Motto: Uneori cea mai buna terapie este Sa nu recurgi la nici un medicament Democrit

PRODUSE CU ACTIUNE PSIHO-ENERGIZANTA CAFEAUA

PROFESOR INDRUMATOR: DR. CRISTESCU MARIOARA

STUDENT: BOSTANARU LUCICA ANCA

CUPRINS: CAP. I ALCALOIZI DERIVATI AI GLICOLULUI PURINIC............ 3 I.1. THEAE FOLIUM....................................................... 7 I.2. CACAO SEMEN........................................................ 9 I.3. COFFEAE SEMEN................................................... 11 I.4. COLAE SEMEN....................................................... 12 I.5. SYMPHYTIRADIX ET FOLIUM............................ 14 CAP. II ALCALOIZI TERPENICI......................................................... 16 II.1. ACONITI TUBER................................................... 21 II.2. DELPHINIUM ELATUM....................................... 25 CAP. III ALCALOIZI STEROLICI........................................................ 26 CAP. IV REPREZENTANTI.................................................................. 27 BIBLIOGRAFIE...................................................................... 32

CAP I.

ALCALOIZI DERIVATI AI GLICOLULUI CU NUCLEU PURINIC

In aceasta categorie sunt cuprinsi un numar mare de substante azotate cu structuri chimice apropiate, care se inrudesc, in primul rand, prin originea lor biogenetica. In organismul vegetal, alcaloizii purinici iau nastere din glicocol (glicinamida) pe calea cunoscuta pentru formarea nucleotidelor cu structura purinica. Din acest motiv, se considera ca precursorul imediat ar fi adenozinmonofosfatul, respectiv guanozinmonofosfatul. *Clasificare Din punct de vedere structural, alcaloizii purinici pot fi impartiti in doua grupe si anume: 1. alcaloizi purinici, derivati de xantina, reprezentand derivatii intalniti in speciile de Coffea, Cola, Camellia, Theobroma, Ilex si Paulinia, cu actiuni farmacodinamice frecvent utilizate in terapeutica; este vorba de gafeina, teofilina si teobromina. 2. alcaloizi purinici, derivati de adenina, neimportanti din punctul de vedere al unitilitatii terapeutice. Printre acesti din urma alcaloizi amintim triacantina, din Holorrhena mitis (Apocynaceae), trans-zeatina, din Zea mays, care are o actiune de stimulare a procesului de diviziune celulara si care este inrudita cu acidul lupinic din semintele de Lupinus angustifolius (Leguminosae), precum si dezoxi-eritadenina din ciuperca comestibila Lentinus edodes si care are actiune hipocolesterolemianta. Tot ca derivat de glicocol trebuie privita si alantoina, care provine din degradarea nucleului purinic. Alantoina a fost pusa in evidenta in numeroase
3

produse vegetale, dar, ca principiu activ primar este considerata numai pentru produsul Symphyti radix et folium. Cu toate ca in structura derivatilor de xanitina sunt prezenti patru atomi de azot, aceste substante nu prezinta caracter bazic, datorita faptului ca H de la gruparile NH confera compusilor, prin mobilitatea lor, o oarecare aciditate. Singura cafeina poseda reactie neutra, datorita trimetilarii. Din punc de vedere al raspandirii in regnul vegetal, acesti compusi apar in plante cu totul diferite si fara vre-o legatura taxonomica intre ele. De altfel, aceste substante fac parte dintr-o clasa de compusi extrem de raspanditi atat in regnul vegetal, cat si in cel animal, cum sunt adenina si guanina din acizii nucleici. In general, alcaloizii purinici nu se gasesc liberi in planta proaspata, ci sub forma de complecsi. Un exemplu in acest sens il constituie cafeina din Coffea arabica, care in cotiledoanele verzi se afla legata intr-o forma termolabila, de clorogenatul, sublima, procedeu deseori folosit pentru obtinerea, pe de o parte, a cafeinei, pe de alta, a cafelei decafeinizate. Un alt exemplu il constituie nucile de cola, in care cafeina se afla sub forma complexului cu substante de natura catehica. O R3 R1 N N O N R2 N

