Sunteți pe pagina 1din 12

Hatha Yoga - special pentru femei

Femeile pot f mai direct interesate decat barbatii in unele aspecte cu


privire la practica yoga. Aceasta deoarece, pentru o femeie nu este prea
greu sa fe zvelta si sa aiba un fzic atragator atat timp cat este tanara.
Aceste insusiri se pot pastra o perioada si fara anumite ingrijiri speciale.
Dar, din pacate, si mai ales daca nu este facut ceva special in aceasta
directie, aceste daruri nu se mentin prea mult fara un anumit efort.
Aceasta si pentru ca in viata femeii intervin diverse solicitari specifce,
cum ar f casatoria, sarcinile, nasterile, alaptarea, menopauza. Pentru
pastrarea si crestera feminitatii, a unui anumit magnetism atractiv,
recurgerea la practica yoga este de un real folos.
Este important ca femeia sa inteleaga necesitatea fundamentala de a f
mai mereu frumoasa, mai mereu in forma si incantatoare. Lipsa acestei
intelegeri poate sa aduca mari pierderi femeii. Astfel, ea nu mai traieste
deplinatatea vietii, senzatia deosebit de placuta pe care o confera un corp
sanatos si plin de vigoare, ea isi pierde rezistenta, capacitatea de munca,
imbolnavinduse mai usor si imbatranind inainte de vreme.
!orpul femeii are particularitatile sale biologice. Pentru femei, o
importanta primordiala o are musculature abdominala, a perineului si a
pieptului. Femeile care practica sistematic te"nicile posturale yoga nasc
mai usor, fara complicatii si se refac mult mai repede.
Pentru femei, e#ercitiile yoga intaresc musc"ii peretelui abdominal,
intaresc musculatura pieptului si ajuta in mentinerea armonioasa a sanilor,
tonifca si confera controlul asupra musculaturii planseului pelvian,
impiedica formarea varicelor si contribuie foarte mult la pastrarea siluetei
zvelte.
Anumite metode $oga pot f e#ersate c"iar si in asa zisii timpi morti,
permitand de e#emplu, recurgerea la anumite contractii revitalizante
impreuna cu o adecvata focalizare a atentiei.
Cateva efecte benefce ale ASANA-elor
%om prezenta in continuare cateva dintre efectele unor
posturi corporale &A'A(Ae)*
Paschimottanasana (Postura clestelui) permite
prelungirea vietii, tonifca intreg organismul,
reintinerindul. %indeca constipatia, "emoroizii si
catalizeaza emotiile.
Janushirshasana (Postura laterala cu capul la
genunchi) elasticizeaza coloana vertebrala. Este
indicata in afectiunile rinic"ilor si in cazuri de sciatica.
Sukhasana (Postura placuta) amplifca energia se#uala, confera
stapanirea instinctelor, elimina impulsivitatea.
$oni Asana &Postura vulvei) amplifca creativitatea feminina. Faciliteaza
intelegerea emotiilor ascunse, asigura ec"ilibru emotional si vindeca
afectiunile ginecologice.
Matsyasana (Postura pestelui) favorizeaza secretia "ormonilor se#uali,
fortifca musculatura coloanei vertebrale. !onfera vitalitate si vigoare,
regleaza tulburarile produse de ciclul menstrual.
Dhanurasana (Postura arcului) stimuleaza centri nervosi ai coloanei
vertebrale. Face sa apara o stare pregnanta de euforie si libertate
interioara. +areste increderea in sine si curajul.
Trikonasana (Postura triunghiului) elasticizeaza si dezvolta
considerabil musculatura coloanei vertebrale. ,n-uenteaza benefc
organele abdominale si sistemul genitourinar. !onfera incredere in sine si
ec"ilibru interior.
Uddiyana bandha (Absorbtia abdominala) combate
majoritatea afectiunilor abdominale, aerofagia, stimuleaza fcatul.
Bhuangasana (Postura cobrei) face coloana vertebrala mai
-e#ibila, pastreaza vitalitatea si tineretea. !onfera plenitudine
amoroasa si bucurie.
