Sunteți pe pagina 1din 150

Introducere

de Octavian Sarbatoare
Subiectul de Yoga este subiectul despre constiinta. Exista o varietate mare de t
ehnici pentru amplificarea constiintei umane, una dintre acestea este metoda ind
iana Yoga. Yoga in acceptiunea teoretica si practica a evoluat din credintele pa
gane ancestrale in spatiul socio-geografic avand ca centru ceia ce este actualme
nte India. Originea cuvantului Yoga vine din radacina sanscrita Yuj care inseamn
a unire, cu referire la unirea constiintei individuale cu constiinta universala.
Multe tehnici similare cu tehnicile Yoga exista in alte traditii spirituale din
intreaga lume.
Momentul potrivit pentru a incepe practicile Yoga este cel al unei crize individ
uale de constiinta. Nestatornicia, lipsa de satisfactie cu propria viata sunt as
pecte care genereaza multe intrebari despre cum ar putea fi solutionate probleme
le personale. Orice stare de criza spirituala este vazuta ca un inceput al schim
barii, o sansa divina in directia evolutiei si al amplificarii starii de constii
nta. Putem deveni constienti de evenimentele din viata proprie prin a deveni obs
ervatori impartiali a ceia ce se intampla. Prin aceasta constientizare ne putem
analiza toate actiunile care au generat criza spirituala si trage concluziile ne
cesare.
Primul pas inainte de a incepe practicile Yoga propriu-zise este auto-analiza, o
bservarea impartiala a propriei persoane. Calitatea esentiala pentru aceasta est
e onestitatea. Onestitatea ne va permite de a vedea cu obiectivitate ceia ce nu
ne place despre noi insine. Putem astfel considera aspectul fetii, forma corpulu
i, obiceiurile, adictiile si multe altele. Nimeni nu poate fi mai obiectiv in ob
servarea propriei persoane decat persoana insasi. Dupa aceasta se poate lua in s
erios inceputul practicilor Yoga propriu-zise.
Prima tinta in directia auto-perfectionarii este corpul care este cauza multor a
dictii. Adictiile sau dependenta de anumite lucruri sau actiuni ca bautul de alc
ohol, fumatul, mancatul carnii sunt cele mai cunoscute. Este fara indoiala o str
adanie personala grea de a scapa de adictiile corpului. Yoga incepe cu a deveni
constieti de adictiile corpului. Odata ce suntem onesti de a ne recunoaste acest
e slabiciuni putem decide de a face ceva pentru a scapam de ele. Aceaste decizii
reprezinta semnul bun si incurajator de progres in Yoga.
Practicile Yoga in prima lor faza produc o sensibilizare a corpului catre a simt
i trairi din ce in ce mai profunde. Este o amplificare a perceptiei, o trezire c
atre experientele corpului. Aceasta experienta a simturilor are fireste consecin
te paralele ca experiente mentale. Experientele mentale, experientele corpului s
i experientele sexuale sunt interconectate, actiunea/ experienta pe un anumit do
meniu din cele trei genereaza implicatii paralele in celelelte doua feluri de ex
periente. Aceasta ideie este cunoscuta in Yoga ca interactiunea dintre Manas (en
ergia mentala), Prana (energia corpului) si Virya (energia sexuala). Prin urmare
practicile Yoga prin cele trei feluri de experiente pot fi impartite intre cele
trei arii de actiune. Se poate astfel actiona cu predilectie pe Manas sau Prana
sau Virya. Sunt de asemenea tehnici care actioneaza pe doua sau chiar toate cel
e trei arii.
Tehnici specifice care actioneaza pe Manas (deci asupra ariei mentale) sunt medi
tatiile de diferite feluri, cu sau fara practici de Mantra (formule magice). Man
tra de initiere este data de un Guru (maestru spiritual) care urmeaza traditia-i
specifica. Aceste formule in virtutea continutului lor dau anumite rezultate. I
ntregul concept de Mantra se refera la forma de vibratie a unui principiu de via
ta cunoascut in traditie sub numele de Deva sau Devata (zeitate). Prin a repeta
Mantra respectiva mentalul se apropie din ce in ce mai mult de sursa sunetului,
sursa pentru Mantra respectiva si prin urmare de sursa universala. Practicile re
petate de incantari, Mantra si diferite alte sunete fac mentalul practicantului
sa se focalizeze catre o directie unica, aceasta focalizare fiind de fapt scopul
intregului proces de repetare fie rituala sau nerituala. In toate practicile de
meditatie mentalul trebuie sa fie treaz, practicantul trebuie sa fie constient
de ceia ce se intampla. Prin urmare meditatia este o constientizare ci nu o pier
derea atentiei, succesul in meditatie fiind dat de starea de constientizare care
trebuie sa devina din ce in ce mai prelungita.
Tehnici specifice pentru energia corpului (Prana) sunt posturile fizice (Asana)
si exercitiile respiratorii (Pranayama). Ele trebuiesc invatate de la instructor
i/ profesori de Yoga. Traditia Yoga este foarte bogata in descrierea acestor teh
nici.
Tehnicile care actioneaza asupra energiei sexuale (Virya) apartin mai mult de co
nceptul de Tantra Yoga. Esentialul in aceste practici, care necesita doi partene
ri unul masculin si altul feminin, este evitarea ejacularii in timpul practicii
respective. Unitatea prelungita a celor doi poli produce stari avansate de const
iinta. In mod practic este o apropiere treptata a constiintelor celor doi practi
canti de starea de esenta a unitatii numita Bindu. Aceste practici nu sunt recom
andate incepatorilor, ele pot trezi energii care apoi nu mai pot fi controlate.
Se recomanda astfel ca pentru multi ani trebuiesc practicate tehnici care purifi
ca corpul si mintea adica ramura Dakshina (dreapta) din Tantra pana cand practic
antul este pregatit sa inceapa ramura Vama (stanga). Numai o stare de purificare
avansata permite ca aceste experiente sa devina experiente de cea mai inalta fa
ctura spirituala. Succesul in aceste experiente este foarte rar. Intreg acest su
biect apartine de conceptul specific in Tantra numit Maithuna Tantra care action
eaza asupre laturii Virya a practicilor Yoga in stransa interdependenta cu celel
alte arii numite Manas si Prana.
Actiunile/ practicile corporale sunt primele care trebuiesc considerate. Astfel
ca posturile/ pozitiile fizice (Asana) sunt de patru feluri: de extensie, compre
sie, torsiune si neutre in ceia ce priveste raportarea la coloana vertebrala. Su
nt reguli in a alege ordinea si succesiunea diferitelor posturi ca de exemplu o
Asana de extensie este urmata de una de compresie si vice versa. O Asana de tors
iune trebuie sa compenseze torsiunea pe partea stanga cu cea pe partea dreapta.
Posturile neutre pot fi intercalate printre perechile complementare. Ca exemple
postura Sarvangasana (postura tuturor madularelor) care este o Asana de extensie
poate fi urmata de Matsyasana (postura pestelui) care este o Asana de compresie
. Vakrasana (postura madularelor) fiind de torsiune se practica pe ambele parti
stanga si dreapta. Sunt multe carti in literatura de specialitate de unde se pot
invata diferite posturi, de asemenea se pot invata la cercurile de Yoga de la i
nstructori/ profesori de Yoga calificati.
Pranayama (tehnici de respiratie) este urmatorul stadiu dupa practicile Asana. D
iferite tehnici Pranayama produc efecte specifice. Sahita Pranayama de exemplu p
roduce incalzirea corpului. Aceasta caldura face digestia mai buna amplificand f
ocul gastric numit Jatharagni. Alte tehnici Pranayama ca Shitali sau Shetali de
exemplu vor raci corpul. Tehnica de Pranayama Bhramari produce o stare de absorb
tie mentala avand o actiune domnianta asupta creierului. In esenta tehnicile Pra
nayama permit o echilibrare energetica la nivelui tuturor sistemelor functionale
ale corpului astfel ca practicantul este pline de viata tot timpul. Urmand lite
ratura clasica a lui Patanjali si renumitul sau tratat Yoga Sutras se disting op
t stadii in Yoga. Fiecare din aceste stadii are practici specifice care sunt tre
ptat invatate pe masura progresului in Yoga. Cu toate acestea clasificare lui Pa
tanjali este doar una din multele metode de atingere a acelei uniuni numita Yoga
. Felurite alte sisteme de Yoga duc prin metodologia proprie la rezultatul final
acela de a atinge eliberarea, numita Moksha, Mukti, Nirvana, Kaivalya, Jivanmuk
ti, etc. Aceasta eliberare este legata de aspectul dublu al existentei la nivel
fundamental, acela al constiintei si al materiei. Yoga poate fi astfel definita
ca unire a celor doua aspecte opuse ale existentei. Pe de alta parte din punctul
de vedere al constientizarii, Yoga poate lua o alta definitie.
Aceasta definitie pentru Yoga este despartirea (disociere) dintre Purusha (const
iinta) si Prakriti (natura/ materie), Purusha fiind polul de constiinta, Prakrit
i fiind polul materiei. Cand cei doi poli incep sa se disocieze in mintea practi
cantului se produce o identificare treptata a mentalului cu Purusha care este st
area de constientizare a experientei vietii. Toate practicile Yoga au ca obiecti
v final de a produce disocierea dintre Purusha si Prakriti si astfel identificar
e mentalului practicantului cu starea de constiinta reflectiva rezultata. Multe
alte tehnici legate de diferite feluri de Yoga precum Karma Yoga, Bhakti Yoga, L
aya Yoga, Hatha Yoga, Raja Yoga, Jnana Yoga, Kundalini Yoga, Swara Yoga, Nada Yo
ga, Tantra Yoga, Veda Yoga, etc., sunt in feluri diferite practici incercate de
practicanti considerand inclinarile personale ale fiecaruia. Toate practicile du
c in final la acelasi rezultat, la starea de trezire reflectiva care in sistemul
lui Patanjali este numita Samadhi.
Dupa timp mai mult sau mai putin prelung de practica perseverenta, punctul culmi
nant al practicilor se apropie de finalizare printr-o explozia a mentalului. Pan
a atunci sunt in schimb felurite trepte de progres, prin care diferite tehnici d
e Yoga produc o purificare gradata a corpului si mintii. Prin aceasta se produce
o crestere treptata a constiintei vazuta ca accesul pas cu pas la planuri de tr
ezire spirituala numite Lokas. Intregul sistem de Chakras reprezinta o simbolist
ica gradata a nivelului constiintei. Practicantul Yoga va depasi unul dupa altul
cele cinci focuri (Panchagni) care ard continuu in corp si minte, focuri asocia
te cu cele cinci Chakras. Aceste focuri sunt lacomia (Lobha) in Muladhara Chakra
, dorinta sexuala (Kama) in Shvadhishthana Chakra, mania/ supararea (Krodha) in
Manipura Chakra, atasamentul/ atractia (Raga) in Anahata Chakra, mandria/ arogan
ta (Mada) in Vishuddha Chakra, ca apoi constiinta sa atinga nivelul de la Ajna C
hakra.
La acest nivel practicantul se apropie de tel, la pasul urmator mintea explodeaz
a in Sahasrara Chakra. Prin aceasta explozie se constata ca stare de trezire a m
entalul nu poate fi traita in mod pasnic. Se considera ca in acest stadiu maestr
ul spiritual al practicantului, propriul Guru trebuie sa fie aproape pentru a-l
ajuta pe practicant sa treaca prin aceasta experienta tumultoasa. Gradul ridicat
de increderea a practicantului in propriul Guru il face ca sa poata depasi cu s
ucces aceasta experienta unica, cei care nu au deplina incredere in propriul Gur
u neputand avea succes. Explozia mintii este echivalenta cu o completa trezire a
energiei Kundalini Shakti. Kundalini care este energia Shakti urca astfel pe Su
shumna Nadi depasind gradat planurile de constiinta (Loka) pentru a-l intalni si
mbolic pe Shiva in Sahasrara Chakra. Uniunea lor produce o noua constiinta in mi
ntea practicantului, un fel de a doua nastere. Constinta individuala este astfel
unita cu constiinta universala si scopul final este atins. Dupa trezire Yoghinu
l devine un Siddha, un Jivanmukta, un Homo Tantrika, o fiinta eliberata de const
rangerile si conditionarile materiei, in terminologie moderna fiind cunoscut sub
numele de Homo Noeticus sau Homo Universalis in filosofie.
Aspecte preliminare de Yoga, Tantra si Veda
de Octavian Sarbatoare
Aspecte introductive
Aceasta scurta lucrare isi propune de a prezenta practicile de Yoga, Tantra si V
eda asa cum sunt ele intelese in literature clasica de specialitate si relatia l
or cu notiunea de eliberare spirituala care este strans legata de notiunea de Du
mnezeu. Notiunea de Dumnezeu are o multitudine de conotari. Referitor la cele tr
ei concepte de Yoga, Tantra si Veda, Dumnezeu trebuie privit ca fiind prototipul
perfectiunii si al starii de trezire.
Este in particular Dumnezeul trezirii cautat ontologic in practicile mentionate.
Desi metodologia perfectionarii catre cunoasterea Dumnezeului trezirii difera,
telul catre care converg cele trei concepte este practic acelasi. Ca metodologii
de urmat, Yoga este in esenta ascetica, Tantra integrativa pe cand Veda este co
ntemplativ-invocativa. Aceste practici apar intr-o progresie naturala in care tr
eptat se evolueaza spiritual pe masura ce practicile sunt asimilate. Subiectele
in sine sunt foarte extinse, lucrarea de fata va prezenta doar aspectele de baza
ale acestor practici.
Inca de la inceput este necesar de a prezenta preliminariile acestor practici, p
reliminarii fara de care practicile in sine nu au succes sau au un succes limita
t. Aceste practici in esenta lor permit o amplificare a starii de constiinta, o
stare care poate avea efecte negative atunci cand baza pe care se sprijina pract
icile respective nu este sanatoasa. Sprijinit pe o baza sanatoasa, aspirantul sp
iritual se indreapta confident catre fazele finale ale trezirii spirituale, faze
care sunt intotdeauna dureroase. Cunoasterea faptului ca trezirea spirituala es
te o experienta dureroasa, este cu adevarat esentiala pentru aspirantul spiritua
l care-l intalneste astfel pe Dumnezeu intr-un tumul personal mental si fizic fa
ra precedent.
Dumnezeul trezirii
Atat Yoga, cat si Tantra si Veda aspira la intalnirea cu Dumnezeul trezirii spir
ituale exprimat mai cu seama prin notiunea de liberare spirituala sau simplu lib
erare. In Yoga, terminologia de Dumnezeu este cunoscuta sub numele de Ishvara. D
umnezeu sub acest nume nu este un Dumnezeu abstract, Yoga in esenta sa fiind o e
xperienta concreta este bazata pe un Dumnezeu concret. Ishvara nu este o persona
litate asa cum tindem sa credem ca aratand ca un om intr-o stare de spendoare gr
eu de descris, un fel de Dumnezeu in viziunea crestina, dar trebuie mai de graba
privit ca fiind incorporat in tot ce este perfect la nivel de experienta umana.
Ishvara este astfel intrinsec in orice notiune care implica perfectiune de oric
e fel sau stari estatice traite. Proximitatea cu Dumnezeu sub numele de Ishvara,
este trairea experientei calitative de viata umana, Trezirea spirituala ca aspe
ct al acestei proximitati trece prin diferite faze in care se traiesc experiente
concrete prin care aspirantul este adus din ce in ce mai aproape de Ishvara, Du
mnezeul trezirii. Imbunatatirea calitatii vietii aspirantului este semnul clar a
l acestei proximitati. Sanatatea corpului se imbunatateste, de asemenea experien
ta mentala ca stari excelente ale intelectului, memoriei, etc., se imbunatatesc.
Prin a practica Yoga, starea de beatitudine numita Ananda este traita din cand
in cand ca semn al rezultatului final catre care practicantul se indreapta. Aspi
rantul face astfel pasi spirituali reali catre un Dumnezeu real, Dumnezeul exper
ientei vietii calitative umane numit Ishvara.
In conceptul de Tantra, Dumnezeul trezirii capata alte valente, desi in esenta l
or rezultatele sunt similare ca cele din Yoga, conducand de asemenea catre exper
iente de viata calitativa. In cazul Tantra, Dumnezeul trezirii este cunoscut sub
numele de Shiva-Shakti. Tantra deosebeste in mod clar doua notiuni distincte, c
el de Shiva, care este expresia constiintei contemplative si cel de Shakti care
este expresia materiei amorfe. Simbolul Shiva reprezentat ca zeu nu se manifesta
, ci pur si simplu exista intr-o stare contemplativa pur ontologica. Pe de alta
parte simbolul Shakti reprezentat ca zeita se manifesta dinamic in universul mat
erial, dar nu este constienta de propria-i existenta. Cand Shiva si Shakti se un
esc, se intampla un fenomen de exceptie, Shiva incepe sa se manifeste, dar inca
pastrandu-si starea contemplativa de trezire, iar Shakti pe de alta parte devine
constienta (treaza) desi inca isi pastreaza tendinta de manifestare. Esential d
e retinut este ca unirea (Yukta) Shiva-Shakti se poate manifesta in corpul uman.
Trezind energia Kundalini care reprezinta Shakti aflata la baza coloanei verteb
rale, ea se ridica catre zona capului unde il intalneste pe Shiva. Unindu-se Sha
kti cu Shiva, trezirea practicantului are loc si astfel Dumnezeul trezirii Shiva
-Shakti este manifestat in acel corp.
Traditia vedica exprima Dumnezeul trezirii sub numele de Atman. Atman este in es
enta sa similar cu Brahman, principiul etern al nonexistentei (Asat), Atman fiin
d partea manifestata a existentei (Sat). Veda stipuleaza ca Atman se afla in fii
nta umana intr-o stare potentiala, care poate deveni manifestata prin felurite p
ractici care au ca scop constientizarea acestei stari. Dumnezeul trezirii poate
fi astfel intalnit in om prin cunoasterea (Jnana) a intregului concept si practi
carea ritualelor vedice (Yajna) asa cum ele au fost enuntate de scripturile reve
late numite Shruti. Desi Veda este in forma sa un canon al hinduismului, practic
ile in sine de imbunatatire a experientei calitative a vietii pot fi urmate de o
ricine care le cunoaste si le poate aplica in mod corect.
O baza sanatoasa pentru practicile spirituale
Ce inseamna de fapt o baza sanatoasa pentru practicile spirituale? O baza prin d
efinitie este o structura pe care se construieste ceva sau care este un suport p
entru ceva. In cazul practicilor de Yoga, Tantra si Veda este necesar corpul de
a fi intr-o stare propice pentru a experimenta aceste practici. Starea propice a
corpului creiaza o stare adecvata a mintii astfel ca se poate vorbi si de o sta
re propice mentala. Starile propice fizica si mentala, formeaza impreuna o baza
pe care se poate construi un intreg sistem de viata bazata pe practicile de Yoga
, Tantra si Veda. Aceste practici de optimizare pot deveni intrinseci in a trai
calitativ viata de zi cu zi.
Yoga recomanda din principiu opimizarea corpului ca starea functionala. Pentru a
ceasta se acorda inca din start importanta dietei, importanta fara de care o sta
re avansata de purificare a corpului nu se poate obtine. Dieta este bazata pe pr
incipiul Ahimsa, lipsa de violenta. Astfel ca dieta vegetariana trebuie urmata d
e cei care aspira la astfel de practici. Realitatea este pentru consumul de carn
e ca nu aduce rezultate dramatice, dar pur si simplu este un obstacol in a inain
ta pe calea Yoga. In schimb esentiala este evitatea absoluta a consumului de alc
ohol. In cazul acesta consumul de alcohol combinat cu practicile Yoga Tantra sau
Veda duce in ultima instanta la pierderea telului si rezultate dezastroase ca p
ierderea echilibrului mintal pot sa se produca. Trebuie de asemenea avut in vede
re ca practicile sexuale fara discernamant, desi nu aduc rezultate dezastroase p
recum cele ca urmare a consumului de alcohol, pur si simplu il/ o epuizeaza pe p
racticant/ practicanta care departe de a merge catre trezirea spirituala, merge
in schimb catre pierderea nivelului de trezire present. Mintea devine opaca si a
gitata, corpul treptat se ofileste, calitatea vietii diminuandu-se.
Alte aspecte preliminare de care trebuie sa se tina seama inainte de a se incepe
practicile Yoga propriu zise sunt primele doua trepte din sistemul de Yoga al l
ui Patanjali, aplicabile de asemenea in Tantra si Veda. Aceste trepte sunt cunos
cute sub numele de Yama si Niyama, fiind in esenta lor precepte de baza de urmat
. Cele cinci Yamas sunt codurile morale numite astfel: 1. lipsa de violenta (Ahi
msa), 2. practica adevarului (Satya), 3. evitarea furtului (Asteya), 4. controlu
l sexualitatii (Brahmacarya) si 5. lipsa lacomiei (Aparigraha). Pe de alta parte
, cele cinci Niyamas, sunt recomandari de disciplina de urmat pe calea Yoga, ace
stea fiind: 1. puritatea (Shauca), 2. multumirea interioara (Santosha), 3. ascez
a (Tapas), 4. studiul spiritual (Svadhyaya) si 5. credinta in Dumnezeu (Ishvarap
ranidhana).
Se observa cu usurinta ca aceste coduri morale si discipline sunt asa de inalte
ca pentru a le urma cineva trebuie sa fie deja avansat in Yoga. Dar Patanjali pr
in prezentarea lor la inceputul scarii de evolutie trepate in Yoga, scara cu opt
trepte numita Ashthanga Yoga, nu a intentionat de a obtine indeplinirea lor ina
inte de a incepe Yoga propriu zisa, ci mai degraba de a-l atentiona pe aspirant
asupra importantei lor in sens epistemologic. Practicantul este astfel atentiona
t de importanta acestora si de utilitatea urmarii codurilor morale si discipline
lor cat se poate de mult. Codurile morale Yamas si disciplinele Niyamas devin pr
eliminarii mai mult sau mai putin asimilate de catre practicant inainte de a inc
epe practicile fizice de Yoga numite Asanas, posturi/ pozitii fizice. Desi fieca
re dintre aceste coduri morale si discipline poate fi discutat in detaliu o prez
entare scurta este necesara pentru fiecare dintre ele.
Lipsa violenta (Ahimsa) este o piatra de temelie a sistemului Yoga. Progresul in
Yoga nu poate apare fara ca tendinta de a rani o fiinta sau a folosi orice form
a de violenta vor disparea. Ahimsa este astfel codul moral al Divinitatii care n
u raneste ci hraneste si sustine fiintele creiate. Practica adevarului (Satya),
al doilea cod moral, se refera la evitatea minciunii sub orice forma. Indreptand
u-se catre adevar in vorbe si fapte, intreaga viata a practicantului devine in a
rmonie cu adevarul. Al treilea cod moral, evitarea furtului (Asteya), se refera
la abtinerea de a lua orice lucru care apartine altcuiva, furtul fiind considera
t in Yoga ca practica sigura pentru ca cineva sa ajunga sarac si in suferinta. P
e de alta parte prin practica Asteya se obtine abundenta si toate necesitatile c
elui care este ferm in Asteya sunt indeplinite. Controlul sexualitatii (Brahmaca
rya), al patrulea cod moral se refera la aspectul de constientizare a activitati
i sexuale. Contrar multor pareri, Brahmacarya nu este abstinenta sexuala ci mai
degraba este atitudinea de lipsa de dependenta de activitatile sexuale. Desi un
practicant de Brahmacarya poate avea experiente sexuale, ele nu-l conditioneaza
de a depinde de aceste practici, ci mai degraba sunt private ca necesitati ale c
orpului fizic care sunt indeplinite constient. In esenta practicile sexuale cu d
iscernamant reprezinta controlul sexualitatii (Brahmacarya). Ultimul cod moral d
in Yoga este lipsa lacomiei (Aparigraha). Acest cod moral se refera la evitatea
acumularilor inutile, Yoga sesizand tendinta naturala a omului de a acumula tot
felul de lucruri care in cea mai mare parte devin stationare in viata lui. Este
cu alte cuvinte un cod moral care recomanda evitarea de a lua in posesie sau a m
entine in posesie lucruri care nu folosesc acelei persoane si care mai degraba p
ot folosi altcuiva. Prin extrapolare acest cod moral implica o simplificare a vi
etii printr-o evaluare a lucrurilor in posesie ale fiecaruia si eliminarea lor f
ie prin a le da altor oameni care au nevoie cu adevarat de ele sau a le vinde. I
n esenta acest cod moral elimina ceia ce poate fi in surplus in viata fiecaruia,
fie obiecte in posesie, fie mancatul in exces care creiaza ingrasarea corpului,
cuprinzand tot ce este legat de ideia ca cineva poate fi lacom de a avea, stran
ge sau consuma.
Cele cinci Niyamas enumerate mai sus se refera la recomandari de disciplina de u
rmat concomitent cu practicile Yoga de orice tip. Sunt recomandari care vor inso
ti Yoga oricand si oriunde pentru practicantul de Yoga. Puritatea (Shauca) este
astfel numita ca prima disciplina. Aceasta disciplina se refera la mentinerea co
rpului si mintii intr-o stare de curatenie. Astfel ca pe plan fizic curatenia co
rpului este necesara, iar pe plan mental puritatea trebuie privita ca evitare a
imbibarii mintii cu felurite informatii impure, pornografie, reclame de tot felu
l si tot ce asalteaza mintea in a deveni agitata si fara control. Precum se obse
rva este o disciplina greu de atins pentru faptul ca suntem mereu asaltati de ta
rele societatii de consum in care totul pare convergand in a face pe om sa vrea
mai mult sau sa incerce alte experiente ale simturilor. Este un asalt continuu p
e care nu il putem evita pe dea-ntregul decat daca ne izolam de societate. In Yo
ga aceasta poate fi realizat prin retragerea din viata sociala, retragere care i
n fapt nu rezolva problema la nivel social ci numai la nivel individual. Cum ret
ragerea nu este posibila pentru toti cei care vor sa practice Yoga, puritatea (S
hauca) poate fi realizata la nivel calitativ acceptabil printr-o evitare pe cat
posibil a ceia ce o poate afecta. Televizorul este poate in timpurile prezente a
paratul cel mai folosit pentru a intina puritatea mentala. Literatura pornografi
ca este o alta forma vizuala de impurificare mentala. Orice practicant de Yoga i
si poate folosi discernamantul in a evita orice forma de impurificare mentala ca
re vine din mediul inconjurator.
A doua disciplina recomandata de Yoga este multumirea interioara (Santosha). Ace
asta disciplina se refera la a creia o stare de satisfactie mentala pertinenta c
u realitatea vietii. Cu alte cuvinte practicantul de Yoga isi da seama ca nu are
sens de a dori lucruri care prin lipsa lor creiaza o stare de nemultumire. Acea
sta nu elimina dorinta de a obtine ceva, dar aceasta dorinta nu trebuie, conform
disciplinei Santosha, sa produca nemultumire interioara. Mai degraba practicant
ul Yoga este inclinat de a aprecia ceia ce este present si de care se poate bucu
ra cu adevarat. Aceasta multumire interioara poate fi realizata printr-o simpla
apreciere a realitatilor vietii asa cum viata este in simplitate sa, ca multumir
ea de a merge la culcare sau de a avea ce manca, de a putea sa se odihneasca, et
c. Aceste aprecieri ale vietii unui om pot parea prea simple pentru faptul ca ex
ista tendinta in om de a aprecia numai lucruri greu de obtinut. Dar Yoga este in
esenta sa o practica a realitatii vietii in care lucrurile pe care le considera
m normal de a le avea sau trai devin pentru un yoghin o apreciare a vietii. Mult
umirea interioara este prin urmare compatibile cu fericirea individuala, Santosh
a fiind astfel un preludiu al starii Ananda (starea de beatitudine) pertinenta e
liberarii care poate fi obtinuta mai tarziu.
A treia disciplina numita asceza (Tapas) se refera cu predilectie la a creia con
ditii pentru corp sa devina rezistent si starea-i de dependenta de exterior sa f
ie diminuata. Se pot folosi astfel diferite tehnici de a intari rezistenta corpu
lui expunandu-l la factorii naturali, ca soare, caldura, frig, sau practici de p
osturi de mancare, abtinere sexuala, etc. Atentie speciala trebuie acordata fapt
ului ca asceza sa nu fie destructiva. Tapas este in esenta sa un process gradat
de fortificare a corpului fara a-l afecta destructiv. Aceasta disciplina dusa la
extrem conduce la asa numitele mortificatii prin care un singur proces de ascez
a duce la liberarea finala. Sunt cunoscute astfel cazuri mai cu seama in India c
and un ascet decide de a tine mana in sus pentru ani de zile sau a sta intr-un p
icior, etc. In timp mana sau piciorul se cauterizeaza, acest lung exercitiu duca
nd incontestabil la a mentine starea de atentie mentala din ce in ce mai prelung
it, rezultand in final ca yoghinul atinge beatitudinea, starea de Ananda, fiind
astfel liberat. Astfel de asceze extreme sunt rare, calea obisnuita a aspirantul
ui spiritual este de a folosi forme normale de asceza asa cum au fost mentionate
mai sus. Aceste asceze sunt practicate pentru un timp pana cand sunt stapanite
cu desavarsire. Expunerea la factorii naturali, munca fizica fac corpul sanatos,
rezistent la boli, etc. Practicantul devine astfel mai independent de mediul in
care se gaseste, asa cum Dumnezeu, Ishvara in forma sa de constiinta manifestat
a, este independent de mediu. Practica Tapas duce gradat la independenta de cond
itionarile exterioare (fizice) sau interioare (mentale).
Disciplina de studiu spiritual (Svadhyaya) se refera la o preocupare continua a
aspirantului de a studia literatura spirituala, creindu-se astfel obiceiul de a
se perfectiona necontenit. Yoga, desi are o finalitate in notiunea de liberare f
inala numita Kaivalya in Yoga Sutra a lui Patanjali, nu inceteaza atunci cand ac
easta stare a fost atinsa. Yoghinul eliberat continua sa studieze, sa creieze si
sa participe la viata desi dintr-o perspectiva mult mai avansata decat omul obi
snuit. Svadhyaya recomanda astfel studiul spiritual catre o continua ascensiune
spirituala care nu are limite decat atunci cand corpul yoghinului a incetat sa m
ai functioneze. Totusi sunt yoghini care dupa eliberarea finala nu mai sunt inte
resati in a studia fiind preocupati de a se mentine in starea de Ananda, dar pen
tru aspirantul obisnuit disciplina de studiu spiritual (Svadhyaya) este foarte n
ecesara.
Credinta in Dumnezeu (Ishvarapranidhana), ultima din diciplinele recomandate, es
te poate cea mai importanta dintre cele cinci Niyamas. Credinta in Dumnezeu (Ish
vara) este practic vazuta ca esentiala catre telul la care se tinde prin practic
a Yoga, prin faptul ca telul este atins prin credinta. Aceasta credinta este o f
orma de devotiune (Bhakti) prin care aspirantul tinde sa se identifice cu Ishvar
a, sensul cuvantului sanscrit 'pranidhana' insemnand 'a fixa atentia', 'a medita
catre'. Disciplina Ishvarapranidhana implica a organiza timp disponibil pentru
ca aspirantul sa se gandeasca la Dumnezeu, un timp de introspectie a ceia ce Ish
vara reprezinta de fapt ca prototip al implinirii omului in viata.
Cele cinci coduri morale (Yamas) si cele cinci discipline de urmat (Niyamas) tre
buiesc privite ca preliminarii teoretice de cunoscut in Yoga si sunt aplicabile
in egala masura pentru progresul in Tantra si Veda. Astfel ca pe tot timpul prac
ticilor de Yoga sub diferite forme, aspirantul se straduieste de a urma aceste p
recepte cat de mult posibil. Aceste preliminarii sunt un fel de 'cele zece porun
ci' de cunoscut inainte de a incepe practicile de Yoga, Tantra sau Veda.
Arta de a trai si aspiratia spirituala
de Octavian Sarbatoare
Ars bene vivendi
Arta de a trai este un subiect fascinant in sine. Tot asa de fascinante sunt pre
liminariile artei de a trai, practici, tehnici, studii si cercetari personale ca
re ne permit de a practica sau trai o forma de arta spirituala. Inca de la incep
ut trebuie spus ca nu poate exista o cale standard de a ajunge la practica artei
de a trai. Sunt fireste multe traditii care au drept scop mai mult sau mai puti
n explicit arta de a trai. Putem generaliza ca toate religiile intr-o forma sau
alta incearca de a aborda intr-o maniera teoretica si practica o arta spirituala
. Filosofiile la randul lor, intr-o maniera specifica, abordeaza de asemenea ace
asta. Este o preocupare umana esentiala de a raspunde la intrebari ca: "Ce sa fa
c pentru a nu suferi?", "Cum ar fi mai bine sa actionez acum?", "Cine sau ce sun
t eu?", lista poate continua cu intrebari pe care cei mai multi dintre noi le cu
noasem la modul empiric.
Prin urmare constatam ca mai mult sau mai putin constient cei mai multi dintre n
oi suntem preocupati de a sti cum sa traim, de a ne conduce optim viata proprie
si a trai plenitudinea vietii. Toate acestea sunt definite generic sub termenul
de fericire. Trebuie sa admitem ca avem o preocupare obsedanta cu aspectul de fe
ricire, acesta se reflecta in multitudinea de activitati rezultate din felul in
care ne traim viata.
Privita sub aspect spiritual aceasta preocupare obsedanta pentru fericire poate
fi definita ca aspiratie spirituala si aici apare firesc ideia de a defini obiec
tul acestei aspiratii. Stim din experienta practica despre aspiratii spirituale
ca nu sunt strict necesare notiunile de Dumnezeu, sfinti, maestri, etc. Sunt mul
te exemple in diferite traditii ca exista nenumarate cai de aspiratie spirituala
, este la latitudinea fiecaruia de a gasi o modalitate potrivita pentru a urma o
astfel de cale. Aspiratia spirituala poate fi sub forma unor principii sau sub
forma incercarii de apropiere de o anumita emanatie spirituala ca Iisus de exemp
lu, sau Krishna in traditia hindusa, ori Lao Tzi (Tze) in traditia chineza, etc.
Prin aceasta se poate observa ca avem o mare libertate de a alege.
Aceasta nu inseamna ca este simplu sau usor de a incepe o viata spirituala const
iienta. Practica demonstreaza ca din contra o viata spirituala constienta nu est
e usor de a o incepe si practica. Obstacolele sunt multe, in general avand tendi
nta de a blama exteriorul pentru diferite nesanse, dar privind cu onestitate luc
rurile constatam ca de fapt noi insine suntem sursa propriilor nesanse in cele m
ai multe cazuri. Sunt fireste unele imprejurari independente de noi care ne pun
piedici in ceea ce vrem sa facem pe linie spirituala, dar ca aspect dominant put
em spune ca noi suntem cei care ne orientam viata prin actiunile obisnuite ale v
ietii. Aceste actiuni de zi cu zi (poate suna paradoxal!) ne orienteaza viata vi
itoare. O intalnire cu o persoana poate fi semnificativa pentru ce vom face sau
gandi in viitor, cititul unei carti sau articol ne poate influenta viata in mod
decisiv, etc. Constatam astfel ca actiunile de ieri isi pot arata fructele acum,
iar ceea ce facem acum poate deveni cauza pentru un efect in viitor. Aceste ide
i au fost spuse sub felurite forme in multe traditii, ceea ce putem aduce nou in
aceasta directie este felul de a le aplica in contextul prezentului care este u
nic in manifestare si perceptie personala.
Privind diferite institutii, organizatii, etc., care-si propun teluri spirituale
putem fi deceptionati de ceea ce vedem si constatam in modalitatea in care este
prezentata viata spiritual a anumitor cai specifice. Aceasta nu inseamna ca ace
ste institutii sau organizatii nu au valoare in sine. Doctrinele lor spirituale
sunt valoroase pentru cei care cred in ele, cei care se simt "imbunatatiti" prin
contactul cu aceste organizatii. Ceea ce nu prezinta nici un sens pentru cineva
, poate fi semnificativ pentru altcineva. Astfel se explica durata lor in timp,
ca raspund si ofera cai spirituale valabile pentru anumite persoane. Si totusi d
e cele mai multe ori suntem deceptionati de ceea ce vedem. Aceasta nu inseamna c
a suntem indreptatiti sa le criticam. Inseamna mai degraba ca ceea ce vedem nu e
ste potrivit cu propria aspiratia personala, dar organizatiile pot avea ceva bun
pentru aspiratia personala a altcuiva.
Trebuie observat ca toate caile spirituale sunt limitate in ceea ce se poate obt
ine urmand o anumita cale. Aceasta vine fireste din natura lucrurilor ca toate c
onceptele sunt limitate oferind solutii relative in concordanta cu un "camp spir
itual" al aspirantului. Acest "camp spiritual" ne este decat valoarea limitata a
notiunilor cu care vehiculam in ceea ce priveste aspectele spirituale. Exemple
sunt nenumarate. Daca cineva a practicat crestinismul intr-o perioada a vietii,
in momentul in care aceasta aspiratie nu mai prezinta cai personale de crestere
spirituala, alte cai fireste pot fi cautate. A da un alt exemplu din crestinism
este comparatia dintre biserica satului (sau strazii) si viata monahala a caluga
rilor (calugaritelor). Viata monahala este un pas inainte fata de crestinismul d
e convenienta al sateanului obisnuit. Si totusi asa cum s-a mentionat mai inaint
e si viata monahala isi are limitele ei si prin urmare este firesc ca cineva sa
o paraseasca la un moment dat pentru ceva mai elevat. Religiile exista ca urmare
a unei traditii si sunt creatii ale unor grupuri de oameni. Privind contextul s
i evolutia istorica constatam ca aceste institutii mai devreme sau mai tarziu de
vin institutii de convenienta. Acesta este valabil pentru orice alte organizatii
, cluburi, asociatii de Yoga, etc. Pe scurt nici o institutie pe teme spirituale
nu poate iesi din limitari si conditia relativa inerenta. Aceasta relativitate
poate fi data de fosilizarea ideilor organizatiei respective, de decadenta spiri
tuala a conducatorilor, de lipsa de sens a ideilor in noul context social, etc.
Constatand lipsa de sens a unei organizatii, un aspirant intelept, chiar daca a
fost strans legat de acea organizatie, nu inta in conflict. Mai degraba pur si s
implu o ignora. Sa nu uitam ca o organizatie poate fi inca utila pentru alti asp
iranti care gasesc valoare in ea.
Inceputul vietii spirituale
Cum incepem viata spirituala? Metode sunt multe, valoarea lor este probata numai
in mod empiric. Mai intai as mentiona ca viata spirituala este initializata de
cele mai multe ori de un fel de criza personala de identitate si directie. Viito
rul candidat (candidata) este intr-o perioada a vietii cand parca totul a stagna
t, nu mai poate inainta, sunt obstacole la tot pasul. Apare firesc sentimentul d
e autoconservare, individul vrea sa traiasca, sa se manifeste plenar. Aceasta pe
rioada de criza de identitate se poate transforma treptat intr-o criza spiritual
a, instinctiv persoana realizeaza ca ceva, cumva, undeva pune piedici, obstacole
in viata sa. Criza spirituala erupe, se cauta "ceva", apar diferite sanse, cine
va ii spune despre o anumita persoana elevata, o anumita biserica, preot, organi
zatie, etc. Acum apare oferta de alegere din multitudinea de cai, drumul potrivi
t cu starea actuala. Nu se poate spune ca se greseste prin orice alegere, fiecar
e in esenta nu alege decat ceea ce i se pare ca se potriveste la momentul respec
tiv. Si totusi orice alegere trebuie sa lase o poarta deschisa pentru o eventual
a iesire. Se poate comite de asemenea eroarea personala ca se taie legaturile cu
trecutul, adica familie, prieteni, etc. Chiar daca vechiul anturaj nu mai este
revelant pentru momentul respectiv, o legatura potentiala este bine sa fie menti
nuta, trecutul va continua sa ramana parte din ce suntem in prezent sau vom fi i
n viitor.
Care ar fi criteriile de alegere? Totul depinde de atitudinea personala. Bunul s
imt si intuitia personala totusi trebuie sa intervina in a alege. Se analizeaza
astfel obiectul aspiratiei, fie o organizatie, fie o persoana. Daca este o organ
izatie se cantareste ce a facut pana acum, ce realizari importante are, ce fel d
e oameni sunt membrii grupului, etc. Bunul simt intervine astfel de a face o ale
gere buna. Daca este vorba de a urma calea personala a unui maestru se analizeaz
a de asemenea maestrul respectiv, daca are realizari, ce fel de ucenici are, dac
a traieste in lux, daca viata lui (ei) este conform mesajului spiritual pe care
il propavaduieste. Despre profetii care nu urmeaza calea profetiei lor se poate
spune fara ezitare ca sunt falsi pentru simplul motiv ca orice profet este primu
l sau ucenic. "A face ce zice preotul, ci nu ce face preotul" este o naivitate,
mesajul transmis de cel care nu a experimentat nu poate avea validitate certa.
O alta intrebare pe care si-o pune aspirantul este: "Unde ma duce aceasta cale?"
. Este greu sa se dea un raspund, dar simtamantul ca nu este nici o ezitare pe a
cea cale trebuie sa existe de la inceput. Cu alte cuvinte aspirantul intra pe ca
lea aleasa cu convingere si incredere. Acestea sunt de ajuns pentru a intra pe c
alea introspectiei spirituale.
Care ar fi problemele pe care aspirantul ar dori sa le rezolve? In primul rand a
r fi dorinta de a avea un simtamant al evolutiei catre implinire. Aspirantul pri
n urmare trebuie sa se simta bine in noul mediu spiritual fie ca face rugaciuni
in grup sau individual, fie ca participa la cantece in grup (cum sunt gruparile
neo-hinduse sau neo-crestine), etc. Se evolueaza astfel catre un sentiment al im
plinirii personale. Din cercetarile sociologice de pana acum se constata ca noul
convertit constata ca lucrurile inauntrul organizatiei sau noului grup sunt dif
erite de cum sunt vazute din afara. Este aceasta un pas inapoi? Nu! Mai degraba
s-ar spune ca este un alt obstacol care trebuie depasit. Drumul spiritual este p
lin de obstacole si incercari, aceasta explica de ce nu sunt multi cu adevarat c
autatori ai acestui drum. (Cei mai multi dintre noi nu ne incumetam la o viata s
pirituala, pentru ca viata obisnuita "pare" mai comoda sau nu sunt motive pentru
aceasta cautare. Cineva poate fi multumit asa cum este si nu poate fi chestiona
t de ce, pur si simplu nu are nevoie de cautari spirituale fiind de cele mai mul
te ori ocupat(a) cu alte cautari.)
Ce inseamna de fapt depasire obstacolului in materie de spiritualitate? Este inv
ingerea adversarilor? Este dominarea grupului? Nici una din cealalta. Mai degrab
a se poate crede ca opozitia intr-un grup este un semn ca aspirantul nu apartine
acelui grup. Este prin urmare timpul sa iasa din acel grup si deci obstacolul s
a fie depasit. Trebuie observat aici ca cel care a iesit nu este la fel ca cel c
are a intrat. Este deja mai intelept. Excluderea dintr-un grup este de fapt o pr
oiectare mai sus, atat ca experienta, cat si ca viziune de viata. Este timpul pr
in urmare de a se continua calatoria spirituala. Un semn pozitiv, ca lucrurile m
erg bine este ca aspirantul constientizeaza ce s-a intamplat, isi da seama si re
alizeaza ca a depasit un obstacol, ca lamentarea si interpretarea iesirii ca un
refuz din partea grupului nu este corecta.
Aceasta ar fi o scurta teorie potentiala a calatoriilor spirituale. Ea exprima a
sa cum a fost prezentata mai sus latura centrifuga a cautarii spirituale, o conv
ingere personala a unui aspirant ca solutiile problemelor proprii trebuiesc caut
ate in afara sa fie prin aderarea la un grup fie prin a gasi un maestru. Dar ace
asta nu epuizeaza multitudinea posibilitatilor. O alta latura tot asa de importa
nta este cautarea interioara, cea spiritual centripeta.
Cautarea interioara are dimensiuni proprii diferite. Unele traditii recomanda pe
ntru inceput o evaluare personala initiala, mai precis o autoevaluare a propriei
persoane. Cu onestitate aspirantul trebuie sa se autoevalueze. Ce inseamna de f
apt o autoevaluare? Ce putem de fapt observa in propria persoana? Putem cu since
ritate sa ne vedem asa cum suntem cu adevarat. Daca lacomia este o caracteristic
a proprie trebuie recunoscut si constientizat ca suntem lacomi. Daca dorinta sex
uala este greu de stapanit trebuie constientizata ca atare. Mania, usurinta cu c
are ne enervam, atasamentul lipsit de ratiune, mandria, toate acestea trebuiesc
constientizate. Autoevaluarea este esentiala. Nimeni altcineva decat noi insine
ne poate face o evaluare onesta a ceea ce suntem. Cu alte cuvinte problemele per
sonale sunt ridicate la nivelul de probleme de constiinta, de intelegere. Aceast
a indiscutabil este un pas inainte, este recunoasterea si constientizarea unor c
aracteristici prezente ale persoanei. In final cu onestitate nu putem decat spun
e: "Iata, asa sunt eu acum, din aceasta este viata mea facuta in momentul de fat
a!". Autoevaluarea s-ar dori sa fie cat mai completa. Poate lua multe zile in a
vedea cu claritate toate problemele si hibele pe care cineva le poate avea. Se p
oate face chiar o lista (fireste strict personala) cu aceste probleme. Cele mai
evidente si clare constatari sunt pe departe cele fizice. Corpul poate fi dispro
portionat, fata crispata si neplacuta, spatele adus, etc. Apoi urmeaza problemel
e de comportament care sunt mai greu de recunoscut, asa cum au fost mentionate m
ai sus, lacomia, mania, mandria, etc.
Ceea ce se poate observa la mai multe concepte spirituale religioase este ca se
incearca a remedia problemele de comportament inaintea celor fizice. Din punct d
e vedere practic este o metoda superficiala. Este greu de crezut ca cineva poate
deveni calm si echilibrat interior si in acelasi timp sa aiba o fata respingato
are. Fizicul de fapt este privit in multe traditii spirituale ca reflexie a inte
riorului mai precis o imagine exterioara a unei conditii interioare. Prin urmare
a practica de exemplu meditatia in liniste, cu picioarele incrucisate conform u
nei metode prescrise de cineva ramane o metoda superficiala atata timp cat corpu
l este continuu otravit cu felurite mancaruri, bauturi, fumat, etc. Metoda ce ma
i simpla de a elimina aceste toxine este munca fizica ce permite eliminarea toxi
nele corpului.
Practicile de optimizare spirituala incep astfel cu corpul. Metodele sunt variat
e, diferite traditii poseda practici foarte utile, de amintit Yoga, Tai Chi. Fal
un Dafa, Taoism, Tantra, Veda, etc. Cine este intradevar serios in a incepe prac
ticile spirituale supune corpul la munca fizica intensa (dar nu distrugatoare!)
pentru eliminarea toxinelor si evita de a mai introduce alte toxine in corp. De
remarcat in aceasta directie sunt traditiile sihastriei, a ashramelor indiene, a
manastirilor tibetane, etc. Purificarea gradata a corpului permite o perceptie
din ce in ce mai acuta. Este in esenta constientizarea perceptiei care practic c
reiaza diferenta intre persoanele spirituale. Practicantul incepe sa se trezeasc
a, corpul se armonizeaza, se transforma, fata capata trasaturi armonioase, culoa
rea pielii devine placuta, pe scurt se produce o armonizare a corpului atat ca a
spect fizic cat si ca functii interioare.
Se poate spune ca se merge in aceasta directie catre un fel de insanatosire, pot
entialii aspiranti fiind toti considerati bolnavi intr-un fel. Ashramele indiane
nu pot fi prin urmare decat niste spitale spirituale. Majoritatea rezidentilor
sunt bolnavi spirituali, exista doar cativa initiati "doctori" spirituali care s
e ocupa de insanatosirea celor bolnavi. Conform traditiei, maestrul spiritual al
ashramului ii permite rezidentului sa paraseasca ashramul daca sunt semne evide
nte de insanatosire spirituala sau daca a pierdut orice speranta de a-l mai vind
eca (cum sunt cazurile cele mai multe). Traditia monahala crestina de asemenea p
rescrie cumpatare la mancare si alte activitati, munca fizica fiind de asemenea
recomandata in manastiri.
Desigur ca nu toti putem sta intr-o manastire sau ashram, dar cu bunavointa oric
ine poate gasi de lucru la munca fizica. Munca fizica permite amplificarea perce
ptiei, ea este o practica foarte utila dar nu face parte din practicile esoteric
e propriu-zise ci este doar o componenta. Practicile esoterice propriu-zise, dac
a luam cateva exemple din traditia indiana, pot consta din asa zisele Asana (pos
turi fizice) si Pranayama (exercitii de respiratie). Ele pot fi invatate de la i
nstructori de Yoga calificati, pot fi invatate si din carti si practicate indivi
dual sau in grup.
Fie ca practicile spiritual sunt exterioare, ca cele descrise in prima parte a a
cestui capitol, fie ca sunt interioare, ca cele descrise in a doua parte, ele nu
se exclud reciproc. Cineva poate fi membru al unei grupari spirituale si in ace
lasi timp sa aiba un program individual de practici interioare. In ultima instan
ta orice practicant este singur in fata cu obstacolele spirituale de orice fel.
Mediul inconjurator poate stimula, poate inspira, dar aspirantul este in esenta
singur pe cale spirituala aleasa. Traditia indiana este clara in acest sens, dis
cipolul locuieste pentru o perioada cu maestrul lui dar in cele din urma este la
sat singur, in acesta constand de fapt intregul concept al legaturii dintre maes
tru si discipol, acela ca practicantul (discipolul) devine independent de condit
ionari atat mentale cat si de mediu inconjurator.
Yoga si evolutia fiintei umane
de Octavian Sarbatoare
Subiectul de Yoga este subiectul despre constiinta. Exista o varietate mare de t
ehnici pentru amplificarea constiintei umane, una dintre acestea este metoda ind
iana Yoga. Yoga in acceptiunea teoretica si practica a evoluat din credintele pa
gane ancestrale in spatiul socio-geografic avand ca centru ceia ce este actualme
nte India. Originea cuvantului Yoga vine din radacina sanscrita Yuj care inseamn
a unire, cu referire la unirea constiintei individuale cu constiinta universala.
Multe tehnici similare cu tehnicile Yoga exista in alte traditii spirituale din
intreaga lume.
Momentul potrivit pentru a incepe practicile Yoga este cel al unei crize individ
uale de constiinta. Nestatornicia, lipsa de satisfactie cu propria viata sunt as
pecte care genereaza multe intrebari despre cum ar putea fi solutionate probleme
le personale. Orice stare de criza spirituala este vazuta ca un inceput al schim
barii, o sansa divina in directia evolutiei si al amplificarii starii de constii
nta. Putem deveni constienti de evenimentele din viata proprie prin a deveni obs
ervatori impartiali a ceia ce se intampla. Prin aceasta constientizare ne putem
analiza toate actiunile care au generat criza spirituala si trage concluziile ne
cesare.
Primul pas inainte de a incepe practicile Yoga propriu-zise este auto-analiza, o
bservarea impartiala a propriei persoane. Calitatea esentiala pentru aceasta est
e onestitatea. Onestitatea ne va permite de a vedea cu obiectivitate ceia ce nu
ne place despre noi insine. Putem astfel considera aspectul fetii, forma corpulu
i, obiceiurile, adictiile si multe altele. Nimeni nu poate fi mai obiectiv in ob
servarea propriei persoane decat persoana insasi. Dupa aceasta se poate lua in s
erios inceputul practicilor Yoga propriu-zise.
Prima tinta in directia auto-perfectionarii este corpul care este cauza multor a
dictii. Adictiile sau dependenta de anumite lucruri sau actiuni ca bautul de alc
ohol, fumatul, mancatul carnii sunt cele mai cunoscute. Este fara indoiala o str
adanie personala grea de a scapa de adictiile corpului. Yoga incepe cu a deveni
constieti de adictiile corpului. Odata ce suntem onesti de a ne recunoaste acest
e slabiciuni putem decide de a face ceva pentru a scapam de ele. Aceaste decizii
reprezinta semnul bun si incurajator de progres in Yoga.
Practicile Yoga in prima lor faza produc o sensibilizare a corpului catre a simt
i trairi din ce in ce mai profunde. Este o amplificare a perceptiei, o trezire c
atre experientele corpului. Aceasta experienta a simturilor are fireste consecin
te paralele ca experiente mentale. Experientele mentale, experientele corpului s
i experientele sexuale sunt interconectate, actiunea/ experienta pe un anumit do
meniu din cele trei genereaza implicatii paralele in celelelte doua feluri de ex
periente. Aceasta ideie este cunoscuta in Yoga ca interactiunea dintre Manas (en
ergia mentala), Prana (energia corpului) si Virya (energia sexuala). Prin urmare
practicile Yoga prin cele trei feluri de experiente pot fi impartite intre cele
trei arii de actiune. Se poate astfel actiona cu predilectie pe Manas sau Prana
sau Virya. Sunt de asemenea tehnici care actioneaza pe doua sau chiar toate cel
e trei arii.
Tehnici specifice care actioneaza pe Manas (deci asupra ariei mentale) sunt medi
tatiile de diferite feluri, cu sau fara practici de Mantra (formule magice). Man
tra de initiere este data de un Guru (maestru spiritual) care urmeaza traditia-i
specifica. Aceste formule in virtutea continutului lor dau anumite rezultate. I
ntregul concept de Mantra se refera la forma de vibratie a unui principiu de via
ta cunoascut in traditie sub numele de Deva sau Devata (zeitate). Prin a repeta
Mantra respectiva mentalul se apropie din ce in ce mai mult de sursa sunetului,
sursa pentru Mantra respectiva si prin urmare de sursa universala. Practicile re
petate de incantari, Mantra si diferite alte sunete fac mentalul practicantului
sa se focalizeze catre o directie unica, aceasta focalizare fiind de fapt scopul
intregului proces de repetare fie rituala sau nerituala. In toate practicile de
meditatie mentalul trebuie sa fie treaz, practicantul trebuie sa fie constient
de ceia ce se intampla. Prin urmare meditatia este o constientizare ci nu o pier
derea atentiei, succesul in meditatie fiind dat de starea de constientizare care
trebuie sa devina din ce in ce mai prelungita.
Tehnici specifice pentru energia corpului (Prana) sunt posturile fizice (Asana)
si exercitiile respiratorii (Pranayama). Ele trebuiesc invatate de la instructor
i/ profesori de Yoga. Traditia Yoga este foarte bogata in descrierea acestor teh
nici.
Tehnicile care actioneaza asupra energiei sexuale (Virya) apartin mai mult de co
nceptul de Tantra Yoga. Esentialul in aceste practici, care necesita doi partene
ri unul masculin si altul feminin, este evitarea ejacularii in timpul practicii
respective. Unitatea prelungita a celor doi poli produce stari avansate de const
iinta. In mod practic este o apropiere treptata a constiintelor celor doi practi
canti de starea de esenta a unitatii numita Bindu. Aceste practici nu sunt recom
andate incepatorilor, ele pot trezi energii care apoi nu mai pot fi controlate.
Se recomanda astfel ca pentru multi ani trebuiesc practicate tehnici care purifi
ca corpul si mintea adica ramura Dakshina (dreapta) din Tantra pana cand practic
antul este pregatit sa inceapa ramura Vama (stanga). Numai o stare de purificare
avansata permite ca aceste experiente sa devina experiente de cea mai inalta fa
ctura spirituala. Succesul in aceste experiente este foarte rar. Intreg acest su
biect apartine de conceptul specific in Tantra numit Maithuna Tantra care action
eaza asupre laturii Virya a practicilor Yoga in stransa interdependenta cu celel
alte arii numite Manas si Prana.
Actiunile/ practicile corporale sunt primele care trebuiesc considerate. Astfel
ca posturile/ pozitiile fizice (Asana) sunt de patru feluri: de extensie, compre
sie, torsiune si neutre in ceia ce priveste raportarea la coloana vertebrala. Su
nt reguli in a alege ordinea si succesiunea diferitelor posturi ca de exemplu o
Asana de extensie este urmata de una de compresie si vice versa. O Asana de tors
iune trebuie sa compenseze torsiunea pe partea stanga cu cea pe partea dreapta.
Posturile neutre pot fi intercalate printre perechile complementare. Ca exemple
postura Sarvangasana (postura tuturor madularelor) care este o Asana de extensie
poate fi urmata de Matsyasana (postura pestelui) care este o Asana de compresie
. Vakrasana (postura madularelor) fiind de torsiune se practica pe ambele parti
stanga si dreapta. Sunt multe carti in literatura de specialitate de unde se pot
invata diferite posturi, de asemenea se pot invata la cercurile de Yoga de la i
nstructori/ profesori de Yoga calificati.
Pranayama (tehnici de respiratie) este urmatorul stadiu dupa practicile Asana. D
iferite tehnici Pranayama produc efecte specifice. Sahita Pranayama de exemplu p
roduce incalzirea corpului. Aceasta caldura face digestia mai buna amplificand f
ocul gastric numit Jatharagni. Alte tehnici Pranayama ca Shitali sau Shetali de
exemplu vor raci corpul. Tehnica de Pranayama Bhramari produce o stare de absorb
tie mentala avand o actiune domnianta asupta creierului. In esenta tehnicile Pra
nayama permit o echilibrare energetica la nivelui tuturor sistemelor functionale
ale corpului astfel ca practicantul este pline de viata tot timpul. Urmand lite
ratura clasica a lui Patanjali si renumitul sau tratat Yoga Sutras se disting op
t stadii in Yoga. Fiecare din aceste stadii are practici specifice care sunt tre
ptat invatate pe masura progresului in Yoga. Cu toate acestea clasificare lui Pa
tanjali este doar una din multele metode de atingere a acelei uniuni numita Yoga
. Felurite alte sisteme de Yoga duc prin metodologia proprie la rezultatul final
acela de a atinge eliberarea, numita Moksha, Mukti, Nirvana, Kaivalya, Jivanmuk
ti, etc. Aceasta eliberare este legata de aspectul dublu al existentei la nivel
fundamental, acela al constiintei si al materiei. Yoga poate fi astfel definita
ca unire a celor doua aspecte opuse ale existentei. Pe de alta parte din punctul
de vedere al constientizarii, Yoga poate lua o alta definitie.
Aceasta definitie pentru Yoga este despartirea (disociere) dintre Purusha (const
iinta) si Prakriti (natura/ materie), Purusha fiind polul de constiinta, Prakrit
i fiind polul materiei. Cand cei doi poli incep sa se disocieze in mintea practi
cantului se produce o identificare treptata a mentalului cu Purusha care este st
area de constientizare a experientei vietii. Toate practicile Yoga au ca obiecti
v final de a produce disocierea dintre Purusha si Prakriti si astfel identificar
e mentalului practicantului cu starea de constiinta reflectiva rezultata. Multe
alte tehnici legate de diferite feluri de Yoga precum Karma Yoga, Bhakti Yoga, L
aya Yoga, Hatha Yoga, Raja Yoga, Jnana Yoga, Kundalini Yoga, Swara Yoga, Nada Yo
ga, Tantra Yoga, Veda Yoga, etc., sunt in feluri diferite practici incercate de
practicanti considerand inclinarile personale ale fiecaruia. Toate practicile du
c in final la acelasi rezultat, la starea de trezire reflectiva care in sistemul
lui Patanjali este numita Samadhi.
Dupa timp mai mult sau mai putin prelung de practica perseverenta, punctul culmi
nant al practicilor se apropie de finalizare printr-o explozia a mentalului. Pan
a atunci sunt in schimb felurite trepte de progres, prin care diferite tehnici d
e Yoga produc o purificare gradata a corpului si mintii. Prin aceasta se produce
o crestere treptata a constiintei vazuta ca accesul pas cu pas la planuri de tr
ezire spirituala numite Lokas. Intregul sistem de Chakras reprezinta o simbolist
ica gradata a nivelului constiintei. Practicantul Yoga va depasi unul dupa altul
cele cinci focuri (Panchagni) care ard continuu in corp si minte, focuri asocia
te cu cele cinci Chakras. Aceste focuri sunt lacomia (Lobha) in Muladhara Chakra
, dorinta sexuala (Kama) in Shvadhishthana Chakra, mania/ supararea (Krodha) in
Manipura Chakra, atasamentul/ atractia (Raga) in Anahata Chakra, mandria/ arogan
ta (Mada) in Vishuddha Chakra, ca apoi constiinta sa atinga nivelul de la Ajna C
hakra.
La acest nivel practicantul se apropie de tel, la pasul urmator mintea explodeaz
a in Sahasrara Chakra. Prin aceasta explozie se constata ca stare de trezire a m
entalul nu poate fi traita in mod pasnic. Se considera ca in acest stadiu maestr
ul spiritual al practicantului, propriul Guru trebuie sa fie aproape pentru a-l
ajuta pe practicant sa treaca prin aceasta experienta tumultoasa. Gradul ridicat
de increderea a practicantului in propriul Guru il face ca sa poata depasi cu s
ucces aceasta experienta unica, cei care nu au deplina incredere in propriul Gur
u neputand avea succes. Explozia mintii este echivalenta cu o completa trezire a
energiei Kundalini Shakti. Kundalini care este energia Shakti urca astfel pe Su
shumna Nadi depasind gradat planurile de constiinta (Loka) pentru a-l intalni si
mbolic pe Shiva in Sahasrara Chakra. Uniunea lor produce o noua constiinta in mi
ntea practicantului, un fel de a doua nastere. Constinta individuala este astfel
unita cu constiinta universala si scopul final este atins. Dupa trezire Yoghinu
l devine un Siddha, un Jivanmukta, un Homo Tantrika, o fiinta eliberata de const
rangerile si conditionarile materiei, in terminologie moderna fiind cunoscut sub
numele de Homo Noeticus sau Homo Universalis in filosofie.
NEBUNIA MATERIALISMULUI
Preiau acest text arhivat
1
Adevarul Ultim este simplu. El nu poate fi exprimat în cuvinte. Fiinta umana poa
te sa-l descopere doar în
Sinele Suprem.
2
Paramahansa Yogananda spunea: "Savantii contemporani îsi folosesc mentalul pentr
u a îmbunatati mediul
înconjurator, pentru a-l face mai confortabil. Oamenii de spirit folosesc putere
a mentalului pentru a atinge
Iluminarea. Puterea mentalului conduce omul pe calea obtinerii Fericirii profund
e, singura capabila de a-l
proteja de pericolele exterioare. Astfel, este evident ca atitudinea oamenilor d
e spirit este net superioara
demersurilor oamenilor de stiinta.
3
La ce ne serveste sa ne consacram timpul pentru obtinerea de bunuri si satisfact
ii efemere? Spectacolul
vietii este vazut de toate religiile asemeni unei piese de teatru - adica iluzor
iu. Unii oameni, adevarati
nebuni, îsi imagineaza ca piesa este reala si eterna si sufera nespus când într-
un final descopera ca
existenta lor se va sfârsi si ca vor lasa în urma toata agoniseala lor de-o viat
a. Suferinta este rezultatul
orbirii spirituale. Înteleptul considera aceasta piesa de teatru ca iluzorie si
îsi cauta fericirea si împlinirea
în Esenta fiintei sale, Sinele Nemuritor, Atman. Pentru cei care sunt orbi, viat
a este o veritabila "masina
infernala": mai devreme sau mai târziu îi va distruge.