R1 Cafeina Teofilina Teobromina CH 3 CH 3 H CH 3 CH 3 CH 3

R2 CH 3 H CH 3

R3

* Actiune farmaceutica. Cafeina stimuleaza toate zonele cerebrale, activand si centrii respirator so cardio-vascular; determina relaxarea musculaturii netede, mai ales la nivelul coroanelor si a bronhiilor, este diuretica si stimuleaza secretia gastrica. Stimuleaza de asemeni, glicogenoliza si lipoliza. Creste efectul analgeticelor, din care cauza se asociaza frecvent cu aspirina si fenacetina, inhiba reactiile anafilactice. Administrarea pe cale bucala, a unei doze ce depaseste 500 mg, provoaca tremuraturi ale mainilor, spasme musculare, hiperexcitabilitate, nervozitate, tahicardie, insomnie. Administrarea constanta a unor doze mari de cafeina poate provoca psihodependenta, cu labilitate psihica, stari depresive, insomnii rebele, sindrom cunoscut sub denumirea de cofeinism. Teofilina are actiune relaxant musculara, mai ales la nivel bronsic, fiind folosita ca bronhospasmolitic, antiasmatic, in doze de 200 mg. Este contraindicata in edemul cardiac sau angina pectorala. Teobromina ca si sarea sa cu etilendiamina (etofilina) se prescriu in doze de 300-500 mg in tratamentul anginei pectorale si al edemului cardic. Ca o concluzie, toti derivatii xantinici au urmatoarele efecte: 1. stimulant central si respirator 2. stimulant al muschilor scheletici 3. diuretic
5

4. relaxant muscular 5. stimulant cardiac Pentru primele 2, ordinea intensitatii de actiune este: cafeina, teobromina, teofilina, iar pentru efectul diuretic si relaxant muscular, teofilina, teobromina, cafeina.

I.1.

THEAE FOLIUM
6

Desi nu este un produs vegetal utilizat la ora actuala in farmacie, totusi, datorita calitatilor sale, prin continutul in alcaloizi puternici, este uneori prescris in scopuri medicale. Produsul ca atare este format din frunzele recoltate de la arbustul Camellia sinensis (L.) O. Kuntze (sin. Thea sinesis), vesnic verde, din familia Theaceae, originar de pe versantii indieini si chinezi ai Himalaoeo, astazi cultivat pe scara larga in Asia, Africa si America de Sud, precum si in Rusia. Frunzele, coriace, pieloase, usor paroase pe fata inferioara, mari intre 8 15 cm, late pana la 7 8 cm, sunt verzi daca au fost uscate imediat dupa recoltare. Dupa modul de prelucrare al frunzelor, in urma recoltarii, se cunosc doua sorturi comerciale importante: ceaiul negru si ceaiul verde. Ceaiul negru se caracterizeaza prin faptul ca in urma unei fermentari naturale, in timpul prelucrarii si uscarii taninurile catehice sunt oxidate la flobafene, care dau produsului o culoare inchisa si o aroma specifica, placuta. Ceaiul verde este supus unei stabilizari printr-o usoara torefiere pe placi metalice, incalzite, cand enzimele sunt distruse, coloratia verde a frunzelor pastrandu-se, prin aceasta continand o cantitate mare de vitamina C alaturi de taninurile netransformate, legate de alcaloizii purinici. Continutul frunzelor de vafeina este foarte diferit, in functie de varsta, respectiv pozitia acesteia pe ramul de pe care a fost recoltata. Daca mugurele foliar poate contine pana la 4,7% cafeina, alaturi de peste 26% substante catehice, prima frunza sub mugure nu mai contine decat putin peste 4,5, iar a doua, sub 3,5%; in acelasi mod scade si continutul on catehine.
7

Alaturi de cafeina, ceaiul mai contine aproximativ 0,07% teobromina si teofilina intre 0,002 si 0,4%. De asemeni, frunzele mai contin derivati flavonici, saponine si 0,5 1% ulei volatil. Datorita continutului in alcaloizi purinici are proprietati stimulent cerebrale, diuretice si astringente datorita tanninului catehic. Se prescrie sub forma de infuzie. In ultimul deceniu s-a pus in evidenta faptul, ca infuzia de ceai verde are actiune hipolipemianta si hipocolesterolemiant, de unde actiunea antiaterosclerotica.

I.2.

