AFIRMAREA , A P A R E LUNAR L I î j J Ll

umu l Ä X l U l
AN I. N O V . - D E C 1936. No. 9 - 1 0 .

REDACTORI: CONST. GH. POPESCU şi OCTAVIAN RULEANU.

SUMAR:
CORNELIA A. BACIU - Nostalgia unor amintiri
ION MAIOREANU - - Sătmarul ca izvor de românism şi
nationalism
GH. CRIŞAN - - — Versuri.
VALERIU CÂRDU - - Nedumeriri-
JONEL ŞIUGARIU — - Spovedanii, (versuri).
*GAVR1L STĂNESCU - Imperative rurale.
FELICIAN GH. ZACIU - In numele societăţii umane-
ALEXANDRU NICORESCU Crăciunul amintirei (versuri)
TH. I. TUCANOVICI - Viată din viata unei lumi neînţelese.
OCTAVIAN RULEANU - Crăciunul, regenerator de datini
strămoşeşti

I N C R E S T Ä R I
PROBLEME-— Const. Gh. Popescu: Gânduri de ziua unirei.—Lucian Bretan:
Necesitatea scrisului Ia graniţă, — Oct- Ruleanu : Un semn şi-o amintire-
— Valeriu Cărdu: Procese literare. — DĂRI DE SEAMA- — Cărţi- —
Const. Gh. Popescu: „Milionul lui Prichindel de AI- Olinescu; Sunt fata
lui ion Gheorghe Antim" de Coca Farago ; „Ţara Kangurului de M.
Sadoveanu ; „Opiniile unui singuratec" de Gr- Tăuşan ; „Spovedania
unui vlăstar al secolului al XIX" de I- C Atanasiu; „Educaţia morală
prin lecturi" de I Mihălcescu ; „Luminişuri in somn" de D- Hinoveanu ;
.Turbă" de Oct. Dessila ; „Arca lui Noe" de I- Teodoreanu- —
RĂBOJ- — Const- Gh- Popescu : Anomalii, Despre şi pentru Corul V-
Luccciu, Să corectăm o greşală, Activitate.
AN 1. N O V . - D E C . 1936. No. 9-10.

MAREA
NOSTALGIA UNOR
AMINTIRI de CORNELIA A. BACIU
in.

Satul Agapia a fost cea mai plăcută şi odihnitoare oază

din timpul expediţiei noastre. Acele câteva ceasuri de incom­
parabil farmec patriarhal, petrecute în atmosfera caldă şi fa­
milială din bătrâna casă preoţească a văduvei Agăpescu, masa
boerească ce ni se servi afară pe cerdac, în decorul dulce şi
plin de nuanţe al vieţii tihnite delà tară, avuse asupra noastră
— cei cari bătătoream drumurile din zorii dimineţii, — efectul
unui adevărat tonic reconfortant-
De acolo de pe cerdacul mângâiat de razele calde ale
soarelui de vară, sorbiam încântarea tablourilor rustice, destăi­
nuite de peisagiile nconjurătoare. Până când şi curtea aceia
largă din faţa casei mă impresiona, evocându-mi neuitate tab­
louri, din vremurile când zburdalnice jocuri copilăreşti, explo­
rau tăinuitele unghere ale curţii ce 'mprejmuia casa noastră
Dna Cornelia A. Baciu institutoare părintească, scene ce se perindau în amintirea mea învăluite
intr'o ceaja de incomparabilă duioşie- Nu mai vorbesc de veselia ce se deslănjui mai târziu la
masă, animată prin drăgălăşenia şi amabilitatea gazdelor noastre simpatice.
Păcat că programul cu punctele lui riguros ci irevocabil fixate, nu ne' ngăduiră să prelun­
gim după plăcerea noastră acele ceasuri de adevărată şi caldă prietenie- Ne aşteptau Humuleştii
lui Creangă cu iot arhaicul şi pitorescul lor- Trebuiau exploraţi-
In câteva minute furăm din nou îmbarcaţi şi o pornirăm în goană pe şoseaua ce duce
spre satul mareului povestitor moldovean, sat vechi răzăgesc cu vreo 3000 locuitori aşezat pe
malul drept al râulului Ozana, al cărui pod de lemn îl leagă cu orăşelul Târgu-Neamt- După o
plimbare de câteva minute, iată-ne ajunşi- Cotim pe ulija ce se aşterne largă şi dreaptă între cele
două şiruri de case ale harnicilor gospodari humuleşfeni, şi deodată ne oprim în fata unei case
mici, cu prispă joasă şi încăperi modeste, casă in care odinioară s'a născut şi a copilărit cel mai
mare artist al limbii populare româneşti, Jon Creangă
Ne primi un moşneag cam de 70 de ani, singurul supravieţuitor in linie directă din fami­
lia scriitorului care ne conduse numai decât pe cerdacul dinspre grădină, unde ne arătă masa
veche de brad, la care Creangă-şi plămădise pe vremuri nepieritoarele sale opere- După ce ex­
plorarăm cu privirea toate acele colturi pline de minunăţii, cari au încântat copilăria şi adoles­
centa scriitorului şi cari au fost atât de impresionant imoratalizate in amintirile şi povestirile sale
 »A P 1 R M A R Ë A«

pline de farmec ne continuarăm drumul, luând direcţia spre Mrea Neamţului In fata noastră se
deschide larg frumoasa vale a Ozanei cari-şi desfăşoară splendoarea covoarelcr sale policrome,
;
în răsfăţul unui soare strălucitor De o parle şi de alte a şoselei, sate fruntaşe şi înşiruie cochet
căsuţele lor vesele şi albe E pace şi linişte deplină peste tot cuprinsul văii. Numai fantasticele
ruine ale Cetăţii Neamţului, cari dominează mejesluos întreg cuprinsul de pe culmea ce se ridică
pe malul stâng al 0zanei, mai aminteşte trecătorului că, acest pèmânt alât de liniştit astăzi, odi­
nioară fuse teatrul celor mai înverşunate lupte, clocotind sub zèngènilul sălbatec al săbiilor duş­
mane. Perejii ei ciuruiţi de gloanţe şi spălaţi de valurile furtunoase ale vremii, reflectează şi as
tăzi strălucirea eroismului soldaţilor lui Ştefan şi a harnicilor plăieşi moldoveni.
Atmosfera întreagă vibrează de amintirea trecutului, care le pătrunde până în cele mai
adânci cute ale fiinţei tale, turnându-ti în suflet fiori de admiraţie şi recunoştinţă fa{ă de acei,
cari secole dearândul au plămădit cu sângele lor pământul acestui îmbelşugat colt de [aia.
înaintăm încet şi par'că c'un sentiment de 'ndreptătilă mândrie pe lângă aceste altare ale
trecutului, unde a fâlfâit in veci nestinsă flacăra sfântă a voinţei şi energiei româneşti. Nu se mai
vede cetatea, dar imaginea ei vie, vraja ei evocatoare ne stăpâneşte încă, ne urmăreşte pe tot
parcursul drumului, până ce ne pomenim debarcaţi în fata M rii Neamţului, cea rr.ai veche şi bo-
gată aşezare religioasă din tară, întemeiată — după spusele tradijiei — de către trei celugări,
cam pe la anul 1392- Frumoasă ca aşezare modestă dar totuş impunătoare ca aspect arhitectu­
ral, aceasta mănăstire adăposteşte un număr de peste 450 călugări şi fraji, cu o organizaţie ca­
nonică, duhovnicească şi administrativa bine închegată. Are 4 biserici, dar cea mai frumoasă din
toate punctele de vedere, este biserica cea mare numită «Înălţarea" zidită de Ştefan cel Mare in
anul 1497, ai cărei perej sunt acoperiţi in ntregime cu o minunată frescă, veche de peste 200
de ani. Mănăstirea mai are şi o tipografie. înfiinţată acum câţiva ani, în locul tiparniţei vechi,
care funcţiona aici cam delà începutul veacului al XlX lea. E condusă de călugări cu multă pri­
cepere şi se tipăresc acolo, numeroase lucrări de seamă, mai aies cărţi cu caracter religios şi
moral. Pe lângă tipografie călugării se îndeletnicesc cu creşterea vilelcr de rasă, cultura viilor 5;
pomilor. Mai lucrează apoi în atelieie de potcaperie, fierărie, lemnărie, croitorie, unde se confec­
ţionează cruciuliţe, medalioane haine bisericeşti etc Ceeace ne mpresionă însă mai mult fu mu­
zeul mănăstirii, un adevărat tezaur unde printre alte odoare vechi şi de mare prej, văzurăm o
evanghelie veche dăruită mănăstirii de către Ecaterina, Ţarina Rusiei. Această carte cu copertele
lucrate în aur masiv şi nestemate şi, dimensiuni neobişnuit de mari, are o greu ate de peste 38
kgr , din care cauză nici nu se citeşte evanghelia dintr' însă numai odată pe an la Paşti-
De aici ieşirăm apoi în curtea Mănăstirii, unde după ce ne nlretinurăm câteva minute
cu unul dintre sfinţii părinţi asupra trecutului şi organizarea acestei mănăstiri, pornirăm spre de­
săvârşirea celui din urmă punct fixat în programul nostru, spre M-rea Secu- Maşinele alunecă
pufăind grăbite în umbra aleei străjuite de o parte şide alta de siluetele dese ale arborilor uriaşi
din pădurea mănăstirii şi deodată lăsând ia o parte şoseaua se 'ndreaptă pe un drum lateral
spre munţii, cari ascund în umbra frunzişului lor bogat bătrânele ziduri ale M- rii Secu.
Trecem pe lângă marea crescătorie de cerbi un minunat parc national, unde printre tu­
fele de aluni, enuperi, şi brazi zburdau sprinteni şi pline de veselie drăgălaşe căprioare şi cerbi
de ioate mărimile- Inain'ăm desfătândune privirile în belşugul holdelor şi frumuseţea plaiurilor
smălţate de fiori, iar după un ceas şi mai bine de drum, ajunserăm la poalele munţilor într'un
loc de unde drumul devenind inaccesibil vehiculelor noastre, ne sili să facem o plimbare pe jos
până la Mănăstirea situată la câteva sute de metri de acolo- Lăsarăm deci maşinile aci şi o lua-
răm înainte peste vălcele ce coborau spumegându-şi apele la vale sub poală verde de pădure,
pe cart trebuia să le trecem sărind de pe un pietroipe altul, având toate perspectivele unui re­
confortant duş rece, de îndată ce ai făcut un pas greşit- Imi vine să zâmbesc şi acum când mă
gândesc la ravagiile unui pietroi, care după ce fu aruncat în aer de către unul dintre bărbaţi,
făcu o neaşteptată^explozie în apa şi noroiul vâlcelei, silind astfel pe una dintre cucoane să în-
augureze udă până la piele intrarea in Mănăstirea Secu- Efectul pietroiului supără — nu ştiu de
ce — pe simpaticul părinte Constantin, care nu-şi reveni, numai dupăce soarele cu razele lui
 »AFI RM AREA«.