4
Un om întâlnit de Yogananda în New York se plângea astfel: "Nu pot sa-mi iert fa
ptul ca mi-am pierdut 35
de ani din viata pentru a câstiga primul meu milion de dolari !"
"Acum sunteti multumit?" - l-a întrebat maestrul.
"Nici gând. Unul dintre prietenii mei a reusit mult mai bine decât mine. Nu voi
avea liniste pînâ când nu
voi câstiga cel putin 40 de milioane de dolari".
Amintindu-si aceasta întîlnire, Guruji ne-a spus:
"Înainte de a reusi sa câstige cele 40 de milioane de dolari propuse, acest om a
suferit o grava depresie
nervoasa si a murit.
Aceasta este recompensa unei ambitii lumesti, prostesti".
5
Într-o zi, Yogananda ne-a spus:
"Odata, am vazut un desen animat, în care un câine tragea o sanie foarte grea. P
roprietarul câinelui gasise
un mod ingenios pentru a convinge câinele sa traga sania. Cu ajutorul unei praji
ni legate de sanie, omul a
suspendat un cârnat foarte apetisant, chiar în fata câinelui. Câinele aproape nu
observa ca trage sania,
fiind cu totul preocupat sa ajunga la acel cârnat care, indiferent de efortul de
pus de el, ramâne mereu la
aceiasi distanta. Majoritatea oamenilor de afaceri sunt în aceasta situatie. Ei
îsi spun: <<Daca voi reusi sa
obtin acesti bani, eu ma voi lasa de afaceri si voi fi foarte fericit>>. Dar "câ
rnatul" fericirii lor este
inaccesibil, iar ei sfârsesc prin a fi doborâti de "greutatea" problemelor si su
ferintelor generate de efortul
lor de a atinge o fericire iluzorie".
6
A dori sa posezi bunuri materiale înainte de obtinerea starii de liniste interio
ara este o situatie la fel de
prosteasca cu a muri de sete atunci când te îmbaiezi într-un lac. Daca dorim sa
evitam suferintele, trebuie
sa evitam nu saracia în plan material, ci saracia spirituala, pentru ca aceasta
este cauza tuturor suferintelor
si amaraciunilor umane.
7
Oamenii uita ca energia nervoasa si cerebrala pe care ei o consuma pentru obtine
rea averilor lor
antreneaza, datorita scaderii potentialului vital al fiintei, scurtarea duratei
vietii. Materialistii sunt atât de
preocupati de câstigul lor, încât ei nu sunt capabili, nici macar pentru câteva
clipe, sa se relaxeze si sa se
bucure de ceea ce au realizat. Cât de înselatoare este viata! Priviti cu atentie
oamenii care va înconjoara.
Întrebati-va daca ei sunt cu adevarat fericiti. Uitati-va la toate aceste privir
i lipsite de bucurie. Observati
cât de goi sunt ochii lor. Chiar daca materialismul tenteaza umanitatea prin pla
ceri facile si imediate, este
sigur ca o astfel de viata nu poate sa ne aduca o fericire durabila.
8
Pentru ignorant, în spatele fiecarui moment de placere se ascunde sarpele dureri
i si al suferintei.
9
Adresându-se unui vast public american, Paramahansa Yogananda declara
Întotdeauna, pentru a primi un raspuns corect, este necesar sa formulezi foarte
exact întrebarea pe care
o pui. Încercati sa descoperiti de ce atâtia oameni sunt nefericiti. Aceasta va
va ajuta sa gasiti cea mai buna
metoda pentru a realiza o fericire durabila. Straduiti-va sa gasiti solutii prac
tice, formulate astfel încât sa fie
cât mai accesibile. Apropierea de viata trebuie sa fie tot atât de stiintifica c
a apropierea astrofizicianului de
misterele Universului. Religia trebuie sa abordeze o conceptie cât mai stiintifi
ca asupra vietii. Ea trebuie
sa gaseasca solutii practice la problemele fundamentale. De fapt, principiile sp
irituale ofera solutiile cele
mai practice si mai universale care se pot gasi.
10
Un copil nu înceteaza sa plânga pâna ce nu obtine ceea ce îsi doreste. Bucuria e
ste de scurta durata,
dupa care îsi doreste altceva si începe din nou sa plânga. Aceeasi este si atitu
dinea omului adult,
preocupat de lumea materiala. Imediat ce obtine un lucru, el îl abandoneaza si î
si doreste altceva. Nimic
din aceasta lume nu poate sa îi ofere fericirea pe care o cauta.
11
Sufletul nu poate regasi Fericirea în bunurile materiale, pentru simplul motiv c
a fericirea nu este artificiala.
Pierzând contactul cu beatitudinea divina, el spera sa acopere aceasta lipsa cu
ajutorul unor pseudo-
placeri ale simturilor. Dar pe un plan mai profund al existentei, el va ramâne t
otdeauna constient de lipsa
sa de comuniune cu Divinul. Înlauntrul fiintei sale, stie ca placerea simturilor
nu îi va aduce împlinirea
dorita. Cât timp trebuie sa mai ratacim pîna când, satuli de atâta suferinta, sa
ne regasim fericirea în
interiorul fiintei noastre, unicul loc în care ea exista cu adevarat?"
ADEVARATUL TEL AL EXISTENTEI
1
Cei care se limiteaza la a fi constienti doar de planul fizic sunt asemenea turi
stilor într-o tara straina. Patria
noastra este Omniprezenta. Pe Pamânt nu suntem decât niste calatori, niste musaf
iri de moment. Din
pacate, multe persoane devin musafiri nedoriti. Ei se forteaza sa obtina monopol
ul asupra unui petic de
pamânt si cred ca acolo au toate drepturile, ca sunt proprietari. Întreaga lor g
ândire se rezuma la "casa
mea", "femeia mea", "sotul meu", "copiii mei". Implicatiile materialismului, ins
idioase si misterioase îi
pastreaza în vise iluzorii. Ei uita ceea ce sunt. Treziti-va înainte ca visul vo
stru sa se topeasca în infinit.
Unde va mai fi atunci casa voastra, familia voastra, în momentul în care corpul
vostru va dispare? Voi nu
sunteti acest corp. El nu este decât "farfuria" pe care ati primit-o pentru a pa
rticipa la festinul spiritului. De
ce sa nu învatati aceasta lectie esentiala, înainte sa muriti? Nu va împiedicati
de limitarile constiintei umane
si nu uitati nici o clipa infinitatea Spiritului vostru.
2
Krishna a spus:
"Paraseste oceanul suferintei si al mizeriei! Viata în Dumnezeu este o sarbatoar
e continua. Fara El,
existenta nu este plina decât de dureri si deceptii. Telul vietii umane nu const
a în a te casatori, a
supravietui si dupa aceea, a muri. Acesta este destinul animalelor. De ce sa tra
iesti uitând ca esti om?
Dumnezeu ti-a daruit inteligenta pentru a o folosi sa descoperi sensul existente
i tale. El te-a facut
inteligent pentru a-ti dezvolta discernamântul, singurul care te determinae sa-L
cauti. Foloseste cu
întelepciune acest dar! Nu deveni sclavul inteligentei pentru ca aceasta va va a
duce cea mai mare
suferinta!"
3
Adevaratul tel al vietii este sa-L cunoastem pe Dumnezeu. Tentatiile acestei lum
i va sunt prezentate
pentru a va ajuta sa va dezvoltati discernamântul. Preferati placerile simturilo
r sau beatitudinea divina?
Placerile exercita o anumita atractie, dar daca nu le veti rezista, va veti trez
i într-un moment în care
problemele si greutatile nu mai înceteaza. Obtinerea sanatatii, a linistii inter
ioare si a fericirii este
imposibila celor care se lasa dominati de placerile senzuale. Cunoasterea lui Du
mnezeu aduce o fericire
infinita. Mai devreme sau mai târziu, fiecare fiinta trebuie sa învete de la via
ta aceasta lectie.
4
Priviti luminile orasului. Nu sunt minunate? Dar unele din aceste lumini pot asc
unde crime sordide. Nu va
lasati sedusi de aspectul exterior al vietii. Adeseori, stralucirea sa este supe
rficiala. În spatele aparentelor,
urmariti sa gasiti Adevarul Etern.
5
Voi nu ati venit pe lume doar pentru a câstiga bani, a avea familie si a muri. D
estinul vostru este glorios.
Sunteti un copil al infinitului. Cele mai minunate împliniri pe care vi le putet
i imagina va asteapta atunci
când îl veti cunoaste pe Dumnezeu. Comoara Sa infinita va apartine. Ce mai astep
tati? De ce sa mai
pierdeti timpul în ocolisuri nenumarate? Mergeti si cautati-L direct pe El.
6
Meditati asupra cuvintelor lui Isus: "Lasati mortii sa-ngroape mortii!" (Matei,
VIII, 22) Cuvintele sale arata
ca majoritatea oamenilor sunt fiinte moarte. Ele nu au nici un fel de ambitie, n
ici un fel de intiativa sau
entuziasm spiritual, nici un fel de bucurie de a trai. Atunci, la ce bun sa mai
traiasca?
Viata trebuie sa fie o inspiratie permanenta. A trai mecanic înseamna a fi mort
interior, chiar daca corpul
continua sa respire. Viata multor oameni este terna si goala, pentru ca ei lasa
fericirea lor sa depinda de
lucruri efemere, în loc sa descopere sursa infinita a tuturor fericirilor, Sinel
e Suprem, Atman.
7
Acest univers este un vis al lui Dumnezeu. Imensitatea sa sugereaza absenta limi
telor constiintei.
Imagineaza-ti o sfera luminoasa. Vizualizeaza expansiunea sa în Eternitate, cu v
iteza gândului. Poate
expansiunea acestei sfere sa se opreasa la un moment dat? Nu, niciodata. Daca ma
teria prezinta limitari,
constiinta nu prezinta nici un fel de limitare. La fel cum gândirea modeleaza ma
teria, aceasta din urma
umple întregul spatiu creat de sfera de constiinta luminoasa. Substanta primordi
ala a Universului este
Constiinta. Materia a luat nastere prin intermediul gândirii, ca o forma de ener
gie condensata (însasi
gândirea este o forma de energie subtila), la un nivel de existenta mai putin el
aborat - si stiinta moderna a
confirmat acest lucru. Cu mii de ani în urma, înteleptii afirmau ca energia cosm
ica este o proiectie a Vointei
Divine.
8
Valoarea omului nu este determinata de personalitatea sa, ci de faptul ca este p
icatura din Dumnezeu.
9
Anii pe care îi petrecem în existenta terestra sunt secunde, în comparatie cu eo
nii care preced nasterea
noastra sau cu perioadele de timp incomesurabile care vor veni dupa ce vom paras
i aceasta lume. De ce
sa te identifici cu aceasta personalitate trecatoare? Casa, familia, tara în car
e te-ai nascut nu-ti apartin.
Adevarata ta patrie este Infinitul. Adevarata durata a vietii tale este Eternita
tea. Oamenii traiesc imitându-i
pe ceilalti, traiesc dupa opiniile altora. Daca doresti sa-ti traiesti cu adevar
at viata, trebuie sa asculti vocea
ta interioara si nu parerile celorlalti. Nu uita nici o clipa de Dumnezeu. Aceas
ta lume va continua si fara
tine, pentru ca tu nu esti mai important decât altii. De-a lungul anilor, milioa
ne de fiinte au sfârsit în
"tomberoanele" istoriei. Trebuie sa învatam sa cultivam recunostinta fata de Dum
nezeu. El este singurul
rost al vietii. A munci, a avea prieteni si visuri de viitor, toate acestea, nei
ntegrate într-un mod întelept,
spiritual, nu au nici un sens. Ele nu pot aduce o bucurie deplina, pentru simplu
l motiv ca nici una din
aceste bucurii nu este completa. Dumnezeu este cel care înglobeaza toate lucruri
le. Acesta este motivul
pentru care Isus a spus: "Cautati mai întâi împaratia lui Dumnezeu si dragostea
Lui si toate acestea se vor
adauga voua" (Matei, 6, 33). Cautati-L pe Cel care va daruie toate lucrurile si
veti primi de la El ceea ce
aveti nevoie.
NATURA ONIRICA A UNIVERSULUI
1
Un fermier statea lungit sub un copac, absorbit în gândurile sale. Sotia sa a ve
nit fugind, cu lacrimi în ochi,
si i-a spus ca unicul lor fiu a fost muscat de o cobra. Barbatul a ramas tacut.
Stupefiata de aceasta
indiferenta aparenta, sotia a început sa plânga: "Tu nu ai pic de de inima!" "Nu
întelegi nimic!" - i-a raspuns
el. "Noaptea trecuta am visat ca sunt rege si ca am sapte fii. Într-o zi, acesti
a au plecat în padure, unde au
fost muscati de cobre si au murit. În prezent, ma întreb daca trebuie sa plâng d
upa cei sapte fii morti în vis
sau dupa unicul nostru fiu, muscat de cobra în acest vis pe care îl traim acum."
Cu siguranta ca acest om
avea o mare putere de discernamânt spiritual. Pentru el, atât lumea materiala câ
t si cea din subconstientul
sunt la fel de lipsite de realitate. În timp ce visam lumea fizica în care traim
devine ireala si doar lumea
subconstientului pare adevarata. Iar când "visam" în aceasta lume, uitam de lume
a subconstientului.
2
Toate lucrurile exista în doar Constiinta. Un barbat visa ca este soldat si ca a
plecat într-o batalie, în care
este ranit mortal. În vis, el este constient ca va muri curând si este foarte tr
ist. Se gândeste la fiintele dragi
pe care va trebui sa le abandoneze. Se trezeste brusc si nu mai poate de bucurie
când realizeaza ca nu
trebuie sa moara si ca totul a fost un vis. Se bucura ca este sanatos si în viat
a. Dar ce se întâmpla cu un
soldat care, în viata terestra este ranit de moarte? El se trezeste în lumea ast
rala si descopera ca de fapt
toata trairea sa nu a fost decât un vis, ca de fapt nu are corp fizic. Trebuie s
a întelegem ca toate
experientele sunt traite într-o stare de vis!
3
Timpul si spatiul formeaza o urzeala imaginara, pe care este construit acest Uni
vers. Sa presupunem ca
eu adorm si visez ca sunt la bordul unui avoin care parcurge cele 12000 de mile
care despart Los Angeles
de India. Trezindu-ma, descopar ca toata experienta nu a avut loc decât în creie
rul meu si ca nu a durat
decât câteva secunde. Aceasta este natura iluzorie a timpului si spatiului pe ca
re se bazeaza toate ideile
umane despre realitate.
4
Aceasta lume îti pare reala, datorita faptului ca Dumnezeu te-a adus la viata în
Visul Sau Cosmic. Tu faci
parte din Visul Sau. Daca tu visezi ca te-ai lovit cu capul de un perete, în urm
a acestui fapt poate apare o
durere imaginara de cap. Când te trezesti, realizezi ca nu a existat nici un per
ete de care sa te lovesti si
ca experienta pe care ai trait-o nu a fost decât în vis si ca nu te afecteaza în
momentul prezent. Acelasi
lucru se întâmpla cu visele pe care le consideri reale si pe care le traiesti în
prezent. Trezeste-te la unica
Realitate, Dumnezeu si cu siguranta vei descoperi ca viata terestra nu este decâ
t un spectacol, un joc de
lumini si umbre.
5
Într-un film actiunea pare foarte reala, dar privind din cabina de proiectie pot
i sa observi ca întreaga
istorie nu este animata decât de o singura raza de lumina. Acelasi lucru se întâ
mpla si cu Marele Film al
Creatiei. Dumnezeu a spus :"Sa se faca lumina!" (Geneza, 1:2). Întregul Univers
a fost emanat de o
singura raza de lumina divina. Este un film cosmic, asemanator cu cel din sala d
e cinematograf. Diferenta
consta în faptul ca, în sala de cinematograf, spectacolul este bidimensional, so
licitând doar vazul si auzul,
în timp ce "filmul" cosmic este multidimensional si afecteaza toate cele cinci s
imturi ale omului. În sala de
cinematograf, imaginile proiectate pot sa va faca sa râdeti sau sa plângeti, dar
filmul proiectat de
Dumnezeu este mult mai complex si deci mai captivant.
6
Un fizician comenta cu condescendenta:
"Este foarte frumos sa reprezint arborii, florile, râurile precum un vis al lui
Dumnezeu. Stiinta a revelat ca
toate aceste lucruri sunt identice în esenta, ca sunt cu toate formate din proto
ni si electroni".
Atunci, prompt, Yogananda l-a întrerupt:
"Daca tu ai lasa o gramada de caramizi sa cada la sol, crezi ca vor forma o casa
? Cu siguranta ca nu. Este
necesara o inteligenta pentru a face ceva coerent cu o gramada de caramizi. Prot
onii si neutronii sunt
"caramizile" din care a fost construit Universul. Dar a fost necesara o Intelige
nta pentru ca acesta sa
capete forma pe care o are. Toate florile, toate râurile, toti arborii sunt dota
ti cu inteligenta."
7
De unde provine materialul de constructie al Universului?
Înaintea creatiei nu a fost decât Dumnezeu. Aceasta nu este o explicatie suficie
nta pentru a spune ca
Dumnezeu este Atotputernic si ca El poate realiza aceste miracole. Chiar si aces
te miracole au nevoie de
un fundament real, de o baza reala. Dumnezeu este Constiinta. Indiferent de cali
tatea materiei, aceasta a
fost creata printr-un act de vointa al Constiintei Sale. Daca aceasta este adeva
rat, si nu poate fi altfel, atunci
Constiinta este reala si materia este iluzorie. stiinta însasi accepta aceasta a
firmatie, în masura în care
demonstram ca materia este o iluzie. Lucrurile care ne înconjoara nu sunt de fap
t pietre dure, arbori
maiestuosi sau râuri care curg învolburate, toate diferite una de cealalta. Dinc
olo de aceste aparente, nu
se gasesc decât atomi în miscare, în vibratie. Si chiar si acesti atomi sunt o i
luzie. În spatele energiei
cosmice se gasesc gândurile lui Dumnezeu. Cu aceasta nu vreau sa demonstrez ca u
niversul fizic nu este
real, ci doar ca realitatea sa difera de aparenta sa. Realitatea lumii materiale
consta în faptul ca întregul
univers este fundamentat pe Constiinta. Dumnezeu a creat Universul în Visul Sau.
8
"Cine l-a creat pe Dumnezeu?" - l-a întrebat un vizitator pe Yogananda.
Acesta, zâmbind, i-a raspuns: "Numeroase persoane mi-au pus aceasta întrebare. T
raind în lumea creatiei,
ei îsi imagineaza ca nimic nu poate sa existe fara o cauza. Dar Dumnezeu, Cauza
Suprema, se situeaza
dincolo de cauzalitate. Nu este posibil ca El însusi sa fi avut un creator. Cum
este posibil ca existenta
Absolutului sa depinda de un alt Absolut?"
9
Cu adevarat, este o greseala sa afirmi ca Dumnezeu a creat acest Univers, la fel
cum un tâmplar creeaza
o masa. De fapt, Dumnezeu a devenit acest Univers; fara sa-si modifice în nici u
n fel natura Sa intrinseca,
El a transformat o parte a Constiintei Sale în aceasta Iluzie Cosmica, Maya, Uni
versul în care traim. Nimic
nu este ceea ce pare a fi. Toate lucrurile sunt o manifestare a gândurilor lui D
umnezeu.
10
Cum poate Dumnezeu, Unica Realitate, sa manifeste acest univers dual, iluzoriu?
El îl creeaza cu ajutorul
principiului dualitatii. Constiinta Sa Unica manifesta aparenta contrariilor: lu
mina si întuneric, placere si
durere, pozitiv si negativ; astfel, El obtine o infinitate de iluzii în opozitie
. O parte a Constiintei Sale se afla
în miscare, adevar care este revelat si în Biblie: "Si Duhul Sau se purta pe dea
supra apelor" (Geneza, 1,
2). Putem compara aceasta miscare cu cea a valurilor pe suprafata unui ocean. Ni
velul oceanului ramâne
întotdeauna identic, indiferent cât de înalte sunt valurile, deoarece fiecare mi
scare catre înalt este corelata
cu o coborâre în abis, nivelul global al oceanului ramânând acelasi. Analogic vo
rbind, Dumnezeu,
Oceanul de Spirit nu este afectat de Creatia Sa. Spiritul Sau exista pretutinden
i, neclintit si toate miscarile
creatiei Sale sunt asemeni valurilor oceanului. Unitatea Infinitului face sa vib
reze o parte a Sa si o
determina sa devina doi, apoi multiplu, pîna ce apar stelele, galaxiile, planete
le, oamenii si animalele.
Vibratia cosmica primordiala este AUM. Este Amin, Logosul, Cuvântul din Evanghel
ia lui Ioan,
"Dumnezeu ar trebui, cu siguranta, sa fie prost ca sa nu observe raul. El care o
bserva fiecare fir de iarba,
cum sa nu observe un lucru atât de evident?"
"Dar poate ca nu-l percepe ca fiind Raul?" - a continuat discipolul.
"El este Cel care a creat Raul. El este constient ca oamenii traiesc în iluzie s
i ca sufera deoarece chiar El a
creat aceasta iluzie".
"Deci putem spune ca El a dorit sa creeze Raul?"
"Raul este însasi Maya, Iluzia Cosmica. Este o forta constienta care, odata adus
a în existenta, urmareste sa
se perpetueze. Ea încearca sa aserveasca constiinta noastra planului fizic. Dumn
ezeu, Unica Realitate
urmareste, în acelasi timp, sa ne atraga catre El, prin intermediul dragostei Sa
le divine".
"Dar, din ceea ce spuneti dumneavoastra, Necuratul are propriul sau rol, în cadr
ul Creatiei".
Yogananda a surâs si a spus:
"Raul din Creatie este asemeni personajului negativ dintr-o piesa de teatru. El
ne ajuta sa ne îndragostim
de eroii pozitivi si de actiunile pline de virtute. În acelasi fel, Raul si cons
ecintele sale servesc pentru a
trezi în noi dragostea pentru bine si pentruDumnezeu".
Discipolul a continuat:
"Dar daca este asa, maestre, daca binele si raul nu sunt decât niste personaje î
n aceasta "drama cosmica",
putem spune ca, indiferent daca suntem sfinti sau raufacatori, toate acestea nu
sunt decât niste roluri si
acestea nu afecteaza adevarata noastra natura, care este o reflexie a lui Dumnez
eu?"
Maestrul a început sa râda:
"Daca urmarim sa ducem acest rationament pîna la capat, putem spune ca aveti dre
ptate. Dar nu uitati
niciodata ca daca jucati rolul personajului negativ într-o piesa, veti suporta s
i consecintele actiunilor
negative din piesa, pedeapsa. Daca însa jucati rolul sfântului, va veti trezi di
n acest vis cosmic si va veti
bucura în eternitate de fuziunea cu Divinul".
12
Yogananda s-a adresat unui discipol nou venit:
"Ce crezi ca opreste Pamântul sa se lanseze în spatiu, într-o calatorie care sa-
l îndeparteaza de Soare?"
"Atractia gravitationala exercitata de Soare" - raspunse discipolul.
"Si ce crezi tu ca opreste Pamântul sa se apropie de Soare?"
"Forta centrifuga, care-l determina sa ramâna pe orbita".
Yogananda a abandonat acest subiect, surâzând. Dupa o perioada de timp, discipol
ul a realizat ca
Maestrul folosise Soarele ca pe un simbol al Divinitatii si Pamântul ca simbol a
l omului, în permanenta sa
fuga de atractia divina. Yogananda a dorit sa ne incite, pentru a ne determina s
a ne deschidem sufletul si
sa eliminam orice rezistenta fata de Apelul de dragoste al Divinului".
SUFLETUL SI DUMNEZEU
1
Dumnezeu este Oceanul de Spirit, iar oamenii sunt asemanatori valurilor care apa
r pe suprafata sa.
Vazute dintr-o barca, aceste valuri par sa fie foarte diferite - unele sunt înal
te si puternice, altele sunt mici
si insignifiante. Dintr-un avion, vedem numai oceanul, fara a sesiza valurile ce
anima suprafata sa. La fel
se întâmpla cu cel absorbit de jocul iluziei, Maya. El se ataseaza de succes si
este trist când sufera un esec.
Îi este teama de durere si boala, iubeste existenta terestra si este îngrozit de
moarte. Valurile existentei
umane par reale si infinit diversificate. În ochii unei fiinte eliberate totul e
ste Brahman, totul este
Dumnezeu. Cu cât furtuna este mai puternica, cu atât valurile sunt mai înalte. C
u cât vântul iluziei sufla mai
puternic asupra mintii unei fiinte, cu atât mai mult ea urmareste sa se distinga
de cei din jurul sau. Este cu
neputinta sa te ascunzi de Creator. Toti facem parte din Dumnezeu, la fel cum va
lurile fac parte din
ocean. Noi nu suntem separati de El decât în aparenta. Persoanele care vor sa-si
afirme personalitatea si
sa se ridice deasupra celorlalti prin vanitate si orgoliu, la un moment dat se v
or lovi cu putere de valurile
celorlalte ego-uri, provocate, tot asemeni lor, de o furtuna în iluzie. Asemeni
unei furtuni în care valurile
se ridica si coboara, victorioase într-o zi, linistite în alta, într-un turbion
nesfârsit de conflicte si competitii.
Atâta timp cât este furtuna, suprafata oceanului nu vacunoaste linistea. La fel,
spiritul uman, perturbat de
furtuna iluziei nu va gasi niciodata pacea si nu va experimenta decât nelinistea
si angoasa. Pacea nu apare
decât dupa furtuna, indiferent daca este vorba de elemente ale Naturii sau de co
nstiinta unei persoane.
"Valul" ego-ului va exista atâta timp cât fiinta va fi pierduta în Maya (în iluz
ie). În masura în care ego-ul
discipolului se va diminua, acesta va accepta o noua relatie cu Spiritul Infinit
. O fiinta evoluata spiritual nu
încearca nici o clipa sa fie mai presus decât celelalte si urmareste în permanen
ta sa traiasca în armonie cu
cei din jurul sau, cu Natura, cu Dumnezeu.
2
O persoana a studiat într-o maniera superficiala filozofia vedantica din India,
care spune ca "totul este
Brahman". În urma acestei neîntelegeri, ea sustinea pretutindeni ca este Dumneze
u.
Aceste vorbe au ajuns si la urechile maestrului care, râzând, ne-a spus:
"Oamenii sunt atât de parsivi în ignoranta lor! Învatatura Vedelor n-a încurajat
niciodata o persoana sa
faca astfel de declaratii atâta timp cât este înca subjugata de o constiinta ego
tica. Oceanul are dreptul de a
spune: "Eu sunt valurile" - dar este absurd ca un val sa afirme ca este întregul
ocean. Realizeaza întâi
unitatea cu Oceanul Divin! De-abia dupa aceea vei putea spune: "Eu sunt El", deo
arece cuvântul "eu" nu
se refera la ego, ci desemneaza identificarea cu Sinele Suprem. Dar chiar si în
acest caz, spune mai
înainte: "Oceanul a format acest mic val care este corpul meu, dar eu stiu ca, d
e fapt, sunt Constiinta care
anima întregul Ocean"".
3
Analogic vorbind, daca am considera ca Dumnezeu este curentul electric atunci oa
menii sunt becurile.
Forma, culoarea si luminozitatea becurilor poate varia la infinit, dar cauza car
e determinaceea ce face ca
toate aceste becuri sa dea lumina este identica în toate cazurile. Oamenii sunt
înselati de aparente. Ei
exclama: "Ce fiinta frumoasa! Ce par frumos! Ce surâs stralucitor!" - dar în mom
entul în care curentul se
întrerupe, ce devine culoarea? Cine mai admira culoarea si forma unui bec stins?
Nu uita nici o clipa
adevarata Sursa a energiei vietii, în tot ceea ce poti observa în jurul tau.
4
Tot analogic vorbind, am putea spune ca fiintele umane sunt asemanatoare unor mi
ci flacari produse de o
lampa cu gaz, iar pe Dumnezeu am putea sa-l comparam cu combustibilul. Forta fla
carii este proportionala
cu comunicarea dintre flacara si combustibil. La fel, cu cât noi ne deschidem ma
i mult fata de prezenta
divina, cu atât El îsi poate manifesta lumina Sa si forta Sa în vietile noastre.
Invers, cu cât ne închidem mai
mult fata de Dumnezeu, datorita orgoliului si indiferentei fata de nevoile celor
din jurul nostru, cu atât
Flacara Divina, forta si inspiratia Sa se vor reduce în proportia obstructiei pe
care noi o realizam, iar în
momentul în care închiderea devine totala, flacara dispare, chiar daca mai exist
a combustibil. Nenumarate
fiinte sunt atât de secate de vitalitate încât putem spune ca nici nu exista. Nu
le putem considera în viata, în
sensul obisnuit al cuvântului. Despre ei vorbeste Isus când spune: "Lasati morti
i sa-i îngroape pe cei
morti".(Matei, 8, 22)
5
Imaginati-va mai multe recipiente pline cu apa si lumina Lunii cum se reflecta p
e suprafata apei din ele.
Reflexia sa va fi diferita pentru fiecare recipient, desi ele reflecta aceiasi L
una. Extrapolând, Dumnezeu
este reflectat distinct de fiecare fiinta umana, dar nu este afectat de aceasta.
Chiar daca veti distruge toate
recipientele cu apa, Luna va ramâne neafectata, neschimbata. Întelept este cel c
are, primind lumina vietii
în "vasul" constiintei sale, ridica capul catre Cer pentru a descoperi originea
reala a luminii, Dumnezeu.
Cel care, din contra, se încapatâneaza sa reflecte doar "Luna", se pacaleste gra
v si va întelege aceasta
atunci când recipientul sau va fi distrus de trecerea vremii.
6
Învataturile hinduse sunt panteiste. Crestinii s-au servit de aceasta pentru ca
sa încrimineze hinduismul.
Este o greseala din partea lor, pentru ca pantheismul implica adorarea lui Dumez
eu sub toate formele
Sale, întelegând ca Dumnezeu se exprima si exista în toate formele pe care Le-a
creat. Nu este minunat
sa recunosti manifestarea lui Dumnezeu în toate lucrurile, frumusetea Sa într-un
apus de soare, lacrimile
Sale în ploaie, tandretea Sa în dragostea unei mame pentru copilul sau?
Daca Dumnezeu este omniprezent, nu este evident ca El exista în toate lucrurile?
Deci trebuie sa-L
cautam în spatele tuturor voalurilor Sale. Pentru cel care îl iubeste pe Dumneze
u, toate elementele
creatiei nu sunt decât o reamintire permanenta a prezentei Sale. "Reamintiti-va,
în primul rând" - spune
Isus - "ca împaratia lui Dumnezeu este în voi". (Luca, 17, 21)
7
"Ce este ego-ul?" - a întrebat un discipol.
Paramahansa Yogananda i-a raspuns: "Ego-ul este materializarea gândului ca fiint
a ta se reduce la corpul
fizic".
8
Oamenii sunt asemeni valurilor oceanului: ei danseaza în furtuna iluziei. Oceanu
l nu înceteaza sa-i aspire
catre El. Mai devreme sau mai târziu, ei vor fi resorbiti si în final se vor top
i din nou în vastul Ocean al
Iubirii Divine, care i-a emanat.
9
Realizarea Sinelui consta în descoperirea adevaratului nostru "eu", care este pa
rticica din Oceanul
Spiritual. Aceasta se poate realiza eliminând iluzia care ne determina sa ne ide
ntificam cu acest mic ego
efemer, cu corpul nostru fizic, cu personalitatea noastra.
UN DUMNEZEU, O RELIGIE
1
Un fermier avea sase fii, toti orbi. Într-o zi, el i-a rugat sa spele un elefant
. Dupa ce fratii au terminat
treaba, fiecare a încercat sa descrie animalul.
"Este foarte simplu" - a spus primul. "Acest animal este format din doua oase fo
arte mari, acoperite de
piele" - a spus primul frate; el îi spalase spatele.
"Cum poti sa spui astfel de prostii?" - a replicat cel de-al doilea. "Elefantul
este asemanator unui tub lung";
el îi spalase trompa.
Cel de-al treilea, care a spalat urechile a spus ca elefantul este format dintr-
o perechi de evantaie.
Al patrulea a declarat ca elefantul este format din patru coloane; el îi spalase
picioarele.
Cel de-al cincilea, care spalase partile laterale a declarat ca elefantul este a
semenea unui zid care respira.
Cel de-al saselea le-a spus: "Nici unul n-o sa ma faceti sa cred prostiile pe ca
re voi le-ati spus. Eu stiu:
elefantul este asemenea unei frânghii care a coborât din cer"; el îi spalase coa
da. Fiecare încerca sa-i
convinga pe ceilalti ca el are dreptate, astfel ca s-au luat la cearta. Tatal, d
eranjat de zgomot, dupa ce a
aflat care este motivul discutiei, a zâmbit si le-a spus:
"Copiii mei, nici unul dintre voi nu aveti cu adevarat dreptate".
"Sa n-am dreptate?" - a spus unul dintre ei. "Fratii mei sunt niste mincinosi si
tu acuma încerci sa spui ca si
eu mint?"
"Copiii mei" - le-a spus tatal, pe un ton conciliant - "fiecare dintre voi a spa
lat doar o parte din elefant, dar
eu sunt singurul care-l pot vedea întreg. El este, de fapt, exact cum fiecare di
ntre voi l-ati descris, dar este
si ceva mai mult, ceva ce voi nici nu va puteti imagina". Astfel, el le-a descri
s cum arata cu adevarat un
elefant. Dupa cum puteti vedea, aveti cu totii dreptate, dar cu toate acestea, c
u totii va înselati.
"La fel se întâmpla si cu diversele conceptii ale diferitelor religii" - a conch
is Sri Yogananda. "Dumnezeu
este unul, dar caile care ne duc la El sunt numeroase si aceasta poate sa dea na
stere la nenumarate
confuzii si conflicte".
2
În Occident, oamenii îi considera pe hindusi ca pe niste pacatosi, dar sa stiti
ca si indienii gândesc la fel
despre crestini? Ignoranta - dupa parerea mea - este egal repartizata pe toata p
laneta. Din acest motiv,
înteleptul vede pe Dumnezeu pretutindeni, chiar si în cei care nu-L percep deloc
.
3
Fundamentul real al unei religii nu este credinta, ci experienta intuitiva. Intu
itia este aptitudinea sufletului
de a-L cunoaste pe Dumnezeu. Pentru a cunoaste obiectul religiei, trebuie, în pr
imul rând sa-L cunosti pe
Dumnezeu.
4
Încrederea este diferita de credinta. Încrederea se fondeaza pe experienta. Cred
inta este o încredere
temporara. Credinta este necesara la început; fara ea, oamenii nu s-ar preocupa
de a-L cauta pe
Dumnezeu. Dar ea nu este suficienta. În timp ce oamenii devin multumiti de credi
ntele lor, religia devine
dogmatica si ea nu mai permite nici un fel de perfectare, de îmbunatatire. De ac
eea, eu va incit în
permanenta la practica spirituala si nu la credinta în dogmele voastre. Nici mac
ar o meditatie regulata nu ar
trebui sa va ofere o stare de totala multumire. Nimic nu trebuie sa va multumeas
ca, pîna când nu ajungeti
sa-L cunoasteti pe Dumnezeu.
5
Adevaratii gardieni ai religiei sunt sfintii si maestrii: cei care, cu adevarat,
au ajuns sa comunice cu
Dumnezeu. Nu este suficient sa studiati scripturile, nici sa deveniti un "D.D" (
doctor în divinitate). Aceste
cuvinte îmi evoca întotdeauna ideea de "doctor în iluzie". Poate pare uluitor sa
constatam ca nenumarati
sfinti au fost aliterati, dar întelegerea celui care experimenteaza Adevarul est
e ult mai profunda decât a
tuturor teologilor, a caror cunoastere rezulta din studiu livresc, sau din steri
le discursuri intelectuale.
"Lasati copiii sa vina la Mine, caci a lor va fi împaratia Cerurilor" - a spus I
sus. (Matei, 19:14)
6
Un catâr poate transporta pe spatele sau o mare cantitate de biblii si scrieri s
acre. Credeti ca aceasta îl va
face mai spiritual? Din contra, aceasta încarcatura îl va priva si de limitata s
a libertatea de miscare.
7
Cum poate o singura Biblie sa fie la originea atâtor biserici, atâtor conceptii
diferite despre realitate?
Fiecare dogma crestina prezinta o interpretare distincta a învataturilor lui Isu
s. De ce? Raspunsul se
gaseste în limitarile fiecarui individ. Ei sunt incapabili sa-si imagineze ceva
dincolo de limita experientei
lor personale. În loc sa încerce sa descopere acea parte din fiinta lor care est
e reflexia lui Dumnezeu, ei
se forteaza sa fabrice un Dumnezeu dupa imaginatia lor frenetica. O fiinta care
se plimba pe strazile
întortocheate ale unui oras nu vede de o parte si de alta decât ziduri care nu-i
permit sa vada orizontul.
Dintr-un avion, putem observa ce se ascunde în spatele zidurilor, si chiar dinco
lo de împrejurimile
orasului. Putem vedea mult mai multe decât cei a caror privire este limitata de
ziduri.
8
Mult mai important este un adevar enuntat de un sfânt decât o dogma aprobata de
mii de oameni. Numarul
adeptilor unei religii nu garanteaza valoarea sa. Nu adoptati niciodata o idee p
entru ca ea a obtinut o
aprobare generala. Daca doriti sa obtineti adevarata cunoastere care, dupa spuse
le lui Isus, va ofera
libertatea, apropierea voastra fata de Adevar trebuie sa fie calitativa si nu ca
ntitativa.
9
Sectarismul este anatema religiei. Doar oamenii superficiali se exprima astfel:
"religia mea este singura
cale adevarata; toate celelalte cai sunt false".
Am auzit o anecdota care spunea ca Billy Sunday, faimosul preot al noii religii
a murit si Sf. Petru nu a
dorit sa-i deschida portile raiului.
"Cum" - l-a întrebat indignat preotul -"nu vreti sa ma lasati sa intru?"
"Dar ce ai facut ca sa meriti sa ajungi atât de aproape de Dumnezeu?" - l-a într
ebat Sf. Petru.
"Cum, dar în timpul vietii mele am trimis mii de pacatosi catre paradis, i-am co
nvertit."
"Poate ca dumneavoastra i-ati trimis" - i-a raspuns Sf. Petru - "dar nici unul d
intre ei nu a ajuns înca aici."
10
Stiinta si religia ar trebui sa conlucreze. De la religie, stiinta ar putea înva
ta o abordare a realitatii mult mai
bazata pe intuitie, mai mult empirica decât experimentala. Stiinta, pe de alta p
arte poate ajuta religia sa fie
mai putin dogmatica, sa fie mai realista. Adeptii religiilor trebuie sa învete,
înainte de toate, sa-si
dovedeasca credintele asemenea savantilor. Sefii religiei trebuie sa încurajeze
oamenii sa
experimenteze practic învataturile religiei, în mod personal, nu sa se bazeze pe
afirmatiile altora.
11
"Cum poate un crestin sa accepte alte religii?" - l-a întrebat pe Yogananda un c
redincios ortodox. "Isus a
transmis doar o învatatura. El chiar a insistat asupra caracterului unic al ei.
A subliniat ca El este singurul
Fiu al lui Dumnezeu" - a continuat credinciosul.
"Adevarul este unic" - a raspuns Yogananda. "Doar caile care conduc fiinta la mi
nciuna sunt numeroase;
fiinta, într-o existenta, nu poate porni decât pe o singura cale pentru a-L rega
si pe Dumnezeu. Greseala
consta în a atribui un nume particular acestei cai si de a-l impune tuturor. Cau
tati Adevarul la oamenii
întelepti, la oamenii sfinti, mai putin la preoti. Toate religiile au sfintii lo
r, dar toate religiile au si sarlatanii
lor. Isus nu a combatut niciodata întelepciunea altor religii, ci ignoranta spir
ituala, pe care a recunoscut-o
chiar si la proprii sai auditori".
12
"Sunteti un Eliberat?" - m-a întrebat într-o zi un preot ortodox.
"Eliberat de ce?" - l-am întrebat eu. Nu ma simteam dispus sa-i continui interpr
etarea sa asupra
Adevarului, care era eronata, asa ca, la un moment dat, el a început furios sa s
puna: "Atunci veti ajunge în
Infern!"
"De acord" - i-am raspuns eu - "dar ce este Infernul, daca nu este un conglomera
t de emotii negative, cum
ar fi si supararea si furia?" Surâzând, am continuat: "Poate, poate ca în final
voi ajunge în Infern. Cine
stie? Dar cu siguranta, dumneata, amice esti deja acolo".
13
Credintele voastre nu va vor salva.
14
"Biblia condamna idolatria" - a remarcat într-o zi un vizitator crestin - "si am
vazut în fiecare templu hindus
cel putin un idol. Cum se face ca atât crestinii cât si evreii considera aceasta
practica ca fiind pagâna?"
Yogananda a raspuns: "Sa presupunem ca dumneavoastra vedeti o fetita care se joa
ca cu o papusa pe
care o considera copilul ei. Va veti duce la ea sa-i atrageti atentia ca papusa
nu este decât un obiect
neanimat? Joaca cu papusa poate avea chiar un rol educativ si poate ajuta fetita
sa se pregateasca pentru
rolul ei de viitoare mama.
În acelasi mod, anumite imagini pot sa-l trezeasca si sa-l focalizeze pe aspiran
t. Si de altfel, crestinii nu au
nenumarate imagini cu sfinti în altarele lor, nu au crucifixuri?
Sa ne gândim si la nenumaratele imagini pe care Dumnezeu le-a daruit în întreaga
natura. Daca învatam sa
iubim frumusetea arborilor, a florilor, a apusurilor de soare, nu facem decât sa
ne reamintim, în
permanenta, de frumusetea Sa infinita. Idolatria condamnata în Biblie este pract
ica focalizata asupra egou-
ului si care consta în a plasa Creatia deasupra Creatorului. Ea consta în cultul
banilor si a bogatiilor,
considerate deasupra comorilor divine care exista în Sinele Suprem. Consta în cu
ltul iubirii umane, situate
deasupra iubirii divine. Consta în a cauta intoxicarea cu alcool sau senzualitat
ea, în loc de a cauta bucuria
infinita a extazului Divin.
15
"Biblia" - declara un alt participant la conferintele lui Paramahansa Yogananda
- "învata ca Isus este Fiul
Unic al lui Dumnezeu. Cum se face ca dumneavoastra mentionati alti maestri ca fi
ind egalii Sai?"
Yogananda a raspuns: "în momentul în care evreii l-au acuzat pe Isus de blasfemi
e, datorita faptului ca El
a spus: "Eu si cu Tatal Meu suntem Una" -
Isus a raspuns:
"Scrierile voastre nu declara ele ca voi sunteti niste zei?"
Adeptii tuturor religiilor încearca sa prezinte credintele lor ca fiind unice. A
ceasta afirmatie are ca origine
o gresita întelegere si ignoranta. De fapt, oamenii cam întotdeauna considera ca
ceea ce au ei este mai
bun decât ceea ce au altii. Ca toti marii maestrii, Isus a vorbit despre doua ni
vele: nivelul uman si nivelul
divin. Ca fiinta umana a plâns pe cruce, spunând: "Tata, de ce m-ai parasit?". C
a Sine Divin, El putea
spune ca este Fiul Unic al lui Dumnezeu, identificându-se cu Constiinta Cristica
, reflexie a Divinului
transcendent. Constiinta Cristica nu este un batrân cu barba, purtând o roba alb
a. În timp ce Isus a folosit
numele "Eu" vorbind de aceasta stare de constiinta se referea la Sinele Sau infi
nit, care este asemenea cu
cel al tuturor celorlalte creaturi, si nu la propria sa personalitate. Constiint
a Cristica contine totalitatea
universului manifestat. Orice persoana care îsi elibereaza constiinta de legatur
ile ego-ului, pentru a
fuziona cu Infinitul poate afirma, asemenea lui Isus, ca el este Fiul lui Dumnez
eu. El poate spune, la fel ca
Isus ca a devenit una cu Tatal, pentru ca Tatal si Fiul nu sunt decât doua aspec
te ale aceleiasi realitati. În
aceasta stare de constiinta, sensul cuvântului "Eu" nu mai este limitat la ego,
la corpul fizic, la personalitate.
Este starea în care valul a fost reabsorbit în vastul Ocean din care s-a nascut.
El a devenit Ocean."
16
"Dumneavoastra spuneti ca telul vietii este de a-L cunoaste pe Dumnezeu" - a spu
s un student la religii
comparate. "Aceasta credinta nu poate fi universala, pentru ca, de exemplu, budi
stii nu cred în
Dumnezeu".
Yogananda a raspuns: "Aceasta este o întelegere gresita. Buddha nu a fost un ate
u. Toate învataturile
sale, asemenea învataturilor tuturor marilor maestri au avut ca scop sa îndepart
eze falsele conceptii din
acea epoca; din punct de vedere spiritual, oamenii ajunsesera sa-L lase pe Dumne
zeu sa faca totul, în
locul lor bineînteles. Acesta este motivul pentru care Buddha a subliniat import
anta efortului uman pe
calea spirituala. Cum spune proverbul, noi recunoastem copacii dupa fructe. Cel
care practica intensiv
învataturile lui Buddha, în loc sa se multumeasca doar sa vorbeasca despre ele,
cu siguranta ca va ajunge
la tel. Odata acest tel atins, el va descoperi ca a ajuns în acelasi loc unde l-
ar fi condus toate marile religii:
la realizarea Sinelui Suprem si la eliberarea de toate înlantuirile iluziei; iar
a putea aduce la un numitor
comun toate religiile lumii" - a continuat Yogananda - "este o imposibilitate, p
entru ca ele se situeaza pe
diferite pozitii de discernamânt spiritual".
17
Adevarurile care sunt afirmate de religie sunt eterne. Ele n-au fost inventate,
dar din momentul în care
ele au fost revelate de marii maestri spirituali eliberati forma lor s-a diluat,
s-a opacizat, datorita
interpretarilor date de fiinte umane netrezite spiritual. Acesta este motivul pe
ntru care Divinitatea trimite
pe Pamânt, din când în când, pe unul din Fiii Lui Iluminati, pentru a face sa re
învie spiritul religios si
pentru a reda învataturilor traditionale puritatea originala. Prioritatile urmar
ite variaza întotdeauna, în
functie de necesitatile diverselor epoci, dar adevarurile fundamentale ramân ete
rne.
18
Un student l-a întrebat pe Yogananda: "Care este telul misiunii dumneavoastre pe
Pamânt?"
Yogananda a raspuns: "A ajuta oamenii sa devina constienti de necesitatea revela
rii Sinelui fiintei lor, de a
reface bunele relatii dintre toti oamenii, dintre toate religiile, pentru a real
iza o asociatie a fiintelor aflate
în cautarea Adevarului; de unde si numele acestei organizatii "Self Realisation
Fellowship" (organizatia
realizarii Sinelui), creata pentru a readuce învatatura autentica si stiinta Yog
a în Occident, exact cum a fost
transmisa de Krishna".
19
Un vizitator l-a întrebat pe Yogananda: "Poate fi considerata învatatura dumneav
oastra ca o noua
religie?"
Yogananda a raspuns: "învatatura mea este doar o noua exprimare a unor adevaruri
eterne".
20
Marile religii ale lumii au fost întotdeauna aduse de avatari, încarnatii sau de
scendenti ai lui Dumnezeu.
Krishna a fost o astfel de încarnare, la fel Isus, Buddha. Un avatar este o fiin
ta eliberata, care revine pe
Pamânt pentru a îndeplini o misiune divina speciala.
Un discipol a întrebat într-o zi: "Maestre, sunteti un avatar?"
Cu o calma simplitate, Yogananda a raspuns: "O misiune de o astfel de importanta
nu poate fi condusa
decât de o astfel de persoana".
LEGEA VIETII
1
Exista o lege fundamentala a vietii. Pentru a o cunoaste trebuie sa întelegem or
iginea si telul vietii.
Trebuie sa observam, dincolo de obiectivele imediate ale fiintei umane, ceea ce
cu adevarat trebuie sa
realizeze în viata sa printr-o profunda analiza interioara. Cu alte cuvinte, tre
buie sa descoperim
potentialitatile sale de dezvoltare.
Viata pare extrem de complicata pentru oamenii din aceasta lume. Umanitatea este
angrenata într-un
turbilion de dorinte nenumarate, pe care ea încearca sa si le satisfaca într-o m
ultitudine de moduri.
Ele doresc sa devina constiente de existenta lor.
Am putea adauga un al treilea instinct, fara de care existenta constienta n-ar p
utea fi completa. De fapt,
daca o creatura ar experimenta suferinta o perioada lunga de timp, nu ar prefera
ea moartea, decât o
astfel de existenta? Fiintele vii nu doresc numai sa traiasca, ci sa se bucure î
n mod constient de existenta
lor.
Instinctul fundamental al vietii poate sa se rezume astfel la urmatoarele: dorin
ta de a continua sa traim
constient, într-o permanenta stare de de fericire; "de a continua sa traim" se p
oate substitui cu cuvântul
imortalitate sau nemurire.
Toate fiintele lupta sa-si revelezea natura lor divina.
Dumnezeu este, de fapt, o fiinta eterna, perfect constienta, a carei beatitudine
este infinita. Starea de "Sat-
Chit-Ananda" este definitia lui Dumnezeu cea mai aproape de realitatea obiectiva
, si ea a fost data cu multi
ani în urma de catre Shankaracharya.
Paramahansa Yogananda mentioneaza ca Divinul poate fi definit în nenumarate modu
ri: lumina infinita,
putere, întelepciune, adevar, dar ca cea mai elocventa definitie va ramâne întot
deauna termenul de "Sat
Chit Ananda", pentru ca el utilizeaza concepte care exprima cel mai corect impul
surile cele mai profunde
ale vietii.
Legea vietii este un impuls original, si ea contine toate celelalte dorinte, inc
lusiv pe acelea care ne
determina sa cautam sa atingem starea de "Sat-Chit-Ananda". Toate fiintele sunt
atrase, inconstient chiar,
de "Sat-Chit-Ananda". Dorinta profunda de a atinge beatitudinea eterna se manife
sta la toate creaturile,
printr-un efort constant de a evita suferinta, iar ulterior, într- un al doilea
moment, printr-o lupta neîncetata
pentru a cauta fericirea, bucuria.
Complicatiile apar în momentul în care uitam sa ne mai bucuram de aspectele elev
ate ale fiintei noastre si
substituim acestei fericiri spirituale, placerile fugitive ale simturilor. Pentr
u ca, la o ultima analiza,
Beatitudinea sau Dumnezeu este cel care a emanat toate lucrurile, si în final, m
ai devreme sau mai târziu,
totul se va întoarce la aceasta stare de fericire.
2
Un vizitator i-a pus urmatoarea întrebare lui Yogananda: "Nu este putin cam limi
tator sa-L definim pe
Dumnezeu ca o bucurie, o beatitudine si sa asimilam cautarea umana a lui Dumneze
u cu dorinta de a
cunoaste fericirea? A-ti îndeplini datoria este, adeseori, mult mai important de
cât a cauta sa-ti realizezi
propriile aspiratii. Dumnezeu este un concept atât de important, încât eu nu pot
sa mi-L imaginez doar ca
o simpla exaltare de fericire. Am citit undeva despre minunata solemnitate a vie
tii traite în prezenta lui
Dumnezeu. Trebuie sa recunosc ca gasesc acest concept mult mai satisfacator".
Paramahansa Yogananda a raspuns: "Ti-ar place sa traiesti în aceasta minunata so
lemnitate, pentru
eternitate?" "Da, dar eu înca nu pot sa-mi imaginez eternitatea" - a admis vizit
atorul. "Si trebuie sa
recunosc ca as astepta înca ceva mai mult".
"Vezi" - i-a raspuns Yogananda - "trebuie sa-L cautam pe Dumnezeu cu devotiune,
cu daruire, cu
aspiratie. Dar, oare am dori si am cauta ceva ce este abstract pentru mintea noa
stra, ceva ce chiar ne
înfricoseaza. Oamenii îl tin pe Dumnezeu la distanta atunci când ajung sa-L priv
easca cu frica. Ei merg la
biserica având sentimentul unei datorii solemne si-si pun fete serioase ca si cu
m ar merge la o
înmormântare. Adevarul este ca, de fapt, gasindu-L pe Dumnezeu, participam la în
mormântarea tuturor
suferintelor noastre.
În fata Tatalui celest, trebuie sa ne comportam ca niste mici copii; aceasta est
e atitudinea pe care El o
iubeste. Teribilele responsabilitati ale Universului îi sunt suficiente; totul î
i apartine; El stie tot; El este
atotcunoscator si atotputernic.
Dragostea noastra este singurul lucru care îi lipseste. Ceea ce asteapta de la n
oi este dragostea noastra,
încrederea noastra în El, bucuria noastra în bucuria Sa infinita.
El nu cere de la noi definitii teologice laborioase, El nu doreste rugaciuni for
mulate perfect ca sa nu-I
raneasca augustele-I urechi. Ceea ce doreste de la noi este sa-L iubim în totala
simplitate, la fel ca niste
copii".
3
Un barbat înlantuit în nenumarate responsabilitati sociale l-a întrebat: "Care e
ste locul datoriei în cautarea
fericirii interioare?" Sri Yogananda i-a raspuns: "O viata fara responsabilitati
ar fi consacrata ego-ului si nu
lui Dumnezeu. Cu cât o persoana se consacra mai mult fiintei sale, cu atât mai p
utin ea poate sa ajunga sa
perceapa fericirea autentica. Nu este usor sa-ti faci datoria mai ales ca rezult
atele nu sunt întotdeauna cele
asteptate, cele dorite. Accesul la fericirea divina este o munca de lunga durata
. Omul trebuie sa-si
îndeplineasca obligatiile terestre daca, cu adevarat, doreste sa atinga libertat
ea eterna".
4
"Ce este raul?", a întrebat într-o zi un discipol.
"Raul", i-a raspuns Yogananda," este absenta armoniei, a binelui. Aceasta ne fac
e sa ne simtim rau. Putem
noi spune ca un tigru face un rau când îsi omoara victima? A omorâ este însasi n
atura tigrului, este ceea ce
însasi Dumnezeu i-a daruit. Legile naturii sunt impersonale.
Raul apare atunci când o fiinta numai are posibilitatea de a accede la starea de
armonie. Tot ceea ce ne
separa de aceasta stare reprezinta raul pentru noi, pentru ca ne îndeparteaza de
la întelegerea naturii
noastre autentice, de întelegerea telului pe care trebuie sa-l urmarim în viata.
Din acest motiv scrierile
religioase iau atitudine împotriva luxului si a orgoliului. Aceste comandamente
sunt daruite pentru binele
omului si nu pentru cel al lui Dumnezeu. Ele îl avertizeaza pe cel imprudent ca
desi anumite atitudini si
actiuni pot sa para la prima vedere satisfacatoare, ele sfârsesc conducând fiint
a nu spre fericire ci spre
suferinta si durere.
5
Legea vietii are ca finalitate armonizarea fiintei atât cu natura sa interioara,
subiectiva, cât si, bineînteles,
cu cea exterioara ei, obiectiva. Daca va veti atinge cu degetele de o plita înci
nsa va veti arde. Durerea
fizica este advertismentul Naturii, pe care-l primim pentru a întelege ce trebui
e sa evitam pentru a ne
pastra integritatea corporala. Daca îi tratati pe cei din jurul dumneavoastra cu
rautate, cu siguranta ca Viata
va va trata într-un mod asemanator, iar în final inima voastra va împietri si vi
ata voastra va deveni trista si
searbada. Prin astfel de exemple, Natura va avertizeza ca printr-o atitudine diz
armonioasa ajungeti sa va
raniti propriul Sine. Daca recunoasteti existenta acestei legi si aliniati ei to
ate actiunile voastre va veti
bucura de o fericire durabila, de o sanatate de fier si de o perfecta armonie, a
tât în universul nostru
launtric cât si în relatiile noastre cu întreaga creatie.
6
"Daca noi suntem cu adevarat copiii lui Dumnezeu si el ne iubeste, de ce exista
atunci atâta suferinta?"
"Suferinta a fost creata pentru ca fiinta umana sa înteleaga ca aceasta lume nu
este adevarata ei casa. Daca
lumea pe care o percepem cu ajutorul simturilor ar fi perfecta, câti dintre noi
am urmari sa-l descoperim
pe Cel Transcendent? Chiar si asa, în lumea aceasta plina de suferinta si bucuri
i iluzori, nu vedeti cât de
putini sunt cei care îl cauta în mod autentic pe Dumnezeu? Cum spune Krishn; "di
n o mie de oameni,
poate unul".
Legea Vietii este aceasta: cu cât traim în mai putina armonie cu adevarul nostru
interior, cu atât mai mult
suferim. Daca respectam însa aceasta lege divina, nici una din vicisitudinile vi
etii nu ne va mai influenta
negativ fiinta si nu ne va mai putea rapi sublima stare de beatitudine a Sinelui
nostru Suprem.
7
Am întâlnit un sfânt în India care avea o sotie materialista.
Pentru un aspirant spiritual o astfel de companie poate sa ridice adevarate prob
leme. Acest sfânt mi-a
spus:"Am reusit sa o pacalesc toata viata. Ea nu banuieste cine sunt." El, de fa
pt, dorea sa spuna ca ea nu
putea sa-l distraga din starea de pace interioara pe care o simtea în starea de
comuniune cu Divinul. Cele
mai mari dificultati exterioare nu o sa te poata afecta în nici un fel atunci câ
nd ajungi sa fuzionezi cu Sinele
launtric.
8
Un discipol ce era deranjat de muste si tantari în timp ce muncea în gradina ash
ramuluis-a dus sa-l întrebe
pe Yogananda:"Maestre de ce pacea unor astfel de locuri sfinte este perturbata d
e aceste vietati?"
Maestrul i-a zâmbit si i-a raspuns:"Este un alt mod prin care Dumnezeu ne ajuta
sa ne mentinem pe calea
care ne duce catre El."
9
Un membru al organizatiei noastre l-a Intrebat pe Paramhansa Yogananda: "Unii su
stin ca este nepotrivit
sa fi fericit când exista atâta suferinta în lume. A fi preocupat de obtinerea f
ericirii personale nu implica o
lipsa de compasiune fata de nefericirile celor din jurul tau? Iisus este descris
ca un sfânt ce a suferit si nu
ca un întelept al bucuriei." "Iisus pe care eu l-am cunoscut", i-a raspuns maest
rul, "este plin de fericire. Nu
are nici o umbra de tristete. E adevarat ca el deplânge suferintele omenirii, da
r aceasta stare de
compasiune nu are nimic de-a face cu nefericirea.
Cei care au cunoscut beatitudinea divina pot sa manifeste compasiune pentru cei
din preajma lor, iar acest
fapt nu diminueaza în nici un fel intensitatea trairii lor interioare.
Fericirea este de fapt panaceul pe care toti îl cautam, fie ca suntem constienti
sau nu. Cu cât o fiinta este
mai fericita, cu atât mai mult doreste sa împarta aceasta stare sublima cu cei d
in jurul ei.
Fericirea divina provine din constientizarea Sinelui, iar suferinta provine din
ignoranta, din nesesizarea
adevaratei noastre naturi divine. Doar un om care a atins nivelul de constiinta
al comuniunii cu
Dumnezeu, de identificare cu Sinele Suprem, poate sa manifeste cu adevarat o aut
entica stare de
compasiune.
PACATUL ESTE IGNORANTA
1
"Ce este pacatul?' l-a întrebat într-o zi un discipol pe Yogananda.
"Pacatul este greseala; se naste din ignoranta", a raspuns Maestrul.
"Ce este ignoranta, ce este greseala?"
"Ignoranta este o lipsa a trezirii fiintei fata de realitatiile spiritului si în
locuirea acestor realitati cu un vis
iluzoriu. Greseala se bazeaza întotdeauna pe o proasta întelegere."
"Pacatul nu este de fapt o nesupunere fata de comandamentele divine?"
"Bineînteles", a raspuns Yogananda,"dar puneti urmatoarea întrebare. De ce Dumne
zeu a dat aceste
comandamente umanitatii. El nu a facut acest lucru în mod arbitrar si cu siguran
ta nu a facut acest lucru
pentru ca sa ne împiedice sa fim fericiti. Ci mai degraba pentru ca sa ne averti
zeze ca anumite genuri de
comportament risca sa determine ca iluzia sa stapâneasca mintea noastra si sa ne
îndepartam astfel de
adevarata fericire. Daca consideram pacatul ca o nerespecatare a comandamentelor
date de Dumnezeu,
ne putem imagina ca raspuns supararea lui Dumnezeu si judecata severa pe care o
vom suporta. Dar
trebuie sa nu uitam ca Dumnezeu ne apartine, ca suntem copiii sai, de ce sa ne j
udece, de ce sa ne
pedepseasca? De fapt, noi însine suntem cei care ne judecam în momentul în care
stim ca am facut un
lucru reprobabil.
Daca, din contra, asimilam pacatul ca fiind o greseala, vom întelege ca greselil
e noastre pot fi corijate.
Facând aluzie la gurul sau, Paramahansa Yogananda a continuat:"în timp ce scriam
"Autobiografia unui
yoghin " Sri Yukteswar adeseori îmi spunea:'Uita trecutul. Vietile trecute ale o
amenilor sunt pline de
nenumarate greseli. Conduita omului este perfecta doar din momentul în care atin
ge comuniunea cu
Divinul.
Toate momentele viitorului vor fi ameliorate prin intermediul efortului spiritua
l pe care-l faci în prezent.
Adeseori le aduc aminte celor din jurul meu aceasta zicala: Un sfânt este un pac
atos care n-a abandonat
niciodata lupta.
2
Într-o zi Yogananda vorbindu-ne despre Yama si Niyama ne-a spus:"De ce este o cr
ima un pacat? Pentru
ca acest sufulu al vietii care este noi este acelasi cu cel care exista în toate
creaturile.
A refuza dreptul la viata unei fiinte înseamna a nega realitatea acestei vieti u
niversale a carei expresie
suntem si noi. Din punct de vedere spiritual, de fapt, crima este o sinucidere.
De ce este furtul un pacat? Ceea ce luam de la altii de fapt furam si de la prop
ria noastra persoana pentru
ca Sinele celorlalte persoane este si propriul nostru Sine. Un hot sfârseste înt
otdeauna prin a însaraci. A
plasa dorintele egoiste deasupra realizarii Sinelui Suprem, este asemeni a ne ta
ia legatura cu unica sursa a
vietii. Luând de la ceilalti pentru a avea câstiguri egoiste, fiinta îsi înguste
aza propria identitate în loc sa si-
o expansioneze. Pe de alta parte consacrând celorlalti actiunile noastre ne dezv
oltam aceasta identificare.