CACAO SEMEN

Acest produs, care astazi nu se mai intrebuinteaza ca atare in farmacie, este format din semintele plantei Theobroma Cacao L, din familia Sterculiaceae, arborele de cacao, originar din padurile tropicale ale Americii de Sud (Brazilia, Venezuela) si care, datorita importantei sale, se cultiva pe scara larga, atat in America de Sud, cat si in vestul Indiei, Sri Lanka, Djava, Nigeria si Ghana. * Obtinerea produsului Din fructele de marimea unui pepene, sfaramate, se indeparteaza cat mai complet pulpa de culoare roz in care sunt inglobate semintele. Acestea se supun unei fermentatii in gropi sapate in pamant sau in instalatii speciale, la o temperatura de 35-50 C. In felul acesta se indeparteaza resturile de pulpa iar semintele devin brun-violacee si capata un miros fin, caracteristic si un gust placut aromat, disparand gustul amar al semintelor proaspete. * Caractere macroscopice Semintele se prezinta de forma oval turtita, aspre la pipait, acoperite cu un tegument subtire, dar dur. In interior contin un endosperm subtire ca o foita, care patrunde in cutele cotiledoanelor voluminoase, de culoare galbenrosiatica. Prin prajire ele devin brun roscate. La baza semintelor se observa o mica depresiune care este hilul. Sunt late de 1 1,5 cm si lungi pana la 2,5 cm. Au gustul placut, uleios, dulceag, caracteristic, iar mirosul este cel cunoscut, de cacao.

* Compozitie chimica

Cotiledoanele contin intre 0,9- 3% teobromina si 0,2- 0,3% cafeina, in timp ce tegumentul seminal contine si el 0,2- 3% teobromina. Mai contin 4550% ulei gras, fitosteroli, taninuri catehice, leucoantociani, anticianozide, glucide. * Intrebuintari Din punct de vedere farmaceutic, intr-o oarecare masura, semintele de cacao se folosesc pentru extractia teobrominei, dar in principal, pentru obtinerea untului de cacao. Cea mai larga utilizare a semintelor este in industria alimentara, pentru obtinerea pulberii de cacao si a ciocolatei. Pulberea se obtine prin macinarea semintelor dupa degresare, ciocolata preparandu-se de cele mai multe ori din semintele nedegresate. In industria farmaceutica pulberea de cacao se foloseste ca agent de corectare a gustului.

I.3.

COFFEAE SEMEN
10

Sunt semintele, sau mai bine spus albumenul semintelor recoltate se la specia Coffea arabica L (Rubiaceae), care este originara din Podisul Etiopiei. De aici s-a raspandit, fiind utilizata si cultivata in Yemen mai intai, astazi fiind cultivata pe scara larga in multe zone ale lumii. Uneori, se folosesc si semintele speciei C. Canephora Pierre ex Froenher, care furnizeaza sortul comercial robusta. Arbustul de cafea poate atinge pana la 10 m inaltime, avand flori de culoare alba, umbeliforme, iar fructele semanand cu cireasa, au un diametru de apriximativ 1,5 cm, in interior gasindu-se doua, rareori o samanta. Albumenul contine aproximativ 0,6- 2,5% cafeina, precum si 0,002% teobromina, 0,001% teofilina, acizi cafeoilchinici 3- 5%, atractilozida si in stare torefianta peste 300 compusi aromati. Este stimulant cardiac, excitant, tonic cardiac, diuretic si cand se foloseste sub forma cafelei foarte concentrate, amare si eventual cu un adaos de gelatina (o lingurita), antidiareic.

I.4.

COLAE SEMEN
11

Reprezinta cotiledoanele semintelor decorticate, recoltate de la doua specii de Cola, C. Nitida (Vent) Schott et Endl. Si respectiv C. Acuminata (Beauv) Schott et Endl. Din familia Sterculiaceae, arbori care ajung pana la 15 m inaltime, originari din Africa Centrala (Sierra Leone, Zair) si sunt raspanditi spontan in Africa Occidentala (Guinea, Ghana). Se cultiva in Ceylon, Indonezia, Indochina, America de Sud si Centrala. Produsul este cunoscut de multa vreme, datorita proprietatilor sale stimulante. Indigenii le folosesc pentru a reduce oboseala si a stimula efortul fizic, in timpul marsurilor lungi sau a muncilor foarte grele, cand, din masticatie, este redusa si senzatia de foame. * Obtinerea produsului Recoltarea fructelor de forma stelata se face mai inainte ca acestea sa fi ajuns la completa lor maturitate. Se scot semintele in numar de 5- 10, din pulpa carnoasa si se tin cateva zile in apa, se decortica, dupa care se usuca rapid la soare. Semintele albe, au marimea unei castane. * Caractere macroscopice Cotiledoanele sunt de forma neregulata, de obicei aproximativ ovale, trapezoidale sau triunghiulare. Aceste forme se datoresc deformarii prin comprimare, in interiorul semintei si a fructului. In stare proaspata sau cand sunt stabilizate coloratia este alba pana la slab galbui. Gustul este amarui, astringent, iar mirosul lipseste.

