PATOLOGIA INTESTINULUI GROS

PATOLOGIA ANORECTALA

DIVERTICULOZA COLONULUI
Definitie.
Reprezinta o herniere a mucoasei produsa prin disocierea peretului
muscular al intestinului. Hernia diverticulara se formeaza in special in
zonele slabe ale peretului colic.
Diverticulii apar in numar mare pe toata suprafata colonului, dar
frecventa maxima(70%) se constata la nivelul sigmoidului.
Etiopatogenie
Apar, de regula, peste 40 ani, mai ales la femei, datorira slabirii
tonicitatii musculaturii intestinale.
Simptomatologie
- poate evolua mult timp asimptomatic
- dureri abdominale difuze, mai accentuate in fosa iliaca stanga
- constipatie, meteorism
- greata, astenie fizica
- scaunul are aspect normal, uneori cu mucus in exces sau striuri de
sange
- Complicatii
- Diverticuloza cu peritonita localizata
- Diverticuloza cu peritonita generalizata
- Diverticuloza cu fistula
Diagnostic
 Ex.radiologic - irigografia
 Colonoscopia

Tratament
 A. Medical - regim alimentar fara alimente dure(nuci, struguri,
seminte de fructe, etc.), cu un aport celulozic corespunzator, pentru
a evita constipatia
-inaintea tratamentului este obligatoriu sa facem un
examen coproparazitologic si sa efctuam o cura cu Metronidazol
daca este necesar
 B.Chirurgical - colectomie segmentara-decizia se ia intraoperator
-forma pseudotumorala, fistulele colovezicale,
colovaginale necesita interventie chirurgicala.

RECTOCOLITA ULCEROHEMORAGICA
 Este o forma particulara de diaree, localizarea bolii fiind initial la
rect apoi si la colon.
 Etiopatogenie
-cauzele bolii raman neprecizate
 Tabloul clinic:
 I.Perioada de debut - apare brutal, dupa un soc afectiv
-tenesme, rectoragii, scaune cu mucus
-febra, astenie
  II.Perioada de stare
a)simptome digestive
DIAREEA – SEMN MAJOR: 4-15 scaune/zi, sangvinolente,
gleroase, purulente uneori
dureri abdominale sub forma de colici intense, localizate
periombilical, in flancul si fosa iliaca stanga.
Tenesme urmate de scaune muco-sangvinolente.
 b)semne generale
Febra 39-40-in formele acute
Astenie
Scadere ponderala mare pana la 15-20 kg
Investigatii
 Rx abdominala simpla-la bolnavii cu stare generala alterata
 Irigografia si irigoscopia
 Rectosigmoidoscopia, fibrocolonoscopia+biopsie
Complicatii
Dilatatia acuta toxica a colonului, perforatia colonului;
Abcese peritoneale, hemoragii masive;
Pseudopolipoze;
Stenoze rectale si colonice;
Malignizarea leziunii.
Tratament
A. Tratamentul formei acute
Spitalizare si repaus la pat
Alimentatie saraca in reziduuri care sa nu irite mucoasa colica; sunt
interzise laptele, varza, fasolea,telina, afumaturile, tocaturile si
conservele
Reechilibrare hidroelectrolitica si proteica + sange
Tratament medicamentos:
Salazopyrin-per os

APENDICITA

Este una din cele mai frecvente afectiuni chirurgicale acute avand un
apogeu in tinerete. Intereseaza in special sexul masculin, la pubertate.
Etiopatogenie
 Obstructia lumenului datorita:
 Fecalitilor
 Hipertrofiei tesutului limfoid
 Bariului neeliminat in urma explorarilor radiologice ale
tractului digestiv
 Samburilor de fructe si legume
 Viermilor intestinali(ascarizi)
Manifestari clinice
Durere abdominala initial difuza apoi localizata in hipogastru sau
periombilical, moderat severa si constanta, uneori cu crampe
intermitente: dupa 4-6 ore se localizeaza in fosa iliaca dreapta
Anorexia - la 95% din cazuri este primul simptom
Voma
Constipatie anterioara durerii, multi resimtind defecatia ca o usurare a
durerii
Diaree, in special la copii
Analize de lab.
 Leucocitoza - 10000-18000/mm3, cu cresterea moderata a PMN
 Rx abdominala pe gol putin utila, posibil fecaliti
 Ecografie abdomino-pelvina
 CT-pentru un abces apendicular
 Laparoscopia
Tratament
-antibioticoterapie preoperatorie pentru a evita complicatiile infectioase
A. Apendicectomia
B. Laparoscopia - este utila la femeile tinere de varsta fertila si la
bolnavii obezi.