!omukhasana (Postura capului de "aca) mobilizeaza
articulatiile umerilor si coatelor, indreapta coloana vertebrala.
!onfera in-orire launtrica si armonizare. ,ntareste musculatura pieptului.
Sar"angasana (Postura lumanarii) amelioreaza irigarea cerebrala,
asigura o mai buna circulatie venoasa in picioare si abdomen, actioneaza
asupra glandei tiroide.
#alasana (Postura plugului) are o actiune comple#a asupra coloanei
vertebrale, find un tonic foarte puternic, normalizeaza metabolismul si
confera claritate mentala si inspiratie.
$arasana (Postura tra%netului) reec"ilibreaza statica vertebrala, iar in
cazul femeilor elimina anumite tulburari ale ciclului menstrual sau ale
menopauzei. !onfera incredere si curaj.
Prasaritapadatanasana (Postura e&tinsa cu capul la sol) mareste
capacitatea de digestie, ajuta la reducerea greutatii corporale in caz de
obezitate, amplifca energia mentala.
Shirshasana (Postura stand pe cap) amelioreaza memoria, mareste
considerabil puterea de concentrare si rezistenta la oboseala nervoasa.
Elimina starile de an#ietate si de nervozitate, confera intelepciune si
perseverenta.
E#ercitiile si te"nicile specifce de .at"a $oga, alaturi de celelalte forme de
yoga, sunt izvoare nu numai de sanatate, ci si de frumusete si armonie, si
pentru barbati, dar in special pentru femei.
Femeile care practica .at"a $oga isi vor pastreaza toata viata nealterate
sanatatea, frumusetea, liniile armonioase ale corpului, mersul usor si
elastic, sunt vioaie, energice, optimiste. Ele radiaza permanent in jurul lor
o stare minunata de fericire si de farmec misterios, fascinant si feminin.
Etapele sistemului Hatha-Yoga
'istemul .at"a $oga cuprinde opt faze sau etape, si anume* $ama
&abtinerile), (iyama &indicatiile generale), Asana &posturile corporale),
Pranayama &te"nici de respiratie), Pratya"ara &retragerea atentiei spre
interior), D"arana &concentrarea), D"yana &meditatia) si 'amad"i
&cunoasterea 'inelui 'uprem).
$ama si (iyama cuprind fecare cinci reguli comportamentale, ce
reprezinta planul moral si etic in yoga. $ama se refera la atitudinea
armonioasa fata de ceilalti si cuprinde reguli morale de comportament, iar
(iyama se refera la atitudinea armonioasa fata de sine insusi.
Etapa urmatoare, Asana, cuprinde realizarea unor posturi corporale
specifce. Prin aceasta etapa se urmareste atat dobandirea unei sanatati
perfecte, cat si o constientizare si un control cat mai bun al corpului. ,n
concordanta cu alte te#te fundamentale ale sistemului $oga, Patanjali &cel
care a pus bazele acestui sistem, dandui o forma organizata) recomanda
ca pozitia in care sta corpul sa fe stabila si agreabila &$oga 'utra, cap.,,,
versetul /0).
!ea de a patra etapa, Pranayama poate f separata sau simultana celor
prezentate mai sus. ,n aceasta etapa se urmareste ec"ilibrul la nivelul
psi"omental al fintei, prin te"nici speciale de control al su-urilor.
1rmatoarele patru etape formeaza yoga interioara. Astfel, Pratya"ara, face
trecerea catre lumea interioara. ,n aceasta etapa, prin controlul perfect
asupra celor cinci simturi, yog"inul realizeaza abstragerea fintei de la
realitatea e#terioara, care lar putea perturba. Aceasta permite
practicantului proiectia constiintei in dimensiunile subtile
ale fintei sale si ale universului.
1rmeaza apoi, D"arana, concentrarea, care il ajuta pe
yog"in sasi focalizeze intens energiile acumulate anterior
asupra unui singur obiect real sau imaginar care reprezinta
suportul concentrarii.