* Compozitia chimica
12

Principiile active sunt constituite din alcaloizi purinici: cafeina 0,63% si cantitati mai mici de teobromina, 0,02- 8%. Mai contin pana la 10% tanin, format din doua catehine denumite colatina si colateina si identificate in cele din urma a fi D cateholul si picateholul. In cotiledoanele proaspete, cele doua catehine sunt legate de alcaloizi sub forma a doua combinatii tanoide denumite colatin- cafeina si colatein- cafeina. Prin stabilizare cu alcool se impiedica atat desfacerea combinatiei tanoidice, cat si oxidarea cateholilor. Mai contin amidon, enzime, saponine, ulei volatil, proteine, pigmenti, grasimi, antociani, betaine. * Reactii de identificare Prin microsublimarea pulberii se obtin cristale prismatice de cafeina care dau reactia murexidului. * Actiune si intrebuintari Datorita cafeinei, nucile de cola sunt excitante centrale si diuretice, iar datorita taninului, tonice stomahice. Fiind un stimulent cerebral, impiedica somnul si reconforteaza, fapt pentru care si-a gasit unele aplicatii si in industria alimentara. Se foloseste in farmacie sub forma de extract fluid sau uscat, tinctura, vin tonic. Pentru continutul in alcaloizi purinici se mai foloseste asa numita pasta de Guarana, care reprezinta un extract uscat obtinut din semintele plantei Paulinia cupana Knuth, din familia Sapindaceae, originara din Venezuela, Brazilia si Uruguay. Din punct de vedere chimic, Guarana contine 4- 8% cafeina, reprezentand produsul cel mai bogat in acest alcoid. Alaturi de cafeina se afla taninuri catehice, pana la 8%. I.5. SYMPHYTI RADIX ET FOLIUM
13

Reprezinta radacinile si mai putin frunzele recoltate de la specia Symphytum officinale L, din familia Boraginaceae, popular denumita tataneasca sau iarba lui Tatin. Se prezinta sub forma unor fragmente de radacini, cilindrice, cu numeroase zbarcituri longitudinale, provenite din uscare, uneori torsionate si ramificate. Gustul este amar si mucilaginos, neplacut, nu au miros si sunt de culoare cenusiu-neagra la exterior, lucioase, alb-galbui la interior. Lungi de 5-8 cm, cu un diametru de 1-2 cm, uneori avand la partea superioara o portiune neta, carnoasa, cu aspect interior marmorat. * Compozitie chimica Radacinile contin alantoina intre 0,6-0,8%, continutul maxim fiind in lunile ianuarie-martie, dupa care, concentratia scade continuu. Mai contin aproximativ 0,6% carotinoide, 4-6,5% taninuri catehice, acid cafeic si clorogenic, substante triterpenice cum ar fi - sitosterolul, izobanerrnol, 13% asparagina, numerosi alti aminoacizi, ulei volatil, mucilag ozuronic format din acid glucuronic, xiloza, ramnoza, arabinoza si manoza. Contine alcaloizi simfitocinoglosina, consolicina, consolidina (glicoalcaloid), cinoglosina si o serie de necine nesaturate, unele hidroxilate, esterificate la C9. Necinele se gasesc in cantitati foarte reduse, 0,01-0,07% si ele sunt: echinatina, licopsamina, acetillicopsamina, heliosupina, heliosupin -N- oxidul, echimidina, laziocaprina.

* Actiune si intrebuintari
14

Decoctul si tinctura, preparate din radacinile de tatatneasca proaspete si uscate se folosesc sub forma compreselor sau pentru prepararea unguentelor, care se aplica extern in divertite traumatisme, nevralgii, hematoame, in, dar mai ales dupa fracturi, deoarece favorizeaza formarea calusului. Preparatele de uz extern se mai prescriu in tratamentul ulcerului varicos, a tromboflebitelor, in arterita, tromboza, ca astringent in afectiunile bucale cum ar fi paradontozele, stomatita, faringita. Alcaloizii simfitocinoglosina, cinoglosina, consolidina au actiune paralizant centrala, consolicina avand un efect de trei ori mai puternic decat al glicoalcaloidului consolidina. Pe de alta parte, trebuie atrasa atentia asupra prezentei in materialul vegetal necinelor hepatotoxice si cancerigene. Interrelatia structura/ hepatotoxivitate este dovedita, pentru 86 dintre structurile necinelor cunoscute, aceasta fiind legata de: prezenta in nucleul necinei a dublei legaturi C1 C2, esterificarea gruparii oxidril de la C1, cu un acd ramificat, format din minimum cinci atomi de carbon; prezenta unui ester la gruparea OH din pozitia 7, creste hepatotoxicitatea.