OCLUZIA INTESTINALA

Definitie: Oprirea completa si persistentaa tranzitului intestinal cu

imposibilitatea evacuarii de materii fecale si gaze.
Clasificare
1.mecanice-date de obstruarea lumenului intestinal
2.functionale-au ca substrat stimuli nervosi determinati de cauze variate
Etiologie
1.Ocluzii mecanice:
  Obstacole intrinseci - tumori intestinale, corpi straini, procese
tuberculoase intestinale, fecaloame
 Obstacole extrinseci - o brida de neoformatie care poate inconjura
o ansa intestinala ca intr-un lat, stranguland-o
-un inel de eventratie sau herniar
-procese inflamatorii
-tumori din afara intestinului
-volvulus intestinal = rasucirea anselor intestinale
2.Ocluzii functionale
-stimulii nervosi care determina ocluzia pot fi:
 Excitatii ce pornesc direct de la intestine
 Excitatii pornite de la nivelul vaselor mezenterice
 Excitatii ce se transmit de la distanta pe cale nervoasa ,ca urmare a
unei colici renale , biliare, apendiculare, a unui chist de ovar
torsionat, a unei crize gastrice
 Excitatii date de intoxicatii profesionale sau voluntare
 Excitatii pornite de la nivelul sistemului nervos medular sau
cerebral, determinate de leziuni neurologice sau tulburari psihice
Simptomatologie
Ocluzia mecanica
 Durere cu caracter colicativ, spasmodic, intermitent, foarte vie
 Oprirea evacuarii de materii fecale si gaze - simptomul care
eticheteaza o ocluzie
 Meteorism abdominal
  Clapotaj intestinal - prin percutarea mai puternica a peretului
abdominal, se pune in evidenta un zgomot caracteristic celui pe
care il face lichidul amestecat cu aer
 Varsaturi fecaloide
 Alte semne - scaune sanguinolente ce preced ocluzia
-ondulatii peristaltice ale peretului abdominal
-prezenta unei tumori la palparea abdomenului
Explorari paraclinice
a)semne de laborator - G.R. si Ht - crescute datorita
hemoconcentratiei, prin pierderea de plasma
-K si Na-crescute
-Cl - scazut
b) Rx. abdominala pe gol
c) Irigografia - da informatii asupra aspectului si locului obstacolului-
este si o metoda terapeutica
d) CT-in caz de suspiciune a unei tumori abdominale
e) Angiografia mezenterica
Tratament
• Reechilibrarea hidroelectrolitica a bolnavului pre-si postoperator
• Decompresiunea bolnavului
• Rezolvarea cauzei de ocluzie
• Profilaxia recidivelor

