitate. Melatonina intră în
sistemul circulator sangvin şi se dispersează în întreg organismul, realizând în decurs de
câteva ore funcţii de reglare. Spre orele 2-4 noaptea sinteza melatoninei încetează.

Strugurele negru este printre puţinele alimente ce conţine cantităţi importante de

melatonină şi lecitină. Melatonina se găseşte şi în ovăz, porumb, orez, orz, roşii, banane şi
postul, în special în timpul orelor de seară, stimulează producţia de melatonină.

Unele persoane au raportat slăbiciune, coşmaruri, mahmureală dimineaţa şi dureri de

cap sau stări depresive când iau melatonină. Eficienţa melatoninei nu depinde de cantitatea de
preparat inghiţită, ci de perioadă şi de regularitate.

Se naşte ca un triptofan şi în funcţie de variaţiile de temperatură ale corpului şi de

lumină se transformă în serotonină ziua; la întuneric se transformă în melatonină, deci extrasă
din cacao (bogată în serotonină) e de cea mai bună calitate.

 CREŞTEREA NIVELULUI DE MELATONINA ZIUA pe calea de:

- Triptofan + Triptofan-Hidrolaza 5- Hidroxitriptamina Serotonina Melatonina în ciclul
nopţii
- Metionina + ATP SAMe (Sulfadenozilmetionina) un antidepresant important
 CREŞTEREA NIVELULUI DE MELATONINA - NOAPTEA pe calea de:
Noradrenalina Pineal-beta receptori Serotonină N-Acetiltransferază + Serotonină N-
Acetilserotonină (NAS) MELATONINA

E o moleculă "inteligentă" cu multiple funcţiuni, operează în mod selectiv, acţioneaza

numai când şi unde e necesar. Melatonina este considerată ca super-hormon întrucat reglează
producţia majorităţii hormonilor umani atât pancreatici, cât şi endocrini.
 1. Insomnie
Melatonina are efect direct asupra somnului. E o substanţă naturală, coordonează în
mod sigur ritmurile somn-veghe. Melatonina, principiu activ natural secretat de glanda
pineală, este un inductor natural al somnului, îmbunătăţind calitatea lui, fără efecte neplăcute
la trezire.
Reglează ritmul circadian şi prin el întreg organismul, fapt pentru
care este numită şi "ceasul corpului". Există foarte multe motive pentru
care oamenii nu pot să doarmă. Unul dintre acestea poate fi producţia
insuficientă de melatonină care este eliberată în creier, ca răspuns la
venirea nopţii.
Pe măsură ce nivelul de melatonină creşte, se instalează somnolenţa şi
simţiţi nevoia să adormiţi. Există mai multe lucruri care pot afecta
nivelele de melatonină din corp, iar vârsta este unul dintre ele. Pe măsura
ce oamenii îmbătranesc, incidenţa tulburărilor de somn creşte, sugerând
faptul că refacerea nivelului acestui hormon ar putea fi de ajutor.
Cercetările au arătat că persoanele care au probleme de somn pot fi ajutate de
suplimentele alimentare cu melatonină. De fapt, în unele studii, cei care folosesc
medicamentele hipnotice (somnifere) în mod regulat au reuşit să înlocuiască somniferele cu
melatonina, imbunătăţind astfel substanţial calitatea
somnului. Spre deosebire de somniferele hipnotice,
melatonina creează un somn natural, de durata, dându-vă
senzaţia că vă treziţi învioraţi. Când este produsă în cantităţi
suficiente ( pe timpul nopţii ) asigură un somn profund şi
eficient, iar o producţie slabă provoacă adormirea greoaie,
un somn superficial, agitat sau chiar insomnie. Prin folosirea
somniferelor se poate induce somnul, dar celelalte simptoame
rămân neschimbate.
Celulele ipRGC conţin o substanţă chimică numită melanopsină, similară pigmenţilor
foto-senzitivi din conuri şi bastonaşe. Melanopsina este, deci, instrumentul ce determină
glanda pineală să producă sau nu melatonina, un hormon apropiat ceasului biologic uman. În
condiţiile normale circadiene, există un mic vârf de producere de melatoninaă în fiecare după
amiază, aproximativ la ora 16,00 şi un al doilea vârf mult mai mare întâlnit seara târziu,
aproximativ între 22,00 şi 03,00. Condiţiile de întuneric stimulează, deasemenea, producerea
de melatonină. În concluzie, nivelurile de melatonină rămân ridicate pe aproape tot parcursul
nopţii, când dormim, şi scad odată cu apropierea dimineţii, când ne trezim.
În ultimii ani, cercetătorii au învăţat că lumina albă strălucitoare suprimă melatonina. Studii
anterioare au sugerat, de asemenea, că reducerea melatoninei reacţionează diferit la lumină în
raport cu lungimea de undă, în mod specific cu un maximum de sensibilitate la lumina cu
lungime de undă mică (“albastru”).