De ce este un pacat sa mintim? Pentru ca minciunile ne separa de adevarata reali
tate, de Adevarul Ultim,
care este singurul, precum spune Isus, ce ne va conduce la eliberare. Mintind ne
izolam de ajutorul
generos si plin de iubire oferit de Univers celor care traiesc în armonie cu rea
litatile sale.
Mincinosul distruge fundamentul a tot ceea ce el doreste sa realizeze în aceasta
lume. El sfârseste prin a
întelege ca întregul edificiu a fost construit din nisip. Invers, cuvintele simp
le ale unui om sincer se
rasfrâng asupra întregului Univers.
De ce este luxul o crima? Pentru ca el reprezinta o dragoste contrafacuta. Luxul
antreneaza fiinta într-o
directie opusa împlinirii interioare realizata de o iubire adevarata. Adevarata
dragoste este abandonul
total al fiintei în oceanul iubirii universale, este totala lipsa a egoismului.
Cautând propria placere în
detrimentul celorlalti, fiinta senzuala pierde din forta sa vitala interioara. E
a se separa de adevarata
bucurie si chiar poate ajunge sa absolutizeze perceptiile sale senzoriale, dar s
ingurul efect obiectiv care
se va putea observa va fi starea de totala dizarmonie, atât interioara cât si ex
terioara. Pentru ca
dizarmonia este calea autoafirmarii. Persoanele care urmaresc doar propria feric
ire egoista îsi distrug
echilibrul fiintei lor. Ele devin din ce în ce mai obosite, mai nervoase, îmbatr
ânesc prematur si toate
acestea se întâmpla pentru ca ele se pun în contradictie cu natura lor interioar
a, cu firea lor. Oricare pacat
este tocmai o negare a fiintei noastre profunde, a acestei vieti infinite care e
ste singura realitate ce sta la
radacina vietii.
3
Un barbat ce se plimba într-o regiune în care se gaseau diamante a descoperit un
loc unde se gaseau mici
bucati de sticla stralucind în soare.
"Diamante!", a strigat cu entuziasm.
S-a aplecat sa ridice unul dar a descoperit ca era doar o bucata de sticla spart
a. În dorinta sa de a
descoperi diamante a verificat fiecare bucatica, taindu-se la degete, dar fiecar
e bucata s-a dovedit a fi
doar sticla.
Aceasta este calea pacatului, este acea stralucire falsa care atrage, dar care î
n momentul în care o
experimentam descoperim ca nu ne face cu adevarat fericiti.
Aceasta experienta poate sa-l faca sa sufere pe cel care o traieste. Întotdeauna
aceasta experienta va
conduce la dezamagiri.
Placerile simturilor pot sa sfârseasca numai în monotonie, dezgust, angoasa, sat
ietate. De ce? Pentru ca
identificându-va cu simturile voastre nu puteti descoperi adevaratul vostru Sine
.
4
Este usor sa pacatuiesti. Efectele pacatului nu pot fi cu usurinta anulate. Dupa
ce am curatat usturoi mâinile
întotdeauna miroase. Trebuie sa treaca mult timp pentru ca sa reusim sa scapam d
e acel miros. Dar
important este ca acel miros poate fi eliminat.
La fel poate fi eliminat si pacatul cu ajutorul meditatiei, rugaciunii, sau unei
gândiri si actiuni corecte si prin
gratia lui Dumnezeu. De acest lucru sa nu va îndoiti niciodata. Toate pacatele t
rebuiesc spalate pâna într-
un final.
Dar de ce sa facem lucruri care într-un final, cu mult efort din partea noastra,
va trebui sa le desfacem.
5
Când dorinta ne tulbura mintea întotdeauna este important sa ne amintim acest ma
re adevar:"Când
neinunda starea de beatitudine, orice suferinta dispare."
6
Nu te identifica niciodata cu greselile pe care le comiti. Tu esti copilul lui D
umnezeu. Întotdeauna
raporteaza-te la relatia ta eterna cu EL.
7
Cel mai mare pacat pe care o fiinta poate sa-l faca este sa se considere un paca
tos. Pentru ca doar gândind
asa deschizi usa si inviti pacatul sa intre în mintea ta.
8
Sa te definesti în termenii limitarii umane înseamna sa desacralizezi imaginea D
ivinului din fiinta ta.
9
Nu te preocupa de defectele pe care le ai. Reaminteste-ti din contra de bunele t
ale actiuni si de binele
care exista în întreaga lume. Convinge-te de perfectinea ce exista în tine. Acea
sta te va incita sa-ti
reamintesti de natura ta eterna de copil al Divinului.
10
O camera poate ramâne în întuneric timp de mii de ani dar atunci când aducem lum
ina întunericul dispare.
La fel se întampla si cu pacatul. Nu poti sa elimini pacatul din mintea unei fii
nte, la fel cum nu poti sa elimini
întunericul dintr-o camera cu ajutorul unui bat. Si concentrându-va asupra iluzi
ei nu faci decât sa amplifici
forta sa asupra mintii tale.
Cu ajutorul meditatiei profunda si devotiunii, întunericul va dispare, ca si cum
niciodata nu ar fi existat.
11
"Suntem cu totii niste pacatosi." Adeseori ma întreb daca nu este o mândrie pent
ru cei care afirma aceasta.
Exista o distinctie între crestinism si ceea ce numesc eu bigotism.
Crestinismul este învatatura autentica a lui Isus. Bigotismul este ceea ce a rez
ultat din învataturile lui Isus
dupa ce au fost interpretate de asa-zisi crestini. Isus Christos a fost crucific
at o data, dar învataturile sale
au fost crucificate de milioane de ori de diferite fiinte, care se considera bun
i crestini.
De ce sa te consideri un pacatos? Din când în când poti sa gândesti acest lucru,
ca o dovada de umilinta,
cu conditia ca întreaga ta atentie sa fie focalizata asupra maretiei lui Dumneze
u si nu asupra micimii tale în
comparatie cu El. De ce sa ne focalizam atentia numai asupra limitarilor noastre
.
Daca doresti sa gasesti un obiect de valoare îngropat în pamânt, nu trebuie sa t
e gândesti la acel obiect în
momentul în care sapi? Daca îti vei concentra mintea numai asupra pamântului, ve
i putea sa pierzi din
vedere obiectul pe care îl cauti si în final sa abandonezi întreaga cautare.
12
Nu contabilizati niciodata greselile voastre. Urmariti sa vedeti daca dragostea
voastra pentru Dumnezeu
este profund sincera, pentru ca pe Dumnezeu nu-l deranjeaza imperfectiunea voast
ra, greselile voastre;
pe Dumnezeu îl deranjeaza indiferenta.
13
Daca acoperim un obiect aurit cu un voal negru, vom spune ca este negru? Bineînt
eles ca nu. Vom stii
întotdeauna ca în spatele acelui voal obiectul este aurit.
Tot asa, atunci când vom îndeparta valurile ignorantei care acopera Spiritul, vo
m descoperi frumusetea
neschimbatoare a naturii noastre divine.
14
O data am asistat la o slujba celebrata de o femeie evanghelista foarte cunoscut
a. În mijlocul slujbei ea a
început sa spuna: "Sunteti cu totii niste pacatosi. Îngenunchiati!" M-am uitat î
n jurul meu; în acea adunare
eram singurul care am ramas în picioare. Nu puteam accepta ca ea sa afirme ca su
nt un pacatos.
15
Daruieste-i lui Dumnezeu tot ceea ce faci, tot ceea ce gândesti, si bun si rau.
Spunând aceasta nu ma refer
ca tu sa faci în mod deliberat lucruri rele. Dar când le faci din inconstienta,
pentru ca înca anumite
obiceiuri sunt prea puternice, spune-i mintii tale ca Dumnezeu este cel care act
ioneaza prin tine.
El este cel care viseaza propria ta existenta. Te-ai lasat hipnotizat de gândul
slabiciunii tale. Daca îl vei
face pe Dumnezeu responsabil de ea aceasta te va ajuta sa elimini aceste gânduri
si forta pe care o au ele
asupra fiintei tale. Vei descoperi atunci ca este mult mai usor sa recunosti în
tine însuti imaginea perfecta a
lui Dumnezeu.
16
Nu-ti fie niciodata teama de Dumnezeu. Spune-i toate lucrurile pe care le-ai fac
ut gresit. Reaminteste-I ca
esti copilul Lui.
Aceasta te va ajuta mult mai mult decât sa te lamentezi spunând:"Dumnezeu, sunt
un pacatos, sunt un
pacatos." Esti creat dupa imaginea Sa. Roaga-te asfel:"Dumnezeu, am gresit. Daca
vrei sa ma pedepsesti,
fa-o, dar atunci când voi ajunge sa te cunosc nu voi mai fi tentat." Vorbeste-i
simplu. Nu noi am cerut sa fim
creati; nu noi am cerut sa cunoastem tentatia.
Un întelept din India obisnuia sa se roage astfel: "Dumnezeule, nu eu am dorit c
a Tu sa ma creezi, dar
odata ce Tu ai facut aceasta, acum este de datoria Ta sa ma ajuti sa ma eliberez
." Vorbeste-i cu multa
dragoste. Atunci, indiferent de greselile tale, El te va ajuta sa-ti elimini imp
erfectiunile si te va conduce
înapoi în Casa Divina, unde de fapt este locul tau.
17
Simplul fapt de a gândi ca nu suntem liberi este suficient pentru a ne împiedica
sa constientizam ca în
esenta suntem de-a pururi liberi. Daca nu putem sa eliminam aceasta idee nu vom
reusi niciodata sa intram
în samadhi. Samadhi nu este ceva ce trebuie sa obtinem; este ceva ce deja avem.
Întru eternitate existam
în comuniune cu Dumnezeu si doar pentru o scurta perioada de timp suntem rapiti
de iluzie, dupa care
suntem din nou liber în El.
"Maestre", l-a întrebat într-o zi un discipol pe Yogananda.
"Daca eu as pretinde ca sunt liber aceasta nu ar fi suficient ca sa devin liber
nu-i asa?" "Ba da", si Maestru
a adaugat cu un surâs,"dar tu ti-ai raspuns singur la întrebare. Tu ai spus "ace
asta nu ar fi suficient ca sa ma
faca sa fiu liber.""
18
Desi era o persoana plina de compasiune pentru toate fiintele, Paramahansa Yogan
anda era foarte ferm,
chiar sever în ceea ce priveste problema pacatului, atunci când circumstantele o
cereau.
O tânara femeie din Chicago s-a îmbolnavit de sifilis* de la iubitul ei. Pentru
a se razbuna pe el si pe toti
barbatii, ea s-a gândit sa-i infecteze pe toti cei cu care va face cunostinta.
Obtinând o întrevedere cu Maestru, ea i-a surâs într-un mod provocator si i-a sp
us:"Sunteti o persoana
foarte simpatica." "Pacat si boala!" i-a spus Maestru taios. Femeia a bufnit în
plâns dupa care si-a confesat
întreaga ei poveste.
Dupa ce i-a promis sa nu mai greseasca ,Maestru a ajutat-o sa se vindece si-a tr
imis-o acasa.
19
"Îmi pare rau pentru cei care sunt bolnavi," a spus Maestru.
"De ce sa nu am aceiasi stare de compasiune si pentru cei care sunt în pacat; ei
sunt "bolnavi" spiritual."
20
Ignoranta spirituala este cel mai mare pacat. Ea face ca toate celalalte pacate
sa devina posibile.
21
Într-o zi o femeie a venit la mine si a început sa strige:"Trebuie sa te salvezi
prin sânge." "Da-mi câtiva
mililitri de sânge", i-am spus eu.
Ea a fost uluita de raspunsul meu. Ce stiu fiintele fanatice despre adevarurile
spirituale. Ele folosesc
minunate cuvinte doar ca sloganuri si vorbesc despre sângele lui Isus, continuân
d însa sa traiasca în pacat.
Si ele îsi imagineaza ca daca îi acuza pe cei din jurul lor ca sunt niste pacato
si vor reusi sa transceanda
pacatul.
Daca doresc cu adevarat ca Isus Christos sa-i salveze trebuie sa aspire sa intre
în comuniune cu el
descoperind tacerea interioara. Trebuie sa învete sa-L "primeasca" precum spune
Biblia în sufletele lor.
Numai atunci vor fi capabili sa devina Fiii lui Dumnezeu.*
22
Am asistat într-o zi la predica unui "mare" preot si nu o sa uit niciodata modul
teatral în care articula
cuvintele, "cu suflet", si felul în care cerea auditoriului sa accepte "Puuuuuru
l Duh Sfânt". Aceste cuvinte
erau pronuntate cu o absurda emfaza dramatica.
Astfel de persoane nu sunt inspirate de Duhul Sfânt, ci de un nesfânt teatralism
.
23
"Este bine sa ne confesam?", l-a întrebat într-o zi pe Yogananda un crestin orto
dox.
"Aceasta ne ajuta în masura în care ne recunoastem propriile greseli. Însa, doar
sinceritatea fata de noi
însine nu este suficienta pentru a îndeparta consecintele greselilor noastre. Da
r daca simti cu adevarat
nevoia sa te confesezi, confeseaza-te unui barbat sau unei femei întelepte. Numa
i o astfel de persoana
poate sa te ajute. Altfel, poti sa primesti un sfat gresit.
La fel cum Isus spunea:"Daca un orb conduce un alt orb amândoi vor cadea în groa
pa."* A te confesa
unui sfânt este minunat. Dar nu te confesa unei persoane care nu este trezita sp
iritual. Cu Dumnezeu fii
întotdeauna sincer si deschis. De El nu trebuie sa ascunzi nimic." "Dar nu sunt
preotii abilitati sa ne ierte
greselile?" a continuat vizitatorul crestin.
"A absolvi de greseli pe altcineva înseamna a-l scuti de consecintele pacatelor*
sale.
Întreaba-te daca ei sunt cu adevarat capabili sa-ti ierte pacatele, de exemplu p
acatul de a mânca prea mult.
Pot sa te ajute ca aceasta sa nu-ti mai dea dureri de stomac?"
24
Nu trebuie sa te preocupi de pacatele tale. Trebuie sa-ti focalizezi întreaga fi
inta pntru a-L chema pe
Dumnezeu spre tine cu toata dragostea. Nu ascunde nimic de El. El îti cunoaste o
ricum toate greselile,
chiar mai bine decât le cunosti tu. Fii total deschis fata de El.
S-ar putea sa ti se para mai usor sa te rogi la Dumnezeu privindu-L sub aspectul
de Mama Divina, pentru
ca acest aspect împlica o iertare absoluta.
Roaga-te astfel:"Divina Mama, bun sau rau, sunt copilul tau.
Tu trebuie sa ma eliberezi." Chiar si femeile mame îsi iubesc copiii obraznici l
a fel de mult ca pe cei buni
si ascultatori. Uneori îi iubesc chiar mai mult pentru ca nevoia lor de dragoste
este mult mai mare.
Nu-ti fie teama de Mama ta Divina. Cheam-o astfel din întreaga inima:"O Mama Div
ina, primeste-ma în
bratele tale si nu ma abandona în întunericul ignorantei!"*
25
Dumnezeu te iubeste la fel de mult ca pe Isus, Krishna sau alti mari sfinti si m
aestrii spirituali. Tu esti o
picatura din Marele Ocean al Spiritului, iar oceanul este format în mod egal din
toate picaturile sale.
Si tu esti o parte din Dumnezeu. Acest statut ti-a fost conferit de Dumnezeu îns
usi. Tu apartii Lui.
26
Fii în permanenta constient de ideea perfectiunii tale în Dumnezeu. Aurul ramâne
aur chiar daca este
îngropat în pamânt de-a lungul anilor.
27
Dumnezeu doreste sa ne elibereze din teribila tornada a vietii. Este unica sa do
rinta în ceea ce ne
priveste. Pentru ca El ne iubeste pe toti si nu doreste ca noi sa suferim. El es
te "personal" interesat de
eliberarea noastra, fiind plin de compasiune.
28
Un barbat urma sa moara în curând de diabet. Doctorii nu-i mai dadusera decât tr
ei luni de viata. El si-a
spus:"Daca nu mi-au mai ramas decât trei luni de viata îmi voi petrece aceste tr
ei luni în cautarea lui
Dumnezeu." Din clipa aceea, a început sa mediteze zilnic din ce în ce mai mult s
i din ce în ce mai serios.
Se ruga în tot acest timp astfel:"Dumnezeu, intra te rog în acest templu distrus
." La capatul celor trei luni
mai traia înca. A trecut un an si el a continuat sa se roage cu intensitate. Aju
nsese sa mediteze 18 ore pe zi.
Într-o zi, când trecusera deja trei ani, o mare lumina i-a umplut întreaga fiint
a. A fost coplesit de o stare de
extaz.
Revenind din aceasta stare divina, a realizat ca s-a vindecat complet.
"Doamne", a spus el "dar eu nu te-am rugat sa ma vindeci. Tot ce te-am rugat a f
ost ca tu sa vii în fiinta
mea." Atunci a auzit vocea lui Dumnezeu raspunzându-i:"Acolo unde straluceste lu
mina mea tenebrele
nu mai pot exista." Dupa aceea, acest om sfânt a scris cu degetele sale pe nisip
:"în aceasta zi, Dumnezeu
mi-a vizitat templul distrus si l-a reconstituit."
LEGEA KARMEI
1
Un vizitator la întrebat într-o zi pe Yogananda:" în Biblie sta scris ca cei rai
vor fi pedepsiti si cei buni
recompensati.
Dumneavoastra credeti în aceasta învatatura?" Paramahansa Yogananda i-a raspuns:
" Bineînteles. Daca
acceptam principiul cauzei si a efectului în natura, la fel cum acceptam legea a
ctiunii si a reactiunii în
fizica, cum sa nu credem ca aceasta lege naturala include si actiunile fiintei u
mane. Nu facem si noi,
oamenii, parte din aceasta ordine a naturii? Aceasta este legea karmei. "Cine se
amana vânt culege
furtuna!"* Daca vei semana raul, raul îl vei culege, sub forma suferintei. Daca
vei semana binele, vei
culege binele sub forma bucuriei interioare.
Vizitatorul a continuat sa-l întrebe:"Cât de specifica este aceasta lege? în fiz
ica legea mentioneaza ca
pentru orice actiune exista o reactiune egala si de semn contrar. În natura, efe
ctele sunt foarte specifice si
doar în mod vag legate de cauzele lor.
Totusi, când este vorba despre comportamentul uman, am fost învatati sa consider
am recompensa sau
pedeapsa pentru comportamentul nostru în termeni generali. Ni s-a spus ca daca s
untem buni vom merge
în paradis, daca nu în infern. Dar oamenii nu cred cu adevarat ca vor recolta re
zultatele specifice ale
actiunilor lor." Yogananda a explicat în continuare:"Legea Karmei este foarte ex
acta. Dupa rationamentul
obisnuit, uman, fiintele bine orientate se vor bucura pentru eternitate în parad
is, pe când fiintele rau
orientate vor suferi, tot pentru eternitate, în iad. Nu exista suferinta eterna.
Cum ar putea actiunile
noastre, realizate în ani terestri, sa merite o pedeapsa eterna? Poate o cauza f
inita sa produca un efect
etern? Pentru a întelege legea karmei trebuie sa întelegem ca formele-gândn sunt
niste sfere de energie.
Universul, la o ultima analiza, nu este compus din materie ci din constinta. Mat
eria este subordonata mai
mult decât ne-am putea imagina puterii gândului.
De fapt, forta vointei comanda energia care la rândul sau actioneaza asupra mate
riei. Materia este
energie condensata. Cu cât vointa este mai puternica cu atât sunt mai intense en
ergiile declansate si
impactul obtinut asupra lumii fizice. O vointa puternica, mai ales daca este în
armonie cu Constiinta
Cosmica, poate produce miracole. Poate vindeca boli incurabile si poate face mul
t bine oamenilor. Ea
poate garanta succesul în toate actiunile.
Chiar si anotimpurile se supun omului cu o vointa puternica si cu o credinta pro
funda.
Chiar si fiinte care nu au atins un nivel înalt de evolutie spirituala îsi model
eaza într-un mod inconstient
destinul în concordanta cu modul în care îsi folosesc forta vointei. Pentru ca n
ici o actiune din Univers nu
este un eveniment izolat.
Întotdeauna, orice actiune determina o reactiune în Univers care corespunde tipu
lui de energie si fortei
cu care a fost emisa.
Orice actiune are la origine vointa care dirijeaza energia catre un scop anume.
Definitia puterii vointei
este în consecinta urmatoarea: dorinta ce canalizeaza energia catre un anumit sc
op.
Energia emisa, la fel ca si în electricitatea, genereaza un câmp care atrage con
secintele specifice actiunii.
Forta ce determina ca actiunii umane sa îi corespunda o anumita reactiune cosmic
a este ego-ul.
Identificarea cu ego-ul face ca actiunile fiintei sa aibe anumite consecinte spe
cifice. Astfel, fiecare actiune
a noastra, indiferent daca este în plan fizic sau în plan mental (manifesta sau
intentionala), mai devreme sau
mai târziu va chema un anumit efect. Efectele actiunilor noastre, bune sau rele,
nu apar în mod necesar
abia în existentele viitoare.
Arareori consideram actiunile noastre ca fiind negative. In tot ceea ce facem av
em tot timpul impresia ca
suntem bine intentionati. Dar daca actiunile noastre creeaza disarmonie vreunei
alte fiinte, putem fi siguri
ca aceste efecte le vom suporta si noi la rândul nostru sub forma unor dezechili
bre. Fiecare gând
antrreneaza un gând corespondent ca raspuns. Suferintele umane nu sunt o pedeaps
a, un semn al mâniei
lui Dumnezeu. Mai degraba sunt un semn al nerespectarii legilor divine de catre
om. Legea karmei este
infailibila si inexorabila în actiunea sa.
2
Un discipol îl întreaba pe Yogananda: "Maestre, karma este doar individuala sau
se poate vorbi si despre
o karma colectiva, a unui grup de oameni?" "Karma este actiune, indiferent daca
aceasta este fizica sau
mentala, individuala sau colectiva." "Dar în ce masura este influentat un indivi
d de o asemenea karma
colectiva?" "Acesta depinde esentialmente de configuratia karmei sale individual
e"- i-a raspuns
maestrul."Uneori însa, în cazul unor accidente sau calamitati(prabusirea unui av
ion sau un cutremur),
karma colectiva prevaleaza în fata celei individuale.
Karma unei natiuni depinde de gradul în care acel popor, ca un întreg, a actiona
t în armonie cu legea
divina. Adeseori am auzit ca S.U.A. nu poate fi cotropita datorita faptului ca a
re o karma buna, în ciuda
unor mici greseli pe cere le-a facut în trecut.
Animalele produc si ele karma, dar ele sunt mai mult influentate de karma colect
iva decât de cea
individuala."
3
"Vei suporta întotdeauna o karma negativa daca omori pe cineva?" "în majoritatea
cazurilor da, dar exista
si exceptii.Depinde de intentiile din spatele acestui act. Un soldat care îsi om
oara dusmani fiind constient
ca apara o cauza justa, de exemplu îsi apara tara, nu va suporta o karma negativ
a; ba chiar pot exista
situatii în care un asemenea act genereaza karma pozitiva.
Discipolul a continuat sa întrebe: "Ce am putea spune despre soldatii americani
din Koreea. Ce fel de
karma îsi genereaza ei?" "A lupta pentru aceasta cauza este un lucru drept. Raul
trebuie sa fie învins daca
dorim ca lumea întreaga sa ajunga libera de orice fel de dominatie(economica, po
litica etc)."
4
Un ascultator l-a întreabat pe Paramhamsa Yogananda: "în "Autobiografia unui yog
hin" l-ati citat pe Sri
Yukteswar care spunea ca este un pacat sa omori orice fiinta vie (si aici intra
nu-i asa, si gândacii, tântarii
etc.)* - ce parere aveti dumneavoastra?" Maestrul a raspuns: "Este mai bine sa o
mori creaturi
raufacatoare decât sa lasi sa fie primejduita viata vreunei fiinte umane. Aparen
t, acest gen de vietuitoare
este inofensiv, dar s-a constatat ca în tarile în care ele se pot înmultii în vo
ie rata mortalitatii este foarte
mare, datorita maladiilor pe care aceste insecte le propaga - maladii care apar
cu o frecventa mult mai mica
în tarile care i-au masuri de dezinsectizare.
De altfel, aceste insecte sunt instrumentul raului si raul trebuie sa fie tinut
sub control,"
5
"Câte feluri diferite de karma exista?" - întreaba un discipol care se gândea la
diversitatea sentintelor
judecatoresti." "Tu confunzi karma cu pedeapsa" - i-a raspuns maestrul.
"Totusi, trebuie sa nu uitam ca o actiune poate fi buna, rea sau neutra - neutra
litate care ajuta uneori la
tranzitia dintre bine si rau. Dupa scripturi, însusi Universul este rezultatul î
mpletirii a trei calitati, sau guna:
armonia, actiunea si raul.
Prima calitate, "sattva guna", eleveaza constiinta fiintei conducând-o catre Dum
nezeu. Calitatea actiunii,
sau "raja guna", determina fiinta sa actioneze prin intermediul ego-ului ei, dar
nu neaparat într-un sens
negativ. Ultima calitate, numita "tamas guna", este negativa datorita faptului c
a ea este cea care întuneca
întelegerea umana. Majoritatea oamenilor sunt materialisti, ei actionând numai p
entru câstiguri personale.
Unii chiar actioneaza pentru a face rau, cu bunastiinta. Consecintele actiunilor
sunt la fel de numeroase ca
si actiunile însele. Biblia spune: "De va varsa cineva sânge omenesc, sângele ac
eluia de Bunul Domn se
va varsa!"*
Acesta nu este un comandament, ci o explicare a legilor divine.
Isus a spus unui om pe care l-a vindecat: "De acum în colo sa nu mai pacatuiesti
pentru ca sa nu ti se
întâmple ceva si mai rau".* Relatia cauza-efect este clara. Boala acelui om se d
atora pacatelor sale.
Pe de alta parte, sa ne gândim la o persoana care are succes fara sa depuna nici
un fel de efort. Actiunile
lui sunt pline de armonie. De unde îi vine atâta noroc? Este foarte simplu. Karm
a cea buna este cea care
se manifesta, iar cauzele care au generat-o sunt invizibile pentru cel ignorant.
" "Dar sunt atâtea cazuri în
care criminali înraiti au murit foarte linistiti, în paturile lor. Si sunt foart
multi oameni care traiesc în lux fara
sa faca nimic pentru a merita acest lucru." "E adevarat", i-a raspuns Yogananda.
"Acesta este motivul
pentru care nu putem disocia legea karmei de cea a reîncarnarii.
Ele se completeaza reciproc. O singura viata nu este suficienta pentru a încheia
nenumaratele datorii
generate într-un sejur terestru."
6
"Mie mi se pare nedrept" - se lamenta un discipol-"ca suntem amendati pentru fap
te pe care le-am realizat
si despre care nu stiam la momentul acela ca sunt negative." "Ignoranta noastra
nu schimba aceasta lege
cosmica. Daca cineva conduce distrat masina si o izbeste de un copac, ranile pe
care le va capata nu vor fi
mai putin dureroase doar pentru faptul ca el a fost neatent. Trebuie sa înveti s
a-ti armonizezi actiunile cu
Vointa Creatorului.
Sri Yukteswar mi-a spus într-o zi: "Cosmosul ar fi un adevarat haos daca nu ar e
xista legile divine."*
7
Într-o zi, Maestrul a fost întrebat: "Tot ceea ce ne spui tu noua este deosebit
de complex. Daca ne gândim
ca Universul este infinit, imediat remarcam ca si numarul legilor divine trebuie
sa fie la fel. Ma însel oare?"
"Nu este atât de complicat precum pare. În Bhagavad Gita se spune ca fortele rau
lui sunt nenumarate; în
schimb, cele ale binelui sunt doar câteva. Isus Christos descrie si el calea pie
rzaniei ca fiind un drum larg,
în comparatie cu strâmta poarta care duce la Viata Vesnica.* Caile care înlantui
esc fiinta sunt foarte
întortochiate; calea ce duce catre Dumnezeu este simpla si directa. Pentru a aju
nge pe aceasta cale
trebuiesc respectate câteva reguli simple, iar cea mai importanta este urmatoare
a: "iubeste-l pe
Dumnezeu!"" "Iertate-ti sunt pacatele" a spus Isus "pentru ca mult ai iubit."*
DESPRE REÎNCARNARE
1
De ce se naste un copil infirm? Legea reîncarnarii este singura care poate da o
explicatie satisfacatoare.
Oamenii considera copilul ca pe un mic bebelus inocent, dar daca acesta s-a nasc
ut infirm acesta arata ca
într-o viata anterioara a încalcat legea divina. Aceasta nesocotire a legii divi
ne la privat de sansa ca în
existenta aceasta sa aibe picioare sanatoase.
Acesta este motivul - datorita faptului ca Spiritul modeleaza corpul - pentru ca
re atunci când a revenit într-
un corp fizic, aceasta persoana nu a fost capabila sa-si creeze o pereche de pic
ioare sanatoase si, drept
urmare s-a nascut infirm.
De ce anumite persoane se nasc inteligente si altele nu.
Dumnezeu ar fi fost cu adevarat nedrept, nu crezi, daca ar fi lasat ca aceste lu
cruri sa se produca la
întâmplare, fara sens? Dar toate acestea au o cauza. Ceea ce suntem noi în preze
nt este de fapt rezultatul
actiunilor noastre din diverse momente ale trecutului nostru. Spiritele noastre
sunt nemuritoare, dar fiinta
noastra nu poate revendica dreptul sa fie constienta de aceasta imortalitate îna
inte de a elimina complet
imperfectiunile umane.
Munca asupra propriei persoane este comparabila cu munca unui sculptor ce ciople
ste si polizeaza în
piatra o statuie pâna când imaginea ce se ascundea în acea piatra se reveleaza î
n întreaga sa perfectiune.
2
Un nou venit la întrebat pe Yogananda:" De ce trebuie sa ne reîncarnam? Daca cu
totii venim din
Dumnezeu, atunci dupa moarte de ce nu ne întoarcem în El?" Paramahansa Yogananda
i-a raspuns:" Noi
putem face aceasta daca individualitatea - ego-ul nostru - va fi dezintegrata în
momentul mortii. Dar ego-ul
este cel care mentine corpul fizic. El este cauza si nu efectul nasterii fizice.
Ego-ul este un element si al
corpului astral si el continua sa existe si dupa moartea fizica.
Corpul fizic nu este decât o proiectie a ego-ului în aceasta lume materiala. Sim
plul fapt ca noi murim nu
este suficient pentru a ajunge sa-l cunoastem pe Dumnezeu. Este usor sa mori dar
este tare dificil sa atingi
nivelul de constiinta în care Spiritul se cufunda din nou în Infinitul Divin.
Ce ar face fiintele care sunt preocupate de lumea fizica daca li s-ar ivi o astf
el de posibilitate. Ce ar face
aceste fiinte chiar si în paradis? Ele nu ar fi multumie de nimic, ar continua s
a se contrazica si sa se lupte
precum faceau pe Pamânt si, în final, nu ar reusi decât sa transforme paradisul
însasi într-un fel de infern.
Dupa moarte tendintele fundamentale ale naturii unei fiinte ramân identice cu ce
le pe care le avea în timp
ce traia pe Pamânt.
Al Capone nu va deveni subit un înger în momentul în care va parasi planul fizic
. Criminalii îsi pastreaza
tendintele negative pâna în momentul în care ei însasi se transforma; probabil e
ste nevoie de multe
reîncarnari si de multe lectii dure primite de la viata pâna când avaritia unora
se va transforma în dorinta
de a-i ajuta pe ceilalti, delicventa în dorinta de a respecta legea, cruzimea în
generozitate fata de toate
fiintele.
Noul venit a continuat sa întrebe:"Ce determina ego-ul sa se reîncarneze?" Dorin
ta este cea care
directioneaza energia. Atât timp cât o persoana doreste lucrurile de pe Pamânt e
a trebuie sa se reîntoarca
aici, singurul loc în care toate dorintele sale pot fi împlinite.
Daca ea tânzeste dupa tigari, masini, bani etc., lumea astrala nu-i poate oferi
aceste lucruri. Ea trebuie sa
se reîntoarca pe Pamânt, unde toate aceste dorinte se pot împlini.
Un discipol îl întreaba pe Maestru: "Trebuie sa întelegem ca toate dorintele pe
care le avem pe Pamânt
trebuie sa le îndeplinim aici?" Yogananda îi raspunde:"Nu dorintele pline de pur
itate. Nu, de exemplu,
dorinta de a audia o muzica elevata, de a admira peisaje minunate, de a avea rel
atii armonioase. Aceste
dorinte pot fi mult mai bine îndeplinite în lumea astrala decât în acest plan fi
zic imperfect. În nenumarate
cazuri, dorinta de a crea frumusete aici, pe Pamânt izvoreste din impregnarile s
ubconstiente generate de
contemplarea frumusetii si armoniei planurilor astrale superioare.
3
Un vizitator îl întreaba pe Yogananda:"Cât timp petrece sufletul experimentând v
iata astrala? Ramâne în
planul astral multi ani dupa ce a parasit planul fizic?" Maestrul a raspuns:"Ace
asta depinde de gradul de
evolutie spirituala. Sufletele materialiste - utilizez cuvântul suflet folosind
sensul pe care tu i l-ai dat; este
vorba aici de fapt de constiinta ego-ului care este condusa în lumea astrala - s
uflete care sunt atât de
hipnotizate de materie vor considera aceasta lume ca unica realitate, ele nefiin
d sensibile la planurile de
manifestare mai subtile. Dupa moarte ele vor cadea într-o stare de somn profund
si în momentul în care se
vor trezi, ceea ce nu este întotdeauna cazul, se vor gasi o perioada de timp înt
r-o stare de obscuritate, un
fel de val gri si nu vor stii unde se afla. Daca viata lor pe Pamânt a fost orie
ntata negativ, vor avea
cosmaruri si nu vor fi foarte dezorientate.
Dupa o perioada de timp, vor renaste într-un nou corp reluându-si ascensiunea ca
tre iluminarea
spirituala.
Atunci când tendintele spirituale au fost dezvoltate mai mult apare un anumit ni
vel de intuitie si actiunile si
inclinatiile lor în plan astral sunt orientate pozitiv. Ele sunt în consecinta m
ult mai sensibile fata de aceasta
lume si pot sa se bucure constient de frumusetea ei. Elevându-si propiul nivel d
e vibratii prin gânduri si
actiuni juste, ele sunt atrase de vibratiile extrem de subtile ale acestei lumi
astrale.
Sufletele care în aceasta lume au facut meditatie, chiar daca nu foarte multa, v
or merge în locuri de o
extrema puritate dupa moarte. Cei care au pretuit si respectat legea divina si a
devarul în aceasta existenta
vor ajunge într-o lume foarte elevata.
Vizitatorul a continuat sa întrebe:"Soldatii care au murit pe câmpul de batalie
se vor duce în paradis?"
Maestrul a raspuns:"Doar daca au murit facându-si datoria si aparând adevarul."
"Cum arata paradisul", a
întrebat vizitatorul în continuare.
"Sunt doua tipuri de paradis. Unul, la care se refera în mod normal oamenii, est
e format din astralul
superior; dar adevaratul paradis este acela la care se referea adesea Isus când
vorbea despre stare de
fuziune cu Dumnezeu.
Paradisul astral, precum Isus la descris, are nenumarate "camere" sau nivele de
vibratie si este similar
acestei lumi fizice pentru ca de fapt lumea fizica este proiectia sferelor subti
le.
Dar paradisul astral nu prezinta numarul foarte mare de imperfectiuni al planulu
i noastru de existenta,
care este mult mai grosier. Paradisul nu se afla sus, cum îsi imagineaza oamenii
; el ne înconjoara de
pretutindeni. Se gaseste dincolo de câmpul de percepere al omului obisnuit. Eu î
mi petrec mult timp acolo
si pot sa va spun ca este un univers foarte vast, compus din culori minunate, su
nete si lumini diafane.
Culorile planului fizic sunt terne în comparatie cu aceste culori. Frumusetea ce
lesta s-ar putea compara cu
cel mai frumos peisaj, sau cu cel mai frumos apus de soare pe care voi l-ati vaz
ut si înca ceva mai mult.
Exista o infinitate de variatii în lumea astrala. Acolo anotimpurile pot fi schi
mbate la vointa de sufletele
evoluate. De obicei, acolo este primavara si soarele straluceste permanent. Când
ninge, zapada daruieste
pace si frumusete dar nu aduce cu ea frigul. Când ploua, ploaia coboara lent în
lumini multicolore. În
astral si sentimentele sunt mult mai rafinate si mai intense decât cele pe care
le traiesc oamenii în lumea
fizica.
Lumea astrala nu este un loc pentru trântori, locuitorii sai sunt foarte activi.
Toate vibratiile acestui univers
sunt controlate de îngeri. Fiintele astrale superioare, desi sunt foarte active,
sunt într-o permanenta stare
de meditatie si beatitudine.
Uneori, în compasiunea lor fata de umanitate, ele viziteaza oamenii în vis sau î
n viziuni si îi inspira cu
gânduri minunate.
Cât de mult va ramâne o fiinta în lumea astrala depinde de modul în care a trait
pe Pamânt. Cei cu o karma
pozitiva pot sa ramâna în astral timp de secole. Discipolii preocupati de dorint
a lor de a evolua si a atinge
eliberarea pot sa aleaga sa se întoarca pe Pamânt mai devreme pentru a continua
eforturile lor spirituale,
pentru ca ei intuiesc ca lumea astrala nu este decât un val ce ascunde perfectiu
nea eterna a Divinului.
4
"Maestre", l-a întrebat un discipol,"cum renasc spiritele pe Pamânt?' "Dupa o pe
rioada petrecuta în astral",
a raspuns Yogananda," a carei durata depinde de karma pozitiva care a fost acumu
lata într-o existenta
anterioara pe Pamânt si de dorintele materiale ce se retrezesc în subconstientul
lor, aceste spirite se
reîntorc pe Pamânt sau în o alta lume din Univers prin intermediul fortei magnet
ice a dorintei.
În momentul conceptiei fizice, în eter se produce o sfera de energie luminoasa.
Spiritele din lumea astrala
care asteapta sa renasca în fizic percep o vibratie compatibila cu a lor si spon
tan intra în rezonanta cu ea.
Uneori, mai mult decât un singur spirit se îndreapta catre aceiasi femeie, iar a
tunci se vor naste gemeni.
Discipolul întreaba:"întotdeauna fiintele spirituale se nasc în familii orientat
e spiritual?" Maestrul îi
raspunde:"Cei care se aseamana se atrag. Este o regula generala. Dar exista un n
umar mai mare de
factori care intra în joc în acelasi timp. Se tine cont si de disponibilitate. D
e exemplu, fiintele orientate
spiritual nu au prea multe ocazii sa se reîncarneze în familii foarte evoluate,
pentru ca fiintele spirituale
prefera adeseori sa se abtina de la a se casatori si a avea copii.
Putem spune ca este mai mult vorba de o karma individuala cu toate consecintele
ei. Oamenii sunt de fapt
un amestec de calitati.
Uneori se întâmpla ca un sfânt sa se nasca într-o familie de criminali, daca înt
revede probabilitatea unei
viitoare transformari a acestora. Pentru cuplurile care doresc sa aibe copii evo
luati spiritual este important
sa-si pastreze o stare de constiinta foarte elevata în momentrul în care realize
aza actul amoros, pentru ca
vibratiile lor din acel moment vor determina calitatea luminii pe care o vor pro
duce în lumea astrala.
Odata, un cuplu mi-a spus ca doresc sa aiba un copil evoluat spiritual si m-au r
ugat sa-i ajut sa atraga un
astfel de spirit.
Le-am aratat fotografia unui copil care murise cu câtiva ani în urma si despre c
are stiam intuitiv ca, din
punct de vedere karmic, este pregatit sa renasca. Ei s-au simtit foarte atrasi d
e aceasta fotografie. I-am
sfatuit sa ramâna în totala abstinenta sexuala timp de sase luni de zile si sa s
e concentreze zilnic asupra
acestei fotografii, pentru a ruga aceasta fiinta sa le fie copil. Ei m-au ascult
at întocmai si, dupa un timp,
femeia a ramas însarcinata, copilul fiind încarnarea spiritului invocat.
5
Un discipol l-a întrebat pe Yogananda:"Maestre, daca un om are prejudecati rasia
le, în special fata de
negri, atitudinea sa va determina ca acesta sa se nasca negru într-o alta existe
nta?" Paramahamsa
Yogananda a început sa râda si a raspuns: "Aversiunea este o forta magnetica la
fel de puternica ca si
forta de atractie. Dumnezeu nu este foarte influentat de prejudecatile umane. Ad
eseori putem întâlni
familii ai caror membrii nu fac decât sa se lupte între ei. Au fost dusmani în a
lta viata si acum s-au nascut în
aceiasi casa pentru ca sa se întâlneasca zilnic si sa fie astfel fortati sa puna
capat urii lor.
O sa va povestesc acum o întâmplare ce a avut loc la începutul acestui secol, în
tr-o biserica dintr-un stat
din sudul Americii.
Doar oamenii albi puteau participa la slujbele ce se oficiau în aceasta biserica
. Jim, un tânar de culoare, îsi
dorea foarte mult sa asculte slujbele de duminica dimineata.
"Jim", i-a spus preotul încercând sa-i explice,"m-as bucura daca ai putea asista
cu noi la slujbe, dar daca as
face acest lucru mi-as pierde slujba." Într-o noapte, Jim s-a rugat cu tot sufle
tul lui Isus spunându-
i:"Doamne Isuse, de ce nu pot sa merg si eu la slujba alaturi de oamenii albi.
Dupa o perioada de timp a adormit si i-a aparut Isus Christos într-o lumina sral
ucitoare, zâmbindu-i plin de
compasiune:"Fiul meu,"i-a spus Isus,"nu fii suparat pentru atâta lucru, pentru c
a timp de 20 de ani am
încercat chiar eu sa intru în acea biserica si nu am reusit."
6
Doi discipoli care lucrau împreuna la un proiect al Maestrului au fost surprinsi
sa constate ca o animozitate
stranie si fara cauze aparente a aparut între ei. Dar au reusit sa treaca peste
aceasta problema si, drept
urmare, un sentiment de profunda simpatie s-a stabilit între ei. Dupa o perioada
de timp, unul dintre ei la
întrebat pe Maestru: "De ce, la un moment dat, am simtit o aversiune brusca unul
fata de celalalt?" "Ati fost
dusmani într-o viata anterioara" - le-a destainuit maestrul.
"Emotiile noastre nu ne reprezinta cu acuratete pe noi asa cum suntem în sufletu
l nostru. El este plin de
dragoste si de bucurie, dar acesta realitate obiectiva este întunecata uneori de
aceste stari emotionale.
Pentru a putea dobândi libertatea interioara trebuie sa învatam sa ne stapânim e
motivitatea.
7
Legea reîncarnarii consta în a neutraliza valurile atractiei si repulsiei, a dor
intei si a aversiunii si a lasa sa
se exprime bunatatea, iertarea, compasiunea si o multumire eterna în Sinele Supr
em. Trebuie sa ajungem
sa îi iubim pe toti, dar nu pentru personalitatile lor umane ci pentru ca ei sun
t o manifestare a Divinului,
Care rezida în fiecare dintre noi.
8
Daca îi ridicularizati sau judecati pe cei din jurul vostru va veti trezi într-o
zi ca veti suporta aceleasi
experiente pe care voi, astazi, le generati.
9
Dupa ce a petrecut cinci luni în desert, alaturi de Yogananda, un discipol i-a s
pus: "întotdeauna am dorit sa
traiesc astfel." "Aceasta pentru ca în nenumarate vieti anterioare ai trait în s
inguratate. Multi dintre cei care
mi se alatura au trait, în alte existente, ca adevarati pustnici."
10
Discipolul întreaba: "Am fost yoghin într-o existenta anterioara?" Maestrul a ra
spuns: "De nenumarate ori.
Trebuie sa fi fost yoghin pentru ca acum sa traiesti aici, cu noi."
11
Într-o zi, un discipol se lamenta: "Maestre, eu cred ca nu am o karma foarte bun
a." "Este nevoie de o
karma foarte foarte foarte buna pentru ca o persoana macar sa doreasca sa-l cuno
asca pe Dumnezeu."
12
"Maestre, de ce nu pot sa-mi amintesc existentele anterioare?" "Este mai bine as
a. Oamenii s-ar descuraja
foarte repede daca ar stii toate actiunile negative pe care le-au comis în alte
exstente. Dumnezeu le ofera
sansa de a încerca din nou, fara sa-i lase sa fie obsedati de geselile lor trecu
te si sa se identifice cu
acestea. În meditatie, cu cât esti mai atasat de corpul tau cu atât mai clar îti
vei aduce aminte existentele
trecute."
13
Pentru cei mai multi dintre noi este inutil sa ne amintim vietile trecute. Obser
vati cât de multe persoane cad
în sclavia obisnuintei. Eu numesc aceasta "antichitati psihologice". Puteti prev
ede tot ce vor face în viitor;
chiar si melodiile fredonate sunt stereotipe. Cu cât îmbatrânesc cu atât ei se s
tabilesc tot mai solid în modul
lor de comportare, exterior sau interior. Aceste fiinte au nevoie de sansa de a
uita ceea ce au facut sau ce
au fost pentru a putea porni de la zero. De aceea li se ofera o noua viata.
14
Atâta timp cât va bucurati de a trai în acest vis al iluziei veti continua dintr
-o viata în alta sa experimentati
fericirea si suferinta maya-ei. Bhagavad Gita descrie acest proces ca pe o roata
gigantica care se învârte
la nesfârsit. Daca doriti cu toata fiinta voastra sa iesiti din acest cerc trebu
ie sa va Eliberati.
Nu uitati ca Eliberarea este destinul vostru etern.
A TRANSCENDE KARMA
1
"Totul mi se pare teribil de complicat Maestre", se lamenta într-o zi un discipo
l."Am aflat ca legea karmei si
legea reîncarnarii sunt indisociabile. Dar când ma gândesc la toate actiunile ge
nerate într-o singura
existenta si când ma gândesc ca trebuie sa le însumez la numai Dumnezeu stie cât
e alte exitente, ma simt
descurajat. Interactiunea cauzei si a efectului trebuie sa fie în mod efectiv in
finita." "Chiar asa si este", a
fost de acord Maestru. "Atâta timp cât fiinta nu urmareste sa-si transceanda kar
ma o dorinta conduce la o
alta si alte dorinte la multe altele. Fiecare dorinta trebuie sa fie împlinita,
fiecare actiune trebuie sa ajunga
la un final." "Chiar si dorintele prostesti si neînsemnate? Chiar si mica mea do
rinta pe care am avut-o cu
multi ani în urma pentru un cornet cu înghetata?" "Chiar si aceasta", a raspuns
imediat Maestru. "Orice
energie care a intrat în joc, indiferent cât de mica este ea, se va rasfrânge ma
i târziu sau mai devreme
asupra ta." Discipolul a ridicat bratele disperat si a spus:"Deci, în final treb
uie sa înteleg ca nu exista nici
un fel de solutie, ca nu avem nici o sansa sa calmam valurile care s-au stârnit
pe acest ocean!" "Este
adevarat ca aceasta treaba nu este prea usoara", a raspuns Yogananda,"dar totusi
nu este atât de dificila
pe cât pare la prima vedere. Întreaba-te urmatorul lucru:"Care este cauza care d
etermina ca valurile sa se
ridice si sa coboare." Este vântul.
Fara vânt suprafata oceanului s-ar calma automat.
La fel, când furtuna iluziei se abate asupra mintii unei fiinte valurile actiuni
i si ale reactiunii apar automat.
Deci ceea ce trebuie sa faci este sa calmezi valurile mintii tale prin meditatie
profunda si sa-ti debarasezi
constiinta de implicarile ego-ului. Daca vei înceta sa te mai consideri agentul
determinant, cauza
lucrurilor, valurile actiunii si reactiunii vor continua sa danseze, dar tu însu
ti nu vei mai fi înlantuit de ele."
"Ar fi o solutie", l-a întrebat discipolul,"sa încetam sa mai actionam." "încear
ca si te vei convinge ca este
imposibil sa nu actionezi. Chiar si decizia de a nu actiona este o proiectie ext
erioara a ego-ului tau si deci
constituie o actiune.
Într-o zi am întâlnit în Phoenix, Arizona, un barbat nepieptanat, cu hainele mur
dare si în dezordine. L-am
întrebat:"De ce v-ati îmbracat astfel, sunteti chiar atât de sarac?" "Eu sunt un
renuntat", mi-a raspus el
mândru.
"Nu cred aceasta; cred ca v-ati înlantuit din nou, dar de data aceasta de dezord
ine." Bhagavad Gita ne
învata ca nimeni nu poate scapa de actiune - Karma - abtinându-se sa actioneze.
În ea este revelata o
metoda mult mai armonioasa de a scapa de karma. Ea ne recomanda nishkam karma -
actiunea detasata,
renuntarea la fructele actiunii. Daca vom actiona astfel, vom ajunge sa atingem
eliberarea de toate
înlantuirile karmei.
În timpul activitatii nu considera niciodata ca tu esti cel care actioneaza ci c
a Dumnezeu este cel care
actioneaza prin intermediul tau. Adreseaza-i-te astfel:"Doamne, fii Tu cel care
actioneza prin mine."
Chiar si atunci când faci greseli, considera-L pe El responsabil de acestea. Bin
eînteles, nu trebuie sa
gresesti în mod deliberat si dupa aceea sa dai vina pe El. Dar daca vei face tot
posibilul ca lucrurile sa iasa
bine si totusi vei suferi un esec, ofera-I acest esec Lui. Nu uita nici o clipa
ca în esenta esti o fiinta libera
întru eternitate. Aceasta este calea cea mai simpla pentru a atinge fuziunea cu
Divinul.
Bineînteles ca si alti factori au importanta lor: devotiunea, meditatia, gratia
divina si asa mai departe. Dar în
ceea ce priveste actiunea, calea catre eliberare necesita în permanenta o actiun
e dezinteresata."
2
"Daca nu as avea nici un fel de dorinta", l-a întrebat un discipol pe Yogananda,
"nu as pierde toate
motivatiile, nu as deveni un fel de robot uman?" "Multe fiinte îsi imagineaza ac
easta" - i-a raspuns
Maestrul.
"Ei cred ca în momentul în care nu mai au dorinte interesul pentru viata dispare
; aceasta nu se întâmpla
deloc, ba din contra: abia atunci vei descoperi ca întreaga viata este mult mai
interesanta.
Hai sa ne gândim acum la aspectul negativ al dorintei. Acesta va face sa îti fie
teama si încontinuu sa te
întrebi: "ce se va întâmpla daca....?" sau "daca acest lucru nu se va întâmpla?"
.
Traiesti într-o permanenta stare de anxietate legata de viitor sau într-o stare
de regret continuu legata de
trecut. Non-atasamentul permite sa traim plenar stare de libertate interioara si
de bucurie divina. Atunci
când vei fi capabil sa te bucuri de prezent atunci îl vei putea gasi pe Dumnezeu
. Absenta dorintei nu îti
distruge motivatiile; cu cât vei ajunge sa traiesti mai mult în Dumnezeu cu atât
va fi mai mare bucuria pe
care o vei experimenta."
3
Chiar si atunci când cedati unui obicei gresit, pentru ca nu va puteti înca cont
rola, faceti în asa fel încât
mintea sa reziste constant acestei tentatii; încercati sa nu va identificati cu
aceste greseli din interiorul
vostru.
4
Unul dintre calugarii care locuiau în ashram era mereu în lupta cu tentatiile. I
ntr-o zi, i-am spus: "Eu nu-ti
cer tie sa învingi iluzia, îti cer doar sa-i rezisti."
5
Tendintele negative nu pot fi depasite focalizându-ne asupra lor ci asupra dinam
izarii si amplificarii în
fiinta noastra a tendintelor pozitive specifice.
Fi întotdeauna activ în serviciul lui Dumnezeu. Ofera-i lui toate gândurile tale
, cu acelasi spirit îndatoritor,
cu aceiasi atentie alerta si plina de dragoste. Mentine-ti mintea îndreptata cat
re El si urmareste sa faci
numai bine celor din jur. O minte lenesa este un instrument al necuratului.
6
Pentru a atinge starea de inactiune caracteristica fuziunii finale cu Dumnezeu t
rebuie sa fi foarte activ în
serviciul Sau.
7
Nu te lasa niciodata sedus de agitatie, de prea multe placeri, de prea multa dis
tractie. Urmareste sa fi
profund în tot ceea ce faci. Daca vei ceda acestei agitatii mentale semintele ve
chilor tentatii vor reîncolti.
Bineînteles, este minunat sa fi vesel, este minunat sa fi plin de umor, dar nu l
asa superficialitatea sa te
cuprinda. Dupa cum stiti si mie îmi place sa glumesc, dar atunci când ma decid s
a fiu serios nimic si nimeni
nu ma poate face sa-mi uit hotarârea. Fiti profunzi în toate actiunili voastre,
chiar si atunci când ascultati o
gluma si râdeti. Nu renuntati la calmul vostru interior. Urmariti sa salasluiti
în permanenta în Sine.
Aceasta trebuie sa fie calea unui yoghin autentic.
8
Conditiile exterioare obiective sunt întotdeauna neutre. Modul în care reactiona
ti la ele le determina sa
para benefice sau nu.
Trebuie sa va transformati reactiile fata de circumstantele exterioare. Aceasta
este esenta întregului sistem
Yoga - a neutraliza cu ajutorul Spiritului valurile reactiunii. Fiti în permanen
ta fericiti interior. Nu încercati
sa modificati exteriorul pentru al adapta cerintelor voastre; urmariti mai bine
sa va transformati interior.
9
O buna regula de viata este sa gândesti astfel: "ceea ce vine din interiorul meu
las sa se produca".
10
În India se acorda mult prea multa importanta karmei.
Pretutindeni poti auzi: "aceasta este karma mea si eu nu pot sa fac nimic", "est
e karma ta", etc.. Acestea
sunt atitudini absurde.
Karma poate fi definita în mod simplu ca actiune. Tot ceea ce odata a fost facut
poate la fel de bine sa fie
desfacut. Americanii sunt mult mai constienti ca totul este cu putinta. Deseori,
am auzit americani spunând:
"daca aceasta este cu putinta atunci o vom face" sau " daca este imposibil, atun
ci ne va lua putin mai mult
timp s-o realizam". Acest spirit optimist este ceea ce iubesc cel mai mult la ac
easta tara.
11
Întreaga ta energie trebuie canalizata pentru a reusi sa-l cunosti pe Dumnezeu.
Nu te preocupa de karma
care ti-a mai ramas de depasit. Lasa-l pe Dumnezeu sa se preocupe de aceasta. În
primul rând, distruge în
fiinta ta toate înlantuirile karmice. Acestea sunt sursa atasamentului tau fata
de ego. În momentul în care te
dizolvi în El, orice actiune vei realiza nu va mai creea karma. Vor fi asemeni u
nor litere pe care le-ai scris
pe apa, niciodata nu se vor întoarce asupra fiintei tale. Ca sa te eliberezi de
înlantuirile ego-ului trebuie sa
tai nodul gordian al iluziei.
Aceasta este starea de jivan mukta, fiinta eliberata care traieste în aceasta lu
me.
12
Prin intermediul meditatiei si-al consacrarii întregii tale fiinte Divinului cal
meaza-ti valurile mintii. Mintea
este cea prin intermediul careia percepi realitatea actuala. În starea de suprac
onstiinta vei putea avea o
viziune clara asupra a tot ceea ce te înconjoara, asupra realitatii obiective. T
raind permanent aceasta stare
de constiinta, un jivan mukta poate prelua la vointa karma altor persoane si sa
o arda printr-o singura
meditatie.
Fiinta a carei întreaga karma trecuta este epuizata este un siddha, o fiinta ce
a atins perfectiunea. Daca o
astfel de fiinta se încarneaza o face doar pentru binele umanitatii si nu datori
ta unei înlantuiri karmice. O
astfel de fiinta este un avatar, un maestru spiritual coborât pe Pamânt, o încar
nare a Divinului.
Cel mai important este sa-l gasim pe Dumnezeu. Atunci când vom percepe stralucir
ea Sa în cvasitotala
obscuritate a constiintei noastre, orbirea spirituala va dispare.
13
În toate actiunile pe care le întreprindeti considerati-l pe Dumnezeu ca fiind c
el care actioneaza. Este o
problema de atitudine interioara si nu necesita un mod exterior de a-ti arata um
ilinta.
Din pacate, multi aspiranti îsi asuma o atitudine exterioara umila numai pentru
a-i impresiona pe cei din jur.
Scurta povestioara pe care vi-o voi relata în continuare va va ilustra ceea ce d
oresc sa va explic:"Gopi-
urile* obisnuiau sa-i aduca în fiecare zi brânza proaspata lui Krishna. Într-o z
i în care râul Jamuna era în
crestere, gopi-urile nu au putut sa-l traverseze pentru a ajunge la Krishna.
"Ce vom face acum", se plângeau ele. Tot încercând sa gaseasca o solutie si-au a
dus aminte ca pe acea
parte a râului traieste un mare întelept pe nume Byasa, un adorator devotat a lu
i Krishna.
"Byasa este un sfânt", a spus una dintre ele. "Sa mergem la el si sa-l rugam sa
înfaptuiasca un miracol
pentru noi pentru a ne ajuta sa traversam râul".
Ele au mers si l-au rugat sa le ajute sa ajunga la Krishna.
"Krishna, Krishna", s-a prefacut Byasa suparat,"toata ziua nu aud vorbindu-se de
cât de Krishna, dar cine
se intereseaza de mine?" Atunci gopi-urile s-au simtit dintr-o data foarte încur
cate.
Brânza era pentru Krishna, dar ele nu-ndrazneau sa-l refuze pe Bhyasa o data ce
venisera sa-i ceara
ajutorul, asa ca i-au oferit o bucatica din brânza.
Dar Byasa a început sa manânce cu pofta bucata dupa bucata, prefacându-se foarte
înfometat. Dupa ce a
mâncat cât i-a permis stomacul, s-a dus pâna la malul râului si a spus: "Daca eu
nu am mâncat nimic, tu
separa-ti apele sa putem trece." "Ce mincinos", au început sa sopteasca gopi-uri
le. "Ati vazut toate câta
brânza a mancat si acum îndrazneste sa comande râului sa-l asculte." Dar chiar î
n acel moment, râul cu
adevarat a ascultat rugamintea yoghinului. Fara sa încerce sa-si explice acest m
ister, gopi-urile s-au grabit
sa traverseze. Când au ajuns la coliba lui Krishna, l-au gasit pe acesta dormind
.
"Cum este cu putinta?", s-au mirat ele. "De obicei, Krishna astepta cu nerabdare
sa-i aducem brânza."
"Krishna", l-au întrebat ele,"nu îti este foame astazi?" "Nu", a raspuns el, des
chizând încet ochii.
"Dar ti-am adus brânza." "Oh, multumesc", a raspuns Krishna,"dar nu mai îmi este
foame." "De ce? Te-a
hranit altcineva?" "Da. Acel sfânt Byasa, de pe celalalt mal al râului, mi-a dat
astazi sa manânc; chiar prea
mult".
Byasa îi oferise întreaga mâncare lui Krishna, gândindu-se constant la el si nu
la sine însusi. Tot astfel,
fiecare aspirant trebuie sa daruiasca toate actiunile sale lui Dumnezeu.
Încetati sa va raportati în tot ceea ce faceti la ideea de "Eu". În inima voastr
a învatati sa cântati numele lui
Dumnezeu spunând:"Tu, Doamne, numai Tu."
14
Daca vei ajunge la Dumnezeu, toate problemele din subconstient vor fi instantane
u eliminate. Tarele
multor vieti stau îngropate în solul mentalului tau. Toate dorintele pe care le-
ai avut în trecut si de care nu
esti deplin constient în actuala existenta terestra asteapta momentul prielnic s
a se manifeste. Însa, daca tu
te vei întoarce catre Dumnezeu, vei fi capabil sa controlezi aceste dorinte pent
ru totdeauna.
15
"Maestre, daca ceea ce ne înlantuie este atasamentul fata de aceasta lume, cum s
e face atunci ca
persoanele care se sinucid nu se elibereaza? Cu siguranta, despre ele nu se poat
e spune ca doresc sa
ramâna aici." Yogananda a râs cu pofta de absurditatea întrebarii si a raspuns:
"Ca lucrurile sa se
desfasoare cum ai spus ar trebui sa existe o real si nemarginita dragoste de Dum
nezeu.
Viata este o scoala în care avem mai multe examene de trecut pâna la atingerea f
inalitii ei: eliberarea
suprema. Daca te comporti ca un chiulangiu va trebui sa te întorci din nou si di
n nou pâna când vei reusi
sa înveti toate lectiile ei."
16
Nu vei putea sa te eliberezi atât timp cât îti va mai fi frica. Cea mai buna met
oda de ardere a karmei este
sa-ti îndeplinesti plin de bucurie îndatoririle si sa întâmpini plin de curaj to
t ceea ce viata îti ofera.
17
Un factor esential în transcenderea karmei este meditatia. Si aceasta datorita f
ocalizarii intense a energiei
fiintei asupra linistirii turbioanelor mentale. Cu cât meditatia este mai profun
da cu atât te vei simti mai liber
interior.
18
Karma discipolilor este mult diminuata de prezenta maestrului.
El cunoaste întreaga ta karma si te îndruma pe calea spirituala cea mai adecvata
fiintei tale. El chiar îsi
asuma în mod constient din "bagajul" tau karmic, la fel precum un om puternic aj
uta pe altul mai slab sa
care o greutate. A practica o disciplina spirituala fara a fi sub îndrumarea unu
i maestru competent este
asemeni cu a calatori prin nisipuri miscatoare fara a sti unde-i cararea.
19
Calea spirituala este formata din 25% efortul aspirantului, 25% ajutorul guru-lu
i si 50% Gratia Divina. Dar
este absolut necesar ca cele 25 de procente ale discipolului sa fie formate din
100% efort si sinceritate.
20
Dorinta de a ne încarna în aceasta lume este cea care ne face sa ratacim din via
ta în viata. Dar, o data ce
tendinta de a-l cunoaste pe Dumnezeu a aparut în inimile noastre, eliberarea spi
rituala este sigura; dar
acest proces poate dura mai multe vieti - pentru ca acest dor de Dumnezeu mai de
vreme sau mai târziu îsi
va gasi împlinirea.
21
Un copil de sapte ani al unui discipol de-al maestrului si-a pierdut un deget în
tr-un accident. A doua zi,
baiatul a declarat cu convingere ca s-ar fi accidentat mult mai rau daca nu ar f
i fost protejat de maestru.
Când a aflat aceste cuvinte Yogananda a dat aprobator din cap si a spus: "Cu o z
i înainte de accident am
vazut copilul înconjurat de un nor negru. Am intuit ca ceva rau se va abate asup
ra lui." Acesta nu este
singurul exemplu de protectie divina miraculoasa a discipolilor lui Paramhansa Y
ogananda.* Din alte
scrieri si conferinte ale maestrului am înteles clar ca daca aura* unei fiinte e
ste purificata consecintele
negative ale karmei ei vor avea un impact minim, dar necesar. Pentru ca, asa cum
este scris si în Biblie,
"..smintelile trebuie sa vina,...".* O aura pura si puternica este asemeni unei
umbrele impermeabile în
sezonul ploios. Acesta este si motivul pentru care maestru recomanda purtarea un
or bratari astrologice, a
caror influenta benefica este explicata în capitolul "Cum sa dejoci influenta as
trelor" din "Autobiografia
unui yoghin". Pe scurt, anumite metale si mai presus de ele anumite pietre preti
oase emit o lumina astrala
care contracareaza influentele negative.