CANCERUL RECTAL
Etiopatogenie
-inca nu exista afirmatii certe
-factori ce maresc riscul :
o Regim bogat in proteine (carne rosie)
o Grasimi saturate, alcool (in special bere)
o Tutun (mai ales la barbati, la 35 ani)
-factori care diminua riscul:
o Fibrele alimentare
o Legumele - brocoli, varza, napii, conopida
o Calciul si vitamina D
o Vitaminele A, C , E si β –carotenul
o Factorii genetici
Tabloul clinic
-evolueaza multa vreme asimptomatic
o Modificari ale ritmului defecatiei
o Alternanta de diaree cu constipatie
o Tenesme, dureri
o Sange proaspat ce se aseaza pe suprafata bolului fecal
o Mucus amestecat cu un scaun fluid si sange
o Anorexie, scadere ponderala
o La tuseul rectal - formatiune ferma, friabila, ulcerata central, care
lasa sange pe manusa examinatorului
 o Tratament
o A.Chirurgical
o -principala metoda de tratament
o -obiective - ablatia rectului tumoral, a mezorectului
o -ablatia limfonodulilor regionali
o -operatiile pt. cancer rectal au pretentia de radicalitate, se aplica
numai in cazul depistarii precoce in primele 2 stadii de evolutie
o B.Local - electrocoagularea tumorii, crioterapia ,iradierea de
contact, excizia locala, laserterapia - poate fi aplicat bolnavilor
care refuza interventia radicala si prezinta tumori joase, usor
abordabile transanal, pana la 3 cm, fara invazia peretului rectal
o C.Chimioterapia - raspuns dezamagitor

CANCERUL COLONULUI

Etiologie-necunoscuta
Tablou clinic
o Manifestari generale - inapetenta, astenie, scadere ponderala,
subfebrilitate, febra
o Tulburari de tranzit intestinal:
 Initial apare tendinta la constipatie, ce se agraveaza progresiv
si nu cedeaza la laxative si purgative
 In localizarile sigmoidiene si ale valvulei ileocecale intalnim
scaune diareice cu caracter dizenteriform
 Alternanta constipatie - diaree
 o Durerea - in fazele incipiente este vaga, devine intermitenta si sub
forma de crampe in starile subocluzive; cand este constanta este
semn de MTS
o Hemoragia - poate fi evidenta sau oculta, cu sange de culoare
inchisa(in leziuni proximale) sau rosu proaspat (in tumori ale
colonului descendent sau sigmoid)
o La palpare - este accesibila tumora primara localizata pe cec, colon
ascendent, descendent, transvers si sigmoid
Investigatii
 Irigografia - metoda cea mai eficienta de diagnostic
 Colonoscopia+biopsia
 Ecografia abdominala-evidentiaza prezenta MTS
 CT, RMN
Tratament-chirurgical