2. Jet-lag
Melatonina în tratamentul de jet lag, studiu randomizat
dublu orb placebo controlat
 3. Depresii
Melatonina este eficace în tratamentul depresiei rezistentă şi depresiile de iarnă SAD
(seasonal affective disorder), tristeţe, melancolie, dischinezie tardivă (manifestată prin ticuri
faciale provocate de folosirea neurolepticelor pe perioade îndelungate).

4. Nervozitate

5. Stress
Joacă un rol opus cortizonului ( generat de suprarenale pe timpul stressului ) şi astfel
se explică rezistenţa la situaţiile stressante ale tinerilor ( unde nivelul acestui hormon este la
nivelul optim).

6. Antioxidant
Asigură o bună funcţionare a sistemului nervos. Melatonina este probabil singurul
antioxidant capabil să pătrundă în fiecare din celulele corpului nostru, prevenind şi reducând
distrugerile provocate de radicalii liberi aduşi în corp prin alimentele cancerigene sau produşi
de stress; protecţie antioxidantă (străbate membrana celulară şi bariera hematomeningiană şi
stimulează glutationperoxidaza principala enzimă antioxidantă cerebrală dar şi
superoxiddismutaza şi catalaza).
Peste 100 de boli degenerative sunt asociate cu scăderea capacităţii antioxidante a
organismului (cataracta, degenerescenţa maculară retiniană, artroza, maladia Alzheimer, boala
Parkinson, îmbătrânirea, etc.) Melatonina este un antioxidant puternic, în opoziţie cu alţi
antioxidanţi cum ar fi vitamina C, E şi betacarotenul pe care le primim prin alimente. Se crede
că efectul său antioxidant ne protejează de boli precum cancerul, cataracta şi bolile de inimă.

7. Bioritm
Schimbarea fusului orar sau lucrul în schimburi provoacă modificări ale tensiunii
arteriale, glicemiei, vitalităţii, stării psihice, sistemului endocrin şi insomnie.

8. Potenţă sexuală
Scăderea producţiei de melatonină ( datorită stressului acumulat o dată cu vârsta )
semnalizează sistemului endocrin să producă mai puţini hormoni sexuali, care conduce în
timp la atrofia organelor sexuale însoţită de scăderea interesului pentru actul sexual şi a
performanţelor pe timpul acestuia (atât la bărbaţi, cât şi la femei).

9.Dispoziţie
Melatonina are potenţial terapeutic penru migrena şi
alte tipuri de dureri de cap. Ajută în tratarea anxietăţii
înainte de operaţii.

10. Boli coronariene si cardiovasculare

Ea mai poate fi folosită în combaterea, tratarea sau prevenirea bolilor cronice ( SIDA,
Alzheimer, Parkinson, Astm, Cataractă şi Diabet ).
 11. Cancer
Melatonina imunomodulator împreună cu interleukina - 2 în terapia de cancer;
Modularea activităţii de interferon a melatoninei la metastaza de
cancer renal în faza 2
Cercetătorii descoperă din ce în ce mai mulţi factori ce contribuie
la apariţia cancerului, unii dintre ei nefiind până acum suspectaţi
că ar avea vreo legătură cu această maladie.
Un studiu pe şoareci realizat de cercetătorii americani de la mai
multe universităţi a arătat că expunerea pe timp de noapte la
lumină artificială stimulează dezvoltarea tumorilor de cancer la
sân, prin suprimarea secreţiei de melatonină. În plus, s-a
demonstrat că perioadele îndelungate de expunere la întuneric
(natural) încetinesc semnificativ creşterea acestor tumori.
"Aceasta este prima dovadă obţinută pe căi experimentale care confirmă că lumina
artificială joacă un rol important în dezvoltarea cancerului uman", a declarat David A.
Schwartz, unul dintre directorii unei agenţii care a contribuit la realizarea studiului.
Se ştia în urma studiilor anterioare că lumina artificială scade cantitatea de melatonină
implicată în reglarea ciclurilor de somn ale unei persoane, produsă de către creier, dar
cercetatorii nu făcuseră legătura între hormon şi dezvoltarea tumorilor canceroase.
Pentru acest studiu, o serie de şoareci au fost injectaţi cu celule prelevate din tumorile
cancerului de sân. Odată ce aceste celule au evoluat în tumori, acestea au fost implantate unor
şobolani pentru a se dezvolta. Între timp, cercetătorii au colectat sânge în trei faze din
intervalul de 24 h - ziua, noaptea după două ore de întuneric total şi noaptea după doua ore de
expunere la lumină fluorescentă, de la 12 voluntare sănătoase. Sângele a fost injectat direct în
tumorile în curs de dezvoltare. "Sângele bogat în melatonină colectat de subiecţi în întuneric
total a încetinit dezvoltarea tumorilor. Aceste rezultate se datorează efectului melatoninei
asupra celulelor canceroase”, a declarat unul dintre cercetători. Prin comparaţie, sângele fără
melatonină colectat de la subiecţi după doua ore de expunere la lumină fluorescentă a
accelerat dezvoltarea tumorii. Dacă aceste rezultate vor fi confirmate, modul în care sunt
fabricate sursele de iluminare ar putea fi schimbate radical, acestea necesitând modificări
astfel încât să prevină suprimarea producerii de melatonina.
Studii recente au arătat că dozele ridicate de melatonină lucrează sinergic cu anumite
tipuri de chimioterapie. Într-un raport, melatonina s-a dovedit că îmbunătăţeşte timpul de
supravieţuire la femeile cu cancer la sân tratate prin chimioterapie şi diminuează efectele
secundare. Cercetătorii au demonstrat că melatonina are capacitatea de a stimula sistemul
imunitar al organismului. Se pare că are şi proprietatea de a neutraliza efectul negativ al
medicamentelor şi infecţiilor.

