https://www.ted.com/talks/sharon_horesh_bergquist_how_stress_affects_your_body/transcript?

language=ro

https://www.youtube.com/watch?v=xKL8xFx71CI

GLANDELE SUPRARENALE

Sunt două glande conice situate deasupra fiecărui rinichi (supra-renale). Fiecare dintre cele două
glande este alcătuită din două porțiuni distincte, atât ca origine cât și ca funcție:

1. O porțiune periferică, situată la exteriorul glandei, numită corticosuprarenală;

2. O porțiune centrală denumită medulosuprarenală.

Medulosuprarenala:

Este un imens ganglion simpatic alcătuit din neuroni care și-au pierdut prelungirile și au căpătat
proprietăți secretorii. Hormonii secretați de medulosuprarenală se numesc catecolamine și sunt
adrenalina și noradrenalina.

Cei doi hormoni au acțiuni aproape identice, adrenalina acționează în situații de stres neobișnuit, cu
care organismul nu este obișnuit, iar noradrenalina acționează în situații de stres pe care organismul
le poate prevedea.

Hormonii medulosuprarenalieni determină:

 glicogenoliză (desfacerea glicogenului în molecule de glucoză) și implicit hiperglicemie;

 mobilizarea lipidelor din rezerve și creșterea metabolismului bazal;

 cresc frecvența și forța contracțiilor cardiace (tahicardie), produc vasoconstricție și creșterea

tensiunii arteriale;

 relaxează musculatura bronhiilor;

 produc anxietate și frică.

Corticosuprarenala:

Hormonii secretați de porțiunea excentrică a suprarenalei provin din colesterol, un lipid esențial. Din
acest motiv se numesc homoni steroizi. Ei sunt împărțiți în trei grupe:

1. Glucocorticoizii: care cuprind cortizonul și cortizolul (hidrocortizonul). Aceștia cresc rata

filtrării glomerulare în nefroni, cresc numărul de hematii și plachete sangvine circulante,
hiperglicemie, stimuleaza GLUCONEOGENEZA(sinteza de glucoza din aminoacizi) și stimularea
lipolizei (desfacerea trigliceridelor în acizi grași și glicerol).
Au rol ANTIINFLAMATOR.
https://www.ted.com/talks/anees_bahji_can_steroids_save_your_life/transcript?
language=ro

Cortizolul și cortizonul sunt ambele steroizi.

• Cortizolul și cortizonul sunt structurale diferite. Cortizolul are o grupă

aldehidică atașată celui de-al 17-lea carbon al scheletului carbonului din nucleul
steroidic. Cortizonul are în schimb un grup de cetone.

• Cortizolul este forma activă când vine vorba de activitatea

glucocorticoidului. Cortizonul este un precursor care poate fi transformat
în cortizol după hidrogenarea grupării cetonei la poziția a 17-a într-o grupă
aldehidică.

• Cortizolul are un timp de înjumătățire mai lung de 3 ore, în timp ce cortizonul

are doar jumătate de oră.

2. Mineralocorticoizii: unde este inclus aldosteronul. Acesta are un rol deosebit în asigurarea
echilibrului mineral al ionilor de Na+, K+ și H+. Acest lucru are efecte decisive inclusiv asupra
echilibrului acido-bazic al mediului intern.

3. Sexosteroizii: sunt hormoni asemănători celor secretați de gonade. La nivelul sângelui pot fi
transformați în estrogeni. Au efecte asemănătoare cu hormonii sexuali.

Hipersecreția de cortizon determină boala Cushing (hiperglicemie, obezitate, hipertensiune).

Hipersecreția de aldosteron provoacă boala Conn (retenție mare de apă, edeme-umflarea cauzata de
excesul de lichid prins in tesuturile corpului, hipertensiune).
Hiposecreția de aldosteron provoacă boala Addison (slăbiciune accentuată, pierdere de apă și săruri,
tensiune foarte mică). Boala este de asemenea numita insuficienta corticosuprarenaliana sau
hipocorticism. Boala Addison apare la toate grupele de varsta si afecteaza barbatii si femeile in mod
egal. Boala se caracterizeaza prin scadere in greutate, slabiciune musculara, oboseala, scaderea
tensiunii arteriale (hipotensiune arteriala) si, uneori, inchiderea la culoare a pielii.