Facultatea de Teologie Ortodoxa

,,Dumitru Staniloae Iasi

Tema : YOGA IN ORIENT SI OCCIDENT

Coordonator(Profesor?): Sustinator:
Lect. Dr. Constantin Guzun Grigore
Iulian Damian
Iasi 2016
 CUPRINS
Introducere

I. Treptele Yoga
a)Importanta acestei tehnici pentru
mistica hindusa
II. Identificarea specificului tehnicilor
yoga prezente in Occident

Concluzii
Introducere
Un rol deosebit de important in spiritualitatea
indiana il joaca psihotehnica Yoga. Primele referiri
precise la tehnicile Yoga apar inca din textele
brahmanice si ulterior in Upanisade si in
Mahabharata. ( in Vede?)
Etimologic termenul ,,yoga provine din rad.,
,,yuj = a lega laolalta, a tine strans, a pune la jug.
leaga trupul si sufletul in scopul eliberarii( de
reformulat).
Notiunea Yoga desemneaza in general orice
tehnica de asceza ori meditatie, care presupune un
efort indelungat si se constitue intr-un anume ,,jug
pe care practicantul si-l autoasuma. De adaugat
Caracterul initiatic al tehnicii YOGA
Sistem Yoga, redactat de catre Patanjali,
in tratatul sau ,, Yoga-Sutra
Fundamentul celorlalte tipuri de Yoga
Patanjali face o revizuire si publica
traditiile doctrinare si tehnicile
referitoare la Yoga
El le mentioneaza pe cele credibile
 Treptele Yoga

In vizunea lui Patanjali, tehnica Yoga presupune insusirea

unor practici fiziologice si exercitii spirituale, numite
,,anga= membre:
1. YAMA - infranarile
2. NIYAMA - disciplinile
3. ASANA - atitudinile si pozitiile trupului
4. PRANAYAMA - disciplinarea respiratiei
5. PRATYAHARA - deconectarea simturilor de lumea
exterioara
6. DHARANA - concentrarea
7. DHYANA - meditatia
8. SAMADHI - contemplatia
 1. YAMA - infranarile, se refera la cele 5 cerinte
morale necesare pentru ascet, care si-a propus
eliberearea. Acestea sunt:
ahimsa - sa nu ucizi, inseamna sa nu provoci durere
nici unei creaturi.
satya - sa nu minti, consta in a-ti pune in acord
cuvantul si gandirea cu faptele. Vorba poate fi rostita
pentru binele altuia fara vatamare; aduce prejudicii -
pacat.
asteya - sa nu furi, = inlaturarea oricarei dorinte de a
fura
brahmacarya - abstineta sexuala = nu doar privarea
de acte sexuale, ci si inlaturarea oricarei forme de
tentatie trupeasca.
aparigraha - sa nu fii avar = sa nu-ti apropriezi lucruri
straine + sa nu te atasezi cu *inima de lucruri.
2. NIYAMA (disciplinele) = corporale si psihice

Sauca - puritatea organelor interne cu apa + curatirea

impuritatilor mintii
Samtosa - multumirea sau impacarea * cu sine, cu zeii
Tapas - asceza, consta in indurarea contrariilor, *de vazut
ca zeii au practicat tapas. ca sa ajunga zei. + De exp:
dorinta de a manca si de a bea; caldura si frigul, p 101
nem + p 65 + nota de subsol 469 p . 186 india
Svadhyaya - cunoasterea de sine,
Isvarapranidhana - daruirea totala a Stapanului Divin
( Isvara)
3. Asana = desemnand pozitia lotus.
-- se invatata de la un guru si nu din carti.
-- confera trupului o stabilitate rigida si reduce in acelasi
timp la minimum efortul fizic.
-- la inceput aceasta pozitie este foarte incomoda, insa in
urma unui antrenament prelungit dipare senzatia de
oboseala, se regleaza procesele fiziologice,
-- atentia se concentreza asupra partii fluide a constiintei.
-- se obtine o anumita neutralitate a simturilor;
constiinta nu mai este afectata de prezenta propriului
trup si de lumea exterioara
-- prima etapa facuta in vederea inlaturarii modalitatilor
existentei*( adica refuzul de miscare, de a merge)
 Asanele imita diverse pozitii ale animalelor:

Shalabasana = pozitia lacustei

Bhujangasana = pozitia cobrei
Kukondasana = pozitia cocorului
Uttan pristasana = pozitia soparlei
Ramanerea prelungita in aceste pozitii necesita
exercitiu indelungat. Sunt multi care se aleg cu
traumatisme mai usoare sau mai grave in urma
practicarii acestei trepte.
In Upanisade este scris ca cel care se plange sau se
revolta din pricina problemelor pe care le provoaca
yoga, acela nu este vrednic pentru yoga.
 4. Pranayama
-- ilustreaza diciplinarea respiratiei, respectiv refuzul de a respira ca
majoritatea oamenilor
-- Prin pranayama se incearca inlaturarea efortului respirator: yoghinul
trebuie sa realizeze o respiratie disciplinata, ritmata, pentru a uita de ea
-- Prin aceasta practica yoghinul realizeaza ritmul respirator din timpul
somnului si astfel sa patrunda lucid si constient in starile mentale proprii
somnului
-- sacrificiu: ,,Att timp ct vorbeste,omul nu poate respira, si atunci el si
ofera respiratia cuvntului; att timp ct respira, el nu poate vorbi, si atunci
el si ofera cuvntul respiratiei. Acestea sunt cele doua ofrande si jertfe
continue si nemuritoare; n stare de veghe sau n somn, omul le ofera fara
ncetare, ---- cunoscand acest sacrificiu cei din vechime nu ofereau
*agnihotra.
*sacrificiu din perioada Vedelor = jertfa a focului pe care fiecare familie
trebuia sa o practice zilnic
5. Pratyahara.
-- Inseamna sustragerea activitatii senzoriale de sub dominatia obiectelor
exterioare si inlaturarea fluxului continuu de ganduri, sentimente, memorie.
-- Daca isi insuseste aceasta treapta yoghinul nu va mai fi distras sau tulburat
de simturi, activitate senzoriala, memorie)

-- Pentru a controla aceasta treapta, yoghinul trebuie sa stopeze toate

impulsurile senzoriale venite din exterior, ca si pe cele din interior: fluxul
continuu de ganduri, amintiri, sentimente.
-- In acest mod, cand doreste sa intre in contact cu un obiect exterior, mintea
yoghinului nu se foloseste de perceptia senzoriala, ci il poate cunoaste prin
puterile proprii de care dispune.*
-- Este vorba de o cunostere directa prin contemplatie, care din punct de
vedere Yoga este mai reala decat cunosterea normala.
-- De aici inainte la urmatoarele trepte, yoghinul nu va mai fi distras de
activitatea simturilor sau de memorie etc.
6. Dharana
-- provine de la radacina cuvantului ,,dhr insemnand ,,a
tine strans si este fixarea gandului intr-un singur punct,
-- constituind punctul de pornire al meditatiei Yoga.
-- Concentrarea are loc de obicei asupra centrului
ombilicului, in lotusul inimii, asupra portiunii dintre
sprancene, varful nasului, asupra unui obiect luminos,
asupra unui gand sau asupra lui Isvara (Domnul).
-- Toti yoghinii sunt de acord ca nu poate fi realizata nici
un fel de concentrare fara ajutorul unui obiect asupra
caruia sa se fixeze gandul.
de completat cu EKAGRATA
7.Dhyana
- meditatie yogica, definita de Patanjali ca fiind ,,un
curent de gandire unificata
-- In tratatul sau Yoga-sara-samgraha, Vijnana Bhiksu
citeaza un pasaj din Isvara-gita, conform caruia durata
dharanei (concentrarii) se extinde pe un interval de timp
de douasprezece pranayame (disciplina respiratiei).
Repetand de douasprezece ori aceasta concentrare
asupra unui singur obiect, se obtine dhyana.
El explica acest proces in felul urmator: atunci cand, in
situatia in care a fost practicata dharana( concentrarea),
spiritul a reusit sa se mentina un timp destul de
indelungat in fata sa sub forma obiectului meditatiei, fara
nici o intrerupere cauzata de patrunderea unei alte
functii, atunci se ajunge la dhyana. Si el da exemplu
contemplarea lui Visnu sau a unui alt zeu imaginat ca
8. Samadhi- contemplatia,
-- Din momentul in care yoghinul a realizat (dharana)
concentrarea si (dhyana) meditatia, el ajunge la treapta
samadhi, fiind rezultatul final si culmea tuturor eforturilor
si exercitiilor spirituale parcurse de catre ascet.
-- Prin samadhi, ascetul inlatura iluzia si imaginatia,
carora omul obisnuit le ramane permanent prizonier.
PATANJALI si comentatorii sai disting cateva etape ale
treptei samadhi:
cu suport = atunci cand starea contemplativa este
obtinuta cu ajutorul unui obiect sau al unei idei*(adica
fixand gandul intr-un punct in spatiu sau asupra unei
1) fara suport = atunci cand st. contemplativa este
obtinuta in afara oricarei relatii, fie de ordin exterior,
fie de ordin mintal.
Iar in aceasta stare se distruge impresiile tuturor
functiilor mentale antecedente( adica samskara) si
reuseste sa opreasca fortele karmice declansate prin
activitatea trecuta a yoghinului.

