IPOSTAZE ALE ZEITEI: LILITH

Luna, doamna noptii, ne priveste la fiecare lasare a intunericului invesmantata intr-o noua forma, fiecare aspect al ei oglindind un nou ciclu de existenta. La inceputuri, oamenii erau conectati cu natura si intelegeau ciclurile de viata si de asemenea aspectul intunecat a Lunii, insa aceasta ancestrala cunoastere s-a dizolvat in cateva mii de ani si a dus la nasterea temerilor fata de tot ceea ce inseamna intuneric. Luna, cu fazele ei de crestere si descrestere, a reprezentat pt omul preistoric un simbol al nasterii, cresterii si mortii, al reinnoirii vietii in toate formele ei. Ritmul lunar descrie succesiunea celor trei procese existentiale: creatie (luna noua), crestere (luna plina), moarte (cele 3 nopti fara luna, luna intunecata). Eliade spune ca probabil imaginea eternei nasteri si morti a Lunii a contribuit la cristalizarea intuitiilor legate de alternarea vietii si a mortii. Luna oglindeste fluctuatiile care au loc in corpul si in psi icul uman: creatie si distrugere, crestere si descrestere, nastere si moarte, lumina si intuneric, constient si inconstient. !ocietatea ne-a invatat, din nefericire, sa ne temem de energiile asociate descresterii: intunericul, moartea, inconstientul, de aceea ne-am pierdut cunoasterea unei parti esentiale a ciclurilor vietii, simbolizata de faza intunecata a Lunii. !copul existentei etapei intunecate a oricarui ciclu este acela de servi drept tranzitie intre moartea a ceea ce este vec i si perimat si nasterea unei noi etape. "erioada intunecata este propice retragerii, vindecarii, planurilor de viitor, perioadelor cand viata se pregateste sa se nasca din nou. #ntunericul precede lumina la fel precum gestatia precede nasterea iar somnul a$uta la reinnoire, este perioada germinativa, necesara regenerarii. %aca intelegem corect intunericul, il putem folosi corect ca scut protector pt a invata magia ritualurilor secrete personale, ceea ce ne va conduce la o viata mai implinita. %in nefericire asociem intunericul cu negativitatea, cu raul, am fost invatati sa fim suspiciosi si tematori in legatura cu necunoscutul, caci etapa intunecata a Lunii cuprinde tot ceea ce nu poate fi vazut cu oc iul liber si nu poate fi inteles cu mintea rationala. &titudinea societatii fata de oamenii de culoare, sexualitatea feminina, fata de ocult, de planul inconstient, de imbatranire si fata de moartea insasi sunt manifestari ale fricii fata de aceasta faza intunecata a Lunii. 'onditionati fiind de incapacitatea noastra de a vedea noaptea, experimentam intunericul ca fiind inspaimantator. 'and suntem nefericiti, spunem ca trecem printr-o perioada intunecata, asociind intunericul cu pierderea iubirii, frica de a fi abandonati, alienarea, esecul, boala, moartea. #ntunericul ascunde amintirile noastre dureroase si rusinoase precum violul, incestul, violul, avortul, dependentele, le tine ascunse in inconstient. %eoarece perceptia noastra despre intuneric este umpluta cu imagini ale pierderii, durerii, suferintei, reactionam cu frica, panica, anxietate, confuzie, depresie si disperare de cate ori trecem printr-o perioada intunecata a vietii noastre. 'ateodata ceea ce stiam in trecut nu mai exista, iar ceea ce urmeaza sa vina inca nu a aparut. (e simtim capturati intr-un vid aotic si lipsit de forma, neacceptand faptul ca aceste perioade confuze si dureroase reprezinta un fapt natural in succesiunea ciclurilor de viata. "entru a intelege misterele perioadei intunecate a Lunii, trebuie sa intelegem relatia intima a Lunii cu !oarele, vazuta de pe "amant. #n lumea noastra, !oarele si Luna simbolizeaza principiul polaritatii. #n fiecare noapte Luna reveleaza o noua fateta a relatiei acesteia cu

!oarele) ea nu se sc imba, ci doar lumina asteia o face in functie de relatia ei cu !oarele. "entru ca, de fapt, lumina pe care o vedem la Luna provine de la !oare, putem spune ca intunericul este adevarata ei fata. "entru ca oamenii au vazut ca Luna poate arata in fiecare noapte o alta forma, culoare, pozitie, ea a devenit simbol al sc imbarii si transformarii, capacitate care este intrinseca naturii feminine. "entru ca Luna este stapana noptii, ea a devenit de asemenea asociata cu misterul si cu tot ceea ce inseamna ascuns, tainuit, cu invataturile secrete privitoare la sexualitate, divinatie, magie. 'el mai mare mister, acela al mortii si al nasterii, era continut in cel mai tainic aspect al Lunii, acela al etapei intunecate. 'ele 3 nopti intunecate, fara Luna, corespund finalului vietii, in a *-a noapte Luna renascand (catre o noua viata). La inceputuri, faza intunecata a Lunii simboliza divinatia, iluminarea, puterea vindecatoare. #n timp, cand oamenii au incetat sa o mai aduleze, ea a devenit sinonima cu teroarea si raul) mai tarziu s-a crezut ca in acest timp Luna era ing itita de o putere demonica si ca atunci prindea putere magia neagra. +mul primitiv credea ca mortii mergeau sau pe Luna, sau in imperiul subteran, la ,ama "amant. &stfel s-a nascut si credinta ca sarpele, care isi sc imba pielea la fel cum isi sc imba Luna aspectul (crescatoare, descrescatoare), intrupeaza misterele vietii si renasterii. "entru ca traieste in gauri sub pamant, s-a a$uns sa se creada ca serpii locuiesc in subteran, in lumile intunecate. &cest animal lunar a devenit simbolul puterii transformative a energiei feminine. &sociat cu Luna si cu misterele ei intunecate, in timp va fi privit drept personificarea maleficului si a tentatiei. Etapa intunecata a Lunii a fost asociata lumii subterane, iar zeitatile-spiritele Lunii intunecate erau reprezentate de multe ori sub forma de serpi sau avand serpi in par. #n #ndia, sarpele, sub forma energiei .undalini din c a.ra sexuala de la baza coloanei vertebrale, simbolizeaza puterea de regerare a lunii intunecate prin participare la misterele sexuale. %arul inspiratiei, al profetiei si divinatiei se credea ca vin de la luna intunecata, si ca era transportat de serpi al caror venin era folosit pentru a induce stari vizionare si transcedentale. %e asemenea se credea ca sarpele revela oamenilor virtutile elevatoare ale bauturii soma, care continea inspiratia Lunii intunecate. #n unele mituri, soma, carora zeii ii datorau intelepciunea si nemurirea, se extragea din miticul arbore al Lunii. !e mai spune si ca Lilit l-a fermecat pe !arpe sa-i imprumute forma sa, mit pe baza caruia Lilit ar fi pe veci legata de aceasta forma. &ceasta este nasterea ideii sarpelui erect cu c ip de femeie, asa cum apare ilustrat in bibliile vec i sau in 'apela !ixtina a lui ,ic elangelo. /acand corelarea dintre cele 01 de zile ale ciclului lunar si cele 01 de zile ale menstruatiei feminine, anticii au presupus ca Luna este feminina si au personificat-o drept ,area 2eita. 2eita Luna, in faza ei luminoasa, vizibila, daruia viata si aducea fertilitate) in faza intunecata intrupa puterile distructive ale naturii si finalul unui ciclu de existenta. "t omul modern, rational, o zeitate poate fi sau buna sau malefica, dar nu amandoua simultan. #nsa pentru adoratorii 2eitei Luna nu exista nici o contradictie in natura ei duala. !i lumina, si intunericul, si creatia, si distrugerea erau privite drept aspecte esentiale ale proceselor vietii. 'a ,are 2eita, ea simboliza marele mister al vietii si al mortii, fiind matricea fertila din care se nastea totul si unde se resorbea totul. #n $urul mileniului ### i.' ., odata cu aparitia triburilor patriar ale care venerau zei solari, cultul zeitei sufera tulburari semnificative. La sfarsitul neoliticului si inceputul epocii bronzului, valuri de triburi proto-indo-europene din nordul Europei si &sia centrala patrund in Europa vestica. Ei aveau pielea alba, erau nomazi, razboinici, calareau cai si luptau cu arme de bronz. 3enerau un 2eu 4ata care venea din ceruri. %ovezile ar eologice arata ca in

