Sistemul ENDOCRIN

Sistemul Endocrin este alcătuit din glande endocrine și din celule endocrine dispuse
difuz în diferite țesuturi. Toate acestea secretă hormoni pe care îi elimină în sânge, cu scopul de
a menține homeostazia1. Sângele transportă hormonii până la organele țintă, unde aceștia
produc modificări biochimice și fiziologice. Spre exemplu, hormonii stimulează creșterea și
dezvoltarea, favorizează retenția de apă, ridică sau scad nivelul glucozei din sânge, favorizează
retenția de sodiu și induc dezvoltarea caracteristicilor sexuale masculine.
Hormonii reprezintă un aspect deosebit de important în viața noastră de zi cu zi deoarece
contribuie la menținerea unor valori constante. Pe de altă parte, aceștia au și rolul de a alerta
organismul când se produc dezechilibre sau când un pericol iminent este perceput. Voi lua ca
exemplu câțiva hormoni care au o importanță constantă în viața de zi cu zi: ADH, insulina,
adrenalina și noradrenalina.
●ADH- hormonul antidiuretic sau vasopresina are un rol deosebit de important deoarece
acționează la nivelul tubilor renali, stimulează reasorbția apei și teremină creșterea volumului și a
presiunii sanguine. Prin urmare, acest hormon reglează raportul de ingestie și excreție a
lichidelor astfel încât organismul să aibă un nivel optim. Hiposecreția de ADH determină
diapetul insipid prin poliurie2 și polidipsie3.
●insulina- este cunoscut ca fiind un hormon antihiperglicemiant. Prin urmare, prin eliberarea lui
de la nivelul pancreasului se menține o valoare normală a glicemiei. Hiposecreția acestuia
determină diabetul zaharat.
●adrenalina și noradrenalina- cunoscute și sub denumirea de epinefrină și norepinefrină, sau
denumite împreună, poartă denumirea de catecolamine. Secretați la nivelul medularei
suprarenale, acești doi hormoni pregătesc organismul pentru efort fizic intens și pentru reacția
de „luptă sau fugi” printr-o strânsă legătură cu sistemul nervos simpatic. Zilnic ne întâlnim cu
situații de acest gen, iar catecolaminele au rolul de a ține organismul mereu pregătit pentru astfel
de întâmplări. Hiposecreția acestor hormoni provoacă boala Addison (dezechilibre de Na și K,
un ten închis la culoare, deshidratare, hTA, fatigabilitate4), iar hipersecreția determină apariția
sindromului Cushing (umflarea feței, HTA, atonie musculară5).

1
Homeostazia= (din limba greacă, hómoios = aceeași, și stásis = stare) reprezintă în biologie proprietatea unui
organism de a menține, în limite foarte apropiate, constantele mediului său intern.
2
Poliurie= micțiune peste valorile normale (aprox. 2,5l).
3
Polidipsie= sete excesivă.
4
Fatigabilitate= stare generală de slăbiciune.
5
Atonie musculară= scăderea tonusului (elasticității) țesutului muscular.
 Fig. 1- Sistemul Endocrin
Sursa: https://view.livresq.com/view/5f36543420cd739f278374f5/
Din punctul meu de vedere, dificultatea acestui capitol vine din multitudinea de hormoni
cu denumiri multiple și diferite și din înțelegerea parcursului lor de la locul de secreție până la
celula țintă.
Cuvintele specifice Sistemului Endocrin:
 Hiposecreție- secreție în exces.
Hipersecreție- secreție în deficit.
Glande- organ producător de secreție.
Endocrin- produs de secreție care se varsă direct în sânge.
Autocrin- mecanism prin care un hormon acționează asupra celulei ce l-a secretat.
Paracrin- mecanism prin care hormonii secretați de o celulă endocrină acționează asupra
celulelor din imediata vecinătate.

Tabel 1- Alcătuirea Sistemului Endocrin

Sursa: reprezentare proprie
Ca o mică clasificare, hormonii se împart în hormoni steroidieni și hormoni non-
steroidieni, astfel:
●hormonii steroidieni- alcătuiți din lipide sintetizate din colesterol ( ex. cortizol,
estrogeni, testosteron, progesteron).
●hormoni non-steroidieni- care includ proteine, peptide și amine. Prin urmare, sunt
hormoni proteici (ex. insulina, calcitonina), h. peptidici (ex. ADH și oxitocina) și h. aminici (ex.
tiroxina, adrenalina).
Funcționalitatea hormonilor poate fi comparată cu niște gardieni care merg pe la
celulele (deținuților) și verifică dacă totul este în ordine. Dacă deținuții nu au un comportament
exemplar, sau dacă aceștia încearcă să evadeze, gardienii H vor încerca să restabilească ordinea și
bunul demers din acel loc. Evident că haosul se poate instala în momentul în care sunt prea puțini
gardieni H sau când sunt prea mulți.
 Fig. 2- Animație cu funcționarea Sistemului Endocrin
Sursa: https://makeagif.com/gif/endocrine-system-animation-WzsZCp

Concluzie
Este important de cunoscut parametrii endocrinologici de către orice medic deoarece
aceștia „dictează” funcționalitatea fiecărui organ. Hormonii reprezintă imprincipalul dirijor care se
asigură că organismul funcționează în parametri normali, iar în caz de dezechilibre sunt cei care
încearcă să remedieze problemele. Una dintre patologiile importante care este luată în calcul în foarte
multe afecțiuni și tratemente este Diabetul zaharat. Disfuncționalitatea secretării de insulină este
adeseori luată în vizor de medici atât în punerea unui diagnostic cât și în elaborarea unui plan de
tratament. Spun acest lucru deoarece este binecunoscut faptul că Diabetul aduce cu sine o serie de
comorbidități pe de o parte, și sunt multe tratamente hiperglicemiante care nu pot fi administrate
persoanelor cu această afecțiune. Același aspect este important în prescrierea anticoagulantelor,
deoarece persoanele diabetice pot avea disfucționalități de coagulare sau în realizarea unui regim
alimentar (într-o afecțiune gastro-intestinală, de pildă) unde, de asemenea, trebuie ținut cont și de
regimul deja ținut de pacient.