binefăcătoare, şterse orice urmă de apă de pe îmbrăcămintea cucuoanei, civilizându-i astfel din
nou înfăţişarea.
Aşa ne fu intrarea în aceasta mănăstire cu aspect de cetate, frumoasă numai prin aşe­
zarea pitorească si poezia trecutului ei cristalizat în o mulţime de impresionante legende-
Zidită i á m prin anul 1560 de un călugăr numit Zosima adăposteşte între zidurile ei mor­
mintele mitropolijilor Varlaam, Sava şi Ghedeon Are o biserică înălţată de către marele Vornic
Nestor Ureche care mai târziu fu înmormântat acolo împreună cu sopla sa Mitrofana- In aceasta
biserică se afiă icoana făcătoare de minuni care reprezintă pe Maica Domnului cu Isus în brate.
Pe suprafaţa acestei icoane lucrată în argint masiv se văd tăeturi adânci de sabie ale
căror provenienţe stareţul Mănăstirii ne-o explică astfel : Legenda spune că, odată cu ocazia unui
război, când Mănăstirea fu asediată de turci, boerii români cari erau adăpostiţi aci împreună cu
averile lor nemai putând rezista forţei turceşti, se ascunseră în pivniţele mănăstirii, iar călugării
în biserică. Turcii pătrunzând în mănăstire, măcelăriră unul câte unul pe boerii ascunşi în pivniţă
intrară apoi in biserică unde începură să profaneze in mod barbar icoanele şi lucrurile sfinte
de acolo.
La un moment dat un turc se aprop'e de icoana Maicii Domnului — la spatele căreia
erau ascunşi călugării — şi i aplică două tăeturi adânci pe fată- N'apucă însă să-şi termine bine
sălbateca-i operaţie, căci se prăvăleşte deodată mort pe loc. Ceilalţi turci văzând minunea o
luară la fugă. Astfel se zice că Maica Domnului scăpă delà moarte sigură pe călugării adăpos­
tiţi în biserică- A doua zi ei observară cu mirare eşind din tăefurile icoanei câteva picături de
mir, cari după credinţa lor erau lacrimile de durere ale Maicii Domnului la vederea barbariei turceşti.
Tot în biserica aceasta mai vëzurëm un frumos «Epitaf" brodat numai în fir de aur pe
un fel de mătase groasă, care se păstrează întins sub sticlă pe nişte suporturi de lemn, în partea
stângă delà intrarea în biserică. Acest epitaf a fost răpit de turci şi răscumpărat mai târziu de
nişte boeri români, cari cu ocazia unui concurs hipic la Constantinopol recunoscură sfântul epi­
taf sub şeaua unui călăreţ turc-
Mănăstirea mai are diferite ateliere şi un muzeu cu odoare de mare prêt pe cari după ce
le vizitarăm cu de'amănuntul ne coborârăm în vale la maşinile ce ne duseră apoi grăbite spre
satul Urecheni unde, — uitasem să spun delà început — furăm învitati între timp ca naşi la cu­
nunia unei drăguţe moldovence. Aşa că» o nuntă până nzori cu toată veselia şi splendoarea ei
locală, puse pecetea frumosului program al expedit'ilor noastre. După nuntă ne 'ntoarserăm din
din nou la Dobreni unde ne odihnirăm 24 de ore pentru a ne putea continua drumul, de astă
dată spre Transilvania, acasă
In ziua următoare ne luarăm adio delà Conu Jorgu şi simpatica dsale familie şi o por
nirăm cu o maşină luând direcţia Piatra-Neami, Cheile Bicazului» Borsec, Târgu-Mureş, Satu Mare-
Drumul acesta prin Carpatii noştri cu frumuseţile lui incomparabile, a fost o adevărată poezie.
Valea Bistriţei cu toate podoabele ei, munţi falnici, păduri bogate de brazi şi ape limpezi, înălţi­
mile sălbaiice ale Carpajilor la Cheile Bicazului. Bistricioara şi Borsec, ne desvăluiră la tot pasul
privileşti de o frumusejă fantastică Mai ales Cheile Bicazului cu înfăţişarea lor majestuoasă ne
lăsară în suflet impresii de neuitaf
De altfel întreaga noastră excursie în Moldova a fost — cum am spus delà început —
o călătorie plină de emoţii şi farmec al noutăţii. încât nu pot decât să ,ndemn pe oricine are
posibilitatea să se deplaseze — oricât de pretenţios ar îi — să facă la fel ca noi, şi sunt sigur
că nu va regreta- Te 'ntorci dintr'o asemenea călătorie, renăscut, înviorat, legat parcă şi mai
mult sufleteşte de pământul tării tale, care prin neasemuitele frumuşeii şi bogăţii ce ti le oferă
la tot pasul se strecoară şi trăeşte in toate fibrele fiinţei tale
Din partea mi voi aşeza această excursie a noastră — vorba lui Galaction — ca pe o
floare la presat in dosarul amintirilor mele, o floare însă a cărui parfum nu va pieri niciodată.
 9 A F I R M A R E A *

yySeptimius Severus Pertinax',

SÀTMARUL î m p ă r a t r o m a n , m o r t l a 2 1 1 du­
pă H r i s t o s .
A c e s t e dovezi, ne p r o b e a z ă ,
c ă în locul amintit a fost o ve­
ca izvor de românism şi c h e a ş e z a r e r o m a n ă a v â n d o-
bicieiul de a p u n e b a n u l m o r ­
nationalism d e i o n m a i o r e a n u tului; obicei c a r e s'a p ă s t r a t
Ia r o m â n i p â n ă în z i l e l e n o a ­
1

î n t r u c â t dreptul nostru isto­ în vol. I. pag. 69. § 111. ne re­ stre.

rii la acest pământ este con­ R
l a t e a z ă : »L 7T învăţat din C a ş o A D a r latinitatea românilor, o
testat de statul vecin, ţinem să via călătorind în 1777 prin ju­ confirmă ş i c r o n i c a r u l r,Ano~.
menţionăm flâteva dove­ deţul acesta, al Sătmarulm a nymus«, care spune, că ungu­
zi d o c u m e n t a r e , i n t e r e s â n d p ă r ­ găsit un dig înalt, într'un loc
t
rii c u o c a z i a n ă v ă l i r e i l o r , din
ţile s ă t m ă r e n e . Nu sunt date lângă Crasna, căruia locuitori^ anul 896, au dat peste »Blachh.
s t a t i s t i c e , c u n o s c u t e d e t o a t ă Iu de ac'olo, îi zic »T'raian«, care et pastores Romanorum«. Şi
mea. S u n t ceva mai interesante ar fi opera acelui împărat, se evident aceşti păstori romani,
ş i d i n t i m p u r i c a r i s e p i e r d în constată şi din faptul, că in s'au r ă s p â n d i t şi în p a r t e a
a m i n t i r e a n o a s t r ă . O f a c e m a- pământul învecinat, s'a găsit nord-estică a fostei Ungarii.
c e a s t a , p e n t r u a fi şi în spiritul monedă multă, de-a lui Trăian, Vechimea românilor definitivi
zilelor de înarmare, nu n u m a i din Care monedă. Călătorul în\ stabiliţi în j u d e ţ e l e : M a r a m u ­
c u t a n c u r i ş i a v i o a n e , d a r ş i cu> văţai. a dus la Caşovia o mo­ r e ş , S ă t m a r , U g o c e a b a chiar*
dovezi istorice. nedă de argint«. şi î n B e r e g , ( d i n C e h o s l o v a c i a )
D a c i i l i b e r i din t e r i t o r i i l e n e ­ P â n ă acum nu se cunojteq e s t e dovedită în m o d indiscu­
ocupate de legionarii lui T r a - l o c u l şi p o z i ţ i a a c e s t u i v a l r o ­ t a b i l ş i prin m u l ţ i m e a f a m i l i i ­
i a n , d u p ă e x p e d i ţ i a din a. 1 0 5 - man. lor româneşti, înzestrate şi imo
1 0 6 d. H r i s t o s , d e v e n i r ă ş i ei întâmplarea a făcut însă c ^ bilate de regii U n g a r i e i .
tributarii Romanilor. noi să cunoaştem locul acelui Documentele acestora, Bin se
A c e s t f a p t ni-I d o v e d e ş t e ş i dig despre c a r e p o m e n e ş t e ve­ Colul al X I V . ş i X V - l e a . s e pot!
o i n s c r i p ţ i e l a t i n e a s c ă în c a r e chea monografie ungurească. v e r i f i c a şi a z i , din v a l o r o a s a
s e a m i n t e ş t e , î n t r e altele, de­ S e întinde dinspre comuna Piş- o p e r ă î n t i t u l a t ă y>Diplome Ma­
s p r e »aedilis Coloniae Napocac ciari s p r e M o f t i n u l - M a r e , p e s t e ramureşene «, unde fisurează
a censibus subsignavil Samum, f i o t a r u î c o m u n e i T e r e b e ş t i , în m u l t e n u m e şi l o c a l i t ă ţ i sătmă-»
cum regioné trans-vallum « a p r o p i e r e a C r a s n e i . Top locui­ rene.
Din a c e a s t ă inscripţie preţioasă, torii, numesc şi azi » Drumul Nu putem trece cu vederea
r e e s ă c ă şi z o n a de p e s t e valul lui Traian«, această rîdkătură nici importanta datelor favora­
roman, era suspusă influenţei de p ă m â n t lungă de 2 — 3 k m . bile pentru dreptatea Cauzei
romane. s D e a l t f e l c o m . Terebeşti, si­ noastre d a t e c'e s e p n t g ă s i ,
R o s t u l v a l u r i l o r r o m a n e îl c u t u a t ă la 3 — 4 km.., d i n c o a c e de în c e l e d o u ă m o n o g r a f i i , rrmî!
n o a ş t e m ; erau diguri de apă­ val, conform unui document'dini recente, ale vechiului iu défi
r a r e în c o n t r a n ă v ă l i r i l o r d u ş ­ 1270, era numită: »Therebest u n g u r e s c si a o r a ş u l u i S a t u -
mane. D e s p r e valul amintit, terra vacua « , c e i a c e î n c ă e s t e M a r e . A m b e l e s u n t lucirări v a ­
c ă r t u r a r u l s ă t m ă r e a n . dl. P r i j
o dovadă concludentă, că r e J
s t e , n u r t â n d p e c e t e a _pficialită'=
h e a g u , în s t u d i u l s ă u » V l a h i i g i u n e a din i m e d i a t a apropiere* i i i şi a o a m e n i l o r d e s p e c i a l i ­
UNE O r d i' <e i « — a p ă r u t îrx a valului roman, a fost evacua­ tate.
» A f i r m a r e a « N o . 1, — s p u n e bă' t ă d e d a c i i r e t r a ş i , — d e l à ş e s , R e l e v d o a r un d o c u m e n t , c i ­
marginea provincia romană, că- — s p r e dealurile şi munţii săt­ tat la pagina 195. a monogra­
t r a - n o r d p e l a P o r o l i s s u m , cam! m ă r e n i . f i e i irtunicipiuVii. E s t e u n r e ­
o e l â n g ă dom. M o i g r a d din j u d . P u ţ i n i mai ştiu c ă e x i s t e n ţ a c e n s ă m â n t din 1 6 3 4 al d o m e ­
Sălaj, plasa Jibou. R o m a n i l o r in p a r t e a a p u s e a n ă , n i i l o r ş i v e n i t u r i l o r Cetăţii S ă t ­
Pentru complectarea acestei a vechiului judeţ, nedesmemb- m a r u l u i . A c e s t u i d o c u m e n t îi.
informaţii, ţinem să adăugămj rat, ( a d i c ă în p l a s a C ă r e i ) , o acordă î n s u ş i autorul o deose­
c ă un val r o m a n s e p o a t e ve­ m ă r t u r i s e s c ş i d e s c o p e r i r i l e ar-* bită însemnătate deoarece ta­
dea şi în j u d e ţ u l n o s t r u . S i neologice, făcute la sfârşitul ranca o lumină asupra raportu­
n u e d e p a r t e , a b i a la 2 0 — 2 2 veacului t r e c u t , cu ocazia c a n a ? rilor valahilor supuşi cetăţii«.i
k m . s p r e noră* v e s t de S a t u - lizării C r a s n e i . A n u m e , în apró' A d e s ti v a l a h i , s u n t o r g a n i z a ţ i
Mare. p i e r e a com'. D o m ă n e ş t i , s i t u a * în v o i v o d a t e . U n u l a f o s t în
Despre urmele acestui val ro­ t ă chiar pe frontiera U n g a r ă , Gerăusea, aparţinândui- Bolda,
m a n s e a m i n t e ş t e ş i în v e c h e a ! s'a g ă s i t un c i m i t i r r o m a n . Soc'ondul de jos ş i de sus, p r e ­
monografie, intitulată » S z a t m a r S ' a u s c o s Ia s u p r a f a ţ ă multe c u m ş i Cuţa. A l d o i l e a v o i v o ­
v á r m e g y e ..... i s m e r e t e « , sorisaj o b i e c t e ş i m a i a l e s " m u l t e m o ­ d a t , a v e a s e d i u l în Borlesti
de Szirmai Antal. A c e s t autop n e d e r o m a n e , cu i n s c r i p ţ i u n e a î aparţinându-i dom. Borlcşti,
Crucişor, Bicău, Iegheriştea, t r e g u l u i p l a n de b ă t ă l i e . Ş i a Alexă, Gheorghe Şuta, fost pre
»Ujfalu«, »Olähtolfalu« ş i fost u n m ă c e l g r o a z n i c în 4 . ş e d i n ţ e a l »Astrei« s ă t m ă r e n e
*Szakállasbikó« . ( a z i nu i n a i Sept. 1717, nimicindu-se peste ş i m u l ţ i a l ţ i i , din S ă t m a r au
există). 6 0 0 0 de t ă t a r i . p l e c a t , o r i aici a u a c t i v a t , p e
A l t r e i l e a ş i Cel m a i a p r o p i a t * E r o u l u i Crăciun Teodor, i-ay, teren naţional.
e r a v o i v o d a t u l din Tătăreşti, a c o r d a t titlul de n e m e ş schim- Numele acestora abia m a l
apărţinându-i com. Tătăreşti, b ă n d u - i n u m e l e în » K a r á c s o n y s t ă r u e în a m i n t i r e a c e l o r m a i
Solduba. Sâi şi Merişor. şi v i t e a z u l î n t r e v i t e j i , a s t i e l bătrâni Din generaţia bătrână;
In fine, voivozii m a r a m u r e ­ a fost răsplătit pentru faptele m a i s u n t de r e m a r c a t L u d o v i c
şeni B a l e şi Drag, înrudiţi de sale de eroism minunat. Ur­ M a r c u s p r o t o p o p în M ă d ă r a s ,
aproape cu D r a g o ş Vodă, au m a ş i i lui, din S u r d e ş t i de l â n ­ G e o r g e M a r c h i ş v i c a r în C ă r e i ,
î n t e m e i a t în j u d e ţ u l S a t u - M a r e , , g ă B a i a - M a r e , nu ştiu c ă stră­ apoi advocatul Ferenţiu Alexan
puternice familii r o m â n e ş t i , ob­ b u n u l l o r , T ó d o r , a f o s t un( dru şi medicul dr. T i t u H e i d e a
ţinând pe la începutul veacului erou a t â t de m a r e , luptând nu din A r d u s a t . Liceului din Be-
a l X V - l e a , "foarte m u l t e m o ş i i ş i n u m a i în c o n t r a n e m e ş i l o r îm­ iuş, delà anul 1834. încoace,
c o m u n e r o m â n e ş t i . S e d i i l e ace-! p i l a t o r i , a l ă t u r i de P i n t e a V i v Sătmarul i-a dat vre o 30 dc
stor domenii vaste erau la B e l ­ t e a z u l din R a e ş a , d a r şi în profesori, respectiv directori
t i n g şi C e t a t e a C h i o a r . contra hoardelor tătăreşti. de şcoli secundare etc.
D a r v a l a h i i i o b a g i , din ţ i n u ­ D a r p e a c e s t e m e l e a g u r i în­ D i n t r e p r i m i i şi c e i m a i v e ­
t u l S ă t m a r u l u i , a u f o s t cei maii g r ă ş a t e din c e l e v r e m u r i , cu c h i , a m i n t e s c pe p r e p o z i t u l 7 ' e o
urgisiţi de soartă. Nici nu apu­ lacrimile şi sângele străbunilor, dor Kovari din P o r t i ţ a , de l â n . 1