perioada care a urmat acestei coliziuni intre doua credinte, au aparut rupturi, invazii si catastrofe naturale care au dus la distrugerea pe scara larga a culturilor neolitice din Europa si &sia ,ica. #n $urul mileniului ### i.' . polul nord celest era steaua &lp a %raconis (analogie dragon-sarpe - zeita) iar punctul vernal se gasea in 4aur. &ceasta era perioada culminanta a neoliticului, cand 2eita era figura guvernatoare principala. #n $urul anului 0355 i.' .. punctul vernal s-a mutat din 4aur in 6erbec, deci a trecut dintr-un semn de polaritate feminina guvernat de 3enus si unde Luna se gaseste in exaltare catre un semn de polaritate masculina guvernat de ,arte si unde !oarele se gaseste in exaltare. #n era 4aurului (cca *055-0355) se adulau vaca sfanta si vitelul (analogie si cu forma coarnelor vacii care amintesc de Luna), a inceput practicarea agriculturii, omul s-a sedentarizat. Evenimentul mutarii punctului vernal din 4aur in 6erbec este marcat in 3ec iul 4estament de experienta revelatorie a lui ,oise pe munte) acesta a coborat apoi, a sunat cornul de taur si a poclamat noua lege, totodata interzicand cultul 3itelului de &ur. #n era care a urmat, venerarea Lunii a fost inlocuita de venerarea !oarelui (,it ra, &pollo, Ra). %e la mentalitatea pacifista, agrara, matriar ala a 4aurului, s-a trecut la aceea razboinica, nomada, patriar ala a 6erbecului. Reevaluand istoria umanitatii si felul in care a fost inlaturat cultul 2eitei, exista astazi tendinta de a condamna acest proces si de a cauta reinstaurarea drepturilor pierdute ale 2eitei, care ar duce la reinstalarea armoniei la nivel planetar, insa pentru a putea reusi este necesar ca femeia sa renunte la atitudinea incriminatorie. #n inima 2eitei totul este vazut si iubit in mod egal, acceptat, inteles, iertat. +data cu noua cultura, ,area 2eita, ,ama 7niversului si a intregii creatii, este inlocuita de ,arele 2eu, 4atal 7niversului si al intregii omeniri: de la 4iamat la ,ardu., de la 8aia la 7ranus, de la #nnana la %umuzi. /emeia celesta va capata ulterior un rol secundar ca importanta, devenind mama 2eului precum #sis, mama lui 9orus, sau ,aria, mama lui #sus. %e asemenea patrona$ul masculin asupra ei devine evident odata cu nasterea Evei din coasta lui &dam) de asemenea zeitele au fost nevoite sa accepte zei ca soti, cum ar fi 9era si 2eus, #sis si +siris. 'asatoriile fortate dintre preotesele 2eitei si capeteniile triburilor patriar ale au dus la distrugerea liniei matriliniare si la transmiterea sangelui regal pe linie paterna. ,ai tarziu imaginea feminina s-a transformat, zeitatea feminina devenind din sotie fiica 2eului, simbol ce poate fi gasit in nasterea &tenei din capul lui 2eus. 3ictoria finala a acestei miscari poate fi gasita in miturile indo-europene ale rebeliunii, care abunda de imagini ale eroilor solari care ucid in lupta dragoni si serpi (sarpele ca simbol al vec ii religii a 2eitei). /iii 8aiei, serpii 4:p on si ":t on, sunt ucisi de 2eus si de &pollo, zeul !oare. ,ardu. isi ucide mama, pe 4iamat (dragon), "erseus o decapiteaza pe ,edusa (gorgona cu serpi in par) iar ;a <e dintruge sarpele-monstru Leviat an. ,iscarea culmineaza cu iudaismul, crestinismul, islamismul. #n mentalitatea umanitatii a intervenit o polarizare intre zeii masculini, care veneau de sus, aducatorii luminii, si zeitatile feminine, care isi aveau lacasul in pesteri si in pamant. Lumina a devenit sinonima binelui, intunericul raului. #maginea 2eitei s-a distorsionat atat pana la a deveni, dintr-o mama plina de bunatate, sursa si suport pentru viata, un simbol asociat cu fortele intunecate ale raului, iar femeile, manifestari pamantesti ale 2eitei, au inceput a fi considerate impure, malefice, vinovate de pacatul originar si deci supuse pedepsei. &stfel in multe culturi ele au devenit proprietatea barbatilor si a tatilor lor. /emeile care aveau contacte sexuale in afara casatoriei (monogame) periclitau transmiterea liniei de sange si de aceeau erau ostracizate si ucise. 'onciliul papal de la 'onstantinopole, din secolul 3, a inlaturat conceptul de reincarnare si de

reinnoire ciclica, atribute semnificative in cultul 2eitei. #nc izitia a dus razboaie interminabile pentru a elimina pe toti cei care au continuat sa-si aminteasca, sa practice si sa transmita mai departe vec ea religie. ,atriar atul si amintirea venerarii 2eitei au fost aruncate in intunericul preistoriei si in ceata ignoantei. Ramasite ale vec ilor invataturi matriar ale mai pot fi gasite in religiile de mistere ale cultelor %emetrei in 8recia, #sis in Egipt, =ali in #ndia, ':bele in &sia ,ica si ale vra$itoarelor si zanelor din vec ea Europa. (oua religie monoteista a patriar atului este condusa de un 4ata celest, spirit masculin, care guverneaza singur cu suprematie atat in ceruri cat si pe pamant. /emeia incapsuleaza de acum doua aspecte: fecioara si mama, cea care da nastere /iului prin sfanta si imaculata conceptie (in absenta actului sexual). !exualitatea feminina a a$uns sa fie acceptata numai in scopul procreerii si continuitatii rasei. 'el de-al treilea aspect al zeitei, cel intunecat, care aduce moartea si regenerarea, a fost inlaturat, iar omenirea a pierdut din vedere rolul sexualitatii si al mortii ca aspecte intrinseci ale regenerarii care se petrece in timpul fazei intunecate ale procesului ciclic al existentei, iar orice credinta care aduce in discutie principiul ciclicitatii a fost condamnat drept erezie. 'restinismul a cucerit moartea cu promisiunea vietii vesnice (nu ciclice) in "aradis si asta numai prin acceptarea 4atalui, a /iului si a !fantului %u , cei de alte credinte fiind sortiti pieirii. ,oartea a capatat proportii si calitati infricosatoare pentru noul om. &devarata natura a ,arii 2eite, care aducea atat moartea cat si renasterea, a fost distorsionata, reprimata si negata timp de mii de ani, fiind conceptualizata drept malefica iar invataturile ei legate de intuneric, sex si moarte fiind temute si respinse. Literatura mitica abunda cu imagini ale 2eitei cu imagine malefica: (emesis, 'irce, ,edusa, 9ecate, =ali, Lilit si altele. 'a urmare a respingerii partii feminine intunecate, umbra din constiinta colectiva s-a dezvoltat foarte mult. Raul a a$uns sa fie considerat o realitate absoluta si substantiala. 