PATOLOGIA REGIUNII ANO-RECTALE

Boala hemoroidala
Definitie: reprezinta dilatatia uneia sau mai multor vene hemoroidale
apartinand plexului hemoroidal intern, extern sau ambelor
• Factori favorizanti si declansatori:
- factori fiziologici ce ingreuneaza circulatia venoasa de retur:
ortostatism prelungit, sedentarism, sarcina, absenta valvulelor venoase
- factori patologici ce determina compresiune in circulatia venoasa
locala: constipatie cronica, tumori pelvine, rectale, prostatice,
insuficienta cardiaca globala decompensata, BPOC;
 - afectiuni inflamatorii: criptite, anorectite, inflamatii acute perianale
si genitale, colopatii microbiene si parazitare vechi
- Boala hemoroidala – clasificare:
- a) topografica:
- -Hemoroizi externi: subcutanati (subsfincterieni) – plexul venos
hemoroidal inf
- -Hemoroizi interni: submucosi (suprasfincterieni); in functie de
marimea si prolabarea transanala au 4 grade
- -Hemoroizi micsti: dezvoltati din ambele plexuri hemoroidale
- b) etiologica:
- -Hemoroizi idiopatici (primitivi)
- -Hemoroizi simptomatici, asociati cu hipertensiunea portala,
tumori pelvine genitale sau rectale, sarcina (jena in circulatia
venoasa locala)
- c) clasificare clinica: in dinamica, utila in practica medicala:
hemoroizi sangeranzi, durerosi, procidenti, etc
- Boala hemoroidala - tablou clinic
- Hemoroizii externi
- Subiectiv:
• asimptomatici timp indelungat, daca nu apare tromboza +/- usor
discomfort/prurit ano-perineal ;
• nu sangereaza, nu sunt durerosi
• nu jeneaza defecatia
- Obiectiv:
• La inspectie: moi, culoare rosie/alb-roz/cafenie pe tegumentele anale,
bleu-violacei pe mucoasa anala
• Dispusi in coroana/ semicoroana sau la orele 2, 4, 8 in pozitie
genupectorala
• Tuseul rectal + explorari suplimentare (anuscopia, rectoscopia,
irigografia) obligatorii pentru a exclude o patologie asociata: hemoroizi
interni, cancer rectal/recto-sigmoidian (hemoroizi simptomatici)
• Nu necesita tratament in absenta trombozei
b) Hemoroizii interni:
-Simptomatologia zgomotoasa cu:
•hemoragii (rectoragii): initial minore, la intervale mari, apoi frecvent,
mai ales in cazul hemoroizilor procidenti; striuri sanguinolente de
culoare rosu-aprins pe suprafata scaunului (la sfarsitul defecatiei) si nu
se amesteca cu acesta;
•scurgeri sero-muco-purulente
•umiditatea permanenta a regiunii perianale determina iritatia
tegumentelor vecine si aparitia dermatitelor
•prolapsul mucos: temporar/permanent, reductibil/ ireductibil prin taxis;
exteriorizarea prin orificiul anal a hemoroizilor interni impreuna cu
mucoasa anala
•durerea anala: la defecatie - instalarea unei complicatii inflamatorii
locale (fisura anala, tromboza,); caracter pulsatil – abces perianal
•tulburari gastrointestinale induse de grija permanenta pt ritmicitatea si
calitatea scaunului ( constipatie prin restrictie alimentara sau diaree prin
abuz de laxative)
• TR, anuscopia, rectoscopia – pt depistatea unei patologii asociate
Boala hemoroidala – complicatii
• Tromboza hemoroidala:
a) externa:
- debut brusc dupa un scaun consistent, efort fizic sau abuz
alimentar cu condimente /alcool;
- durere vie si aparitia unei formatiuni dure, violacee, nereductibila
de 2-3 mm, situata perianal;
- evolutie spre ulceratie cu evacuarea trombului sau inflamatie cu
abces;
- sub tratament corect – dupa disparitia trombului si reducerea
inflamatiei – cicatrizare - (pliuri cutanate de la cativa mm -1-2 cm
restante: igiena locala dificila, umiditate permanenta, discomfort
local );
• Tromboza hemoroidala:
b) interna:
- a hemoroizilor de grad I-II: durere anala, senzatie de corp strain
intraanal; la TR – una/mai multe tumefactii dureroase indurate
submucoase;
- a hemoroizilor interni de grad III-IV (prolabati): durerea violenta
si cresterea brusca de volum a prolapsului care devine ireductibil,
violaceu, cu zona de edem albicios-rozat la periferie;
- complicatii: ulceratii, sfaceluri, secretii fetide, gangrene, supuratii
locale, embolii septice, pileflebite;
b) tromboflebita suprahemoroidala: extensia procesului pe ramurile
eferente ale plexului hemoroidal superior, cu dureri mai profunde
ano-rectale si aparitia unui cordon dur, dureros palpabil la TR pe
peretele rectal

Alte complicatii:
• Anemie feripriva cronica rezistenta la tratament – consecinta
hemoragiilor mici si repetate
• Supuratii anale si perianale
• Polipi si pseudopolipi hemoroidali
• Tulburari de tranzit (constipatie prin reducerea alimentatiei si
amanarea voluntara a (defecatiei)
• Complicatii prostato-urinare (retentie acuta de urina, tenesme
vezicale)
• Tulburari psihice la pacientii labili psihic ( anxietate, sindroame
nevrotice)

