Adrenali

na

 Adrenalina (epinefrina) ->latina: ad=adauga, ren=rinichi

C9H13NO3
Definitie: unul

Ajunsa n snge
ea determina:

cresterea frecventei
cardiace
cresterea presiunii
sanguine
dilatarea bronhiilor
descompunerea
glicogenului in
glucoza
pregatirea
organismului pentru
o producere masiva

din cei doi

hormoni
(norepinefrina)
secretati de
glandele
suprarenale si de
anumite terminatii
nervoase, cu rol
neurotransmitaror.

Istoric

Prima indicatie despre

existenta hormonului n
glanda suprarenala,
este colorarea clorurii
de fier trivalent
->observat n anul 1856
de fiziologul francez
Alfred Vulpian.
Prima ncercare de
izolare a substantei o
face n anul 1897 John
Jacob Abel care
denumeste substanta
epinefrina.

 Inspirat de ncercarea
lui Abel, chimistul
american de origine
japoneza Jokichi
Takamine, reuseste sa
izoleze o substanta
numita adrenalina
Prima sinteza chimica
a adrenalinei i
reuseste n anul 1904
lui Friedrich Stolz,
adrenalina fiind primul
hormon produs pe cale
sintetica si a carui
structura chimica era
cunoscuta.

Proprietati fizice

aspect: cristale incolore

masa molara:183,20 g/mol
stare de agregare: solid
punct de topire: 211212 C
PH: 8,6
solubilitate buna n apa minerala

 Epinefrina e folosita
si in situatii
medicale de
urgenta, cum sunt
stopul cardiac,
astmul si reactiile
alergice acute.
Uneori, stimului care
determina secretia
de adrenalina este
atat de puternic,
incat are loc o
descarcare de
adrenalina.

 Circulatia sngelui
este activata la
nivelul sistemului
nervos central pe
cnd la nivelul
tractusului digestiv
este diminuata =>
La nivelul SNC
adrenalina devine un
transmitator
neuronal, joacand un
rolul de activator al
receptorilor nervosi.

Biosinteza
Punctul de pornire a sintezei adrenalinei este fenilanalina.
Aceasta devine (prin hidroliza) dopamina activa care dupa
o hidrolizare se transforma n noradrenalina.
Noradrenalina, prin metilare, se transforma n adrenalina.
Concentratia normala de adrenalina n snge este sub
100 ng/l (ca. 500 pmol/l).

 Adrenalina se descompune relativ

repede n organism (trei minute)
Metabolizarea este realizata n
special prin actiunea enzimelor
catehil-metil-transeraza (COMT) si
monoaminooxidaza (MAO)
Substanta
rezultata este
inactivata
prin legarea
de sulf si
eliminata prin
urina.

Mecanismul de
actiune

Mecanismul de actiune al adrenalinei

determina punerea rapida de energie
la dispoztia organismului, energie
necesara n cazuri de pericol pentru
supravietuire prin fuga sau lupta.

 Actiunea stimulatoare asupra inimii si

sistemului circulator duce la:
cresterea volemiei sanguine centrale a inimii

Asupra muschilor netezi, respiratiei,

tractusului digestiv si vezicii urinare
are o actiune diferita.
determina cresterea frecventei respiratorii
cu dilatarea bronhiilor
reducerea activitatii digestive, a
perstaltismului intestinal si n general de
contractie a musculaturii netede de la
nivelul vezicii urinare cu exceptia gravidelor
unde adrenalina actioneaza relaxant asupra
uterului.

Mobillizarea rezervelor de energie se

realizeaza prin metabolizarea grasimilor
(lipoliza):

-adrenalina activeaza enzimele lipaze si

formeaza glucoza si glucagonul necesar energiei
muschilor scheletici, prin inhibarea producerii de
insulina.

Adrenalina produsa de glandele suprarenale

nu poate traversa bariera hemato-encefalica a
SNC => se presupune ca asupra
sistemului
Alte efecte
ale
nervos central, adrenalina are
numai o actiune
adrenalinei:
pe baza reflexelor nervoase.
sunt uscarea

mucoaselor =>
senzatia de gura
uscata, piele de
gsca, transpirare,
midriaza pupilara,
influentnd si procesul
de coagulare a
sngelui.

Realizat de:
Cot Alexandra
XI C