c a s e l u m e a s ă s e r e c u l e a g ă din n o ş t r i , s ' a u z ă m i s l i t , în afară g ă C ă r e i , f o s t p r o f e s o r şi m a i

m i z e r a b i l a s t a r e r e z u l t a t ă dint de eroi necunoscuţi, şi bărbaţî târziu director. E l , împreună cu
d e z a s t r u o s u l m ă c e l al r e v o l u ­ luminaţi, înalţi demnitari, căr­ l o a n B u t e a n u din C ă r e i şi c u
ţiei principelui F r R a c o ţ i IL turari ori slujitori ai a l t a r e l o r l o a n S ă l ă g e a n u au fost direct
( î n c e t a t ă î n a. 1711 p r i n p a c e a şi n e a m u l u i . S ă t m a r u l , p r i n s i ­ t o r i i v r e m u r i l o r de r e s t r i ş t e .
delà M o f t i n u l - M i c ) . Nici nu apu tuaţia sa geografică, era sortit E i au d a t p o s i b i l i t a t e t.ineriloif
case locuitorii satelor, şterse s ă fie p o a r t a m a g h i a r i z ă r i i m a ­ români să-şi câştige cultura
depe faţa pământului, să pără­ s e l o r c o m p a c t e de români. naţională creştinească, lângă s à
s e a s c ă l o c u r i l e d e r e f u g i u , din C e r u l s'a î n d u r a t î n s ă de noi. n u l Cald al b i s e r i c e i şi al n e a ­
m u n ţ i şi i a t ă c ă o n o u ă *pa-\ S e r i d i c a u l a s u p r a f a ţ ă , din lu­ mului r o m â n . (»Din trecutul
Coste, s e a b a t e a s u p r a vetrelor< mea satelor "sătmărene, foarte Sătmarului « d e dl. Ş t . . M a r­
lor. multe elemente strălucite, con­ cus) .
E r a invazia celui mai fioros ş t i e n t e d e m e n i r e a l o r , în lup­ Alături d e n e î n f r i c a t u l l u p ­
d u ş m a n a l c r e ş t i n i t ă ţ i i : era u l ­ t a cte s e d a , î n t r e a s u p r i t o r i ş i tător al cauzei române, păru­
t i m a i n v a z i e a h o a r d e l o r tătă-/ împilaţi. tele Vasile Lucaciu, a d ă p a t la
reşti. P e s t e 12.000 de tătari, Prin trecerea românilor săt­ i z v o a r e l e c u it u r e i ş i obârşiei
au n ă v ă l i t p r i n p a s u l B ă r g ă u l u i măreni, la biserica Romei, con­ noastre romane, se găseau şi
ş i t r e c â n d p r i n d f o c şi s a b i e , t a c t u l e u e p i s c o p i i l e romano— vajnicii c o l a b o r a t o r i : archidia-'
Bis-triţa şi V a l e a S o m e ş u l u i , n u u n i t e , din O r a d e a ş i G h e r l a , dă< c o n u l Berindea Alexă din S e i - ,
s ' a u oprit p â n ă s u b z i d u r i l e rueşte neamului, prin şcolile n i , p r o t o p o p i i Costin loan dini
cetăţii S ă t m a r u l u i . A i c i a u rui­ Beiuşului, Orăzii şi Gherlei, T ă u ţ i d e s u s , a p o i Const. Lu­
nat şi p â r f o l i t m u l t e s a t e r o ­ mulţi intelectuali, urcând toate caciu din C r a i - D o r o l ţ , învăţălo_
m â n e ş t i . P e c â n d s e a f l a u în treptele ierarhiei, eclesiastie'sau val Lupan şi a l ţ i i i n t e l e c t u a l i
jurul Băii-Mari, oastea t ă t ă ­ sociale. d i s t i n ş i , g r u p a ţ i în j u r u l b ă n c i i
r e a s c ă a fost atacată de vre o S ă t m a r u l a dat pe episcopii » S ă t m a r e a n a « din Seini, b a n c ă
150 de români, Conduşi de ioha- Mihail Pavel din O r a d e a , loan î n f i i n ţ a t ă în 1 8 9 2 p e n t r u a j u ­
eiul Crăciun Teodor, din Sur- Sabou din G h e r l a , n a s c . în corn, torarea ţărănimei noastre.
deşti. E s t e d e m n d e r e m a r c a t , I s t r ă u p l . C ă r e i . A p o i p e Flo­ Şi când stăpânirea maghiară
adest epizod pentru ilustrarea rian Ştefan episcop de A x i o - şi-a î n d r e p t a t privirea şi asu­
vitejiei româneşti. poloş năse' în E g h e r i ş t e a Co-, pra ultimului refugiu, al limbei
T ă t a r i i apucând — la reîn­ drului. D e s p r e Meiropolitui şi c r e d i n ţ e i s t r ă m o ş e ş t i ; a s u ­
toarcere, — drumul Maramure­ Vandea de Buteasa, din B l a j ş i pra b i s e r i c i l o r din c o m u n e l e
şului, h ă r ţ u i ţ i de r o m â n a ş i no­ Moise Dragoş, primul episcop mixte sătmărene, lupta contra
ş t r i ş i de m i n e r i i din Capnic, unit al Oradiei, î n c ă s ă spune măsurilor arbitrare a scos la
împreună eu c e i delà salinele c ă s e t r a g din f a m i l i i o r i g i n a r e iveală, mulţi bărbaţi, înfrun­
din j u r u l S i g h e t u l u i , a u fostl din S ă t m a r , r e g i u n e a C h i o a r u - t â n d cu m u l t c u r a j n o u i l e î n ­
a t r a ş i în c u r s ă l a strâmturâ lui. c e r c ă r i de m a g h i a r i z a r e . P r i n ­
B o r ş e i . A i c i au f o s t aşteptaţi D i s t i n ş i i profesori de teolo­ cipalii sunt protopopii Gheor­
de Borşenii de sub ascultarea gie şi canonicii P e t r e B r a n , Iu­ ghe Mureşanu din M o f t i n u l M i c
lui Popa Lupa şi de sătmărenii s t i n P o p f i u , dr. L ă u r a n , N i c o - şi Mihai Ciurdariu din c o r n .
lui Crăciun Teodor, a u t o r u l îri lae, B o r b o l a , Mihail, Nagy, P o p Doba.
 Galeria luptătorilor sătmăre­
ni, p e n t r u Cauza n a ţ i o n a l ă , s e
s f â r ş e ş t e , cu p ă r i n t e l e Izidor
Si.laghi din B i c ă u ş i dr. loan
Ciurdariu a d v o c a t în B e i u ş . A-
c e ş t i a au p l ă t i t c u v i a ţ a l o r ,
pentru românismul intransigent
m a n i f e s t a t în p r i m ă v a r a anului
1 9 1 9 , în f a ţ a b a n d e l o r s ă c u e ş t i i
răzbunătoare.
In adevăr ne putem reven­
dica şi pe martirul bihorean,
n ă s c u t ş i c r e s c u t î n D o b a , din
aproprierea noastră. Deaseme—
nea n e mai p u t e m mândri ş i
du s t r ă l u c i ţ i i j u r i ş t i , c u m e m o -
r a n d i ş t i i dr. Teodor Mihali, nă-<
s c u t şi crescut î n "Prislopul
Ş o m c u t e i ş i î n f i n e , c u 'I uliul
Coroianu născi. în C r a i d o r o î ţ .
Nici aceştia nu şi-au uitat de
l o c u l d e o r i g i n e ş i au c o n t r i *
buit şi ei, în m a r e m ă s u r ă , la
izbânda f i n a l ă : U n i r e a tuturor!
R o m â n i l o r . In p r o c e s u l m e m o ­
r a n d u l u i , D r . T e o d o r M i h a l i ai
f o s t c o n d a m n a t l a 2 a n i şi j u ­
m ă t a t e , i a r I u l i u C o r o i a n u , l a 2i
ani şi 8 luni închisoare.
D i n g l o r i o a s a f a l a n g ă a băr-t
b a ţ i l o r amintiţi, vom s c o a t e în
relief pe cei m a i proeminenţi,
o r i m a i r e p r e z e n t a t i v i , a căror,
nume t r e b u e b i n e f i x a t în m e -
moria urmaşilor. ' c o n t r a l u i , p e n t r u a g i t a ţ i i şi.
î n c e p e m cu f i g u r a a p o s t o l i c ă *
a e p i s c o p u l u i Mihail Pavel,
O r a d e a , n ă s c u t î n c o m u n a Re­
cea, d e l â n g ă B a i a - M a r e . A c e s t
a r c h i e r e u , în t o t t i m p u l vieţei
sale, s ' a s t r ă d u i t s ă î m p r ă ş t i e
r a z e l e b i n e f a c e r i l o r în jurul
său. A ridicat pe tot locul pe
unde a, t r e c u t b i s e r i c i ş i ş c o l i .
Culminând c u î n f i i n ţ a r e a aşeză-*
m i n t e l o r c u l t u r a l e , r i d i c a t e , în
B e i u ş u l a t â t de c u n o s c u t si c e r ­
cetat de sătmărenii studioşi.
P e n t r u ^această dragoste
neam, în 8 A u g u s t 1 8 9 3 , e p i s ­
copul P a v e l , a trebuit s ă în­
dure ostilitatea duşmănoasă a
unei p o p u l a ţ i i de a l t neam, n ă ­
p u s t i t a s u p r a r e ş e d i n ţ e i epis­
c o p a l e şi a s e m i n a r u l u i » D a e o - i
R o m a n i l o r « ; s e m i n a r c o n d u s dej
Către d i s t i n s u l r e c t d f , c a n o n i ­
c u l D r . L ă u r a n , de o r i g i n e s ă t -
măreană.
Ş i acCst c l e r i c î n a l t , e s t e ,o
figură m ă r e a ţ ă a bisericii ro-
m â n o - u n i t e . S c r i e v e s t i t a carte,; t o a t e m e r i t e l e î n s c r i s e in c a r ­
» Creştinul deprins in legea sa<* tea de aur a neamului. Amin­
S c o a t e 9 volume de c u p r i n s tim doar câteva.
ş t i i n ţ i f i c , ş i m o a r e , l ă s â n d ur-» In anul 1878, la stăruinţa
m e nepieritoare şi o bibliotecă p r i e t e n i l o r săi p ă r ă s e ş t e pa-
r a r ă de p e s t e 2 0 0 0 volume. r o c h i a S â n c r a i u (din p l a s a C ă ­
Asemenea a fost prepozitui rei} şi ocupă c a t e d r a de r e l i g i e
Nicolae Borbola, fost profesor şi l i m b a r o m â n ă , d e l à l i c e u l un­
l a A c a d . d e d r e p t din O r a d e a . g u r e s c , din S a t u - M a r e . A c i a c ­
El a pus baza m u l t o r fundaţi- tivează pe teren literar biseri­
uni b i s e r i c e ş t i ş i c u l t u r a l e p r e ^ c e s c , p u b l i c â n d »Fascieole filo­
ferind să se r e t r a g ă delà cur­ zof ice « ş i r e d a c t â n d » R e v i s t a
surile de d r e p t d e c â t să le fa­ catolică « cu deviza: »Gesta
că in u n g u r e ş t e î n l o c d e l a t i ­ dei per Romanos«. Revista era
neşte.. s t r ă b ă t u t ă şi d e u n n a t i o n a l i s m
P r o t o p o p u l Petre Bran, a înflăcărat.
fost cel dintâiu profesor de In S a t u - M a r e nefiind văzută!
l i m b a şi l i t e r a t u r a r o m â n ă , de­ cu ochi buni a c t i v i t a t e a sa po-
l à l i c e u l u n g u r e s c din S ă t m a r , l i t i c ă - r o m â n e a s c ă , m i n i s t r u l in­
L a 1 8 5 0 ţ i n â n d u - s e un s i n o d s t r u c ţ i u n i i d e a t u n c i , 1-a t r a n s - ;
la Ş i m l e u Petre Bran, ca se­ f e r a i la c a t e d r a d e l i m b a l a t i n ă
c r e t a r al acelui sinod p r e o ţ e s c ş i f i l o z o f i e , din L o ş o n ţ , ( U n ­
a trecut în h o t ă r î r e a sinodală garia de nord vest, între slo­
la p u n c t u l 7 şi î n d e m n u l u r m ă ­ vaci;..
t o r : » Preotul prin dese învăţă' Părintele Lucaciu cunoscând
turi, să se străduiască, a slăruii dedesubturile acestei permută*
şi învia, în inimele poporenilor* ri, a refuzat primirea catedrei
săi, simţul naţional şi 1
iubirea ' şi î n 1 8 8 8 s e s t a b i l e ş t e î n t r e
v
i naţiei sale». I c r e d i n c i o ş i i s ă i , din comuna
Falnic se ridică, dintre inte­ Şişeşti. 'i
Activitatea sa pe teren naţio­
l e c t u a l i i g e n e r a ţ i i l o r din s e c o ­
n a l , s'a afirmat prin toate m i j ­
lul trecut, n u m e l e s ă t m ă r e a n u -
l o a c e l e şi la t o a t e ocaziile. D a
lui Iustin Popfiu, c e l m a i miare
a c e i a a a v u t de î n d u r a t , m u l t e
o r a t o r c l a s i c al regiunei, scrii­
persecuţii. Procesele pornite în
tor şi poet cunoscut pe acele
vremuri.
a l t e p r e t e x t e , i-au a t r a s c o n ­
E r a f o a r t e a p r e c i a t şi ca prof,
din d a m n a r e a la î n c h i s o a r e , în m a i
a l f a c u l t ă ţ i i d e d r e p t din O r a ­
multe panduri. A n u m e la 12
dea, u n d e şi-a m a n i f e s t a t în­
Iunie 1893, când era interogat
totdeauna sentimentele sale cu­
de c ă t r e j u d e l e i n s t r u c t o r , în
r a t r o m â n e ş t i . De a c e e a si-a
afacerea monstruosului proces
câştigat, pe terenul educaţiei)
al M e m o r a n d u l u i , b ă n u i t u l V a -
naţionale, merite neperîtoare. •
s j l e L u c a c i u , declară că a fost
A mai c o l a b o r a t la toate zia­
pedepsit, pentru calomnie şit
rele româneşti, apărând inte­ pentru agitaţie, la 13 luni în­
r e s e l e neamului său,, s c o ţ â n d chisoare şi amendă, de tribu­
în 1 8 6 8 şi r e v i s t a » A m v o n cd«. n a l u l din D e b r i ţ i n şi d e T r i ­
(Datele luate din b r o ş u r a : b u n a l u l din S a t u - M a r e . .
»Din trecutul Satmaruiui«.)
de Şirul marilor bărbaţi urmea­ D a c ă V a s i i e L u c a c i u şi-a l u a i
ză, -i p a r t e a l e u l u i , din a c t i v i t a t e a
Părintele Vasiie Lucaciu, ră­ partidului naţional român din
s p â n d e ş t e în j u r u l s ă u , o b o ­ A r d e a l al c ă r u i s e c r e t a r g e n e ­
g ă ţ i e i n t e n s ă de idei, fapte şi r a l e r a , în 1 8 9 2 , c â n d s'a redac-í
sentimente româneşti, precum t a t j a l b a de s u f e r i n ţ e , a d r e s a t a
p â n ă l a e l ş i d u p ă e l , n u s'a monarchului jalbă întitulată
mai pomenit. » M e m o r a n d » , care însă a fost
Figura acestui erou naţional, r e f u z a t , ( r e s t i t u i t în p l i c u l n e ­
v i a ţ a şi a c t i v i t a t e a lui, sunt a t â t desfăcut) tot V a s i i e Lucaci şi-a
d e c u n o s c u t e în a c e s t e r e g i u n i , l u a t p a r t e a l e u l u i ş i ou o c a z i a
î n c â t ne s i m ţ i m dispensaţi, de a pronunţării sentinţei, data de
f a c e p o r t r e t u l şi d e a-i a r ă t a c ă t r e C u r t e a c u j u r a ţ i din C l u j ,
 y> AFIRMARE A« ;