12. Colesterol
Melatonina reduce nivelul colesterolului, atenuează efectele negative ale stressului,
protejează împotriva bolilor cardiace degenerative, coboară nivelul colesterolului sangvin şi
este un factor antitumoral.

13. Hipertensiune
Melatonina ajută la reducerea tensiunii arteriale, afirmă un grup de cercetători
americani şi olandezi într-un studiu publicat în revista Asociaţiei Americane pentru Inima
Hypertension: 16 bărbaţi cu hipertensiune arterială au fost trataţi cu 2,5 mg de melatonina şi
cu placebo, luat cu o ora înainte de culcare, timp de 3 săptămâni. Bărbaţilor care au primit
melatonina li s-a redus tensiunea sistolică şi diastolică respectivă cu 6 şi 4 milimetri de
mercur.
 14. Imunitate
Este verificat faptul că melatonina ameliorează eficienţa sistemului nostru imunitar
mărind rezistenţa organismului faţă de boli în general (răceli, gripe...) şi în particular faţă de
bolile tipice îmbatrânirii (cancer, boli cardiovasculare, auto-imunitare) În plus, melatonina în
sine este un imunoregulator care intăreşte producţia de celule T.
Dacă melatonina este luată împreună cu Calciu, este un imunostimulator foarte
puternic al activităţii de răspuns a celulelor T.

15. Autoimunitate
Ea de asemenea stimulează timusul care joacă un rol esenţial în funcţionarea sistemului
immunologic.

16. Osteoporoza
-reglează metabolismul calciului şi al fosforului
-cu acţiune de prevenire a osteoporozei în perioada de post-menopauză
Structura normală de La osteoporoză se subţiază
Osteoporoza
microarhitectură osoasă microarhitectura osoasă