Dupa realizarea cu succes a concentrarii, se poate aborda
a saptea etapa, D"yana sau meditatia. ,n aceasta etapa,
apare un proces de identifcare intre subiect si obiect.
!a urmare a desavarsirii in practica mediatiei, practicantul perseverant va
atinge cea mai inalta forma de meditatie in care obiectul de cunoscut este
c"iar 'inele 'uprem. Aceasta contopire sublima intre eul individual si
!onstiinta 1niversala este redata de 'amad"i, ultima etapa a sistemului
.at"a $oga.
Hatha Yoga in lumea occidentala
1nii occidentali privesc .at"a $oga ca pe o simpla gimnastica de
intretinere a corpului, iar altii o privesc c"iar ca pe o practica a
contorsionarii corpului. ,nsa, mai ales pentru occidentali, aceasta ramura a
sistemului yoga sa dovedit foarte utila, datorita faptului ca rezultatele
obtinute sunt rapide si binefacatoare.

Parcurgand impreuna, atat teoretic cat si practic, elementele sistemului
.at"a $oga, vom descoperi ca posturile corporale folosite nu ne confera
doar o conditie fzica buna ci si un tonus psi"ic pozitiv.

,n limba sanscrita, 2.a2 inseamna soare si 23"a2 inseamna luna. 'oarele
semnifca principiul masculin, activ, emitator, iar luna corespunde
principiului feminin, pasiv, receptiv. !uvantul 2.at"a2 semnifca o lege
fundamentala a intregului univers, aceea a interactiunii dintre cele doua
forte opuse ca sens, dar complementare* una pozitiva, masculina, solara,
yang si alta negativa, feminina, lunara, yin.

.at"a $oga permite celui ce o abordeaza sa identifce atat in
microcosmosul fintei sale cat si in macrocosmos, e#istenta la toate
nivelele a celor doua forte fundamentale si il ajuta ca prin stapanirea lor sa
atinga starea de armonie si ec"ilibru perfect.

'4ami '"ivananda afrma* 2.at"a $oga confera celui care o aplica in mod
adecvat si cu consecventa, cunoasterea deplina de sine, sanatate
in-oritoare, longevitate, putere launtrica si vitalitate.2

.at"a $oga implica realizarea unor posturi corporale, rela#area profunda,
controlul si ritmarea respiratiei, procedee fundamentale de purifcare si
te"nici de concentrare mentala. 3oate aceste e#ercitii asigura o sanatate
deplina si vindecarea diferitelor boli, precum si o buna stapanire de sine.

,n multe tari, c"iar din 5ccident, au aparut mii de lucrari si sau infintat
institutii specializate, in care se predau si sunt studiate o gama variata de
te"nici yoga, unele dintre ele avand aplicatii terapeutice in cazul multor
boli.

E#ercitii de tip .at"a $oga fac parte din programul de antrenament al
cosmonautilor si al mai multor ec"ipe olimpice, aceasta dovedind efcinta
acestor te"nici.

Practicand posturile corporale si alte procedee de .at"a $oga, vom
dobandi o mare vitalitate, sanatate si o stare de efervescenta launtrica.
Abordarea diferitelor te"nici yoga este usoara si gradata, conferindune
astfel, armonie deplina pe toate planurile fintei.
Influentele respiratiei asupra fiintei umane
Respiratia si starea de sanatate
'pecialistii domeniului medicinei psi"osomatice au observat ca e#ista niste
legaturi foarte mari intre capacitatea respiratorie, felurile respiratiei si
starea de sanatate a omului. +asurarea respiratiei se poate realiza foarte
usor, stabilind prin masurare circumferinta toracica dupa e#piratie si
observand apoi cu cat se mareste circumferinta toracica la fnalul
inspiratiei.
,n cazul persoaneleor ce prezinta o capacitate normala de efort, avand o
constitutie fzica medie, circumferinta toracica se mareste in timpul
inspiratieie cu 678 mai mult decat este ea in timpul e#piratiei.