Tratament
Tratamentul profilactic:
regim alimentar bogat in fibre vegetale; evitarea sedentarismului,
constipatiei, alcoolului, condimentelor, conservelor;
• Tratamentul curativ:
a) medical (conservator):
- indicatii: hemoroizii interni de grad I-II necomplicati, hemoroizii
simptomatici, hemoroizi de orice grad la pacienti cu tare organice
ce contraindica interventia chirurgicala
- masuri igieno-dietetice: igiena locala riguroasa urmata de bai de
sezut caldute cu dezinfectante usoare (permanganat de potasiu,
betadina, ceai de galbenele)
- aplicatii locale de unguente cu diverse combinatii de antibiotice,
cortizon, oxid de zinc , talc, anestezice locale, cicatrizante
- combaterea constipatiei (laxative)
- tratamentul afectiunilor asociate: hepatice, cardiace, DZ
b) Tratamentul sclerozant:
-ligaturi elastice sclerozante aplicate succesiv
-injectii sclerozante in submucoasa (glucoza 30-50%, salicilat de
sodiu 30%)
-numeroase complicatii: necroze, ulceratii, abcese submucoase,
abcese/flegmoane perianale
c) Tratamentul chirurgical: radical, in afara crizelor inflamatorii sau
congestiv-trombotice; Indicatii: hemoroizii cu prolaps de grad II, III,
IV, cu complicatii in antecedente (sangerari repetate, crize dureroase,
tromboze)
• Tratamentul complicatiilor:

- Hemoroizi trombozati: in primele 24-48 ore se poate incerca

trombectomia (incizia si evacuarea cheagului), sub anestezie
locala;
- Prolapsul hemoroidal trombozat ireductibil: tratament conservator
cu : repaos la pat; bai de sezut, aplicari locale cu
cortizon+antibiotice+anticoagulante, tratament general (pe cale
orala) cu antibiotice si antiinflamatorii local: dupa infiltrarea
sfincterului anal cu xilina 1% se urmareste reducerea manuala a
prolapsului
Fisura anala
• Definitie: solutie de continuitate longitudinala muco-cutanata situata
la nivelul portiunii distale a canalului anal
• Localizare:
 - cel mai frecvent la nivelul comisurii posterioare, doar 10-15% la
nivelul comisurii anterioare;
- daca apar lateral se suspecteaza alte afectiuni: b. Crohn, tbc, sifilis,
gonoree, SIDA, carcinom anal
• Etiopatogenie: - tipic: traumatismul prin bol fecal mare si solid
(constipatie cronica) + vascularizatie deficitara la nivelul comisurii
posterioare
- mai rar – dupa episoade de diaree
- alti factori favorizanti: hemoroizi (staza venoasa), inflamatii de
vecinatate, colectii de vecinatate (abcese/flegmoane), regim de
viata neadecvat: sedentarism, obezitate, dieta bogata in
condimente, paine alba, alimente conservate prin afumare
Fisura acuta (simpla, superficiala);
- Fisura cronica (profunda, complicata, veche >2 luni)
Fisura anala – semne clinice:
- durerea – semn cardinal: initial de scurta durata, in timpul
defecatiei, ulterior se prelungeste (ore) sau se permanentizeaza cu
paroxisme in timpul defecatiei; “frica de scaun”
- abstinenta alimentara cu scadere ponderala, insomnie, iritabilitate;
daca durerea devine intensa si continua – suspiciune complicatie
infectioasa (fisura infectata, abces perianal) sau tromboza
hemoroidala asociata
- sangerare dupa defecatie: minima, repetitiva, rar abundenta
- ulceratie (la TR, anuscopie – alaturi de posibile leziuni asociate:
hemoroizi, fistule perianale)
- spasm sfincterian (la TR)
Fisura anala – dg pozitiv si diferential
• Dg. pozitiv: clinic + investigatii (TR, anuscopie, rectosigmoidoscopie)
pt excluderea unei patologii asociate benigne sau maligne
• Dg. diferential:
- Cancerul anal ulcerat
- Sancrul sifilitic
- Abcesul anal – faza de congestie
Fisura anala - tratament
• Fisurile recente, simple: tratament medical:
- masuri igieno-dietetice: evitarea alimentelor condimentate,
constipante sau care produc diaree; laxative usoare; bai de sezut
calde;
- combaterea durerii si spasmului sfincterian: unguente anestezice,
relaxante sfincteriene (nitroglicerina, diltiazem), infiltratii
anestezice locale, injectie de toxina botulinica tip A bilateral de
fisura (paralizie temporara a sfincterului anal)
• Fisuri cronice, complicate, recidivante: tratament chirurgical
- Fisurectomia (excizia ulceratiei si tesutului patologic din jur) +
dilatatie anala sau sfincterotomia interna (sectionarea sfincterului
anal intern hiperton fibrozat )
- Tratament chirurgical al patologiei asociate: hemoroizi, abcese,
fistule
Fistulele perianale
- • Etiopatogenie:
- • forma cronica de evolutie a supuratiilor perianale neglijate sau
incorect tratate chirurgical, ingijire postoperatorie deficitara: se
mentine prea mult drenajul cu tuburi ce determina scleroza
hipertrofica a tesuturilor cu organizare de traiecte fistuloase
- • alte cauze (rare): infectii tbc, actinomicoza, boala Nicolas Favre
(limfogranulomatoza perineala), boala Crohn, rectocolita ulcero-
hemoragica, carcinom anorectal coloid fistulizat
- • Orice bolnav cu fistula perianala trebuie complet investigat prin:
TR, rectoscopie, clisma baritata, ex. bacteriologic!
- Fistulele perianale
- • Anamneza: supuratii/alte afectiuni perianale in antecedente
- • Subiectiv: scurgeri locale purulente neregulate, tenesme rectale,
dureri, mici hemoragii
- • Obiectiv: - la nivel cutanat: orificul fistulos+ secretii purulente
spontan sau la exprimare - TR: zona indurata pe peretele canalului
anal
- • Investigatii:
- - anuscopie: dupa injectarea orificiului extern (cutanat) cu albastru
de metilen se vizualizeaza orificiul intern (endoanal)
- - fistulografia: injectarea orificiului extern cu lipiodol - se
vizualizeaza traiectul (fistule complexe, recidivate)
- Tratament
- Excizia traiectului fistulos (fistulectomia) + ramificatii colaterale +
tesut sclerolipomatos inconjurator (fistulectomia in bloc), drenaj
corect a plagii ce se lasa “a plat”
- Interventii chirurgicale adaptate particularitatilor anatomo-clinice
ale fistulei:
- - fistule superficiale (submucoase/subcutane) : fistulotomia
- - fistule transsfincteriene: fistulectomie+ sfincterotomie
Boala pilonidala sacrococcigiana
 • Afectiune dobandita/congenitala localizata la nivelul santului
interfesier, cu evolutie cronica, trenanta, cu acutizari cu caracter de
supuratie acuta
Factori favorizanti:
o unele profesiuni (soferi, motociclisti, biciclisti): stat mult in sezut,
microtraumatisme, transpiratie abundenta, umiditate permanenta
o igiena locala defectuoasa
Tablou clinic: 3 forme
•Chistul pilonidal (7%):mica formatiune tumorala interfesiera care
creste progresiv si se deschide la exterior printr-un orificiu prin care se
scurge un lichid seros
•Abcesul acut pilonidal (28%): infectie acuta localizata in santul
interfesier; evolutie spontana spre fistulizare cu evacuare de puroi gros,
cremos, cu miros de E. coli, fire de par, detritusuri celulare
•Fistula cronica pilonidala (65%): consecinta formelor abcedate,
fistulizate netratate; supuratie cronica similara fistulelor anale
Tratament:
•In abces: linistirea procesului inflamator, urmat de tratament
chirurgical radical de excizie a tesuturilor patogene
•In fistule: -dupa pregatire cutanata, excizia in tesut sanatos a traiectelor
fistuloase pana la fascia retrosacrata, cu sau fara sutura primara a
tegumentelor –abord minim invaviz (fistuloscopic): drenajul colectiei,
cauterizarea si indepartarea tesuturilor patologice cu abord endoscopic;
lasarea unor gauri de drenaj la exterior