pentru tipărirea şi răspândirea! c i r c a 3 0 . 0 0 0 s u f l e t e , din a c e s t cari au duraÂ4 zile, T r i b u n a l u l

acelui m e m o r a n d . Nu d e g e a b a j u d e ţ , s ' a î n c e r c a t u l t i m a lovi­ S a t u - M a r e , m 27 Aprilie 1 9 1 4 ,
Dl. N. l o r g a , 1-a c a r a c t e r i z a t , tură, dată românismului săt- a c o n d a m n a t p e părintele Mu-
cu e p i t e t u l »Leul de la Şişeş- m ă r e a n . Ş i în a c e s t e z i l e g r e l e reşan Gheorghe la un an şi 6>
lir-. pentru l i m b a şi credinţa stră­ luni închisoare, iar pe credin­
P r o c e s u l d e s l ă n ţ u i t in c o n t r a m o ş e a s c ă , au a p ă r u t a l ţ i b ă r ­ cioşii săi, la pedepse mai miei.
întregului c o m i t e t al Partidului! baţi plini de c u r a j şi energie.: , Ş i a c e s t p r o c e s , a avut un
naţional român, după o desba- i n fruntea a c e s t o r a , se situ- m a r e r ă s u n e t , n u n u m a i în a-
t e r e c a r e a d u r a t 17 z i l e , s ' a ază Imdea Gheorghe Mureşanu, o e a s t ă r e g i u n e , c i ş i în străină-i
t e r m i n a t cu c o n d a m n a r e a alon veneratul c a n o n i c şi fost pa- täte, s ă r i n d în a p ă r a r e a acestor'
14 d i s t i n ş i i n t e l e c t u a l i - r o m á n i , r o c h a l corn. M o f t i n u l - M i c . A - n e v i n o v a ţ i , clei m a i d i s t i n ş i a d ­
pentru delictul de agitaţie, co­ c e s t p r e o t d â r z n ă s c . în c o m u ­ v o c a ţ i r o m â n i din A r d e a l în
m i s p r i n p r e s ă . Dintre toţi a- na T i r e a m , de lângă Cărei, f r u n t e c u m a r t i r u l dr. loan
teşlia, singur Dr. Vasile Luca­ p r o t e s t ă cu ultima energie, îm­ Ciurdariu delà Beiuş.
ciu, a primit 5 ani temniţă de p r e u n ă c u t o ţ i c r e d i n c i o ş i i săi*
stal. In a c e s t e clipe de i n t e n s ă
în c o n t r a i n t r o d u c e r i i l i m b e i
vibraţie a sufletului românesc)
Ş i în timpul c â n d se g ă s e a maghiare în b i s e r i c ă şi în
nu s e p o a t e d a u i t ă r i i n i c i p r o ­
in e x e c u t a r e a a c e s t e i c o n d a m - şcoala confesională.
topopul M i h a i Ciurdariu din
naţiuni, în faimoasa închi­ P r o t e s t u l său, trimis Nunţiu­
comuna Doba, tatăl martirului
s o a r e din S e g h e d i n ş i d u p ă t o a ­ lui a p o s t o l i c , din V i e n a , î n l i m ­
a m i n t i t . I n a d e v ă r i-a f o s t d a t şi
te a c e s t e s u f e r i n ţ e , îndurate, b a latină, este de o vigoare şi
a c e s t u i v r e d n i c r o m â n .şi p r e o t
pe d r e p t s a u p e n e d r e p t , V a ­ îndrăzneală d e o s e b i t ă . In tele­
s i l e L u c a c i u , a d e v e n i t figurai s ă s u f e r e o pedeapsă de 3 luni
g r a m a d a t ă în 1 7 . S e p t . 1 9 1 2 ,
legendară pentru toţi românii închisoare e x e c u t a t ă în anul
s c r i a : » Limba şi religiunea stră
c a r i în j a l e a l o r , îşi v a r s ă a m a ' 1 9 1 3 î n t e m n i ţ a din S e g h e d i n .
moşilor noştri, până la cel din
rul în c â n t e c u l : Condamnaţiunea era dată, tot
urmă picur de sânge, o vom ţi-,
pentru agitaţie şi îndemnui e r e
nea şi apăra, în Contra cuteză-
dinedoşilor săi la refuzul intro­
» Cântă mierla prin păduri, rii Crâncene, a Bulei papale
ducerii l i m b e i m a g l i i a r e în bi­
robu-i Lucaciu la ungari, Cristifideles. Groaznic ce pre­
s e r i c ă şi ş c o a l ă . I
pentru sfânta libertate, paraţi voi veţi vedeau..
de care noi rí avem parie». Şi acestui slujitor al altaru­ C u a c e s t t r e c u t şi c u aceşti]
lui, i - s ' a p o r n i t un p r o c e s , p e n ­ mari bărbaţi sătmăreni, mai
C u t o a t e a c e s t e s u f e r i n ţ e Lu­ t r u u l t r a g i u şi a g i t a ţ i e , s ă v â r ­ p o a t e fi c o n t e s t a t , d r e p t u l n o ­
caciu a rezistat. In timpul răzb. şite c u ocazia inspecţiei lui stru istoric l a acest colţ de
prin anul 1916, c â n d R e g e l e J a c z k o v i c i M i h a i , vicarul de­ ţ a r ă ? SătmaruJ hulit, — dar
Ferdinand se găsea într'un ma­ legat al E p i s c o p i e i noui. D e CU î n d ă r ă t n i c i e r â v n i t d e veci-*
r e i m p a s , V a s i l e L u c a c i u si-a aceea, împreună cu alţi 14 n i i n o ş t r i , — p o a t e fi c o n s i d e ­
e x p r i m a t d o r i n ţ a fierbinte, pen­ r o m â n i , a fost ţinut în arest, r a t c a un a d e v ă r a t i z v o r d e r o ­
t r u i n t r a r e a R o m â n i e i în r ă z - timp de 3 luni. După desbateri, m â n i s m şi e r o i s m .
boiu alături de aliaţii n o ş t r i
cu a c e l e c u v i n t e a d m i r a b i l e ş i
p l a s t i c e : » România liberă, are
un t'ezaur sfânt: Coroană ,şi Di­
nastia românească «. Te caui
r>Noi, care voim mărirea Ro-s
mâniei, voim veşnicia coroanei Nebun, te caut dragoste plecată
şi a dinastiei«. pe toate căile de altădată:
»Nii poate fi prietenul Rege­ pe drumuri aşternute cu flori, [>
lui, acela care nu voeşte să fa­ în tainice amurguri şi roşii zori, <
cem din Regele României^ îm­ 1
în inimi de piatră, închise, ; ! Í
păratul t u t u r o r R o m â n i l o r . D i n
preajma mormântului nădejdi- în gânduri de patimi aprinse,
rilor noastre, să nu aşteptăm, pe mutrele altora şi 'nlăuntrul meu,
ca laşitatea noastră, să acopere în fund de iad şi sus la Dumnezeu
mormântul <.<...
A fost c h e m a r e a cea mai ar­
înhămat la focul dorurilor mele )
z ă t o a r e şi sfântă, a unui p r o f e t
adevărat. rătăcesc în aride visări cu stele, ! ,
In timpurile m a i recente, prin pălimese benevol suferinzi închipuite
înfiinţarea episcopiei Haidudo- şi-aprind în urma mea făclii pe morminte.
r o g u l u i c ă r e i a i - s ' a u atribuiţi
v

' 2 2 parochii r o m â n e gr. cat., cu GH. CRIŞAN.