,n cazul persoanelor care sufera de boli circulatorii si de inima, mai ales cei
cu isc"emie cardiaca, se observa o diminuare a capacitatii respiratorii,
caci, circumferinta toracica se mareste doar cu 9:8 in cazul inspiratiei
fata de e#piratie. Astfel, datorita capacitatii defectuoase, bolnavii de inima
desi au nevoie de o cantitate mult mai mare de o#igen, primesc in sc"imb
mult mai putin.
,n cazul persoanelor ce prezinta probleme digestive cum ar f aerofagie,
digestie greoaie, lenta, balonare sa constatat ca respiratia abdominala
este practic blocata, iar respiratia se realizeaza predominant la nivel
toracic si clavicular.
Printre efectele profund perturbatoare ale stresului cu care se confrunta
finta umana, in zilele noastre, este si blocarea, retinerea respiratiei. ,n
situatia in care stresul este aproape permanent, find resimtit foarte
frecvent, atunci poate sa apara dezvoltarea anormala a unor tesuturi
conjunctive si musculare, care bloc"eaza apoi foarte mult respiratia
reducando doar la o anumita limita de supravietuire. ;espiratia aceasta
superfciala, perturba foarte mult toate functiile vitale ale organismului,
datorita o#igenarii defectuoase.
5 respiratie profunda, lina, -uida si silentioasa este foarte importanta
pentru mentinerea sanatatii si armoniei atat la nivel fzic, cat si la nivel
psi"osomatic. !apacitatea de a realiza un efort fzic sustinut are o mare
importanta si este intro anumita masura conditionata de capacitatea
respiratorie.
Infenta psihomentala a respiratiei
Pentru a putea observa modul in care aerul pe care il respiram ne
in-uenteaza intreaga finta, trebuie doar sa fm atenti la modifcarile ce
apar in ceea ce priveste starile noastre launtrice in unele situatii cum ar f*
trecerea dintro incapere cu aer inc"is la aerul proaspat de afara,
inspirarea de dimineata, imediat dupa momentul trezirii din somn,
sesizand starea de luciditate, inspirarea profunda a aerului proaspat de
dupa ploaie, cand resimtim o stare de puritate si prospetime etc.
Efectul benefc, instantaneu si deosebit de intens pe care il are aerul
proaspat asupra psi"icului si mintii noastre sugereaza faptul ca aerul este
un purtator de bioenergie. E#plicarea transformarilor psi"omentale care ce
apar la simpla respirare a unui aer proaspat, nu poate f redusa doar prin
simplul aport suplimentar de o#igen, caci aceasta nu ar putea e#plica
diversitatea starilor, a trairilor emotionale ce apar la respirarea diferitelor
tipuri de aer.
,nca din antic"itate, atat grecii, cat si indienii considerau aerul ca un
veritabil purtator de energie. ,nteleptii taoisti numeau aceasta energie
2<i2. $og"inii au numit aceasta energie purtata de aer, 2prana2 si ea se
gaseste in intreg mediul e#terior sub diverse forme modulate specifc.
Importanta respiratiei - aerul ca hrana
Aproape parado#al, intro lume in care viata devine din ce in ce mai
confortabila si mai usoara, datorita masinilor care inlocuiesc munca,
oamenii se simt din ce in ce mai obositi.
!ivilizatia moderna impune o viata agitata care genereaza mereu tensiuni
in finta umana. 5amenii nu stiu cum sa se rela#eze, sasi elimine
tensiunile interioare, astfel incat ei ajung sa fe crispati, surmenati
ruinandusi incet, dar sigur sanatatea. 'istemul digestiv este primul care
este afectat de acest lucru. Astfel, mancarea, ajungand intrun stomac
crispat, nu mai este asimilata corect, ci c"iar se va transforma in to#ine.
