Sunteți pe pagina 1din 5

EPIFIZA - glanda pineala

- formatiune musculoasa glandulara de forma unui con de brad, situata


intre tuberculii cvadrigemeni si corpul calos si se dezvolta in tavanul ventriculului
al 3-lea. Este bogat vascularizata si inervata.

Rol: - organizare circadiana si sezoniera a functiei cerebrale si endocrine


prin sincronizare cu lumina mediului exterior
- regleaza functiile legate de reproducere
- ciclul somn-veghe
- echilibrul electrolitic

Hormonii eliberati de epifiza:


- melatonina (ritm de producere circadian)
- seratonina
- vasotocina
Eliberarea acestor hormoni se face in curentul sanguin si lichidul cefalorahidian
Melatonina (N-acetil-5-methoxitriptamina) este o substanta chimica produsa de
catre glanda pineala (o glanda mica localizata la baza creierului) si care e implicata in
‘semnalizarea’ timpului din zi ‘ sau a ‘momentului din an’, un fel de pacemaker
cronologic sau 'Zeitgeber'. E sintetizata din aminoacidul triptofan , reactie catalizata de
doua enzime (arilalkilamine N-acetiltransferaza si hidroxiindol-O-metiltransferaza) si se
gaseste la toate fiintel vii de la alge si pana la oameni, la nivele care variaza in cadrul
ciclului nictemeral. E metabolizata rapid in ficat.

Sinteza
E produsa de pinealocitele din glanda pineala, precum si la nivelul retinei sau tractului
digestiv. Producerea si eliberarea de melatonina e stimulata de intuneric (putem spune ca
melatonina e expresia chimica a perceperii intunericului de organism) si e inhibata de
lumina. Circula in plasma legat de o albumina ,captat de hipotalamusso gonade si
catabolizat in ficat si

Informatia legata de prezenta intunericului sau a luminii este transmisa de la retina la


glanda pineala prin intermediul nucleului suprachiasmatic din hipotalamus si a sistemului
nervos simpatic. In timpul orelor cu lumina, celulele receptoare de la nivelul retinei sunt
hiperpolarizate si inhiba eliberarea de norepinefrina. La aparitia intunericului aceste
celule elibereaza norepinefrina si activeaza intreg sistemul.

Melatonina mai poate fi produsa si la nivelul maduvei osoase, limfocitelor sau celulelor
epiteliale si de cele mai multe ori concentratia hormonului in aceste celule e mai mare
decat cea din sange.

Nivelul acestui hormon numit si ‘hormonul intunericului’ inregistreaza variatii si in


timpul noptii. El incepe sa creasca la aparitia intunericului, atinge varful maxim de
productie intre 2 si 4 dimineata si scade in a doua jumatate a noptii.

De asemenea, producerea de melatonina se diminueaza odată cu inaintarea in varsta, inca


inainte de perioada de adolescenta.

Rolurile melatoninei
1)Antioxidant
Cercetarile efectuate au demonstrat ca melatonina are numeroase efecte benefice in timp
asupra organismului. Este unul dintre cei mai puternici antioxidanti descoperiti vreodata,
cu o eficacitate mai mare in combaterea radicalilor liberi decat vitamina C, vitamina E
sau beta-carotenul. Melatonina este, probabil, singurul antioxidant capabil să patrunda in
fiecare din celulele organismului, reducand astfel distrugerile provocate de radicalii
liberi. Spre deosebire de alti antioxidanti, melatonina nu sufera un ciclu redox, deci nu
are abilitatea moleculara de a suferi reduceri si oxidari reversibile si succesive.
Melatonina, odata oxidata, nu mai poate fi redusa la starea anterioara, astfel incat in urma
reactiei cu radicalii liberi are capacitatea de a forma produsi finali stabili. Deci, putem
spune că face parte din categoria antioxidantilor „terminali” sau „de sacrificiu”.

2)Reglarea sistemului endocrin


Una din cele mai importante proprietati ale melatoninei consta in revitalizarea intregului
sistem endocrin, asa cum a demonstrat in experimentele sale cercetatorul elvetian Walter
Pierpaoli. Melatonina controleaza eliberarea hormonilor sexuali feminini, precum si
declansarea ciclului menstrual sau a menopauzei. Scaderea secretiei de melatonina poate
semnaliza sistemului endocrin producerea unor cantitati mai mici de hormoni sexuali,
ceea ce conduce la scaderea interesului pentru actul sexual si, in timp, la atrofierea
organelor sexuale.

3)Efecte asupra sistemului imun


Unul dintre domeniile noi cele mai interesante ale cercetărilor efectuate asupra
melatoninei consta in studiul efectelor acesteia asupra sistemului imunitar. Rezultatele
evidentiaza ca melatonina creste capacitatea de aparare a organismului,actionand la
nivelul receptorilor (MT1 and MT2), exprimati de celulele imunocompetente.,
determinand sinteza de citokine(interleukina 2).

4)Reglarea ceasului biologic


De asemenea, melatonina reglează ceasul biologic al organismului, utilitatea sa
manifestandu-se, in primul rand, la persoanele care sufera din cauza decalajului de fus
orar, precum si la cei care sufera de tulburari de somn sau insomnie.