NEDUMERIRI
- Pentru M. S. -
T r e n u l s'a u r n i t , g r e o i , c a un
i m e n s m o n s t r u de metal.
I n u r m ă , a r ă m a s C l u j u l . Ce-,
t a t e a u n i v e r s i t a r ă î ş i r e l i e f a peţ
sajul liniştit şi, oarecum, me­
dieval.
L a o fereastră, într'un vagon,
Valentin Doinaru privea spre
conturul t o t mai ş t e r s al gării.
G â n d u r i l e l u i s b u r a u in sens
invers cu mersul trenului.
A m i n t i r i l e z i l e i d e e r i î l su­
grumau, îşi aducea, dureros,
a m i n t e de f i e c a r e s c e n ă , de fie­
c a r e gest, de fiecare vorbă.
I n t r e el şi A d a , c i n e v a — d e s ­
tinul, poate — a t r a s hotar.
R e c o n s t r u i a c o ş m a r u l din a-
jun. S'au despărţit...
U n h o t a r f ă r ă m o t i v e . O de­
s p ă r ţ i r e b a n a l ă , în s t i l d e ma­
hala, pe c a r e el n'a bănuit-o
n i c i o d a t ă . Ş i n i c i n ' a r fi î n d r ă z ­
nit.
A d a , fata cu ochii de cărbu­
ne, s t u d e n t a p e c a r e o în t a i n i ­
ce, c u d o i a n i în a r m ă , în ajunj
de î n v i e r e , l a C l u j , i s ' a p ă r u t ,
t o t d e a u n a , o m i n u n a t ă apariţiu"
de v i s , E r a u a t â t e a c o r e s p o n ­
d e n ţ e s u f l e t e ş t i î n t r e ei. A v e a u
aceiaşi factură temperamenta­
lă. Gândurile lor se sincronizau
perfect. S e cunoşteau atât de
bine. Descifrau înţelesul semne­
l o r s c h i ţ a t e , al j o c u l u i d e c u l o ­
r i din f a ţ ă , al t a i n e l o r c u i b ă r i t e
s u b p l e o a p e . D e c â t e o r i n u şi-
au g h i c i t g â n d u r i l e . . . .
— .... t e ' n ş e l i , A d a — îi
c o n t i n u a el g â n d u r i l e d e ' n d o i a -
lă... T u c r e z i c ă eu s u n t un sim­
plu f a r s o r . Un om oare p o r t ,
veşnic, mască.
N u , A d a , eu n u s u n t c o n s ­
t r u i t din f a r d şi a r t i f i c i i . N u
joc teatru.
D a c ă ţi se pare, uneori, că
sunt prizonierul unui păinjeniş,
teatral, caută-mi privirile. V e j
c i t i , s c r i s ă c l a r acolo, în a d â n ­
c u r i , s l o v a u n e i lé%i a p a r t e .
E v o r b a d e o t r ă i r e d r a m a t i c ă ai
vieţii.
Ş i nu de o a t i t u d i n e t e a t r a l ă .
N'am minţit niciodată. A m
»APIRMAREA«
de VALERIU CÂRDU
urât, c u p a t i m ă de u c i g a ş , min­
ciuna. - ţială ca N a p o l e o n Ia B e r e z i n a ,
A m rostit adevărul întotdea­
u n a . C h i a r d a c ă a t r e b u i t să-1
rostesc împotriva mea. Crezi,
Ada?
— N u , n u t e c r e d , M i j i ţii,
m i n ţ i , — a u z i ? — şi e ş t i un
farsor!....
D a r ' m i - e ş t i drag.
Ii l u a c a p u l î n t r e mâinile
e i a l b e şi-l p r i v e a în o c h i . P l e ­
o a p e l e A d e i , c r e o l e şi m i n u n a t e
c a o p o e m ă din v i s , s e s b ă t e a u
in s b o r plin d e t a i n e .
— Auzi, V a l ? Mi-eşti drag.
Ş t i i c â t d e d r a g ? U i t e , atât...,
Numai atât.
II s ă r u t a , repede, a b s e n t e i s t ,
pe f r u n t e .
:V'alentin r ă m â n e a dus pe)
g â n d u r i . O c h i i lui c ă u t a u un
p u n c t d e r e a z i m . un p ă r t a ş i a
tortura clipei..
V o i a s ă plece. S e ridica, dés­
orientât. A d a îl urmăria, ştren­
g a r . U n s u r â s îi î n f l o r i a în c o l ­
ţul g u r i i m i n u n a t d e s e n a t e .
— Pleci, V a l ?
EI răspundea, grav:
— D e s i g u r . E u nu s u n t p ă p u ­
şa ta.
E u ştiu s ă p ă s t r e z o linie de
mândrie, precisă, chiar când
e s t e v o r b a de cea mai m a r e
iubire.
— M â n d r i e şi i u b i r e , V a l ?
Uite, două noţiuni c a r e s e con­
trazic.
D o u ă l u m i în v e ş n i c ă f r ă m â n t
tare. D e când e lumea. V a l ,
doi b e l i g e r a n ţ i se ' n c a e r ă m e ­
reu şi nu depun a r m e l e : iubi­
r e a şi m â n d r i a . N i c i o d a t ă aces-i
te lumi n'au trăit între acele­
aşi hotare. i n ă r , u n o f i ţ e r , un p r o / e s o r , u n
D e exemplu, m i e mi se p a r e
f o a r t e n a t u r a l — şi ţ i n m u l t l a
a s t a ! — s ă t e v ă d în g e n u n c h i
în faţa m e a şi să-mi spui,
f r u m o s şi m e l o d i c , c u v i n t e d e
iubire. Haide, nu pleca.. Intrăm'
în r e p e t i ţ i e .
încercăm scena.
— E u în g e n u n c h i , d u d u i e ?
C â n d v o i a s ' o j i g n e a s c ă pu­
ţ i n , îi s p u n e a g r a v : d u d u i e .
— D a , domnia-voastră, dom­
nul V a l e n t i n D o i n a r u , în g e ­
n u n c h i , în f a ţ a A d e i .
S e fixa, ţeapănă, în linia unei
poziţii militare.
— E i , d u d u i e , e ş t i d-ta m a r ­
şi t e p r i c e p i , u n e o r i , l a t r e b u r i
d'astea, de plutonier m a j o r , dar
nu ţ i - a i g ă s i t c ă p r a r u l . . .
— N u s t a i în g e n u n c h i , V a l ?
— Nu!
— A t u n c i s t a u eu, c ă r a g h i o -
sule, dar nu pleca.
— Plec, domnişoară.
— B a , nu pleci V a l . Nu ple­
ci, nu pleci, nu pleci. V a l i ş o r ,
aşa-i că n u pleci!
D o u ă b r a ţ e r o t u n d e şi c a l d e
îi î n l â n ţ u i a u g â t u l . Un săruţi
v i o l e n t şi p r e l u n g , a m â n a ple-.
carea.
— A d a , r ă m â n peritrucă m ' a i
rugat.. T e r o g s ă n o t e z i : te-ai
u m i l i t în f a ţ a m e a . A i s t a t î n
genunchi. Altfel eram de m u l t ă
vreme plecat.
1
— N u cred . V a l . N u te-amî
r u g a t . Ş i nu t e r e ţ i n . . I a r m i n ­
ţi. M a i b i n e z i s , t e niinţi..
V a l e n t i n ştia că nu mintia.
D a r a p r o b a şi a d e v ă r u l r o s t i t
de A d a : se mintia.
R ă m â n e a acolo^ să-şi îngroa­
p e v i s u r i l e în s ă r u t ă r i l e Adei'.
Ii s ă r u t a o c h i i o t r ă v i ţ i . Şi'
pleoapele. Ş i gâtul statuar..
A l u n e c a , avid, dealungul bra­
ţelor. S ă r u t u l lui era b simfo­
n i e , s c r i s ă în n o t e d e p o p a s u r i
prelungite, pe portativul dege­
telor.
S e opria, târziu, s'asculte fre­
amătul sânilor.
— V a l , mai nou, am cinci
s i m p a t i i . D a r t o t t e i u b e s c şi
pe tine.
— Cinci simpatii, A d a ?
— D a , cinci. Un student tâ­
j u c ă t o r d e c i r c , un
— U n j u c ă t o r de c i r c !
— Desigur. E o drggoste şi
r o m a n t i c ă şi m o d e r n ă .
— Destul, Ada!
— M a i am, V a l !
— Destul! .
— V a l , eşti obraznic. N'ai ni-
cio f ă r â m ă de bun simţ.
E ş t i c'reiat din s t u p i d i t ă ţ i ş i «
mojicii. P e l â n g ă ă s t a , îţi a s u -