7tilizarea descriptiva a raului modern implica o $udecata morala. 7mbra reprezinta ceea ce nu ne place la noi insine, ceea ce consideram a fi periculos, rusinos, amenintator, neadecvat, si ce nu acceptam ca exista in noi ca urmare a educatiei si culturii din care facem parte. 7mbra este reprimarea acestor continuturi indezirabile si migrarea lor catre inconstient. &tunci cand nu acceptam si respingem aspecte ale personalitatii noastre, acestea devin distorsionate si ne otravesc psi icul, intunecand lentila prin care privim lumea. 3iziunea noastra despre lume, despre noi insine si despre ceilalti este puternic colorata de aceste otravuri pe care ni le administram singuri. #n perioadele noastre de cel mai mare stress, umbra poate erupe din inconstient cu furie si violenta) psi icul nostru nu mai poate face fata reprimarii si erupe. %emonii nostri interiori, atat masculini cat si feminini, erup in egoism, furie, rusine, invinovatire, dezamagire. 7mbra, distorsionata datorita reprimarii, ia control asupra personalitatii noastre si eul constient pierde controlul. %esi putem fi socati si inspaimantati de ceea ce iese din noi, totusi ne simtim fara putere in fata a ceea ce se intampla. 'and umbra este activata si suntem fortati sa luam la cunostinta de partile ascunse ale personalitatii noastre, avem tendinta de a izola evenimentul si a spune >nu stiu ce m-a apucat, eu nu sunt asa?, izoland evenimentul drept ca o izbucnire care nu ne este caracteristica si care nu se va mai produce niciodata. Este o atitudine care ne va indeparta de vindecare, caci este o ocazie minunata de a invata si a accepta adevarata natura a resorturilor noastre inconstiente. 'e trebuie sa intelegem este ca aceste continuturi nu sunt intrinsec rele dar, datorita conditionarilor si presiunilor culturale, au dobandit efecte distructive prin negare si reprimare, indepartandu-ne de 7nitate in toate aspectele ei. 7mbra reprimata devine proiectata asupra celorlalti, asupra exteriorului nostru, si a$ungem sa

percepem lumea prin intermediul filtrului emotiilor si gandurilor noastre negative. &ceste aspecte refulate-negate devin oamenii care abuzeaza de noi, violatorii, teroristii, distrugatorii, toti cei care ne provoaca suferinta, cei pe care ii atragem prin trairile noastre, pe care le catalizam si le proiectam asupra altora. !ocietatea proiecteaza pre$udecati impotriva oamenilor de culoare, evreilor, omosexualilor, vra$itoarelor, teroristilor, cautand mereu un tap ispasitor. ,area 2eita si invataturile sale intrupeaza acum umbra feminina colectiva a patriar atului, care o priveste drept dusmanul ce trebuie distrus. &cest tipar de reprimare si proiectie a dus la demonizarea ,arii 2eite in perioada Evului ,ediu cand, conform surselor, 1 milioane de femei au fost arse pe rug ca vra$itoare. Este important de stiut ca umbra este aproape intotdeauna inconstienta iar ratiunea si bunele intentii nu vor putea inlatura aceste parti neplacute ale personalitatilor noastre) trebuie sa devenim constienti de partile intunecate din noi pentru a reusi sa ne acceptam pe noi insine si pe altii, iar pentru acest lucru este necesara multa munca in interiorul nostru. #nsa cu cat vom fi mai rigizi, cu atat umbra va avea o mai mare forta. %e asemenea in societatile cele mai restrictive si mai rigide, umbra colectiva este cea mai mare. &mintirea 2eitei a facut ca tiparele sexuale rigide ale patriar atului sa transforme femeia care isi exprima pasiunea intr-o seducatoare, ostracizata drept femeie usoara, nimfomana si castratoare. %in teama lor de moarte, oamenii au facut din inteleapta 2eita o creatura a raului. &stazi, sexualitatea 2eitei este considerata taboo in cultura noastra. /emeile sunt invatate sa le fie rusine de dorintele lor sexuale primare, sa considere ca sangele lor menstrual este murdar si dezgustator. !arpele, ca simbol al puterii sexualitatii feminine, este urat pentru ca a dus la izgonirea din Eden si este identificat cu femeia care, prin intermediul sexualitatii, tenteaza, seduce si apoi duce la pieire pe barbat. #ntr-o societate care se teme si respinge atat sexualitatea cat si moartea, proliferarea bolilor letale cu transmitere sexuala a crescut catastrofal de mult. Este necesar sa ne revizuim complet atitudinea fata de intuneric si totodata fata de moarte. 2eita ne invata sa intelegem moartea nu ca pe ceva final si absolut, ci ca facand parte din ciclul nesfarsit al vietii care se regenereaza la nesfarsit. 3om putea, astfel, sa ne sustragem din toate structurile politice si religioase care sub$uga lumea printr-o singura unealta: frica de moarte. 4rebuie sa intelegem ca intunericul si decaderea sunt etape necesare in ciclul existentei si ca pregatesc terenul pentru o noua renastere. #n timpul fazei intunecate a energiei feminine din timpul patriar atului, principiul feminin al 2eitei s-a aflat intr-un somn adanc care sa o a$ute la distilarea intelepciunii ciclului respectiv si nasterea unei noi seminte. #n legendele grecilor, 9era se ascundea periodic in timpul fazei intunecate a Lunii, se invesmanta in aine cernite si indeplinea rituri secrete si misterioase care sa-i redea virginitatea. +data cu Luna (oua, ea revenea ca &nandos @ 2eita care se reintorcea la oamenii sai si la sot ca mireasa virgina. #n ultimele cinci mii de ani de disparitie, 2eita si-a pregatit renasterea, regenerarea, revitalizarea. & accepta ciclul natural al 2eitei inseamna a nu mai avea atitudini de cenzura in legatura cu ceea ce consideram ca este gresit, rau, si sa ne reamintim ca moartea continuturilor vec i reprezinta promisiunea unei renasteri si a unei reimprospatari. #n culturile patriar ale, Lilit este cunoscuta ca un demon feminin cu aripi si cu parul amplu, care zboara in timpul noptii. !e spunea ca puterile ei sunt amplificate pe Luna in descrestere. 'a zeita a Lunii intunecate, Lilit este proiectia umbrei patriar atului ca femeie seducatoare si

ucigas de copii, intrupand frica barbatului de femeie ca fiind rea si intunecata. A2o arul? vorbeste despre creatie si despre urmatoarea origine a lui Lilit . %umnezeu a faptuit doua lumini, !oarele si Luna, care straluceau cu o splendoare egala. La inceput Luna a dorit sa se uneasca cu !oarele si sa savureze aceeasi lumina cu el, dar cand a au aparut dispute intre cei doi divinitatea a intervenit si a luat partea !oarelui, punand Luna sa traiasca in umbra lui. &tunci se spune ca din moartea luminii Lunii s-a nascut Lilit . #maginea ei apare in mitologia sumeriana, babiloniana, asiriana, ebraica, araba. Legendele vorbesc despre ea ca fiind prima sotie a lui &dam in gradina Edenului, amanta unor spirite la ,area Rosie, sotia lui !amael sau c iar insasi consoarta lui %umnezeu in .abalismul secolului B3. 