17. Îmbatrânire
Putem cu siguranţă afirma că glanda pineală (epifiza) e cheia înţelegerii îmbatrânirii,
pentru că ea controlează de la naştere până la moarte variaţia zilnică de hormoni (ciclu
circadian) care reglează toate funcţiunile organismului nostru.
Cea mai importantă calitate a melatoninei este cea de revitalizare a întregului sistem
endocrin aşa cum a demonstrat experimental cercetătorul elveţian Walter Pierpaoli
(transplantând glanda pineală a unui şoarece tânăr la altul bătrân, acesta şi-a recâştigat
vitalitatea şi tinereţea pe care apoi le-a păstrat până la moarte care a apărut peste alte 25
procente din durata medie de viaţă, iar când a transplantat glanda pineală a unui şoarece
bătrân la unul tânăr, acesta a îmbătrânit rapid ).
Vinul roşu poate încetini procesul de îmbătrânire, datorită unei substanţe din coaja
strugurilor, care poate proteja celulele organismului de distrugerile care pot apărea odată cu
înaintarea în vârstă, este concluzia unui studiu realizat în Spania. Cercetătorii de la Spanish
Ageing Research Network au descoperit că melatonina, o substanţă care se găseşte în coaja
strugurilor şi într-o altă gamă de alimente, are efect protector asupra celulelor.
Specialiştii au măsurat cantitatea de melatonină prezentă în
coaja a opt varietăţi de struguri italiene. S-a stabilit că printre
soiurile de vin care conţin o mare cantitate de melatonină se
numără Merlot, Cabernet Sauvignon şi Chianti. Cea mai mare
cantitate din acest hormon se găseşte într-o varietate de struguri
care se numeşte Nebbiolo.
Aceştia recomandă persoanelor care vor să încetinească
procesul de îmbătrânire să contribuie la creşterea nivelului de
melatonină din organism prin consumul regulat de alimente precum ceapă, banane, orez,
cireşe şi vin.
În urma analizelor de laborator efectuate pe cobai modificaţi genetic suferind de
îmbătrânire accelerată, cercetătorii au descoperit că primele semne de îmbătrânire, care
apăreau la vârsta de cinci luni (echivalentul a 30 de ani umani), erau provocate de o creştere
bruscă a nivelului de oxigen şi nitrogen din organism.
După administrare de melatonină, procesul de îmbătrânire a fost încetinit.
Profesorul Dario Acuna Castroviejo,
de la Universitatea din Granada, coordonatorul
acestui studiu, a indicat că administrarea de
melatonină la animale din momentul în care
organismul nu o mai produce în mod natural are
acest efect de încetinire a îmbătrânirii.
Acesta a sugerat ca oamenii ar trebui să ia
suplimente de melatonină începând cu vârsta de 30-
40 de ani.

Melatonina 9 - Gena Anti Aging - BMAL1 a ceasului

circadian cu proteina sa CLOCK/BMAL1 formează
complexul de transactivare care capătă tot mai multă
importanţă.

18. Andropauza şi menopauza

Excesul de melatonină poate creşte nivelul hormonului prolactină, care diminuează
impulsul sexual la bărbaţi şi poate în mod teoretic să accelereze creşterea de prolactină în
cazul cancerelor de sân. Melatonina are influenţă şi asupra activităţii glandelor endocrine, de
exemplu, reglează ciclul menstrual, stimulează viaţa sexuală. Secreţia de melatonină scade la
menopauză prin calcifierea glandei pineale. Cortizolul, melatonina şi estrogenul se numără
printre hormonii al căror dezechilibru poate determina apariţia unei tumori.
Profesorul David Spiegel a analizat cercetările desfăşurate până acum privind relaţia
dintre somn şi cancer. Profesorul a analizat şi rolul melatoninei, hormon care este produs în
timpul somnului şi joacă un rol important în ciclul zilnic al organismului. Melatonina
acţionează ca un antioxidant, prevenind vătămările ADN-ului, care pot conduce la cancer, şi
încetineşte secreţia de estrogen, care poate alimenta creşterea tumorilor mamare şi ovariene.

19. Creşterea părului

Melatonina creşte rata de creştere activă (anagen) de păr la femei cu alopecie
androgenică sau alopecie difuză, fapt demonstrat prin studiu randomizat dublu orb placebo
controlat.

20. Melatonina are efect la pacienţi de fibromialgie

21. Melatonina reduce acţiunile de anxietate, fapt cercetat prin studiu

randomozat dublu orb
 22. Melatonina are efect la pacienţi de epilepsie cu nivelul scăzut de
melatonină şi risc de suicid , deasemenea ajută în cazuri de autism,
hiperactivitate şi deficit de atenţie, epilepsie la copii

23. Blochează acţiunea hormonului melanocitar, împiedică colorarea

melanocitelor

24. Blochează acţiunea ACTH-ului

25. Radioterapie şi chimioterapie (reduce efectele adverse: neuropatia,

stomatita, trombocitopenia)