5)Creste frecventa somnului cu vise


Expertul in somn dr. Chris Idzikowski considera ca melatonina reprezinta o modalitate a
creierului de a transmite organismului informatii referitoare la faptul că noaptea este cea
mai indicata pentru eliminarea toxinelor acumulate in organism. Se pare ca doze crescute
de melatonina cresc frecventa somnului cu vise si durata fazei REM .Unele droguri (LSD
sau cocaina) stimuleaza sinteza de melatonina, iar altele de tipul halucinogenelor
actioneaza la aceleasi zone ca si melatonina.

Pe langa efectele sale obisnuite ,melatonina are si o o serie de indicatii medicale, unele
aflate sub semnul intrebarii

1)Reduce efectele ischemiei


Desi acest efect nu a fost testat inca la oameni, se pare ca melatonina la soareci, reduce
distrugerea tisulara produsa de ischemia cerebrala sau cardiaca.

2)Tratarea osteoporozei
Acest hormon stimuleaza osteoblastele. Studiile actuale incearca sa realizeze o legatura
intre nivelul scazut de melatonina la femei dupa menopauza si declansarea osteoporozei.

3)Depresie si anorexie
Nivele scazute de melatonina apar la cei cu anxietate, anorexie si depresie, precum si la
cei care sufera de depresie toamna si iarna(datorita scaderii duratei luminii naturale)

4)Cancer de san sau prostata


Cateva studii sugereaza ca scaderea melatoninei este un factor de risc pentru producerea
cancerului de san(femeile care au cancer de san au un nivel al melatoninei mai scazut
decat femeile sanatoase).In urma experimentelor s a constatat ca nivele scazute de
hormon favorizeaza proliferarea unor celule , in timp ce nivele ridicate o scad.
Un aspect interesant prezentat in cadrul unui studiu ce includea un numar redus de femei
ce aveau cancer de san e ca, administrarea de melatonina cu 7 zile inainte de inceperea
chimioterapiei previne aparitia trombocitopeniei, una din complicatiile comune ale
chimioterapiei.Rezultate bune s au obtinut prin asocierea Tamoxifenului cu melatonina.

5)Sarcoidoza
Se utilizeaza melatonina pentru tratamentul sarcoidozei, mai ales cand aceasta nu
raspunde la tratamentul cu steroizi

6)Artrita reumatoida
La cei care sufereau de artrita reumatoida, tratati cu indometacin si care aveau in
prealabil asociate nivele scazute de melatonina,, s a constat cresterea acestui hormon, fapt
explicat prin asemenarea structurala chimica a celor doua substante(melatonina si
indometacin).

7)Epilepsie
Foarte controversat e rolul melatoninei in tratamentul epilepsiei :unii sustin ca
administrarea ei reduce numarul crizelor , iar altii ca ar determina chiar intensificarea
acestora.

8)Arsuri solare
Melatonina continuta in diverse creme, lotiuni si asociata cu vitamina E ar reduce
leziunile provocate de radiatiile ultraviolete la nivelul pielii.

9)Encefalita virala
Asocierea terapiei cu melatonina scade posibilitatea de producere a complicatiilor post
encefalita

10)Boala Alzheimer
La soareci, hormonul a scazut rata de hiperfosforilare a proteinelor, hiperfosforilare care
determina producerea de degenerescente neurofibrilare implicate in mecanismul de
aparitie a bolii Alzheimer.

Dupa cum se vede melatonina este un hormon destul de controversat. Unii l au numit
chiar ‘homonul uitarii’, altii sustin ca el de fapt favorizeaza procesul de memorare.De
necontestat ramane rolul acestuia in declansarea somnului si reglarea ritmului biologic.

Si iata cum secretia de melatonina ne afecteaza sau poate de fapt, cum ne afectam noi
insine secretia de melatonina.
In cel mai recent articol numit ‘"Stressed workaholics" urged to abandon laptop before
bed’,cercetatorii afirma ca au descoperit secretul unui somn bun. Se pare ca principalul
vinovat pentru toate noptile lipsite de somn e lumina laptopului. Dr Chris Idzikowski, de
la Centrul Somnului din Edinburgh afirma ca ‘verificarea e-mailurilor inainte de a dormi,
precum si lumina de la toate aparatele electronice care ne inconjoara produc acelasi
efecte ca si consumul unui espresso cat mai tarziu in noapte’. Sa vedem cine reactioneaza
primul pentru salvarea melatoninei si scapa de vinovat ?(oricum aceasta e o intrebare
retorica

Serotonina
este un neurotransmitator monoamin. 80 - 90 la sută de serotonină corpului uman totală
este situat in celulele enterochromaffin în intestin, unde este folosit pentru a
reglementa circulaţia intestinală. [1] [2] restul este sintetizată în neuroni
serotoninergici, în sistemul nervos central (SNC) în cazul în care le-a diverse funcţii,
inclusiv Regulamentul de starea de spirit, poftei de mâncare, somn, contracţia
musculară, şi unele funcţii cognitive, inclusiv de memorie şi de învăţare.