La susnumita recomandare, Paramhansa Yogananda adauga: "Nu uitati însa ca cea ma
i puternica bratara
este devotiunea fata de Dumnezeu."
22
Calatorind prin oceanul manifestarii, fiinta ajunge si în zone cu apa calma. Chi
ar si în acest mare ocean al
iluziei se pot gasi "golfuri" de o extrema liniste. Aceasta se întâmpla atunci c
ând un avatar, sau o încarnare
a divinitatii, este trimisa pe Pamânt cu o misiune speciala. Toti cei care-l vor
întâlni si se vor pune în
rezonanta cu Spiritul sau le va fi foarte usor scape de forta iluziei.
23
În decembrie 1948, în timpul unei initieri, Yogananda a spus: "Printre auditoriu
l prezent acum avem câtiva
siddha si câtiva jivan mukta"*.
24
Cu cei care sunt în consonanta cu fiinta mea este foarte usor sa comunic. Este s
uficient doar sa ne privim
în ochi unul pe celalalt. Pentru mine este încântator sa traiesc astfel de exper
iente.
25
"Maestre" îl întreaba un discipol "se poate rataci un suflet pentru totdeauna?"
"Imposibil. Orice suflet este
parte din Dumnezeu si cine-l poate distruge pe El.
26
Sfântul Anton a petrecut multi ani meditând într-un mormânt din desert. În tot a
cest timp, el a fost de
nenumarate ori încercat de demoni, pâna ce însusi satana l-a amenintat ca îl va
distruge daca nu va
renunta la drumul sau catre Divin. Peretii mormântului au început sa se fisureze
, iar din fisuri au aparut
monstrii înfricosatori care se napusteau asupra lui sa-l devoreze. Dar sf. Anton
si-a îndreptat fata spre cer
si a invocat ajutorul lui Iisus.
Brusc, Iisus a aparut într-o lumina stralucitoare si toate iluziile create de Uc
iga-l toaca au disparut. În
starea de extaz daruita de aceasta prezenta divina, sf.Anton si-a reamintit toat
e existentele sale anteriore.
El l-a întrebat pe Dumnezeu: "Unde ai fost Tu în toti acesti ani în care eu te-a
m chemat?" "N-am încetat
nici o clipa sa fiu cu tine" - i-a raspuns Dumnezeu.
GRATIA SINELUI SUPREM
1
Toate gruparile religioase pe care le-am întâlnit în aceasta tara nu îsi îndruma
adeptii sa aspire sa atinga
suprema eliberare, pentru ca, spun ei citândul pe sf.Pavel, "nici o fiinta nu po
ate sa se elibereze ea
singura" si "...sunteti mântuiti prin credinta si aceasta nu este de la voi, est
e darul lui Dumnezeu; nu din
fapte, ca sa nu se laude nimeni"*.
Întreaga lor doctrina legata de mântuire se bazeaza în exclusivitate pe credinta
. "Credeti, fiti plini de
credinta si veti fi salvati de gratia lui Dumnezeu". Numerosi sunt cei care cons
idera ca o conditie
suplimentara a salvarii apartenenta la o biserica, subîntelegând ca daca mai est
e ceva de facut, biserica va
face totul pentru ei.
Isus n-a spus oare discipolilor sai: "Si pentru ce ma chemati Doamne, Doamne si
nu faceti ce va
spun?"(Luca 6:46) Sa presupunem ca doriti bogatii. Ce veti face atunci? Veti sta
într-o camera si veti
astepta ca Dumnezeu sa vina sa vi le daruiasca, numai pentru ca voi credeti în E
L? Cu siguranta nu. Va
veti mobiliza sa munciti cu sârguinta, pentru ca sa ajungeti sa le obtineti. Cum
credeti ca salvarea,
mântuirea va va fi daruita fara sa faceti nimic, numai pentru singurul motiv ca
voi aveti credinta? Si de ce
sa punem ca o conditie suplimentara apartenenta la o anumita biserica? Eliberare
a este o relatie personala
între sufletul individual si Dumnezeu. Fiecare trebuie sa ajunga sa-l iubeasca p
e Dumnezeu.
Apartenenta la o biserica este benefica doar atunci când încurajeaza o relatie d
irecta a fiintei cu
Dumnezeu, dar ea nu garanteaza cu nimic acest gen de relatie si, în nici un caz,
nu o poate substitui. Daca
cineva va va spune ca doar urmând o anumita biserica îl veti cunoaste pe Dumneze
u, întrebati-l si daca
acea biserica poate sa manânce în locul vostru, prin delegare. Daca, fara efort
personal, nu îti este cu
putinta nici macar sa te hranesti, cum poti sa crezi ca poti sa-ti desavârsesti
fiinta doar stând si asteptând?
Eliberarea înseamna a fi liber de limitarile ego-ului, prezente în fiinta datori
ta atasamenentelor sale fata de
corp.
Eliberarea nu poate apare decât ca urmare a unui mare efort personal. Este adeva
rat, alte fiinte va pot
ajuta în efortul vostru spiritual; gratia lui Dumnezeu poate sa va salveze. Sf.
Pavel a avut dreptate în ceea
ce a spus. Dar aceasta nu înseamna ca aceasta credinta nu trebuie sa fie asociat
a cu un efort sincer din
partea voastra; fara un efort sustinut depus din partea ta, nu vei atinge eliber
area."
2
"Maestre" - a spus într-o zi un discipol, " J. este un pic descurajat. A aflat c
a, dupa spusele lui
Ramakrishna, "gratia este un joc al lui Dumnezeu". Acesta vrea sa spuna ca o fii
nta poate sa mediteze ani
de-a rândul, fara sa ajunga la nici un rezultat si Dumnezeu poate sa se reveleze
unui betiv oarecare,
pentru ca asa doreste EL?" Maestrul i-a raspuns: "Ramakrishna n-a spus niciodata
asa ceva. Aceasta se
întâmpla întotdeauna când persoane care nu au atins eliberarea spirituala interp
reteaza cuvintele unui
Maestru.
Dumnezeu nu este capricios. Este adevarat ca unor fiinte oarbe actiunile Sale po
t sa para uneori un joc,
dar ele nu sunt decât influentele cauzale ale Karmei trecute. De ce ar încalca D
umnezeu propriile Lui
legi? Doar El este cel care le-a creat."
3
"Religiile sunt atât de confuze când este vorba despre gratie! Oamenii considera
ca Dumnezeu îsi
manifesta gratia doar asupra acelora care, în acceptiunea lor, au facut totul ca
sa-I fie pe plac. Ei îl
modeleaza pe Dumnezeu dupa propriile lor conceptii, în loc sa mediteze profund s
i sa descopere
adevarata realitate divina.
Dumnezeu nu are nevoie de linguselile lor. Gratia Sa nu se bazeaza pe afinitati
sau aversiuni personale.
El raspunde la dragostea aspirantului spiritual, dar aceasta dragoste trebuie sa
fie si ea impersonala,
trebuie sa fie eliberata de toate motivatiile egoiste."
4
"Ce este gratia? Oamenii o confunda cu o favoare divina, ca si cum Dumnezeu ar p
utea fi cumparat sau
pacalit, astfel încât ei sa obtina ceea ce doresc de la El.
Odata, am cunoscut un om care a pus 100 dolari pe farfuria în care se realiza co
lecta, în timpul slujbei de
duminica, iar mai tîrziu si-a exprimat dezamagirea ca Dumnezeu nu i-a ascultat r
ugamintea ce a însotit
acest act.
Trebuie sa va fie clar, Dumnezeu este atent la inimile oamenilor si nu la farfur
iile de colecta. În acelasi
mod, oamenii spun ca pentru a atinge mântuirea trebuie sa crezi, sa crezi si iar
sa crezi. Credeti oare ca
Dumnezeu trebuie astfel linistit si convins ca noi chiar credem în El? El ne pri
veste în launtrul fiintei
noastre si nu este influentat de opiniile pe care le exprimam în legatura cu El.
O fiinta care se considera un ateu poate uneori sa fie mai aproape de Dumnezeu,
datorita dragostei pe
care o manifesta fata de oamenii din jur, decât alte fiinte care cred în Dumneze
u cu mintea lor, dar a caror
actiuni sunt cu totul lipsite de dragoste si altruism. Dumnezeu ne judeca dupa a
ctiunile noastre si nu dupa
cuvintele noastre.
Bineînteles, e bine sa daruiesti bani unei cauze spirituale.
Fiinta îsi genereaza karma buna facând acest lucru; dar este mult mai bine sa cr
ezi în Dumnezeu decât sa-
L negi, pentru ca necrezînd ca El exista nu vei depune nici un efort ca sa-L gas
esti.
Dar sa nu va imaginati ca Dumnezeu poate fi mituit sau flatat, astfel încât sa-I
cumparati gratia, sa-L
determinati sa va daruiasca gratia Sa. Singurul lucru pe care-l puteti face ca s
a-L câstigati este sa-I daruiti
dragostea voastra.
Dar atunci, ce este de fapt gratia? Este puterea lui Dumnezeu, distincta de toat
e celelalte, Dumnezeu fiind
singura realitate; El este singura putere a existentei. Privind din acest punct
de vedere eforturile voastre
umane sunt iluzorii; puterea Sa este cea care ne face sa ne îndeplinim toate act
iunile vietii noastre, iar
esecurile pe care le suportam nu sunt datorate decât lipsei de armonizare a fiin
tei noastre cu aceasta
putere.
Gratia lui Dumnezeu ne este daruita în proportia în care noi suntem deschisi fat
a de El. Gratia nu vine din
exteriorul nostru; ea este operatia care se produce în interior, prin intermediu
l propriei noastre realitati
superioare. Cu cât vom trai mai constienti si cu cât vom trai mai putin dominati
de ego vom beneficia din ce
în ce mai mult de Gratia Divina."
5
"În istoria religiei s-a pus dintotdeauna urmatoarea întrebare: "Ce este mai imp
ortant pe calea spirituala:
gratia divina (KRIPA - cum este numita în India) sau efortul uman?" Raspunsul es
te simplu si marii maestri
spirituali au încercat de nenumarate ori sa-l daruiasca umanitatii prin învatatu
rile lor.
Omul trebuie sa foloseasca toate resursele care-i sunt puse la dispozitie pentru
a atinge Suprema
Eliberare. Eforturile sale nu vor fi încununate de succes decât în momentul în c
are va întelege ca nu el ci
Dumnezeu este cel care actioneaza prin intermediul sau, inspirîndu-l si ghidându
-l. Considerându-l pe
Dumnezeu ca fiind Cel care actioneaza, nu trebuie ca prin aceasta sa devenim pas
ivi; trebuie sa
depunem mari eforturi pentru a fi receptivi la influenta Sa.
Aspirantul trebuie sa se daruiasca cu optimism si bucurie acestui flux al gratie
i interioare. Forta care exista
în voi este a voastra personala; va este daruita de Dumnezeu, folositi-o! Dumnez
eu n-o va folosi în locul
vostru. Cu cât va veti pune mai mult la unison cu vointa Sa infinita, în toate a
ctiunile si gândurile voastre,
cu atât mai mult puterea Sa si binecuvântarea Sa va va da încredere, ghidându-va
în tot ceea ce faceti."
6
"Roaga-te astfel lui Dumnezeu: "Doamne, voi gândi, voi actiona, dar ghideaza-mi,
te rog, gândurile,
vointa si toate actiunile mele"."
7
"Dumnezeu nu va raspunde întotdeauna rugamintilor tale în felul în care te astep
ti; dar daca niciodata
aspiratia ta catre El nu va avea fluctuatii atunci vei primi chiar mai mult decâ
t banuiai."
8
Într-o zi, un discipol l-a întrebat pe Yogananda: "Care este diferenta dintre cr
edinta si încredere?"
Yogananda a raspuns: "încrederea este mentala; ea este asemanatoare unei ipoteze
stiintifice si, asemeni
stiintei, ea necesita verificari experimentale. Cu alte cuvinte, încrederea este
conditionata. Premizele sale
trebuiesc testate în laboratoarele meditatiei si verificate prin intermediul exp
erientei directe.
Verificati-va încrederile, dar nu într-un spirit de îndoiala.
Verificati-le, pentru ca voi doriti sa cunoasteti în profunzime adevarul si nu d
oar sa reflectati asupra lui".
"Credinta" - a spus Sf. Pavel - "este dovedirea lucrurilor celor nevazute." Doar
experimentarea acestor
realitati subtile ne confera credinta în ele. Aceasta este ceea ce a spus Sf. Pa
vel. Doar în urma unei
verificari interioare apare credinta.
În prezent sunt nenumarate elemente în viata voastra care sunt suficiente pentru
a va oferi credinta. Nu
trebuie sa asteptati sa aveti viziuni extraordinare pentru a avea credinta. Gând
iti-va doar la ceea ce ati
experimentat pîna acum; nu limitati religia voastra doar la un plan mental. Ati
simtit vreodata pacea lui
Dumnezeu coborîndu-se asupra voastra, într-o rugaciune sau într-o meditatie? Ati
simtit vreodata
dragostea Lui atingând inima voastra? Nu sunt aceste dovezi reale si suficiente
pentru voi? Agatati-va de
ele! Faceti din experienta baza credintei voastre! Precum Isus a spus: "noi, cee
a ce stim, vorbim".
Construiti-va întreaga viata pe ceea ce deja stiti, pentru ca "celui care are, i
se va mai da si-i va prisosi".
Pe Swami Shankaracharya (un mare maestru al Indiei) îl separa un râu de cel mai
apropiat discipol al sau.
Cu un surâs, el i-a spus discipolului: "Vino! Vino aici!" Fara sa ezite nici o s
ecunda, tânarul s-a apropiat de
râu si a pasit pe apa si, spre uimirea sa, la fiecare pas pe care îl realiza apa
rea o floare de lotus sub
piciorul sau, astfel ca a reusit sa traverseze râul si, când a ajuns pe celalalt
mal, s-a aruncat la picioarele
maestrului sau. Începând cu acea zi a fost numit Padmapada - "Picioare de lotus"
.
Padmapada nu cunostea abilitatea maestrului sau de a crea flori de lotus. Cu alt
e ocazii, el a experimentat
alte puteri paranormale ale guru-lui sau. Si astfel, plin de încredere, el s-a b
ucurat de aceste miracole, în
loc sa-si umple întreaga viata cu îndoieli si speculatii intelectuale."
9
"Credinta este dezvoltarea intuitiei prezentei lui Dumnezeu în fiinta noastra si
abandonarea ratiunii ca
mijloc principal de întelegere."
10
"Doua cunostinte ale mele (femei) aveau ca obicei sa nu închida masina dupa ce o
parcau. Odata, le-am
spus: "Ar trebui sa fiti mai precaute si sa va închideti de fiecare data masina"
.
"De ce? Unde este credinta ta în Dumnezeu?" - mi-au raspuns ele zîmbind.
"Da, eu am încredere" - le-am raspuns - "dar nu de încredere faceti voi dovada,
ci de neglijenta. De ce
trebuie Dumnezeu sa va protejeze, daca voi nu faceti nimic în acest sens?" "O, D
umnezeu ne vegheaza"
- m-au asigurat - "nimic rau nu se va întîmpla". Si au continuat sa lase masina
deschisa.
Într-o zi, când aveau în masina obligatii în valoare de multe mii de dolari, au
plecat lasând toate lucrurile în
"grija" credintei. În absenta lor, hotii si-au facut meseria si au furat totul,
cu exceptia unui mic articol care
le-a scapat din vedere.
Una dintre doamne a pierdut, cu aceasta ocazie, toti banii pe care îi strânsese
în ultimii ani.
Mai târziu, le-am spus: De ce sa te astepti ca Dumnezeu sa te protejeze, daca tu
ignori în permanenta
legile ratiunii si ale bunului simt? Este minunat sa ai credinta, dar, în acelas
i timp, fii si rational! Nu te astepta
ca Dumnezeu sa faca totul în locul tau, numai pentru simplul motiv ca tu ai încr
edere în El. El va avea grija
de tine, dar pentru aceasta trebuie sa participi si tu".
11
Un discipol, în dorinta sa de aventura, avea obiceiul sa-si asume mari riscuri.
Fiind criticat, el a raspuns
astfel: "Daca vreodata ceva va merge rau, cu siguranta maestrul ma va proteja".
Cuvintele sale au fost repetate mai târziu lui Paramahansa Yogananda. "Doamne" -
a exclamat el - "poate
într-o zi îi va trece prin cap sa conduca masina pe marginea unei faleze, astfel
încât sa vada daca
Dumnezeu si cu mine îl vom proteja de consecintele prostiei lui!" Trebuie sa fac
em dovada de bun simt,
nu sa provocam gratia divina în astfel de moduri absurde si prostesti.
În împaratia lui Dumnezeu nu este loc pentru fiinte inconstiente.
12
Credinta trebuie cultivata. Ea nu poate fi obtinuta prin simple speculatii menta
le. Daca te vei arunca de pe
vîrful unui munte afirmând: "Dumnezeu ma va proteja"- vei vedea ca nu va fi asa.
Dumnezeu asteapta de
la tine sa-ti folosesti bunul simt pe care ti L-a daruit. Bineânteles, El va ave
a grija de tine, daca vei actiona
plin de bun simt si te vei lasa în mâinile Sale.
Credinta trebuie hranita, în permanenta, de experienta interioarala fel cum udam
zilnic o planta. Cu cât
vei experimenta mai mult protectia Sa, prin traire personala, cu atât vei ajunge
sa crezi mai mult în El, nu
fanatic, ci într-un mod natural, într-o maniera divina.
13
Modul tau de a gândi si fluxul de gratie divina ce se va manifesta în viata ta e
ste determinat de
profunzimea constientizarii Sinelui fiintei tale.
Marile miracole ale credintei, cum ar fi învierea mortilor, sunt posibile doar p
entru cei care au perceput
Divinul ca fiind unica realitate. Pentru a realiza astfel de miracole o simpla a
firmare mentala, chiar
realizata cu putere, nu este suficienta.
A existat un barbat care a citit în Biblie ca "un gram de credinta poate muta si
muntii din loc". Aceste
învataturi ale bibliei l-au impresionat foarte mult, mai ales pentru ca în fata
ferestrei de la dormitorul sau se
afla un deal care-i bara minunata priveliste a lacului din apropiere.
Astfel ca, într-o zi, s-a decis sa verifice aceste afirmatii din Scriptura. Plin
de aceasta "credinta" temporara,
el s-a rugat lui Dumnezeu câteva ore sa ridice acest munte si sa-l arunce în lac
, dupa care s-a dus sa se
culce, fiind foarte nerabdator sa vada care vor fi rezultatele rugamintii sale.
Trezindu-se a doua zi
dimineata, primul lucru pe care l-a facut a fost sa alerge la fereastra, sa vada
ce s-a întâmplat; dar colina nu
se miscase nici macar un milimetru. "Stiam eu ca o sa fie tot aici" - a exclamat
el suparat.
Aceasta nu este credinta - nu este decât o simpla afirmatie pripita.
14
Sunt multe pietre care exista pe pamânt, dar dintre toate doar câteva sunt diama
nte. În mod similar,
adevarurile spirituale nu pot fi gasite printre opiniile umane confuze. Gratia d
ivina este una dintre cele
mai rare si pretioase diamante. Ea poate fi obtinuta numai de cei care o cauta î
ncontinuu, cu rabdare si
fermitate; iar pentru ca cineva sa ajunga sa o experimenteze nu este suficient d
oar sa citeasca câteva carti
spirituale sau sa audieze câteva conferinte. Gratia nu va fi niciodata gasita ac
olo unde oamenii cred ca ea
trebuie sa fie. Ea trebuie cautata într-un anumit mod, la locul potrivit si într
-o stare de spirit potrivita. Starea
de spirit necesara pentru a putea primi Gratia Divina este o atitudine neconditi
onata de dragoste fata de
Dumnezeu. Locul potrivit este în voi însiva si maniera potrivita este linistea u
nei meditatii profunde.
Pentru a-L gasi pe Dumnezeu, trebuie sa va puneti de acord cu metodele si legile
Sale.
NECESITATEA SISTEMULUI YOGA
1
Un vizitator l-a întrebat pe Yogananda: "Ce este YOGA?" Paramahansa Yogananda i-
a raspuns: " Yoga
înseamna uniune".
Etimologic, acest cuvânt este asemanator cuvântului englezesc "yoke", care însea
mna "jug". Yoga
înseamna uniunea fiintei cu Dumnezeu sau transcenderea EU-ului limitat, efemer s
i cufundarea în Sinele
Suprem Divin, Spiritul Infinit.
Majoritatea occidentalilor si de asemenea multi indieni confunda Yoga cu Hatha Y
oga- ramura din Yoga
care se bazeaza pe armonizarea polara yin-yang; ha-tha) a fiintei prin practicar
ea anumitor posturi
corporale, denumite în limba sanscrita ASANA.
Hatha-Yoga este o diciplina spirituala. N-am nici cea mai mica intentie de a dev
aloriza posturile Yoga. De
alfel, corpul face parte din natura umana si trebuie întretinut, daca dorim ca e
l sa nu devina, la un moment
dat, un obstacol în calea fortelor noastre spirituale.
Uneori, aspirantii care urmaresc sa îl gaseasca pe Dumnezeu acorda prea putina i
mportanta posturilor
Yoga. Totusi, pentru a atinge Eliberarea Suprema nu este obligatoriu ca fiinta s
a practice asane. Hatha
Yoga este ramura din Raja Yoga ce se ocupa de corpul fizic, Raja Yoga fiind unul
dintre sistemele stiintei
Yoga.
Raja Yoga este un ansamblu de practici spirituale care ajuta constiinta umana sa
se racordeze la Constiinta
Divina. Yoga este o stiinta, în sensul ca ea ofera metode practice de control as
upra corpului si asupra
spiritului, necesare pentru a atinge starea de meditatie profunda. Este o arta,
datorita faptului ca vom
obtine rezultate mediocre daca nu o vom practica cu intuitie si sensibilitate.
Yoga nu este un sistem de credinte. Ea tine cont de influentele reciproce ale co
rpului si ale mintii,
urmarind sa le armonizeze. De fapt, adeseori mintea nu este capabila sa se conce
ntreze datorita
tensiunilor sau bolilor înmagazinate în corp, stopându-se astfel evolutia fiinte
i. Datorita faptului ca mintea
este disipata sau paralizata de emotii negative energia fiintei este mult diminu
ata.
În principal, Yoga actioneaza asupra energiei corpului prin intermediul tehnicil
or numite PRANAYAMA
(controlul energiei; PRANA înseamna si suflu). Yoga ne învata cum, prin intermed
iul controlului
respiratiei, sa ne linistim mintea si sa atingem un înalt grad de constiinta.
Cele mai avansate nivele ale sistemului Yoga conduc fiinta dincolo de tehnici si
îi arata yoghinului sau
practicantului Yoga cum sa-si directioneze concentrarea în asa fel încât nu numa
i sa-si armonizeze fiinta
cu Constiinta Divina, ci sa se si cufunde în aceasta Constiinta Infinita cu toat
a fiinta sa.
Yoga este o stiinta foarte veche, având o vechime de mii de ani. Învataturile sa
le esenta grandorii
legendare a Indiei.
Adevarurile care sunt revelate de acest sistem nu apartin numai Indiei sau numai
celor care practica
consecvent tehnicile Yoga.
Numerosi sfinti ai altor religii, incluzând sfintii crestini, au descoperit în p
ractica lor spirituala diverse
practici care sunt chiar similare tehnicilor Yoga. Un mare numar dintre ei sunt,
ceea ce numesc indienii,
niste "mari yoghini". Ei si-au elevat constiinta de la starea de atasament fata
de corp la starea de
identificare a fiintei cu Sinele Suprem. Ei au descoperit, prin intermediul devo
tiunii, secretul canalizarii
sentimentelor inimii catre Spirit, în loc sa le lase sa se manifeste ca emotii h
aotice.
Au realizat ca poarta viziunii spirituale este situata între sprîncene - centru
energetic prin intermediul
caruia spiritul se cufunda în Constiinta Cristica. Ei au descoperit secretul opr
irii respiratiei si maniera în
care, în aceasta stare, sufletul poate sa se înalte catre culmile spiritului. Ei
au descoperit starea pe care unii
ocultisti o numesc "mariajul mistic", în care Spiritul Etern al fiintei se cufun
da în Dumnezeu si devine una
cu El.
Yoga completeaza textele biblice, învatând fiinta cum sa-L iubeasca pe Dumnezeu
cu inima,cu mintea, cu
sufletul, cu toata forta sa. Energia fiintei obisnuite este blocata pe nivelele
sale inferioare. Lipsa de
disponibilitate a acestei energii împiedica pe cel credincios sa-L iubeasca pe D
umnezeu cu toata puterea
sa, cu toate cele trei aspecte ale naturii sale: inima, mintea si sufletul. Adev
arata comuniune interioara este
posibila doar în momentul în care fiinta a reusit sa-si deblocheze energia corpu
lui si s-o sublimeze, prin
intermediul meditatiei profunde.
2
Cu ajutorul unei lentile puternice putem concentra razele soarelui pentru a da f
oc la o gramada de paie.
La fel, prin intermediul metodelor si tehnicilor sale, Yoga permite concentrarea
mintii în scopul
îndepartarii îndoielii si incertitudinii pentru a permite luminii adevarului int
erior sa se manifeste.
3
O adepta a unui alt sistem spiritual a obiectat în privinta practicilor Yoga, sp
unând ca acestea o distrag de
la practica sa devotionala. "Eu doresc sa fiu doar îndragostita de Dumnezeu", a
spus ea. "A utiliza tehnici
ca sa-L descopar îmi repugna, mi se pare foarte mecanic".
"Este minunat sa fii îndragostit de Dumnezeu" - a aprobat maestrul - "dar este o
greseala sa crezi ca
practica Yoga autentica implica mecanicism. Pe calea spirituala o superemotivita
te este un obstacol. Daca
nu vei înceta sa mai sufli în lumânare, cum îi vi permite sa arda? La fel, daca
nu vei urmari sa-ti ordonezi
sentimentele, vei ajunge intoxicat emotional si atunci cum vei putea sa experime
ntezi starea mult mai
profunda de "intoxicare" cu beatitudine divina? Dumnezeu nu vine niciodata daca-
L chemam într-o stare
de dezordine interioara, de haos mental. Esenta Sa adevarata este linistea, tace
rea; El vorbeste sufletului
în tacere. Cu aceasta nu vreau sa spun ca este rau sa plângi dupa Dumnezeu, sa v
ersi lacrimi de dragoste
pentru El, dar adeseori, un sentiment intens, exprimat prea arzator, se epuizeaz
a repede.
Dupa ce ai cântat pentru Cel prea iubit si ai plâns, rugându-L sa vina, este imp
ortant sa-ti controlezi
sentimentele si sa le sublimezi, pentru a atinge linistea comuniunii interioare
profunde.
Sentimentele exprimate în momentul în care inima este agitata sunt asemanatoare
unei furtuni într-un
degetar.
Daca vei tine mugurul devotiunii prea strâns, el nu-si va putea deschide petalel
e pentru a primi razele de
soare ale iubirii divine. Doar atunci când îti vei calma sentimentele inimii vei
putea primi îmbratisarea
Infinitului.
Reflecteaza un moment: dupa ce strigi o persoana nu este normal sa taci si sa as
tepti un raspuns? Dupa ce
te-ai rugat si ai cântat numele lui Dumnezeu, de ce sa nu astepti, în tacere, ra
spunsul Sau, în inima ta?
Meditatia corespunde exact acestei faze de ascultare. Pentru aceasta este necesa
r sa devii receptiv
interior la raspunsul Sau tacut.
Esenta sistemului Yoga este tacerea si receptivitatea, pe care practica unui anu
mit numar de tehnici o
induce mintii; astfel ca este bine sa fii îndragostit de Dumnezeu, dar, din ce î
n ce mai mult fii atent la
iubirea pe care El ti-o daruie. Nu te intoxica cu propriile tale sentimente, ci
cu extazul pe care-l percepi în
urma comuniunii cu El."
4
A-ti etala iubirea pentru Dumnezeu înseamna a desacraliza cea mai sublima dintre
relatii. Iubirea ta fata
de Divin trebuie canalizata interior. Acesta este motivul pentru care practica y
oga este atât de importanta.
Ea permite fiintei sa-si orienteze sentimentele catre interiorul sau pentru a at
inge comuniunea cu
Dumnezeu.
În India a trait o sfânta foarte cunoscuta numita Mira; era o bhakta, o fiinta c
e urma calea devotiunii. Ea îsi
petrecea timpul cântând slava lui Dumnezeu. Sotul ei era foarte întelept, dar ea
nu-si dadea seama de
acest lucru pentru ca el nu vorbea niciodata de Dumnezeu. Astfel, Mira se ruga î
n permanenta pentru
salvarea barbatului sau. Într-o noapte, în timp ce erau în pat, ea l-a auzit plâ
ngând dupa Dumnezeu:
"Preaiubitul meu, când vei veni sa ma eliberezi de dorul meu de tine". Dimineata
, Mira, foarte fericita, i-a
spus: "Acum stiu!".
"Nu spune nimic!"- a implorat-o el.
"Nu ma mai poti pacali de acum înainte. Stiu cât de mult îl iubesti pe Dumnezeu.
" "îmi pare tare rau ca ai
spus aceasta. Acum trebuie sa te parasesc. Cu multi ani înainte i-am facut o pro
misiune lui Dumnezeu:
"daca cineva afla dragostea mea ascunsa pentru Tine voi parasi aceasta lume".
Astfel ca, asezându-se în postura lotusului, înteleptul îsi respecta promisiunea
facuta.
5
Un student l-a întrebat pe Yogananda: "De ce este necesara concentrarea în Yoga?
" "Concentrarea este
cheia succesului în oricare actiune a noastra. Chiar si un om de afaceri trebuie
sa se concentreze pentru a
reusi ceea ce si-a propus.Daca vorbesti cu cineva si el este în permanenta agita
t, nu vei avea impresia ca
nu te asculta? Dupa o perioada de timp îti vei pierde interesul de a discuta cu
el.
Nu astepta sa primesti raspunsul lui Dumnezeu pâna când nu vei învata sa fii lin
istit, sa-ti controlezi mintea
si sa-ti canalizezi atentia pentru a percepe prezenta Sa.
6
Un nou venit în ashram, l-a întrebat pe Paramahamsa Yogananda: "De ce este neces
ar sa realizam un
numar de tehnici pentru a ne dezvolta concentrarea? Nu este suficient ca o perso
ana sa fie inundata de
inspiratie în momentul în care se roaga?" "Un violonist poate fi inspirat - i-a
raspuns Yogananda -dar daca
el nu învata numeroase tehnici exersând ore în sir în fata pianului, el nu va fi
decât un amator inspirat si
atâta tot. La fel, tehnicile Yoga, în acelasi mod, sunt indispensabile pentru a
atinge starea de liniste
interioara."
7
"Maestre- se lamenta într-o zi un discipol - îmi este atât de greu sa ma concent
rez! Eu sunt adeptul
practicilor si tehnicilor Yoga, dar, desi le exersez, mi se pare ca nu ma ajuta
cu nimic." "O practica
mecanica nu este suficienta"- i-a raspuns Maestrul. "Trebuie în mod egal sa fii
sincer fata de ceea ce faci.
Trebuie sa-ti aprofundezi devotiunea. Observati oamenii la cinema.
Nu devin ei cu adevarat niste yoghini? Observati cum ei ramân linistiti, nemisca
ti în momentele de suspans
si cât sunt de atenti în timp ce se deruleaza filmul. Toata aceasta absorbtie ar
e loc datorita faptului ca
interesul lor este trezit la maxim. La fel trebuie sa se întâmple când meditati.
Astfel, daca dorinta de a-l
întâlni pe Dumnezeu apare pe un fond de liniste interioara, va fi foarte usor sa
pastrezi mai mult timp o
pozitie ferma si sa atingi o stare de meditatie profunda.
8
Adeseori, Yogananda spunea: "Aveti multa rabdare în practica voastra yoghina. O
planta nu creste
imediat ce ati sadit samânta.
Grabiti-va încet. Uneori este necesara o lunga perioada de timp pentru a obtine
rezultatele dorite; puteti
fi siguri însa ca transformarea rapida a fiintei voastre este intim legata de o
practica asidua si consecventa.
9
"Ce se întâmpla cu cei care încearca sa-l cunoasca pe Dumnezeu fara ajutorul teh
nicilor yoga?" "Unii
dintre ei reusesc"- i-a raspuns Maestrul; "dar numai daca vin în aceasta existen
ta cu un bogat "bagaj"
spiritual, pentru care au muncit foarte mult în vietile anterioare. Marea majori
tate însa sfârseste prin a se
descuraja, în ciuda marelui entuziasm cu care au pornit pe cale. Ajung sa se înt
rebe: "Unde este
Dumnezeul pe care îl invoc de atâtia ani?". Ei obtin o anumita pace interioara,
dar pe masura ce trece
timpul rugaciunile lor devin din ce în ce mai mecanice, din ce în ce mai lipsite
de inspiratie si profunzime.
De-a lungul timpului, marii sfinti si marii oameni de spirit au fost CALEA CATRE
INFINIT
1
"Care este cea mai buna religie"- a întrebat într-o zi un cautator al Adevarului
.
"Realizarea Sinelui!"- i-a raspuns Yogananda. "De fapt, aceasta este finalitatea
tuturor religiilor, indiferent
de forma lor (crestinism, buddhism, mahomedanism etc.), de definitia lor sau de
cel pe care îl proclama
(Isus, Buddha, Mahomed etc.). Ele pot sustine ca un anumit ritual sau templu rep
rezinta singura sansa de
mântuire, dar aceasta nu depinde decât de universul launtric al fiecaruia, de pr
opriul sau efort. O mie de
fiinte spirituale asemenea lui Isus nu vor fi capabile sa va ajute sa-l cunoaste
ti pe Dumnezeu, atâta timp cât
voi nu va veti deschide inimile catre El.
Credeti ca pentru Dumnezeu are importanta modul în care-L definiti? Credeti ca e
xista vreo dogma care
sa-L cuprinda, pe El, care este "Totul si înca ceva pe deasupra"? Nu credeti ca
un hindus sau un
musulman care îl iubeste sincer pe Dumnezeu îi este la fel de drag lui Isus ca u
n crestin daruit Tatalui
Ceresc? Si cu siguranta îi apreciaza mai mult pe acestia decât pe acei crestini
care cred în El cu mintea si
deloc cu inima.
Nici Isus si nici alti maestrii spirituali nu au venit pe Pamânt pentru a atrage
oamenii catre ei. Ei au venit
pentru a ajuta umanitatea sa se apropie de Adevar. Acel adevar numit de Isus ca
fiind "cel care va va
elibera".(Ioan,8:32) Mesajul Divin este întotdeauna impersonal, pentru ca el exp
rima si este manifestarea
acestui Adevar Suprem. El este personal doar în relatia sa cu fiinta care cauta
sa-l descopere.
Nici un maestru nu spune: "vei fi salvat de ritualurile exterioare fiintei tale"
. Ei spun ca "vei fi salvat doar
de ceea ce faci pentru a stabili o comuniune între fiinta ta si Divinitate".
Realizarea Sinelui Suprem este mesajul tuturor religiilor; acestea te ajuta sa-t
i descoperi potentialul
spiritual al fiintei, pentru a realiza ca nu esti altceva decât copilul lui Dumn
ezeu.
Valul trebuie sa înteleaga ca realitatea sa, de simplu val, este temporara. Sa î
nteleaga ca existenta sa nu
rezida în forma pe care o are, ci în apa oceanului, a carei realitate substantia
la o manifesta. Realizarea
adevaratei sale naturi necesita topirea, cufundarea în ocean si unirea cu el.
Sa presupunem ca un evreu se converteste la crestinism; deci nu va mai merge la
sinagoga si se va duce
în fiecare duminica la biserica. Crezi ca aceasta mica schimbare îi va asigura m
ântuirea? Cu siguranta ca
nu, cu exceptia cazului în care aceasta schimbare nu va trezi în fiinta sa adeva
rata iubire pentru
Dumnezeu. Religia ta nu trebuie sa-ti fie precum un costum de haine, exterioara
fiintei tale, ci asemeni
unui vesmânt de lumina al inimii. Prin costum eu înteleg nu numai învelisul fizi
c, ci si gândurile si dorintele
în care oamenii se închisteaza. Ele nu te reprezinta.
Descopera ca esti în spatele acestor înlantuiri, ca esti asemeni lui Buddha, Isu
s sau Krishna. Pentru ca
aceste extraordinare fiinte au venit pe Pamânt pentru a ajuta fiintele umane sa
perceapa reflexia Sinelui
Etern înlauntrul lor.
2
Gurului meu, Sri Yukteswar, îi placea un cântec pe care obisnuiam sa-l cânt si î
n care sunt aceste doua
strofe: Fie ca pranayama sa fie religia ta, Fie ca pranayama sa-ti daruiasca Eli
berarea.
Pranayama înseamna controlul suflurilor, controlul energiei care se gaseste în f
iinta. Aceasta energie este
sublimata prin intermediul tehnicilor yoga si condusa în centrul subtil situat î
ntre sprâncene, Ajna Chakra.
Nu este o problema de dogma sau credinta, ci este modul simplu în care am fost c
reati de Dumnezeu.
Constiinta patrunde în corpul uman prin crestetul capului si coboara treptat, pe
coloana vertebrala.
Atunci când spermatozoidul si ovulul se unesc pentru a da nastere unei fiinte, a
ceasta contopire se
produce într-un punct care va deveni locul de formare al maduvei spinarii a resp
ectivei creaturi. De aici,
energia vietii se muta în creier, activând apoi sistemul nervos si pe cel muscul
ar. Când energia vietii
paraseste corpul, ea urmeaza acelasi traseu, dar în sens invers. Dificultatea de
a sublima energia rezida în
faptul ca ea spontan se focalizeaza spre exterior, pentru a interactiona cu medi
ul prin intermediul
simturilor. De aceea apare senzatia ca putem poseda obiectele lumesti, ca ne put
em satisface instinctele.
Exista însa si un alt mod de a percepe viata: topindu-ne energia fiintei noastre
în oceanul energiei
cosmice. Unirea se manifesta în planul constiintei prin identificarea deplina di
ntre Constiinta individuala si
Constiinta Divina. Modul în care putem experimenta aceasta fuziune consta în sep
ararea energiei vietii
de simturi si focalizarea acesteia la nivelul centrului situat între sprâncene.
Polul negativ al fiintei este
ego-ul si este centrat în medulla oblongata; cel pozitiv este situat în dreptul
fruntii.
Concentrarea asupra acestui centru, supranumit "ochiul spiritual", "centrul vizi
unii spirituale", proiecteaza
constiinta dincolo de ego, în Infinit. Coloana vertebrala reprezinta calea marea
ta catre Infinit.
Propriul tau corp este templul lui Dumnezeu. Descoperindu-ti Sinele îl vei reali
za pe Dumnezeu.
Indiferent ce temple vizitezi si indiferent ce ritualuri urmezi, ultimul tau pel
erinaj va fi cel interior. Ultimul
ritual religios consta în ofranda energiei tale pe altarul comuniunii cu Absolut
ul Divin. Acesta este motivul
pentru care Isus a spus: "Darâmati acest templu si în trei zile îl voi ridica".(
Ioan,2:19) Aceasta este calea
Kriya Yoga.(Kriya Yoga este tehnica la care se face de multe ori referire în "Au
tobiografia unui yoghin"
si în "Calea".) Kriya Yoga este tehnica cea mai elevata a sistemului Raja Yoga.
3
"Învatatura dumneavoastra îi ajuta pe oameni sa atinga starea de pace launtrica?
"- a întrebat un psihiatru
pe Yoganada.
"Da!"- i-a raspuns acesta. "Dar nu aceasta este esenta învataturii mele. Scopul
meu este sa ajut oamenii sa
atinga pacea si armonia deplina cu Creatorul. Sa dobândeasca linistea perfecta a
Constiintei Infinite întru
eternitate.
4
În India am întâlnit un barbat care urmase timp de douazeci de ani calea devotiu
nii. Datorita sinceritatii si
devotiunii sale ajunsese foarte aproape de a-l cunoaste pe Dumnezeu. Dar cele în
vatate de el nu erau
suficiente pentru a experimenta aceasta stare. Avea mare nevoie sa aplice anumit
e tehnici din Kriya
Yoga, dar stiam cu siguranta ca nu va accepta nici un sfat din partea mea. Era f
oarte hotarât sa fie loial caii
sale spirituale.
"Dar nu trebuie sa renunti la calea ta!"- i-am explicat eu.
"Kriya Yoga te va conduce mai departe pe calea pe care ai pornit: calea devotiun
ii. Tu esti asemeni unui
om care a încercat timp de douazeci de ani sa iasa dintr-o camera darâmând peret
ii. Ceea ce vreau eu sa
fac pentru tine este sa-ti arat unde e usa." În final a revenit asupra hotarârii
sale si a acceptat sa primeasca
initierea în Kriya Yoga. Dupa o saptamâna a reusit sa experimenteze starea de co
muniune deplina cu
Dumnezeu.
Kriya Yoga conduce fiinta pe o cale spirituala universala.
5
Cu ajutorul tehnicilor sistemului Kriya Yoga chiar si tinerii cu un mental deose
bit de agitat ar putea sa
atinga starea de întelepciune. Nu este nevoie de nici un discursuri si conferint
e; ci numai de o practica de
minim doua ore pe zi, secondata de o deplina sinceritate si de o totala deschide
re a mintii lor fata de
adevarurile spirituale. Aceasta este o provocare pe care vreau sa o lansez. Bine
înteles, nu va fi usor, dar
cu siguranta merita efortul.
CUM SA NE RUGAM EFICIENT
1
Atunci când te rogi lui Dumnezeu fa-o din tot sufletul tau.
Spune ceea ce cu adevarat simti. Nu ceea ce crezi tu ca El ar dori sa simti. Fii
total sincer fata de El, pentru
ca nu ai cum sa-i ascunzi trairile tale interioare. O rugaciune intensa confera
o deosebita forta mentala.
Gândurile tale vor fi atunci focalizate si centrate asupra Sa. Fara sinceritate
aceasta nu va avea loc. Daca
nu simti nici un fel de stare de devotiune roaga-te Lui astfel:"Dumnezeu, ajuta-
ma sa te iubesc!" Daca
mintea ta este tulburata de nenumarate dorinte roaga-te astfel:"Dumnezeu, mintea
mea este plina de
dorinte, dar eu te doresc pe Tine mai mult decât orice. Ajuta-ma sa elimin orice
limitare, pentru a ma putea
cufunda în oceanul Tau de pace. Este bine sa te rogi cât mai des lui Dumnezeu, c
hiar si pentru a obtine
anumite bunuri materiale; dar este mult mai bine sa te rogi ca vointa Lui sa o m
anifesti în întreaga ta viata.
El este ceea ce tu ai cu adevarat nevoie si va face mult mai multe pentru tine d
ecât îti poti imagina. Înainte
de toate, cauta-L pentru El însusi, pentru dragostea Lui. Roaga-l:"Tata, revelea
za-mi-te!" Daca îl vei
chema în acest fel plin de sinceritate, cu siguranta întotdeauna va fi alaturi d
e tine.
2
Nu te ruga niciodata cu atitudinea unui cersetor. Nu uita nici o clipa ca esti c
opilul lui Dumnezeu. Copilul
Lui fiind, ai drept asupra comorilor Sale care exista întru eternitate. Roaga-te
fiind convins ca te asculta,
deoarece cu siguranta îti va îndeplini toate rugamintile daca te vei ruga Lui pl
in de dragoste. Roaga-te cu
toata inima ta, cu toata intensitatea. Formuleaza-ti rugamintile cu dragoste, nu
cersi. Cerându-i nu trebuie
nici o clipa sa urmaresti sa-I impui vointa ta Lui, ci roaga-te cu fermitate, co
nvins fiind ca El îti va darui tot
ce este mai bine pentru tine.
Isus exprima aceasta când spune:"Rugati-va cu credinta".* O credinta ferma si iu
birea sincera sunt
elementele cele mai importante în rugaciune.
3
Roaga-te lui Dumnezeu astfel:"Preaiubitul meu infinit, eu stiu ca tu esti mai ap
roape de mine decât aceste
cuvinte pe care le folosesc în rugaciunea mea; mai aproape de mine chiar decât g
ândurile mele cele mai
intime. Depasind toate sentimentele mele agitate, eu simt în permanenta dragoste
a si grija ta pentru mine.
Dincolo chiar de trezirea mea actuala spirituala, eu pot sa simt sustinerea si g
hidarea Constiintei Tale.
Depasind chiar si dragostea mea pentru Tine, eu voi devenii din ce în ce mai con
stient de dragostea Ta."
Daca vei continua sa te rogi astfel cu toata intensitatea, vei simti prezenta sa
ca pe o mare bucurie ce îti va
umple inima. În aceasta stare de bucurie covârsitoare vei stii ca El este alatur
i de tine si ca îi apartii cu
adevarat.
4
Roaga-te într-o stare extatica, mediteaza într-o stare extatica si în fiecare mo
ment liber pe care îl ai
gândeste-te la Dumnezeu. Fii asemeni acului unui busole care, indiferent cum est
e aceasta orientata, arata
nordul. Aceasta trebuie sa fie atitudinea unui yoghin. Indiferent unde mergi sau
ce faci, mintea ta trebuie
sa fie întotdeauna orientata catre steaua polara a prezentei lui Dumnezeu din fi
inta ta.
5
Cum sa-L iubesti pe Dumnezeu? Iubeste-L asa cum un sarac iubeste banii, asa cum
un înecat tânjeste
dupa o gura de aer, asa cum o fiinta ratacita în desert tânjeste dupa o cana cu
apa.
Iubeste-l cu înflacararea primei iubiri a tuturor îndragostitilor.
Atunci când vei învata sa-L iubesti din toata inima ta, atunci îl vei gasi. Doar
atunci vei fi cu adevarat
yoghin, fiinta ce a atins uniunea cu Dumnezeu.
Contopirea cu Fiinta Preaiubita Cosmica este cea mai minunata experienta posibil
a. Este vis în vis, bucurie
în bucurie, un milion de divine iubiri într-una singura ce-ti vor topi inima. În
oricare punct din acest spatiu
te-ai afla, vei primi dragostea Sa, stralucind cu intensitatea a milioane de sor
i. De fiecare data când vei
gândi ca ai epuizat dragostea Lui vei simti cum un val infinit te cuprinde si te
topeste în fericire.
Acesta este extazul divin!
6
Dumnezeu raspunde la toate rugamintile, dar rugamintile realizate într-o stare m
entala agitata vor primi
întotdeauna un raspuns mai slab. Daca doresti sa daruiesti cuiva ceva ce nu-ti a
partine, acest gest nu va
avea valoare. Chiar daca gestul este frumos, el va fi lipsit de importanta.
Acelasi lucru se întâmpla când mintea nu îti apartine, când nu o controlezi. Chi
ar daca doresti sa o
daruiesti lui Dumnezeu, nu vei putea. Atunci, rugaciunile tale nu vor fi mai mul
t decât un gest lipsit de
semnificatie. Este foarte important sa ajungi sa-ti controlezi mintea. Când poti
sa te rogi cu toata fiinta ta,
Dumnezeu va sti ca tu cu adevarat crezi ceea ce spui si îti va raspunde într-un
mod miraculos.
7
Unul dintre noii discipoli veniti în ashram avea, în fervoarea sa spirituala, pu
ternice manifestari
emotionale. Ceilalti discipoli i-au atras atentia sa numai exagereze în devotiun
ea sa. Într-o zi, de fata cu
ceilalti, discipolul i-a dat lui Yogananda un biletel, în care îl întreba daca e
ste bine sa te rogi cu fervoare.
"Bineînteles, a raspuns Yogananda," chiar poti sa te tavalesti pe jos noaptea si
sa plângi ca sa-L convingi
pe Dumnezeu sa vina la tine. Trebuie sa-i doresti prezenta cu toata fiinta ta pe
ntru ca altfel nu se va
manifesta niciodata."
8
Întotdeauna Maestru ne atentiona:"Nu va rugati niciodata pentru ca sa va dati în
spectacol. Daca procedati
astfel adevaratul scop al rugaciunii va fi pierdut. Adeseori aspirantii yoga cad
în capcana urmarind sa-i
impresioneze pe ceilalti prin exteriorizarea devotiunii lor fata de Dumnezeu. Ar
fi mult mai bine sa nu
uitati ca doar pe Dumnezeu trebuie sa-L impresionati.
Acesta este si pericolul devotiunii cu voce tare cu exceptia cazului în care rug
aciunea este realizata
pentru a mari devotiunea aspirantului. Practica spirituala, indiferent cât de co
mplexa este îsi pierde din
intensitate daca aspirantul se exteriorizeaza permanent. Dorinta voastra de a-L
cunoaste pe trebuie sa se
exprime înainte de toate printr-o tacere interioara deplina."
9
"Preamareste-L pe Dumnezeu!" - de fiecare data când aud aceasta expresie am senz
atia ca aceste fiinte îl
privesc pe Dumnezeu ca pe o doamna bogata si rasfatata. El nu are nevoie de prea
marirea noastra; ceea
ce doreste de la noi este dragostea noastra.
10
"Trebuie sa-I multumim lui Dumnezeu pentru darurile Sale?" l-a întrebat un disci
pol pe Yogananda.
"Multumeste-i mai degraba pentru dragostea Sa" - a raspuns Maestru.
DESPRE MEDITATIE
1
Sufletului îi place foarte mult sa mediteze, pentru ca intrând astfel în contact
cu Spiritul, experimenteaza
cea mai intensa stare de bucurie. Nu uita niciodata aceasta; în mod special atun
ci când te afli într-o o stare
de agitatie mentala. Aversiunea fata de meditatie este datorata ego-ului si nu s
ufetului.
2
Doar aspirantii yoga ce realizeaza un efort extrem pot sa ajunga sa-L cunoasca p
e Dumnezeu; nu cei
care în permanenta gasesc scuze spunând cum ar fi:"Mai întâi trebuie sa am din c
e sa traiesc, pe urma sa
gasesc un loc linistit, si dupa aceea voi începe sa meditez." Cei care continua
sa amâne practica lor
spirituala nu vor ajunge niciodata sa-L cunoasca pe Dumnezeu. Dar daca îti vei s
pune: "acum, chiar în
acest moment, voi intra într-o meditatie profunda" - poti sa atingi instantaneu
o stare spirituala înaltatoare.
Atunci când o fiinta moare de somn, ea poate adormi oriunde, instantaneu.
Tot asa se întâmpla si cu o fiinta care îl iubeste pe Dumnezeu. Ea poate medita
oriunde, chiar si într-o gara
sau într-o piata.
3
Cel care doreste sa ajunga un virtuos al pianului va practica zilnic douasprezec
e ore pe zi. Daca practica
numai câteva minute, cu mintea distrata, gândindu-se la altceva, nu va ajunge ni
ciodata un bun pianist.
La fel se întâmpla si cu fiinta care porneste în cautarea lui Dumnezeu. Cum ai p
utea sa speri ca îl vei gasi
daca vei încerca numai pe jumatate? Va fi foarte dificil sa-L gasesti pe Dumneze
u.
Daca un pianist trebuie sa munceasca foarte mult ca sa ajunga o personalitate cu
atât mai mult un aspirant
trebuie sa se focalizeze în meditatia sa pentru a reusi sa înteleaga Infinitul.
Pentru a va încuraja o sa va spun ca pe calea spirituala toti cei care vor depun
e eforturi sincere vor
ajunge cu siguranta la tinta.
Nu poti sa spui acelasi lucru în cazul ambitiilor terestre.
Nu oricine poate deveni un celebru pianist; pentru ca, indiferent de domeniul de
activitate, în vârf este
loc doar pentru câteva persoane. Însa toti oamenii pot sa realizeze plenar ca su
nt copiii lui Dumnezeu.
4
Este mai bine sa meditezi perioade mai scurte de timp dar profund, decât ore înt
regi cu mintea dispersata.
Astfel ca, la începutul practicii tale nu este indicat sa te fortezi sa stai nem
isct în meditatie perioade lungi de
timp. Urmareste sa reusesti meditatii mai scurte si profunde. Iar în timp, grada
t, pe masura ce te obisnuiesti
cu meditatia, poti lungii perioada sedintelor.
5
Nu te simtii niciodata vinovat daca esti prea agitat pentru a intra într-o stare
de meditatie profunda. Calmul
va veni în timp, daca vei avea o practica spirituala constanta, singura sansa de
a obtine controlul
mentalului. Nu accepta niciodata gândul ca nu esti facut pentru a medita. Nu uit
a ca starea de calm este
natura ta esentiala.
6
În timpul meditatiei urmareste sa treci dincolo de gânduri.
Atâta timp cât gândurile îti vor ocupa mintea functionezi la nivelul acestei sta
ri de constiinta. Când visezi
esti în subconstient. În acele momente devii mai constient de corpul tau astral.
Dar atunci când poti sa-ti depasesti mintea, sa treci dincolo de gânduri, atingi
starea de superconstienta. În
acea clipa întreaga ta fiinta se focalizeaza la nivelul coloanei vertebrale, cee
a ce te va determina sa
traieste o autentica stare de beatitudine. În aceasta stare vei deveni constient
de corpul tau cauzal.
7
Un discipol avea dificultati în a ramâne treaz în timpul meditatiei. Cerându-i s
fatul lui Yogananda, acesta i-a
facut urmatoarea sugestie:"Deschide-ti si închide-ti ochii de mai multe ori, iar
dupa aceea deschide ochi
larg si priveste fix un punct situat în fata ta. Repeta acest exercitiu de doua-
trei ori. Daca vei realiza
aceasta tehnica simpla o perioada de timp, nu te va mai cuprinde somnul în timpu
l meditatiei.
8
În timp ce meditezi, nu te concentra asupra rezultatelor meditatiei. Mediteaza d
oar pentru a-L bucura pe
Dumnezeu. Daca unicul scop pentru care meditezi este sa te bucuri de rezultatele
ce apar, vei fi tare
dezamagit daca acestea nu apar când doresti tu. În Bhagavad Gita, Krishna ne sfa
tuieste sa actionam fara
sa ne preocupam de fructele actiunii.
Meditatia trebuie sa se realizeze în aceasta stare de spirit.
Trebuie sa meditezi fara sa fii atasat de fructele meditatiei.
9
Un discipol sapa o groapa pentru o latrina într-un ashram situat în desert. El a
sapat toata ziua fara sa se
preocupe de cât de mult a avansat în munca lui. Seara, spre marea lui mirare a d
escoperit ca a facut o
groapa mult prea adânca.
Când Paramhansa Yogananda a vazut ceea ce a facut, i-a spus aprobator: "Astfel t
rebuie un aspirant sa
actioneze ca sa-L gaseasca pe Dumnezeu. Trebuie sa continue sa sape si sa sape,
fara sa se preocupe tot
timpul sa vada cât de departe a ajuns. Astfel, într-o zi va descoperi ca si-a at
ins telul. Lahiri Mahasaya
obisnuia sa le spuna discipolilor lui:"Banat, banat, ban jai", ceea ce înseamna
"Actioneaza, actioneaza si la
un moment dat vei vedea ca treaba este gata."
10
Nu astepta în fiecare zi sa vezi cum înfloreste o floare spirituala în gradina v
ietii tale. Ai încredere ca
Dumnezeu, daca te vei darui total Lui, îti va da împlinirea spirituala la timpul
Sau, adica la momentul
potrivit. Dupa ce ai plantat samânta aspiratiei divine, ud-o zilnic printr-o pra
ctica spirituala intensa si prin
actiuni corecte.
Elimina din fiinta ta indecizia, neîncrederea si inertia. Când lastarii divinei
perceptii apar îngrijeste-i cu
devotiune si într-o dimineata vei observa cu uimire cum a înflorit cea mai frumo
asa floare, floarea
Realizarii Sinelui.
11
"De ce nu pot sa am aceleasi viziuni, aceleasi perceptii pe care le aveti dumnea
voastra", l-a întrebat un
discipol pe Maestru.
"Datorita gândurilor perturbatoare ce exista ascunse în straturile cele mai prof
unde ale subconstientului
tau si care îsi au originea în karma trecuta - ele creeaza fluctuatiile mentalul
ui.
Când aceasta karma va fi arsa viziunile si perceptiile tale vor devenii din ce î
n ce mai clare.
12
"Acolo unde înceteaza miscarea, începe Dumnezeu."
13
Unui discipol îi era tare dificil sa mediteze. El l-a întrebat pe Sri Yogananda:
"Aceasta se întâmpla pentru ca
eu nu încerc cu suficient elan?" Maestru i-a raspuns:"Tu încerci chiar prea mult
, si te implici prea mult.
Urmareste sa fii relaxat si natural. Atâta timp cât te fortezi sa meditezi nu ve
i reusi niciodata. La fel cum nu
poti sa adormi atunci când esti obligat sa dormi.
Forta vointei trebuie sa fie folosita gradat, altfel ea poate sa actioneze în de
trimentul tau. Acesta este
motivul pentru care este bine la început sa se insiste asupra relaxarii.
14
Nu fii nerabdator sau nelinistit în efortul tau de a-l gasi pe Dumnezeu. Daruite
cu toata inima, dar nu fii
nerabdator sa astepti efectele. Fii calm, îndreapta-te spre telul tau divin cu l
iniste si pace în suflet.
15
Mediteaza din ce în ce mai profund, pâna când calmul si bucuria devin a doua ta
natura. A atinge o stare
extatica nu este dificil. Dar pentru aceasta trebuie sa înveti sa transcenzi gân
direa. Daca nu vei considera
ca bucuria divina este un tel îndepartat, vei descoperi cu siguranta ca ea este
pretutindeni alaturi de tine.
16
"Memorati acest poem al meu "samadhi" si repetati-l zilnic.
Aceasta va va ajuta sa treziti în voi memoria pierduta a ceea ce în realitate su
nteti, copiii Infinitului."
17
Vizualizeaza constiinta ta dilatându-se sub forma unei lumini albastre si înglob
ând întregul spatiu.
Imagineaza-ti stelele si galaxiile stralucind asemeni luminitelor dintr-un oras
îndepartat în infinitul fiintei
tale. Mediteaza asupra imensitatii fiintei tale.
Aceasta vizualizare va fi pentru tine o metoda ce te va ajuta în tehnicile de me
ditatie, si te va determina sa-
ti amintesti de natura ta divina.
18
Încearca sa simti în momentul în care te afli în Natura ca tot ceea ce te înconj
oara face parte din constiinta
ta expansionata.
Observa frunzele ce freamata în copaci si urmareste sa le percepi miscarea. Imag
ineaza-ti ca Dumnezeu
îsi exprima inspiratia si gândurile sale prin aceasta miscare. Observa iarba paj
istilor ce se onduleaza sub
adierea vântului.
Imagineaza-ti ca briza este suflul lui Dumnezeu în aceasta lume, fluidul care in
spira toate fiintele si care le
daruieste viata.
Asculta pasarile cântând si gândeste ca Dumnezeu prin cântul lor încearca sa-ti
insufle bucuria divina. Fii
constient de mângâierea razelor de soare pe pielea ta, bucura-te de caldura lor,
întelgând ca si aceasta
este tot energie divina. Las-o sa-ti patrunda întreaga fiinta si sa îti daruiasc
a vitalitate si putere.
Vizualizeaza cum energia divina daruieste forta sa prin intermediul razelor de s
oare tuturor creaturilor
de pe Pamânt.
19
"Maestre" a întrebat un discipol,"în timpul meditatiei ma cuprinde teama ca nu m
ai pot respira. Cum pot sa
elimin aceasta problema?" "Te confrunti cu un obstacol care apare în mod normal
pe aceasta cale", i-a
spus Yogananda. Noi numim aceasta "o notiune falsa".
Ti-e teama de un lucru care apare în mod natural atunci când fiinta atinge o sta
re de profund calm interior.
Mintea ta este asemeni unei pasari care a locuit închisa într-o colivie timp de
mai multi ani. Îi este teama de
libertate, dar libertatea este dreptul ei din nastere. Cineva îi deschide pasari
i usa coliviei. Ea va face câtiva
pasi în fata coliviei dar dupa câteva minute îsi va spune:"O, ce mare este lumea
asta" - si îngrozita se va
întoarce înapoi în colivie.
Dar dupa ce va iesi de mai multe ori se va obisnui sa fie afara si într-o zi îsi
va desface aripile si se va înalta
catre cer. Dar nu va fi cu adevarat libera decât în momentul în care va accepta
ca libertatea este eterna sa
natura interioara.
La fel se întâmpla si cu un aspirant yoga când experimenteaza pentru prima data
starea de libertate
interioara.
Si nu uita ca asa cum pasarea se înalta catre cer, la fel sufletul se va înalta
catre starea de omniprezenta."
20
Chiar în spatele întunericului ochiilor închisi straluceste lumina lui Dumnezeu.
Când ajungi sa percepi
aceasta lumina în timpul unei mediatatii concentreaza-te asupra ei cu toata fiin
ta.
Urmareste sa te percepi în interiorul ei, pentru ca acolo este locul în care sal
asluieste Dumnezeu.
Daca, din contra, nu percepi nici un fel de lumina în timpul meditatiei concentr
eaza-te asupra punctului
situat între cele doua sprâncene si fixeaza-ti mentalul asupra obscuritatii pe c
are o percepi cu ochii închisi.
Încearca cu foarte multa devotiune sa penetrezi acest val încetosat. Cu timpul,
cu siguranta vei devenii
constient de aceasta lumina interioara pentru ca exista întotdeauna acolo, stral
ucind în centrul subtil,
energetic, situat la nivelul fruntii tale. Dar acest centru subtil nu poate fi d
inamizat decât prin intermediul
unei constante practici spirituale.
21
O coloana vertebrala diforma este un obstacol în calea Realizarii Sinelui. În ti
mpul meditatiei trebuie sa
stai drept, pentru ca energia ta sa poata circula liber, fiind atent în punctul
situat între cele doua
sprâncene. Cu cât te vei concentra mai profund asupra acestui punct, cu atât mai
repede ego-ul tau se va
dizolva în starea de superconstiinta.
22
"Daca doresti sa atingi eliberarea în cursul acestei încarnari", i-a spus Yogana
nda unui discipol, "practica
Hong- sau* si meditatie cel putin doua ore pe zi.
Copil fiind practicam Hong-sau timp de sapte ore pe zi pâna când intram în stare
a de extaz fara
respiratie."
23
Practica Kriya Yoga* constant si cu toata daruirea, pâna când suflul pe care îl
respiri îl vei percepe ca
fiind constiinta.
Respiratia nu este decât un vis grosier din care trebuie sa te trezesti într-o z
i pentru a putea evolua catre
starea de supraconstiinta.
24
Daca vei alerga imediat dupa ce ai mâncat nu te vei putea bucura de siesta si s-
ar putea sa ai si surpriza
unei indigestii.