6iografia mitica a lui Lilit incepe in !umer, unde aceasta era servanta zeitei #nnana. #n templele zeitei, preotesele oficiau ritualuri sexuale de fertilitate si purificare, Lilit fiind cea care g ida si insotea in templu pe membrii comunitatii (barbati) care veneau pentru aceste ritualuri sacre. #ntre 3555 si 0C55 i.' .. cultura sumeriana incepe sa interfereze cu noul curent patriar al, acesta ducand in timp la suprimarea ritualurilor sexuale sacre ale zeitei #nnana. La fel ca si umbra care este proiectata cand este reprimata, puterea sexuala feminina a devenit temuta ca fiind demonica si, in timp, Lilit , cea care a$uta la oficierea sacralitatii sexuale din templul #nnanei, a devenit intruparea a tot ceea ce era rau si periculos in legatura cu domeniul sexual. Ea a a$uns sa catalizeze cele mai adanci frici ale barbatului in legatura cu puterea sexuala feminina. "rin 0*55 i.' ., Lilit era de$a conceptualizata sub forma unui !pirit al &erului (aripile) care personifica dezastrele naturale (precum furtunile si vanturile) si care, sub forma unei frumoase fecioare, isi captura amantii. + placuta babiloniana din teracota o infatiseaza pe Lilit , in 0355 i.' ., ca /emeie "asare si !tapana &nimalelor. #n $urul anului 0555 i.' . cosmologia sumeriana expune o o noua imagine a lui Lilit . #n A8 ilgames si #nfernul? aflam ca #nnana avea o salcie (copacul sacru ulluppu) pe care a plantat-o in gradina sa dar caruia nu ii cresteau ramuri si frunze deoarece un sarpe isi facuse cuib la radacina sa, temuta pasare &nzu isi facuse cuib in coroana ei iar in mi$loc locuia intunecata Lilit . 2eita planuia sa-si faca din lemnul copacului un tron si un pat. "langand, #nnana a cerut a$utorul lui 8 ilgames) acesta a ucis sarpele, Lilit si-a sfaramat locuinta si a zburat in salbaticie, pasarea si puii ei s-au refugiat in munti iar 8 ilgames a taiat copacul si l-a prezentat #nnanei. 'a urmare a gestului sau, 8 ilgames este rasplatit de #nnana, lucru ce pare ciudat din perspectiva mai vec ilor legende despre Lilit si #nnana, care serveau acelasi scop. %in perspectiva patriar ala, #nnana trebuie sa isi sacrifice virginitatea (ca simbol al renuntarii la libertate si autonomie) si, in gestul sau de a se supune noilor zei solari, trebuie sa ii permita lui 8 ilgames sa distruga c eile simbolice ale puterii sale: pasarea, sarpele si copacul. "asarea si sarpele personificau si unificau cerul (coroana) si pamantul (radacina), cunoasterea cu puterea sexuala, dar #nnana trebuia sa renunte la aceste simboluri ale puterii si sa permita patriar atului sa-i garanteze tronul si patul, noile simboluri care sa semnifice coparticiparea la guvernare. #n secolele ce au urmat, culturile babiloniana, ittita si semitica, ce au urmat celei sumeriene, au continuat transmiterea si transformarea miturilor despre Lilit , careia i-a fost construita in timp imaginea unui demon feminin lasciv, irezistibil, insatiabil, care seducea barbatii in timpul somnului impotriva vointei acestora si le producea emisii nocturne, care periclita sarcinile femeilor si ucidea nou-nascutii.

#n traditia demonologica ebraica ea ocupa un rol central. #n prima parte a mileniului # i.' ., evreii au invadat 'anaanul iar mai tarziu au mers in exil in 6abilon, unde au asimilat mitologia si cutumele locale. #n 'anaan femeile se rugau 2eitei /ertilitatii, &nat , si le era permisa promiscuitatea prenuptiala. #sraelitii nu puteau insa permite femeilor lor sa se inscrie acestor obiceiuri si sa-si permita libertatea sexuala, de aceea au identificat imediat in Lilit un spirit malefic si intunecat. 'ea mai mare parte a legendelor evreiesti despre Lilit apare dupa exilul babilonian (CDE i.' .)) Lilit apare mentionata doar o singura data, in 3ec iul 4estament (#saia 3*:F*). Exilul reprezenta o amenintare pt supravietuirea poporului evreu, de aceea aveau nevoie sa-si asigure si sa-si prote$eze succesiunea, prin urmare era necesar sa se asigure de supunerea femeilor si de faptul ca acestea vor servi in primul rand interesele barbatilor, familiilor si ale societatii si nu ale lor personale. #n exil era de asemenea esentiala continuitatea rasei si de aceea imaginea unei Lilit independente sexual ameninta acest deziderat. #n stabilirea genealogiei poporului, evreii trebuia sa aiba in vedere cele doua variante ale 8enezei, prima din ele in care se arata ca universul s-a nascut din nasterea 'erului si a "amantului (cele doua polaritati, 2eul si 2eita), femeia si barbatul fiind creati in acelasi timp. 3ersiunea mai tarzie a 8enezei arata intai crearea barbatului si apoi pe cea a femeii, din trupul sau. (oua religie monoteista, care admitea existenta unui singur %umnezeu, trebuia sa-si $ustifice dominarea asupra constiintei si inlaturarea cultului 2eitei. "rin urmare cultele feminine au fost suprimate, insa au continuat sa supravietuiasca in proiectiile distorsionate ale celor mai adanci frici ale barbatilor, legate de propria masculinitate, de continuitatea rasei, de propria potenta. !crierile evreiesti de dupa anul G5 d.' .. (deportarea evreilor in captivitate), cum ar fi 4amudul, 2o arul, &lfabetul lui 6en !ira, dezvolta aceeasi imagine a lui Lilit ca demon feminin al seductiei, mama de demoni si ucigatoare de copii. 'onform primei variante a 8enezei (dupa cum se spune in A&lfabetul lui 6en !ira?, aprox. F555 d.' .), &dam si Lilit au fost creati egali, din aceeasi tarana, si pusi in gradina Edenului pentru a da nume lucrurilor si de a le aduce, astfel, in manifestare. %eoarece Lilit insista asupra ideii de egalitate intre ei doi, cei doi nu reuseau sa a$unga la intelegere. &dam se considera superior lui Lilit si vroia pozitia de superioritate in timpul acuplarii (barbatul deasupra). %upa un timp, vazand ca &dam nu va renunta la cerintele sale si ca nu o va accepta ca egala, Lilit a pronuntat numele secret al demiurgului, s-a ridicat in zbor si s-a facut nevazuta. &dam s-a plans lui %umnezeu ca a fost parasit de femeia sa, iar %umnezeu a trimis trei ingeri (!eno:, !anseno:, !emangelof) pentru a o aduce inapoi pe Lilit . &u gasit-o pe malul ,arii Rosii, un loc populat cu demoni, cu care Lilit intretinea acte sexuale. &ceasta a refuzat sa se intoarca, c iar si la amenintarea ca va fi fortata sa isi vada F55 de copii murind in fiecare zi. Ea a protestat si a spus ca fusese special creata sa ucida nou-nascuti (baietii pana in a opta zi de la nastere si fetele pana in a douazecea zi), totusi a $urat sa nu se atinga de copiii care vor purta o amuleta cu numele celor trei ingeri dar sa fie nevoita sa-si ucida propriii copii in locul acestora. Lilit nu s-a intors la &dam, preferand exilul intr-o pestera de pe malul ,arii Rosii in locul unei vieti de sub$ugare alaturi de &dam si asumandu-si astfel o soarta impletita cu teribile suferinte. #ntre timp %umnezeu faureste o noua fiinta din coasta lui &dam, pe Eva, care ii va fi acestuia supusa. Lilit va continua sa intrupeze, de la &dam incoace, imaginea femeii eliberate care paraseste barbatul autoritar, insa acesta nu o va ierta niciodata. %in versiunile ulterioare ale 8enezei a fost inlaturat episodul cu Lilit ca prima sotie a lui &dam, ramanand o singura mentiune, cea din #saia. "atriar ii 6ibliei nu doreau sa dea lumii un model de sotie care a