Produsii rezultati ajung in sange si sunt apoi transportati in tot corpul,
provocand perturbari grave si in celelalte organe. !risparea corpului uman
va avea ca rezultat o stare de oboseala aproape permanenta si un somn
defectuos. 5di"na prin somn este o conditie indispensabila a sanatatii
fzice, psi"ice si mentale.
,n cazul omului agitat si plin de tensiuni, o alta functie care este dereglata
si realizata incorect, este respiratia. ,n aceasta situatie, respiratia devine
superfciala.
1na din consecintele negative ale acestei respiratii superfciale este
acumularea considerabila de deseuri gazoase care ar f trebuit sa fe
eliminate prin e#piratie si care astfel, raman in organism impurifcandul
treptat.
Aerul viciat
Este evident faptul ca, deseori in mediul inconjurator e#ista o multime de
feluri de aer, pe care c"iar daca finta umana isi da sau nu seama, ea le
consuma. ,n special in orase, aerul poluat de gaze de la esapament, aerul
viciat de fum de tigara, aerul cu miros de alcool, cu fum, cu scurgeri de
gaze, cu mirosuri alimentare si nealimentare din cele mai diverse creeaza
multe disfunctii. Aerul impur, slab o#igenat, produce boli respiratorii,
reduce capacitatea intelectuala, micsoreaza rezistenta organismului la
actiunea agentilor infectiosi. ,n aceste conditii nu mai putem spera ca
organismul sa ramana in continuare mult timp sanatos. La persoanele care
respira frecvent un aer viciat apar diverse consecinte negative grave, cum
ar f*
imbatranirea prematura,
scaderea vitalitatii,
dereglari de asimilare, manifestate prin imposibilitatea reglarii
ponderale,
pierderea apetitului sanatos,
astenia, lipsa dinamismului.
Aceste simptome, pot f observate cu usurinta, mai ales dupa o anumita
perioada de timp, la persoanele care intra in contact cu astfel de tipuri de
aer, in baruri, in birourile sedentarilor fumatori, in general in ambiantelele
incarcate cu fum sau cu aer viciat.
Aerul curat, pur
Desi stim ca respiratia este o functie importanta a organismului, totusi cati
dintre noi tinem seama de aceasta= Aerul este permanent "rana noastra
principala nu numai din punct de vedere calitativ ci si cantitativ. De
e#emplu, o#igenul nu este numai "rana principala a celulelor noastre, de
asemenea el favorizeaza totodata asimilarea corecta a "ranei. Digestia
este intro anumita masura si o operatie c"imica destul de comple#a ce
implica o infnitate de fenomene de o#idare si de reducere. Prin urmare,
daca respiram corect vom digera "rana cat mai bine.
!"iar daca traim in orase, unde aerul este cel mai adesea viciat, totusi
putem benefcia de un aer sanatos. Aerul pur, proaspat, in-uenteaza
benefc finta umana, c"iar si in plan emotional.
!ateva surse de aer curat, pur sunt* aerul de dupa ploaie, aerul de dupa
ninsoare, aerul de dimineata, aerul de seara, aerul din padure, aerul de
iarna, aerul de primavara timpurie, aerul de miez de primavara, aerul de
primavara tarzie etc. Aceste tipuri de aer sunt suportul a ceea ce este
cunoscut astazi ca aeroterapie. !"iar in comert au aparut aparate care
asigura difuzarea unui aer proaspat de munte sau de padure sau c"iar
aerul brizei marii.
(u putem benefcia complet de efectele aerului proaspat, pur, decat daca
stim cum sa respiram corect. %om prezenta in articolele viitoare mai multe
despre realizarea unei respiratii corecte.
Cei sapte centrii subtili de forta - CHAKRA-ele (I)
,n limba sans>rita, 2chakra2 inseamna 2roata2, 2cerc2. 2Chat Chakras2
semnifca cele sase c"a>re sau focare de forta, care se gasesc localizate in
zona trunc"iului, gatului si capului, pe linia mediana. Al saptelea focar
energetic se a-a situat in zona crestetului capului si reprezinta de fapt mai
mult decat o c"a>ra, find centrul suprem de integrare al intregii finte.