Daca, din contra, dupa ce manânci vei face o pauza pentru siesta vei descoperi c
a poti sa te bucuri de
energiile pe care le-ai asimilat din mâncare.
Procedeaza la fel si dupa ce ai terminat exercitiile de Kriya Yoga. Nu te ridica
precipitat, ci stai relaxat
înca câtva timp constientizând efectele lor binefacatoare.
Roaga-te lui Dumnezeu intens, practica Bhakti Yoga (devotiunea), observa fluxul
suflului curgând prin
coloana vertebrala în timpul practicilor Hong-sau, asculta sunetul interior cu c
onstiinta treaza.
25
" Cum pot sa-mi dezvolt intuitia spirituala?", l-a întrebat un discipol pe Yogan
anda.
"Cea mai buna metoda consta ca de fiecare data dupa ce ai terminat sedinta ta zi
lnica de Yoga sa ramâi
calm o mai lunga perioada de timp si sa constientizezi efectele practicii tale.
Acesta este momentul cel mai prielnic ca sa constientizezi prezenta lui Dumnezeu
în fiinta ta.
De fiecare data, aprofundeaza aceasta bucurie care ti-o aduce intuirea prezentei
Sale. Cu cât mai mult
timp si mai profund vei putea sa te bucuri de aceasta pace interioara cu atât ma
i repede intuitia ta spirituala
se va dezvolta."
26
Într-o zi dupa o meditatie realizata în ashramul lui Yogananda din desert, acest
a le-a spus discipolilor
prezenti:"Vedeti, aici este împaratia lui OM*. Ascultati-l. Nu este suficient sa
-l percepeti, trebuie sa si
fuzionati cu acest sunet subtil interior.
OM este Mama Divina. OM Kali! OM Kali! OM Kali! Asculta-ti cât de minunat este!
OM Kali! OM Kali! OM
Kali!"
REALIZAREA SINELUI
1
Atunci când mintea se interiorizeaza si nu se mai identifica cu lumea exterioara
sau cu corpul, privirea
interioara devine clara si focalizata. În acel moment sunetul interior te absoar
be cu totul. AUM îti umple
fiinta. Vibratiile sale coboara de-a lungul coloanei vertebrale, umplând în fina
l tot corpul, fiecare celula
vibrând în final cu sunetul AUM.
Gradat, cu cât fiinta ajunge sa realizeze o stare mai profunda de meditatie, con
stiinta ajunge sa se
expansioneze din ce în ce mai mult prin intermediul acestui sunet. Depasind limi
tarile corpului, ea
îmbratiseaza vastitatea infinitului.
În AUM, sau vibratia cosmica, devii constient de uniunea ta cu tot ce înseamna v
iata. Aceasta stare este
cunoscuta ca AUM Samadhi sau uniunea perfecta cu Dumnezeu, privit ca sunet cosmi
c.
AUM este acel aspect din trinitatea crestina considerat Sfântul Duh sau Cuvântul
lui Dumnezeu.
Prin intermediul unei meditatii si mai profunde, fiinta descopera ca dincolo de
vibratia AUM poate
percepe starea de nemiscare a Constiintei Christice, care este reflexia în creat
ie a Spiritului
Transcendent.
În traditia spirituala crestina Constiinta Christica este numita Fiul. La fel cu
m în plan uman fiul este reflexia
tatalui, tot astfel Constiinta Cosmica, Christos reflecta Constiinta lui Dumneze
u Tatal transcendent.
Urmarind sa aprofundeze si mai mult starea de meditatie, fiinta se trezeste fata
de Constiinta Christica si
percepe identitatea cu aceasta constiinta divina.
Cufundându-se si mai profund în meditatie, fiinta transcende creatia si devine u
na cu fiinta Tatalui, traind
starea de Sat-Chit- Ananda. Parcurgerea acestor etape ale meditatiei permite des
cperirea în ordine
inversa a celor trei aspecte ale trinitatii: Sfântul Duh, Fiul si Tatal.
Multe fiinte nu sunt constiente ca denumirea "Christos" nu a fost numele pe care
Isus l-a primit la nastere,
ci este un titlu ce semnifica "Cel ales de Dumnezeu".*
La fel, Krishna în India era numit Jadava Krishna - sau Christna, cum mai este s
cris uneori.
Isus a fost un mare maestru. El a fuzionat cu Constiinta Christica. Oricare fiin
ta ce atinge aceasta stare de
constiinta poate fi numita Christos, pentru ca si-a dizolvat ego-ul în constiint
a infinita a lui Dumnezeu.
AUM, sau Sfântul Duh, mai este numit si Mama Divina, caci ea reprezinta aspectul
feminin a lui
Dumnezeu.
Biserica catolica îi învata pe credinciosi ca fiinta umana trebuie sa ajunga la
Mama Divina pentru a-L putea
cunoaste pe Christos. Pentru ea Mama Divina este Maria, mama lui Isus. Acest luc
ru este adevarat, chiar
daca interpretarea care i se da este mai profunda decât cea în general acceptata
.
De fapt, pentru a atinge constiinta Christica trebuie sa-ti fuzionezi constiinta
cu AUM, vibratia cosmica.
Realizarea Sinelui semnifica faptul ca ai înteles ca adevaratul tau eu nu este e
go-ul, ci Sinele Suprem,
picatura din vastul ocean spiritual care a manifestat doar pentru o scurta perio
ada de timp valul constiintei
pe care o consideri ca fiind a ta.
2
"Am citit ca trinitatea crestina este identica cu trinitatea hindusa," a spus un
student la teologie."Este
adevarat?" "Nu," a raspus Yogananda,"Brahma, Vishnu si Shiva personifica cele tr
ei aspecte ale lui AUM,
vibratia care creeaza, sustine si distruge Universul. Brahma este Creatorul, Vis
hnu este mentinatorul,iar
Shiva este distrugatorul.
AUM este ortografia corecta, cu trei litere; în engleza am întâlnit-o adesea scr
isa ca OM, doar cu doua
litere. "A", prima litera, reprezinta vibratia creatoare; a doua litera, "U" rep
rezinta vibratia mentinatoare;
iar a treia litera "M" reprezinta vibratia distrugatoare, care reabsoarbe Univer
sul înapoi în linistea infinita.
În engleza, AUM este adesea scris doar în doua litere OM, pentru ca "O", în engl
eza, este un diftong pe
care majoritatea oamenilor îl pronunta "AU" cu "A" lung, ca în cuvântul "car".
Pronuntarea acestui "A" lung este gresita. "AUM" este pronuntia corecta.
Traditional în India se cânta AUM de trei ori la rând pentru a evoca cele trei a
specte. Prima data este emis
cu tonalitate înalta, a doua oara cu tonalitate mai joasa, iar a treia oara cu t
onalitate grava. Aceste diferite
tonalitati se regasesc în sunetul cosmic. Vibratia creatoare, Brahma, este tonal
itatea înalta; cea a lui Vishnu,
mentinatoare este mai joasa; iar cea a lui Shiva, care corespunde disolutiei tot
ale, este un sunet grav si
profund.
Trinitatea hindusa ce este echivalenta trinitatii crestine este numita Aum-Tat-S
at: Aum, Sfântul Duh- Tat,
Kuthastha Chaitanya, sau Constiinta Christica- Sat, aspectul de Tata al Divinulu
i, Spiritul de dincolo de
vibratie. Sat înseamna "existenta divina". A fost descrisa într-o maniera detali
ata de Swami Shankaracharya
ca fiind starea de "sat-chit-ananda", care se traduce prin "pura existenta- pura
constiinta- pura
beatitudine."
3
Un discipol l-a întrebat pe Yogananda:"Gurudeva, când putem considera ca o fiint
a este un maestru?"
"Un maestru este fiinta care a atins constiinta Christica", i- a raspuns Yoganan
da."
4
"Învatatura ta îmi clarifica într-un mod minunat scrierile marilor mistici crest
ini", i-a spus un discipol într-o zi
lui Yogananda.
"Adevarul este întotdeauna simplu", i-a raspuns Maestrul, "chiar daca în simplit
atea sa nu este întotdeauna
usor de înteles pentru mintea umana. Unei pasari ce se naste într-o colivie îi e
ste greu sa înteleaga ca a
fost creata pentru a zbura liber pe cer. În acelasi fel, spiritului uman îi este
dificil sa înteleaga ca natura sa
originara este omniprezenta.
Este gresit sa numim acesti mari sfinti "mistici"; adevarul Divin nu este mistic
. Oamenii cred ca lumea
materiala este reala si ca universul interior este vag si confuz. Un mare mister
consta în faptul ca
numeroase fiinte sunt foarte multumite de aceasta lume a iluziei si consacra foa
rte putina energie pentru
a-l gasi pe Dumnezeu. Adevarata confuzie consta în perceptia gresita pe care oam
enii o au despre
adevar. Adevaratii "mistici", sunt oamenii si nu sfintii.
"Misticism" este un concept gresit, pentru ca seamana confuzie în cautarile spir
ituale ale oamenilor. Când
cautarea adevarului devine confuza, ne cufundam de fapt în umbrele imaginatiei s
ubconstiente, în loc sa
dezvoltam puterea vointei si a concentrarii care ne va conduce la starea de supr
aconstiinta.
5
"Ce este samadhi?" l-a întrebat odata pe Yoganada un vizitator."Am citit in nume
roase carti despre acest
subiect, dar nu cred ca am înteles semnificatia reala." "Samadhi", i-a raspuns Y
ogananda,"este starea în
care fiinta realizeaza ca este mult mai mult decât corpul fizic. Prin "realizari
" eu ma refer la mult mai mult
decât simpla întelegere intelectuala. "Realizarile" de acest gen sunt imaginare.
Eu ma refer la acea stare
de constiinta în care realizam ca noi suntem în tot si în toate.
Acum câteva zile i-am spus unei fiinte :"ai un gust amar în gura, nu-i asa?" "Cu
m stiti aceasta?"- m-a întrebat
acea persoana.
"Pot stii aceasta pentru ca în samadhi sunt la fel de mult în corpul tau cât si-
n al meu. În samadhi poti stii tot
ce se întâmpla la orice distanta, transcenzi orice limitare a timpului si a spat
iului. Atunci constiinta ta
îmbratiseaza omniprezenta. Percepi corpul uman ca fiind o parte infinitezimala a
realitatii infinite." Exista
doua stadii ale starii de samadhi. În prima constiinta se cufunda în infinit în
timpul meditatiei. Yoghinul nu
poate mentine aceasta stare si dupa ce iese din meditatie. Aceasta se numeste sa
vikalpa samadhi.
A doua stare se numeste nirvikalpa samadhi. În aceasta a doua stare de constiint
a continui sa ramâi
fuzionat cu Constiinta Divina chiar si atunci când actionezi sau vorbesti în ace
asta lume.
Nirvikalpa samadhi este cea mai înalta stare de constiinta. Odata ce ai atins ac
easta stare nu mai este cu
putinta sa fi din nou tentat de iluzie.
Aceasta distinctie între cele doua stari reiese clar într-un poem pe care l-am s
cris odata demult: "În
savikalpa samadhi yoga Ma cufundam în Sinele meu, În nirvikalpa samadhi yoga Ma
regasesc în Sine.
Isus Christos a vorbit despre aceasta cufundare a Sinelui personal în Sinele inf
init. El a spus:" Caci cine va
voi sa-si scape sufletul îl va pierde si cine-si va pierde sufletul pentru mine
îl va afla."*
6
Un discipol ce privea portretul gurului sau, cântând si daruindu-i flori în semn
de devotiune, a intrat într-o
stare atât de profunda de comuniune cu Divinul încât simtea cum constiinta sa cu
prinde întreg Universul.
"Eu daruiam flori portretului unei alte fiinte, dar acum mi-am dat seama ca dinc
olo de acest corp eu sunt
cel care sustin întreg Universul. Ma înclin în fata Sinelui meu", si a început s
a-si puna flori pe propriul sau
cap.
7
În momentul în care o fiinta îsi realizeaza Sinele, aceasta stare se reflecta at
ât asupra corpului cât si asupra
sufletului. Nu trebuie sa te rogi ca Dumnezeu sa vina spre tine. Dumnezeu este o
mniprezent si tot ceea
ce ai de facut este sa-ti îmbunatatesti modul de întelegere.
8
Când îl vei gasi pe Dumnezeu? Când toate dorintele pentru alte lucruri vor dispa
re, când vei realiza ca
singurul lucru care merita sa-l doresti este sa-l cunosti pe Dumnezeu. Când toat
e gândurile, toate
sentimentele vor fi integrate de dragostea ta pentru El.

SFATURI DE ORDIN GENERAL


1
Traieste în aceasta lume ca un musafir. Adevaratul tau camin nu este aici. Chiar
daca actul casei în care
traiesti este pe numele tau, cui a apartinut el înainte ca tu sa-l cumperi si ci
ne-l va avea dupa moartea ta?
Aceasta existenta nu este decât un refugiu, o scurta etapa în lungul voiaj care
te conduce catre
Dumnezeu Tatal. Considera-te un invitat pe Pamânt.
Atâta timp cât esti aici musafir, încearca sa fii cât mai agreabil. Urmareste sa
actionezi cât mai bine si cât mai
responsabil, ai grija de tot ceea ce Dumnezeu îti pune la dispozitie si nu uita
nici o clipa ca sunt ale Lui si
nu ale tale.
Ce inconstienti sunt oamenii când îsi irosesc timpul pentru a- si îmbuiba corpul
, a acumula bogatii si a
ajunge sa aiba maximum de posesiuni. În momentul în care vor muri vor trebui sa
lase totul în urma lor. Ei
se pierd în scuze interminabile: "Nu am timp sa meditez", spun ei, "trebuie sa m
a duc la toate acele întâlniri
de afaceri". Dar uita ca atunci când Dumnezeu îi va chema la el vor fi obligati
sa întrerupa toate aceste
angajamente. Moartea este singurul "angajament" ce nu poate fi anulat.
De ce sa pierzi atunci atâta timp cu lucruri efemere? Cât de orb esti. Trezeste-
te! Daca Dumnezeu te
cheama trebuie sa lasi în urma toate placerile sau durerile acestei lumi.
"Cauta-ma", îti spune El. "Si vei gasi în Mine bucuria imperisabila pe care tu o
cauti de atâta timp în valurile
impermanentei. Tot ceea ce tu ai dorit, de-a lungul a nenumarate încarnari nu ve
i gasi decât în Mine,
pentru totdeauna.
2
Considera întotdeauna ca nu apartii nimanui si ca nimeni, de fapt, nu îti aparti
ne. Tu esti în trecere pe
acest Pamânt si adevaratul motiv pentru care esti aici este foarte diferit de ce
l pe care tu îl crezi.
Familia ta considera ca îi apartii, dar daca vei muri si vei renaste la vecinii
tai, crezi ca te va recunoaste? Si
prietenii tai cred ca le apartii, dar daca vor exista mici neîntelegri între voi
câti îti vor ramâne loiali?
Oamenii spun ca îsi iubesc aproapele, dar ei nu se iubesc decât pe ei însisi. De
fapt, ei îi iubesc pe ceilalti
numai în masura în care acestia le fac pe plac. Adevarata iubire este atunci cân
d, chiar cu pretul unui
sacrificiu personal, îti face placere sa poti genera fericire fiintei iubite. Oa
re câte fiinte iubesc astfel?
Foarte putine! Si câte dintre ele sunt la rândul lor iubite? Si mai putine.
Iubirea noastra pentru Dumnezeu nu ramâne niciodata fara raspuns. Si este chiar
mult mai mult decât
recompensata, pentru ca Dumnezeu ne întelege chiar si atunci când toti cei din j
urul nostru ne înteleg
gresit. Pentru ca Dumnezeu ne iubeste chiar si atunci când toti ne parasesc. Pen
tru ca Dumnezeu si-
aduce aminte de noi chiar si atunci când toti ceilalti ne-au uitat. Noi suntem a
i lui Dumnezeu si doar ai Lui
pentru eternitate.
3
O regula de aur pe care trebuie sa o urmezi întreaga viata este sa pastrezi star
ea de martor în tot ceea ce
se întâmpla. Ca sa întelegi mai bine ceea ce vreau sa-ti spun îti voi da urmatoa
rele exemple.
Indiferent de ceea ce tu percepi, fii constient ca exista o realitate mult mai v
asta, care în aceasta clipa îti
scapa.
Indiferent de persoana cu care tu vorbesti, imagineaza-ti ca exista o fiinta inv
izibila pentru cel care nu
este receptiv la realitatea subtila, care îti vorbeste prin intermediul acelei f
iinte.
Indiferent de actiunea pe care o realizezi, urmareste sa percepi o alta prezenta
alaturi de tine care te
priveste, te ghideaza si-ti daruieste putere. În momentul în care privesti în oc
hii oamenilor, fii constient ca
primesti prin intermediul privirii lor un mesaj de la Dumnezeu.
Orice eveniment din viata ta priveste-l detasat cum se deruleaza si întreaba-te
ce vrea Dumnezeu sa te
învete din aceasta experienta.
4
Indiferent de ceea ce se întâmpla priveste viata fara atasament. Poarta-te aseme
ni oamenilor inteligenti
care merg sa vizioneze un film. Cu cât intriga este mai plina de suspans cu atât
mai sigur spectatorii la final
vor spune:" Ce film extraordinar!" Daca filmul are un deznodâmânt tragic, ei pot
trage anumite
învataminte pe care dupa aceea le aplica în propria lor viata. Sau daca eroul se
va afla în situatii
stânjenitoare, ei vor râde de starea lui de încurcare. Dar oare, când vor fi ei
însisi în situatii jenante, câti
dintre ei vor fi capabil sa râda cu umor; sau când vor trece printr-o situatie d
ramatica câti dintre ei se vor
gândi ca au ceva de învatat din aceasta. Nu multi, cu siguranta.
Filozofia lor de viata se rezuma atunci la expresia cunoscuta:"Mai bine sa aibe
altii probleme, nu eu." Fii
detasat de tot ceea ce îti poate aduce viata, bun sau rau.
Având o astfel de atitudine te vei elibera progresiv de identificarea cu aceasta
lume de vis, pentru a
devenii în final constient de fuziunea ta cu Creatorul.
5
Daca doresti sa depasesti limitarile egotice trebuie sa înveti sa devii imperson
al în ceea ce priveste
propriile tale sentimente. Adeseori, chiar dragostea noastra fata de Dumnezeu es
te personala,
omeneasca. Se întâmpla asa atunci când acordam prea multa importanta ego-ului, t
ocmai cel pe care
trebuie sa-l transcendem pentru a-L putea gasi pe Dumnezeu.
Acesta este motivul pentru care este mult mai bine sa doresti sa-L cauti pe Dumn
ezeu în primul rând
pentru a atinge o stare de comuniune extatica cu El, si doar în al doilea rând p
entru a-i oferi iubirea ta;
adeseori iubirea ta pentru El nu este detasata, impersonala, o adevarata Iubire
Divina.
Radha era unul dintre cei mai iubiti discipoli a lui Krishna.
Dar si ea s-a lasat furata de aceasta iluzie a iubirii atasate, posesive, pâna c
ând a crezut ca iubitul ei,
Krishna, îi apartine.
Într-o zi însa, în timp ce se plimbau prin padure, Radha i-a spus lui Krishna:"S
unt foarte obosita!" "Vrei sa
te i-au în brate?", a întrebat-o Krishna. Ea i-a raspuns afirmativ, fiind foarte
încântata de gestul lui. Krishna
luat-o în brate si au continuat drumul. Dar în momentul în care ea a gândit cât
de minunat este ca iubitul ei
sa o tina în brate, brusc s-a trezit ca a cazut jos. Krishna, pur si simplu, dis
paruse.
Atâta timp cât ea pastra atitudinea de posesivitatea, el nu putea sa existe pent
ru ea.
Imediat, realizând greseala ei a îngenucheat la pamânt si a început sa se roage:
"Dumnezeu, te implor,
iarta-ma!" Krishna a reaparut ca si cum nimic nu se întâmplase. Si amândoi au co
ntinuat drumul prin
padure.
6
Cei care ajung sa-i poata iubi pe ceilalti fara egoism, sunt pe punctul de a des
coperi secretul devotiunii
divine. Singurul lucru care le mai ramâne de facut este sa dirijeze aceasta iubi
re catre Dumnezeu.
Radha era una dintre cele mai frumoase gopii. Krishna îsi manifesta iubirea fata
de ea într-un mod divin,
non-posesiv, iubire pe care, de fapt, el o daruia tuturor.
Dupa o perioada de timp celalalte gopii au devenit geloase pe Radha. Observând a
titudinea lor, Krishna
s-a hotarât sa le dea o lectie.
Într-o zi, când Radha era plecata si toate celelalte gopii erau adunate în jurul
lui Krishna, el a început sa se
vaite:"Oh, oh, am o teribila durere de cap. Oh, va rog, poate cineva sa faca cev
a pentru mine?" "Ce
anume?"- au întrebat toate în cor, gata sa-i sara în ajutor. "Spune-ne ce trebui
e sa facem ca sa-ti alinam
durerea, pentru ca noi facem orice pentru tine." "Daca una singura dintre voi va
masa cu piciorul capul
meu, instantaneu durerea va dispare." Ele au frematat de groaza. În India a plas
a piciorul pe capul unei
fiinte este o insulta, iar pe capul unui întelept este un sacrilejiu.
Astfel ca, într-o stare de profunda consternare, toate gopi- urile au privit în
pamânt. Nici una nu a
îndraznit sa-si ofere serviciile. Si între timp "durerea de cap" a lui Krishna a
devenit din ce în ce mai
puternica.
Însa dupa o scurta perioada de timp, a aparut Radha. Vazându-l pe Krishna cât de
tare sufera, l-a întrebat
disperata:"Ce pot sa fac pentru tine ca sa te ajut?" "Te rog mult maseaza-mi cu
piciorul capul; nimic altceva
nu ma va ajuta." "Bineînteles", i-a raspuns ea,"imediat".
"Nu, nu , nu trebuie sa faci asa ceva", au strigat toate gopi- urile îngrozite î
n cor.
"De ce nu?" a întrebat Radha.
"Daca vei face aceasta vei ajunge cu siguranta în iad." "Asta este ceea ce va în
grijoreaza pe voi?", a
raspuns Radha suparata. "Daca masând cu piciorul meu capul lui Krishna îi voi da
rui un singur moment de
liniste, eu voi merge linistita în iad pentru eternitate." Si când tocmai urma s
a puna piciorul pe capul lui
Krishna, acesta zâmbind a oprit-o. "Durerea de cap" îi trecuse ca prin farmec.
Atunci, celalalte gopii au înteles ca ele s-au preocupat mult mai mult de propri
ul lor bine, decât de binele
lui Krishna si toate au îngenunchiat în fata non-egoistei iubiri a lui Radha.
7
Un vizitator la întrebat pe Paramahansa Yogananda:"Este necesara renuntarea pe c
alea spirituala?"
"Da,"i-a raspuns maestru. "Indiferent daca o fiinta este casatorita sau traieste
singura ea trebuie sa simta ca
în inima sa este daruita celui Preaiubit, Cel care salasluieste în templul inimi
lor noastre. Renuntarea
înseamna înainte de toate non- atasament. Nu existenta ta exterioara are importa
nta în ochii lui
Dumnezeu, ci cum traiesti în inima ta. Fa din inima ta un templu si din dragoste
a ta pentru Dumnezeu,
vesmântul tau."
8
Sa nu gândesti niciodata ca lucrurile îti apartin. De fiecare data când vad o fi
inta care are nevoie de ceva
ce îmi apartine îi daruiesc acel lucru cu bucurie.
9
Daca doresti sa simti pe Dumnezeu cum te ghideaza în întreaga ta viata nu pierde
timpul vorbind prea
mult. Linistea este altarul Spiritului.
10
Atunci când esti în compania celorlalti fii alaturi de ei cu toata fiinta ta. Da
r în clipa când ramâi singur fii
doar cu Dumnezeu. Si fa tot posibilul sa petreci cât mai mult timp cu el.
11
Solitudinea este pretul evolutiei.
12
Este foarte important mediul în care traiesti. Daca îti lasi haina într-o camera
în care oamenii fumeaza, dupa
câteva ore ea va mirosi a fum. Daca o lasi în mijlocul unei gradini ea va aduce
miros de aer proaspat si de
flori în casa. La fel se întâmpla si cu mintea; ea se impregneaza cu vibratiile
celor din jurul tau. Daca vei
trai alaturi de pesimisti vei devenii tu însuti un pesimist.
Dar daca vei trai alaturi de oameni veseli si fericiti în timp te vei transforma
si tu într-o fiinta vesela sî
fericita. Mediul înconjurator este adeseori, din pacate, chiar mai puternic decâ
t vointa ta. A sta alaturi de
oameni fara a le absorbi deloc gândurile, sau doar într-o mica masura, necesita
o mare putere spirituala.
Începatorii pe calea spirituala ar trebui sa fie foarte atenti în ce mediu traie
sc. Ei ar trebui sa traiasca alaturi
de alte fiinte care doresc sa evolueze spiritual si sa evite compania fiintelor
orientate materialist si a
fiintelor egotice. În mod special trebuie sa evite fiintele care sunt orientate
negativ.
Adeseori, pentru evolutia unei fiinte compania în care traieste este de maxima i
mportanta, determinând
acea fiinta sa devina un pacatos sau un sfânt.
13
Este de preferat sa traiesti în infern alaturi de un mare întelept, decât în par
adis alaturi de zece prosti.
14
Laptele gras se transforma în unt si pluteste deasupra apei.
Laptele obisnuit se amesteca cu apa, diluându-se.
La fel, când mintea umana s-a transformat în "untul" realizarii de Sine, nu mai
este afectata de influentele
lumesti.
Discipolii obisnuiti trebuie sa îsi aleaga compania cu grija.
Pe cât posibil ei trebuie sa evite mediile care sunt incompatibile cu aspiratia
lor de a-L gasi pe Dumnezeu.
15
Viata este plina de suisuri si coborâsuri. Daca îti vei lasa sentimentele sa urm
eze valurile diferitelor situatii
ale vietii, nu vei atinge niciodata starea de calm interior, esentiala pentru a
reusi sa progresezi spiritual.
Din acest motiv, este foarte bine sa nu reactionezi emotiv, sub impulsul unor st
ari de moment. Urmareste
sa te detasezi de atractii si repulsii.
O minunata regula de viata care te va ajuta sa depasesti numeroase situatii difi
cile consta în a avea
întotdeauna simtul umorului.
16
Când în cei din jurul tau vei vedea numai aspectele lor negative, numai ce este
rau în fiinta lor, adu-ti
aminte ca de fapt este ceva în neregula cu persoana ta.
Atunci când esti într-o stare de armonie interioara, toate lucrurile ti se vor p
area corecte pentru ca atunci
vei realiza ca toate fac parte din Dumnezeu. Doar în acel moment vei accepta via
ta asa cum este si vei
privi cu întelegere si simpatie toate fiintele indifereant de greselile pe care
le fac.
17
Un discipol avea în permanenta tendinta sa fie morocanos.
Într-o zi Maestrul i-a spus:"Daca tu vrei sa fii trist nimic pe lumea aceasta nu
te poate face fericit si vesel.
Daca, din contra tu alegi sa fii fericit, nimic si nimeni în lumea aceasta nu-ti
va putea fura fericirea." 18 Nu
poti sa-L iubesti pe Dumnezeu si în acelasi timp sa fii rau cu oamenii din jurul
tau. Nu poti sa-L iubesti si
totusi în inima ta sa mai existe ura. Modul în care te comporti cu ceilalti refl
ecta starea ta de constiinta si
conditionarile tale.
19
Sa nu-ti imaginezi vreodata ca poti câstiga dragostea lui Dumnezeu, daca tu nici
macar nu esti capabil sa
cuceresti dragostea fiintelor din jurul tau. Daca cu adevarat Il iubesti pe El,
trebuie sa-L iubesti pe El în
toti.
20
Nu considera ca ai un anumit nivel spiritual, bazându-te pe opinia unei alte per
soane, cu exceptia cazului
în care te poti baza pe puterea ei de discernamânt. În majoriatea cazurilor oame
nii îi lauda sau îi critica pe
ceilalti pornind de la niste criterii false. Le plac anumite lucruri pentru ca v
in în sprijinul opiniilor lor,
indiferent ca acestea sunt gresite, sau le displac alte lucruri pentru ca se opu
n parerilor lor.
Accepta atât lauda cât si critica cu aceeiasi stare de liniste. Si daca trebuie
sa alegi una din acestea, este
preferabil sa alegi critica.
Cu mult timp în urma traia un întelept în India, ale carui întâlniri cu discipol
ii sai erau perturbate de vizitele
unei fiinte sceptice, care nu urmarea decât sa scoata la iveala greselile întele
ptului.
Discipolii încercau de mult timp sa-l convinga pe maestru sa scape de el, dar ac
esta nici nu dorea sa auda
de asa ceva.
Într-o seara, un discipol a intrat foarte fericit pe usa si a spus:"Maestre, dus
manul tau, fiinta aceea
rautacioasa a murit".
"Oh," a început sa suspine maestrul, lacrimi curgându-i pe obraz, "cel mai bun p
rieten al meu a parasit
aceasta lume. El era singura fiinta care dorea sa ma ajute sa-mi depasesc gresel
ile.
Oare voi mai gasi vreodata o asemenea fiinta?"
21
Unui discipol care era bântuit de umbrele îndoielii Yogananda i-a spus: "Nu te b
aza pe ratiune. Aceasta
este instrumentul pe care Satana îl utilizeaza pentru ca sa te pacaleasca.
Ratiunea este asemeni unui cutit cu doua taisuri. Daca nu stii sa-l folosesti, p
oate fi periculos. O singura
miscare gresita si te poti taia tu însuti.
Din momentul în care îndoiala îti patrunde în minte trebuie sa o elimini. Elimin
-o, urmarind ca toate
actiunile tale sa le dedici lui Dumnezeu. Atunci când te îndoiesti îi permiti Sa
tanei sa te controleze.
Krishna spune în Bhagavad Gita:"Oh, Arjuna, cel care se îndoieste este cel mai n
efericit dintre muritori."
22
Exista doua tipuri de neîncredere: una distructiva si alta constructiva. Neîncre
derea distructiva este de
fapt scepticism, îndoiala. Oamenii care cultiva aceasta atitudine sunt la fel de
orbi în îndoiala lor ca bigotii
în zelul lor.
O cercetare plina de obiectivitate nu are în ochii lor nici un fel de sens. Ei n
u doresc, de fapt, decât sa
gaseasca informatii care sa respinga ideile noi si sa le sustina opiniile lor sa
u ideile majoritatii.
Scepticismul este asemeni momentului în care "radioul" mentalului este deschis,
dar nu prinde nici un post.
El împiedica fiinta sa capteze intuitia care nu poate apare decât într-o stare d
e liniste interioara.
Neîncrederea constructiva rezida într-o stare de curiozitate inteligenta, într-u
n examen impartial. Cei
care cultiva aceasta atitudine nu vor avea niciodata de suferit si nici nu vor a
ccepta ca reale opiniile lipsite
de consistenta ale celorlalti. Ei îsi vor pastra mintea în permanenta treaza si
vor dori înainte de toate sa- si
verifice intuitiile prin proprie experienta.
Acesta este un mod corect de a te apropia de Adevar.
23
Un discipol era macinat de nenumarate îndoieli. Yogananda a încercat sa-l ajute
adeseori dar fara prea
mare succes. Într-o zi el i-a spus: "Puterea gândului este o forta extraordinara
. Tu trebuie sa devii
constient ca daca ti-e teama de anumite situatii vei atrage catre tine exact ace
le situatii care pe tine te
înspaimânta.
Dumnezeu te binecuvânteaza în fiecare clipa, dar datorita îndoielilor tale tu te
închizi fata de manifestarea
gratiei sale, care, de fapt, este cea care te ajuta sa elimini toate iluziile.
Swami Shankara a avut un discipol femeie care obisnuia sa vina adeseori la el pe
ntru a se plânge ca se
confrunta cu nenumarate temeri si îndoieli.
Adeseori îl întreba:"Ce ma fac daca se întâmpla aceasta?" sau:"Ce se intâmpla da
ca voi actiona asa?" Intr-o
zi, aceasta femeie la întrebat îngrozita:"Dar daca eu as muri în curând?" Shanka
ra a privit-o calm si i-a
spus:"Bine, atunci mori." Si în clipa urmatoare femeia a cazut fara viata la pam
ânt. Nu swami Shankara a
fost responsabil de moartea ei. El a permis pentru prima data ca un gând al ei s
a se materializeze, cum s-ar
fi întâmplat de multe ori pâna atunci daca el nu ar fi protejat-o în permanenta.
În acest fel, sufletul acestei
femei a primit o lectie dura, o lectie pe care Shankara a încercat în zadar de n
enumarate ori sa o învete cu
ajutorul unor metode mult mai blânde."
24
Atitudinile tale mentale sunt foarte importante. Progresul spiritual nu se bazea
za doar pe practicarea
tehnicilor yoga.
De fiecare data când ai gânduri pozitive kundalini*va avea o miscare ascendenta;
de fiecare data când te
umpli de ura sau alte gânduri negative legate de anumite situatii sau oameni, ku
ndalini automat realizeaza
o miscare descendenta. Când iubesti fiintele din jurul tau fara egoism si ai gân
duri frumoase în legatura cu
ele, atunci kundalini se misca ascendent de-a lungul coloanei vertebrale.
Deci kundalini nu este trezit numai prin intermediul tehnicilor yoga; atitudinea
mentala corecta are o mare
importanta.
25
Repeta-ti în permanenta în gând:"Sunt fara vârsta, sunt etern, traiesc dincolo d
e timp si spatiu, am fost creat
înainte ca galaxiile sa existe." 26 Indiferent cât de îndepartat îti pare tie Du
mnezeu, traieste întotdeauna
gândind ca-i apartii. Si indiferent cât de reala pare lumea materiala si cât de
reale par atasamentele tale fata
de ea, urmareste s-o tii la o cât mai mare distanta de tine, amintindu-ti în per
manenta de efemeritatea ei.
Un fir de iarba pare extraordinar de mic daca îl tii la o distanta de un metru,
dar daca îl apropii în fata
ochilor tai pare cu mult mai mare. La fel si experienta acestei vieti pare impor
tanta pentru cel care o
traieste în momentul prezent numai pentru ca este atât de aproape de el si pentr
u ca îi permite sa îi
acapareze în totalitate gândurile si sentimentele.
Departeaza-te mental macar putin si vei deveni rapid constient de cât de insigni
fianta este aceasta lume în
comparatie cu imensitatea adevarului care-o învaluie.
CARTEA CARARII SUPREMULUI ADEVAR
INTRODUCERE
TAO TE KING înseamna "Cartea Caii si a Virtutii Supremului Adevar". Este un text
fundamental ce
contine 5000 de caractere (din aceasta cauza, uneori este supranumit în chineza
si "textul celor 5000 de
caractere"). Acest text este atribuit lui LAO-TZE. El constituie baza taoismului
filosofic (Tao-chia) si a
taoismului religios (Tao-chiao). Traditia sustine ca acest text a fost scris de
LAO-TZE în secolul al VI- lea
înaintea lui Christos, dar astazi se stie ca textul a fost scris în secolul al I
V-lea sau al III-lea înaintea lui
Christos.
Cel mai vechi exemplar care s-a pastrat si în zilele noastre dateaza din perioad
a dintre anii 206 si 195
înaintea lui Christos.
TAO TE KING, pe care LAO-TZE, dupa cum spune traditia, l-a încredintat pazniculu
i pragului Yin Hsi
înainte de a dispare în Occident, continea 81 de capitole: primele 37 formau "Ca
rtea Caii" (TAO), iar
urmatoarele 44 "Cartea lui TE". Aceasta diviziune s-a datorat faptului ca primul
capitol trata despre TAO,
iar cel de-al 38-lea despre TE.
Continutul lui TAO TE KING nu este de natura omogena. Pe lânga fragmente de text
de pura traditie
taoista gasim si idei ale altor tendinte filosofice ale vremii. Filosofia lui TA
O TE KING se cristalizeaza în
jurul notiunilor de TAO sau de Cale si de TE, Virtute sau Forta. Alte importante
idei pe care se bazeaza
acest text sunt cele ale absentei actiunii (Wu-wei) si a întoarcerii lucrurilor
la originea suprema (Fu).
TAO TE KING prezinta TAO ca fiind Principiul ultim care exista dinaintea apariti
ei cerului si a
pamântului si care cuprinde tot ceea ce exista. TAO este inefabil si indescripti
bil. El este originea (mama)
tuturor lucrurilor, cel care da nastere, fara însa a actiona. Forta sa, TE, este
singurul element pe care
manifestarea fizica îl mai pastreaza de la TAO; aceasta forta este cea care îi s
ustine existenta.
Pentru a se putea uni cu TAO, tel ultim al tuturor adeptilor taoismului filosofi
c, "înteleptul" trebuie sa
descopere în propria sa fiinta legea universala a întoarcerii la originea suprem
a (Fu). Pentru a putea
realiza aceasta, el trebuie sa fi trezit si dezvoltat în propria sa fiinta vacui
tatea beatifica (Wu) si
simplicitatea (P'u) lui TAO, care îi permite sa se fereasca de orice actiune imp
licatoare (Wu-wei). Datorita
absentei actiunilor realizate cu atasament îl putem recunoaste ca fiind suveranu
l ale carui virtuti sunt
îndelung descrise în numeroasele pagini ale lui TAO TE KING. Adevaratul print il
uminat este cel caruia
lumea nu-i remarca nici macar existenta, deoarece el intervine cît mai putin pos
ibil în derularea naturala si
fireasca a evenimentelor. El reduce legile lumii noastre la minimum si aceasta f
ace sa scada numarul
criminalilor, el nu mai acorda nici o valoare virtutilor confuciene traditionale
ale umanitatii (Jen) si justitiei
(Y). El urmareste permanent sa-si depaseasca sentimentele negative si dorintele
înlantuitoare reducând
perceptia obiectelor susceptibile de a-l suscita. În acest fel, inima omului înt
elept poate sa ramâna fericita,
senina si astfel el atinge simplitatea armonioasa numita P'u.
La origine, textul s-a numit "LAO- TZE". El a fost numit "TAO TE KING" de catre
un împarat al dinastiei
Han. Termenul KING ("clasic") îl plaseaza pe picior de egalitate cu marii clasic
i confucieni. Astazi avem
mai mult de 50 de comentarii referitoare la TAO TE KING, constând în interpretar
i foarte diverse ale
acestui text.
Adeptii scolii taoiste nu sunt singurii pentru care TAO TE KING este un text fun
damental; la fel este el si
pentru adeptii scolii YIN-YANG, pentru Juristii Statului, pentru sustinatorii sc
olii I-CHING, etc.
Taoismul religios îl venereaza pe LAO-TZE, care este fondatorul sau, sub titlul
onorific de LAO-CHIIN;
el îsi bazeaza întreaga sa credinta pe TAO, concept esential al lui TAO TE KING.
Chiar si adeptii lui
TAO-CHIAO respecta TAO TE KING ca fiind una din cartile lor sacre. CHANG TAO-LIN
G si
succesorii lor îi învata pe discipolii lor doctrina lui TAO TE KING, aplicând ch
iar ei aceste principii.
Textul fundamental al lui T'ai-p'ing Tao, T'ai-p'ing King, îsi are fundamentul f
ilosofic în Cartea Caii si a
Virtutii. Alchimistii, cum ar fi Wei P'o-yang si Chang Po-tuan, au sustinut si e
i ideile lui LAO-TZE.
Împaratul Wen-ti din dinastia Han, împaratii Hsuan-tsung din dinastia T'ang si T
'ai-tzu din dinastia Ming au
avut permanent la baza guvernarii lor învataturile continute în TAO TE KING.
TAO TE KING
1. TAO care ar fi numai cale nu este vesnicul TAO. Numele ce i l-am dat nu este
Numele Vesnic. Fara
nume este principiul Cerului si al Pamântului. Când îl putem numi, este puterea
infinita care creeaza
nenumaratele fiinte, lucruri si energii. Iata pentru ce în vesnica lipsa de dori
nte i se poate vedea esenta.
În fiintarea înfatisarii dorintelor i se vad înfaptuirile sale. Cele doua înfati
sari au aceeasi obârsie, desi au
nume deosebite. Aceasta identitate este un abis de adâncime si mister, ea este a
dâncul adâncimilor si
poarta tuturor esentelor.
2. Toti oamenii, sub cer, cunosc frumosul ca frumos, iata obârsia urâtului. Toti
oamenii cunosc binele ca
bine, iata obârsia Raului. Astfel, fiecare lucru si opusul sau se nasc îngemanat
e, greul si usorul se nasc
unul pe altul. Cel lung determina pe cel scurt. Înaltul produce adâncul. Sunetul
si glasul se acorda
reciproc. Înainte si îndarat decurg unul din altul. Iata de ce Înteleptul practi
ca doctrina Non - Actiunii. El
instruieste prin pilda vie, nu doar cu vorbe. Pe toate fiintele care se nasc în
lume si care îsi pun nadejdea
în el, nici nu le uita, nici nu le îndeparteaza. El le impulsioneaza si astfel l
e creeaza merite fara a si le
însusi. Le catalizeaza sa se dezvolte si nu se bizuie pe ele. Asa câstiga el mer
ite, dar ramâne mai presus
de ele. Ramânând mai presus de ele, nici meritele nu îl parasesc niciodata dator
ita detasarii sale izvorâte
din întelepciune.
3. Nu preaslaviti decât pe oamenii cu adevarat alesi si poporul nu va lupta pent
ru mariri desarte. Nu
pretuiti ceea ce este greu de câstigat dar efemer si poporul nu va fura. Nu-i ar
atati nimic ce i-ar îmboldi
excesiv dorinta, si inima nu i se va tulbura. Deci, iata principalele sfaturi al
e întelepciunii: golirea inimii de
dorinta, umplerea cu TAO, potolirea patimilor, amplificarea iubirii pure, sporir
ea puterilor. Sa caute sa
aduca mereu poporul dincolo de stiinta, dincolo de dorinte, catre nepieritoarea
întelepciune. Sa împiedice
pe cei ce stiu, care sunt geniali, sa lucreze numai din vanitate. De procedeaza
asa constant, fara sa
actioneze, poporul va fi bine cârmuit.
4. TAO este vid creator, dar actiunea sa este fara de sfârsit. Este un abis esen
tial unde se poate vedea
izvorul tuturor energiilor si fiintelor lumii. Îsi îmblânzeste duritatea, se des
face din haos, îsi tempereaza
stralucirea, se identifica celor mai mici atomi. O! Neprihanire! Fiintarea sa es
te vesnica. Nu stiu al cui fiu ar
putea sa fie. El este mai dintr-un început decât însusi Domnul Cerurilor.
5. Cerul si Pamântul nu au vreo preferinta pentru o faptura, le considera pe toa
te ca ceva egal. Înteleptul
nu prefera pe nimeni, el priveste poporul ca pe un tot. Vazduhul ce se desfasoar
a între cer si pamânt este
foalele fierarului, este gol si fara de sfârsit. Miscarea armonioasa perpetua na
ste toate fiintele, lucrurile si
starile. A vorbi mult despre TAO fara sa-l cunosti nu duce decât la oboseala. Ma
i bine sa se descopere si
sa se pastreze calea de mijloc, caci aceasta permite realizarea efectiva a lui T
AO.
6. Spiritul etern al haosului nu moare. El este acela pe care îl numim Mama Tain
ica a lucrurilor si fiintelor.
Aceasta Mama Tainica este poarta prin care toate fiintele vin în existenta. Este
radacina Cerului si a
Pamântului. El fiinteaza mereu, însusirea-i creatoare si atotputernica lucreaza
mereu fara truda.
7. Cerul se întinde la nesfârsit. Pamântul dainuie la nesfârsit. Ele traiesc ete
rn pentru ca nu fac din fiintarea
lor un lucru care sa le fie propriu. Iata pentru ce înteleptul îsi depaseste în
totalitate personalitatea si prin
aceasta chiar îi da valoare. Îsi transcende trupul si chiar prin aceasta îl ocro
teste. El cauta sa nu aibe
dorinte si prin aceasta chiar mai repede ajunge la ADEVaRUL ULTIM care este de f
apt telul dorintelor
sale.
8. Virtutea superioara este asemenea apei. Apa si virtutea daruiesc detasate bin
efacerile lor tuturor
fiintelor si lucreaza fara lupta. Ambele se mentin în locurile pe care omul igno
rant le dispretuieste: locuri
joase, ranguri modeste. Când virtutea exista iubeste tot Pamântul. În inima omul
ui virtutea este vidul
beatific. În binefacere, virtutea este fermecatoarea omenie. În vorba este since
ritate. În administratie este
conducerea buna. În activitate este puterea realizatoare. În actiune este timpul
, staruinta, clipa cea mai
prielnica. Singura virtutea lucreaza fara lupta, astfel nu-si face dusmani.
9. Cautarea avida a bogatiilor nu are valoarea inestimabila a moderatiei. Mânuir
ea si ascutirea fara
încetare a uneltei o face în final nefolositoare. Un palat plin cu aur si pietre
nestemate expune la
pierderea totului. A avea onoruri, bogatie si a fi mândru de ele înseamna a chem
a nenorocirea.
Dimpotriva, daca se aduna merite nepieritoare, ramâne renumele chiar si atunci c
ând corpul fizic piere.
Aceasta este Calea Suprema a Cerului care conduce la libertate si întelepciune.
10. Omul a primit un spirit etern. Pastrându-si unitatea suprema a fiintei va fi
nemuritor, va scapa de
nimicire si va fi plin de candoare si puritate asemenea copilului. Liberându-si
spiritul de o desarta
cercetare intelectuala îl va putea pastra sanatos. Iubind oamenii si urmarind pe
rmanent binele, va putea
exercita Non-Actiunea. Portile Cerului se deschid si se închid atunci când trebu
ie, la fel si înteleptul
înfaptuieste totul în armonie, potrivit împrejurarilor si ramâne la momentul nec
esar în repaus. Scaldat în
lumina si putere, el va putea parea nestiutor pentru cel incapabil sa intuiasca
adevarata sa natura. El
creeaza premizele întelepciunii în toate fiintele si le hraneste pe cele pregati
te. Le creeaza si nu se
poarta cu ele ca un stapân. Face bine detasat fara speranta rasplatei. Domneste
asupra oamenilor cu
dragoste fara sa-i stapâneasca. Aceasta este adevarata virtute a înteleptului.
11. Treizeci de spite se unesc în butucul rotilor, însa golul din centru îngadui
e folosirea. Argila este
modelata în forma de oala, dar golul din interior face posibila folosirea. Peret
ii sunt strabatuti de usi si
ferestre, golul lor îngaduie folosirea casei. Tot astfel fiinta constituie natur
a lucrurilor, dar Nefiinta
permite folosirea lor.
12. Cele cinci culori formeaza omul, cele cinci sunete îl delecteaza. Cele cinci
gusturi îi suprasolicita
gustul. Întrecerea si vânatoarea îi tulbura mult inima. Goana dupa bogatie îi va
tama adesea sanatatea. Prin
urmare înteleptul trebuie sa se preocupe de viata sa interioara esentiala si nu
de simturi. El paraseste pe
acesta si se îndreapta spre acela care cu adevarat o merita.
13. Gloria si rusinea sunt nedespartite de teama. Onoarea si nenorocirea sunt ne
despartite de
personalitate. Ce se întelege de fapt prin aceasta? Gloria este un lucru demn de
dispretuit, caci atunci
când o ai te cuprinde teama sa nu o pierzi; tot astfel esti cuprins de neliniste
când nu o ai. De aceea se
spune ca gloria si rusinea sunt nedespartite de teama. Putem socoti ca avem ceea
ce ne vine ca fericire
sau nenorocire pentru ca avem personalitate. Daca am fi detasati si separati de
ea, în ce fel ne-ar mai
ajunge nenorocirea? Iata pentru ce, daca principele cinsteste lumea ca pe el îns
usi, poate lua parte la
conducerea ei, daca o iubeste ca pe el însusi, este demn sa o cârmuiasca.
14. Privind catre TAO, nu se vede, se numeste I-nevizibil. Ascultând, este vocea
tacerii ce nu se aude si
de aceea se numeste HI-fara grai. Pipait, desi etern, nu se simte si de aceea se
numeste VEI-imaterial.
Aceste trei însusiri sunt mistere de nepatruns pentru cel fara intuitie si ele î
ntocmesc Unitatea Divina. Mai
presus de TAO nu este lumina, dedesubt nu este umbra. E atotpatrunzator, vesnic
si fara nume. Duce
toate lucrurile în nefiinta. Este forma fara de forma, o închipuire fara de chip
. Este taina de nepatruns
pentru cel lipsit de întelepciune. Nu i se vede nici fata nici spatele; este inf
init. Numai întemeiati pe eternul
si stravechiul TAO putem astazi sa ne desavârsim viata. Cel ce cunoaste aceasta
straveche Taina este
orientat pe Suprema Carare.
15. Înteleptii antici erau subtili, adânci si patrunzatori. Întelepciunea lor er
a asa de adânca încât nu putea fi
cunoscuta. Astazi este greu de a-i prezenta si întelege. Ei erau prudenti precum
cel ce strabate iarna un
fluviu, prevazatori precum cel ce se teme de vecinii sai, gravi precum se cuvine
sa fii înaintea strainilor,
modesti ca gheata care se topeste, simpli ca lemnul (în lucru) la lucrat, goi ca
o vale armonioasa, nepatrunsi
ca o apa tulbure. Cine deci ar putea astazi sa-si purifice sufletul întocmai ca
o apa tulbure lasata sa se
limpezeasca? Cine ar putea sa însufleteasca un mort, redându-i miscarea? Cel ce
si-a însusit cu adevarat
TAO nu are dorinte. El este despuiat de toate si nu cauta cu ostentatie sa fie d
esavârsit.
16. Fiti cu totul fara de dorinte si mentineti-va într-o pace beatifica profunda
. Toate fiintele lumii se nasc
laolalta si apoi se reîntâlnesc în Suprem. Dupa o viguroasa înflorire, orice luc
ru sau fiinta revine în cele
din urma repede la obârsia sa. Aceasta întoarcere la obîrsie este repaosul Supre
m. Repaosul absolut este
întoarcerea la viata eterna. Cel ce cunoaste vesnicul îsi înalta în nesfârsit su
fletul. Prin înaintarea în bine
devine eminent, numai astfel poate sa devina mare întru toate si fiindca devine
asemanator cerului, atinge
TAO si, participând la TAO, exista în vesnicie. Poate pieri acum personalitatea,
caci a ajuns nemuritor. Nu
este nici o primejdie.
17. În timpurile stravechi, poporul abia stia de regi. Mai târziu ajunse a-i iub
i si a-i servi. Apoi a ajuns a se
teme de ei. În sfârsit, veni o vreme când îi dispretui. Când este putina încrede
re, nu se mai obtine simpatia
care face sa se amplifice încrederea. Regii autentici erau gravi si masurati la
vorba. Multumita lor, supusii
imperiului câstigau merite, bucurii si foloase, ei gândeau adesea ca însasi natu
ra noastra esentiala.
18. Când oamenii pierdura cunostinta despre marele TAO, atunci se evidentie pred
ominant bunastarea si
justitia. Când aparu prudenta si istetimea, din ele rezulta o mare ipocrizie. Câ
nd perfecta armonie
datatoare de fericire nu mai domni în familie, începu sa se vorbeasca tot mai de
s despre iubirea filiala si de
îngaduinta parinteasca. Atunci când tarile cazura în dezordine, au aparut slujit
orii credinciosi si aparent
devotati poporului.
19. Parasiti justitia voastra nebuneasca ce nu are aproape nimic comun cu adevar
ata DREPTATE, lasati la
o parte întelepciunea voastra neautentica si poporul va trage sute de foloase. L
asati sa se amplifice
milostenia, cedati autenticului în locul datoriei formale si poporul va reveni l
a adevarata dragoste filiala si
iubire parinteasca! Lepadati abilitatea, lasati la o parte ambitia si nu vor mai
fi nici hoti, nici tâlhari!
Renuntati la aceste trei lucruri care nu sunt decât iluzie si care si-au dovedit
din plin neajunsurile!
Alaturati-va cu tarie si credinta virtutilor voastre firesti. Aratati-va simplit
atea, paziti neprihanirea dintru
început, parasiti interesul personal, înfrânati-va constant dorintele.
20. Lasati cercetarea speculativa, sterila si veti fi gradat eliberati de toate
nelinistile. Deosebirea dintre
"desigur" si "poate ca" este destul de mica. Dar între o fapta buna si una rea d
eosebirea este foarte mare.
Vai! Greu e sa nu-ti fie frica de ceea ce se tem oamenii. Suntem într-un pustiu
fara iubire, sterp si aparent
fara de sfârsit; totusi oamenii se zoresc bucurosi - ca si cum s-ar urca primava
ra pe culmi! Numai eu sunt
sfios. Dorintele mele n-au încoltit înca. Sunt ca un copilas care n-a zâmbit înc
a mamei sale. Ratacesc la
întâmplare, ca un pripasit care nu stie încotro s-o apuce. Toti ceilalti au pris
os, eu singur sunt despuiat de
toate. Sunt o minte simpla si stiu doar ca nu stiu nimic. Oamenii sunt luminati,
numai eu traiesc în bezna; ei
sunt toti isteti, numai eu sunt spiritul greoi. Sunt agitat ca oceanul, umblu fa
ra oprire. Fiecare are un lucru;
eu singur sunt incapabil sa mai posed ceva. Sunt deosebit de toti ceilalti oamen
i prin modul meu de a fi.
Da, dar ma odihnesc în preajma preaslavitei Maicii Mele si a Universului.
21. Formele prin care marea Virtute se vadeste pe acest pamânt nu sunt decât ema
natii ale lui TAO. Iata
care îi este firea: nelimitata si de neconceput, Haos, nedeslusire! În mijloc su
nt forme! Nedeslusire, Haos.
În mijloc sunt fiinte! Taina, întuneric! În sine este o inefabila enigma. Aceast
a esenta este adevarul ultim.
În el însusi se gaseste marturia definitiva a eternitatii si a Adevarului Ultim.
Din vremurile arhaice ale lumii
pâna în zilele noastre, numele nu i s-a stins si nu i se va stinge niciodata. Es
te poarta prin care vin în lume
toate fiintele si se îndreapta catre lumina. Cum stim totul despre ivirea tuturo
r fiintelor? Stim aceasta prin
TAO.
22. Sfarâmat, va deveni întreg. Îndoit, se va îndrepta. Gol, va putea fi umplut
mereu si mereu. Sfârsit, va fi
reînnoit. De are putin, va obtine mult. De are mult, s-ar putea sa piarda tot. I
ata pentru ce înteleptul nu se
alatura decât unitatii si cauta sa fie model desavârsit în lume. E umil si totus
i straluceste. Nu este niciodata
egoist si i se da multa stima. Nu se lauda si are extraordinar de multe merite.
Nu este orgolios si de aceea
suporta si dureaza îndelung. Stravechea maxima: "Sfarâmatul se va reface întreg"
, nu este o vorba
zadarnica. Atunci când omul a devenit întreg, desavârsit, se reîntoarce la Supre
ma sa obârsie.
23. Vorbiti putin, ramâneti în repaus. O furtuna nu dainuie mai mult de o dimine
ata; o ploaie potopitoare nu
tine mai mult de o zi. Daca Cerul si Pamântul nu le pot face sa dureze mai mult,
cum ar putea omul sa faca
sa dureze mereu tristetea, cum ar putea el sa ramâna mereu în agitatie? Cel ce u
rmeaza constant calea lui
TAO, se uneste în final cu TAO. Cel ce urmeaza mereu Virtutea, se uneste pâna la
urma cu Virtutea. Cel
ce urmeaza îndârjit Raul, se uneste într-un jalnic sfârsit cu Raul. Cel ce se un
este cu sine însusi e primit în
TAO; cel ce se uneste cu Virtutea este unit în Virtute; cel ce se uneste cu Raul
, Raul îl primeste si, direct
proportional cu aceasta, sufera. A avea doar putina credinta, înseamna a nu avea
credinta.
24. În vârful picioarelor nu se poate sta neclintit. Cu picioarele încrucisate n
u se poate merge. Atribuindu-
si valoare, nimeni nu straluceste. Multumitul de sine ce stagneaza nu este stima
t. Prin lauda de sine nimeni
nu are merite. Saturând ambitia, se scurteaza traiul. Ca schilodirea si dejectii
le trupului sunt pentru TAO
toate aceste lucruri.
25. Înainte de cer si pamânt exista o esenta Absoluta, o fiinta fara forma. Este
un calm profund, imaterial ce
emana din ea. Ea singura exista si ramâne fara schimbari. Patrunde pretutindeni
si este libera de orice
marginire. Din puterea sa îsi trag obârsia Cerul si Pamântul. Nu-i stiu numele;
i se spune Suprema Carare:
TAO. Nevoit sa-i atribui însusiri, l-as numi MARE. Mare fiind, l-as numi de NEÎN
CHIPUIT. De
neînchipuit fiind, l-as numi INACCESIBIL. Inaccesibil fiind, l-as numi OMNIPREZE
NT. Astfel TAO e
mare, Cerul e mare, Pamântul e mare, regele, de asemenea, e mare. În lume sunt p
atru mari autoritati,
dintre care cea a regelui e una. Regele trebuie sa se supuna Pamântului. Pamântu
l se supune Cerului.
Cerul se supune Cararii (TAO). TAO se supune propriei sale firi esentiale, inefa
bile.
26. Greul este radacina usorului. Calmul este stapânul miscarii. De aceea întele
ptul totdeauna îsi pastreaza
seriozitatea; el îsi pastreaza totdeauna calmul. Ce rusine ca regii, capetenii d
e nenumarate osti, se conduc
pe sine în mod usuratic! Superficialitatea îi pierde pe sfetnici. Agitatia îi pi
erde pe regi.
27. Bunul calator nu lasa urme. Bunul orator nu are ce discuta. Calculatorul bun
nu se slujeste de
instrument de calcul. Paznicul bun nu se foloseste de încuietori si totusi nu se
poate deschide ceea ce el a
închis. Cel ce stie sa lege nu se foloseste de funii, dar nu se poate desface ce
ea ce el a legat. În felul
acesta înteleptul e ajutor si sprijin pentru toti oamenii care merita sa fie înd
rumati. El este ajutor si sprijin
pentru toate lucrurile, care au nevoie, fara a dispretui pe vreunul. Se poate sp
une ca mintea lui e de doua
ori luminata. Omul superior e un bun îndrumator pentru cel ce înca nu este. Omul
obisnuit este unealta
modelabila a înteleptului. Cel ce nu-si cinsteste pe îndrumatorul sau si cel ce
nu iubeste unealta de care se
foloseste, cu toate ca se poate numi el însusi "întelept", este de fapt adâncit
în eroare. Acest adevar este tot
atât de însemnat pe cât este de subtil.
28. Cel care stie ce mare este forta sa si stie totusi sa ramâna slab, este demn
sa primeasca împaratia.
Virtutea vesnica nu-l va parasi si va deveni asemenea unui copil: pur. Cel ce cu
noaste luminile sale si stie
sa ramâna în umbra, este model pentru împaratie. Virtutea vesnica nu-i va lipsi
si va reveni grabnic la
desavârsirea suprema. Cel ce cunoaste gloria si stie sa ramâna umil, este demn s
a primeasca împaratia.
Astfel virtutea vesnica va deveni nemarginita în el si el se va întoarce în simp
litatea dintru început. TAO -
simplitatea dintru început, farâmitându-se, a dat viata atâtor vase - tuturor fi
intelor din lume. Înteleptul care
participa la TAO este cel mai bun maestru. Cârmuirea sa plina de dragoste este f
oarte larga si nu vatama
pe nimeni.
29. Când un om fara putere infinita vrea sa reformeze împaratia si sa o desavârs
easca, este evident ca nu
va reusi niciodata. Împaratia este asemenea unui potir divin, pe care omul singu
r nu are puterea sa îl
modeleze. De încearca sa-l slefuiasca, îl strica; de vrea sa-l însuseasca - îl p
ierde. Printre fiinte, într-
adevar unele merg în frunte si altele le urmeaza, unele sunt puternice, altele s
labe, unele înainteaza,
altele se opresc. Iata pentru ce, când conduce împaratia, înteleptul lasa la o p
arte luxul, orgoliul si
vanitatea celui îmbatat de puterea efemera.
30. De urmeaza TAO, dregatorul ce sfatuieste pe rege nu va trebui sa recurga la
forta armata pentru a
supune popoarele. Raul facut altora întotdeauna se va întoarce. Spinii si palami
da cresc în tarile unde au
trecut ostirile; ani de mari lipsuri urmeaza dupa razboaie îndelungi. Generalul
bun stie sa învinga, dar stie
sa se opreasca si sa fie cumpatat în victorie. Stie sa învinga fara sa se faleas
ca; nu e încrezut si nu cauta sa-
si satisfaca ambitia, nu e inutil aspru. Fiintele îmbatrânesc pentru ca, ajunse
la deplinatatea fortelor,
abuzeaza în mod prostesc de ele. Aceasta nu înseamna a urma TAO. Cine nu urmeaza
TAO sufera si în
cele din urma piere jalnic.
31. Armele cele mai bune nu sunt mijloace de fericire. Toate fiintele se tem de
ele, de aceea cel care
urmeaza TAO nu le pretuieste. Înteleptul nu se gândeste decât sa mentina pacea s
i armonia. El cinsteste
principiul YANG, simbol de viata. Cel ce face razboi cinsteste principiul YIN, s
imbol de moarte. Armele
nu sunt mijloace de fericire, ele nu sunt uneltele întelepciunii sau ale întelep
tului; el nu le foloseste decât
silit. El are în vedere în primul rând calmul, fericirea si repausul. El nu se b
ucura de victorie, caci ar
însemna sa se bucure de moartea semenilor, ori cel caruia i se omoara oamenii nu
reuseste sa conduca
bine. Prosperitatea cuprinde principiul YANG, nenorocirile - principiul YIN. Ace
sta este locul ce l-ar
avea la funerarii cel ce învinge. Cel ce omoara multimea de oameni ar trebui sa
plânga; cel ce câstiga o
victorie ocupa locul ce l-ar avea într-o ceremonie funebra.
32. Cararea este eterna si nu poate fi numita. Este mica prin simplitatea firii,
dar lumea întreaga nu o poate
cuprinde. Daca un rege ar putea sa si-o însuseasca, toate fiintele ar veni sa i
se supuna. Cerul si pamântul
s-ar uni si l-ar sprijini cu duiosia si puterea lor. Poporul s-ar linisti de la
sine. Când TAO a început sa se
farâmiteze, i s-a putut da un nume. Cunoscând acest nume, trebuie stiut în miste
roasa profunzime, cautând
a nu-l scurta prin teoretizare mai mult. Cel ce stie sa se opreasca atunci când
trebuie, nu este în primejdie
sa se piarda. TAO întrepatrunde permanent tot universul. Toate fiintele vin si s
e întorc în TAO ca râurile
în fluvii si oceane.