cerut drepturi egale cu barbatul si care l-a parasit pe acesta cand cererea i-a fost refuzata. #n secolele care au urmat, imaginea lui Lilit a fost tot mai distorsionata ca imagine a raului, intunericului si a maleficului de natura feminina. #maginea trebuia sa serveasca drept invatatura oricarei femei care ar fi incercat sa puna sub semnul intrebarii autoritatea masculina sau sa-si paraseasca barbatul. Legendele ulterioare spun ca Lilit este cea care, sub forma unui sarpe cu aripi si cap de femeie (mostenirea legendei cu copacul #nnanei) a tentat-o pe Eva sa guste din fructul &rborelui 'unoasterii si sa-l initieze pe &dam in misteriosul rit sexual al sarpelui .undalini. 2o arul spune ca Lilit este cea care, sub forma unui sarpe, a convins-o pe Eva sa-l seduca pe &dam ca acesta sa intretina raporturi sexuale cu ea in timpul menstruatiei. %upa izgonirea din Eden, &dam si-a pedepsit trupul si carnea si s-a autocondamnat la F3F de ani de celibat, insa Lilit a continuat sa-si indeplineasca razbunarea vizitandu-l noptile si producandu-i emisii nocturne, care au dus la nasterea de copii-demon. #n acelasi timp, demoni barbati se acuplau si ei cu Lilit , din aceste acte luand nastere toate relele omenirii. !educerea lui &dam de catre Lilit , impotriva vointei sale, a servit drept prototip mitic care sa valideze frica barbatilor de puterea sexuala a femeilor ca succubi. 4imp de mii de ani acestea au vanat barbatii in timpul somnului si generatii dupa generatii de calugari celibatari au dormit cu crucifixul pe organele genitale, pentru a se prote$a impotriva maleficei Lilit . %e asemenea, ca personificare a fortei distructive, Lilit era o amenintare pentru femeile insarcinate, cauzand avorturi spontane si complicatii la nastere. 'a protectie acestia trebuia sa poarte amulete cu numele celor trei ingeri. 4raditia .abbalisica spune ca, in timpul exilului de la ,area Rosie, in Lilit a luat nastere o forta a furiei si a seductiei si ca aceasta s-a casatorit cu !amael, regele demonilor, dand nastere la fiinte malefice care au inceput sa distruga lumea. #n secolul al B3-lea, Lilit apare ca insasi consoarta lui %umnezeu) acest concubina$ va lua sfarsit odata cu venirea lui ,esia, care va restabili ordinea lumii si va aduce incetarea existentei lui Lilit . #n secolul al B#B-lea Lilit a impanzit imaginatia oamenilor prin imaginea de Afemme fatale?, frumoasa si seducatoare, care aduce fascinatie si teama barbatilor. Ea apare si in A/aust? al lui 8oet e si este intruparea unei femei frumoase, cu parul lung si bogat. #n literatura mitica exista trei Lilit , imagini care reflecta faza de luna noua, luna plina si luna intunecata a triplei 2eite. #maginea umilintei, a parasirii caminului, a dezolarii, urmate de furie si razbunare ca demon al seductiei si al pruncuciderilor, abunda in toata mitologia legata de numele ei. Ea exista in fiecare din noi, barbat sau femeie, si reprezinta sexualitatea feminina instinctuala. #n istoria noastra de milenii, barbatul din noi o doreste si in acelasi timp se teme de ea. Este libera, salbatica, neretinuta in exprimarea sexualitatii sale iar asta aminteste de caracterul orgiastic al ,arii 2eite. 'apacitatile ei vitale de independenta si pasiune intimideaza dominanta masculina. La fel ca prima sotie a lui &dam, ea va lupta pentru o $usta egalitate in toate situatiile de viata, fie ca este vorba de relatii, familie, grup de interese, loc de munca, si isi va sustine nevoia de libera exprimare c iar cu riscul de a fi supusa exilului. La fel ca si in cazul ei, nevoia femeii de a-si conserva identitatea si de a-si sustine credinta se plateste cu durerea exilului. /emeia care isi paraseste barbatul pentru a-si conserva si afirma independenta este si astazi marginalizata in societate. %e cate ori are cura$ul de a spune nu si iese in afara tiparelor general acceptate in constiinta colectiva, temerile masculine legate de aceasta rebeliune sunt din nou aduse in prim-plan, amintind de mitul biblic al primei sotii a lui &dam. /iind ea insasi, femeia-Lilit ameninta supravietuirea liniei patriar ale care vine de la &dam, insa barbatul nu va putea, totusi, niciodata sa anuleze frumusetea ei seducatoare, care aminteste de natura ei orgiastica primara ca ,are 2eita. 'and

umbra feminina este puternica in constiinta unui barbat, acesta va fi irezistibil atras de tiparul feminin intunecat, desi in acelasi timp va fi infricosat de aceasta deoarece dorintele si forta ei sexuala reprezinta pentru el un atribut castrant. ,itul lui Lilit care il respinge si il paraseste pe &dam trezeste la viata frica barbatului de a fi parasit, de a-i fi refuzate prezenta si suportul ei emotional. /emei asemeni lui Lilit , care refuza sa se supuna barbatului si sa-i accepte dominarea, ii afecteaza acestuia insusi simtul supravietuirii. %intr-o alta perspectiva legata de misterele feminine, Lilit , care s-a aruncat in promiscuitate pe malul ,arii Rosii (analogie cu sangele si culoarea acestuia) aminteste de sangele menstrual al zeitei. ,enstruatia este sursa puterii feminine si in ritualurile tantrice aceastei perioada ii este conferita o importanta crescuta. Lilit este cea care a convins-o pe Eva sa-l seduca pe &dam in timpul menstruatiei si sa-l initieze in misterele gradinii Edenului. %eoarece actul sexual in timpul menstruatiei nu ducele la conceptie, el este poarta catre perceptii magice si extrasenzoriale. =abbala spune ca Lilit este scara pe care ascensiunea duce la domeniile profetiei. #n timpul patriar atului, actul sexual in aceasta perioada a inceput sa fie evitat deoarece nu ducea la conceptie si exista teama de puterea feminina subtila, amplificata in aceasta perioada. %e-a lungul mileniilor, imaginea lui Lilit a a$uns sa fie tot mai distorsionata si perimata, ducand la nasterea unei umbre puternice care, pervertita, alimenteaza in continuu razboiul dintre sexe. #maginea seducatoarei care ucide copii este adanc intiparita in inconstientul colectiv. 'u cat este respins mai mult acest aspect si cu cat teama instinctuala de sexualitatea feminina este mai puternica, cu atat suntem mai predispusi sa experimentam sexualitatea ca un act violent si distructiv. #n unele traditii oculte sangele menstrual si sperma sunt substantele alc imice necesare regenerarii. 'and Luna disparea in fiecare luna, se spunea ca este la menstruatie. 'uvantul Asabbat? insemna, in sensul sau original, o zi de odi na, cand 2eita se afla la menstruatie. %e asemenea zeita 9era se retragea in aceasta perioada. /emeia simte nevoia de a se retrage in aceasta perioada, de a sta cu sine insasi si de a comunica cu corpul ei. Este lesne de imaginat atmosfera de mister care plana asupra perioadelor cand, in preistorie, toate femeile dintr-o comunitate se retrageau si practicau diferite ritualuri in timpul perioadei intunecate a Lunii. 