Intre noi si Divinitate se afla un zid, un obstacol care ne impiedica sa vedem, sa simtim si sa

comunicam cu Divinul din interiorul si exteriorul nostru ; Ferice de aceasta pasare si alte fiinte
precum ea ca nu au Minte si Ratiune sa gandeasca , asa pot folosi mai bine instinctul si simtul
universal de a comunica cu Natura si Divinul . Pe noi oamenii , Mintea , Ratiunea si Gandirea ne
tin inrobiti/incatusati in acest univers virtual , inselindu-ne sub mii de forme , orbindu-ne si
indepartandu-ne de la calea care duce catre Adevar . Intre noi si Dumnezeu se interpune
mintea care ne inseala si ne manipuleaza inconstient zilnic fara sa ne dam seama si fara sa
avem vreo putere de a ne razvrati , impotrivi sau elibera de ea . Cand ne nastem ea nu are nici-
o influenta asupra noastra (luati aminte la bebelusi , sunt precum ingerasii , inocenti ,
nevinovati, in ei se oglindeste ceva divin , o simtim fara sa ne spuna nimeni - asta pentru ca in
ei mintea si gandirea inca nu s-a format pt. a diferentia raul de bine, si nu le pateaza sufletul cu
nici-o murdarie de-a gandurilor si faptelor noastre) dar pe masura ce cresc si mintea, ratiunea
si gandirea lor creste si imbogateste, ele pun stapanire pe viata si sufletul lui si-l vor incatusa si
inrobi pana la moarte . Multi au incercat sa evadeze si sa se descatuseze cautand eliberarea in
credinta , religie , cai spirituale de meditatie , yoga , transcedenta ,etc. ...dar toate acestea au
fost diferite forme si aspecte ale mintii de a ne insela, zicandu-ne si facandu-ne sa credem si sa
simtim ca am gasit Divinul , calea catre Dumnezeu... Da-ti la o parte cortina mintii si veti vedea
Adevarul ! Eliberati-va de Minte si veti gasi Divinul ! " La inceput Eu eram in Minte si Mintea
era casa mea , dar intr-o zi am descoperit o portita secreta si am deschis-o , am iesit afara, dar
nu era nimic; mintea , gandurile , totul disparuse (nu mai era nimic de vazut, auzit, simtit...)
si ...m-am trezit intr-un tot infinit , etern , fara de inceput si sfarsit ...eram Eul, Mintea, Corpul,
Lumea, Universul , Totul...Un Spatiu Infinit ( in toti si in toate). Cand m-am intors inapoi in
minte si mi-am adus aminte de ce descoprisem in afara mintii , mi-am dat seama ca nici nu
existau cuvinte sau limbaj de a comunica acea experienta sau moment de iluminare, nu stiam
cum sa-mi explic si ce sa cred, daca era adevarat sau oare o alta dimensiune necunoscuta a
existentei noastre... De un lucru eram sigur caci ori de cate ori deschideam acea portita si
ieseam afara, Eul meu se topea in Divin , Eu eram in Divin si Divinul in mine, Eul meu disparea
si ramanea doar Divinul (precum o picatura de roua cazuta intr-un ocean). Acum ori de cate ori
dau mintea la o parte si incerc sa traiesc prin esenta spirituala simt si inteleg caci atat spiritul
meu cat si al celorlalti oameni sau animale suntem precum ramurile,frunzele, fructele aceluiasi
copac al Divinitatii ; in toti si in toate Spiritul Divin este acelasi fara nici-o diferentiere...doar ca
Mintea ne face sa vedem altfel Realitatea . (Toti suntem precum apa, avem diferite forme:
nori, aburi, gheata, roua, picaturi de ploaie, fulgi de nea, zapada, izvoare, rauri, lacuri, mari,
oceane, dar aceeasi esenta H2O ; Divinul ne anima si transforma in diferite forme si stari,
Mintea ne face sa credem ca suntem ceea ce suntem , dar in esenta noastra spirituala toti
suntem la fel ,apartinem unui singur Spirit Suprem...)”