33. Cel ce cunoaste cât de cât pe altii este inteligent; cel ce se cunoaste pe s
ine este cu adevarat iluminat si
întelept. Cel ce poate sa învinga pe altii este tare, cel ce s-a învins pe sine
este cu adevarat mereu
puternic. Cel ce cunoaste îndestularea e foarte bogat. Cel ce este energic, are
un scop în viata. Cel ce nu
se departeaza de firea sa traieste mult. Cel care de moare nu se stinge, poseda
cu adevarat îndelunga
vietuire pe care o da numai nemurirea.
34. TAO, ca un ocean, se întinde la dreapta si la stânga si în tot universul. Pr
in puterea sa nesfârsita vin în
existenta toate fiintele; el le ofera toata libertatea fara sa le domine. Vesnic
, fara dorinta, se poate numi
chiar mic. Toate fiintele se întorc în sânul sau fara a-l mari. De aceea se poat
e numi si mare. De aceea
înteleptul nu trebuie sa se creada mare ci sa fie mare; astfel, fiind detasat, v
a putea face lucruri mari.
35. Pastrati în inima voastra permanent marea idee de TAO - si lumea va veni dor
nica de întelepciune la
voi. Ea va veni la voi spontan si va profita de bunatatea voastra pentru a ating
e astfel pacea, fericirea si
linistea. Cântecul si ospatul opresc pe drumetul înfometat ce trece. TAO însa nu
are gust, este fara
savoare. Privit, nu se poate vedea, ascultat, nu se poate auzi; recurgând la put
erea sa, aceasta este însa
nesfârsita. TAO este Supremul atotputernic pentru cel întelept.
36. Când un lucru se contracta, e sigur ca era dilatat. Când devine slab, e sigu
r ca a avut forta. Când se
depreciaza, înseamna ca era înaltat. Când se despovareaza, înseamna ca era covâr
sit. Toate acestea sunt
totodata clare si ascunse. Slabul învinge tarele, moalele biruie asprul. Pestele
sa nu încerce niciodata sa
iasa din apa. În regat, armura trebuie tainuita poporului.
37. TAO reflecta etern NON-ACTIUNEA si totusi, nimic nu ramâne nefacut de El. Da
ca regele si supusii
sai ar putea sa practice TAO, toate fiintele ar ajunge la tinta lor rapid si cu
usurinta. Atunci, chiar daca
dorinta de a actiona nu este complet stinsa, în ei s-ar putea totusi frâna spont
an, datorita simplitatii fiintei
fara nume. TAO aduce lipsa de dorinte. Fara dorinte rezulta fericirea si pacea.
Astfel lumea se va
îndrepta spre sine însasi si va putea atinge Absolutul.
38. Oamenii superiori nu au virtute lumeasca, ei au VIRTUTE. Cei ce tin la virtu
tea lor nu au virtute.
Virtutea superioara corespunde Non- Actiunii, ea nu are intentii. Virtutea comun
a nu actioneaza decât cu
intentia ascunsa de a fi apreciata si recunoscuta. Bunatatea superioara actionea
za întotdeauna fara intentii.
Justitia înalta actioneaza însa cu intentii. Ceremoniile care actioneaza ca si c
um nimeni nu li se supune,
sfârsesc prin violenta. Când omenirea a pierdut cunoasterea, nu a mai avut decât
Virtutea. Pierzând
Virtutea, i-a ramas bunatatea; pierzând bunatatea, a gasit dreptatea; pierzând d
reptatea, a stabilit în final
ceremoniile. Dar ele nu sunt decât umbra virtutii si izvor de dezordine. Cunoast
erea falsa este aparenta
Cararii si începutul prostiei. Omul de seama pretuieste ceea ce este de seama si
nu ceea ce este usuratic;
el are în vedere fructul, nu floarea; pe aceasta o nesocoteste si se alatura rod
ului.
39. Iata lucrurile care dintru început primira unitatea: gratie unitatii, Cerul
avu neprihanirea; Pamântul-
stabilitatea; Spiritul- cunoasterea; Golul avu plinatatea; Fiintele avura naster
ea; Împaratii - devenira pilde
pentru lume. Iata creatia unitatii. Daca Cerul nu ar fi neprihanit, ar fi în pri
mejdie sa se întunece; daca
Pamântul nu ar avea temeinicie, ar fi în primejdie sa se farâmiteze; daca Golul
nu s-ar umple, ar fi
zadarnic; daca Fiintele nu s-ar mai naste, ar pieri definitiv; daca Împaratii, d
in orgoliu, ar înceta sa mai fie
pilde pentru lume, ar fi primejdie de rasturnare. Demnitatile se reazema pe ceea
ce este obisnuit - marirea
pe ceea ce este jos. Împaratii se numesc ei însisi "slugi nevrednice", oameni fa
ra însemnatate. Nu arata ei
astfel ca marirea nu izvoraste din ei însisi, si ca este întemeiata pe cei de jo
s? Adevarat, un car fara roti nu
mai e car. Împaratul nu trebuie sa fie nici suprapretuit ca diamantul, nici neba
gat în seama ca piatra.
40. Conditia mersului catre TAO: întoarcerea în nefiinta. Modul de actiune: fara
fortare neadecvata. Toate
aceste lucruri vin de la fiinta. Fiinta, la rândul ei, provine de la nefiinta.
41. Oamenii superiori, când aud vorbindu-se despre TAO, pun în practica; oamenii
de jos, uneori
urmeaza, alteori nesocotesc; cei inferiori si prosti însa iau în râs. De n-ar fi
luat în râs, n-ar fi adevaratul
TAO. Odinioara se spunea: Cel ce percepe clar pare închis în umbra. Cel ce este
pe culme pare jos. Cel
cu adevarat virtuos pare de dispretuit. Cel neprihanit pare acoperit de rusine.
Cel de merit, pare
nepriceput. Cel plin de virtute pare neîngrijit. Omul simplu, puternic si sincer
pare de nimic.
42. TAO este un patrat mare ale carui unghiuri nu se vad. Este un vas mare ce nu
poate fi cuprins. E un
glas puternic pe care, ignoranti ramânând, nu-l putem auzi. E un chip mare a car
ui forma nu o putem
vedea. TAO este o taina deplina. Nu se poate numi. TAO sustine si conduce toate
fiintele catre
desavârsire, si fara ajutorul sau atotputernic, nimic durabil si valoros nu se p
oate realiza.
43. TAO e iscat din unul. Unul l-a ivit pe doi. Doi a produs pe trei. Trei a alc
atuit toate fiintele lumii.
Fiintele toate izvorasc din principiul tainic si imuabil pentru a se îndrepta ul
terior spre lumina si
nemanifestare. Duh real, el produce armonia lor. Oamenii ignoranti se tem sa fie
"slugi nevrednice", "fara
însemnatate". Si totusi astfel se considera cei cu adevarat mari. Cel umilit se
va înalta. Cel ce cauta faima,
urmarind plin de ambitie sa se înalte, va fi coborât. Nu se manifesta totdeauna
pentru noi decât ceea ce
rezulta din actiunile noastre anterioare. Cei care sunt violenti nu vor avea în
final o moarte fericita. Acest
exemplu este izvorul învataturilor mele.
44. În lume lucrurile cele mai slabe domina pe cele mai puternice. Nefiinta într
epatrunde ceea ce pare de
nepatruns; în felul acesta actiunea ei este hotarâtoare. Putini oameni în lume p
ot instrui fara a vorbi, pot
folosi fara a lucra.
45. Ce vi se pare mai însemnat, marirea sau persoana voastra? Ce vi se pare mai
de pret, bogatiile sau
persoana voastra? Care este cea mai mare nenorocire, a câstiga sau a pierde? Cel
care are dorinte, va
suferi, cel care are bogatii, va pierde. Multumindu-te cu putin, se înlatura nef
ericirea. Stând în rezerva se
înlatura primejdia. Actionând mereu astfel, viata se prelungeste dupa voie.
46. Când înteleptul a devenit desavârsit si se simte înca nedesavârsit, el lucre
aza neîncetat la desavârsirea
sa si apoi o pastreaza nealterata. Când înteleptul este plin de merite si tot se
mai simte lipsit de ele, el
lucreaza astfel neîncetat sa câstige merite si astfel îsi pastreaza si îsi îmbog
ateste meritele. Ceea ce este
foarte drept tot mai este îndoit. Stiinta cea mai înalta este înca prostie. Eloc
inta cea mai stralucita este înca
gângaveala. Miscarea biruie frigul; repausul învinge caldura, calmul triumfa asu
pra pasiunilor. Omul
virtuos si calm este un model admirabil pentru univers.
47. Când tara urmeaza TAO, caii servesc agricultura. Când tara paraseste TAO, ca
ii merg la oaste.
Greseala cea mai mare este de a avea dorinte. Nenorocirea cea mai mare este de a
nu cunoaste masura.
Crima cea mai mare: intentia de cucerire. Cel ce stie sa se multumeasca cu putin
este întotdeauna împacat
cu soarta sa. Cel sarac în dorinte este bogat în multumire.
48. Fara a-ti parasi camera se poate cunoaste universul. Fara sa privesti deloc
pe fereastra se poate zari
calea esentiala a cerului. Cu cât mergem mai departe, cu atât mai putin cunoaste
m. Înteleptul cunoaste fara
sa calatoreasca, întelege fara sa priveasca, îndeplineste eficient fara sa actio
neze.
49. Cel care se deda studiului se întinde din zi în zi. Acela care se consacra l
ui TAO se calmeaza de la o
zi la alta. Se calmeaza si tot se mai calmeaza; pâna când ajunge sa nu mai actio
neze deloc. Prin Non-
Actiune nu exista nimic care sa nu se faca. Mai ales prin "nefacere" se câstiga
universul. Acela care, în
ignoranta fiind, vrea sa faca, nu poate câstiga universul.
50. Înteleptul nu are suflet propriu, el face al sau numele poporului. A fi bun
fata de cei buni si îngaduitor
fata de cei care nu sunt buni, înseamna sa detii adevarata bunatate. A avea depl
ina încredere în oamenii
de încredere si a avea încredere în cei care nu sunt demni de încredere înseamna
sa detii adevarata
încredere. Existenta si modul de comportare ale înteleptului inspira frica aproa
pe tuturor oamenilor
ignoranti din lume. Catre cel întelept poporul îsi întoarce privirea si îsi orie
nteaza urechile; înteleptul, la
rândul sau, trateaza poporul ca pe propriul sau copil iubit.
51. A iesi din TAO înseamna a trai (în manifestare). A intra în TAO înseamna a m
uri (pentru manifestare).
Trei oameni din zece sunt pe calea vietii (aceia care au o vitalitate mai mare p
ot sa traiasca mai mult timp).
Trei oameni din zece sunt pe calea mortii (aceia care au o vitalitate slaba mor
tineri). Trei oameni din
zece care erau pe calea vietii se îndreapta prematur catre împaratia mortii. Pen
tru ce aceasta? Pentru ca
ei iubesc prea mult viata (unii dintre aceia care au vitalitate mare mor totusi
tineri pentru ca în mod
prostesc abuzeaza de sanatatea lor). Îl admir si îl respect pe acela care cunoas
te arta de a se cruta si
stapîni în tot ceea ce face. Un asemenea om nu întâlneste nici rinoceri si nici
tigri atunci când calatoreste
pe pamânt. El nu are nevoie sa poarte nici armura si nici arme chiar si atunci c
ând intra în mijlocul
armatelor adverse. La el, rinocerii nu gasesc un loc pe care sa-l strapunga cu c
ornul. La el, tigrul nu
gaseste un loc unde sa-l zgârîie. La el, arma nu descopera un loc pe care sa-l r
aneasca. De ce? Fiind deja
nemuritor, nici un loc pe el nu se mai deschide pentru moarte.
52. TAO produce, virtutea conserva. Materia furnizeaza un corp. Ambianta îl fini
seaza. Astfel, toate
fiintele lumii omagiaza pe TAO si onoreaza virtutea. Aceasta veneratie pentru TA
O si acest respect al
virtutii nu sunt ordonate, ci întotdeauna spontane. Caci TAO este acela care le
produce, virtutea este
aceea care le conserva, facându-le sa se mareasca si sa creasca, ajutându-le sa
se împlineasca si sa se
maturizeze, oferindu-le posibilitatea de a se hrani, si protejându-le. A produce
fara sa-ti însusesti, a
actiona fara sa astepti nimic în schimb, a ghida cu dragoste fara sa constrângi,
iata suprema virtute pe care
o atingem prin TAO.
53. Principiul lumii poate fi considerat drept Muma Lumii. Când s-a gasit muma,
se cunosc copiii. Când se
cunosc copiii si se revine la cunoasterea mumei, nu este nici o primejdie de pie
rdere a personalitatii. Fiti
tacuti, închideti poarta simturilor si pâna la moarte veti fi plini de bucurie s
i nu vi se va întâmpla nici un rau.
Caci, deschizându-va poarta simturilor si permitând dorintelor sa va copleseasca
si sa va stapâneasca,
pâna la moarte nu veti fi mântuiti. Vederea lucrurilor subtile înseamna a fi ilu
minat. Umilinta pastrata este
tarie. Calauziti de stralucirea lui TAO, întoarceti-va la eterna lumina. Evitati
nenorocirea, nesocotind
personalitatea. Alaturati-va de pe acum cu hotarâre eternului.
54. De-as fi la conducerea tarii, as merge mereu pe marele drum. Ma tem mult sa
par însemnat. Marele
drum este foarte cunoscut de marii Întelepti, însa multimea prefera potecile rat
acitoare ale erorii si
suferintei. Palat bogat: tarâna necultivata, grânare goale. Vesmânt luxos: sabie
ascutita, mâncare multa,
bogatii îngramadite - indica adeseori furt si fala. Desigur, toate acestea nu în
seamna a pasi pe marele
Drum - TAO.
55. Celui cu virtutea bine înradacinata în fiinta nu îi va fi teama ca-i va fi s
mulsa. Cel identificat puternic cu
virtutea nu o poate pierde. El va fi preamarit de toti urmasii sai. Cultivând me
reu TAO în inima, Virtutea va
deveni sincera. Cultivând-o în familie, virtutea va spori mult. Cultivând-o în s
at, ea se va raspândi.
Cultivând-o în toata lumea, virtutea va deveni universala. Observându-te cu deta
sare si luciditate, te
judeci singur. Observând doar pe altii, judeci numai pe altii. Observând cu înte
lepciune tara, judeci tara
cum trebuie si numai în felul acesta se cunoaste tara.
56. Omul plin de virtute este pur ca un copil ce nu se teme nici de fiarele salb
atice, nici de serpi. Oasele îi
sunt moi, nervii îi sunt slabi si totusi strângerea sa este puternica. Poate str
iga o zi întreaga fara sa
raguseasca, caci este armonizat cu firea. A cunoaste armonia înseamna a cunoaste
ce este etern.
Cunoasterea eternului este lumina absoluta, datatoare de putere si întelepciune.
A cauta doar prelungirea
vietii nu este suprema fericire. Taria este data de energia vitala, însa când te
întaresti si devii în final rigid,
îmbatrânesti. Aceasta nu înseamna a urma TAO. Cel ce nu practica consecvent TAO
- piere repede în
suferinta. Cel ce stie cu adevarat, nu vorbeste. Cel ce mereu vorbeste, nu stie.
A tacea launtric, înseamna
a închide poarta simturilor. A înceta activitatea, a te desface de toate legatur
ile chinuitoare, a-ti stapâni
perfect flacara vietii si a te identifica cu atomii ultimi, înseamna a atinge un
itatea. Atunci se considera de
fapt ca fiind egale onoarea si disgratia, câstigul si pierderea, bunatatea si in
juriile. Aceasta este atitudinea
corecta a celui cu adevarat întelept.
57. Cel ce este drept poate guverna, cel ce este viclean, poate face razboiul; î
nsa cel ce practica Non-
Actiunea va obtine împaratia.
Iata dupa ce stim ca este asa:
- regulamente multe, mare saracie în popor
- multe arme, primejdie pentru tara
- artele excesiv cultivate, multe obiecte nefolositoare
- legi multe, hoti multi
De aceea, înteleptul afirma: voi practica Non-Actiunea si poporul se va guverna
singur; voi trai în liniste si
poporul va evolua prin el însusi; voi evita agitatia si poporul se va întari de
la sine; nu voi avea dorinte si
poporul va reveni la simplitatea dintru început.
58. Când administratia este îngaduitoare, poporul se îmbogateste. Când administr
atia este hrapareata,
poporul este lipsit de toate. Binele este absenta Raului, raul este absenta bine
lui. Si când va înceta
aceasta? Daca cârmuitorul nu este drept, oamenii drepti devin înselatori, cei vi
rtuosi fatarnici. Poporul
este tinut în întuneric multa vreme dupa aceea. Înteleptul este totdeauna corect
, el nu vatama pe nimeni;
este drept fara a cauta excesiv sa îndrepte, este luminat dar nu raspândeste ori
cui luminile sale. Atunci
când cel care se afla în fata sa este pregatit, el îl va ajuta cu bunavointa.
59. Pentru a guverna oamenii si a sluji cerul, virtutea cea mai folositoare este
cumpatarea. Fiti totdeauna
cumpatati. Având astfel îndeajuns virtute, biruiti toate. Puterea voastra nu va
avea margini si veti stapâni
împaratia. Cel care cunoaste TAO - Muma împaratiei, va dainui vesnic ca o planta
cu radacinile înfipte
adânc si tulpina puternica.
60. O mare împaratie va trebui condusa cu simplitatea cu care se gateste o hrana
pura. De guvernezi
practicând TAO, spiritele mortilor nu-si vor manifesta puterea lor, netulburând
pe cei vii. Nici spiritul
înteleptului nu-i va mai tulbura pe cei ignoranti si rai, virtutea sa îmbinându-
se de minune cu cea a
spiritelor foarte evoluate.
61. O împaratie mare trebuie sa coboare pentru primirea tarilor mici, întocmai c
a fluviul cel culegator de
ape. O tara mica trebuie sa se plece pentru a fi ocrotita sub o mare împaratie.
Astfel una va câstiga în
întindere, cealalta în puterea de a guverna oamenii. Tot asa, cei mari trebuie s
a se plece atunci când este
necesar.
62. TAO contine toate lucrurile. Este comoara omului bun si ocrotirea celui nest
iutor si pur. Vorbele bune
sunt de mare pret; faptele bune însa înalta si mai mult pe om. Nu trebuie pe ned
rept sa fie respins cu
dispret nimeni. Este frumos sa ai pietre scumpe, decoratii si sa te urci în tras
uri. Dar mult mai bine este sa
înaintezi cu umilinta spre TAO. Strabunii cunosteau înainte de toate Cararea Sup
remului. Pentru ca poate
fi aflata fara cercetari îndelungi si pentru ca prin ea, chiar si cel mai vinova
t, poate fi mântuit de pacatele si
durerile sale. Cararea Supremului (TAO) este cea mai de pret comoara.
63. A practica Non-Actiunea, a fi preocupat doar de întelepciune, a gusta ceea c
e este fara gust, a socoti
mare ceea ce este rar si valoros, a rasplati ocara prin binefaceri, aceasta este
TAO - Cararea Supremului.
Înteleptul începe lucrurile grele mai întâi prin cele usoare, lucrurile mari mai
întâi prin cele mici; caci tot
ce este azi mare sau greu a fost cândva, odinioara, mic si usor. Înteleptul nu c
auta cu tot dinadinsul sa faca
lucruri mari, de aceea, fiind detasat, le poate face. Cel ce promite cu usurinta
, rar îsi tine cuvântul. Cel ce
calculeaza suspicios si temator totul, usor va întâmpina greutatile. Înteleptul
cumpaneste dinainte greutatile
si, datorita faptului ca actioneaza plin de îndrazneala, le va învinge.
64. Usor este de pastrat ceea ce sta linistit. Usor este sa prevezi ceea ce n-a
început când esti întelept.
Usor este de sfarâmat ceea ce este înca slab. Usor este de împrastiat ceea ce es
te înca mic. Zdrobiti deci
raul înainte de a exista, opriti dezordinea înainte de a izbucni. Cel mai mare c
opac a rasarit dintr-un
sâmbure mic, un turn cu noua caturi s-a înaltat de la un pumn de pamânt. O calat
orie de mii de leghe a
început cu un pas. Cel ce lucreaza, uneori va da gres, cel ce ia, adesea va pier
de. De aceea înteleptul
urmeaza Non-Actiunea si nu se teme de nereusita, nelegându-se de ceva nu este ex
pus sa piarda. Omul
obisnuit, dimpotriva, da gres în ajunul izbânzii, pentru ca nu este la fel de pr
evazator la sfârsitul
întreprinderii ca la începutul ei. Înteleptul, fiind pe deplin detasat, nu urmar
este decât lipsa de dorinte. El
dispretuieste bunurile greu de obtinut, se straduieste sa nu cerceteze excesiv,
mintea sa nu speculeze
steril si se fereste de greselile pe care toti oamenii comuni si nestiutori le s
avârsesc. El nu vrea decât sa
ajute detasat si plin de dragoste toate fiintele sa evolueze dupa propria lor fi
re, de aceea nu îndrazneste
sa lucreze altfel.
65. Strabunii urmau cararea nu numai pentru a lumina poporul, ci pentru a conduc
e simplu si firesc.
Poporul este greu de guvernat când este excesiv de învatat, dar semidoct în fond
. Cel ce se foloseste de
stiinta omului pentru a guverna, este o nenorocire pentru tara; cel care nu o fo
loseste este o
binecuvântare. Cunoscându-se acest adevar, se cunoaste cu adevarat de ce are nev
oie tara si se atinge o
virtute profunda care, desi pare contrara firii lucrurilor, aduce totusi pace si
armonie pretutindeni.
66. Pentru ce fluviile si marile primesc tributul tuturor apelor? Pentru ca înde
osebi pot sa se mentina sub
nivelul lor. Tot astfel înteleptul care aspira sa fie deasupra oamenilor vorbest
e de el însusi ca si când ar fi
mai prejos de ei; voind sa-i calauzeasca, el sta adeseori în urma lor. Astfel po
porul este deasupra lui si el
totusi nu-i simte povara; este înaintea lui si el totusi nu sufera. Toata tara î
l preamareste atunci si i se
supune. El se pleaca si, fiind prin modestia sa mai prejos de oameni, nu-si face
dusmani.
67. Toata lumea spune ca învatatura mea este mare, dar nu potrivita firii omenes
ti. Eu consider însa ca
tocmai pentru aceasta ea este mare. Cât priveste celelalte învataturi ce par fir
esti, de mult s-a vazut într-
adevar micimea lor.
În mine am trei comori:
- blândetea, care îmi îngaduie sa fac adeseori lucruri marete;
- umilinta, multumita careia pot oricând deveni primul;
- cumpatarea, care-mi permite sa fiu retras si totusi sa ma gasesc în fata.
Datorita pervertirii oamenilor, astazi se cauta mai ales curajul, nu blândetea,
ambitia si nu cumpatarea. Azi
se urmareste cel mai adesea a fi mereu în fata si nu de a fi modest si retras. T
otusi blândetea este
biruitoare atât în atac cât si în aparare. Cerul a dat omului blândetea spre mân
tuire si iluminare. Blândetea
este o comoara nepretuita.
68. Un comandant bun nu este violent. Un luptator bun nu este mânios. Cel ce sti
e sa învinga nu se
razboieste. Cel ce stie sa conduca oamenii este foarte umil. Iata ce înseamna a
actiona fara lupta si sa stii sa
te folosesti cu întelepciune si dragoste de oameni. În felul acesta înteleptul u
neste actiunea sa cu vointa
atotputernica a cerului. Iata întelepciunea straveche a acestei lumi.
69. Un mare razboinic zicea: "Prefer sa fiu oaspete decât gazda, prefer sa fac u
n pas mic înapoi, decât
unul mare înainte". Astfel poti apuca sabia fara sa o folosesti si sa înaintezi
binevoitor catre dusman fara sa
lupti. Nu este mai mare greseala decât a ataca cu nesocotinta, caci astfel se po
ate pierde totul. Adeseori
când doua osti se lupta cu arme egale, omul cel mai milos este cel care obtine v
ictoria.
70. Învatatura mea, care izvoraste din întelepciune este usor de înteles, usor d
e urmat si totusi nimeni,
care nu este pregatit nu o întelege, nimeni în afara celui capabil nu o aplica.
Cuvintele mele, simple în
aparenta au o obârsie straveche si actiunile mele detasate izvorasc din legea su
prema. Cei ce ma înteleg
sunt rari; doar aceia care realizeaza pe deplin adevarul spuselor mele ma pretui
esc caci, pentru ignoranti
omul întelept pare sarac, pentru ca tine ascunsa în suflet comoara sa etern nepi
eritoare.
71. A sti ca nu stii, este un merit; a nu sti si a te complace în aceasta stare
penibila este o slabiciune; a simti
aceasta slabiciune înseamna a face un pas catre depasire. Înteleptul, prin depas
irea limitelor sale comune,
nu are aceasta slabiciune; el îsi simte slabiciunea si, trecând dincolo de ea, a
junge astfel sa nu o mai aiba.
72. Când poporul nu se teme de primejdii, primejdiile îl pândesc de pretutindeni
. Paziti-va de a gasi
locuinta voastra prea strâmta si stiinta voastra prea modesta. Înteleptul se cun
oaste întocmai asa cum este si
nu cauta sa para; îsi cunoaste soarta si nu o supraestimeaza. El îsi intuieste m
enirea si nu se mai
subestimeaza.
73. Cel care îsi arata mereu, ostentativ si plin de mândrie curajul, prin îndraz
neala va pieri. Cel care are
curajul de a se stapâni mereu, va fi fericit. Cum am putea sti care este porunca
cerului? Înteleptul se
hotaraste greu sa actioneze; înainte de actiona el intuieste vointa Cerului. El
urmeaza astfel totdeauna
Calea Cerului, mai mereu actioneaza fara lupta si astfel învinge totul. El nu vo
rbeste si totusi se face
ascultat. Nu cheama si toate fiintele alearga parca fermecate spre el. Pare domo
l, dar este foarte iscusit.
Urzeala cerului este rara, dar nimeni care nu este întelept nu o poate strabate.
74. Daca poporul nu se teme de moarte, nu poate fi guvernat cu amenintarea morti
i. Daca se teme de ea,
se pot executa vinovatii, dar cine are îndrazneala sa o faca? Exista un judecato
r suprem, care el singur da
aceasta pedeapsa. Cel care vrea sa-l înlocuiasca este ca si un neîndemânatic car
e ar vrea sa ciopleasca
niste statui cu securea - usor atunci el se raneste.
75. Poporul este înfometat pentru ca împaratul risipeste tezaurul; de aceea este
înfometat. Poporul este
greu de cârmuit pentru ca împaratul nu da dovada de întelepciune; de aceea atunc
i, poporul este greu de
cârmuit. Poporul uneori ajunge sa nu se teama de moarte, pentru ca are multe de
suferit în viata; de
aceea, disperat, el nu se mai teme de moarte. Cel ce nu se zbate sa traiasca cu
orice pret, este mai întelept
decât cel ce pune viata aceasta mai presus de toate.
76. Omul când se naste este mladios si slab; când moare este tare, rigid. Tinere
le mladite ale plantelor sunt
moi si mladioase; lemnul mort este tare si uscat. Puterea si rigiditatea însotes
c moartea; fragezimea si
mladierea însotesc viata. Cel ce se sprijina doar pe propria lui putere nu va re
purta mereu victoria. Când
copacul a devenit foarte puternic, este taiat. Cel care este socotit mare si put
ernic este adeseori mult mai
prejos decât acela care este mladios si slab.
77. Calea cerului este asemanatoare arcasului care, întinzându-si arcul, coboara
ceea ce este înaltat si
ridica ceea ce este jos. Cerul ia de la cei care au prea mult, pentru a da celor
care nu au îndeajuns. Însa
omul pervers si rau ia chiar de la sarac, pentru a-si spori prisosul. Cine, avân
d prisos, vrea sa-l puna plin
de detasare în slujba lumii? Numai acela care, plin de întelepciune paseste pe c
arare. Înteleptul
actioneaza prompt fara speranta rasplatirii; el lucreaza totdeauna detasat si bu
curos, fara sa râvneasca
merite.
78. Nimic pe pamânt nu este mai moale, mai slab decât apa; si totusi cu câta usu
rinta sfarma ea tot ce este
tare si dur! Cel slab si tenace învinge pe cel puternic; ceea ce este moale, pân
a la urma, biruie ceea ce
este dur. Toata lumea cunoaste aceasta realitate, însa aproape nimeni nu se conf
ormeaza. Iata pentru ce
înteleptul zice: cel ce stie sa rabde învinuirile nedrepte ale tarii sale este u
n adevarat stapân; cel ce îndura
plin de compasiune blestemele nemeritate ale tarii sale este un adevarat rege. A
devarul pare adeseori
contrar firii pentru cei obisnuiti în minciuna. Pentru foarte multi ignoranti, a
devarul este cea mai
formidabila minciuna.
79. Dupa o ura mare, va ramâne întotdeauna o ura mica, tocmai de aceea înteleptu
l ramâne calm, plin de
dragoste si egal; el nu asteapta nimic de la altii. Omul virtuos nu se gândeste
decât la ceea ce are de
înfaptuit, omul obisnuit se gândeste mai mereu numai la profit. Calea Cerului nu
are preferinta pentru
nimeni; Ea este însa fulgerator de partea omului virtuos si întelept.
80. As dori sa conduc o tara mica si un popor putin numeros. Vreo zece sau o sut
a din supusii mei ar avea
arme, dar nici pe acelea nu le-ar întrebuinta. I-as învata sa se teama de moarte
si sa nu se duca sa o caute
în afara regatului. Ei ar avea vase de razboi si care de lupta, însa nu le-ar fo
losi. Ar avea armura, dar nu ar
purta-o. I-as face înainte de toate sa revina la ocupatiile lor firesti si sa se
iubeasca plini de daruire si
abnegatie. Astfel ei ar gasi placuta hrana obisnuita, elegant vesmântul simplu,
pasnica si sigura locuinta lor,
încântatoare desfatarile patriarhale. Si de ar fi asa de aproape de regatul veci
n încât s-ar auzi cântec de
cocos si latrat de câini, supusii mei fericiti ar ajunge la adânci batrâneti si
ar muri fara sa fi simtit nevoia de a
iesi din tara.
81. Cuvântul sincer nu este ambitios, cuvântul ambitios nu este sincer. Omul gâl
cevitor nu este virtuos,
omul bun nu este gâlcevitor. Cel ce cunoaste cararea adevarului nu este învatat,
ci întelept; cel învatat nu
poate cunoaste cararea adevarului. Înteleptul nu îngramadeste niciodata comori.
Cu cât cheltuieste mai
mult pentru altii, cu atît câstiga mai mult pentru sine. Cu cât da mai mult, cu
atât se îmbogateste mai mult. Cu
cât daruie mai mult, cu atât i se ofera mai mult. Aceasta este Calea Suprema a c
erului care raspândeste
binefacerile sale asupra tuturor celor care merita si nu vatama pe nimeni. Aceas
ta este Calea Suprema a
Cerului care actioneaza întotdeauna fara lupta.
TREZIREA DE LA ANIMALITATE LA SPIRITUALITATE
OMUL ESTE DOMINAT DE DOUA DEFECTE
CARE ÎL ÎMPIEDICA SA SE GÎNDEASCA LA DUMNEZEU:
EL ÎSI ASCUNDE MIILE DE GRESELI;
SI DEZVALUIE GRESELILE MINORE ALE CELORLALTI.
Aspiranti!
BHARAT a contribuit la linistea si prosperitatea în lume din timpurile stravechi
prin aderarea sa la calea
spirituala. De atunci pâna în zilele noastre mesajul: "Fie ca toti oamenii din l
ume sa fie fericiti" a fost idealul
BHARAT. Multi oameni din diferite locuri, în diferite epoci s-au cufundat în ei
însisi experimentînd
fericirea Spiritului.
Astazi, datorita influentei modernismului si a modernitatii, tinerii si tinerele
trateaza cu multa usurinta
termenul "spiritualitate". Exista un motiv pentru aceasta atitudine. De secole,
oamenii au transmis oral
afirmatiile spirituale, ca papagalii, fara sa le înteleaga semnificatia, iar ace
asta a avut drept rezultat faptul ca
studentii de acum sînt incapabili sa înteleleaga adevaratul înteles al spiritual
itatii.
Chiar si eruditii si oamenii spirituali eminenti au fost incapabili sa transmita
mesajul spiritual catre tinerii de
astazi într-o maniera care sa fie accesibila lor si care sa le deschida inimile.
Impresia care este transmisa
tinerilor este ca spiritualitatea consta doar în a face actiuni bune cum ar fi r
ealizarea BHAJANS-urilor
(cîntece si dansuri rituale), oferirea lui PUJA (rugaciune), recitarea numelui l
ui Dumnezeu, a merge în
pelerinaje si a vizita temple. Principalul motiv pentru care se întîmpla astfel
este ca cei ce le propaga
înteleg gresit mesajul profund al VEDELOR si VEDANGAS-urilor si nu sesizeaza ade
varurile de
substrat ascunse în marile lucrari epice orientale si în PURANE.
Dintre tinerii si tinerele de astazi nici unul nu întelege care este semnificati
a spiritualatii. Ei îsi imagineaza
ca spiritualitatea înseamna sa meditezi le Dumnezeu, sa faci baie în ape sfintit
e si sa vizitezi manastiri.
Aceasta nu reprezinta întelegerea corecta a spiritualitatii. Spiritualitatea îns
eamna distrugerea naturii
animale din om, facându-l sa-si realizeze constiinta sa divina. Spiritualitatea
înseamna ca fiinta sa nu-si
dezvolte mîndria egoista în detrimentul potentialitatilor divine din ea, ci sa l
e utilizeze pentru dobândirea
puterii spirituale. Spiritualitatea ne face sa recunoastem ca multiplele capacit
ati ce se manifesta în om
emana din Spirit si nu din minte. Ea înseamna dezvoltarea credintei ca toate put
erile provin de la
Dumnezeu.
Spiritualitatea nu înseamna a înainta de la stadiul uman la cel Divin. Ea cauta
sa manifeste divinitatea în om.
Spiritualitatea nu înseamna sa trecem de la obisnuit la Divin.
Spiritualitatea înseamna a-l face pe om sa-si manifeste Divinitatea în el însusi
.
Oamenii contemporani au impresia gresita ca spiritualitatea este legata de calat
oria facuta pornind de la
lumea obisnuita pâna la tarâmul cel mai înalt si vice-versa. Datorita acestei vi
ziuni gresite, studentii actuali
sînt înt-o stare de confuzie cu privire la spiritualitate. Spiritualitatea apare
pentru ei fara înteles.
Spiritualitatea înseamna a întelege rolul spiritului în viata curenta. Este un f
el de a trai. Întreaga noastra
viata este legata de Spirit. Toate puterile omului provin din spirit. Este total
gresit sa gândim ca
Spiritualitatea este separata de viata noastra cotidiana si ca problemele noastr
e zilnice nu au relatii cu
spiritualitatea. Dupa cum nu trebuie sa ne gândim ca spiritualitatea înseamna a
duce o viata singuratica si în
izolare. Adevarata spiritualitate afirma recunoasterea unitatii întregii umanita
ti, venind sa demonstreze
adevarul spiritual ce sustine aceasta unitate divina.
Întreaga noastra viata este legata de spiritual. Orice ar spune cineva, orice ar
face, orice ar gîndi, toate
acestea sînt în legatura cu spiritul. Spiritualitatea este expresia îndemnurilor
Spiritului Interior. Faptele
bune facute de instrumentele externe ale corpului nu pot fi considerate spiritua
le.
SFÎRSITUL ANIMALITATII
Primul lucru pe care trebuie sa-l faca cineva este sa distruga natura animalica
din om. Fara eliminarea
naturii animalice, toate ritualurile si actele de caritate nu sînt de nici un fo
los. De ce folos ar fi cresterea
instinctelor animalice ale unui om, desi acesta face acte de caritate sau se con
formeaza imperativelor
religioase. Pe masura ce un om îmbatrâneste, dorintele sale de asemenea cresc, î
n loc sa se diminueze.
Realizînd ritualuri exterioare fara a supune natura animalica, oamenii nu fac de
cît sa urmeze o cale
gresita. Oricât de mult l-ar contempla un om pe Dumnezeu, el este o victima a at
asamentului (RAGA) si
urii (DWESHA). Aceste doua tendinte animalice trebuie suprimate înca de la încep
ut.
Oamenii participa la BHAJANS. Acesta este fara îndoiala un act benefic, dar este
doar un element auxiliar
în disciplina spirituala. Oamenii iau parte la BHAJANS, dar drept urmare, îsi sc
himba ei atitudinile? Nu.
Toate atributele animalice, cum ar fi sentimentele negative, ramîn, chiar daca e
i participa le BHAJANS.
Fara a scapa de asemenea atitudini a continua sa participam în BHAJANS este lips
it de valoare. Fara
eliminarea naturii animalice un cântaret în BHAJANS continua sa fie un pacatos.
BHAJANS vor trebui sa
fie folosite ca un mijloc pentru depasirea naturii animalice. Partriciparea în B
HAJANS si realizarea de
rugaciuni va trebui sa conduca la eliminarea atributelor animalice. Fara cucerir
ea naturii animalice, toate
formele de ruga exterioara sînt fara folos.
PRACTICA SI PRECEPTE
Oamenii vorbesc pe larg despre maretia scripturilor BHARATIYA si cânta glorie VE
DELOR. Dar toate
scripturile sînt menite sa promoveze practicile corecte si nu sa fie folosite do
ar ca texte pentru a fi citite.
De ce folos ar fi simpla citire a acestor scripturi si un ritual de rutina, fara
a practica învataturile lor?
Cartile sacre ale diferitelor religii - fie ele VEDELE, Biblia sau Coranul - int
entioneaza sa promoveze
practica spirituala si nu trebuie folosite doar pentru citire ritualista. Chiar
si eruditi eminenti considera
aceste scripturi doar ca texte pentru PARAYANA (recitarea rituala). Datorita ide
ilor gresite ale acestor
eruditi, tineretul contemporan nu a putut întelege adevarata importanta a spirit
ualitatii.
Toata propaganda spirituala care este facuta în zilele noastre este total depart
ata de practica, iar aceasta
are ca rezultat impactul redus pe care îl are spiritualitatea asupra tinerilor.
Tinerii nu au o viziune
completa a adevarurilor spirituale. Avem aici o ilustrare:
În timpuri stravechi oamenii obisnuiau sa realizeze YAGAS si YAJNAS (sacrificii
religioase). Aceste
sacrificii erau realizate în conformitate cu regulile prescrise în scripturi. Da
r în timp ce îndeplineau
procedurile prescrise, putini întelegeau întelesul interior al acestor sacrifici
i. Toata viata lor era pertecuta
facînd ceremonii exterioare. În realizarea sacrificiilor ei obisnuiau sa ofere v
aci sau alte animale drept
sacrificiu (BALI) si propagau ideea ca aceste daruri sînt în conformitate cu por
uncile scripturilor. Aceasta
a fost o mare greseala. Ele erau practici lipsite de semnificatie.
OFERIREA ANIMALITATII NOASTRE LUI DUMNEZEU
Ce înseamna PASUTWA (natura animalica) (când este folosit cu referire la sacrifi
ciul de animale)?
PASUTWA (natura animalica) se refera la felul de viata al individului (JIVATATWA
). Felul de a trai în
care iluzia cu privire la corp (DEHABHRANTI) este prevalent, este PASUTWA (exist
enta animalica).
Ce este iluzia cu privire la corp? Ea este confundarea corpului cu Sinele. Acest
a este semnul naturii
animalice în om. Adevarata semnificatie a "sacrificiului animal" este sacrificiu
l naturii animalice din om.
Fiecare trebuie sa elimine egoismul si simtul lui "al meu" (AHAMKARA si MAMAKARA
). Fara a sacrifica
aceste tendinte animalice, sacrificiul de animale este ineficient pentru fiintel
e umane.
Cuvântul "BALI" este folosit cu referire la sacrificiile în YAGAS. Ce este "BALI
" care trebuie sa fie
oferita în sacrificiu? Ea este oferirea atributelor negative si a gândurilor neg
ative ale fiintei ca un dar adus
Divinului. (Se poate pune întrebarea) cum poate cineva sa ofere lucruri rele lui
Dumnezeu? Numai
Dumnezeu poate accepta asemenea oferta, dând în schimb lucruri bune. Nimeni altc
ineva în lume nu va
accepta raul, dând ceea ce este bun în schimb. Acest schimb este posibil doar pe
ntru Dumnezeu. Un
exemplu pentru aceasta poate fi gasit în viata obisnuita. Sa presupunem ca avem
la noi o bancnota
murdara si zdrenturoasa. Nimeni nu v-o va accepta. Dar atunci când este dusa la
Banca Nationala care a
emis-o, ea va fi acceptata si veti primi o noua bancnota în schimb. În acelasi f
el, cine poate fi capabil sa
accepte gândurile rele ale cuiva, sentimentele perverse si intentiile malefice?
Doar cel atotputernic le
poate accepta. El este Banca spirituala care va accepta bancnotele murdare ale m
intii noastre si ne va da
în schimb bancnote bune (în forma gândurilor bune). Deci, darurile trebuie sa fi
e facute doar celor care
sunt capabili sa le primeasca. Toate gândurile si sentimentele rele vor trebui o
ferite lui Dumnezeu, astfel
ca sa putem primi prin gratia sa gânduri si sentimente bune în schimb. Astfel, s
piritualitatea înseamna
transformarea vietii unui om într-o viata ideala, oferind atributele sale negati
ve lui Dumnezeu si primind
de la acesta atribute pozitive în schimb.
SEMNIFICATIA SACRIFICIULUI CALULUI
În timpurile stravechi se obisnuia sa se realizeze "ASHVA MEDHA YAGA" (sacrifici
ul calului). Ce
înseamna sacrificiul calului? Prin "ASHVAM" (cal) se întelege ceea ce este fara
odihna. Calul nu poate
ramâne linisit nici pentru un moment. Întotdeauna va misca o parte sau alta a co
rpului. Calul este un animal
care reprezinta mintea nestatornica. Cuvântul "MEDHA" În "ASHVA MEDHA" înseamna
literal minte.
Astfel, a realiza sacrificiul calului înseamna în realitate a oferi mintea nelin
istita lui Dumnezeu.
Calul nu este numai nelinistit, dar de asemenea alearga repede când este calarit
. Tot astfel, mintea omului
este nu numai nelinistita, ci se si misca foarte repede. De aceea ARJUNA i se pl
ânge lui KRISHNA (în
timpul dialogului din BHAGAVAD GITA) ca mintea este fara odihna, puternica, înca
patânata si
periculoasa. O asemenea minte deosebit de nestatornica, care este comparabila cu
un cal, va trebui sa fie
daruita lui Dumnezeu drept oferta sacrificiala. Aceasta este într-adevar adevara
ta semnificatie ce se
ascunde în spatele sacrificiului calului; dar în zilele noastre toata lumea este
ghidata gresit doar de
întelesuri exterioare si nimeni nu se preocupa sa cunoasca semnificatia interioa
ra. Unii pot încerca sa
argumenteze ca în timpurile stravechi erau sacrificate animale în timpul lui "YA
JNAS" Si "YAGAS" (rituri
sacrificiale). Dar aceasta nu este corect. Doar câtiva "PANDITS" si batrâni erud
iti obisnuiau sa accepte
sacrificiul animal. Dar cei care au recunoscut semnificatia interna a acestui ri
tual obisnuiau sa dea
importanta primordiala transformarii atributelor animalice din om, în timp ce re
alizau asemenea ceremonii
religioase.
ANIMAL CONTRA OM
A alerga catre placere si a fugi de durere este caracteristic animalitatii. Un a
nimal va alerga catre noi când
îi vom arata iarba verde din mâna, dar va fugi de noi când îi vom arata batul di
n mâna. Astfel, atractia fata
de ceea ce pare a fi bun si repulsia fata de ceea ce apare ca fiind rau este nat
ura animalelor. Dar omul ar
trebui sa fie pregatit sa le înfrunte pe amândoua cu egalitate deoarece în aceas
ta viata obisnuita aceste
perechi de elemente opuse merg întotdeauna împreuna. Nimeni nu poate separa dure
rea de placere,
tristetea de bucurie sau pierderea de câstig, deoarece ele sunt în mod inexorabi
l îngemanate. Noi nu
putem gasi nicaieri placerea sau durerea separate una de cealalta. Fructul durer
ii este placerea si vice-
versa. Când un fiu se naste, tatal sau sarbatoreste acest lucru ca pe un mare ev
eniment, daruieste dulciuri
tuturor si danseaza plin de bucurie. Dar când acel fiu moare el devine deprimat
si trist. Astfel, acelasi fiu
este cauza atât de bucurie cât si de întristare pentru tatal sau. Nasterea si mo
artea sunt cauza primordiala a
bucuriei si durerii. Dar pentru cine sunt aceste nasteri si morti? Moartea este
pentru cel care este nascut si
nasterea este pentru cel care a murit. Acest corp este cauza primordiala a naste
rii si mortii cît si a lui
AHAMKARA si MAMAKARA (sentimentele lui "eu" si "al meu"). Numai datorita faptulu
i ca tatal a vazut si
experimentat forma fiului sau, el este întristat când aceasta forma a fiului sau
este luata de lânga el. Exact
acelasi "tata" nu si-a plâns niciodata exact acelasi fiu înainte ca acesta sa se
fi nascut în acea forma.
NU-TI UITA SURSA
În zilele noastre suntem fascinati numai de catre forma. Suntem fiinte chinuite
de aceasta forma tranzitorie
care nu este altceva decât o reflectie. Noi trebuie sa luam cunostinta nu de for
ma, ci de sursa noastra
divina. ATMA (Sinele) este sursa noastra care mai este numita si "ADHYAATMA", de
oarece ea este
"ADI"+"ATMA", adica "ATMA" care este "ADI" (începutul sau sursa). Deci, trebuie
sa ne întoarcem la
sursa noastra. Numai atunci putem experimenta fericirea totala.
Daca aducem un peste si îl îinem într-un vas de aur presarat cu toate din cele n
oua pietre pretioase, el nu
se va simti deloc fericit. Din contra, el va lupta fara odihna sa se întoarca la
sursa sa, adica apa. Tot astfel,
noi ne-am îndepartat de ATMA, sursa noastra. Fiind momiti de placerile lumesti c
a bogatie, aur,
autovehicule si alte proprietati, ne-am uitat adevarata noastra sursa. Daca cuge
tam mai mult asupra acestui
lucru, pestele ne pare mai inteligent decât omul, deoarece acel peste nu si-a ui
tat sursa, în timp ce omul, în
ciuda întregii sale educatii, inteligente, culturi si sofisticari, si-a uitat su
rsa.
Corpurile noastre sunt precum niste vase. Orice schimbari ar suferi vasul, sursa
noastra nu se va schimba
niciodata. De exemplu, o farfurue de argint, un pahar de argint si o cutie de ar
gint - numele si formele
acestor trei articole sunt diferite.
Felurile în care ele sunt folosite vor fi de asemenea diferite. Dar când oricare
dintre aceste trei articole
este topit, ceea ce ramâne este doar argintul. Cu alte cuvinte, în ciuda schimba
rilor de nume si forma a
articolelor, nu exista nici o schimbare în argintul care este substratul comun a
l tuturor acestora. În mod
similar, orice nume si forma ne-am asuma, substratul comun al tuturor acestor fo
rme va continua sa fie
acelasi ATMA care este fara schimbare. A-ti aminti în permanenta de acest fapt e
ste ceea ce se numeste
"spiritualitate".
REDUCETI-VA DORINTELE
A ne sacrifica egoul este SATTWIC (pur si nobil) în timp ce a sacrifica orice an
imal este TAMASIC
(impur si nenobil). Acum avem nevoie sa intram în viata SATTWICa si sa sublimam
natura noastra umana
în natura Divina. Aceasta într-adevar este scopul principal al calatoriei vietii
noastre. Multi oameni merg în
pelerinaje si fac alte diferite activitati de rutina "bune", cum ar fi caritatea
, etc., dar toate acestea nu-l vor
scapa de griji pâna când nu va renunta la AHAMKARA si MAMAKARA, adica la sentime
ntul lui "eu" si
"al meu".
Un om bogat si-a strâns tot bagajul necesar în desaga si a început un pelerinaj.
El a vizitat KASI
(BENARES), PRAYAGA, HARIDWAR, etc. Desi obosit de drumurile facute pe toata dura
ta zilei el nu
putea dormi în timpul noptii. În timpul zilei avea de obicei DARSHAN (viziuni sp
irituale) de imagini
frumoase de zei si zeite si obisnuia sa se îmbaieze în apele râurilor sfinte. El
era fericit ca prin aceste
activitati "religioase" pacatele lui erau spalate. Totusi, când a cautat motivul
pentru care nu adormea în
timpul noptilor a descoperit ca erau o multime de plosnite în asternutul sau. El
a trebuit sa elimine acele
plosnite. Numai atunci el a putut avea un somn odihnitor. În acelasi fel, în ast
ernutul nostru numit corp
exista multe plosnite, în special dorintele nesfârsite, de diferite feluri. Atât
a vreme cât aceste dorinte
ramân, fiinta nu poate scapa de suferinta, oriunde ar pleca. Deci fiinta ar treb
ui sa-si reduca dorintele
proprii.
Studentii din zilele noastre sunt victimele diferitelor feluri de dorinte. Imedi
at ce un elev intra la liceu el
se gândeste sa-si ia bacalaureatul si sa mearga mai departe pentru a urma studii
le universitare. Nu va
trebui în nici un caz sa lasam loc unor asemenea dorinte fanteziste care vor sub
mina puterile noastre
mentale. În timp ce ne aflam la liceu trebuie sa ne concentram cu tot sufletul l
a studiile noastre. Nu trebuie
sa întretinem nici un fel de aspiratii nerealiste si imaginare. Ceea ce este în
mod suprem important este
prezentul.
VIATA MEA ESTE MESAJUL MEU
Oricând sentimente nedorite, cum ar fi mânia, ura, gelozia, etc., îsi ridica hid
oasele lor capete în noi,
trebuie sa le zdrobim cu fermitate. De exemplu, când cineva va critica sau va in
sulta, va enervati imediat.
Dar noi nu trebuie sa reactionam la asemenea lucruri dupa imboldul de moment. Tr
ebuie sa reflectam
rece astfel: "am eu în mine defectele pe care el mi le-a aratat?
În cazul în care aceste defecte sunt în mine, nu va fi o greseala din partea mea
sa-l critic si sa-l jignesc la
rândul meu? Presupunând ca nu exista deloc aceste defecte în mine, atunci de ce
m-as enerva?". Când
veti reflecta în felul acesta, mânia va va parasi îndata si veti deveni calm si
detasat.
Studenti, eu sunt un exemplu ideal în aceasta privinta. De aceea spun: "Viata me
a este mesajul meu." Multi
ma vor critica în timp ce multi altii ma vor adora. Dar eu nu sunt nici deprimat
de critica lor, nici exaltat de
adorarea lor. De ce? - Deoarece daca unii oameni vorbesc despre orice calitati c
are sunt în prezent în
mine, nu am nevoie sa le acord atentie. Daca cineva îmi atribuie ceea ce de fapt
nu este în mine nu este
nevoie sa ma îngrijorez pentru aceasta. De exemplu, daca cineva îmi spune "BUTTA
THALA SAI
BABA" (adica SAI BABA cu o coroana de par ca un cos), va trebui sa accept remarc
a sa deoarece eu am
asemenea par pe cap. Din contra, daca cineva îmi spune "BATTA THALA SAI BABA" (a
dica SAI
BABA cel chel) de ce as accepta-o? Eu nu sunt chel. Asa ca daca defecte pe care
nu le am îmi sunt
reprosate direct, chiar în prezenta mea, eu nu le accept si deci nu sunt perturb
at de ele. Aceasta este
adevarata "determinare", ce indica încrederea în sine. Nu este bine pentru noi s
a fim exaltati sau afectati
de parerile celorlalti fara a avea încredere în noi însine. Asa ca în primul rân
d si mai important pentru noi
va fi sa ne dezvoltam încrederea în sine.
"SUNT UN OM; NU SUNT UN ANIMAL"
Studenti! Daca cineva va întreaba "Cine esti tu?" veti raspunde "Eu sunt un om."
Acesta nu este decât o
jumatate de adevar. Care este cealalta jumatate a adevarului? Ea este "Eu nu sun
t un animal". Astfel
întregul adevar este "Eu sunt un om, eu nu sunt un animal." Când vom recunoaste
cea de-a doua jumatate
a adevarului, ca nu suntem un animal, nu vom mai lasa loc înclinatiilor animalic
e din noi.
Daca în aceasta epoca impresionabila vom stabili cu fermitate asemenea idei si s
entimente sacre în inima
noastra, ne vom transforma în fiinte ideale ale acestei lumi. Toate istoriile su
nt sacre - fie ca ele apartin
bharatismului, islamismului sau crestinismului. Doar în adeptii lor vom gasi tot
felul de omisiuni. Ei sunt plini
de animalitate. De aceea apare ura între religii. Totusi nu este nimic gresit în
sine în aceste religii. Toate
religiile au propavaduit numai lucruri bune. Oamenii ar trebui sa recunoasca ace
st fapt si sa se conduca
pe ei însisi în consecinta. Ce este gresit în religii daca mintile noastre sunt
bune (gândesc binele)? Binele
si raul sunt numai creatii ale mintii noastre.
DE LA ANIMALITATE LA DIVINITATE
Noi nu trebuie sa fim amagiti de întelesurile exterioare si superficiale, uitând
astfel întelesurile interioare.
Aceasta este cheia spiritualitatii. Dificultatea de a ne controla mintea apare î
n special în starea de veghe ca
si în starea subtila de somn cu vise. Cum putem schimba o minte at ât de nestato
rnica? Daca ne ferim de
animalitate în timpul starii de veghe, atunci animalitatea nu va patrunde nici î
n visele noastre. Studenti!
(încarnari ale Iubirii!) În primul rând încercati sa întelegeti corect semnifica
tia spiritualitatii. Va trebui sa
transformati natura launtrica de la umana la divina. Va trebui sa va directionat
i atentia catre Dumnezeu.
NANDI poate deveni EASWARA, doar pentru ca si-a îndreptat atentia catre Dumnezeu
. În mod similar,
HANUMAN, maimuta, si GARUDA, pasarea au devenit dragi Stapânului Divin. Deci, da
ca îti elimini
PASUTHWA (animaliatea) vei deveni PASUPATHI (Stapânul tuturor fiintelor.
CONTROLEAZA-TI MÂNIA SI URA
Nu trebuie sa devenim o victima a sentimentelor de mânie, ura, egoism sau mândri
e care pot rasari în noi.
Când asemenea sentimente se nasc în noi va trebui sa ramânem în tacere pentru câ
teva minute. Nu
trebuie sa ne lasam cuprinsi de mânie, insultându-i sau lovindu-i pe ceilalti as
a cum am simti într-un prim
impuls. Cum putem pune aceasta în practica? Imediat ce ne enervam va trebui sa p
arasim acel loc si sa
plecam pentru a face o plimbare tacuta în aer liber câteva sute de metri. Apoi m
ânia va disparea. O metoda
mai usoara decât aceasta este sa stam în fata unei oglinzi si sa ne uitam la pro
pria noastra fata mâniata.
Propria noastra fata ne va displace si ne vom uita la ea cu dezgust si aversiune
. Apoi încercam sa râdem
din toata inima si mânia ne va parasi. Daca consideram dificil sa facem chiar si
acest lucru, ne putem duce
în baie pentru a deschide robinetul de apa. În acompaniamentul sunetului creat d
e apa curgând de la
robinet începem sa cântam un cântec. Apoi mânia noastra va disparea cu siguranta
. Sau altfel, sa bem un
pahar cu apa rece. În mod analogic, trebuie sa cautam mijloace si metode de a ne
recâstiga o stare de
pace si calm launtric. În loc de a face aceasta, daca vom permite mâniei sa crea
sca, nelinistea va creste de
asemenea odata cu mânia, perturbându-ne astfel pacea mintii. Niciodata nu va tre
bui sa raspundem cu
cuvinte urIte pentru cuvinte urâte, cu dinte pentru dinte.
VORBESTE PUTIN
Cu cât vom vorbi mai putin, cu atât mai mare va deveni puterea noastra mentala.
Odata cu cresterea
capacitatii noastre mentale va creste de asemenea puterea de discriminare. Drept
urmare, vom elimina
"discriminarea individuala" si vom dobândi "discriminarea fundamentala". Datorit
a acesteia vom începe sa
urmarim binele lumii în general, si nu vom mai cauta doar bunastarea noastra.
CUNOASTEREA PRACTICA
Care este motivul pentru care studentii lui BHARAT ? Apuca pe cai gresite si dev
in victimele nelinistii. Ei
nu fac nici un efort sa înteleaga problemele într-o perspectiva corecta si sa ac
tioneze în conformitate cu
aceasta. Fiinta trebuie sa urmareasca sa înteleaga totul corect si nu sa se repe
ada orbeste înainte în toate
directiile. Numai atunci vom dobândi "cunoasterea practica", iar aceasta ne va g
hida pe calea spirituala
adevarata. Vom gasi indicatoare ici si colo de-a lungul drumului care ne vor ind
ica ce cale trebuie sa
apucam pentru a ajunge la un anumit loc. Urcusurile si coborâsurile pe cale pot
fi experimentate numai de
aceia care parcurg calea si nu de indicator. Astazi multe carti sunt precum nist
e indicatoare. Totusi noi nu
trebuie sa ramânem doar ca niste indicatoare, noi trebuie sa practicam si sa dob
ândim experienta practica
necesara.
AMPLIFICATI-VA IUBIREA
Aspiranti! Puteti câstiga toate lucrurile numai prin dragoste. Fara dragoste nu
putem obtine nimic.
Dragostea poate învinge chiar si cei mai puternici dusmani. Adevarata dragoste e
ste fara dorinta si
naturala. Este bazata pe o relatie de la Sine la Sine. Iata un mic exemplu de as
emenea dragoste: o mama
se plimba pe strada tinându-si în brate copilul. Daca se întâmpla sa trecem pe l
ânga ei, acel copil va zâmbi
vazându-ne, si în mod natural noi vom zâmbi copilului. Cine este acel copil si c
ine suntem noi? Desi nu a
existat niciodata vreo relatie între el si noi, copilul este capabil sa ne faca
sa zâmbim. Ce fericire profunda
putem experimenta în aceasta dragoste! Daca plângem, trebuie sa plângem singuri,
dar daca râdem, si altii
de asemenea vor râde. O astfel de dragoste si fericire ne va face sa devenim una
cu Dumnezeu. Deci, sa
ne amplificam iubirea si astfel vom experimenta fericirea dilatata.
****************************************************************
CAUZA SUFERINTEI ( Alt articol )
Care este exact cauza tuturor suferintelor? Aceasta este atât atasamentul de cor
p, care produce suferinta,
cât si fata de precursorii sai imediati: atractie si ura. Acestea doua sunt rezu
ltatele intelectului care
considera anumite lucruri si conditii ca fiind benefice, iar alte lucruri si con
ditii ca nefiind benefice.
Aceasta idee a beneficientei si malevolentei este o iluzie. Totusi noi continuam
sa fim atasati de obiecte
care sunt considerate benefice si începem sa le urâm pe celelalte. Dar, din cel
mai înalt punct de vedere,
distinctia este fara semnificatie. Acestea nu sunt deloc doua. Cum poate fi atun
ci bine si rau? A vedea
dualitatea acolo unde nu este decât unitate, aceasta este iluzie sau ignoranta.
Ignoranta care l-a împins pe
ARJUNA în suferinta a fost de aceasta natura - a vedea multiplicitatea acolo nu
este decât Unicul.
Elemente esentiale referitoare la sarbatoarea spirituala Mahashivaratri
Mahashivaratri, marea noapte spirituala a lui Shiva, este traditional închinata
în India lui Paramashiva
(SUPREMUL SHIVA). Adoratorii lui Shiva o considera în unanimitate ca fiind cea m
ai sfânta noapte a
anului. Noaptea de Mahashivaratri este totdeauna noaptea cea de dinaintea zilei
de luna noua, în
februarie-martie (este vorba de luna lunara PHALGUNA care se calculeaza potrivit
sistemului astrologic
indian). Yoghinii avansati considera aceasta ocazie exceptionala atât ca fiind o
minunata posibilitate
spirituala cât si ca fiind o mare sarbatoare. De aceea ei postesc atunci toata z
iua si vegheaza meditând
intens cu MANTRA-ele lui SHIVA (LAYA YOGA) toata noaptea. Cei initiati mediteaza
într-un mod
simplu rostind neîntrerupt transfigurati numele lui Shiva, sau doar cânta plini
de fervoare imnuri de slava
catre SHIVA, ori adora faimosul simbol Shiva Lingam si aspira cu dragoste si din
toata inima catre
Paramashiva, care în realitate nu este altul decât DUMNEZEU TATAL. Vedele spun î
n aceasta directie:
«Domnul Dumnezeu, cel Atotputernic si Omniprezent salasluieste permanent - ÎN MA
RE TAINA - în
inima tuturor fiintelor. Plin de gratie, bunatate si iubire El ofera eliberarea
spirituala tuturor fiintelor
constiente care îsi întorc cu dragoste fata catre El.» Hindusii considera ca est
e foarte important sa traiesti
permanent în apropierea unui templu si tocmai de aceea ei au construit atât de m
ulte temple. Acesta este,
spun ei, un act demn de lauda, în fata lui DUMNEZEU care aduce binecuvântarea at
ât în aceasta viata cât
si în cele urmatoare. Viata religioasa a indienilor are ca centru principal fizi
c, templul. Caci aici, în "Casa
Domnului", noi ne îngrijim cu totii, foarte usor, de relatia noastra cu DUMNEZEU
TATAL.
Deoarece nu vor sa fie departe de DUMNEZEU prea mult timp, indienii care sunt pl
ini de credinta în El
merg la templu cel putin o data pe saptamâna si se straduiesc din rasputeri sa p
articipe la fiecare
sarbatoare spirituala importanta, atunci când diferitele Shakti-uri (PUTERI FEMI
NINE
MANIFESTATOARE) ale lui Dumnezeu se manifesta plenar si foarte puternic în anumi
te perioade ale
anului. Adoratorii lui Shiva realizeaza zilnic puja - sau cu alte cuvinte adorar
ea plina de fervoare a lui
Shiva - în templu. Tocmai din aceasta cauza aproape toti adoratorii lui Shiva vi
ziteaza templele lui SHIVA
în ziua cea mai sacra din întregul an, care este dedicata în întregime sarbatori
rii lui Shiva - Mahashivaratri.
Ei se apropie mai ales atunci de templu plini de veneratie si umilinta, deoarece
acesta reprezinta efectiv
Casa lui Dumnezeu pentru fiecare dintre ei.
În Vede se spune: «Fie ca Domnul DUMNEZEU sa fie astfel multumit prin cântecele
noastre de lauda.
Întocmai ca un întelept printre oameni, fie ca aspirantul sa aduca plin de fervo
are ofranda cuvenita
fiintelor divine! Mare, coplesitor si plin de taine teribile este, o, Doamne DUM
NEZEULE, numele Tau.»
AUM NAMAH SHIVAYA.