'elebrarea !abbaturilor a fost inceputul ritualurilor si religiei. #n aceasta perioada femeia inca simte, instinctual, nevoia de a se retrage, de a fi cu ea insasi si cu lumea ei interioara. %in punct de vedere astrologic, putem vorbi despre trei Lilit , fiecare cu efemeride diferite, ceea ce face munca astrologului deloc usoara. &vem asteroidul Lilit , care se gaseste in centura de asteroizi dintre ,arte si Hupiter, avem controversata Luna #ntunecata (%ar. ,oon Lilit ) considerata a fi a doua Luna a "amantului si despre vizibilitatea careia exista marturii in ultimele patru secole (fara insa a fi certe) si Luna (eagra (6lac. ,oon Lilit ), un punct geometric abstract in spatiu. &steroidul Lilit (IFFDF) orbiteaza in $urul !oarelui la fiecare * ani si reprezinta unul dintre asteroizii feminini corelati cu ,area 2eita. Ea reprezinta aspectele demonizate ale femininului, rezultat al indelungatei preceptii si a proiectiilor culturale ale femeii ca fiind periculoasa, nedemna de incredere, alunecoasa si intunecata. "ozitia acestui asteroid in arta noastra arata locul unde ne luptam impotriva cutumelor sociale care postuleaza cum trebuie exprimata femininitatea pentru a putea fi integrata. !unt proiectii care ne definesc (cel putin din punct de vedere social), insa care nu ne subsumeaza in complexitatea si totalitatea noastra si care pot duce la perceperea noastra eronata de catre ceilalti. + Lilit proeminenta in arta natala poate fi un indiciu ca nativul nu se muleaza pe stereotipul social si poate trai un adevarat exil fata de comunitate (inclusiv la modul propriu, concret).

%espre Lilit -Luna #ntunecata se spune ca este o a doua Luna orbitand in $urul "amantului si ca poate fi uneori vizibila atunci cand se gaseste in opozitie cu !oarele sau cand tranziteaza prin fata discului solar. %esi existenta ei nu a fost categoric demonstrata si verificata, astronomii care afirma ca au vazut-o spun ca marimea ei reprezinta a patra parte din cea a Lunii si ca se gaseste la o distanta de trei ori mai mare. &re o perioada de orbitare in $urul "amantului de FF1 zile si tranziteaza un semn in aproximativ F5 zile. !e presupune ca a fost observata prima oara in FEFD si a revenit in atentie odata cu publicarea cartii lui !ep arial in F1FD. &semeni unui nor de praf-cenusa, Luna #ntunecata absoarbe lumina, spre deosebire de Luna noastra care o refleta pe cea a !oarelui. #n timp ce Luna reprezinta emotiile personale, subiective, Luna #ntunecata reprezinta instinctul creativ primar, impersonal, care cauta identificarea dincolo de domeniul fizic sau emotional. Efectul ei este strict impersonal, iar cand expresia ei este centrata pe sine efectele sunt negative deoarece nu se subscriu scopului ei inalt si depersonalizant. 'and continuturile emotionale sunt directionate catre centrii superiori, ea intensifica expresia creativa, mentala, estetica si c iar spirituala. "ozitia ei in arta arata domeniul de viata unde trebuie sa ne maturizam dincolo de tiparele comportamentale induse de Luna si de conditionarile acestora pentru a fi capabili sa ne amintim si sa recuperam adevarata cale a spiritului nostru. 'ea mai subtila si stranie dintre cele trei Lilit , Luna (eagra, nu este un corp fizic ci un punct geometric abstract, la fel ca si &scendentul sau 3ertexul. %eoarece orbita Lunii in $urul "amantului este eliptica (nu circulara), are doua puncte focare sau centri, unul fiind "amantul si celalalt fiind Luna (eagra. 'entrul de gravitate dintre "amant si Luna se gaseste in interiorul "amantului. 'a fiind parte a sistemului "amant-Luna, Luna (eagra este un punct sau un vortex energetic intim legat de centrul "amantului. #n acest context, Lilit este ingemanata cu energia interioara (miezul) a "amantului, adanca inima de foc care ne raneste si ne sustine atat pe noi, cat si 4erra insasi. 3italitatea creativa a !oarelui da viata "amantului si ii raneste focul interior. 'a punct central al orbitei Lunii, Luna (eagra se afla in relationare cu sistemul Luna-"amant si cu !oarele. 'a al doilea centru de referinta, ea da "amantului un sens al ritmului, ducand dinamica relationarii dincolo de energiile personale ale duetului Luna-3enus, inspre dimensiuni mult mai subtile, motiv pentru care Luna (eagra are un impact deosebit asupra dinamicii relatiilor. Reprezentand totodata cea mai mare apropiere a Lunii de !oare, ea este si un punct de referinta in viata noastra personala care ne aduce in relatie cu inima incalzita de !oare a "amantului (si a experientei noastre pe el), ca inteligenta emotionala ranita de intelepciunea instinctului legat de "amant. %eoarece cultura noastra a pierdut (si c iar respins, caci Lilit a fost respinsa) aceasta intelepciune naturala, este mult mai dificil de regasit si de conectat la ea. Relatiile atinse de energia lui Lilit reprezinta adevarate initieri, intalniri de la suflet la suflet care desc id poarta unui miez mai adanc unde experienta personala si cea impersonala se topesc impreuna. & avea incredere in aceasta energie inseamna sa ne desc idem spre avea incredere in noi insine. Lilit reprezinta unul din cele trei aspecte ale trinitatii feminine: Eva, simbolul sotiei, partener si companion al barbatului, ,aria, ar etipul mamei, Lilit , femeia independenta si constienta de puterea ei. !epararea femeilor in categorii distincte pe baza principiului dualitatii (femeia sfanta si femeia usoara) inca se practica la scara macro, atat la nivel social cat si psi ologic personal) ca urmare a acestei polarizari, femeia intunecata este obiectul dorintei barbatului, dar in acelasi timp ii si provoaca acestuia teama, motiv pentru care cauta sa o reprime, sa si-o supuna. Lilit reprezinta, de asemenea, imaginea vra$itoarei ca depozitar al cunoasterii

feminine, ostracizata in Evul ,ediu. Ea este cea care a fost arsa pe rug ca vra$itoare, care a suferit circumcizia si indepartarea clitorisului, care a fost acoperita de bur.a si ascunsa privirilor. "e de alta parte, lumea occidentala moderna a scos femeia din natura ei intrinseca si a indepartat-o de instinctele ei) i-a adus cezariana ca metoda facila de a naste, privand-o de sansa de a fi in comuniune cu corpul ei si de a-si descoperi puterea interioara prin actul nasterii. %e asemenea pilulele contraceptive, sub pretextul libertatii sexuale, priveaza femeia de contactul intim cu propriul corp, aruncat astfel in valtoarea efectelor mentale si ormonale pe care le au pilulele. "rima menstruatie a tinerei fete, adevarata etapa initiatica a carei sacralitate trece dincolo de simpla manifestare fiziologica, a a$uns sa fie privita ca un simplu aspect medical si igienic care priveaza viitoarea femeie de magia primului pas facut intr-un nou univers. #maginea femeii emasculate de astazi este departe de a reprezenta un centru de putere, independentza si autodeterminare, caci indepartata fiind de instinctele sale naturale si de calitatea ei intrinsec lunara, femeia cauta a $uca un rol care nu i se potriveste si care o priveaza de valorizarea adevaratei ei esente. !ub aspect astrologic, Luna reprezinta depozitul subconstient al memoriei personale, de care devenim constienti prin emotii si sentimente. Luna guvereaza sufletul emotional. Lilit este in legatura cu fenomenele instinctuale ascunse, ea fiind un ve icul de transmitere pentru revelare-trezire intr-un mod impersonal. Luna personalizeaza, Lilit depersonalizeaza. Luna poate fi corelata cu activitatea exoterica a subconstientului, care invadeaza constientul prin memoria personala si reactiile emotionale instinctive, in timp de Lilit pare a actiona la un nivel ezoteric. &colo unde exista Lilit , exista fascinatie. Ea depersonalizeaza. #n timp ce Luna descrie nevoile emotionale ale sinelui, Lilit descrie nevoile impersonale ale sinelui social-colectiv. 