CAP. II

ALCALOIZI TERPENICI
15

In acest grup vor fi prezentati o serie de alcaloizi care din punct de vedere biogenetic ar trebui sa-si gaseasca locul in randul derivatilor acetilconenzimei A, deoarece aceasta constituie precursorul comun al tuturor substantelor cu structura terpenoidica si careia ii apartin si alcaloizii in discutie. Caracteristic acestor alcaloizi le este faptul ca atomul de azot nu este inclus in nucleul de baza, el fiind plasat in afara nucleului propriu-zis. Ca atare, originea si structura lor trebuie considerata ca fiind de natura pur terpenoidica, plasarea lor alaturi de celelalte grupe de alcaloizi fiind din punct de vedere biogenetic artificiala, dar logica prin prisma cursivitatii didactice. Va fi deci mai greu sa descoperim amprenta aminoacidului furnizor de azot al diversilor alcaloizi, structura terpenoidica fiind, in schimb foarte evidenta. Alcaloizi diterpenici * Clasificare Alcaloizi apartinand acestei structuri se gasesc la reprezentanti ai genurilor Acontum, delphinium si Consolida din familia Ranunculaceae. De fapt, acest grup mare de substante azotate poate fi subimpartit, la randul sau in doua structuri distincte si anume: a) alcaloizi diterpenici, avand 20 de atomi de carbon in molecula si un grad de oxigenare a ciclurilor destul de redus (2-3 grupari oxigenate). Derivatii diterpenici propriu-zisi, apartin la doua tipuri distincte, tipul atizina si tipul napelina, azotul la aceastea din urma fiind frecvent etilat;

16

b) alcaloizi norditerpenici, avand cu un atom de carbon mai putin (19 fata de 20), puternic oxigenati (5functii oxigenate), fiind frecvent mono- sau diesterificati, acizii cu care se face esterificarea fiind in special acidul benzoic si acetic. Si in acest caz, doua sunt structurile considerate a constitui capi de serie, diferentiind norditerpenele de tip licoctonina de cele tip delcosina. Dintre structurile mentionate, in speciile de Aconitum care constituie plante medicinale de importanta farmaceutica, se gasesc in general alcaloizi din seria aconitinei (tip licotonina), foarte tixici si derivati din seria atizinei, avand, comparativ cu primii, o toxicitate redusa. Actiunea farmacodinamica a preparatelor pe baza de alcaloizi extrasi din tuberculii de Aconitum, revine derivatilor de aconitina, cei mai importanti si totodata cei mai frecvent intalniti fiind: aminoalcooli aconina hipaconina mezaconina monoesteri benzoilaconina benzoilhipaconina benzoilmezaconina diesteri aconitina hipaconitina mezaconitina

* Actiune si intrebuintari Dintre alcaloizii extrasi din tuberculii de omag, astazi se foloseste in terapeutica, sub forma substantei pure, aconitina, dotata cu o actiune anastezic locala de foarte buna calitate, datorita paraliziei terminatiilor nervoase. Intern, aconitina este utilizata ca antitusiv, actionand asupra SNC. Alcaloidul creste permeabilitatea membranara fata de Na+, prelungind patrunderea in celula a ionului de sodiu si intarziind, prin aceasta, repolarizarea; s-au putut pune in evidenta, la nivelul celulelor nervoase si
17

cardiace, receptori specifici pentru aconitina, comuni si pentru alcaloizii din Veratrum. Administrarea pe cale bucala a unor doze terapeutice de aconitina, determina in prima faza excitatie, apoi paralizia terminatiilor nervoase, din care cauza este utilizata ca analgetic. La nivelul cardiac, se observa instalarea, mai intai, a unui efect inotrop pozitiv, pentru ca apoi sa apara fenomene de aritmie cardiaca. Aconitina influenteaza centrul termoreglarii, determinand, la administrare interna, hipotermie. Mezaconitina, hipaconitina si napelina au o actiune asemanatoare cu a aconitinei, toate avand si efectele antiinflamatoare. Actiunea analgetica cea mai puternica revine mezaconitinei. Toate se resorb si prin piele si mucoase, ceea ce explica folosirea lor ca anastezice locale, in tratamentul unor nevralgii. DITERPENE

