Preacucernice părinte paroh, preacucernici părinți (alte personalități

marcante), stimat auditoriu

Introducere- Moment artistic I
Sărbătorile Crăciunului au ca epicentru Nașterea Mântuitorului Hristos în
Peșterea din Betleem. Acest aspect ar trebui să fie indispensabil de momentul
Crăciunului, pentru a putea avea în vedere chintesența perioadei de bucurie pe
care o parcurgem în aceste zile și pentru a ajunge la scopul comun, și anume,
primirea Pruncului Iisus în inimile și în casele fiecăruia dintre noi.
Cu permisiunea domniilor voastre, voi realiza o paralelă între acest
așezământ parohial și prezența noastră, aici, în această seară.
Vechi așezământ parohial, Biserica Banu, ctitorită de Savin Zmucilă vel
Ban la 1705 a fost așezată în ulița Cărvăsăriei, adică a Vamei în Mahalaua
Calicilor. Precum și noi suntem în fața dumneavoastră în calitate de promotori a
valorilor cultural artistice autohtone și de sorginte internațională, vechiul
așezământ a reprezentat un puternic nucleu cultural în spațiul ieșean și poate
chiar românesc, fiind prima biserică în care s-a slujit de la început exclusiv în
limba română. Lucrări de referință ale secolului al XVII-lea precum Cazania
(care a văzut lumina tiparului la Iași în 1643), Molitvelnicul de la Iași 1681 sau
Liturghierul de la Iași 1683, au impactat considerabil din punct de vedere
cultural.
Declarată monument istoric din anul 2015, a fost restaurată în 1840, 1882-
1883, 1948 și se cade să menționăm poate cea mai însemnată lucrare de
restaurare și reabilitare a vrednicului de pomenire Dumitru Merticariu care
vreme de aproape 3 decenii a fost paroh al acestei biserici.
Voi conchide prelegerea cu iz istoric prin a menționa că, actualmente,
Biserica și poate nu întâmplător cu prezența noastră aici, se află pe strada
maestrului dirijor Gavriil Musicescu.
Prin urmare, istoria nu vitregește ci adună și pune la un loc printr-o putere
nevăzută. Dovadă ne stă sărbătoarea Crăciunului care este an de an atât de
prezentă, de actuală și cu toate acestea păstrată în arhaicul pur. Aducându-ne
aminte, așadar, de peștera Betleemului, de colindul sfânt și bun, vom începe
acest periplu printr-un ax al timpului cu lucrarea compozitorului Nelu
Moldoveanu- „Copilaș venit din ceruri”. Acest colind, își dorește să deschidă
inimile pentru a-L primi pe cel mult așteptat ca și când mereu a fost aici.
„Colindul clopotelor”- în compoziția lui Valentin Teodorian, prin
sonorități calde și înalte, reușește să unească cerul și pământul cu sunet duios.
Sincretismul dintre divin și uman, bucuria cerului cu durerea lumii, toate
au fost cu putință prin dragostea Maicii. Aranjamentul lui Grigore Dalbu, „Saltă-
mpărăteasă sfântă” propune elogierea celeia ce prin bucuria ei a dăruit bucurie
lumii întregi.
Sfârșitul primului moment muzical, este marcat printr-un câmp lexical
specific, autohton, dar cu toate acestea sugestiv și fără de timp. „Leru-i
Doamne, Ler și Ziurel de ziuă”- comp. Remus Georgescu, slăvesc nașterea
printr-un aliluia comun și definitoriu al acestei vremi fără de vreme.
Vă dorim audiție plăcută!