Acesti sapte centrii de forta sunt situati fecare la un centimetru in afara
corpului fzic, iar cel deal saptelea, care nu este propriuzis o c"a>ra, ci un
centru suprem de legatura cu Dumnezeu, se a-a deasupra varfului capului
&Shahasrara).
!"a>rele sunt puncte focar de intalnire si interpenetrare a fzicului cu
psi"icul, mentalul si cauzalul.
Din fecare c"a>ra radiaza un anumit numar de canale energetice &2nadi2)
cunoscute in traditia yog"ina sub numele de petale sau spite energetice.
!larvazatorii, care se stie ca sunt capabili sa vada corpul astral al
celorlalti, descriu adeseori c"a>rele ca niste focare de lumina subtila
distinct colorate care au un numar diferit de petale &canale energetice),
care pornesc dintrun punct central.
%om prezenta in continuare, precum si in articolele viitoare caracteristicile
celor sapte centri de forta, asa cum sunt ei prezentati in cadrul stiintei
$oga.
Muladhara Chakra
Primul centru de forta +ulad"ara !"a>ra are ca
proiectie in corpul fzic zona dintre anus si se#.
Pentru clarvazatori el apare ca o -oare de lotus cu /
petale sau canale energetice situate in afara corpului
fzic prin care se receptioneaza si se emit / tipuri
distincte de energie.
!entrul radacina, cum mai este numit +ulad"ara !"a>ra, reprezinta
constiinta limitata a fintei conditionate, priza fintei asupra e#istentei
concrete terestre sau fzice, ocrotire, "rana, vointa de a supravietui,
controleaza instinctul de conservare, starea de sanatate launtrica,
incredere in sine la nivelul fzic, dorinta de acumulari materiale si confort.
Acest centru de forta dizarmonios energizat sau activat in aspectele sale
grosiere determina un comportament anormal si stari negative cum, ar f*
lacomie, avaritie, atasament, posesivitate, egoism acerb, somn greu si
prelungit, lene, inertie, incetinirea proceselor mentale etc.
Functia fzica a centrului radacina este aceea de e#cretie si are ca zona de
proiectie anusul, intestinul gros, controleaza sistemul imunitar si tesutul
adipos &grasimea). Determina in corp sinteza "ormonilor gonadici. Prin
procesul de rezonanta aceasta c"a>ra ne pune in rezonanta cu energiile
subtile ale pamantului, care au vibratia cea mai lenta, comparativ cu
energiile subtile cu care venim in contact subtil prin focalizarea ferma a
puterii de concentrare la nivelul celorlalti centrii de forta. 5rganul de simt
corespondent este nasul, iar simtul specifc este mirosul.
Sadhisthana Chakra
+ulad"ara c"a>ra actioneaza sinergic cu '4adist"ana !"a>ra, care este
cel deal doilea focar energetic plasat in plan subtil la trei degete deasupra
bazei superioare de insertie a penisului la barbat si la trei degete deasupra
clitorisului la femeie. Acest focar energetic coordoneaza in corpul fzic
activitatea ple#ului nervos lombar si secretia glandelor supra renale. Este
prezentat simbolic printro -oare de lotus cu 0 petale sau spite energetice,
prin care sunt receptionate si emise 0 tipuri distincte de energie specifce
acestui centru de forta.
'4adist"ana !"a>ra reprezinta constiinta senzuala, erotismul, imaginatia
si simbolizeaza constiinta potentialului creator.
Din punct de vedere psi"ic acest focar subtil controleaza dorinta
nestavilita, imaginatia e#uberanta si debordanta, "alucinatiile,
instinctualitatea, libidoul, sublimare energiei se#uale potentiale, dorinta
realizarii unei familii, mimetismul social, capacitatea de integrare
armonioasa a fintei in ambianta sociala in care isi desfasoara activitatea.
Activarea energetica sufcient de intensa a acestui centru face ca
organismul sa asimileze usor si optim substantele nutritive ingerate,
totodata asigura activitatea armonioasa a aparatului genital atat la barbat
cat si la femeie si asigura functia procreativa a speciei umane.