tip napelina NORDITERPENE TIP LICOCTONINA

18

aconina aconitina mezaconina mezaconitina hipaconina hipaconitina

R1 H bzl H bzl H bzl

R2 H acl H acl H acl

R3 C2H5 C2H5 CH3 CH3 CH3 CH3

R4 OH OH OH OH H OH

bzl = benzil; acl = acetil

19

delfonina delfinina bzl = benzil; acl = acetil

R1 H bzl

R2 H acl

delacosina acetildelcosina delsolina

R H COCH3 CH3

II.1. ACONITI TUBER

20

Reprezina radacinile tuberizate al planterol Aconitum allibotryon Rchb. si Aconitum tauricum Wulf. , din familia Ranunculaceae, denumit popular omag. Cu toate ca majoritatea tratatelor citeaza ca planta producatoare Aconitum napellus, la noi in tara produsul oficinal provine de la cele doua specii mentionate. Numele genului provine de la grecescul akoniton , ceea ce inseamna fara praf , denumirea referindu-se la un termen consacrat in luptele dintre gladiatori si inseamna o victorie usoara, in care invingatorul termina lupta in picioare , fara sa fie murdarit, cazand in arena. * Obtinerea produsului Tuberculii de omag se recolteaza dupa ce planta a trecut de perioada de inflorire, de regula dimineata, cand tuberii sunt mai bogati in principii active, care se acumuleaza noaptea, pastrandu-se numai tuberii tineri. Dupa dezgropare, se scutura de pamant si se spala, inlaturandu-se radacinile secundare si capatul subtire, la o distanta potrivita. Uscarea se efectueaza pe cale naturala sau in camere incalzite, a caror temperatura nu trebuie sa depaseasca 40 C. Operatia trebuie facuta la timp pentru a evita degradarea alcaloizilor, iar din cauza marii lor toxicitati, nu este permisa uscarea si a altor plante in aceeasi incinta. * Caractere microscopice Produsul se prezinta sub forma de radacini tuberizate, alungite, napiforme, compacte si dure. Suprafata exterioara este neteda, insa uneori, din cauza uscarii, este strabatuta de zbarcituri largi. La capatul superior, ingrosat, prezinta un mugure sau resturi ale tulpinilor aeriene, pe cand la capatul opus este ascutit si retezat, de la conditionare. Ruptura este neteda si
21

fainoasa, relevand o culoare alba la interior, pe cand exteriorul este negrubrun. In grosime poate atinge pana la 2-3 cm, in timp ce lungimea ajunge pana la 10 cm. Poseda un gust dulceag, apoi iute si iritant, lasand in gat o senzatie de anestezie. Nu are miros. * Compozitie chimica Principiile active ale produsului sunt reprezentate de alcaloizi care pot ajunge la o concentratie de 3% din produsul uscat, dar in general, nu se dapaseste un continut de 1%. Alcaloizii din tuberculii de omag sunt esteri formati prin esterificarea unei alcamine polihidroxilate cu diferiti acizi. Principiile propriu-zise fac parte din grupa aconitinei (aconitina, hipaconitina si mezaconitina), insotite de derivati mai putin toxici, neesterificati, dar si de alcaloizi din grupa atizinei, cu toxicitate redusa. Se cunosc la omag numeroase rase intraspecifice, nu toate prezentand aceeasi compozitie chimica. Diferentele sunt deseori dependente si de regiunea geografica de unde s-a facut recoltarea. In afara alcaloizilor diterpenici, produsul mai contine si alti alcaloizi cum ar fi magnoflorina (A.napellus), higenamina (izochinolina, A. Japonicum) sau catecholamine. Una dintre speciile de omag frecvent utilizate in vederea extractiei aconitinei, este Aconitum carmichaeli Debeaux, apreciata atat in Europa, cat si in tarile asiatice. Pe langa derivatii de tip anizina si cele trei aconitine principale, tuberculii de provenienta chinezeasca mai contin derivati de talatizamina si asa numitele senbusine.

22

senbusina A senbusina B senbusina C

R1 OH H OCH3

R2 H OH OH

Acotina utilizata in terapeutica nu este o substanta unitara, ea prezinta de fapt un amestec format din aproximativ 80% acotina, 10% hipocotina si 10% mezaconitina. Toti alcaloizii se gasesc in tuberculi sub forma sarurilor cu acidul acortic (anhidrocitric). In mediu acid, alcaloizii esteri hidrolizeaza, punand in libertate aconinele respective. Nu numai tuberculii de omag contin alcaloizi terpenoidici, ci si partea aeriana (0,2- 2%) si semintele (1%). * Identificare Pulberea de omag se extrage cu apa acidulata, se filtreaza, extractul acid se alcalinizeaza cu bicarbonat de sodiu si se agita in palnia de separatie cu eter. Solutia eterica se evapora la sec si se trateaza, pe o sticla cu ceas, la
23