Moment artistic II
Al doilea moment muzical are în vedere, preponderent lucrări din spații
culturale diferite, tocmai pentru a arăta universalitatea și recunoașterea la scară
largă a veridicității și autenticității acestei sărbători sacre.
Prima lucrare „Stille Nacht (Noapte de vis)” aranjată de dirijorul
Alexandru Semeniuc, ne poartă printr-un văzduh de poveste. Timpul preasfânt se
unește cu lumina, cu pacea și culminează cu scopul primordial, și anume,
mântuirea.
Paradoxul acestei sărbători constă în crearea unei sinergii între misticul
divin și bucuria firii umane. „Joy to the World” în compoziția lui Georg
Friedrich Handel face acest lucru printr-un ritm vioi, o scriitură de virtuozitate și
totuși rămâne în abisala trăire a iubirii.
Cu o sonoritate deosibită, vom face un popas în spațiul cultural spaniol,
interpretând colinda „Fuentecilla que corres”. Armonizarea lui Cifre ne poartă
prin aceeași poveste sfântă, dar de data aceasta, înveșmântată cu spiritul latin.
Un vechi colind din burghezia franceză ne amintește că sărbătoarea
Crăciunului este despre iubire, despre pace și despre liniște. Dacă vântul bate
șuierător sau picurii de ploaie tronsnesc pe frunzișuri, fulgii de nea sunt singurii
care ne învață lecția liniștii în consens cu frumosul. Colindul „Noel c`est
l`amour” în aranjamentul sublim al dirijorului și compozitorului Alexandru
Semeniuc ne va purta prin acastă lecție a iubirii trăite în liniște.

Vom reveni la spațiul românesc dar printr-o perspectivă de influență slavă

cu lucrarea „Vecernii”- comp. Popescu Runcu. Povestea ne statornicește o
viziune de seară, ne induce un spirit desprins din tumultumul cotidianului, iar
prin sonoritățile atent armonizate ni se deschide o lume în care slăvirea este
ființială iar spiritul nocturn ne aduce mai aproape de trăirea sacrului și a
isihasmului. Solo- tenorul Teofan Dascălu
Finalul celui de-al doilea moment muzical ne strămută privirea către
spațiul celest, acolo unde nici răutatea, nici haosul nu sunt regăsite nici măcar ca
o excepție de la regulă. Compozitorul Nicolae Lungu subliniază bucuria cea mai
presus de minte prin colindul „Mărire-ntru cele-nalte”.
Audiție plăcută în continuare!

Moment artistic III

Încă din ancestralitate, Soarele a fost asimilat cu o forță a naturii,
elementul cosmic care împrăștie lumină și căldură. Ca o noutate a lumii, un nou
Soare ce avea să vină pentru a scoate lumea din întuneric și a învăța căldura
iubirii, Hristos primește această corelație ca un element cosmic inegalabil și de
neîncăput. De aceea, și lait motivul concertului nostru din această seară este sub
egida colindului „Soare-n cer, soare-n pământu” prelucrat de Șerban Marcu.
Așa cum spuneam și în prezentarea popasului muzical trecut, este grea de
înțeles asocierea dintre mistic și bucurie. Tot așa, și compozițiile muzicale
pendulează între aceste două planuri. Colindul „Drum de iarnă” compus de
Șebalin pe profundele versuri ale lui Puskin, induc un tablou cu o importantă
încărătură imaginativă. Sonoritățile închise, agogica prudent așezată de-a lungul
firului melodic dar și textual, fac din acest colind o definiție a purității și
sacralității arhaice.
Trecerea dintre colindul „Drum de iarnă” și ceea ce va avea să fie, se face
printr-o compoziție de excepție care ne prezintă somnul profund al Pruncului
Hristos, somn ce ne așază într-o cugetare la ceea ce contează cu adevărat pentru
noi. Lucrarea „Sleeping child of light” concentrează linia melodică pe cuvântul
Aleluia, cuvânt ce are ca scop proslăvirea celui pe care Îl așteptăm.
De-o importanță copleșitoare pentru muzica clasică, sonoritățile și
aranjamentele polifonice și polimetrice din stilul gregorian, reușesc să tensioneze
discursul melodic pentru a scoate în evidență pasajele importante. În colindul
„Veni, veni Emanuel” în compoziția lui Trotta tensiunea este construită pe
textul Gaude Emanuel, un vocativ ce ne arată bucuria lumii la Nașterea lui
Hristos.
În virtutea bucuriei, copiii cântă, luminițele clipocesc șăgalnic iar
clopotele răsună a har și veste bună. Mutăm registrul într-o arie ludică prin care
ne propunem să readucem în inimile dumneavoastră scâncetul copilului și
surâsul nepângărit. „Jingle Bells” dorește să vă vestească această bucurie prin
compoziția lui James Pierpont, aranjament realizat de Marty Paich. În
accepțiunea noastră, a românilor, omului cel mai bine îi este acasă. Din acest
motiv, după un periplu prin văzduhurile cele mai îndepărtate ale muzicii,
revenim și noi, acasă cu un ”Plugușor„ în compoziția lui Lucian Dumitriu.