3) Samadhi = poate fi provocat de Isvara. ( Dumnezeul

yoghinilor). Isvara poate sa grabeasca la anumiti
oameni, procesul eliberarii, el ajuta sa se ajunga mai
repede la treapta samadhi. Doar unui yoghin i poate
veni in ajutor, cu conditia ca yoghinul sa practice
Isvarapranidhana, adica devotiunea catre Isvara.
a)Importanta acestei tehnici pentru
mistica hindusa
Tehnica Yoga este importanta pentru mistica
hindusa, deoarece cum recomanda aceasta tehnica
prin asceza si meditatie se ajunge la eliberare, adica
sa stapaneasca cunoasterea esentei si formelor
substantei primordiale prakrti, prin tehnica
contemplativa. ind ( se poate de reformulat la sfarsitul
frazei)
Prin samadhi, ascetul yoghin trece dincolo de
conditia umana, izvorata si consumata in suferinta,
obtinand libertatea totala. Intelectul se indeparteaza
 Yoga este importanta pentru hinduism pentru ca
propune vindecarea omului de suferinta existentei in
timp, si anume arderea sau consumarea efectelor karmice
si anularea in acest fel (la idea unei vieti viitoare sau
trecute) la ciclul reincarnarilor.? p. 199

Experienta religioasa in hinduism implica in mod necesar

metodele yogice de meditatie si de concentrare. Prin
intermediul tehnicei Yoga, hindusii au o experienta
religioasa concreta, a unei credinte mai personale cu zeii.(
De vazut nota de subsol + Discursul lui Krishna)

In hinduism intalnim cate o forma de Yoga, ori de cate ori

se pune problema sacrului, sau a dobandirii unei perfecte
stapaniri de sine; cele mai nobile experiente mistice
pentru hindusi se realizeaza prin tehnica Yoga. p 363
,, izolare absoluta (kaivalya) = adica
eliberarea lui purusa de sub constrangerea lui
prakrti. p 102 nem
 II. Identificarea specificului tehnicilor
Yoga prezente in OCCIDENT
Yoga clasica, cum a fost ea formulata de Patanjali este
cea mai cunoscuta in Occident.