mi o s u m e d e n i e d e d r e p t u r i a-:
supra mea. , ţ
E i , s ă ş t i i , i u b e s c p e şcine-mi
place. T u eşti stupid ş i scâr­
bos.
— Bine, Ada. O să plec. D a r
— şi devenia romantic — îna­
inte de-apleca, A d a , vreau să-ţi
spun c â t mi-ai fost de dragă.
I u b i r e a m e a a f o s t un i m n . .
Cred că a fost singura mea
iubire în viaţă. V e z i A d a , unii
v lului, daţi-mi voie s ă m ă explic.
spun c ă omul p o a t e iubi de m a i
multeori în viaţă.
E u c r e d că nu. P e n t r u c ă iu­
birea adevărată e viaţa însăşi.
Omul trăeşte în momentul
când este intoxicat de iubire,
înainte de a c e a s t ă trăire a — Admit, domnule Doinaru
vieţii, el s'a s b ă t u t în t o r t u r a
cântării. D a c ă se stinge flacără
iubirii, t o t u l n u mai e s t e d e c â t
o simplă întâmplare, o încheie­
re d e r e g i s t r e , o p r e g ă t i r e d e
plecare, o aşteptare, o prezenţă
involuntară într'un loc pe care
na-1 m a i d o r e ş t i .
Iubirea, A d a ? Platonică, vor
unii s ă s p u n ă . S e n s u â l ă , a l ţ i i . .
Cerebrală, psihică, c a m a r a d e ­
rească, ţipă . Totul e am suportat. D e toate vizitele
minciună. Iubirea nu e teorie..
Iubirea e viaţă.
I u b i r e a e c o m p l e x . iE o i n s t r u
m e n t a r e t o t a l i t a r ă a f i i n ţ e i ta-,
le. E o s i m f o n i e p e r f e c t ă . . N i c i d
s t r i d e n ţ ă , n i c i o c o n d i ţ i e . A , da­
că se a b a t u n e o r i stridenţele, e
tot pentru creiarea unei anumi­
te a r m o n i i , d e n u a n ţ ă m u z i c a l ă
stravinskyană.
— Splendid, domnule Doina*
ru. C o n t i n u a ţ i , v ă r o g . . .
— P o ţ i "râde, A d a . N u t e m a i
plictisesc. A m ţinut să-ţi f a c
o m ă r t u r i s i r e , sub p a t r a f i r de
sinceritate absolută. Pentru;
o c h i i t ă i d e c i a n u r ă , c a r e mi­
au f o s t d r a g i . N e s p u s d e m u l t .
P e n t r u s e m n u l a c e s t a , d e în­
trebare, care se sbate, copilă­
r o s , s u b p l e o a p e . "Pentru b u c h e ­
tul m i c i l o r r â u t ă ţ i . P e n t r u . . .
D a r p l e c . T u ş t i i b i n e , eu n u
cer nimănui nimic. E u nu r o g
pe n i m e n i .
N u m ă c o m p l a c în s c e n e de
gelozie, pentrucă sunt mândru.
R ă m â i c u bine, Ada....
— V a L n u p l e c a ! Mi-eş'tii'
drag. T o t ce ţi-am spus sunt
simple fantezii. Nu iubesc pe
*Ä P ÍR M A R Ê-A*
nimeni altul şi n'am simpatii.
Numai tu mi-eşti drag.
— A d a , e ş t i de-o r ă u t a t e n e ­
maipomenită. U n adevărat ban­
dit.
— Bandiiit?
— Da, bandiiit!
— E i , d o m n u l e D o i n a r u , a-
c u m s'a t e r m i n a t definitiv. A u ­
z i ? Defi-ni-tiv.
— B i n e , d a r în c i n s t e a f i n a ­
N u c e r r e v e n i r i . A r fi, i a r ă ş i ,
sub demnitatea mea.
T e rog să mă asculţi cinci
minute.
A d a , cu g e s t d e p r i m - m i n i s -
tru, a p r o b a :
— Uite, Ada. T e r m e n i i au
s e n s u l p e care-1 a c o r d ă a c e l
cărei, rosteşte. Cuvintele sunt
nişte semne convenţionale. C r e ţ
iate, aşa, la întâmplare. i
D u p ă c u m sublim e un cu-,
v â n t p l ă c u t , t o t a ş a b a n d i t pu­
tea s ă î n s e m n e z e sumum de
f r u m u s e ţ e . D a c ă a r fi v r u t o a ­
menii.
C â n d ţi-am spus c ă eşti ban­
dit, n u m ' a m g â n d i t l a s e n s u l
cotidian al cuvântului. T a m im­
p r i m a t un alt s e n s .
A m risipit o frumuseţe, de
. gânduri. Ş i un c l e ş t a r de senti­
mente. Poate e o lege pornită
din a d â n c u r i l e i n s o n d a b i l e ale
sufletului. D a c ă vrei, poate să
fie c e v a d e f a c t u r ă f r e u d i a n ă .
N u m ă importă. E u m ' a m gân­
dit la tine, la A d a , m ă r ţ i ş o r
pentru primăvară visului meu.
L a t i n e , b a n d i t u l e drag....
— V a l , mai spune-mi odată
aşa.
— B a n d i t u l e drag....
— Ş i mărţişor....
— Mărţişor...
— Iubire unică, Val..
— Iubire unică, Adâ.
— Nu Ada. Mărţişor.
— Mărţişor.
— Drag.
— Nu drag. Scump..
Ş i totuşi s'au despărţit. B a
nai. A t â t de banal, pe c â t de
u n i c ă l e - a - f o s t i u b i r e a . S ' a u de­
spărţit ca doi îndrăgostiţi
provincie, regisaţi de ochelarii
mătuşilor insuportabile.. El,
tocmai sosise dintr'o regiune
m o n t a n ă . Un m e d i c îl sfătuire
să-şi caute de sănătate.
D e a c o l o , d i n t r e m u n ţ i i dopi-ţ
l ă r i e i l u i , i-a t r i m i s A d e i o seriig
s o a r e . V a l e n t i n , u n s i m p l u va-,
g a b o n d a l v i s u l u i , c r e d e a dai
Ada trebue să-şi urmeze dru­
m u r i l e v i e ţ i i . E l n ' a r fi v r u t
să 'nchidă drumurile nimănui.
Cu atât mai mult ale Adei.
P e n t r u c ă A d a i-a f o s t d r a g ă .
S c r i s o a r e a Tui a fost un g e s t
de r e n u n ţ a r e . M a s c a . . P e n t r u
prima oară, juca teatru. Ştia
că el n'are drept la fastul vie­
ţii.
Ş i - a t u n c i i-a c e r u t A d e i să-1
uite.. J u c a teatru.. P e n t r u bine­
le A d e i .
Numai el ştia frământările
n e b u n e c a r e i-au t o p i t nervii,
acolo, între munţi. A d a a răs­
tălmăcit gestul. \
C â n d s ' a u î n t â l n i t a f o s t în­
spăimântător de comună.. '
— Mi-eşti indiferent, dom­
n u l e D o i n a r u . . D e a l t f e l , mamir;
die t o a t e s c e n e l e p e c a r e ţ i l e -
d-tale speciale.
I n t a r z i á i , e r a i ironice d e p l a ­
sat, ireverenţios.. R e g r e t dă
n'am fost şi eu ironică..
— A d a , terog s ă nu m ă 'nţe-
legi greşit..
— Nu, nu te mai înţe­
leg nicidefel. M i - e ş t i clomplect
indiferent. ,
Şi râdea strident, fals, aşa
c u m a r fi r â s o r i c e f a t ă .
V a l e n t i n D o i n a r u suferia în­
g r o z i t o r . A r fi v r u t s ă - ş i a r u n c e
m a s c a , s ă ţ i p e , s ă - i s p u n ă cţă
a m i n ţ i t a t u n c i c â n d i-a t r i m i s
s c r i s o a r e , s ă - i s p u n ă c ă t o t o,
mai iubea, mult, nespus «Hle
mult. D a r s'a reţinut. N ' a r m a i
fi a v u t p r e ţ j e r t f a . A d a c o n t i ­
n u a s ă v o r b e a s c ă "brutal;. S u ­
f l e t u l l u i V a l . a v r u t s ă schi-,
t e z e un s e m n de oprire. II
durea năzuirea aceasta.
P e n t r u A d a , e l a simţit tot­
J
deauna un s e n t i m e n t de infinit,
respect. O considera un suflet
aparte. P ă s t r a nesfârşită stii
de mă p e n t r u i n t e l i g e n ţ a e i sub-"
t i l ă . E i i-a p o v e s t i t t o a t ă v i a ţ a
 *A F i il M À ii Ê A*
lui s b u c i u m a t ă , t o a t e f r ă m â n t ă ­ — D a r b i n e , A d a , eu p l e c a s - S e a r a , s ' a u î n t â l n i t . A salutat,
rile lui, t o a t e r e n u n ţ ă r i l e şi tăseară. , irumos. Ada n'a mai răspuns..
p o t o p u l d e r ă s t i g n i r i c a r e i-au — N'am timp. V a l ş i - a d u c e a a m i n t e de r â s u l
sângerat carnea şi sufletul. A d a prietenilor...
— Ada....
a f o s t , t o t d e a u n a , un p o p a s d e
linişte p e n t r u el, atunci c â n d I a r , a r fi vrut s ă - f spună că T r e n u l a f r â n a t b r u s c . A a-
îl b i c i u i a u o a m e n i i . I - a î m p ă r ­ şi-a p i e r d u t d o u ă s ă p t ă m â n i în j u n s în c e a din u r m ă g a r ă . .
t ă ş i t t o a t ă v i a ţ a lui. Cluj numai pentru ea, că a ne­ V a l e n t i n a c o b o r î t cla un somi
glijat totul, c ă p l e a c ă în n e c u ­ nabul. Paşii obosiţi au ocolit
T o ţ i l-au l o v i t . P r i e t e n i i d e
noscut, că n u se v o r m a i în­ d r u m u l . S ' a t â r î t p â n ă 'n par­
eri erau d u ş m a n i i de azi. A c e i
tâlni.... cul oraşului.
p e n t r u c a r i s ' a j e r t f i t îl huidu­
iau. D a r s e n t i m e n t u l de r e v o l t ă T o a m n a t â r z i e c o b o r a frun­
S c u i p a u peste j e r t f a lui de â t r i u m f a t . A r o s t i t , b r u t a l , în zele bolnave pe aleile parcului..
suflet. T o ţ i . . p>?i'nia t e l e f o n u l u i : T r â n t i t pe o bancă, Valentin
D a r A d a ? Nu, nu se putea. D o i n a r u s i m ţ i a cum c o b o a r ă şi
— B o n j o u r , duduie....
A d a nu putea s ă fie la l e i cu el. A d â n c , t o t m a i a d â n c . .
I n a c e i a ş i zi i-a t r i m i s o s c r i ­ T u ş i a . P e b a t i s t ă s'au ivit
ceilalţi.. Chiar dacă s'ar îi
s o a r e î n c a r e - i Cerea i e r t a r e . . flori de s â n g e .
sfârşit iubirea, trebuia să ră­
mână ceva sublim. T r e b u i a să El, vagabondul, nu putea jig­ S ' a r i d i c a t şi s ' a b i e r d u t c a
r ă m â n ă A d a . . D a r , i a t ă , A d a se; ni p e n i m e n i . o fantomă....
d e s c o m p u n e a . A r fi v r u t s ă - i
povestească toate greutăţile pe
c a r e le-a învins până a ajuns
la Cluj.. II îndemna ceva — ci­
neva — să-i spună povestea
m o r m i n t e l o r din c a r e s ' a r i d i c a t )
n u m a i p e n t r u c l i p a a c e s t e i în­
Spovedanii
tâlniri. S ă - i spună...
— A d a , tu te minţi. T o t m ă M'am înfrăţit cu cerul şt eu zarea
mai iubeşti, Ada.... şi muCg în doniţi de cuvinte stelele,
— Mi-eşti complect indife­ pe care le păzesc cu grijă Ielele,
rent.
când ies în cârd să pască iarba nopţilor .
— Ada, vreau să ma săruţi.
L - a s ă r u t a t lung, în n e ş t i r e .
înşir la gâtul zânelor dir\ basm mărgelele
S e a g ă ţ a u u n u l de a l t u l . .
S e priveau în ochi. S e cău­ în fiecare dimineaţă când se scoală,
tau. V o i a u să descifreze ade­ şi 'n 'fiecare zi mă duo. cu ele,
vărul. — aşa cum merg copiii'n rând la şcoală, —
Ş i sărutul revenia, pătimaş să strâng in mici buchete de muşcate,
şi unic, aşa cum n'a fost nici­
din ograda lui Roşu-Impărat, florile toate.
odată.
— A d a , spune că mă iubeşti...
Legat la gât şi prins cum ac de-haină,
— V a l — a ţipat — la C r ă ­
ciun m ă l o g o d e s c . T r e b u e . . . — îmbălsămat şi mândru şal de lână, —
A c e s t t r e b u e l-a î n t â l n i t d e cu mine port pe toate drumurile cerul;
p i u l t e o r i în viaţă.. şi toate lumile le ţin în mână,
x
D a r el, vagabondul, ştia s ă scăldate'n soare şi 'mbrăcate'n taină,
se retragă. ca Maică-Sfântă din icoană, globul..
Când s'au despărţit, a citit
în o c h i i A d e i o f r â n t u r ă de
Cunosc la fiecare vacă din poveste ugerul,
sbucium.
M â n d r i a îl făcea s ă c r e a d ă şi sug din el cu sete d& bastard;
că A d a îl iubeşte încă. sub ochii mei se crapă'n holde bobul
A doua zi, î n a i n t e de-a pără­ şi mie-mi cântă păsările'n gard
s i C l u j u l , i-a c e r u t A d e i o n o u ă în toate dimineţile jde vară! . . .
întâlnire. C e a din urmă.
Ada a pretextat Aişte angaja­
Ograda mea e iot ce mă'n conjoară....
m e n t e pe c a r e la avea.
Valentin simţia că glasul
IONEL ŞIUGARIU
Adei, la telefon, avea nuanţă d e
minciună. i
 »AFIRM AREA«

IMPERATIVE RURALE
d e GAVRIL STÀNESCU

U n u i o b s e r v a t o r atent, f ă r ă E ştiut c ă î n t r e viaţa c u l t u ­

p í r e t e n t j u n í d e a f i s o c i o l o g r a l ă ş i e c o n o m i c ă a u n u i s a t

s a u e c o n o m i s t c o n s a c r a t , c ă r u i a este o i n t e r d e p e n d e n ţ ă ş i u n

îi este d a t "s ă t r ă i a s c ă î n t r ' u n r a p o r t direct.

m e d i u r u r a l , i - s e p r e z i n t ă m u l ­ A p r o m o v a v i a ţ a e c o n o m i c ă a
tiple p o s i b i l i t ă ţ i d e a s t u d i a s a t u l u i î n s e m n e a z ă a p r e g ă t i
v i a ţ a u n u i s a t d i n u r m ă t o a r e l e c o n d i ţ i i l e p r i e l n i c e i n d i s p e n s a ­
p u n c t e d e v e d e r e : c u l t u r a l , eco­ bile m e d i u l u i c u l t u r a l .
n o m i c , civic ş i c a u r m a r e s ăa c ­ S u b r a p o r t e c o n o m i c v i a ţ a
ţ i o n e z e î n aceste direcţii. u n u i s a tn e oferă, î n cele p a t r u
P r i v i n d a s p e c t u l c u l t u r a l a ï a n o t i m p u r i , a s p e c t e l e cele m a i
u n u i s a t ,d e ş i î n faza i n c i p i e n ­ v a r i a t e ş i d o c u m e n t a t e .
tă, s e p o a t e c o n s t a t a , i n gene­
C u toate c ă s u n t e m o ţ a r ă
ral, u n d o r d e î n n o i r e ş i p r o ­
e m i n a m e n t e a g r i c o l ă , î n satele
g r e s d a t o r i t ă e l a n u l u i celui m a i
n o a s t r e , a p r o a p e p e s t e t o t , d ă i -
slab r e m u n e r a t m i s i o n a r a l sta­
n u e ş t e încă r u t i n a d e a m u n c i
tului, î n v ă ţ ă t o r u l , a c ă r u i m u n ­
p â n ă l a e x t e n u a r e s p r e a s c o a t e
c ă ş i s a c r i f i c i u a t i n g u n e o r i s u ­
o r e c o l t ă m i n i m ă , c a r e abia asi->
p e r l a t i v u l .
g u r ă m ă m ă l i g a t r a d i ţ i o n a l ă c a
D a c ă ţ ă r a n u l n o s t r u , v o r b i n d h r a n ă zilnică. Dl Gavril Stănescu
d'e c e l î n a i n t a t î n v â r s t ă , e c o n ­
D i n c a u z ă c ă n u i s ' a d a t o dir. şcoaiei primare No. 10 Viile-Satu-Mare
s i d e r a t c o n s e r v a t i s î , s e c o n s t a ­
e d u c a ţ i e e c o n o m i c ă d e m o n s t r a ­ S ă p u n u l , z a h ă r u l , o a l i m e n t a ­
tă u n d o r s p r e p r o g r e s l a g e n e ­
tivă, ţ ă r a n u l n o s t r u încă e p r e a ţie v a r i a t ă s u n t l i p s u r i c u c a r i
raţiile m a it i n e r e , c o n ş t i e n t e d e
u n i l a t e r a l î n o c u p a ţ i u n e a l u i . . s'a o b i ş n u i t î n t r u c â t n ' a a v u t
b i n e f a c e r i l e c u l t u r i i ş i civiliza­
M a j o r i t a t e a " l o r p o s e s o r i a fericirea s ă l e aibă ş i s ă s e
ţiei.
2—3 j u g . ,p ă m â n t , s e î n g r i j e s c d e p r i n d ă c u elie; d e altă p a r t e
A c e a s t ă c o n s t a t a r e n e i n d i c a
a-1 l u c r a p e n t r u t r e b u i n ţ e l e c a ­ c h i a r dacă' e c o n ş t i e n t d e utili­
ca c e n t r u d e p r e o c u p a r e e d u c a i
sei ş i î n t r u c â t d i s p u n n u m a i tatea l o r ,n ' a r e p u t i n ţ a s ă ş i l e
rea t i n e r e t u l u i sătesc ş i i n e -
efe m i j l o a c e r e d u s e ş i u s t e n ­ p r o c u r e . N o r o c c ă s e p r a c t i c ă
p o c a p o s t ş c o l a r ă , d e a-1 ţine
sile p r i m i t i v e , r a n d a m e n t u l e o b i c e i u l v e c h i u d e a s p ă l a hai­
p e r m a n e n t î n c o n t a c t c u c u l t u ­
s u b c a n t i t a t e ş i calitate. nele î n leşia f u r n i z a t ă d e c e ­
r a s p r e a-1 féri d e a d e g e n e r a
n u ş a l e m n e l o r , i a r z a h ă r u l e
în a n a l f a b e ţ i ş i p r i m i t i v i . R e c o l t a î ' e a I i ï a i à ic:
s u p l i n i t p r i n f r u c t e l e c a r i d i n
c o n s u m a t ă e x c l u s i v d e e i ş i
i n acest s c o p , unii, cari pre­ fericire s e g ă s e s c c a m t o t l a
f a m i l i e , fără p u t i n ţ a d e a valo­
f e r ă a r ă m â n e a n o n i m i , .înţele­ a d o u a casă.
r i z a ceva p e n t r u t r e b u i n ţ e l e î n
g â n d r o s t u l d e a p r e g ă t i o len­ S p r e a a t e n u a ş i î m b u n ă t ă ţ i
a f a r a s t o m a c u l u i . .
tă t r e c e r e p e n t r u t i n e r e t u l d e s o a r t a ţ ă r a n u l u i , e n e c e s a r d e a
I n m e d i e , b u g e t u l u n u i s ă ­
a m b e l e s e x e , delà şcoală s p r o i-se d e m o n s t r a utilitatea o c u -
tean, a d i c ă b a n i i c e c i r c u l ă î n
viaţă, a u i n t r o d u s , î n a f a r a p r e ­ p a ţ i u n i l o r d e t o t felul, c e ţ i n
c a s a l u i î n d e c u r s 3 e u n a n ,
o c u p ă r i l o r l o r oficiale, ş i obli­ m a i ales d e r a m u r a a g r i c u l t u r i i ,
v a r i a z ă î n t r e 2 0 0 0 — 5 0 0 0 L e i ,
g a t o r i i , c u r s u r i d e î n t r e g i r e a l e s p r e a s e c o m p e n s a d i n c a u z a
d i n c a r e s e î m b r a c ă e l ş i f a m i ­
c u n o ş t i n ţ e l o r , cari ţ i n u t e s ă p t ă ­ p i e r d e r e i s a un e r e u ş i t e i î n u r m a
lia, î ş i a c h i z i ţ i o n e a z ă a r t i c o l e l e
m â n a l î n c a d r u l u n o r ş e z ă t o r i n u m a i a p l u g ă r i t u l u i .
strict n e c e s a r e c a : p e t r o l , s a r e
c u p r o g r a m v a r i a t ş i p r e d a t e I n acest s c o p i - s e p o t a r ă t a
şi p i p e r , p l u s , p l a t a i m p o z i t e l o r
in m o d a b s o l u t g r a t u i t , s u n t s o ­ posibilităţile ş i r e s u r s e l e d ec â ş
diferite.
cotite a d m i r a b i l e o c a z i u n i , u n d e t i g c e d e r i v ă d i n : g r ă d i n ă r i t ,
n o ţ i u n e a d e c u l t u r a l , e c o n o m i c , . A c e a s t a s i t u a ţ i e e s o c o t i t ă p o m i c u l t u r ă , a v i c u l t u r a , serici­
p a t r i o t i c ş i civic î ş i g ă s e s c o t o l e r a b i l ă d e c e i fericiţi c a r i c u l t u r ă ş i a p i c u l t u r ă .
î n f r ă ţ i r e fericită m a iales î nz i ­ p e l â n g ă acest b u g e t , c a p i t a l D a c ă l a n o i i m p o r t u l m a ş i ­
lele d e a z i , c â n d s e n t i m e n t u l c i r c u l a t o r , a u o r e c o l t ă c a r e n i l o r d e l u x -e î n c o n t i n u ă c r e ş ­
s o l i d a r i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e s e i m p u ­ le a s i g u r ă p â i n e a c e a d e t o a t e tere, e r e g r e t a b i l ă însă l i p s a d e
ne a f i e x a l t a t l a m a x i m u m . zilele. m a ş i n i a g r i c o l e ş i d e t r a c ţ i u n e