Aceasta noapte misterioasa, cu totul deosebita din punct de vedere spiritual si
profund sacra, care este
noaptea de Mahashivaratri, va sosi în curând. Sa urmarim, stiind toate acestea,
cu totii ca aceasta noapte
extraordinara sa devina si pentru noi unul dintre cele mai importante evenimente
spirituale ale vietii
noastre. Sa ne amintim macar în aceasta noapte în mod constant ca telul nostru e
sential în aceasta viata este
realizarea ACUM si AICI a lui DUMNEZEU TATAL si plini de dragoste sa ne apropiem
cu inimile
înflacarate de Shiva. Sa urcam fiind animati de o aspiratie gigantica pe culmea
muntelui sfânt Kailasa - care
se afla permanent în interiorul nostru la nivelul centrului coronar (Sahasrara)
- sa traim cât mai profund si
plenar prezenta tainica a lui Shiva în noi însine ca fiind propriul nostru Sine
Nemuritor - ATMAN - ce
patrunde neîncetat tot MACROCOSMOSUL. Sa ne pregatim în prealabil cât mai bine p
entru sosirea
acestei nopti de mare sarbatoare spirituala realizându-ne sadhana (antrenamentul
yoghin) în mod perfect.
Sa ne amintim în acea zi aproape permanent ca o viata care este traita în perfec
tiunea Adevarului Divin
extatic are astfel o forta colosala. Fiecare fiinta umana este un microcosmos ca
re reproduce în miniatura
MACROCOSMOSUL. Sa ne purificam înainte cât mai profund întreaga fiinta si sa fac
em în acea noapte
din inima noastra un izvor curat de iubire divina, aspirând totodata sa traim în
armonie deplina cu marea
familie spirituala din care facem parte în cadrul acestei scoli de yoga. Sa ne g
ândim cât mai des la Shiva,
începând chiar de acum, purificându-ne astfel cu ajutorul lui DUMNEZEU mintea si
inima, pentru a
ascensiona cât mai repede zilnic, spre piscul realizarii lui Dumnezeu care se af
la în fiinta noastra
(SAHASRARA).
Una dintre cele mai sfinte nopti spirituale ale anului se apropie si daca vom fi
pregatiti cum se cuvine, ea
ne poate transforma profund si definitiv prin gratia cea tainica a lui SHIVA. Da
ca vom fi pregatiti, vom
primi multe daruri spirituale în cea mai înaltatoare si cea mai minunata sarbato
are spirituala a anului. Avem
cu totii aceasta minunata posibilitate care nu asteapta decât sa se manifeste di
n plin în noi. Se afla deci în
puterea noastra sa optam AICI si ACUM pentru aceasta MIRACULOASA posibilitate. A
sadar, sa aspiram
din toate puterile pentru ca pe fiecare dintre noi aceasta noapte sa ne apropie
cât mai mult de Shiva,
Marele Mântuitor Divin. În fond, descoperirea plenara a lui DUMNEZEU nu este chi
ar scopul venirii
noastre pe aceasta planeta? Putem sa facem din mintea noastra mai ales în aceast
a noapte sfânta, un altar
închinat lui Dumnezeu. Procedând astfel vom constata ca atunci toate celelalte g
ânduri devin în mod
firesc nesemnificative.
În noaptea de Shivaratri, sa pastram mental tacerea, care ne va ajuta sa realiza
m Laya Yoga cu o mantra a
lui shiva ce ne va pune în stare de rezonanta cât mai profunda cu Shiva. Sa nu u
itam de asemeni ca
noaptea de Shivaratri înseamna în primul Bucurie Sublima, Divina. Viata spiritua
la autentica este înainte
de toate o viata plina de bucurie. Cu cât iradiem în jurul nostru mai multa bucu
rie si fericire, cu atât
dovedim ca ne aflam mai aproape de Sursa Suprema nesecata a Bucuriei si a Ferici
rii.
Spre exemplu, la ashramul lui SWAMI SHIVANANDA din Rishikesh (INDIA), noaptea de
MAHASHIVARATRI se sarbatoreste dupa cum urmeaza:
1. Toti aspirantii postesc complet toata ziua.
2. Se realizeaza apoi o mare ceremonie spirituala colectiva la care participa to
ti yoghinii din ASHRAM
care urmareste sa aduca pacea si bunastarea tuturor fiintelor umane.
3. Pe parcursul întregii zile aspirantii realizeaza aproape neîntrerupt Japa Yog
a cu formula mantra-ica
AUM NAMAH SHIVAYA si ei mediteaza periodic asupra lui Shiva.
4. Noaptea ei se aduna cu totii în templu si rostesc la unison formula mantra-ic
a AUM NAMAH SHIVAYA
pâna dimineata.
5. Shiva Lingam-ul, ca simbol tainic al lui SHIVA, este adorat cu o mare devotiu
ne întreaga noapte, din 3 în
3 ore, câte 45 de minute la unison.
6. Aspirantilor care sunt pregatiti le este acordata în aceasta zi, de catre Mae
strul spiritual, initierea care
este numita Sannyas Diksha - sau cu alte cuvinte li se ofera titlul de Sannyasin
.
Oferim acum doua exemple de meditatie interioara, zilnica, care sunt realizate î
n mod traditional pentru
adorarea lui Shiva:
1) "Venerez plin de iubire nestemata cea sublima a Sinelui meu Divin Etern ATMAN
. Îl ador cu fervoare
pe Shiva cel care se afla mereu în Lotusul Inimii mele. Îl îmbaiez astfel în apa
preacurata a mintii mele
purificate, apa pura care este luata din râul cel nesecat al credintei si al dev
otiunii. Îl ador pe SHIVA
ACUM cu florile înmiresmate ale starii de Samadhi (EXTAZ DIVIN). Realizez plin d
e aspiratie toate
acestea pentru a ma elibera pentru totdeauna de egoism, ignoranta si de suferint
a."
2) "O! Shiva, Tu esti în realitate mereu prezent în mine în Sinele meu nemuritor
(ATMAN). Mintea mea
coplesita de iubire pentru tine este Parvati, adorata Ta SHAKTI (ENERGIE FEMININ
A MANIFES-
TATOARE). Energiile mele PRANA-ice sunt slujitorii Tai. Trupul meu este Casa Ta.
Actiunile mele în
aceasta lume ale caror fructe îti sunt neconditionat daruite Tie sunt tot atâtea
acte de adorare a Ta. Somnul
meu este Samadhi (EXTAZ DIVIN). Mersul meu se realizeaza doar în jurul Tau. Vorb
irea mea divin
inspirata este o rugaciune adresata Tie. Acum si aici, eu îti ofer Tie, plin de
dragoste si umilinta, tot ceea
ce am fost si sunt."
Cunoscând toate acestea merita sa urmarim sa fim cât mai fericiti în noaptea de
Mahashivaratri. Mai ales
atunci, trebuie sa aspiram, sa traim fericirea divina în preaplinul înflacarat a
l inimii si este necesar sa-L
simtim si sa-L vedem pe Dumnezeu fiind prezent pretutindeni. Sa uitam deci compl
et în aceasta noapte
toate grijile care sunt inerente vietii, precum si toate suferintele trecute sau
prezente. Daca vom posti,
aceasta ne va ajuta foarte mult sa simtim extazul comuniunii tainice cu SHIVA ce
l omniprezent. În acea
noapte sa ne gândim aproape permanent la Shiva cel tainic si numai la Shiva. În
aceasta noapte celui sau
celei care va cere, SHIVA îi va da. Fie ca gratia suprema a lui Shiva sa ne umpl
e pentru totdeauna
întreaga fiinta în aceasta noapte.
CELE 10 LUCRURI CARE TREBUIE SA FIE PRACTICATE
1. Aspirantul trebuie sa realizeze cu adevarat cunoasterea practica directa a Ca
ii yoghine si nu sa se
limiteze, precum majoritatea oamenilor, la cunoasterea ei teoretica.
2. Cel care-si paraseste propria tara are o anumita atitudine launtrica atunci c
ând se duce sa traiasca
printre straini. Tot astfel aspirantul trebuie sa realizeze cu adevarat cunoaste
rea practica si directa a
detasarii.(Aceasta implica detasarea pe cât posibil completa, dar si valorizarea
corecta, fara excese,
însotita de non-atasamentul fata de toate posesiunile lumesti, de camin, de fami
lie, de tirania relatiilor si
obiceiurilor sociale care modifica aproape inevitabil viata oamenilor într-o agi
tatie cel mai adesea lipsita de
valoare, dupa cum afirma cu atâta întelepciune Milarepa: "Toate scopurile terest
re faptuite fara detasare si
fara credinta în Dumnezeu nu au pâna la urma decât un unic sfârsit posibil: sufe
rinta, dezamagirea.
Posesiunile materiale (averea) sfârsesc în final prin a fi risipite, cladirile s
fârsesc prin a fi darâmate,
întâlnirile se încheie cu despartiri, iar nasterile se termina inevitabil cu moa
rtea". Marii întelepti din toate
timpurile au traversat gradina existentei umane. În multe cazuri ei au cules si
au gustat din plin feluritele
fructe ademenitoare ale Arborelui Vietii crescut chiar în centrul acestei gradin
i, dar au sfârsit prin a atinge
deziluzia totala fata de lumea noastra. Tocmai aceasta dezamagire însa a nascut
în ei aspiratia si forta de a
realiza cu ajutorul Creatiei Ceresti, Suprema Viziune Divina, singura care îi po
ate darui omului fericirea
beatifica nepieritoare, atât în timpul vietii, cât si în ceasul mortii. În "Ecle
ziast", înteleptul care a fost chiar
rege al Israelului spune acelasi lucru într-un limbaj foarte asemanator cu cel a
l lui Milarepa: " Am vazut si
am trait aproape tot ce se face sub soare; si iata, ca mi-am dat la sfârsit seam
a ca totul este numai
desertaciune si vânare de vânt"(Ecl. 1.14))
3. Dupa ce si-a ales maestrul spiritual (GURU), si a fost acceptat de catre aces
ta, aspirantul trebuie sa
renunte în totalitate la ego-ul sau si sa urmeze cu multa constiinciozitate si p
erseverenta învatatura tainica
ce îi este oferita în aceasta relatie.
4. Dupa ce a dobândit disciplina mentala, ascultând atent, practicând perseveren
t si meditând profund
asupra învataturilor secrete ale maestrului sau (GURU) aspirantul nu trebuie sa
se lase prada tentatiei de
a-si etala altora perfectiunea atinsa, ci sa se dedice mai departe cautarii rodn
ice a Adevarului Ultim.
5. Când aceasta cunoastere spirituala începe sa apara la momentul oportun, nu tr
ebuie niciodata sa fie
neglijata din lene, ci, mai mult decât pâna atunci, trebuie cultivata cu o vigil
enta constanta.
6. Dupa ce yoghinul a experimentat în mod direct, pentru prima data, starea de i
luminare spirituala, el
trebuie sa se straduiasca sa o atinga din nou si sa o aprofundeze mereu si mereu
în singuratate, renuntând
aproape complet la activitatile lumesti de rând (daca acestea îi distrag atentia
de la o asemenea preocupare
esential spirituala).
7. Dupa ce a realizat cu adevarat cunoasterea practica profunda a celor spiritua
le yoghinul nu trebuie sa
mai permita aparitia nici unei dizarmonii în interiorul corpului fizic sau al mi
ntii sale. El trebuie sa
realizeze de atunci înainte si sa respecte cu tenacitate cele trei legaminte ese
ntiale: al saraciei (detasarea
de acumularile materiale în favoarea celor spirituale), al castitatii - care imp
lica fie ABSTINENTA
ACTIVA, fie CONTINENTA SEXUALA PERFECTA - si al daruirii întregii sale existente
NUMAI lui
DUMNEZEU.
8. Odata decis sa atinga telul spiritual cel mai înalt (ÎNDUMNEZEIREA), yoghinul
trebuie sa renunte
neconditionat la orice forma de egoism si trebuie sa se consacre slujirii lui DU
MNEZEU pe pamânt si
ajutorarii pline de dragoste a întregii umanitati.
9. Odata intrat pe Calea spirituala care implica utilizarea tainica a MANTRA-elo
r (este vorba de
abordarea sistemului LAYA YOGA) yoghinul nu mai trebuie sa permita corpului, vor
birii sau gândurilor
sale sa ramâna impure si nesfintite, caci abia începând din aceasta faza el poat
e sa practice cu succes
focalizarea mentala si meditatia profunda asupra anumitor MANDALA-e, în special
asupra triplei
MANDALA. (O MANDALA este o diagrama geometrica de punere în stare de REZONANTA s
imbolica,
mai complexa decât o yantra, este colorata si alcatuita dintr-un numar ceva mai
mare de elemente asupra
carora trebuie sa se mediteze. Cu ajutorul unei MANDALA se realizeaza comuniunea
inefabila psiho-
mentala si punerea la unison cu anumite aspecte tainice binefacatoare din MACROC
OSMOS sau cu
unele Puteri cosmice. O MANDALA invoca, atunci când privirea este focalizata men
tal asupra ei, acele
forte spirituale - personificate adesea ca zeitati - care guverneaza anumite fun
ctii în fiinta umana si se
manifesta sub forma corpului, vorbirii si a gândului. Practica spirituala persev
erenta care realizata cu
ajutorul anumitor MANDALA-e este intim legata de o anumita forma de YOGA numita
KUNDALINI
YOGA.)
10. În timpul tineretii sale, yoghinul începator trebuie sa-i frecventeze foarte
rar sau chiar deloc pe cei
care nu-l pot ajuta spiritual. În schimb, el trebuie sa se dedice plin de aspira
tie si perseverenta, cunoasterii
experimentale, directe, în care este initiat si ghidat de catre maestrul sau spi
ritual.
Acestea sunt cele 10 lucruri care trebuie sa fie practicate.
Cele 10 lucruri care nu înseala
1. Nu se înseala niciodata acela care s-a eliberat de toate atasamentele fata de
orice obiect si care, fiind
admis ca BHIKSHU (adept al Caii Renuntarii deline la lume) al Ordinului Sfânt, î
si paraseste casa si, traind
în starea celui fara de camin, devine un yoghin ratacitor.
2. Nu te înseli niciodata atunci când îti venerezi maestrul spiritual.
3. Nu te înseli niciodata atunci când studiezi cu atentie învatatura autentica a
sistemului YOGA; atunci când
asculti comentarii asupra ei, când reflectezi si meditezi asura esentei învatatu
rilor sale.
4. Nu te înseli niciodata atunci când întretii aspiratii sublime divine si când
comportamentul tau este plin de
modestie.
5. Nu te înseli niciodata atunci când ai o viziune liberala (din punct de vedere
spiritual), dar cu toate
acestea îti respecti cu stricete legamintele spirituale (TAPAS-urile).
6. Nu te înseli niciodata daca ai o mare inteligenta, dar nici un pic de orgoliu
.
7. Nu te înseli niciodata daca te îmbogatesti cu cât mai multe cunostinte spirit
uale si daca meditezi profund
si constant asupra lor.
8. Nu te înseli niciodata daca reusesti sa combini în mod armonios instruirea sp
irituala profunda cu
cunoasterea directa a realitatii spirituale si cu absenta orgoliului.
9. Nu te înseli niciodata daca cu adevarat esti în stare sa-ti petreci întreaga
viata în singuratate.
10. Nu te înseli niciodata daca te dedici fara egoism actiunilor caritabile urma
rind sa faci cât mai mult bine
celorlalti prin intermediul metodelor întelepte ale sistemului YOGA.
Acestea sunt cele 10 lucruri care niciodata nu ne fac sa ne ratacim.
CELE 10 ASEMANARI CARE POT SA NE ÎNSELE
1. Dorinta poate fi considerata în mod gresit drept încrederea ferma pe care ti-
o da credinta.
2. Atasamentul poate fi considerat în mod gresit drept bunavointa si compasiune.
3. Încetarea procesului gândirii, care apare uneori, poate fi considerata în mod
gresit drept calmul
profund al spiritului infinit, care este adevaratul tel.
4. Perceptiile simturilor (sau anumite fenomene naturale) pot fi considerate în
mod gresit drept revelatii
ale Realitatii Divine.
5. O simpla viziune de ansamblu a Realitatii Divine poate fi considerata în mod
gresit drept o completa
realizare spirituala.
6. Cei care vorbesc frumos despre Adevarurile Spirituale, desi în realitate nu p
rea le practica, pot fi
considerati în mod gresit niste veritabili evlaviosi (sau chiar niste maestri).
7. Sclavii propriilor pasiuni înrobitoare pot fi considerati în mod gresit niste
maestri yoghini care s-au
eliberat ei însisi de orice lege conventionala.
8. Actiunile savârsite într-un scop personal pot fi considerate în mod gresit dr
ept actiuni altruiste.
9. Metodele care evidentiaza fatarnicia pot fi uneori considerate în mod gresit
drept prudenta.
10. Sarlatanii pot fi uneori considerati în mod gresit drept niste întelepti.
Acestea sunt cele 10 asemanari care pot sa ne însele.
Introducere
KARMA-YOGA, deoarece trebuie sa fie prezentata la început sub denumirea sa origi
nala, este una
dintre cele patru mari ramuri YOGA asa-zis Clasice ale Orientului. Cu toate ca m
ulti cercetatori ai gîndirii
hinduse o considera, uneori, ca fiind mai putin veche decît JNANA-YOGA si RAJA Y
OGA, ea
reprezinta totusi un punct de plecare si o parte esentiala a învataturilor cupri
nse în BHAGAVAD-GITA,
acest aspect conferindu-i o garantie suficienta de autenticitate.
Ca de altfel toate celelalte forme de YOGA, si KARMA-YOGA la rîndul sau, are dre
pt scop esential si
final, daca nu unic, usurarea si accelerarea evolutiei spirituale a celui care o
practica cu consecventa. Ea
se diferentiaza însa de celelalte forme de YOGA în sensul ca înca de la început
poate fi practicata mai
mereu, toata ziua, fiind aplicabila în toate activitatile specifice omului, în t
imp ce BHAKTI-YOGA, la
imensa majoritate a indivizilor nu poate fi abordata decît la un stadiu foarte a
vansat de practica, iar
JNANA-YOGA si RAJA-YOGA (împreuna cu varianta sa de baza, HATHA-YOGA) nu pot fi
practicate
decît într-o anumita perioada a zilei, un anumit interval de timp. Din aceasta c
auza putem vedea în
KARMA-YOGA, pe drept cuvînt, o forma instantanee de YOGA a vietii de zi cu zi.
Traditia ne pune la dispozitie, cu privire la KARMA-YOGA, diferite definitii. To
tusi, cea mai curenta si, în
acelasi timp, si una dintre cele mai bune definiri, cu toate ca aceasta este dep
arte de a fi completa, este:
YOGA FUZIUNII CIT MAI PROFUNDE SI DEPLINE CU DIVINUL PRIN ORICE ACTIUNE
DEZINTERESATA KARMA-YOGA porneste, în demersul sau, de la constatarea ca în fiec
are clipa a
existentei noastre cotidiene, chiar si atunci cînd ne simtim constrînsi sa facem
un anumit lucru sau altul, noi
ramînem totusi liberi sa alegem si avem întreaga responsabilitate a optiunilor n
oastre.
Recurgerea la orice disciplina spirituala (YOGA sau oricare alte cai spirituale)
implica admiterea faptului
ca omul dispune de un anumit liber arbitru, atît în orientarea pe care o va da v
ietii sale cît si în alegerea
mijloacelor pe care le va folosi.
Intrebarea esentiala la care KARMA-YOGA ne ajuta sa raspundem este urmatoarea: C
um si în functie de
ce motive trebuie sa alegem între doua sau mai multe posibilitati care ni se ofe
ra la un moment dat? De
fapt, oricît de neasteptata ar parea pentru occidentali, practica consecventa a
sistemului KARMA-YOGA
ne confera o mai mare libertate.
Numerosi întelepti contemporani, de la SRI RAMAKRISHNA pîna la SRI AUROBINDO, au
subliniat ca,
KARMA-YOGA este foarte bine adaptata epocii noastre fiind, într-o masura chiar m
ai mare, potrivita
oricarei fiinte umane decît BHAKTI-YOGA care nu se potriveste decît persoanelor
cu înclinatii accentuat
religioase (acestea fiind astazi din ce în ce mai putine). KARMA-YOGA se potrive
ste tuturor fiintelor
umane mult mai bine decît RAJA-YOGA care necesita un efort intelectual ce depase
ste facultatile mintale
obisnuite. KARMA-YOGA este, de asemenea, mult mai usor accesibila decît JNANA-YO
GA care
necesita o putere considerabila de concentrare si interiorizare, toate aceste ca
litati întîlnindu-se din ce în
ce mai rar la omul modern. La toate cele aratate putem sa mai adaugam ca ea se p
otriveste, cît se poate de
bine, occidentalilor întotdeauna nerabdatori sa actioneze si mai mereu sceptici
asupra valorii orientarilor,
majoritatii disciplinelor spirituale care te îndeparteaza de viata practica într
-o lume atît de materialista. De
altfel, trebuie subliniat ca aceasta forma de YOGA nu exclude în nici un fel pra
ctica simultana a uneia sau
a mai multora din celelalte forme de YOGA, practica acesteia neputînd face decît
sa le creasca eficacitatea
altor forme de YOGA, aceasta asociere nefiind niciodata obligatorie, deoarece, a
tunci cînd este practicata
singura, KARMA-YOGA este suficienta prin sine însasi.
KARMA-YOGA mai are un mare avantaj pe care celelalte forme de YOGA nu îl au. In
timp ce BHAKTI-
YOGA, RAJA-YOGA, TANTRA-YOGA, HATHA-YOGA si chiar JNANA-YOGA practicate gresit,
dincolo de anumite exercitii preliminare, prezinta grave pericole fizice, psihic
e si mentale daca sînt
practicate fara supraveghere si îndrumarea atenta si constanta a unui maestru co
mpetent, practic, din
punct de vedere psihic si spiritual, KARMA-YOGA nu comporta niciodata vreun peri
col pentru cel care
o practica, chiar bazîndu-se doar pe unele învataturi scrise.
SWAMI VIVEKANANDA scrie: "Exista, pe calea lui BHAKTI-YOGA, mari pericole, ca de
exemplu:
sufletul receptiv ajunge sa aprecieze unele emotii pasagere drept adevarate reve
lari ale divinului si
considera banale aspiratii pasagere, drept adevarate aspiratii spirituale" (YOGA
practica).
Referitor la RAJA-YOGA, tot VIVEKANANDA scrie, subliniind în prefata cartii sale
, cu privire la aceasta
forma de YOGA: "In afara de foarte putine exceptii, nu putem totusi sa învatam R
AJA-YOGA fara
pericole, decît sub directa îndrumare a unui maestru."
SRI RAMAKRISHNA scrie: "JNANA yoghinul spune: "EU SINT EL" dar, atîta timp cît n
oi confundam
SINELE nemuritor cu corpul nostru acest egotism este nefast. El nu ne ajuta delo
c sa progresam ci,
dimpotriva, ne conduce spre ruina" (Invataturile lui RAMAKRISHNA).
SWAMI BRAHMANANDA, care încuraja pe discipolii sai deja launtric purificati, sa
practice anumite
ASANAS si unele tehnici de PRANAYAMA, le spunea mai tîrziu: "Cît despre practici
le HATHA-YOGA,
evitati-le daca nu vreti sa suportati consecinte penibile. HATHA-YOGA este o cal
e foarte periculoasa
atunci cînd este practicata în necunoastere de cauza, fara îndrumarea unui maest
ru competent"
(Disciplinele spirituale).
Mai adaugam ca si în cazul unui stadiu avansat, KARMA-YOGA nu necesita în sine,
pentru a fi practicata,
ajutorul nici unei discipline fizice si nici a vreunui regim alimentar special d
esi este evident ca, KARMA
yoghinul trebuie sa faca tot posibilul pentru a ramîne sanatos. In final, mai pu
tem adauga ca, sistemul
KARMA-YOGA nu este aproape deloc legat de nici o conceptie metafizica sau religi
oasa.
Inceput text
TELUL PRINCIPAL IN KARMA-YOGA
SWAMI VIVEKANANDA descrie astfel idealul urmarit în KARMA-YOGA: "Omul ideal este
acela care
în mijlocul celei mai profunde taceri si a celei mai mari singuratati gaseste ac
tivitatea cea mai intensa, tot el
reusind ca în mijlocul activitatii celei mai intense sa gaseasca linistea si sin
guratatea desertului." Tot
VIVEKANANDA considera util sa sublinieze ca: "KARMA-yoghinul nu are nevoie sa cr
eada în nici o
doctrina, oricare ar fi ea. El poate nici sa nu creada în Dumnezeu, poate nici s
a nu se întrebe ce este de
fapt sufletul sau si poate nici sa nu fie tentat de nici o speculatie de ordin m
etafizic" (YOGA practica).
Cu toate acestea, deoarece marii maestri ai Orientului ale caror învataturi ne-a
u parvenit, sînt toti profund
religiosi, nu este surprinzator faptul ca ei interpreteaza KARMA-YOGA din aceast
a perspectiva. Astfel,
SRI RAMAKRISHNA spunea: "KARMA-YOGA este comuniunea spontana cu Dumnezeu prin ac
tiune",
interpretînd-o atît în sistemul BHAKTI-YOGA (revelarea Supremului Divin prin iub
ire) cît si în sensul
sistemului JNANA-YOGA (urmarirea constientizarii Absolutului Divin). El precizea
za: "Telul esential în
KARMA-YOGA este acelasi ca si în cazul celorlalte forme de YOGA: realizarea Supr
emului Etern sau a
Divinului impersonal."
La fel, SRI AUROBINDO scrie: "Activitatea detasata, cel mai adesea, nu este decî
t instrumentul necesar
pentru inefabila unire cu Stapînul Creatiei." "A realiza activitatile într-o int
ima fuziune si într-o comuniune
profunda cu divinul din noi, în armonie profunda cu universalul din jurul nostru
si cu transcendentul de
dincolo de noi, a nu ne lasa limitati de mentalul uman, adesea închistat si sepa
rator, a nu fi sclavul
imperativelor sale ignorante sau aberante si a sugestiilor sale înguste, aceasta
este KARMA-YOGA"
(YOGA integrala practica).
Inceput text
EFICACITATEA SISTEMULUI KARMA-YOGA
Oricare ar fi modul prin care ne reprezentam telul spiritual, acesta va fi atins
printr-o forma sau alta de
YOGA; oricare ar fi forma pe care o îmbraca comuniunea cu Divinul, atingerea pla
nului de constiinta a
Absolutului, priza constiintei asupra Adevarului Ultim sau chiar o mai mare libe
rtate în viata, toate aceste
teluri pe care hindusul le indica prin termenul fundamental de "Eliberare" (MOKS
HA), KARMA YOGA,
la rîndul sau, conduce la aceleasi realizari la fel de bine ca oricare alta form
a de YOGA si, deseori, chiar
foarte usor. Referitor la aceasta forma de YOGA, SWAMI SIVANANDA spune: "Multi c
red ca, KARMA
YOGA este un tip inferior de YOGA. Aceasta este o mare eroare."
RABINDRANATH TAGORE a scris despre KARMA-YOGA: "Multi dintre compatriotii nostri
îsi
imagineaza în mod gresit, ca actiunea este contrara libertatii." sau: "Nu vom ob
tine niciodata vreun
rezultat considerabil daca vom urmari sa atingem infinitul doar în afara domeniu
lui actiunii." El mai adauga:
"Daca declaram ca dorim sa-l realizam pe Brahman (Supremul Divin) numai prin int
rospectie lasîndu-L, în
restul timpului, în afara activitatii noastre exterioare, sustinînd ca vrem sa b
eneficiem de prezenta Sa doar
prin iubirea din inima noastra, fara a-L mai adora altfel, prin alte modalitati
exterioare, sau daca
consideram ca numai contrariul este adevarat, ne îngreunam activitatea în lungul
nostru drum spre
Adevar si ne vom îndrepta probabil spre un esec lamentabil" (SADHANA).
SRI RAMAKRISHNA spunea: "Daca este realizata fara atasament, actiunea sau activi
tatea devine o cale
usoara de atingere a scopului real al vietii, care este Dumnezeu."
SWAMI VIVEKANANDA spunea: "Prin simpla activitate detasata, omul poate ajunge le
sne acolo unde
BUDDHA a ajuns numai prin meditatie iar IISUS HRISTOS prin dragoste si rugaciune
" (YOGA
practica). Chiar daca aceasta formulare poate sa-i socheze pe unii crestini, ea
arata totusi ca, pentru
SWAMI VIVEKANANDA, KARMA-YOGA este la fel de eficienta ca si RAJA-YOGA sau BHAKT
I-
YOGA practicate la cea mai înalta treapta.
MA ANANDA MOYI afirma ca: "Acela care practica KARMA-YOGA îl va realiza destul d
e repede pe
BRAHMAN (Supremul) ca fiind Constiinta Absoluta si va primi de asemenea gratia M
amei Divine"
(Invataturile lui MA ANANDA MOYI).
Pentru cel care studiaza cu atentie spiritualitatea hindusa, apare evident ca ac
estea sînt teluri obiective
care se propun spre realizare atît în JNANA-YOGA cît si în BHAKTI-YOGA.
SWAMI RAMADAS, care a atins eliberarea numai pe calea lui BHAKTI YOGA, constata
ulterior ca:
"Fara sa ne încetam deloc activitatea, actionînd însa complet detasat, putem sa
atingem cu usurinta starea
suprema de beatitudine si eliberare" (Scrisori).
SWAMI BRAHMANANDA, "fiul spiritual" al lui SRI RAMAKRISHNA, spunea discipolilor
sai: "Putem sa
atingem Cunoasterea Suprema chiar si numai prin angrenarea perseverenta în felur
ite activitati
consacrate Divinului" (Discipline monahice).
Marele întelept RAMANA MAHARISHI, intransigentul JNANA yoghin, spune: "Actiunea
fara dorinta,
cît mai detasata de fructele ei, este net superioara Cunoasterii îmbinate cu pra
ctica" (Invataturile lui
RAMANA MAHARISHI). Tot el constata cu simplitate ca: "Starea în care realizarea
actiunii este detasata
de dorinte este calea ce conduce cu usurinta la Eliberare."
Din cele aratate pîna aici rezulta ca daca este realizata în spiritul specific K
ARMA-YOGA, orice actiune,
oricît de insignifianta ar fi, ne poate ajuta sa facem cu usurinta un pas înaint
e pe calea Eliberarii.
Inceput text
TEHNICA PROPRIU-ZISA IN KARMA-YOGA
Liniile directoare ale teoriei si practicii sistemului KARMA-YOGA sînt cît se po
ate de clar precizate de
KRISHNA în BHAGAVAD-GITA, singura remarca fiind ca ele nu sînt prezentate în ord
inea care ar
conveni cel mai bine occidentalilor. Se pot rezuma în felul urmator învataturile
pline de întelepciune ale
marelui model divin KRISHNA:
1) Este imposibil omului sa stea macar o clipa fara ca totusi sa nu actioneze;
2) Omul nu trebuie sa-si propuna ca tel inactiunea sau evitarea actiunii;
3) Anumite actiuni au un caracter obligatoriu si, prin urmare, nu ne putem sustr
age lor;
4) Nu trebuie sa-ti doresti fructele sau însusirea consecintelor actiunii realiz
ate;
5) Nu trebuie sa ai niciodata atasament fata de actiune;
6) Nu trebuie sa te consideri niciodata ca fiind autorul actiunii;
7) Actiunea astfel îndeplinita, indiferent de natura ei, nu îl înlantuie nicioda
ta pe realizatorul ei;
8) In esenta, putem spune despre KARMA-YOGA ca este "abilitatea divina în fapte"
sau, altfel spus,
întelepciunea si detasarea în actiuni.
In aceasta ordine vom analiza elementele sistemului KARMA-YOGA:
1) OMUL NU POATE SA STEA MACAR O CLIPA FARA CA TOTUSI SA NU ACTIONEZE
Prima afirmatie, "omul nu poate sta fara sa nu actioneze", are evident un caract
er exclusiv teoretic avînd
drept scop pregatirea pentru a doua afirmatie, "inactiunea nu trebuie sa fie tel
ul", care este de natura
practica si, de altfel, asa cum vom vedea mai departe, se adreseaza mai mult ori
entalilor decît
occidentalilor. Sa trecem acum sa examinam mai de aproape aceste aspecte. In BHA
GAVAD-GITA,
KRISHNA revine asupra ei, în trei etape: "Nimeni nu poate ramîne macar o clipa f
ara sa nu actioneze.
Totul este în mod inevitabil constrîns catre actiune." "Chiar si viata ta fizica
, îi spune KRISHNA lui
ARJUNA, nu se poate mentine fara o constanta actiune." Si, în sfîrsit: "Nici o f
iinta încarnata nu poate sa
renunte, în totalitate, la actiune. Actiunea este inevitabila."
In alte capitole din MAHABHARATA, KRISHNA citeaza, în mod aprobativ, pe un brahm
an care îi spune
sotiei sale: "In aceasta lume este imposibil sa nu actionezi, fie chiar si o sin
gura clipa" (ASHVAMEDHI
KA). Acest adevar este recunoscut si de alti întelepti care au trait în diferite
epoci. Chiar si în zilele
noastre, marii întelepti au simtit necesitatea de a reafirma acest adevar. Astfe
l, SRI RAMAKRISHNA
spunea: "Nimeni nu poate evita actiunea. Faptul de a spune "Eu sînt" sau "Eu gîn
desc" implica deja
actiunea. Nu va puteti sustrage deloc actiunii; actiunea este o lege a naturii."
SWAMI VIVEKANANDA,
la rîndul sau, afirma: "Nu putem sa traim nici macar o singura clipa fara sa act
ionam." La rîndul sau,
SWAMI BRAHMANANDA ajunge la aceeasi concluzie: "Fara actiune, chiar existenta no
astra ar fi
imposibila." SWAMI RAMADAS a scris: "A actiona este însasi expresia fundamentala
a naturii fiintei
noastre, asa cum menirea naturii unei flori este sa degaje un anumit parfum. Pri
n urmare, trebuie sa fim, în
mod întelept, activi. Nu putem sa facem altfel fiindca ne este imposibil. Chiar
daca, uneori, omul este imobil
si aparent inactiv, organele sale sau structurile interioare, psihicul, mentalul
, intelectul sînt întotdeauna mai
mult sau mai putin active. Incetarea completa a tuturor actiunilor este, prin ur
mare, imposibila." Acesta este
un aspect evident pe care chiar o simpla reflexie mai adînca ne permite sa-l con
statam. In imobilitatea
fizica cea mai absoluta, de exemplu gîndirea subzista si chiar daca în parte aju
ngem sa o oprim (cel mai
adesea nu facem decît sa ne imaginam aceasta), functiile naturale ale corpului (
respiratie, circulatie etc.)
nu înceteaza sa-si continue activitatea. SRI AUROBINDO afirma chiar ca, în absen
ta întregii activitati
mentale perceptibile sau identificabile, continua sa se produca în creier anumit
e "vibratii".
Orice ar fi, cea mai totala "inactiune", în sensul absolut al termenului, nu ne
împiedica totusi sa "actionam"
modificînd cursul a ceea ce s ar fi întîmplat daca am fi actionat în mod normal,
caci noi putem opera în mod
direct prin cîmp subtil manifestînd influente asupra vecinatatii noastre imediat
e prin atitudinea sau intentia
adoptata care, la rîndul sau poate, prin rezonanta si inductie, sa nelinisteasca
sau sa bucure, determinînd,
daca este foarte puternica, o anumita forma de imitatie contagioasa ce se va rep
ercuta ulterior în bine sau
în rau asupra noastra, modificîndu-ne starea launtrica în mod corespunzator.
Inceput text
2) NU TREBUIE SA NE PROPUNEM CA TEL INACTIUNEA.
Daca inactiunea este imposibila, va fi evident irational si eronat sa o propui v
reodata drept tel în oricare
forma de YOGA. KRISHNA îi spune, de altfel, clar lui ARJUNA: "Sa nu permiti în t
ine nici un fel de
atasament fata de inactiune." De altfel, el adauga mai tîrziu, în cazul în care
ARJUNA nu a înteles foarte
bine: "Nu prin abtinerea de la fapte sau actiuni omul se va bucura de nonactiune
, nu renuntînd la actiuni
va atinge el perfectiunea." Si, în continuare, KRISHNA insista: "Actiunea totdea
una este net superioara
inactiunii."
In epoca lui KRISHNA, aceste revelatii vizau în mod special, fara îndoiala, anum
ite scoli importante de
JNANA-YOGA sau de RAJA-YOGA care preconizau, în mod exagerat, ca etapa necesara
daca nu chiar
ca tel al disciplinei spirituale, încetarea cît mai completa a oricarei activita
ti fizice si chiar mentale. Aceasta
atitudine, deloc normala, nu mai tenteaza astazi decît mici grupuri care reclama
o anumita întelegere
fantasmagorica a învataturilor lui SHANKARA si PATANJALI. De altfel, multi oamen
i sînt înca înclinati sa
creada ca orice alta activitate decît cea spirituala este un rau necesar caruia
nu trebuie sa îi acordam decît
minimum de timp pentru a ne putea consacra cît mai mult timp interiorizarii, med
itatiei, adorarii etc. Tocmai
de aceea, marii întelepti moderni au considerat necesar sa reaminteasca ceea ce
spunea KRISHNA.
Astfel, Tagore spunea: "Pentru a trai armonios, noi trebuie sa muncim; viata si
activitatea sînt strîns legate."
El adauga: "Cine va fi atît de nebun pentru a fugi mereu de multimea voioasa pen
tru a-l cauta pe
Dumnezeu numai în prostatia inactivitatii?"
SWAMI RAMADAS explica: "YOGA nu semnifica niciodata renuntarea la actiune; dimpo
triva, ea ridica
actiunea la cea mai înalta valoare spirituala" (Prezenta lui RAM).
SWAMI BRAHMANANDA, desi cerea discipolilor sai sa se consacre cîteva ore în fiec
are zi meditatiei,
le spunea: "Ma întreb de ce va este atît de frica de munca voastra. Daca doriti
cu adevarat sa-L realizati
pe Dumnezeu, munciti cu perseverenta si asteptati. Nu trebuie niciodata sa aband
onati în totalitate
celelalte activitati" (Disciplinele spirituale).
SRI AUROBINDO, de asemenea, revine constant asupra acestei idei: "Munca are o im
portanta
primordiala. Faptele sînt în continuare necesare, YOGA actiunii este indispensab
ila. Ideea de a abandona
activitatea fizica pentru a accelera dezvoltarea propriului mental este o creati
e fantezista a ego-ului
mental" (YOGA integrala practica). De altfel, tot el spune: "A continua activita
tea fizica ne ajuta sa ne
pastram echilibrul dintre experienta interioara si dezvoltarea exterioara" (Ghid
ul YOGA). Totusi, dupa
cum arata mai multi întelepti, aceasta obligatie de a actiona vizibil mai mult s
au mai putin, înceteaza pentru
acele rare fiinte umane ajunse la nivelul spiritual la care, în mod obiectiv, le
devine imposibil sa se
conformeze. Astfel, pentru SRI RAMAKRISHNA doar "oamenii care nu sînt SATTVA-ici
trebuie sa se
supuna imperativelor muncii în aceasta lume" (Invataturile lui RAMAKRISHNA). Pri
n urmare, omul pur,
SATTVA-ic, care nu mai are în el nimic TAMAS ic sau RAJAS-ic, a ajuns deja la un
nivel aproape
suprauman. Despre asemenea oameni vorbeste SWAMI VIVEKANANDA cînd spune: "Exista
, fara
îndoiala, fiinte cu totul exceptionale pe care SINELE le satisface în întregime,
ale caror dorinte sînt
dincolo de SINE, al caror psihic nu rataceste dincolo de SINE, pentru care SINEL
E este totul, în tot;
numai acestea singure nu trebuie sa mai munceasca. Restul umanitatii însa este o
bligata sa traverseze,
încetul cu încetul, lumea activitatii; KARMA YOGA ne arata principiul, ne dezval
uie secretul punîndu-ne
la dispozitie metoda ca sa o putem realiza practic, cu maximum de eficienta."
MA ANANDA MOYI se exprima în termeni la fel de categorici: "Nu trebuie niciodata
sa stam fara sa
facem nimic, asteptînd inerti sa apara starea de Fiinta pura-desavîrsita." Este
foarte util sa remarcam ca si
cei mai mari întelepti, care au atins starea de evolutie spirituala cea mai înal
ta la care o fiinta umana poate
aspira, continua sa actioneze neobositi.
Vom încheia aceste consideratii printr-un citat semnificativ. In faimosul text M
AHABHARATA, "Regele
Zeilor", INDRA spune: "Cei care critica actiunea sînt pacatosi".
Inceput text
3) ANUMITE ACTIUNI AU UN CARACTER OBLIGATORIU SI, PRIN URMARE, NU NE PUTEM
SUSTRAGE DE LA REALIZAREA LOR
La aceasta indicatie scurta, cu caracter obligativ, KRISHNA mai adauga o alta co
mplementara cu caracter
pozitiv si care ne priveste mult mai direct. La începutul lui BHAGAVAD-GITA, KRI
SHNA spune:
"Indeplineste actiunea necesara asa cum EU ti-am indicat-o." Si, la sfîrsit, KRI
SHNA reaminteste: "Nu este
necesar sa se renunte la actiuni în mod just integrate si consacrate." Este impo
rtant deci sa descoperim ce
sînt aceste actiuni "indicate" sau, altfel spus, "care trebuie sa fie facute". E
ste posibil, cu toate ca putin
probabil -pentru ca din BHAGAVAD-GITA reiese chiar contrariul - ca în acea perio
ada KRISHNA sa se
fi referit îndeosebi la anumite procedee speciale, la unele tehnici de YOGA, la
modalitati precise de
purificare si transmutatie sau la detalii referitoare la o forma sau alta de YOG
A, toate fiind "aceste acte
care trebuiesc facute neaparat" deoarece "purifica sîngele" determinînd rafinare
a fiintei umane, si la care,
mai departe, KRISHNA se refera în mod expres. In zilele noastre, în orice caz, p
rincipiul dobîndeste, în
mod evident, o semnificatie diferita si, pentru a-l întelege cît mai bine, trebu
ie sa ne referim la parerea
competenta a înteleptilor moderni.
Pentru cei care au norocul de a fi ghidati de un adevarat GURU (fiindca nu toti
cei care se autointituleaza
asa sînt cu adevarat) problema este foarte simpla, ei trebuind doar sa se plieze
cît mai bine indicatiilor
maestrului lor pentru a se eleva launtric si a progresa spiritual, pentru ceilal
ti, considerînd ca este necesar
sa ne referim la învataturile marelui KARMA yoghin care a fost MAHATMA GANDHI. E
l este, de
asemenea, categoric în aceasta directie: "Legea activitatii este legea vietii" s
i noi stim, actualmente, ca
pentru el aceasta "lege a vietii" era cerinta zilei pe care iÄo dicta constiinta
sa în fuziune cu constiinta
divina. De altfel, chiar el precizeaza: "Dumnezeu a creat omul pentru ca acesta
sa ajunga sa-si cîstige
hrana" (sau energia cea de toate zilele) prin munca sau activitatea sa. El a spu
s ca "cel care manînca fara
sa lucreze sau asteapta inert sa i se dea fara sa merite sau fara sa actioneze e
ste un hot."
Chiar si SRI AUROBINDO afirma ca trebuie sa ne supunem cît mai detasati "obligat
iilor sociale" dar, mai
adauga el, considerîndu-le "drept un veritabil teren al practicii YOGA" (YOGA in
tegrala practica). El
considera de asemenea ca orice activitate este spiritualizanta si utila pentru a
cela care o realizeaza cu o
atitudine justa, de integrare detasata. SRI AUROBINDO spune: "Trebuie pe cît pos
ibil permanent sa
realizam actiunile cu o atitudine detasata, într-o stare de constiinta justa si
integrata."
Procedînd mereu astfel, starea launtrica va fi la fel de fructuoasa cît poate sa
fie prin orice stare de
meditatie YOGA foarte reusita. Pentru el, de fapt, "actiunea sau activitatea nu
este decît o forma specifica
de pregatire la fel de importanta ca si meditatia yoghina".
SWAMI RAMADAS, la rîndul sau, precizeaza: "Actiunea, realizata atunci cînd sînte
m într-o stare de
totala absorbtie sau fuziune în Centrul Suprem Etern al universului, este ceea c
e înteleptul numeste
actiune yoghina" (Prezenta lui RAM).
Atunci însasi natura actiunii îndeplinite nu are decît o importanta secundara. I
n aceasta directie îl putem
cita, în continuare, pe SRI AUROBINDO: "Putem folosi nu conteaza ce actiune sau
activitate ca domeniu
în care sa ne exersam clipa de clipa în spiritul plin de întelepciune al lui BHA
GAVAD-GITA" (YOGA
integrala practica).
SWAMI VIVEKANANDA spune, referitor la aceasta: "Chiar si aspectele cele mai de j
os sau aparent
inferioare ale activitatii nu trebuie vreodata dispretuite" (YOGA practica). SRI
AUROBINDO chiar
insista: "Nu este deloc adevarat ca activitatea fizica are mai putina valoare de
cît activitatea mentala
sustinuta; numai aroganta intelectului limitat este aceea care poate pretinde ac
easta."
Intreaga activitate consacrata ferm si realizata prin si pentru Divin este direc
t proportionala cu gradul de
daruire divina; activitatea chiar manuala facuta cu INTENTIE pentru Divin este n
et superioara activitatii
mentale facuta cu INTENTIE numai pentru propria noastra dezvoltare egoista, pent
ru glorie sau pentru
o satisfactie mentala efemera.
Dupa traditia indiana referitoare la KARMA-YOGA, alegerea actiunilor "care trebu
ie sa fie îndeplinite"
de catre un individ oarecare este determinata de ceea ce în India se numeste SVA
DHARMA (Legea
proprie). In timp ce în Occident, religia, morala si legea procedeaza dupa drept
uri si restrictii enuntate
adesea în termeni absoluti, pastrîndu-si rezerva de a admite o multime de except
ii, hinduismul confera
drepturi si îndatoriri foarte diferite, uneori contradictorii, diverselor grupur
i umane care constituie
societatea. Pentru a nu oferi decît un exemplu, avem în Occident principiul cate
goric propovaduit de
Biserica si aplicat de tribunale: "Sa nu omori!" atît de absolut încît a dus la
faptul ca multi indivizi virtuosi
condamna, în mod categoric, eutanasia si întreruperea de sarcina. La acest imper
ativ categoric al
nonomorului se face o exceptie importanta: "In timp de razboi trebuie sa faci to
t posibilul ca sa omori
membrii armatei inamice." Si chiar aceasta necesita o exceptie la exceptie: "Sa
nu-l omori pe inamic daca
este dezarmat, daca se preda sau daca deja l-ai facut prizonier." Putem sa citam
multe alte exemple de
exceptii. Invatatura orientala traditionala procedeaza diferit. Ea admite ca "da
toria" (DHARMA) nu este
acelasi lucru pentru toti, ea variind considerabil în functie de vîrsta, sex, st
are civila, situatie familiala, casta
etc. Fiecare are, prin urmare, datoria sa proprie, aproape individualizata, prop
ria sa SVADHARMA. Sa
expunem acum numai cîteva exemple semnificative:
Cei care în India apartin castei brahmanilor trebuie sa se straduiasca sa fie no
nviolenti la un asemenea
grad încît, în afara de cîteva regiuni, marea majoritate a brahmanilor sînt stri
ct vegetarieni; în schimb,
oamenii care apartin castei razboinicilor KSHATRIYAS au ca datorie esentiala apa
rarea a ceea ce ei
estimeaza ca fiind drept, recurgînd uneori la violenta. Capul de familie trebuie
sa munceasca pentru a i
întretine pe cei care depind de el. Omul care da ascultare "apelului lui Dumneze
u" si s-a facut
SANNYASIN sau aspirant la eliberare si, de asemenea (dupa un obicei acum cazut î
n dizgratie), cel care
si-a casatorit copiii nu mai are dreptul sa munceasca ca sa-si cîstige existenta
sa sau a altora si trebuie sa
traiasca exclusiv din cersit atunci cînd urmareste desavîrsirea spirituala.
"Toti oamenii, scria yoghinul SWAMI SIVANANDA, trebuie sa-si îndeplineasca dator
ia în functie de
cerintele grupului social din care fac parte si de stadiul de viata (ASHRAMA) în
care ei se gasesc"
(Invataturile lui SIVANANDA). Fara îndoiala, acest sistem nu ar putea fi transpu
s întocmai în Occident
deoarece în Orient sistemul hindus al castelor joaca un rol foarte important. De
exemplu, în cîteva
comunitati de pescari din sudul Indiei este obligatoriu sa arunci navodul cu mîn
a stînga si ar fi un mare
pacat sa-l arunci cu mîna dreapta, pe cînd în anumite caste în India este tocmai
invers. Dar multe probleme
si tensiuni din constiinta se rezolva mult mai usor daca ne abtinem sa urmam abe
rant si orbeste o regula
prea generala si aparent absoluta fara a cîntari eventuala parere contrarie prin
tr-o analiza plina de bun
simt si inteligenta.
Nu este lipsit de interes sa amintim aici punerea în garda a înteleptilor orient
ali împotriva a ceea ce noi
numim, foarte adesea, de complezenta, o datorie, desi în realitate aceasta ar pu
tea fi doar o dorinta egoista
bine deghizata. SWAMI VIVEKANANDA spune, referitor la aceasta: "Atunci cînd un a
tasament este
bine înradacinat îl numim adesea o obisnuinta... Atunci cînd atasamentul prezint
a deja un caracter cronic îi
atribuim titlul pompos de "datorie"... Cei care doresc cu adevarat sa fie KARMA
yoghini trebuie sa
înlature aceasta notiune falsa de datorie" (YOGA practica).
Mai multi întelepti orientali insista asupra necesitatii de a te consacra cu pri
oritate fata de ceea ce SWAMI
VIVEKANANDA numeste "datoria care ne este aici si acum cea mai apropiata de noi"
. MAHATMA
GANDHI a explicat acest aspect mult mai detaliat în cadrul doctrinei sale SVADES
HI: "Un veritabil adept
al doctrinei SVADESHI trebuie sa aiba, ca prima îndatorire, de a-si consacra ser
viciile si ajutorul vecinilor
sai cei mai apropiati. Aceasta va antrena excluderea sau chiar sacrificarea inte
reselor restului, dar aceasta
excludere si sacrificiu nu este decît o aparenta. Prin însasi natura sa, ajutoru
l sau serviciul pur pentru cei
apropiati nu poate niciodata avea ca rezultat vreun deserviciu pentru cei care s
înt departe, ci dimpotriva.
Astfel stau lucrurile atît pentru univers cît si pentru individ, si acesta este
un principiu infailibil pe care ar fi
bine sa-l întelegem în profunzime. Pe de alta parte, cel care se lasa ratacit de
un "peisaj îndepartat" si care
va merge pîna la capatul pamîntului sa serveasca, nu numai ca îsi va vedea ambit
ia înselata dar nici nu îsi
va îndeplini îndatoririle pe care le are fata de cei din imediata sa apropiere (
Scrisori din Ashram, de
MAHATMA GANDHI).
Totusi, GANDHI admite, în aceasta directie, anumite exceptii: "Se pot întîlni to
tusi cazuri cînd unui adept
al doctrinei SVADESHI i se va cere sa-si sacrifice familia pe altarul serviciulu
i universal. Acest act de
jertfire liber consimtita constituie atunci serviciul suprem pe care putem sa-l
aducem familiei universale a
umanitatii de pe acest pamînt."
Actiunea "indicata" sau "recomandata" poate, în diferite ocazii speciale, sa imp
lice chiar violenta vis-1/4-
vis de nu conteaza cine. SWAMI VIVEKANANDA spunea: "KARMA yoghinul este omul car
e întelege
ca idealul cel mai elevat este consacrarea plina de abnegatie sau nonrezistenta;
astfel, acela care întelege
ca aceasta nonrezistenta este manifestarea cea mai înalta a puterii pe care o de
tinem noi, de fapt stie în
mod egal ca ceea ce numim a rezista raului este, de asemenea, o etapa pe calea c
are conduce la
manifestarea nonrezistentei. Inainte însa, de a ajunge la acest ideal suprem, om
ul are ca datorie sa se
opuna si sa reziste raului" (YOGA practica).
Chiar si MAHATMA GANDHI, marele propovaduitor al nonviolentei, afirma în aceasta
directie ca "cel
care ramîne spectatorul pasiv al unei crime este cu adevarat, chiar si din punct
de vedere juridic, un
participant, într-o anumita masura activ, la acea crima". Toate acestea ne fac s
a întelegem si mai bine de ce
SRI AUROBINDO i-a scris unuia dintre discipolii sai urmatoarele: "Sa nu ai remus
cari pentru timpul pe
care-l consacri activitatii si muncii creatoare" (YOGA integrala practica). Acel
asi lucru îl rezuma SWAMI
SIVANANDA scriind: "Activitatea complet dezinteresata, realizata cu abnegatie, c
onstituie cheia de bolta
în KARMA-YOGA" (Invataturile lui SIVANANDA).
Inceput text
4) IN KARMA-YOGA NU TREBUIE NICIODATA SA DORIM SI NICI SA NE TEMEM DE
FRUCTELE ACTIUNII
Ajungem acum la expunerea a ceea ce este principiul fundamental si marele secret
al sistemului KARMA-
YOGA; nu mai avem dreptul, atunci cînd ne angajam pe aceasta cale, la "fructele"
actiunii noastre si, în
consecinta, dorinta de a ne bucura egoist de urmarile favorabile sau teama de a
trebui sa le suportam
consecintele nefavorabile nu trebuie sa fie niciodata mobilul actiunii noastre.
Acesta este principiul
fundamental al "actiunii dezinteresate gratie consacrarii divinului". Este ceea
ce KRISHNA declara cu
atîta fermitate la începutul textului lui BHAGAVAD GITA: "Tu ai tot dreptul la a
ctiune, dar numai la
actiune caci de acum înainte niciodata nu trebuie sa mai doresti fructele ei; fr
uctele actiunii îndeplinite de
tine sa nu fie niciodata mobilul tau." "Sînt doar sarmane suflete mizerabile ace
le fiinte umane care fac din
fructele faptelor lor sau din dorinta acestor fructe obiectul constant al gîndur
ilor si activitatilor lor."
"Inteleptii care, prin deplina unire sau profunda fuziune cu Divinul, îsi pun la
unison cu acesta ratiunea
lor de a exista si vointa, renunta în totalitate la fructele pe care le determin
a actiunile lor."
Putin mai departe, KRISHNA precizeaza consecintele extraordinare ale acestei ati
tudini cu adevarat
supreme, preconizate: "Abandonînd în totalitate atasamentul fata de fructele act
iunii, sufletul reuseste sa
fuzioneze fulgerator cu Supremul Divin (BRAHMAN) si resimte imediat dupa aceea o
stare euforica de
pace si putere bazata pe atotputerea si beatitudinea Supremului Divin (BRAHMAN).
" In ultimul capitol,
acest adevar este rezumat astfel: TYAGIN, sau altfel spus cel care a realizat pe
deplin perfecta renuntare
si "despre care putem spune" ca a ajuns la aceasta "pace beatifica si atotputern
ica bazata pe Supremul
Absolut (Brahman) si manifestata în si prin el permanent, acela este într-adevar
cel care a abandonat
fructele actiunii".
In restul MAHABHARATA-ei, toti ceilalti întelepti confirma ceea ce a spus KRISHN
A. Astfel, în aceasta
directie, MANU afirma: "Singurul mod spontan si fulgerator de a atinge telul div
in, suprem este ca
mentalul sa renunte pe deplin la fructele actiunii." La fel, înteleptul KRISHNA
sustine: "Singura actiune
adevarata si potrivita care poate avea consecinte eterne si infinite este aceea
care nu este motivata de nici
o dorinta a fructelor sau de urmarirea unei recompense." Inteleptul rege YUDHISH
THIRA este si mai
ferm, referitor la aceasta: "Omul care doreste mereu sa culeaga fructele virtuti
i sale face un penibil
comert cu virtutea."
Toti înteleptii moderni sînt, fara exceptie, de aceeasi parere. SWAMI RAMADAS af
irma simplu:
"KARMA-YOGA este renuntarea cît mai deplina la fructele actiunilor noastre." SWA
MI
VIVEKANANDA revine frecvent asupra acestei teme: "Sa nu va preocupati niciodata
de fructele
actiunilor. De ce, în definitiv, sa ne preocupam doar de rezultate?" "Renuntati
în întregime la toate
fructele faptelor voastre." "Nu urmariti si nu doriti pentru tot ceea ce faceti
nici laude si nici recompense."
"Ideea de a obtine în final ceva ca recompensa a activitatii noastre împiedica c
onsiderabil dezvoltarea
noastra spirituala si sfîrseste adesea prin a ne aduce suferinta" (YOGA practica
).
SWAMI BRAHMANANDA spunea discipolilor sai: "Daca doriti cu adevarat sa actionati
asa cum este
necesar, nu trebuie niciodata sa pierdeti din vedere doua mari principii: în pri
mul rînd un profund respect
plin de atentie pentru actiunea pe care o întreprindeti si în al doilea rînd o t
otala indiferenta sau detasare
fata de fructele sale. Este ceea ce noi numim secretul cel mai mare în KARMA-YOG
A" (Discipline
spirituale).
MA ANANDA MOYI explica, la rîndul sau: "Atît timp cît în noi reusim doar sa ascu
ndem dorinta de a iesi
în evidenta sau de a ne distinge, aceasta nu este KARMA-YOGA ci placerea de a ac
tiona pentru propria
noastra satisfactie. Actionam atunci numai ca sa ne bucuram egoist de fructele a
ctiunii noastre sau pentru
prestigiul pe care acea actiune ni-l aduce. Daca însa renuntam pe deplin la fruc
tele actiunii noastre,
aceasta devine imediat KARMA-YOGA" (Invataturile lui MA ANANDA MOYI).
Sensul mult mai larg pe care ea îl da aici "dorintei fructelor actiunii" este ma
i clar si mai complex redat în
ceea ce spunea SRI RAMAKRISHNA: "A actiona doar pentru propriul tau interes mate
rial este chiar
înjositor." (Invataturile lui RAMAKRISHNA). De fapt, cautarea continua a rezulta
telor sau a fructelor
actiunii, chiar daca nu profitam decît indirect de ele, este, de asemenea, o man
ifestare de egoism, asa cum
de altfel se întreaba SWAMI SIVANANDA: "Cum ar putea oare un mare egoist sa prac
tice KARMA-
YOGA? Pentru el, atîta timp cît nu va face minimul efort de a si depasi egoismul
, aceasta cale este
imposibila."
Regasim aceleasi afirmatii si la SRI AUROBINDO: "Nu poate sa existe KARMA-YOGA f
ara dorinta
suficient de intensa de a te debarasa de egoism, de predominanta lui RAJAS GUNA,
de dorinta fructelor
care sînt adevaratele peceti ale ignorantei... Actiunea realizata în spiritul au
tentic al lui KARMA-YOGA
este la fel de eficace ca si cea mai înalta realizare în BHAKTI-YOGA sau precum
succesul spiritual în
contemplatie" (Ghidul YOGA).
Pentru a practica cu succes KARMA-YOGA trebuie, prin urmare, "sa fii eliberat de
orice mobil egoist
indiferent care ar fi acesta" (YOGA integrala practica). Si tot AUROBINDO detali
aza apoi conditiile ce
trebuie îndeplinite: "Singura actiune ce ne uneste brusc cu Supremul si ne purif
ica spiritual foarte repede
este tocmai aceea pe care o realizam cît mai detasati cu putinta, fara motive pe
rsonale, fara sa cautam în
vreun fel anume, notorietate sau onorurile efemere ale acestei lumi, fara sa pun
em în prim plan propriile
noastre mobiluri mentale, pretentiile individuale sau lacomia vitala, preferinte
le fizice, fara a resimti
vanitate, fara sa doresti sa te impui cu brutalitate, nici sa cauti dobîndirea p
restigiului; aceasta este în
REALITATE activitatea realizata doar de Divin printr-un fel de imperativ resimti
t plenar, launtric."
"Toate actiunile facute într-un spirit egoist, oricît de bune ar parea pentru oa
menii din lumea ignorantei,
ele nu sînt totusi de un foarte mare folos pentru un veritabil aspirant la YOGA"
(Ghidul YOGA). "Orice
activitate, îndeplinita cu multa atentie si armonios integrata cu grija, concepu
ta în INTENTIE ca o
veritabila ofranda adusa Divinului, fara dorinta obtinerii fructului, fara egois
m, într-o stare de spirit egala,
cu o liniste launtrica deplina atît în caz de succes cît si de esec, acea actiun
e fiind realizata mai ales pentru
dragostea de Divin si nu în vederea unui beneficiu ulterior oarecare, a vreunei
recompense sau a unui
rezultat personal urmarit, avînd cît mai profund constiinta ca Puterii Divine In
finite îi apartin toate
actiunile, este un mijloc fulgerator de spiritualizare si de daruire de sine pri
n KARMA YOGA."
Dupa cum era si de asteptat, opera lui MAHATMA GANDHI abunda în idei de acelasi
gen, doar ca el
prezinta aceasta problema într-o lumina putin diferita: "In efortul angrenat sin
cer pentru realizare si nu în
reusita se afla satisfactia continua. Efortul deplin, este cu anticipatie, expre
sia deplinei victorii" (Religia
Etica). Si, ca de obicei, el revine mai mereu la cazul sau personal ca fiind ilu
strativ: "Nu am putut sa
realizez decît foarte imperfect dorinta mea intensa de a ma topi cît mai profund
pentru a ma pierde în
Divin, am vrut cu ardoare sa nu fiu decît un simplu bulgare de argila în mîinile
divine ale Creatorului,
astfel încît sa pot sa servesc mult mai bine fara sa fiu întrerupt cîtusi de put
in de eul meu interior" (Tînara
Indie).
Ulterior el da, cu privire la aceasta atitudine, o explicatie metafizica la care
trebuie sa reflectam adînc:
"Omul nu trebuie sa dispuna de rezultatele actiunilor sale. Actionînd mereu astf
el aceasta devine o
constanta împuternicire acordata de Divin" (Citata de MAHADER DESAI în "Gandhiji
în Satele Indiei").
Atunci cînd actionam ca sa obtinem un rezultat - ceea ce se întîmpla de obicei -
este clar ca înainte de
toate, noi gîndim, mai ales si în imensa majoritate a cazurilor, la rezultatele
cele mai rapide pe care
încercam, dupa inteligenta noastra, sa le prevedem: placerea maxima sau avantaje
le pe care actiunea le
va produce pentru noi sau pentru cei care ne intereseaza. Si, cu privire la acea
sta faza nimeni nu trebuie
sa se gîndeasca prea mult pentru a-si aminti numeroase cazuri cînd rezultatele o
btinute nu au fost cele
anterior asteptate, fiind uneori chiar în întregime contrare asteptarilor noastr
e.