Alaturi de celelalte functii ale sale '4ad"ist"ana c"a>ra confera controlul
asupra sistemului circulator si limfatic, asupra secretiei menstruale,
ejacularii, secretiei lactate in perioada sarcinei, salivei, urinei, spermei,
secretiilor vaginale aparute in timpul contactului se#ual si lic"idului de
lubrifere atat la barbat cat si la femeie.
5rganul de simt, corespondent lui '4d"ist"ana !"a>ra este limba iar
simtul corelat cu energia acestui focar este gustul.
Manipura Chakra
Acest centru de forta subtil este situat aprozimativ la 9 degete distanta
sub ombilic si este reprezentat simbolic printro -oare de lotus cu 67
petale sau 67 canale energetice prin care se receptioneaza si se emit 67
tipuri distincte de enrgie cone#e cu energia de 2foc2 specifca lui +anipura
c"a>ra. Aceasta energie determina e#pansiunea constiintei, puterea
vointei fintei, pasionalitatea si dinamismul atat launtric cat si manifest.
+anipura !"a>ra amplifca din punct de vedere psi"ic dorinta, vointa,
egoul, individualitatea, starea de libertate, e#pansivitate, putere,
voluntarism, armonie, stapanire de sine, inteligenta necesara unei
integrari efciente in societate. ,n plan fzic aceasta energie coordoneaza si
sustine functia sistemului digestiv si a sangelui si totodata secretia
endocrina a pancreasului.
5rganul de simt corespondent lui +anipura !"a>ra este oc"iul iar simtul
subordonat energiei de 2foc2 este vazul.
continuare
Cei sapte centrii subtili de forta - CHAKRA-ele (II)
Anahata Chakra
!a proiectie in planul fzic, Ana"ata !"a>ra este localizata in centrul
pieptului, pe linia care uneste cei doi sani. ,n plan subtil ea apare pentru
clarvazatori, sub forma unei -ori de lotus cu 69 petale sau canale
energetice, situate apro#imativ la 6 cm in fata corpului fzic. Prin aceste
canale energetice, invizibile oc"iului obisnuit, se receptioneaza si se emit
69 tipuri distincte de energie de 2aer2 specifca lui Ana"ata !"a>ra.
Energia de aer are o vibratie mai rapida decat energiile de pamant, apa si
foc prezentate anterior, astfel incat putem afrma ca finta umana
dominant activata la nivelul al /lea &Ana"ata !"a>ra) are un grad de
elevare spirituala superior fintelor dominant activate la nivelul primilor ?
centrii de forta.
3rezirea acestui centru subtil de forta amplifca gradat starea de candoare,
daruire, puritate, de iubire altruista si dezinteresata, compasiune, blandete
afectiva si toleranta plina de intlepciune, stare de profunda de impacare si
ec"ilibru launtric.
,n plan fzic energia de aer specifca lui Ana"ata !"a>ra este in legatura cu
miscarea, coordoneaza si sustine functia aparatului respirator, circulator,
imunitar, regleaza totodata functia glandei endocrine numita timus care
este situata in zona sternala. Aceasta glanda are o ma#ima activitate in
copilarie, urmand ca apoi sa involueze gradat odata cu pierderea
spontaneitatii afective si iubirii neconditionate, specifce copiilor sau acelor
finte rare, care siau pastrat 2inima de copil2.
5rganul de simt corespondent acestui centru de forta este pielea iar simtul
subordonat energiei de 2aer2 este pipaitul.