C u t o a t e c ă î n m a t e r i e d e I n astfel d e c o n d i ţ i i , t e n d i n ­ m e c a n i c ă atât d e n e c e s a r e î n

c u l t u r ă r e z u l t a t e l e n u s u n t m o ­ ţele i g i e n i c e ş i civilizatorii s u n t a g r i c u l t u r ă . .

m e n t a n e t o t u ş i p r o d u s e p a r ţ i a ­ m u l t a n i h i l a t e ş i c h i a r inexis­ D i n c a u z a s c u m p e t e i l o r ace­
le s u n t vizibile. tente. x
ste i n s t r u m e n t e s u n t c u t o t u l

i n a c c e s i b i l e m a i a l e s în m i c i l e
gospodarii.
S e i m p u n e din p a r t e a s t a t u ­
lui o m a i s e v e r ă i n t e r v e n ţ i e
s p r e a v e n i în a j u t o r u l m i c i l o r
g o s p o d ă r i , r e z u l t a t e c a r i l a ur­
m ă t o t în folosul statului s'ar
recupera.
I n c e p r i v e ş t e l a t u r e a politieă.
a satului m a i bine zis politicia-
n i z a t ă . î n u l t i m u l t i m p p r i n ivi­
rea atâtor partide mărunte ca­
ri s'au înmulţit ca ciupercile,
s ' a p r o d u s u n c h a o s din c a r e
ţ ă r a n u l a î n v ă ţ a t ceva : s ă apro*
be pe toţi dar s ă nu mai creadă
în p r o m i s i u n i l e nimănui.
In unele părţi satul politicia-
nizat, nu politic seamănă c'un
infern în c a r e c l o c o t e s c t o a t e
urile şi patimile politice.
R a r e şi binecuvântate sunt
s a t e l e u n d e f r u n t a ş i i d e dife­
rite n u a n ţ e s e î n ţ e l e g p e r f e c t şi
l u c r e a z ă p e n t r u b i n e l e c o m u n în
ordinea venirii l o r la » putere «.
I n a c e l e s a t e s'a î n ţ e l e s adân­
c i m e a p r o v e r b u l u i : » a p a trecie,
JjÜetrele r ă m â n « . A c o l o e l i ­
nişte şi toţi tind s p r e promo­
varea binelui obştesc'.
A d e s e o r i putem citi îndemnu­
rile izolate ale unor idealişti
preocupaţi de soarta satelor c a ­
ri au intuiţia adâncă a realită­
ţilor.
In afară de iniţiativa regală,
r a r i s u n t a c e i a în a c ă r o r su­
flet a găsit ecou o p r e o c u p a r e
de î n s e m n ă t a t e n a ţ i o n a l ă .
Idealuri ca a c e s t e a sunt sa­
crificate în f a v o a r e a confortu­
lui ş i c o m o d i t ă ţ i i , s i t u a t e p e
primul plan.
Rarile descălicări ale orăşe­
nilor la sate sunt de cele mai
adeseori ocaziuni de a s c h i m b a
aerul şi a servi ca r e c l a m ă de
publicitate, făcându-se să se
c r e a d ă c ă în u r m a unei cuvân­
tări ocazionale s'a reuşit a re­
f o r m a , n u m a i î n t r ' o zi, v i a ţ a
delà ţară. <
A lăsa viaţa s a t e l o r cu totul
3
numai în g r i j misionarilor sta­
bili, î n v ă ţ ă t o r ş i ^ r e o t , iată c e a
mai Comoda resolvire ce se dă
unei p r o b l e m e , în f o n d f o a r t e
complexă.
In ofensiva culturală, învăţă­
torului i se c e r e totul.. S ă fie
» A F I R M A R E A *
educatorul şi instructorul tine­
r e t u l u i , g e n e r a t o r u l t u t u r o r în­
f ă p t u i r i l o r n o b i l e , s ă s t e i e în
f r u n t e a t u t u r o r i n i ţ i a t i v e l o r , pâ­
nă şi moaşă comunală.
C o l a b o r a r e a între şcoală, me­
d i c , a g r o n o m , n o t a r , p r e t o r şi
alţi factori, cari nu uită să-şi
etaleze titlul de superioritate',
cu r a r e excepţii, lipseşte apoa-
pe pe t o t frontul ofensivei cul­
turale, î n c â t s'a a j u n s a l u c r a ,
în c e l m a i b u n c a z , f i e c a r e p e
cont propriu, fără o coordonare
n e c e s a r ă ş i c o n d u c ă t o a r e sprQ
un a c e l a ş s c o p . .
D i n t r e toţi, învăţătorului, ce­
lui m a i s l a b r e m u n e r a t , îi revi­
ne şi de a s t ă dată partea leului.
F a p t u l c ă se a c h i t ă cu elan
în a f a r a o b l i g a ţ i u n i l o r s a l e se
datoreşte idealismului său că­
l ă u z i t o r , d r a g o s t e i de n e a m şi
spiritului s ă u de j e r t f ă , c â n d e
v o r b ă d e a c e i din a c ă r o r bu­
curii şi suferinţe se împărtă­
şeşte zilnic.
F ă r ă îndoială că pentru a f i l i a l e în s e d i u l f i e c ă r e i p l ă ş i ,
d o r i ş i v e d e a r i d i c a r e a din t o a ­
t e p u n c t e l e de vedere a popula­
ţiei rurale, e n e c e s a r ca, pe
l â n g ă ajutorul a c o r d a t de stat,
fiecare dintre noi să avem o
doză de idealism unită cu mul­
tă a b n e g a ţ i e şi iubire de neam.
I n l i p s a a c e s t o r c o n d i ţ i i , to­
tul e silit ipocrit şi anost.
•' A c e s t s c o p c e r e a-ţi s a c r i ­
fica c o m o d i t a t e , t i m p l i b e r , di­
s t r a c ţ i i ş i c h i a r p u n g a c â t de
anemică.
S ă ne închipuim minunea ce
Si'ajr; p u t e a î n f ă p t u i î n u r m a
unui plan de ofensivă c u l t u r a l ă
la s a t e pe o d u r a t ă de 2 — 3
ani, de c ă t r e o r ă ş e n i i intelec­
tuali de a m b e l e s e x e . Profesori,,
medici, artişti, avocaţi, învăţă­
tori, economişti, agronomi etc.
î n f r ă ţ i ţ i î n e n t u s i a s m , c â t e 3-4
s p r e d i f e r i t e s a t e , în d u m i n e c i
şi s ă r b ă t o r i , c ' u n p r o g r a m va­
r i a t d e s f ă ş u r a t într^un cadru
s ă r b ă t o r e s c p r e g ă t i t de misio­
narii stabili ai satelor.
Unul o vorbă despre ţară —
neam, limbă, şi obiceiuri; alţii
d e s p r e a g r i c u l t u r ă ş i n o u i l e in­
ovaţii, igienă, drepturi şi dato­
rii etc.
Ş i a c e s t e c â t m a i d e s cu re-
' n o i r i de a l t e g r u p u r i s u c c e s i v e
din s a t î n s a t , c u c o n t i n u i t a t e
şi c o r e l a ţ i e î n p r o g r a m , t o t la
s ă p t ă m â n ă , nu ca azi la 5 — 1 0
a n i s a u n u m a i din î n t â m p l a r e
în p r e a j m a u n e i a l e g e r i .
A c e s t e î n t r u n i r i c u l t u r a l e ur­
mate de consultaţii g r a t u i t e de
c ă t r e un m e d i c din g r u p , l a
care adăugăm utilizarea apara­
telor de proecţie, auxiliare pre­
ţioase, cari azi stau ruginite,
ar constitui o atracţie cu fo­
loase nepreţuite.
F a ţ a s a t e l o r n o a s t r e din
punct de vedere cultural, igie­
nic, e t c . în s c u r t timp a r lua o
înfăţişare pronunţată * în spre
m a i b i n e ş i un d o r d e c i v i l i z a ţ i e
l-ar cuprinde pe ţăranul c a r e
s'ar vedea mereu cercetat, după
c e a t â t a v r e m e a f o s t l ă s a t in
mocirla ignoranţei.
Prin o ofensivă bine coordo­
nată, asemenea celor pornite de
echipele r e g a l e , d i r i j a t ă de un
centru cultural pe judeţ, ciu
s'ar putea r ă s c o l i t o a t e virtu­
ţile a d o r m i t e a l e p o p o r u l u i n o ­
s t r u c a r i , din c a u z a v i t r e g i e i
timpurilor, au s t a t v e a c u r i de-a
rândul în a m o r ţ i r e .
F ă r ă a ţine s e a m ă de a c e s t e
puncte de vederi în tendinţa de
r e a c t i v a r e a mediului rural, ori­
c e nizuinţe distanţate rămân
paliative zadarnice şi adeseori
chiar dăunătoare.
Deci delà vorbe la fapte.
S a l u l furnizor de vitamine
o r ă ş e n i l o r a ş t e a p t ă d e l à ei, în
s c h i m b , î n d r u m a r e ş i h r a n ă su­
fletească.
P e n t r u a întări lozinca delà
plug la armă, a s o s i t timpul să
avem ca preocupare constant
tă r i d i c a r e a şi e m a n c i p a r e a prin
Cultură s i s t e m a t i c ă şi asiduă
a s a t u l u i , s p r e a-1 r i d i c a l a ni­
velul exigenţelor naţionale şi
a veacului modern.
 IN NUMELE
SOCIETĂŢII UMANE...
de F E L I C I A N GH. ZACIU