cald, cu acid sulfuric concentrat in prezenta rezorcinei. Apare o coloratie rosie- portocalie, care apoi trece in violet. * Determinarea cantitativa Farmacopeea prevede pentru determinarea cantitativa metoda acidimetrica directa, prin care extractul eteric amoniacal evaporat la sec, se dizolva in alcool neutralizat si se titreaza cu o solutie de 0,02N de acid sulfuric in prezenta indicatorului rosu de metil. * Extractia aconitinei Materialul vegetal pulverizat se supune unei epuizari cu alcool acidulat cu acid tartric. Extractul obtinut se concentreaza sub presiune redusa, rezidul se reia cu apa, se alcalinizeaza cu bicarbonat de sodiu. Se epuizeaza cu eter intr0un vas de decantare, solutia eterica se evapore, cand se obtine aconitina bruta. Purificarea aconitinei, care necesita numeroase treceri in solventi de polaritati diferite, este foarte laborioasa. * Actiune si intrebuintari Aconitina este alcaloidul cel mai toxic, 1 mg substanta pura putand produce moartea unui adult. Datorita actiunii centrale, conitina poate fi folosita ca antitusiv (intra in compozitia medicamentului romanesc TUSOMAG) si modifica starea termica a organismului. Este folosita intern si mai ales extern ca analgezic. Sub forma unguentului 2% se foloseste local in nevralgiile de trigemen, dar nu se aplica mai mult de patru ori pe zi, deoarece, resorbindu-se prin piele, poate provoca intoxicatii.

24

Intoxicatia cu aconitina se manifesta prin voma, diaree, aparitia unor furnicaturi in membre (anastesia dolorosa), scaderea temperaturii corporale, scaderea tensiunii, deprimare respiratorie, aritmie, tulburari vizuale (vedere colorata in galben sau verde), dureri puternice in membre, exitus. Doza letala: 1- 5 mg p.o. II.2. DELPHINIUM ELATUM

Alcaloizii izolati din specia Delphinium elatum (herba) se utilizeaza datorita calitatilor lor curarizante. Partea aeriana contine aproximativ 0,72% alcaloizi diterpenici, componenta majora fiind elatina care este insotita de metillicaconitina, delfelina, eldelidina, licoctonina, elatidina, delsemina. Elatina, delsemina si metillicaconitina au actiune blocant ganglionara, din care cauza se utilizeaza in Rusia in chirurgie, drept curarizant.

III.

ALCALOIZI STERILICI

25

Alcaloizii cu structura sterolica, de provenienta vegetala, pot fi impartiti in trei categorii distincte, dupa cum urmeaza: 1. alcaloizi sterolici cu 27 atomi de carbon in molecula 2. alcaloizi cu nucleu sterolic, din Apocynaceae 3. ciloartane 1. Alcaloizi sterolici cu 27 atomi de carbon in molecula Alcaloizii sterolici cu 27 atomi de carbon in molecula, contin doua heterocicluri (E, F) atasate nucleului sterolic. Azotul, heterociclic, se afla integral, de regula, in ciclul F, dar el poate fi pus in unele structuri, fiind plasat central, intre ciclurile E si F. Acesti alcaloizi se gasesc in special sub forma glicozidata, din care cauza poarta numele de glicoalcaloizi. Numarul ozelor care glicozideaza structura sterolica este de 1- 4. Astfel de compusi sunt raspanditi la reprezentantii familiilor Liliacee si Solanaceae, fiind de regula insotiti de saponozidele sterolice. Ca si acestea din urma, alcaloizii sterolici se caracterizeaza prin proprietatile lor hemolitice.

REPREZENTANTI

26

1. COFEDOL cafergol, sandoz (Elvetia), ergofein (R.S.C.), ergofin (R.D.G.), secadol (R.P.U.) Compozitie: - drajeuri continand: tratament de ergostamina ................0,001 g - cofeina ............................................................................0,100 g Actiune terapeutica: - antimigrenos prin efecte vasomotorii cerebrale Indicatii: - tratamentul cauzelor de migrena - cefalee de origine vasculara si ca urmare a punctiei lombare sau dupa rahianestezie Contraindicatii: - insuficienta coronariana - infarct miocardic - leziuni vasculare periferice - nu se administreaza la copii Reactii adverse: - folosirea indelungata si in doze mari poate produce, din cauza ergotaminei, alterarea endoteliului vascular, bradicardie, dureri precardiace, greata, varsaturi. Mod de administrare: - 1- 2 drajeuri/ zi; doza poate fi repetata dupa cateva ore Drajeurile se inghit cu apa, fara a fi sfaramate in gura. Conservare: - la loc racoros
27