!ishuddha Chakra
,n limba sanscrita inseamna curat, pur nepatat, greu de atins. Acest focar
de forta se mai numeste centrul ma#imei puritati. ,n plan fzic este situat
central in zona anterioara si mijlocie a gatului si este reprezentat simbolic
printro -oare de lotus cu 60 petale sau canale energetice prin care circula
6: tipuri distincte de energie de eter, e#istenta la nivelul celui deal : lea
centru de forta. Deci eterul sau A@A'.A &planul memoriei cosmice) este
elementul specifc lui %is"udd"a !"a>ra. Aceasta c"a>ra reprezinta
constiinta intuitiva, raportarea fintei la nivelul ar"etipuilor, creativitate
superioara. Aceasta energie determina la finta dominant activata la
nivelul lui %is"udd"a !"a>ra o stare specifca de traire a timpului,
rafnament, simt estetic, intuitie, puritate, elocventa, aspiratie catre
perfectiune, ea emana in mod spontan o aura de mister si fascinatie.
,n plan fzic energia de eter de la nivelul lui %is"udd"a !"a>ra controleaza
functia glandei tiroide si a glandelor paratiroide, alaturi de sistemul
auditiv, faringe, esofag si maduva osoasa.
5rganul de simt corespondent este urec"ea, iar simtul subordonat energiei
de eter este auzul. 5rganele de actiune sunt reprezentate de corzile
vocale si gura. Este de asemenea raspunzatoare de buna functionare a
celor 9 functii* vorbirea si auzul.
A"na Chakra
Ajna c"a>ra mai este numit si oc"iul divin sau al treilea oc"i, oc"iul lui
'"iva. Acest centru de forta este situat la 6 cm in afara zonei dintre
sprancene, la apro#imativ : cm deasupra radacinii nasului. Este
reprezentat simbolic sub forma unui cerc alb cu 9 petale stralucitoare, care
reprezinta cele 9 canale sau spite energetice prin care circula energiile
mentale la nivelul lui Ajna !"a>ra. ,n realitate e#ista insa AB de canale
energetice, fecare cu functia lui specifca. Aceasta energie amplifcata
confera o mare putere de concentrare si focalizare mentala, inteligenta,
calm mental, putere de sinteza si de memorare, o e#traordinara
capacitate de control asupra corpului vizibil si asupra corpurilor invizibile,
precum si atingerea capacitatilor paranormale de clarviziune spirituala.
Ajna !"a>ra reprezinta constiinta mentala superioara, capacitatea de a
percepe celelalte lumi paralele invizibile, precum si posibilitatea de a
percepe evenimentele din viitor numita profetie. +arii profeti ai planetei,
cum ar f (ostradamus, au avut acest centru de forta foarte intens activat,
permitandule sa prevada viitorul omenirii pe o durata de sute si c"iar mii
de ani.
,n plan fzic, Ajna !"a>ra realizeaza controlul asupra activitatii glandelor
endocrine si a creierului mic &cerebelul). 'inteza "ormonilor pineali
&epifzari) este dependenta in mod special de activarea acestui centru
mental de comanda. Ple#ul nervos corespondent lui Ajna !"a>ra este cel
carotidian.
Sahashrara Chakra
Este cunoscuta in traditia yog"ina sub numele de s"unya c"a>ra sau
centrul subtil coronar. 'ituata in zona crestetului capului, la apro#imativ ?
degete deasupra, pentru clarvazatori 'a"as"rara apare mult mai mare
decat cele 0 c"a>ra, localizate dedesubt.
'a"as"rara apare clarvizibil sub forma unui cerc perfect de 6777 de
petale, in realitate e#istand peste 67777 de canale sau spite energetice.
,n finta umana, 'a"as"rara reprezinta focarul spiritual suprem, find mult
mai mult decat o c"a>ra si manifesta 'inele nemuritor sau 'canteia Divina
din om.
La acest nivel de constiinta supramentala, actiunea este intotdeauna
detasata &neimplicata) si se realizeaza profund intelegerea deplina ca
3531L este in 1(1L si 1(1L este in 353 sau altfel spus 353 !E E'3E C5'
E'3E P;E!1+ 353 !E E'3E '1' ', 353 !E E'3E '1' E'3E P;E!1+ 353
!E E'3E C5'. !restinii defnesc aceasta realitate prin cuvintele lui ,sus*
2Precum in cer, asa si pe pamant.2