'asa in care se gaseste arata domeniul de viata unde nativul trebuie sa-si depaseasca asteptarile naive sau copilaresti. &colo unde se gaseste, exista ceva ascuns (umbra) in personalitate, acolo se gasesc lucrurile despre care nu suntem nici noi insine siguri. #n casa in care se gaseste, suntem fortati sa ne depasim dependentele emotionale. "rin pozitia in semn si casa in arta natala, Lilit indica unde, prin ce si prin cine se manifesta obiectivitatea emotionala sau lipsa acesteia. #ntr-adevar influenta acesteia este de natura blocanta, frustranta, insa acest lucru este valabil numai cand motivatia personala este grosiera si egoista. #nsa tot Lilit are un efect incredibil la nivel intelectual sau vocational cand opereaza pe nivelul cel mai inalt si impersonal, fiind un adevarat stimul mental, mai ales cand se gaseste in aspect cu !aturn sau 7ranus. 7n flux de energie intelectuala, creativa sau estetica este eliberat atunci cand motivatia semnului unde se gaseste Lilit este activata in conformitate cu o abordare realista si impersonala. "entru fiinta obiectiva din punct de vedere emotional, detasata, Lilit este o adevarata binecuvantare in ceea ce priveste eliberarea talentului personal aflat in corelare cu casa in care se gaseste si in maniera specifica semnului. Lilit , ale carei actiuni sunt c iar opuse celor ale Lunii, nefiind reflectiva (nu reflecta lumina) si actionand pe un plan evident psi ologic, pare a avea de-a face cu orientarea sociala a nativului, vocatia, interesele sale universale, subiecte de mare obiectivitate. !i Luna si Lilit actioneaza la nivel instinctual, insa Lilit este mult mai Aapasata?, o face mai cu forta. +data eliberata, Lilit are tendinta de a fi extrema (dar nu ca "luto), atat in efectele pozitive, cat si in cele negative. (u exita $umatati de masura. Ea ridica valul care separa lumea cunoscuta de cea necunoscuta, interioara, si pune nativul sa priveasca realitatea de pe nivelul sau personal. 'and fricile lui Lilit sunt revelate si acceptate, pozitia ei in arta devine c eia de bolta a unei inalte intelegeri spirituale, desc izand cutia "andorei pentru creativitatatea nativului. !ingura modalitate de integrare a lui Lilit este aceea a depersonalizarii, ceea ce activeaza resorturile ei de elevare. 'at timp ne va lipsi detasarea necesara, Lilit va actiona pe

nivelul grosier, aducand bloca$e, frustrari si frica si ne va forta sa negam domeniul reprezentat de casa in care se gaseste. Lilit arata domeniul in care trebuie sa acceptam sau c iar sa demonstram responsabilitatea noastra in actiuni sau reactii pentru a atinge maturarea. La fel ca si !aturn, Lilit nu manifesta mila pentru slabiciunile noastre) la fel ca si !aturn, Lilit isi indreapta atentia catre disciplinarea nativului. Lilit are o mare afinitate cu !aturn) amandoi reprezinta circumstante disciplinante care forteaza la atitudini realiste, Lilit pe plan emotional, si !aturn pe plan material. La fel ca si 7ranus, Lilit elibereaza si completeaza procesul individuatiei, insa numai cand se atinge nivelul necesar de detasare. Lilit arata segmentul de viata unde individul este fortat sa aduca la lumina continuturi inconstiente, sa reveleze si sa-si accepte partea intunecata, irationala, materializata in partea dreapta a emisferei cerebrale. %in moment ce societatea insista pe gandirea logica asociata emisferei stangi a creierului, specializata pe concepte, emisfera dreapta are atasate multe conotatii negative si este asociata, in mod traditional, partii noastre irationale, intunecate. !egmentul din arta unde se gaseste Lilit reprezinta o adanca preocupare pt nativ, care se focalizeaza excesiv pe acel domeniu de viata si unde resimte, uneori, o greutate de nesuportat, desi exact in acel sector el are un talent ma$or sau abilitati deosebite. %aca exista un aspect disonant la Lilit , nativul se vede pus in situatia de a actiona ilogic in relatie cu planeta aspectata. + mai atenta examinare va arata ca nativul isi reprima dorintele si motivatiile iar acestea ies la suprafata in asa fel incat nu mai pot fi evitate. 4ranzitele lui Lilit tintesc catre demontarea rationalizarilor si pot clatina sau distruge sisteme de credinta construite pe ratiune. &cestea aduc adesea experientele durerii si ale pierderii. Ea are un rol important in pierderea sarcinilor, in avorturi, infertilitate, violenta, moarte, viol. #nsa in contact cu Lilit putem avea si cele mai incredibile experiente initiatice, dar sa nu uitam ca acestea nu reprezinta evenimente relaxante si placute. #n arta unei femei, Lilit arata domeniul de viata in care femeia $oaca un rol de putere. Lilit este puternica si ocupa o pozitie dominanta in arta femeilor puternice, dominatoare) pozitia ei arata unde zace puterea din femeia respectiva. ,ulte dintre aceste femei au relatii neconventionale. #ntr-o arta natala Lilit este adesea asociata cu durerea si agonia care amintesc de mitul persona$ului: ea nu poate sa uite ca a fost pedepsita doar pentru ca a vrut sa ationeze liber si pe baza propriei vointe. &sta ne aduce in contact cu sentimente incontrolabile, dorinta de razbunare, laturi infricosatoare ale sexualitatii. Este ceea ce simte un copil care trebuie sa fie submisiv in fata parintilor si educatorilor sai, este ceea ce simte omul imobilizat de presiunea sociala. #n arta unei femei, intruparea ideala a lui Lilit o reprezinta femeia puternica, increzatoare in sine, care isi urmeaza instinctele in mod constient, care isi traieste perioada de menstruatie in mod constient, care detine controlul asupra fortei sale sexuale, care cunoaste si intelege ritmurile propriului corp. #n trairea sexuala se poate impleti armonios cu partenerul si isi asuma un rol atat activ, cat si pasiv. &socierea ei cu femei cu mentalitate prea traditionala sau barbati nesiguri duce la conflicte, de aceea trebuie sa-si gaseasca singura calea pentru a-si exprima plenar forta, atat in relatia de cuplu, cat si in relatia sa cu societatea. #n arta unui barbat Lilit arata tipul de femeie de care se teme cel mai mult si care il poate impinge cel mai mult dincolo de limitele sale, arata luptele pentru putere derulate in afara scenei si problemele nerezolvate pe care acesta le are cu femeile. 7n Lilit proeminent in arta unui barbat va face ca acesta sa atraga femei puternice si frumoase. &tat pentru barbat, cat si pentru femeie, Lilit arata locul unde acestia au cele mai mari secrete si de asemenea tot Lilit arata ce mecanisme de aparare folosesc acestia pentru a-si ascunde ranile emotionale.