In Occident aceasta tehnica de meditatie se practica si in

afara cadrului religios, ca metoda de psiho-igiena,
psihoterapie, sanatate, fitness, desprinzand-o de partea
mistica, finalitatea ei, nu mai este o experienta religioasa.
-- Sistemul Yoga este recomandat publicului roman, prin
reclame de genul urmator:
Prin Yoga puteti realiza:
sanatate
eliminarea stresului si obiselii
echilibrul psihic
trezirea capacitatilor paranormale latente in fiinta
vointa marita
integrare armonioasa in societate
cunoastere de sine
desavarsire pe multe planuri
Clasificare a intrebuintarii practiicii YOGA in
Romania:

-in FITNESS = YOGA este o disciplin holistic, ce conecteaz

corpul, mintea i sufletul. Una dintre principalele practici din Yoga este
"Asana", adic poziia. Datorit practicii Asanelor din Yoga, corpul este
purificat i starea general de sntate este mbuntit.
Din punct de vedere strict fizic, practica intens a Asanelor mbuntete
capacitile respiratorii, flexibilitatea, fora, funcionalitatea articulaiilor,
echilibrul, concentrarea i controlul corpului.
Aici poti dobandi:
imbuntirea capacitilor respiratorii.
O mai bun postur.
Crterea forei generale i mbuntirea echilibrului.
O coloan vertebral mai sntoas.
Crete flexibilitatea.
nltur masele de energie negativ din corp (nepeneala, deficienele musculare)
Induce relaxarea i o senzaie general de bunstare
 Intrebuintari ? ale practicii Yoga in Romania:

Cum s abordm n mod corect practica individual

pentru a ajunge s ne modelm n mod armonios trupul i
s avem un admirabil abdomen plat.
Remedii yoghine simple pentru durerile de spate ce sunt
cauzate de statul ndelung pe scaun
Un exerciiu simplu pentru obinerea unei ct mai profunde
centrri (echilibrri) interioare

Cum s ne destresm prin procedee yoga simple

Tehnic special de protecie auric mpotriva influenelor

ostile sau perturbatoare

Exerciiu simplu pentru trezirea strii de bun dispoziie

 In India, Yoga nu se face niciodata in
grup, nu se percep bani pentru initiere( doar
in cadrul gruparilor eretice). p 26
misa
In Occident Yoga migreaza din mai multe
motive
dorinta de imbogatire
tehnica de relaxare pt europeni
refugiu in surogate

YOga din Occident -- o degradare a celei

din Orient p. 27 misa
In Occident se incearca contestarea caracterului religios
al practicii Yoga, prin afirmatii de genul: ,,Yoga nu este o
religie. Ea este un mod de a fi si de a spori sufleteste
In Orient nu se contesta caracterul religios al tehnicii
Yoga. Cand a fost adusa in Occident, in urma cu
aproximativ un secol, a inceput sa fie prezentata sub o
alta definitie(forma) pentru a putea fi asimilata mai usor
de public. p 63 misa
Concluzii

De la inceputurile ei, Yoga a fost considerata un mijloc

de a transcende (de a depasi) lumea vizibila si a patrunde
in sfera divinului, asa ca ea ramane o religie, si nu doar o
terapie naturista sau psiho-terapie. p 62 misa
Un yoghin la o conferinta in Tesalonic a spus Yoga este
pt cei ce vor sa evalueze spiritual. p 394 Marii initiati ai
Indiei
Yoga ramane o practica de rugaciune pentru
mistica hindusa?
Exista diferite centre Yoga care pretind ca utilizeaza
mijloace strict terapeutice, fara conotatie religioasa.
( scene terapeutice pentru bani). p 188 india.

Descoperirea si interpretarea Indiei de catre constiinta

europeana reprezinta o istorie pasionanta. p 7 Nem

Daca unele tehnici Yoga sunt cu plata, altele sunt

gratis(cursurile), in Occident se preda Yoga fara guru, sau
se practica Yoga fara guru.( de venit cu exemplu)
Este des vehiculata ideea ca yoga este o metoda de a
castiga si de a mentine sanatatea fizica, vigoarea,
echilibrul psihic. In ciuda aparentei sportive, exercitiile nu
au nimic comun cu gimnastica (elementul mental fiind
predominant si absolut obligatoriu). p. 62 misa