2. CAFEINA NATRIU BENZOIC Compozitie: - fiole continand solutie apoasa injectabila 25% de cafeina si beanzoat de sodiu. Actiune terapeutica: - excitant cortical: stimuleaza centrii vasomotori si respiratori deprimati, vasoconstrictie cerebrala, diureaza moderata, hipersecretie gastrica, stimuleaza miocardul. Indicatii: - migrena - cefaleee - excitant cortical in tratamentul intoxicatiilor cu alcool Contraindicatii: - miocardita - tahicardie - excitatie maniacala - copii agitati - insomnii Reactii adverse: - administrarea in doze mari determina nervozitate accentuata, palpitatii, extrasistole, vajaituri in urechi, tulburari vizuale, diureza crescuta.

Mod de administrare - adulti: 0,25- 0,50 g o data si 1- 2 g /zi in injectii subcutanate

28

- copii sub 3 luni: 0,05- 0,10 g /zi - copii intre 3- 30 luni: 0,10- 0,20 g /zi - copii intre 30 luni- 15 ani: 0,20- 0,50 g /zi Doza zilnica se imparte in 2- 3 injectii. Pastrare -SEPARANDA 3. THEOBROMINA Actiune terapeutica: - diuretic, slab vasodilatator coronarian Indicatii: - edeme cardiace cu functie renala buna - spasme coronariene - asteroscleroza Mod de administrare - sub forma de pulberi si comprimate, in doze de 0,15- 0,5 g odata Conservare: - ferit de lumina 4. THEOBROMINA SODICA SI SALICITAT DE SODIU Actiune terapeutica: - diuretic, slab vasodilatator coronarian

Indicatii: - edeme cardiace cu functie renala buna

29

- spasme coronariene - asteroscreloza Mod de administrare: - sub forma de comprimate, pulberi, potiuni si siropuri, in doze de 0,501g de mai multe ori pe zi Conservare: - ferit de lumina 5. THEOPHYLLINUM (TEOFILINA) Actiune terapeutica: - vasodilatator coronarian, excitant al SNC, stimulator al centrului respirator, relaxeaza musculatura neteda a bronhiilor, amelioreaza crizele de astm, creste capacitatea vitala - actiune diuretica puternica, de durata mai scurta decat a teobrominei Indicatii: - insuficienta coronariana - anghina pectorala - astm bronsic - edem cardiac Contraindicatii: - la epileptici si in leziuni renale Mod de administrare: - sub forma de pulberi si comprimate, in doze de 0,10 g- 0,3g solutii injectabile Doze maxime pentru o data 0,50- 1 g pentru 24 de ore. Conservare: - ferit de lumina
30

6. ASMOFUG (SOLUTIE NAZALA) Compozitie: - solutie pentru uz intern: - teofilina ......................................................... 0,491g - cafeina ........................................................... 0,914g - iodura de potasiu ........................................... 1,769g - ulei de menta, alcool etilic, benzonat de sodiu - apa distilata pana la ........................................ 100g Actiune farmacoterapeutica: - bronhodilatator, stimulant respirator si cardiac prin teofilina si cafeina (ca medicatie adjuvanta) Reactii adverse: - neliniste si insomnie - palpitatii - iritatia mucoasei gastrice cu hipersecretie - reactii de intoleranta la iod Contraindicatii: - alergie la iod, hipertiroidism, tuberculoza evolutiva, stari de excitatie, insomnie, ulcer gastroduodenal, tahicardie, aritmii cardiace. Mod de administrare: - adulti: 3- 4 lingurite /zi - copii (peste 4 ani): 1- 3 lingurite /zi Conservare: - produsul se pastreaza la loc racoros (8- 15C), ferit de lumina BIBLIOGRAFIE:

31

BRAUN.,FROHNE D.Heilpflanzen Lexikon fr rtze und Apotheker, G. Fischer Verlag, Stuttgart , ed a V-a, 1987 KONNO C., SHIRASAKA., HIKINO H.J. Nalt. Prod., 1982, 45(2), 128 MASSARANI E.Erbe in China Panoramica e raffronte con le erbe europee, Ed. Scientifiche Int. Milano,1981, 27 TEUSCHER E.Pharmakognozie, Akademie Verlag, Berlin,1988 ,380, vol.III, 459, ed.a III-a TEUSCHER E., LINDEQUIST U.Biogene Giffe, Akademie Verlag, Berlin, 1988,380 ,437 WAGNER H.Pharmazeutische Biologie Drogen und ihre Inhaltsstoffe , G. Fischer Verlag , Stuttgard , 1988, ed. a IV-a ,206.

32