"entru barbat, o Luna (eagra armonioasa il va face pe acesta sa fie atras de si sa atraga femei puternice. & fi in prea$ma unor femei independente, sigure pe ele si puternice nu reprezinta o amenintare pentru el si poate sa se implice intr-o colaborare ca de la egal la egal cu partenera sa, sustinand si sprin$inindu-i acesteia initierea si trezirea adevaratei naturi interioare. 'asa in care se gaseste Lilit este locul in care nativul manifesta imaturitate si naivitate, avand asteptari care se opun bunei $udecati si creaza distorsiune. Este locul in care o atitudine impersonala este de prima necesitate, locul in care trebuie sa invete sa depaseasca influentele controlante ale casei sau ale propriei naturi inferioare, unde este fortat de impre$utarile de viata sa se maturizeze emotional. "oate de aceea lui Lilit i-au fost asociate atatea influente negative, caci nu ne place sa lasam ursuletii de plus intr-un domeniu de viata sau altul pana nu ne arata Lilit (intr-un mod socant sau cel putin surprinzator) cat suntem de naivi, de fapt. +riunde nativului ii lipseste capacitatea de a fi obiectiv despre sine, Luna (eagra va fi un factor erodant care il pune sa aplice principiile cele mai inalte, mentale si spirituale. "ozitia ei in casa ne va arata locul unde individul se va intalni cu reflectiile propriului negativism, prin situatii sau persoane. La fel ca si !aturn, Lilit poate lovi si soca puternic nativul. &colo unde !aturn disciplineaza intr-o noua ordine totala sau printr-o eradicare, ceea ce tine de viata concreta si de organizarea acesteia, Lilit o face asupra dorintelor noastre. !aturn actioneaza absolut, Lilit o face extrem. 4otusi pentru nativul constient, trezit si decis sa-si primeasca mesa$ul, Lilit este o colosala sursa de inspiratie. Efectele ei negative se fac resimtite acolo unde traim aspectele grosiere. %aca Lilit este angulara sau proeminenta intr-o arta, ea da un aer fascinant individului, cumva asemanator efectului neptunian. "ersonalitatile de tip Lilit au un acces direct la intuitia lor si sunt bine ec ipate cu excelente abilitati de seductie si manipulare, dar in acelasi timp au un acut simt al corectitudinii si cunosc instinctiv ceea ce este potrivit si ce nu. %e cele mai multe ori sunt persoane foarte c arismatice. Luna (eagra reprezinta o parte a unui proces care ne transporta din moarte catre renastere, proces transformativ care reprezinta accesul la o sursa de putere si regenerare. #n religiile lor de mistere, prin ritualurile lor initiatice, oamenii din vec ime se conectau la aceasta sursa care afirma viata prin procesele succesive de nastere, crestere, moarte si regenerare. +mul din vec ime era parte integranta a unui proces inteles si acceptat in ciclicitatea sa, spre deosebire de omul zilelor noastre, indepartat de sursa de cunoastere pe care o reprezinta traditiile misterioase ale 2eitei. !untem depozitari ai unei intelepciuni ancestrale de care nu mai stim sa facem uz caci am fost programati prin educatie si mostenire culturala sa ne temem de necunoscut si de moarte, aceasta fiind inteleasa ca proces final si ireversibil. . %eoarece ne-am indepartat de cunoasterea organica a vietii si mortii, identificam in moarte o finalitate insurmontabila careia ne luptam totusi sa ii opunem rezistenta. +menirea insasi traverseaza o etapa asociata perioadei intunecate a Lunii si de aceea ne este mai necesar decat oricand sa intelegem principiul ciclicitatii, pentru a nu mai opune rezistenta in fata mortii ca etapa necesara in evolutie. #maginea 2eitei incepe sa iasa la suprafata psi icului uman si sa fie valorificata prin intermediul preocuparilor tot mai evidente pentru dimensiunea inconstienta a universului psi ic precum si pentru ideea mortii. /reud si Hung au adus puz bazele psi ologiei care sondeaza adancimile umane spre intelegerea domeniului inconstientului iar cultura noastra abunda tot mai mult de informatii legate de moarte si de continuarea existentei dupa aceasta. Lumea zeilor si zeitelor a fost impinsa catre inconstient,

ba c iar a devenit insusi inconstientul care priveste la noi prin intermediul imaginilor ar etipale. #ntunecata 2eita, intrupata de imaginea lui Lilit , reprezinta finalul unui proces ciclic care a a$uns la maturare si se indreapta catre renastere. "rocesul odata inc eiat, fiinta se dezintegreaza si isi pierde forma apoi este distilata si imbibata intru o noua samanta care isi asteapta renasterea intr-un nou ciclu de existenta. 4ot astfel putem si noi folosi beneficiile oricarei perioade intunecate din viata noastra, pentru a ne afunda in noi insine catre magicul depozit de cunoastere universala si a extrage de acolo sursa reinnoirii noastre. 4rebuie sa invatam a accepta reintoarcerea la sursa prin experienta directa, care sa ne a$ute sa percepem ciclicitatea vietii insesi dincolo de conceptele noastre mentale si de logica noastra sintetica. Este calea noastra catre comuniunea cu 7niversul. #ntoarcerea acasa. Alina Capricorbus