Hemoragiile digestive superioare

Cauze:
 - Gastrice: - ulcerul gastric;
- tumorile maligne şi benigne;
- diverticuli;
- gastrite hemoragice, toxice, caustice, medicamentoase;
- hernii hiatale şi iatrogene;
- angiodisplazii, corpi străini,
- Duodenale:
- ulcer duodenal;
- diverticuli,
- tumori,
- teleangiectazii,
- polipoze;
- iatrogene.
- Căi biliare: - traumatisme hepatice,
- tumori hepatice şi a CBP;
- pancreatite acute.
Afecţiunile extradigestive:
- ulcer de stres (traumatisme, arsuri, şoc);
- HTP (ciroză);
- boli ale sângelui (hipocoagulabilitate);
- boli sistemice: amiloidoza, mielomul, sarcoidoza, insuficienţa
renală, infecţii grave, insuficienţa cardiacă, parazitoze ş.a.
- Diagnostic clinic şi paraclinic
 - La examinarea clinică se constată:
- - Hematemeză, melenă sau hematochezie (sânge proaspăt şi
cheaguri pe cale rectală);
- - sete, dispnee, vertij, astenie, lipotimii;
- - antecedente patologice personale : hepatită, ulcer, boli
hematologice, medicaţii (aspirină, trombostop);
- - extremităţi reci, transpiraţii, tegumente palide, scade TA, creşte
AV
Investigaţiile paraclinice vor cuprinde:
a) Examenul de laborator prin care se va stabili:
- hemoglobina, hematocritul, teste de coagulare;
- investigaţia funcţiei hepatice: transaminaze, bilirubina, colinesteraze.
- investigaţii renale: uree, creatinină, ionograma.
Criteriile de gravitate sunt date de : AV>100; TA<100; Hb<8; Ht<30%;
Diureza <40ml.
b) Examene imagistice:
- endoscopia, metoda cea mai sigură (peste 95% diagnostice
corecte);
- radiografiere cu substanţe de contrast;
- angiografie selectivă;
- scintigrafie.
Tratament
Tratamentul hemoragiei digestive superioare trebuie efectuat nuanţat, în
funcţie de gravitatea cazului.
În principiu cuprinde două categorii de măsuri obligatorii: resuscitative,
de susţinere a funcţiilor vitale şi de oprire a hemoragiei. La acestea se
adaugă uneori şi tratamentul patologic al bolii de fond. Modalităţile
terapeutice sunt: medicale şi chirurgicale.
Tratamentul medical constă din:
1) Reechilibrare, în hemoragiile grave:
- poziţionarea bolnavului în decubit dorsal, cu membrele inferioare uşor
ridicate (Trendelenburg);
- monitorizarea constantelor vitale (TA, AV, ritm respirator);
- cateterizarea a 1-2 vene, pe care se recoltează: grup sangvin, Hb, Ht,
trombocite, eritrocite, teste de coagulare, uree;
- oxigenoterapie;
- sondă nasogastrică;
- monitorizarea diurezei;
- reechilibrare volemică;
- repaos digestiv absolut.
2) Corectarea coagulării, se face cu: plasmă proaspătă, vitamina K,
calciu gluconic, masă trombocitară (în trombocitopenii);
3) Antiacide, mai ales în HDS ulceros şi în gastrite hemoragice;
4) Somatostatina, provoacă vasoconstricţie splahnică şi scade presiunea
portală;
5) Hipotermia gastrică (lavaj gastric cu ser fiziologic rece);
6) Propanololul are rol în prevenirea hemoragiilor prin varice rupte sau
gastrită erozivă;
7) hemostază endoscopică;
8) hemostază angiografică prin embolizare, injectare de vasopresină;
9) sonde de compresie cu dublu balonaş, în varice esofagiene rupte
Aproximativ 90% din cazurile de HDS se opresc sub tratament medical.
10% din cazuri însă necesită de urgenţă tratament chirurgical.
Tratamentul chirurgical este indicat în următoarele cazuri: hemoragie
cataclismică, hemoragie gravă mai ales asociată cu hipotensiune,
hemoragie care nu se opreşte în ciuda tratamentului medical, hemoragie
care se repetă după ce iniţial s-a oprit, situaţii speciale (pacienţi care
refuză transfuzia, sau cu o grupă de sânge rară).