Ne mai gîndim, de asemenea, dar destul de rar pentru omul de rînd, la rezultatel
e care pot aparea dupa
un timp mai îndelungat. Atunci cînd savuram un prînz delicios si copios sau atun
ci cînd oferim prajituri
unui copil, sînt foarte rare situatiile în care ne poate veni ideea unei posibil
e indigestii. Daca orientam, de
asemenea, pe cineva catre o anumita lectura facem aceasta în speranta ca va rezu
lta o anumita schimbare
ce se va reflecta printr-o anumita îmbogatire sufleteasca sau chiar printr-o anu
mita modificare în bine a
ideilor sale. Dar, si în aceste situatii, previziunile noastre sînt departe de a
se realiza întotdeauna. Prin
urmare, aproape mereu, noi sîntem incapabili de a prevedea, în întreaga lor comp
lexitate, care vor fi
rezultatele actiunilor noastre pe termen lung. Indiferent de grija si atentia cu
care vom creste un copil, nu
vom sti niciodata cu anticipatie daca el se va orienta catre bine sau catre rau
sau cum îsi va folosi facultatile
pe care noi i le dezvoltam, ori cum va folosi cunostintele pe care noi i le pune
m la dispozitie. De altfel,
dupa cum observa foarte just SWAMI VIVEKANANDA, "noi nu putem înfaptui nimic car
e sa nu aiba si
anumite rezultate bune si, tot la fel, nu exista nici o activitate care sa nu ca
uzeze undeva si un oarecare
rau... Nu exista deci nici o actiune sau fapta care sa nu determine simultan, în
diferite planuri, atît fructe
bune cît si fructe rele" (YOGA practica).
Cu exceptia starii de întelepciune, oricît de perspicace am fi sau am crede ca s
întem, simplul bun simt si
experienta noastra de viata ne obliga sa admitem ca previziunile noastre sînt ap
roape întotdeauna
incomplete si incerte. In functie de atitudinea launtrica si temperamentul nostr
u, constatam ca rezultatele
actiunilor noastre, sau altfel spus "fructele" lor, sînt în cea mai mare parte d
eterminate de vointa Divina în
cele din urma, fie de fatalitate, sau cu alte cuvinte de KARMA, ele fiind în foa
rte putine cazuri total
determinate de intentiile sau propria noastra vointa ferm focalizata.
In concluzie, putem spune ca, privit din punctul de vedere al mobilului actiunii
, dorinta canalizata catre
cautarea fructelor actiunii nu este atît de satisfacatoare pe cît gîndim noi ca
este, iar regula propusa de
BHAGAVAD-GITA si de KARMA-YOGA nu este atît de aberanta, asa cum ni s-ar putea p
area la prima
vedere datorita ignorantei noastre. Ajungînd la aceasta concluzie trebuie sa înc
epem sa cautam daca nu
cumva exista un alt scop întelept care sa fie mult mai preferabil.
Prin urmare, dorinta de a obtine fructele actiunii nu este, în mod evident, decî
t un aspect al dorintei în
general. In aceasta directie, hinduismul, ca de altfel aproape toate religiile,
vede în dorinta cel mai teribil
obstacol în calea întregii evolutii interioare.
In BHAGAVAD-GITA, KRISHNA vorbeste despre aceasta în 42 de SUTRAS sau aforisme d
in 11
capitole diferite. El se înduioseaza chiar de aceste "suflete ale dorintei". Vor
beste despre acesti "sarmani
sclavi ai dorintelor" si insista, în mod constant, asupra "necesitatii de a fi p
e deplin liberi de dorinte".
Pentru el, dorinta este una dintre "portile infernului, distrugatoare ale suflet
ului". Si fara îndoiala ca
DOAR la fructele actiunilor se refera atunci cînd descrie "sufletele demoniace"
despre care spune:
"Inlantuiti pe loc de aceste lanturi, devorati de mînie si lacomie, preocupati m
ai mereu de a strînge
cîstiguri prin mijloace necinstite pentru a servi satisfacerii placerilor lor ef
emere si îndeplinirii dorintelor
lor, aproape întotdeauna ei se gîndesc: "Astazi mi-am îndeplinit cutare dorinta,
mîine fara îndoiala ca îmi
voi îndeplini alta; astazi am obtinut o cutare bogatie, mîine desigur, voi obtin
e si mai mult"." El vorbeste, de
asemenea, despre acest dusman etern al cunoasterii care, sub forma dorintei egoi
ste, este un foc plin de
lacomie. Si, în viziunea sa, un om trebuie "sa renunte complet la dorinta egoist
a" daca urmareste sa fie
"pregatit sa devina una cu Supremul Divin BRAHMAN". Iata de ce el insista ca asp
irantii la Eliberare "sa
abandoneze, fara nici un fel de exceptii, toate dorintele nascute din vointa dor
intei egoiste". Totusi, el nu
neaga ca va fi destul de dificil "sa înfrîngi mereu acest inamic numit dorinta e
goista care este atît de greu
de atacat".
Intr-un alt capitol din MAHABHARATA, KRISHNA explica regelui YUDHISHTHIRA: "Desp
re omul
care doreste egoist toate lucrurile bune ale acestei lumi, fiind în întregime si
permanent atasat fructelor
acestor dorinte egoiste, putem spune ca poarta deja Moartea în gura sa... Infrîn
area completa a dorintelor
egoiste se afla la radacina tuturor virtutilor veritabile." Consideram ca este i
nutil sa subliniem ca, în
MAHABHARATA, toti ceilalti întelepti repeta acelasi avertisment. Si la fel putem
spune ca stau lucrurile
cu înteleptii moderni; este suficient, pentru a ne convinge, sa citam doar cîtiv
a.
SRI RAMAKRISHNA spune, referitor la aceasta: "Inima care a ars doar în focul dor
intelor egoiste,
terestre nu poate suporta aproape deloc influentele sentimentelor sau ale trairi
lor spirituale elevate"
(Invataturile lui RAMAKRISHNA). Si tot el: "Nimeni nu poate patrunde în Imparati
a Cerurilor daca înca
mai pastreaza în sine cea mai mica urma de dorinta egoista."
SRI AUROBINDO, de asemenea, consacra o parte importanta din scrisorile sale adre
sate discipolilor,
tehnicilor ce permiteau acestora de a se debarasa de "ego si de dorintele egoist
e". El spunea adesea:
"Loviturile si suferintele cad asupra tuturor fiintelor umane pentru ca sînt pli
ne de dorinte egoiste fata de
lucruri sau stari ce nu pot dura si pe care, vrînd-nevrînd, ajung sa le piarda s
au, daca totusi le obtin,
acestea le vor aduce deceptii si nu vor putea sa îi satisfaca pe deplin mereu" (
Raspunsuri). El mai adauga:
"Daca dorinta egoista nu este pe deplin stapînita, cum am putea noi merge usor s
i repede pe calea cea
dreapta? Caci Eliberarea apare instantaneu prin pierderea ego-ului si a dorintel
or egoiste."
In ceea ce o priveste pe MA ANANDA MOYI, daca ea constata ca "adesea tindem egoi
st sa ne potolim o
dorinta printr-o alta dorinta", atunci fara îndoiala ca dorintele nu pot dispare
si, de asemenea, nu va
dispare în fiinta umana nici tendinta de a dori" (Invataturile lui MA ANANDA MOY
I). Tocmai de aceea,
ea adesea, îi orienteaza pe cei care vin sa o consulte, spre alte dorinte decît
spre cele egoiste, care aduc
doar bunuri efemere ale acestei lumi, indiferent daca sînt materiale sau de alt
gen si, cu privire la aceasta,
ea afirma: "Voi sînteti întotdeauna cei care creati dorintele egoiste prin gîndu
rile voastre si tot voi sînteti
cei care, gîndind detasati, cu fermitate contrariul puteti sa le distrugeti."
Aceasta detasare completa si libertate cu privire la fructele actiunii este pent
ru noi, mai ales la început,
destul de greu de înteles deoarece aproape întotdeauna cînd actionam o facem ego
ist pentru a obtine un
rezultat sau un fruct placut care sa ne fie net favorabil sau, cel putin, agreab
il. Chiar si în actiunile pe care,
înselati de noi însine, în aparenta le credem cele mai "dezinteresate", se întîm
pla totusi, foarte rar ca noi sa
nu asteptam cîtusi de putin ceva în schimb. Daca, de exemplu, facem un cadou unu
i copil sau daca ajutam
o fiinta nevoiasa, iar cel care beneficiaza nu ne spune macar multumesc, vom fi
adesea, cel putin, usor
surprinsi. De asemenea, mai mereu sîntem tentati sa gîndim ca daca nu trebuie sa
mai asteptam nimic de pe
urma a ceea ce facem COMPLET DETASATI, nu mai are nici un sens sa continuam sa a
ctionam. Dar noi
am vazut totusi ca, dupa învataturile sistemului KARMA-YOGA, acest mod de gîndir
e este profund gresit.
La ce alt scop sau mobil mai putem noi deci face acum apel?
Evident, prin urmare exista "actiunile integrate în armonia divina si deci indic
ate" despre care deja am
vorbit dar, cu toate acestea, ele nu pot deloc sa îmbratiseze decît o parte a ac
tivitatilor noastre. Supunerea
fata de SVADHARMA ne ofera un avantaj ceva mai larg dar înca insuficient. Cel ma
i bun raspuns, în
aceasta directie, ne este fara îndoiala dat de GANDHI care se angrena sa realize
ze tot ceea ce el estima
a fi drept si stringent necesar, în conformitate cu cel mai înalt ideal al momen
tului, fara a se preocupa
vreodata de rezultate, ceea ce nu facea deloc din el un interlocutor prea comod
în negocierile sale cu
autoritatile britanice. Intr-o asemenea situatie, cineva i a atras atentia lui G
ANDHI: "Daca faceti cumva
ceea ce ne-ati anuntat, consecintele vor fi catastrofale atît pentru India cît s
i pentru Dvs. personal." El a
raspuns atunci: "Aceasta nu ma intereseaza absolut deloc." Prin urmare, am ajuns
la acest "cel mai înalt
ideal al momentului" adica la conceptia mentala detasata, la ceea ce este drept
într-o anumita situatie, la
sentimentul datoriei, la misterioasa "voce interioara" a constiintei, la dorinta
detasata de a fi un cît mai bun
vehicul sau canal de manifestare a Divinului, la intentie (odata ce am ajuns la
concluzia ca aceasta vine de
la un izvor sau focar benefic, ceea ce nu este cazul întotdeauna). Toate aceste
posibilitati sînt sublime si
salvatoare în situatia unei atitudini de totala daruire fata de Divin daca, dupa
cum spune KRISHNA,
"oferim în întregime actiunile noastre, împreuna cu fructele lor, lui Dumnezeu"
(BHAGAVAD-GITA). In
aceasta directie, SWAMI RAMADAS spunea: "Noi putem, cu usurinta, sa îl descoperi
m pe Dumnezeu în
noi fulgerator daca îi oferim în totalitate, printr-o consacrare deplina si sinc
era, toate actiunile noastre"
(Scrisori).
MA ANANDA MOYI merge chiar mai departe atunci cînd arata ca "ruga transfiguratoa
re ardenta: "Fa
Doamne Dumnezeule ca inima mea sa fie libera de setea de rezultate" este înca ma
rturia dorintei
launtrice de a obtine un rezultat. Totusi, atît timp cît aspiram din tot sufletu
l, frenetic la actiunea
dezinteresata, putem fi siguri ca, daca vom proceda cum trebuie, fiind inspirati
de divin, o vom atinge si
atunci vom avea modelul necesar. Un mod înseamna întotdeauna rezistenta. De acee
a, atît timp cît egoul
va subzista sau va predomina, conflictele launtrice vor izbucni din cînd în cînd
, chiar daca vom cauta sa
facem actiuni partial impersonale, deoarece vom mai fi legati prin ego de fructe
le actiunii si, în consecinta,
antrenati într-o anumita directie" (Invataturile lui MA ANANDA MOYI).
Inceput text
5) NU TREBUIE NICIODATA SA FIM ATASATI DE ACTIUNE
Daca nu trebuie sa ne atasam de fructele actiunii, în mod logic ne putem întreba
daca este oare necesar sa
ne atasam de actiunea în sine, de îndata ce ne-am decis sa o realizam? Raspunsul
BHAGAVAD-GITA-ei
este clar si fara nici un fel de ambiguitate. In aceasta directie KRISHNA spune:
"La fel cum cei care nu
stiu, actioneaza cu atasament fata de actiune, tot asa cei care, întelegînd cu a
devarat, stiu, trebuie ACUM
sa actioneze fara nici un fel de atasament."
Pe un vizitator foarte evlavios, dar atasat unei activitati sociale importante,
SRI RAMAKRISHNA îl sfatuia
sa se roage: "In ceea ce priveste putina munca care îmi mai ramîne de facut... f
a Doamne astfel si ajuta ma
sa am forta de a o îndeplini fara nici un fel de atasament" (Invataturile lui RA
MAKRISHNA). Informat
ulterior de unul dintre discipolii sai reveniti din Occident despre starea de sp
irit care înca din acea
perioada predomina în Occident, RAMAKRISHNA nu a ezitat sa spuna: "Atasamentul e
xcesiv fata de
activitati sau actiuni, pe care putem sa-l observam în Anglia si în Statele Unit
e, este condamnabil deoarece
în scurt timp acesta va conduce la decadere spirituala."
MA ANANDA MOYI ofera detalii concrete în aceeasi directie: "Daca pentru un motiv
anume cel mai mic
resentiment va interveni, actiunea nu va putea fi considerata ca fiind fara atas
ament. Sa presupunem, de
exemplu, ca dupa ce ati realizat partea cea mai importanta a unei opere va trebu
i sa o abandonati si, în
aceasta situatie, aproape de sfîrsit, un altcineva, oarecare, o va prelua, o va
duce la bun sfîrsit si lui i se va
acorda meritul întregii opere. Daca aceasta va supara cîtusi de putin cum mai pu
tem considera ca ar fi fost
vorba despre o actiune cu adevarat dezinteresata? Fara nici o îndoiala ca dorint
a ca cineva sa îti fie
recunoscator nu este deloc absenta în tine. Chiar în mijlocul actiunii sau activ
itatii, în orice moment, în
orice circumstante, trebuie sa fiti întotdeauna gata sa va supuneti detasati la
orice ordin. Imaginati-va ca va
este foarte foame si ca, exact în momentul în care duceti un aliment spre gura,
cineva va roaga sa mergeti
undeva. Chiar în acel moment trebuie sa puteti sa abandonati, cu bucurie, mîncar
ea pe care tocmai erati
pe punctul de a o mînca si sa va supuneti detasati apelului. O astfel de atitudi
ne permanenta îl reveleaza
pe acela care este ferm ancorat într-o stare de fericire care nu apartine deloc
acestei lumi.
Atunci cînd ne apropiem de starea constanta launtric în care nu mai exista efort
, a fi certat sau nu pentru o
greseala ce apare în timpul executarii sarcinii noastre ne lasa complet indifere
nti. Atunci noi devenim
doar un instrument ce se daruie în mîinile lui Dumnezeu. Corpul actioneaza atunc
i ca un instrument
detasat si noi privim la rîndul nostru detasati actiunea, ca niste spectatori. A
tunci putem observa, cu o
extraordinara luciditate, marele numar de sarcini pe care le putem îndeplini pri
n intermediul acestui corp;
constatam energia uriasa pe care acum o are, usurinta si eficienta surprinzatoar
e cu care el actioneaza.
Actiunea total lipsita de ego este plina de frumusete facînd sa apara starea de
beatitudine, deoarece ea nu
este motivata de nici o dorinta egoista de autosatisfactie. Atît timp cît obstac
olul pe care îl reprezinta egoul
nostru nu este depasit, chiar daca gîndim ca ar trebui sa actionam detasati, vom
fi adesea mai mult sau mai
putin raniti si aceasta va provoca macar o schimbare în expresia ochilor si a ch
ipului nostru, acest aspect
semnificativ fiind vizibil si perceptibil în întregul nostru mod de a fi" (Invat
aturile lui MA ANANDA
MOYI).
La fel cum dorinta fructelor actiunii nu este decît una dintre formele de dorint
a egoista, chiar daca aceasta
este una dintre cele mai dificile de îndepartat, atasamentul egoist fata de acti
unea însasi este, de asemenea,
una dintre multiplele forme de atasament, poate cea mai subtila. In BHAGAVAD-GIT
A, KRISHNA
considera atasament egoist fata de activitatile acestei lumi în general, nu numa
i atasamentul fata de actiune
dar si fata de "un lucru, o fiinta, un loc sau chiar fata de camin" si chiar fat
a de "întelegere". El subliniaza
ca doar omul care a renuntat la toate aceste egoiste atasamente "nu mai este del
oc pîngarit de pacate",
"doar acela descopera fulgerator fericirea nesfîrsita care exista în SINELE SUPR
EM launtric".
SRI AUROBINDO arata ca "orice atasament egoist perturba sau jeneaza activitatea
spirituala"
(Raspunsuri). Si el insista: "Daca alegem drept cale doar o YOGA a faptelor, atu
nci putem sa ramînem în
SAMSARA dar aceasta va fi ceva liber consimtit si atunci vom considera SAMSARA c
a fiind cîmpul nostru
de actiune fara ca prin aceasta sa simtim vreo obligatie. In interiorul sau, înt
otdeauna, yoghinul trebuie sa
fie liber de orice legatura si atasament egoist" (YOGA integrala practica).
Cît despre SWAMI VIVEKANANDA, el releveaza ca, în marea majoritate a cazurilor,
chiar si daca nu
sîntem constienti, atasamentul egoist "nu apare decît daca asteptam o recompensa
" (YOGA practica).
Aceasta situatie este deci comuna atît în cazul dorintei egoiste cît si a fricii
de fructele actiunii.
Inceput text
6) NU TREBUIE NICIODATA SA TE CONSIDERI CA FIIND AUTORUL ACTIUNII REALIZATE
KARMA-YOGA merge însa si mai departe. Etapa urmatoare consta în a nu te consider
a tu însuti, în mod
egoist, drept autorul actiunii detasate pe care o realizezi. Dar vom constata ca
nu totdeauna exista
unanimitate atunci cînd trebuie sa aflam cine este, în realitate, autorul.
In BHAGAVAD-GITA, KRISHNA explica: "Atunci cînd actiunile sînt facute de GUNAS-u
ri ("moduri"
specifice ale Naturii), omul, al carui Eu este ratacit de egoism, gîndeste: "Eu
sînt acela care actioneaza"."
La sfîrsitul textului, KRISHNA intra chiar în detaliu: "Cele cinci cauze ale act
iunii... sînt: corpul, autorul,
cele cinci instrumente, numeroasele tipuri de efort si, în sfîrsit, Destinul (KA
RMA). Aceste cinci elemente
formeaza, între ele, toate cauzele eficiente care determina forma si rezultatul
oricarei actiuni pe care
oricine în lumea aceasta o întreprinde cu mentalul sau, cu vorbirea sa si cu cor
pul sau."
SWAMI RAMADAS este categoric: "A gîndi cumva, în mod egoist, ca noi sîntem autor
ii actiunii este în
totalitate fals" si aceasta afirmatie el o repeta cu insistenta (Scrisori). In M
AHABHARATA, alti întelepti
care reiau aceasta tema nu sînt mai putin categorici decît KRISHNA asupra adevar
atelor cauze ale
actiunii. Astfel, PRAHLADA îi spune clar si simplu lui INDRA: "Cel care se consi
dera în mod egoist drept
autorul actiunilor, bune sau rele, este înzestrat cu o inteligenta viciata. Dupa
parerea mea, o astfel de
persoana este ignoranta si nu cunoaste deloc adevarul" (SHANTI).
La fel, KRISHNA, care leaga aceasta atitudine de practica invocatorie a Divinulu
i prin rostirea mentala a
unei rugaciuni faimoase, sacre din RIG-VEDA, explica: "Cel care recita GAYATRI-M
ANTRA nu se
considera niciodata în mod egoist ca fiind autorul actiunii, nici ca fiind cel c
are se bucura, nici ca fiind cel
care suporta consecintele actiunii."
In schimb, pentru BALI, dupa cum el îi spune lui INDRA, veritabilul autor atotpu
ternic care face cu
putinta actiunea nu este altul decît Divinul Suprem: "Ca tu te consideri în mod
egoist autor al actiunii, O!
SHAKRA, aceasta atitudine se afla la originea oricarei dureri... Eu nu sînt auto
rul actiunii, tu nu esti
autorul actiunii. Cel de sus, Divinul este Autorul actiunii care doar el în real
itate este Omnipotent."
Aceeasi idee o reia SWAMI RAMADAS: "De fapt DUMNEZEU este totdeauna unicul autor
al actiunii"
(Scrisori). El precizeaza: "El (DUMNEZEU) este cel care ne împinge catre actiune
, tot El este cel care
actioneaza în si prin noi, mereu" (Scrisori). La fel SRI AUROBINDO spune: "Este
un mare secret al
practicii spirituale (SADHANA) sa stii cum sa faci toate lucrurile prin Puterea
Dumnezeiasca Infinita care
este în spatele nostru sau deasupra noastra, în loc de a face totul DOAR printr-
un efort mental egotic"
(Ghidul YOGA).
De altfel, el pune des în garda pe discipolii sai împotriva tentatiei de a se co
nsidera, în cazul unei actiuni,
altceva decît un simplu instrument: "Transformati-va în instrumentul detasat al
actiunii care se realizeaza
prin intermediul vostru" (Raspunsuri). "Trebuie sa actionezi întotdeauna ca un i
nstrument complet detasat
în activitatea pe care o realizezi." In viziunea lui AUROBINDO, trebuie chiar sa
te feresti de "orgoliul
de a fi un instrument".
SWAMI VIVEKANANDA are chiar o formulare surprinzatoare: cînd oferiti cuiva de la
DUMNEZEU
ceva "nu sînteti în realitate decît comisionarul care transporta bani sau orice
alt dar" (YOGA practica).
Relevam, de asemenea, si ceea ce spunea SWAMI BRAHMANANDA discipolilor sai: "Ina
inte de a va
începe activitatea amintiti-va cu fervoare de Dumnezeu si oferiti lui toate gînd
urile voastre. Faceti acelasi
lucru din cînd în cînd în timpul activitatii si, de asemenea, dupa ce ati termin
atÄo" (Discipline monastice).
Ofranda facuta fata de ghidul spiritual GURU poate chiar sa înlocuiasca foarte b
ine ofranda facuta fata de
Dumnezeu. Dupa cum spunea SWAMI BRAHMANANDA: "Gînditi-va ca toata activitatea pe
care o aveti
de facut este aceea a lui Dumnezeu. Daca puteti sa lucrati, întelegînd si avînd
mereu în minte aceasta
idee, munca voastra detasata nu va va mai lega."
Vom încheia aceste consideratii printr-un gînd al lui MAHATMA GANDHI: "Forma de
adoratie cea mai
elevata consta în a realiza opera lui Dumnezeu, supunîndu-te legii morale si ser
vind cu detasare si cu
abnegatie umanitatea în mod dezinteresat" (Etica religiei). La acest principiu,
în conformitate cu care nu
trebuie niciodata sa ne consideram în mod egoist ca fiind autorii actiunii, pute
m sa adaugam un altul, în
conformitate cu care noi atunci actionam neactionînd totusi, cu alte cuvinte, în
aceasta situatie, scînteia
eterna din noi (ceea ce, în India, este cunoscut sub numele de SINE SUPREM, PURU
SHA sau ATMAN)
observa ca martor detasat si, fara sa ia parte la aceasta, îndeplineste detasat
actiunea prin intermediul
elementelor active din noi. La aceasta atitudine cu adevarat divina se refera KR
ISHNA într-un aforism
celebru din BHAGAVAD-GITA: "Cel care în actiune detasata poate vedea inactiunea
si care, în acelasi
timp, o poate vedea continuînd chiar si în cazul încetarii faptelor, acela este,
printre ceilalti oameni, omul
judecatii drepte si al discernamîntului." ??? Aceasta este o capcana foarte peri
culoasa pe care o întîlnim
adesea pe calea realizarii noastre spirituale. Pentru a nu cadea în ea este nece
sar sa ne interogam cît mai
lucid si detasat cu putinta pentru a vedea daca nu cumva aceasta impresie, adese
a fantasmagorica, pe care
o botezam foarte usor intuitie, nu mascheaza în realitate un cu totul alt scop,
o dorinta egoista personala,
banala, care poate fi, de altfel, în aparenta perfect respectabila. Un criteriu
incomplet dar util consta în a
cauta sa remarcam daca subzista, pentru activitatea spre care ne simtim antrenat
i, acel "atasament" egoist
personal despre care am vorbit mai înainte.
Inceput text
7) ACTIUNEA ASTFEL REALIZATA, INDIFERENT DE NATURA EI, NU IL INLANTUIE PE
AUTORUL SAU
KRISHNA afirma în BHAGAVAD-GITA: "Cel care este în YOGA sau, cu alte cuvinte, ca
re este unit cu
Supremul (adica cel care practica perfect KARMA-YOGA) chiar si daca actioneaza,
actiunile sale fiind
detasate, nu se vor atasa de el." Este, de altfel, ceea ce repeta si SWAMI VIVEK
ANANDA: "Daca nu
sîntem deloc detasati de activitatea noastra, aceasta nu ne va servi în nici un
fel sufletul" (YOGA practica).
La fel, SWAMI SIVANANDA spune: "Aceeasi fapta, daca este realizata detasat, fara
atasament, deci cu o
buna atitudine mentala, fara speranta vreunui profit oricare ar fi acesta, cu in
diferenta chiar si fata de un
posibil succes sau esec, nu va adauga niciodata o noua veriga la lantul existent
" (Invataturile lui
SIVANANDA). Este ceea ce întelegea SRI RAMAKRISHNA cînd spunea: "Un jnanin poate
sa
actioneze pe deplin fara atasament si, astfel, actiunile sale nu îi vor fi dauna
toare" (Invataturile lui
RAMAKRISHNA).
In final, pentru a întelege cu exactitate acest principiu fundamental în KARMA-Y
OGA trebuie sa cautam
sa ne plasam în perspectiva metafizica a hinduismului, unde credinta în vieti su
ccesive si în legea KARMA
ei este axiomatica.
Pentru a rezuma aceasta teorie în cîteva cuvinte, este bine sa consideram ca via
ta pe care fiecare dintre
noi o traieste acum nu este pentru el un eveniment unic ci doar o simpla veriga
într-un lung sirag de vieti
succesive în care se încarneaza si continua sa se încarneze de a lungul sirului
de existente, elementul
permanent din noi pe care indienii îl numesc ATMAN (SPIRIT ETERN).
Dupa legea KARMA-ei, care nu este altceva decît legea noastra a cauzalitatii si
efectului, toate actiunile
realizate în una dintre aceste vieti vor determina cu exactitate anumite efecte
daca nu imediat în existenta
în curs, atunci în restul sau, cu alte cuvinte, în una sau mai multe dintre exis
tentele ce urmeaza si care vor
aduce astfel la manifestare "KARMA" acumulata în vietile precedente. Ori, telul
evolutiei este de a ajunge
în punctul în care întreaga KARMA va fi la un moment dat epuizata, astfel încît
elementul etern permanent
în noi (ATMAN) sa nu mai fie nevoit sa creeze noi corpuri.
Toti înteleptii orientali, antici si moderni, afirma prin urmare ca ceea ce cree
aza pentru noi o noua
KARMA nu este deci actiunea în sine ci exact spiritul în care acea actiune este
realizata. Despre aceasta
vorbeste în special SWAMI VIVEKANANDA: "Toate actiunile pe care le faceti pentru
voi însiva în mod
egoist va vor aduce fructele lor, care se vor reîntoarce si vor recadea asupra v
oastra... Dimpotriva toate
actiunile, indiferent care ar fi acestea, pe care nu le faceti pentru voi însiva
, datorita starii complete de
detasare pe care o aveti, vor ramîne totdeauna fara efect asupra voastra" (YOGA
practica). Prin urmare,
practica lui KARMA-YOGA ne ofera posibilitatea de a actiona fara sa ne încarcam
cu nici un fel de
KARMA. Este ceea ce precizeaza SRI AUROBINDO: "Nu forma de activitate în sine sa
u simpla actiune,
ci constiinta si vointa dirijate ferm catre Divinul care se afla în spatele acti
unii sînt, de fapt, esenta lui
KARMA-YOGA."
In cadrul sistemului KARMA-YOGA este necesar sa disociem trei elemente pe care,
în general, nu ne
gîndim sa le separam: 1) intentia actiunii pentru care, daca actionam egoist, tr
ebuie sa ne asumam întreaga
responsabilitat e si care, singura, creeaza KARMA; 2) actiunea care prin ea însa
si, daca este detasat
realizata, nu poate crea KARMA; 3) consecintele actiunii complet detasate, care
cel mai adesea nu depind
de noi, indiferent care ar fi previziunile noastre (întotdeauna incomplete si în
doielnice, dupa cum am
vazut), si care, prin urmare, doar în aceasta situatie nu creeaza nici un fel de
KARMA.
Cum poate fi aceasta conceptie transpusa pentru cei care nu admit teoria vietilo
r succesive, cum este
cazul majoritatii occidentalilor? Daca aplicam corect tehnica de KARMA-YOGA, noi
nu ne mai simtim
realmente responsabili de consecintele actelor noastre acum detasate pentru ca e
le nu mai depind de noi.
Aceasta face sa dispara automat toate remuscarile sau chiar regretele. De aici r
ezulta o importanta
concluzie: ca noi trebuie, de asemenea, cînd ne angrenam sa practicam KARMA-YOGA
, sa renuntam a
mai revendica orice merit, chiar si pentru acele actiuni ale caror consecinte sa
u fructe ar fi urmat sa fie
bune.
Deoarece noi sîntem pe deplin responsabili doar de intentiile noastre egoiste, a
m putea spune ca
scopurile actiunilor noastre egoiste si acumularea lor în actiuni egoiste succes
ive sînt acelea care, în
realitate, creeaza în noi obisnuinte si tendinte egoiste, modelîndu-ne astfel în
consecinta caracterul si
natura. Aceasta este, chiar în teoria existentei unei vieti unice, ceea ce cores
punde notiunii de KARMA
care trebuie sa fie luata cu atît mai mult în consideratie daca vom admite, prec
um adeptii majoritatii
religiilor, ca în final vom culege dupa moarte recompense sau pedepse pe drept m
eritate, exact prin ceea
ce am facut în timpul vietii.
Inceput text
8) KARMA-YOGA ESTE ABILITATEA DIVINA IN FAPTE SAU, CU ALTE CUVINTE,
INTELEPCIUNEA SI DETASAREA IN ACTIUNE
SWAMI VIVEKANANDA a subliniat într-un mod cît se poate de clar ca, de fapt, KARM
A-YOGA ne
confera o maxima libertate. El spune, printre altele, ca: "KARMA-YOGA este un si
stem etic si spiritual al
carui tel este de a ne face sa atingem eliberarea prin altruism si actiuni compl
et detasate, bune" (YOGA
practica). Pentru el "KARMA yoghinul este realizarea, prin activitate fara egois
m, a acestei libertati
depline care este telul oricarei naturi umane". El mai adauga: "KARMA-yoghinul s
e întreaba de ce ne
trebuie un alt mobil, altul decît iubirea înnascuta din libertate." Si iata cum
explica el aceasta: "Este un
aspect dificil de înteles dar, cu timpul, veti realiza ca nimic în Univers nu ar
e deplina putere asupra
voastra atît timp cît voi nu permiteti acelei puteri sa se exercite liber asupra
voastra. Prin detasare
completa veti putea oricînd depasi sau respinge în totalitate puterea pe care ar
putea-o avea oricine sau
orice asupra voastra". In realitate, faptul de a nu te teme deloc de consecintel
e defavorabile eventuale
ale actiunii egoiste si starea de a nu te atasa în mod egoist de consecintele fa
vorabile pe care putem sa le
asteptam sau sa le speram de la o actiune, creeaza o pace interioara profunda, d
ublata de o remarcabila
libertate a spiritului care ne permite atunci sa actionam în totala obiectivitat
e bazîndu-ne exclusiv pe
criteriile pe care le-am ales. Aceasta este ceea ce SWAMI VIVEKANANDA numeste a
actiona "în
deplina libertate".
Aceasta explica de ce KRISHNA a facut în BHAGAVAD-GITA urmatoarea afirmatie care
nu este, la
prima vedere, deloc surprinzatoare: "YOGA este abilitatea divina în fapte." El r
eia aceasta idee mai tîrziu
spunînd ca: "Lui îi este drag" acela care este "abil în toate actiunile sale det
asate si divine, acela care nu
doreste egoist nimic si care este pur, ramînînd detasat la orice se întîmpla, pr
in aceasta el nefiind afectat
sau mîhnit de nici un rezultat, de nici un eveniment si care deja a renuntat com
plet la orice initiativa
egoista în nu conteaza ce actiune".
SWAMI VIVEKANANDA, la rîndul sau, ajunge la aceeasi concluzie: "KARMA YOGA face
din actiunea
detasata o stiinta; ea ne învata sa utilizam permanent si cît mai bine toate for
tele bune, divine care
actioneaza mereu în univers" (YOGA practica). Si tot el mai adauga: "KARMA-YOGA
este cunoasterea în
profunzime a secretului actiunii complet detasate." El exprima aceeasi idee înca
o data, dar cu alte
cuvinte, cînd spune: "Atunci cînd nu ne gîndim deloc la EUL nostru egoist si nu-
l angrenam, realizam cea
mai buna actiune detasata" (Conversatii inspirate). Un exemplu concret, pe care
îl cunoastem cu totii, este
influenta uneori paralizanta a tracului pe care îl simtim în timpul unui examen
daca atunci sîntem egoist
angrenati.
SWAMI RAMADAS merge chiar mai departe: "Activitatea profund divina a KARMA yoghi
nului este cea
care îl duce pe acesta repede departe si dureaza un timp foarte îndelungat. Ea l
asa în întreaga lume o
urma permanenta si profund benefica" (Prezenta lui RAM).
Inceput text
KARMA-YOGA SI SIMTUL RESPONSABILITATII
Am vazut, în linii mari, ca sistemul KARMA-YOGA se poate rezuma în patru princip
ii:
1) A nu considera nici o actiune detasat realizata ca fiind fara importanta, ori
neglijabila si incompatibila cu
rolul pe care noi gîndim ca îl avem de jucat în viata în calitate de KARMA yoghi
ni;
2) A nu dori egoist si a nu ne mai teme de rezultatele actiunilor complet detasa
te pe care urmeaza sa le
realizam în calitate de instrumente divine;
3) A nu ne atasa deloc egoist de acea actiune în timp ce o facem detasati;
4) Nici în timpul actiunii si nici dupa aceea sa nu ne consideram deloc drept au
torul actiunii, ci instrumentul
în si prin care s-a manifestat si se manifesta DUMNEZEU.
Ultimele trei puncte, daca sînt întelese însa anapoda sau gresit, pot conduce cu
usurinta la un total
dezinteres EGOIST fata de actiunea în sine pe care atunci o vom îndeplini superf
icial, în graba, "nu
conteaza cum" pentru ca acum noi nu mai sîntem responsabili. Ori, acesta este ex
act contrariul fata de
ceea ce este în realitate practica lui KARMA YOGA. KARMA-YOGA impune, de fapt, c
elui care o
practica o responsabilitate mult marita. Si aceasta este evidenta în doua direct
ii: 1)
Dificila responsabilitate de care ne este imposibil sa ne ferim, refugiindu-ne î
n spatele unei dogme sau a
unei legi, de a alege totdeauna dintre toate posibilitatile care se prezinta pe
aceea care raspunde cel mai
bine idealului nostru cel mai înalt, divin, din momentul respectiv; 2)
Obligatia de a executa, desi complet detasati, actiunea, oricare ar fi ea, cu to
ata maiestria de care sîntem
capabili. Aceasta implica faptul ca, între momentele consacrate actiunii detasat
e vizibile, este necesar sa
intercalam momente de reflexie, de consacrare divinului si de repaus necesare pe
ntru a îndeplini cît mai
bine aceste doua conditii. Dupa cum SRI AUROBINDO scria discipolilor sai: "Trebu
ie, desigur, ca
lenevia sa dispara dar cîteodata îmi apare evident ca ati mers prea departe în d
irectia opusa. Este necesar
sa putem actiona complet detasati, cu întreaga energie pe care atunci divinul ne
-o ofera, dar este la fel de
necesar uneori de a putea sa nu actionam deloc" (YOGA integrala practica). "Prea
multa munca
neîntrerupta altereaza uneori calitatea actiunii, indiferent care ar fi antrenam
entul si entuziasmul celui
care o executa."
Inceput text
DIFICULTATEA CARACTERISTICA SISTEMULUI KARMA-YOGA
Nu trebuie niciodata sa ne imaginam ca perfectiunea si realizarile minunate, ful
geratoare, care devin
posibile prin sistemul KARMA-YOGA sînt usor de atins. Chiar întelegerea intelect
uala a regulilor ei si
aplicarea lor cît mai corecta nu este deloc un lucru usor. KRISHNA spune în BHAG
AVAD-GITA:
"Asupra a ceea ce este de fapt actiunea detasata si asupra a ceea ce este de fap
t inactiunea, chiar si
înteleptii sînt uneori nedumeriti si unii chiar se înseala. Trebuie bine întelea
sa notiunea de actiune
detasata si la fel de bine trebuie sa ne clarificam asupra notiunii de actiune g
resita si chiar, referitor la
notiunea de inactiune, totul trebuie la fel de bine înteles. O gîndire înteleapt
a este mai ales aici necesara
caci adeseori încîlcita si stufoasa este calea faptelor."
SRI RAMAKRISHNA revine adesea asupra dificultatilor în KARMA-YOGA, în practica s
a: "NISHKAMA
KARMA (actiunea detasata fara dorinta egoista a fructelor ei) este foarte difici
la" (Invataturile lui
RAMAKRISHNA). "Actiunea total dezinteresata este de altfel foarte dificila, mai
ales în timpurile noastre.
A actiona complet detasat, fara nici un fel de atasament egoist, este extrem de
dificil." Si SWAMI
VIVEKANANDA constata, nu fara o anumita dezamagire, ca: "Cel care poate actiona
complet detasat
cinci zile sau macar cinci minute, fara nici un mobil egoist, indiferent care ar
fi acela, fara sa se gîndeasca
deloc la viitor, la cer, la recompense, la pedepse sau la orice final de acelasi
gen, va deveni fulgerator un
puternic gigant divin, mental si moral" (YOGA integrala practica). SRI RAMAKRISH
NA le cerea
discipolilor sai sa gîndeasca astfel: "Imi imaginez ca îndeplinesc detasat îndat
oririle mele fara a fi atasat fata
de aceasta lume, dar nu stiu sigur în ce masura aceasta este o iluzie si nici da
ca eu nu actionez într-o
anumita masura atasat. Eu fac acte de caritate si nu stiu daca astfel eu nu înce
rc de fapt sa ma evidentiez în
ochii oamenilor" (Invataturile lui RAMAKRISHNA).
Ceea ce nu-l împiedica pe SRI AUROBINDO sa constate ca: "KARMA-YOGA este o cale
rapida, mult
mai simpla decît meditatia yoghina, cu conditia ca mentalul sa nu fie fixat doar
asupra KARMA-ei ci, în
exclusivitate, asupra Divinului" (YOGA integrala practica).
MA ANANDA MOYI merge si mai departe, în aceasta directie, spunînd: "Actiunea tot
al consacrata lui
Dumnezeu nu are aceeasi valoare cu actiunea realizata sub impulsul propriei noas
tre dorinte. Prima
vizeaza fuziunea divina ce va conduce la iluminare iar a doua are ca scop placer
ea egoista care va
conduce la noi si noi experiente în aceasta lume. Singura care merita s-o numim
"actiune" este cea care
reveleaza fuziunea eterna a omului cu Dumnezeu; restul este inutil, nedemn de nu
mele de actiune si
tocmai de aceea se poate spune ca nu este deloc actiune" (Invataturile lui MA AN
ANDA MOYI).
Inceput text
COMBINAREA SISTEMULUI KARMA-YOGA CU CELELALTE FORME DE YOGA
De fapt, practica sistemului KARMA-YOGA este considerabil usurata, cu toate ca n
u este neaparat
necesar, daca o combinam cu alte forme de YOGA, în special cu BHAKTI-YOGA, HATHA
-YOGA,
RAJA-YOGA, TANTRA-YOGA, LAYA-YOGA. Aceasta este chiar una dintre temele principa
le ale
învataturii lui KRISHNA cuprinse în BHAGAVAD-GITA. In aceasta directie, vom cita
cîteva versete:
"Abandoneaza-ti si daruieste-ti toate faptele tale Divinului"; "Indiferent ce fa
ci, fa totul detasat ca pe o
ofranda adusa Mie. Astfel vei fi eliberat de rezultatele bune sau rele care alca
tuiesc lanturile actiunii
egoiste"; "Fa toate actiunile tale detasat, numai pentru dragostea de Mine"; "Ac
ela care se afla la originea
tuturor fiintelor si de care este patruns acest Univers, numai pe acesta adorînd
u l, prin propria sa activitate
detasata, un om poate sa atinga cu usurinta perfectiunea."
Pentru SWAMI VIVEKANANDA, a oferi pe deplin toate actiunile sau activitatile lui
Dumnezeu este o
metoda "mult mai putin dificila" (YOGA practica). Si pentru SRI AUROBINDO, KARMA
-YOGA cea mai
eficace este aceea "în care abandonam propria vointa si propriile dorinte egoist
e vointei Divine" (YOGA
integrala practica). Cît despre SRI RAMAKRISHNA, el cerea celor care veneau sa-l
consulte "sa se
roage lui Dumnezeu ca sa le trimita Gratia Sa si forta de a-si îndeplini detasat
i îndatoririle fara a mai spera
la o recompensa interioara si fara a se teme de o pedeapsa în lumea aceasta sau
în alta" (Invataturile lui
RAMAKRISHNA).
KRISHNA insista în mod semnificativ într-o egala masura (si este normal) asupra
importantei rolului pe
care trebuie sa-l joace cunoasterea si inteligenta, cu alte cuvinte, JNANA-YOGA
în practica lui KARMA-
YOGA: "Aceasta este inteligenta despre care ti s-a vorbit în SAMKHYA; asculta ac
um ceea ce te învata
YOGA, daca tu esti în starea de YOGA prin aceasta inteligenta, o! fiu al lui PRI
THA, tu vei elimina pentru
totdeauna sclavia fata de fapte." El continua fara sa spuna ca de fapt KARMA YOG
A completeaza foarte
bine, chiar secundar, orice alta forma de YOGA practicata în principal, printre
acestea fiind cuprinse:
RAJA-YOGA, TANTRA-YOGA, HATHA-YOGA, LAYA-YOGA, BHAKTI-YOGA.
Pentru SRI AUROBINDO "activitatea complet detasata realizata ca forma de antrena
ment spiritual este o
modalitate foarte puternica" în orice forma de YOGA.
SWAMI RAMADAS ajunge chiar sa spuna, pe drept cuvînt, ca: "Fara KARMA YOGA, JNAN
A-YOGA si
BHAKTI-YOGA, de fapt HATHA-YOGA, TANTRA-YOGA si LAYA-YOGA nu sînt decît un exace
rbat
egoism spiritual glorificat" (Scrisori).
Inceput text
LIBERTATEA DEPLINA PRIN KARMA YOGA
Fiecare cale spirituala autentica, fiecare religie, orice sistem filosofic impor
tant exprima în forme specifice
o fundamentala nazuinta catre Libertate a fiintei umane. Constient sau inconstie
nt, totul în acest Univers
tinde, mai repede sau mai încet, catre aceasta tinta esentiala.
Acest Univers, desi extraordinar de mare, este numai o parte a existentei infini
te. Restrîns într-o anumita
forma care se supune spatiului, timpului si cauzalitatii, acest univers noi îl p
ercepem cu ratiunea, îl putem
vedea, simti, atinge, auzi, îl putem desena prin imaginatie, îi putem sesiza for
ta subtila de influenta si îi
putem descrie principiile si legile lui specifice de manifestare.
Acest Univers pe care noi îl percepem, pe fundalul caruia se deruleaza existenta
noastra, se reflecta
totusi ca finit si limitat în mintea noastra, el fiind în esenta, ca reflectare
în fiinta noastra, creatia noastra
mentala. Dincolo de granitele lui, cu alte cuvinte, dincolo de posibilitatile no
astre mentale obisnuite, legile
si principiile care opereaza si sînt viabile în limitele lui gigantice, nu-si ma
i gasesc aproape deloc
corespondenta. Astfel, pentru cel întelept, reiese de la sine ca aceasta lege fu
ndamentala a cauzalitatii
este perfect posibila si chiar devine operanta în limitele acestui Univers, caru
ia adeseori obisnuim sa-i
spunem al "nostru".
Dincolo de limitele sale, existenta noastra nu mai poate fi supusa acestei legi
deoarece cauzalitatea nu se
întinde dincolo de granitele Universului creat de mintea noastra. Deci este clar
ca existenta noastra în
acest Univers se supune implacabil legii cauzalitatii.
Dintr-un anumit punct de vedere, în acest Univers limitat de propria noastra per
ceptie, aparent nu exista
libertatea vointei, caci vointa fiind ceva ce noi încercam sa cunoastem prin res
ursele noastre limitate
specifice acestui Univers al "nostru" este ea însasi conditionata în manifestare
a sa de spatiu, timp si
cauzalitate. Prin urmare, tot ceea ce se spune legii cauzalitatii nu poate fi co
mplet liber, caci este supus
influentei altor factori si devine la rîndul sau, o cauza.
Totusi, dincolo de sfera limitata a acestui Univers conditionat si marginit de p
ropria noastra cunoastere, se
manifesta plenar existenta unui principiu ABSOLUT analog vointei umane, care, af
lîndu-se dincolo de
actiunea legii cauzalitatii, NUMAI acest principiu singur este perfect liber, ma
nifestîndu-se în întregime
liber dincolo de legile superioare ale Armoniei Macrocosmice.
Este firesc sa tragem acum concluzia ca pentru a atinge si noi aceasta deplina L
ibertate, trebuie sa fim pe
deplin capabili sa depasim granitele Universului "nostru" limitat si conditionat
. Aceasta depasire esentiala
se traduce în fapt, prin translatia de la nivelul nostru limitat de constiinta l
a sfera suprema a valorilor
esentiale eterne, infinite si perfect libere. Aceasta translatie datatoare de li
bertate deplina presupune un
anumit demers interior care are la baza cunoasterea, întelegerea si depasirea a
tot ceea ce este în noi
limitat, fals, efemer si care, raportat la fiinta noastra, este tocmai Ego-ul.
Pentru a putea depasi în mod real Ego-ul este necesar sa-i cunoastem sfera sa de
manifestare. Tot ce
genereaza în fiinta noastra noi si noi legaturi care ne înlantuie si ne fixeaza
în acest univers reprezinta
cîmpul sau, domeniul sau de actiune. Simturile, gîndurile, trupul, mintea, atitu
dinile, prejudecatile,
conceptiile poarta cu toate mai mult sau mai putin amprenta acestui Ego.
KARMA-YOGA ne învata cum sa putem, prin actiuni altruiste si complet detasate, s
a ne înabusim gradat
aceste tendinte care îsi întind permanent tentaculele asupra fiintei noastre, ma
nifestîndu-se prin egoismul
nostru funciar.Renuntînd astfel gradat la orice forma de atasament egoist, contr
olîndu-ne permanent toate
procesele mentale, actionînd complet detasati si nefiind niciodata legati de ego
ism sau robiti fructelor sale,
urmarind sa daruim toate rezultatele activitatilor noastre Divinului, aducîndu-I
mereu drept jertfa micul si
efemerul nostru "Ego", fiind întotdeauna atenti si constienti, deschisi si întel
egatori, la toate fenomenele si
starile ce se manifesta în si prin noi atunci, începem gradat sa accedem în aces
t plan suprem al Libertatii,
deoarece din acel moment, lasînd Vointa Suprema sa actioneze si sa ne ghideze în
tot ceea ce facem,
iesim fulgerator de sub incidenta legilor Universului "nostru" pentru a fuziona
în totalitate cu Armonia
Suprema care este Dumnezeu.
"Cine oare poate sa traiasca macar o secunda, sau sa respire macar o secunda, da
ca Atotputernicul nu mai
vrea aceasta?"
"Dumnezeu este Providenta atotputernica vesnic activa. Fiecare forta a manifesta
rii Ii apartine numai Lui
si Ii este supusa Lui. Dumnezeu este TOT si el este prezent în TOTUL. Noi putem
numai sa ne închinam
Lui. Deci nu nazuiti niciodata sa culegeti pentru voi roadele muncii voastre; fa
ceti detasati binele de
dragul binelui. Numai atunci veti dobîndi cu adevarat detasarea desavîrsita, iar
catusele cumplite create
de simturi si minte vor fi rupte si abia atunci Libertatea noastra completa va f
i recapatata. Libertatea
aceasta suprema este telul esential al sistemului KARMA-YOGA " , afirma marele y
oghin SWAMI
VIVEKANANDA în lucrarea sa "KARMA-YOGA".
Inceput text
AJUTORUL OFERIT CELORLALTI - IN LUMINA SISTEMULUI KARMA-YOGA
Iubirea, adevarul, binele, detasarea, fericirea deplina, libertatea, frumusetea,
egalitatea, într-un cuvînt,
întelepciunea, nu reprezinta numai norma unui cod moral, ci reprezinta în ultima
instanta scopul suprem al
omului, caci ele contin o extraordinar de puternica manifestare a fortei sale sp
irituale pe care acesta o
primeste printr-o inefabila rezonanta de la DUMNEZEU.
Imensa stapînire de sine ceruta de actiunea altruista, integrata conform sistemu
lui KARMA-YOGA, este
expresia si în acelasi timp dovada evidenta a unei forte spirituale foarte mari
pe care yoghinul o poate
manifesta dupa cum el considera de cuviinta în conformitate cu liberul sau arbit
ru.
A sti cui anume sa acorzi ajutor, cînd si ce gen de ajutor, a sti mai ales cum s
a-l acorzi, cît si conditiile în
care acest ajutor îsi atinge perfect tinta, astfel ca din punctul tau de vedere
aceasta sa nu genereze alte
efecte înlantuitoare sau, altfel spus, consecinte KARMA-ice, reprezinta dovada c
ea mai clara a unei
actiunii detasate si întelepte, complet integrate în Armonia Divina. Numai proce
dînd astfel actiuna ta
detasata izvorîta din necesitatea divina înteleasa se transforma gradat, într-o
mare libertate de manifestare
a fortei tale spirituale puse la dispozitia ta de DUMNEZEU.
SWAMI VIVEKANANDA afirma în lucrarea sa "KARMA-YOGA" urmatoarele:
"A-i ajuta complet detasat pe ceilalti din punct de vedere fizic, satisfacîndu-l
e doar nevoile fizice, este o
fapta cu adevarat mareata; caci ajutorul detasat este cu atît mai valoros, cu cî
t este mai mare nevoia de a-l
obtine dar este bine sa stiti ca ajutorul cel mai valoros este acela care este a
cordat o perioada extraordinar
de lunga de timp. Daca nevoile pe o luna ale unui om sînt rezolvate prin ajutoru
l dezinteresat oferit de
noi într-o ora - acesta este cu adevarat un ajutor; dar daca acesta este pentru
un an întreg, atunci ajutorul
acordat este si mai important; numai daca omul poate fi ajutat pentru totdeauna,
în eternitate DOAR acesta,
va fi desigur cel mai mare ajutor divin ce i se poate acorda vreodata omului."
Si tot el adauga:
"Cunoasterea spirituala veritabila este singura forma de ajutor care poate sa an
ihileze pentru totdeauna,
toate nenorocirile noastre. Orice alta cunoastere ne satisface numai temporar ne
voile. Doar cu ajutorul
cunoasterii veritabile a Spiritului, se nimicesc definitiv cauzele care genereaz
a si fac cu putinta toate
lipsurile. De aceea, totdeauna ajutorul spiritual acordat omului constituie cel
mai mare sprijin divin ce i s-ar
putea oferi vreodata. Cel care ofera oamenilor adevarata Cunoastere Spirituala,
este cel mai mare
binefacator al omenirii. Si noi vedem ca totdeauna oamenii cei mai puternici si
cei mai apreciati au fost
aceia care au ajutat umanitatea în nevoile sale spirituale, deoarece Spiritul si
ngur sta la baza activitatii
întregii Creatii. Omul puternic si sanatos din punct de vedere spiritual, va fi
cu usurinta puternic si în toate
celelalte privinte, daca va dori aceasta. Atît timp cît omul nu poseda înca fort
a spirituala, nici cerintele lui
fizice si nici cele psihice sau mentale nu pot fii satisfacute în masura cuvenit
a."
Aceste afirmatii ne conduc usor la întelegerea mai multor aspecte:
1) Ajutorul cu adevarat perfect este acela în urma caruia o fiinta umana obtine
cunoasterea care îi permite
sa stie de acum înainte cum sa actioneze ea însasi pentru a se ajuta atît pe sin
e cît si pe ceilalti sa înlature
pentru totdeauna suferintele si mizeriile generate de egoism si ignoranta.
2) Ajutorul tebuie totdeauna acordat directionînd fiinta respectiva spre o reala
cunoastere de sine, caci
numai aceasta cunoastere interioara îi va permite de acum înainte sa integreze î
ntr o maniera justa si
înteleapta acest joc al manifestarii, obtinînd astfel, în cele din urma, confirm
area existentei naturii spirituale
a fiintei sale, moment în care devenind pe deplin constienta de aceasta realitat
e, se smulge din lantul
dependentelor cauzale, înlaturînd gradat egoismul si ignoranta care stateau la b
aza suferintelor sale.
3) Pentru a putea acorda în mod plenar si eficient acest ajutor, detasat, fiinta
în cauza va trebui obligatoriu
sa posede ea însasi aceasta cunoastere divina superioara, datatoare de libertate
si capabila sa o transforme
gradat într-un veritabil generator divin de forta spirituala, ea însasi fiind si
reprezentînd atunci un veritabil
model pentru ceilalti. "Daca un orb va conduce un alt orb exista pericolul de a
cadea amîndoi în
prapastie" spune ISUS.
Uneori urmarind închistati sa aplicam cît mai corect anumite legi sau principii
întelepte de actiune, se poate
ajunge la o forma de rigidizare interioara, care nu este decît începutul manifes
tarii unei atitudini complet
dogmatice. Astfel, se întîmpla uneori sa fim blocati noi însine din punctul de v
edere al evolutiei noastre
spirituale, de obsesia chinuitoare de a integra totul în spiritul literei, auten
tificînd adeseori inconstienti din
nou si din nou acel aforism biblic care afirma ca: "Litera ucide si numai Spirit
ul cel viu da viata".
A sti sa acorzi total detasat un ajutor concret, la momentul oportun, dincolo de
orice teoretizare sau
analiza la nesfîrsit ori, în mod abstract si academic, a asa numitelor "cauze",
aspect care n-ar putea
conduce, adeseori decît doar la exasperarea aceluia care are stringent nevoie de
ajutor si nu de vorbe
goale, reprezinta dovada practica, vie a existentei unui real discernamînt sprit
ual interior, care va întari
înca o data (chiar si pentru cel în cauza) ideea ca "Actiunea detasata este net
superioara inactiunii".
Prin urmare, întotdeauna trebuie sa urmarim sa ne armonizam atitudinea noastra d
e a ajuta detasat, cu
circumstantele concrete ale momentului si fiintei în cauza, în aceasta directie
fiind mereu atenti în a sesiza:
1) Care este cel mai important aspect sau problema care trebuie sa fie rezolvata
în acea situatie speciala în
care urmarim sa ajutam în mod detasat o fiinta umana;
2) Care este de fapt problema cea mai urgenta cu care fiinta în cauza se confrun
ta atunci;
3) Cum trebuie directionat si focalizat efortul si sprijinul nostru detasat care
angreneaza DIVINUL pentru
înlaturarea sau cel putin diminuarea cauzei care genereaza în acel moment suferi
nta cea mai mare în
cazul fiintei respective.
Acest sprijin detasat, acest ajutor care vine de la DUMNEZEU prin noi, aceasta o
ferta a noastra ca
instrument de manifestare a divinului în cazul ca sîntem o fiinta suficient de e
levata spiritual, se poate
transforma la extrem în daruirea completa a fiintei noastre drept canal divin în
scopul ajutorarii
dezinteresate a celorlalti. Acesta este mai ales cazul marilor spirite ale plane
tei cum a fost Iisus, sau a unor
mari învatatori spirituali cum au fost BUDDHA sau RAMAKRISHNA a caror întreaga v
iata a fost un
sacrificiu continuu oferit detasat în scopul ajutorarii si trezirii spirituale a
milioane de oameni.
"Unica rezolvare pentru înlaturarea totala si definitiva a suferintelor lumii co
nsta în aceea de a le da
oamenilor reala cunoastere si împlinire spirituala. Ignoranta este mama tuturor
nenorocirilor. Cînd
oamenii vor vedea Lumina divina a Spiritului, cînd vor deveni suficient de puri
si puternici din punct de
vedere spiritual, numai atunci, suferinta lor va dispare pentru totdeauna", spun
ea SWAMI
VIVEKANANDA, sustinînd astfel cu fermitate ideea de a se actiona constant asupra
naturii umane pîna la
completa revelare a Sinelui Etern care confera Lumina Intelepciunii, prin care o
ceanul ignorantei este
secat, odata cu acesta fiind transmutata în beatitudine mocirla suferintei launt
rice.
Aceasta continua atitudine de a ajuta detasat, de a servi în mod altruist celorl
alti, are însa la baza o realitate
profund spirituala si atotputernica care este de fapt IUBIREA.Cunoasterea profun
da si deplina de sine
deschide portile unui tarîm divin, paradisiac, în care tot ceea ce este bun, ade
varat si frumos devine cu
putinta. "Atunci cînd iubirea devine nesfîrsita, imposibilul devine cu usurinta
posibil", afirma un proverb al
întelepciunii orientale.
Atunci cînd cu adevarat exista iubire, adevarata iubire divina, neînlantuita, ne
limitata, totala, fiinta noastra
devine profunda si fulgerator expansionata într-o beatifica nemarginire; ea ajun
ge abia atunci sa
cuprinda, cuprinderea dumnezeiasca ce o cuprinde. In asemenea momente de expansi
une
cuprinzatoare ajungem sa percepem fiintele umane care ne înconjoara ca fiind int
erioare noua si atunci
suferinta lor transferata în fiinta noastra ne chinuie si pe noi, astfel ca neaj
utorarea si neputinta lor ne
cheama parca pentru a o înlatura. Prin empatie deplina, printr-o profunda identi
ficare reala cu ceilalti,
identificare ce are la baza revelarea si recunoasterea Scînteii Divine a fiecaru
ia ca reflectîndu-se în noi,
ajungem spontan sa traim o atitudine nepremeditata de îmbratisare plina de drago
ste a tuturor, ajungem
astfel sa fim pur si simplu naturali si firesti în tot ceea ce facem si în tot c
eea ce gîndim. Simtind astfel,
realizam ca ceilalti devin parte integranta din noi, iar aceasta face sa se acce
ntueze atitudinea noastra de a
ne darui continuu, de a ajuta si de a servi, fiind totodata complet liberi si de
tasati în timp ce realizam ca de
fapt DUMNEZEU ofera totul prin noi.
Fiind mai mereu plini de iubire si compasiune divina, actiunea noastra va fi tot
deauna plina de iubire si
compasiune. Aceasta actiune complet detasata plina de iubire divina, eliberata d
e orice egoism, ne aduce
gradat o fericire nesfîrsita. Ajutorul divin, detasat pe care acum tu îl oferi c
elorlati este de fapt propria ta
fiinta fericita, propria ta existenta eliberata de conditionari, propria ta natu
ra divina, atotputernica ,
înflorita, propria ta cunoastere de sine.
Devenind astfel o forta divina triumfatoare care acum iubeste divin si detasat,
puterea ta de actiune este
acum infinita. Este momentul în care te simti prezent pretutindeni si în care to
tul este în tine, caci toata fiinta
ta a devenit deja un canal divin de forta atotputernica care-l cuprinde si îl im
pulsioneaza pe cel care
trebuie ajutat; acum stii cu siguranta ca aceasta circumstanta îti este si tie s
i lui favorabila si ca ajutorul tau
divin ce se manifesta în si prin tine îsi va atinge negresit tinta.
Starea plenara, divina, beatifica pe care o traiesti cînd acest ajutor divin man
ifestat prin tine si-a atins tinta,
prin fericirea oceanica care urmeaza, genereaza acel miracol alchimic al proprie
i noastre transmutari,
sublimari si transformari launtrice. In esenta, ajutîndu-i complet detasat pe ce
ilalti, totodata în acelasi timp
ne ajutam si pe noi însine. In asemenea clipe iluminatorii întelegem launtric sp
usele lui Iisus: "Celui care
are i se va mai da", resimtind o uluitoare stare de bogatie interioara, un senti
ment de profunda plinatate si
satisfactie spirituala care ne copleseste fiinta si ne face sa-l recunoastem pe
Dumnezeu în tot ceea ce ne
înconjoara.
A putea sa-i ajutam detasat pe ceilalti este un privilegiu divin care ni se acor
da doar atunci cînd meritam. O
stare de recunostinta profunda fata de divin se amplifica atunci în noi în fata
acestei circumstante.
Binecuvîntat este în acelasi timp si cel care primeste ajutorul divin si cel car
e ofera ceea ce i se daruie lui
însusi de la DUMNEZEU.
Fiti totdeauna profund recunoscatori divinului ca va puteti manifesta detasati î
n lume iubirea, mila,
compasiunea, generozitatea, dreptatea voastra caci de fapt prin aceasta deveniti
puri si desavîrsiti voi cei
care daruiti ceea ce de fapt DIVINUL în nesfîrsita sa bunatate ofera însutit pri
n voi.
Intelegînd cît mai bine ca de fapt întreaga manifestare este impregnata de Bunat
atea, Iubirea si Inteligenta
Divina a Supremului, si ca toate circumstantele exterioare sînt generate de asa
natura încît sa i se ofere
omului posibilitatea de a-L cunoaste pe Dumnezeu în tot ceea ce exista, cum vom
mai putea mentine în noi
îndoiala, neîncrederea, ura, suspiciunea, ignoranta si suferinta?
Actionînd permanent în acest mod, realizam ca de fapt nimic din acest Univers nu
depinde de noi pentru
ca de fapt noi nu avem nimic. Nici macar un cersetor nu depinde de mila noastra.
Nimeni si absolut nici o
fiinta nu depinde vreodata de sprijinul nostru; de fapt, totul vine de la DUMNEZ
EU. Aceste idei ne vor
ajuta sa eliminam acea forma penibila si subtila a Ego-ului nostru care ne condu
ce la eroarea de a
considera ca de fapt DOAR de noi depinde binele altora si ca fara noi, fara spri
jinul nostru, fara iubirea
noastra imensa, fara forta noastra spirituala, acesta ar suferi continuu.
Pentru cel întelept mai ales, Dumnezeu este profunda Intelepciune. Dumnezeu este
infinita iubire în
continua actiune care este doar manifestata în si prin noi.
Sa ne deschidem cît mai bine sufletul si mintea pentru a ne lasa patrunsi pe de-
a întregul de Iubirea si
Intelepciunea Sa, pentru a sti astfel cum sa-l servim în eternitate, devenind to
cmai prin aceasta UNA cu el
spre a atinge suprema Libertate.