26. Accidente cerebro-vasculare - grăbeşte vindecarea leziunilor cerebrale

27. Scolioza
Rolul său în generarea unei scolioze a fost propus în urma lucrărilor experimentale de
pinealectomie.
În 1959, Marie-Jeanne Thillard, în cursul lucrărilor de cercetare endocrinologice, a descoperit
întâmplător că ablaţia glandei pineale provoacă o scolioză. În 1993 Machida şi Dubousset au
publicat o lucrare experimentală care arăta că reimplantarea glandei pineale într-un muşchi are
un efect protector semnificativ în apariţia unei scolioze. În 1995, aceeaşi autori şi-au continuat
lucrările, arătînd rolul protector al melatoninaei asupra efectului scoliogen experimental al
ablaţiei glandei pineale.
Lucrările efectuate sugerează că este necesară o sinteza normală de melatonina pentru
dezvoltarea armonioasă a sistemului nervos şi în particular a echilibrului postural de care
depinde simetria poziţiei ortostatice.
Melatonina este un neuro-hormon care acţionează asupra sistemului nervos central şi
în particular asupra căilor proprioceptive la nivelul talamusului, trunchiului cerebral şi
probabil al măduvei spinarii. Un alt rol al melatoninaei este hormonal, aceasta intrînd în
competiţie cu gonadotropinele şi indirect cu creşterea.
În sfârşit, este necesar să spunem că a devenit tentant tratamentul cu melatonină în cazul
adolescenţilor care prezintă o scolioză evolutivă. Dacă s-ar practica un tratament hormonal al
scoliozei, acesta ar fi eficient numai pentru scoliozele evolutive la debut, deoarece o data
aparută torsiunea vertebrală, fenomenul mecanic pare ireversibil.

28. Melatonina salivară scade severitatea parodontopatiilor

Melatonina salivară poate juca un rol important în menţinerea sănătăţii
parodontale, potrivit unui nou studio publicat în revista Journal of
Periodontology.
Cercetătorii au constatat că melatonina, un hormon sintetizat de glanda
pineală, are posibile capacităţi protectoare asupra cavităţii bucale
împotriva radicalilor liberi produşi în urma bolilor inflamatorii. Melatonina deţine efecte
antioxidante puternice ce pot proteja celulele în faţa proceselor de inflamaţie sau a
fenomenelor oxidative distructive. Pacienţii cu un nivel de melatonina salivară mai crescut
prezintă valori mai scăzute pentru indicele nevoilor de tratament parodontal comunitar
(CPITN). Acest lucru sugerează faptul că acest hormon poate proteja organismul împotriva
infecţiilor şi inflamaţiilor, asta datorită efectului său antioxidant, stimulare a imunităţii şi de
prevenire a îmbătrânire.
 S-a observat, de asemenea, un nivel mai scăzut de melatonină şi un volum salivar
diminuat la pacienţii înaintaţi în vârstă, cu scoruri CPITN ridicate, comparativ cu subiecţii
tineri.

29. Asocierea melatoninei cu zincul

S-a observat că zincul administrat oral are efect în prevenirea în mare parte a bolilor
de natură diferită (virală, micotică, bacteriană şi parazitară) care lovesc infailibil bolnavii de
SIDA. Concluzia: zincul poate preveni bolile favorizate de SIDA, dar melatonina?
Melatonina, singură, e în stare să refacă nivelul zincului în sângele animalelor
îmbatrânite,deci există o relaţie directă între zinc şi melatonină, pe de altă parte acţiunea lor se
manifestă ca o sinergie de refacere a imunităţii în curs de îmbatrânire. Carenţa de zinc
favorizează procesul de îmbatrânire (nivelul scade constant odată cu trecerea anilor).
Administrarea melatoninei este asociată cu un compus organic al zincului (zinc orotat,
care are avantajul de a fi absorbit mai bine în procesele organice, fiind parte esenţială în 200
enzime).

Se ia cu o jumătate de ora înainte de culcare, pe cât posibil la acceaşi oră pentru a

regla propriul ciclu circadian (o pastilă seara). Pentru că nu au existat studii pe termen lung
despre suplimentarea cu melatonină, nu se recomandă folosirea ei pe termen lung. Melatonina
trebuie luată întotdeauna seara.
Asocierea melatoninei cu extractul de valeriană şi celelalte componente naturale cu
acţiune sinergică asigură efect maxim, utilizând doza minimă. Pyridoxina (vitamina B6)
asigură o bună funcţionare a sistemului nervos.

Sarcină şi alăptare. Nu se asociază cu IMAO, alte antidepresive, cu stimulenţi cum

sunt cafeaua sau băuturile alcoolice. Nu se administrează în timpul activităţii conducătorilor
auto şi celor cu profesiuni ce impun concentrare psihică intensă.

Pentru copii sub 18 ani, persoane cu boli autoimune, epilepsie, leucemie, diabet, cu
tulburări psihice majore sau care folosesc medicamente cu steroizi, este obligatorie
consultarea medicului înainte de a lua acest produs. A se feri de accesul copiilor!
1. Micul tratat de biochimie medicală – Veronica Dinu, Eugen Truţia, Aurora Popescu

2. Biochimie medicală – Maria Mohora

3. Tratat de biochimie medicală – Elena Cristea-Popa, Aurora Popescu Eugen Truţia,

Veronica Dinu

4. Internet