Pe asfaltul lunecos, dibuind. înaintează convoiul celor

scoşi din sânul societăţii umane- Uoul mai speriat decât altul
se înhoalbă la vitrinele lumnale, la bogăţiile de după sticlă...
Nişte filfizoni privesc dispreţuitor a c e a s t ă adunătură păcătoasă
a semenilor săi- Robi criminali, atâtea elemente distrugătoare
a societal i umane • - - Dintre filfizoni unul o ia grăbit p r e cofetă­
S

ria din centru, unde va consuma un tort cu drăgălaşa girlls delà

Teatrul Corcoduş, iar plata o va face d n cei 500 lei primiţi
delà un agent de piaţă drept recompensă pentru serviciile ile­
gale făcute • • • Ce să'i faci ? • • • fetita cere parale, iar leafa-i
pujina . . . Convoiul intre timp ajunge la acel lăcaş, care i s a
fixat c a domiciliu forjat de societatea umană, drept loc de co­
rectare • •• de reprimare • • •
DL avocat Felician Gh, Zaciu
membru al grupului • • •

In grupul arestaţilor un moşneag cu plete albe gubijă în spinare, de-abia se tinea de con­
voi- îşi pune toate nizuintele de a nu rămânea de grupul eliminaţilor din soc etate, c a nu cumva
reprezentantul societăţii, gardianul, să o facă pe supăratul. Un Ford cu opt cilindri ii opreşte într'un
moment dat văzul, farurile orbindu-1 pentru o clipă, ca apoi lapovija murdară să'i stropească
straiele sdrentoase • - -
— Cine o fi măria s a ? — întreabă moşneagul stergându-şi faja de noroiul rece-
Măria sa din maşină este unul dintre acei şefi ai societăţilor de contrabandă, cari din
Forduri şi Buickuri dirijează marfa neagră, ce tiece peste hotare şi din care şi tu moşulicâ ai
adus un s a c in spinare în zilele trecute pentru 4 0 lei „nopsam" peste graniţa c e h e a s c ă Ai venit
in întunericul nopţii cu frica în sân, să nu te prindă legea şi zâmbeai gândindu-te cum din cei 2
poli vei cumpăra o pâine celor flămânzi de a c a s ă , vei t u n e puţin petrol în lampa u s c a t ă . . In
sac era mătasă, a c e a fină mătasă, c a r e are destinaţia să acopere trupurile feminine înfocate n
ritmul foxurilor nebune a jazzurilor delà oraşe . . . In inima ta 'nfricoşată cânta a frică un saxo­
fon . . . Ai avut ghinion, — ar zice şeful, din Ford, în locul tău- Te a pedepsit Dumnezeu, ai zis
tu când ai fost prins de grănicer cu marfa în spinare - - • S a u dus < ei patruzeci lei, s a u dus toate
visurile frumoase . - • Acum ispăşeşti tu contrabandist in celula izolatoare şi de deparazitare so­
cială, iar mătasa tovarăşa ta de contrabandă dşteapta cu resemnare în magazia delà v a m ă s ă - ş i
primească botezul legalităţii spre a străluci n vitrina unui magazin, pană când tu te ofileşti în
acea magazie umană - • •
In acest timp şeful din Ford se află n plăcuta sa societale, înconjurat de lot ce are mai
elit şi aristocrat societatea umană din acel orăşel. In aburii cafelujei fumându şi havana indignat
citeşte c ă , la T â r n a Mare, la Bicsad comune din jud Sătmar, ţărani aducând marfa de contra­
bandă la somaţiile legale a luat'o la fugă părăsind marfa şi căzând în urmă atinşi de gloanţe >n
zăpada proaspătă din a c e a noapte. „Ce neatenţi sunt aceşti nemernici; iarăşi doi saci de marfă
in minus, iarăşi pagubă din neatenţia lor" — mormăie mire dinji şeful şi în semn de indignare
nu pontează, decât câte un sutar la ruletă in a c e a seară . . .
• • •

Palidă cu buzele albe, c e a r c ă n e negre la ochi stă ghemuită pe patul de scânduri a ce

lulei întunecoase Anu{a. Prin ferestruica cu zăbrele sclipocind şi curioasă işi a r u n c ă zarea câte o
stea de pe bolta neagră. In întuneric p a r c ă vede fata roşie a micei fiinţe născute in dosul surei,
buzele grimate gata a plânge şi a zbiera în l u m e : „Uite am venit, deşi nu m aji dorit, sunt aici
vă place, ori nu vă p l a c e " . . . Dar fata m a m ă îngrozită lipeşte mâna pe guriţa micu}ă : „Nu - nu,
ferita Dumnezeu, nu tipa, nu e voie, mă omoară mama şi tata, mă părăseşte Ion, mă batjoco­
reşte satul.. •" Când m â n a i lipită cu putere pe micuţa gură obosită c a d e , nimeni nu mai plânge,
e linişte mortală, numai un câine latră în depărtare şi un liliac zboară făcând loopinguri curioase.
In întunericul celulei parcă se aude v o c e a teribilului procuror : . . , scoateţi din rândul societăţii
aceasta mişelă, care a omorât o fantă, a răpit un viitor membru a societăţii umane" . . . Anuja
ghemuită pe patul de scânduri plânge şi cu groază se gândeşte la c e a c e a făcut şi cere iertare
delà societatea u m a n ă . . . de!a to{i pe cari i a vătămat.
• • •

Miros greu de „Chat-noir" pluteşte in aer- Sub ghirlandele împletite din sute de becuri
colorate aluneca perechile încântătoare la melodia unui vals erotic • • • Numai frumoasa Vally nu
d a n s e a z ă , ci stă ghemuită într'un jilt comod, tremurandă, cu c e a r c ă n e la ochi şi cu privire rătă­
cită priveşte în coctailul spumegos din p a h a r . . . „Ce e cu tine draga mea? — o întreabă îngri­
joratul soi. întotdeauna amabil şi atent fată de soţia s a încântătoarea Vally ii şopteşte la ureche:
„Plecăm George sunt extenuată, nu pot sta mai departe • • ." Iar a c a s ă Dna Vally face reproşu­
rile obişnuite şi promite pe tot c e a r e mai drag, c ă nu se mai supune incă odată unei astfel de
operaţii căci mamoşul a spus c ă e pericol de moarte • • • Iar încântătorul George, teribilul procu­
ror, cu mâinele împreunate promite o atenţie deosebită şi cu verva-i cunoscută delà bară con­
vinge pe solia sa, c ă nu poate exista mai teribilă greutate, mai incomod ceva, c a şi copilul a c e a
mică broscuţă miorlăitoare care te retine delà societate, delà prieteni şi tot ce-ti oferă cercul tău
s o c i a l . • • B r r r . . . copiii ! . . . In budoir e cald, radioul cântă şi micul Fifi, adorabilul căţeluş,
din pufurile sale aprobă lătrând : in numele societăţii umane •• •

Crăciunul amintirei
In noaptea asta sfântă de Crăciun
Când peste prag colinda se strecoară,
La vatra ndepărtatului cătun,
In noaptea asta sfântă de Crăciun
Fiorul amintirei mă'mpresoară-

Aveam şi noi un brad strălucitor

Ce-şi răsfrăngea lumina in oglinda ;
Şi'n fata unui foc mângâietor
Noi ascultam uimiţi, cum în pridvor
Se'nfiripa, în tremur, o colindă.

Sunt ani de-atunci ! Cătunul părăsit

In vitregiea soartei ne'ndurate,
Din zi in zi povestea şi-a urzit
Pe vatra unde eri a strălucit
Noianul de-amintiri înseninate.

Păşesc încet, o umbră se desprinde

Şi stropii de tăcere ce greu cad !
Tăceţi, aud frântură de colinde,
Dl Alexandru^Nicorescu
publicist — membru al grupului
Pe vatra amintirei se aprinde
Lumina fermecată-a unui brad!

In noaptea asta sfântă de Crăciun

La vatra spulberată şi pustie,
Cu sufletele grele se adun,
In noaptea strămoşescului Crăciun,
Toti, ce-au avut cândva, o bucurie! •••
/ H e x . IWIcorescu
Viată din viaţa
unei lumi neînţelese
— d e T h . 1- Ţ u c a n o v i c i —
Sub nişte brazi seculari, co-
periţi de zăpadă, la marginea
unui codru, un cerb şi o căpri­
oară îşi găsiseră adăpost pen­
tru o noapte aşa dupăcum le-a
hotărît animalelor, Ziditorul.
Brazii cu ramurile întinse ca
nişte policandre de biserică e-
rau luminaţi' de o ,'ună fosfo­
rescentă, care urca deasupra
vârfurilor învăluite în omăt.
Steluţe de zăpadă, cădeau de
sus pe fruntea căprioarei. Cer­
bul întindea botul către ele to-
pindu-le cu suflarea lui caldă.
Oc'hii lui mari şi vioi scăldaţi
in lacrimi dulci ca picăturile
de rouă, păreau aprinşi ca nişte
smaralde din fundul mărilor^
Simţea suflarea fierbinte a că­
prioarei, pe lângă urechi ca
mângăerea unui vânt proaspăt
de Iulie in amurgul serilor ră­
coroase. El cu privirile veşnic
treze n'avea timp nici să-şi în­
chidă pleoapele de grija necu­
noscutului, de temuţii lupi, ca­
re toată noaptea umblau, prin
codrii în haite, lihniţi de foame.
Căprioara mai obosită din
cauza făpturei sale delicate a
întins capul peste grumazul lui
ca pe o perină şi şi-a închis
ochii ca două portiţe. A ador^
mit. La un moment a tresărit
din scurtul vis, deoarece auzise
un sgomot aproape impercep­
tibil în brădet, ca o împuşcă­
tură .sinistră de armă. A de­
schis ochii în mai puţin de oi
secundă şi când s'a convins că
nu este nici o primejdie şi
cerbul e aproape, i-a închis dini
nou într'un suspin. El abătuse
capul cu coarnele rămuroase
dealungul trupului ei, să vadă
dacă-i liniştită, întrucât aceas­
tă linişte nu era decât propria
fericire. Apoi, a rămas aşa cu
ochii pironiţi la ea urmărindu-i
zvâcnirile inimei şi aburii cal­
zi ai botului. Aşa cum ştiu să
privească aceste animele numai
copii uneori mai privesc, cu
ochii aceia limpezi ai blân­
deţii ce cuprinde totul.
Şi cum sta aşa ca o stană de
piatră, el a început, să se gân-
aească, — la ceeace numai un
Cerb poate gândi — ca un ani­
mal fără legi morale. Scurta
iui judecată se limita numai la
ce văzuse şi auzise de când
fusese pui mic, mic cât un imcîn-
zuleţ, ae când începuse să sară
stâncile, grăbişi la picior, să
roadă vârfuri de arbuşti, frun­
ze, şi iarbă parfumată cu ffori.
Acum era numai de 5 ani, vâr­
stă destul de vânjoasă, îi cres­
cuse coarnele puternice şi co­
pitele ca fierul pentru a se apă­
ra la nevoie cu duşmanii. Dl. Th. I. Ţucanovici
funcţionar — niembru al grupului
Se gândea la seara aceea de
toamna îngălbenită, când a cu­ era la împărţeala vreunei ramu­
noscut mai bine pe mama lui,, ri cu flori îl îndepărtau lovin-
când au odihnit lângă cioporul ciu-1 fără vină.
de brazi din vale, când ochii Şi aşa fiind, creatorul care
ei se făcuseră ca doi cărbuni vede pe toate şi ştie totul fă-î
stinşi, şi a întrebat-o: eându-i-se milă de el a coborît
pe pământ într'o bună zi pé
— Ce ai măicuţă, eşti obo­ lumina soarelui. L-a găsit stâhdj
sită? la izvor privindu-şi chi­
— Nu i-a răspuns şi i-a ară­ pul în apă şi l-a întrebat:
tat o rană între coaste. De a- — Ce faci podoaba mea aci?
cum pentru mine se întunecă — Mă răcoresc, şi mă gân­
orizonturile, dragul meu, pier desc Doamne ca un cerb, că
brazii, pior bucuriile şi mă a- n'am pe nimeni în lume. Sunt
lungă făptura, departe. Atunci din mila Ta prea supus şi de-
şi-a întins capul către el şi a în­ aceea toţi mă urăsc.
lemnit cu ochii spre cer. L-a lă Mai bine mă făceai om Zidi-
sat mic de două luni aşa cum torule, dar fiincă mintea mea
rămân puii de cuc în frageda mărginită nu Cuprinde şi nu în­
lor conştientă, sau cum rămân ţelege nemărginirea Ta, voiu
orfanii cei pierduţi ai lumii. trăi precum ai hotărît, singur.
De atunci a buimăcit cărările — Podoaba grădinii mele, îţi
munţilor din ciopor în ciopor voi da tovarăşe, o căprioară bu­
de cerbi şi căprioare cu dorul nă, blândă şi frumoasă după;
de a se înfrăţi cu cineva. _Şi cum ţi-e gândul zise D-zeu! Şi,
printre cerbi şi căprioare află vâşti, din frunzări apăru o
gelozie, ură şi îngâmfare aşa făptură plină de viaţă în cât îi
că unii dintre falşii prieteni 1- ardea inima ca focul şi îi stră­
au dus într'o zi la izvor şi ple­ lucea ochii ca jarul. Să ştiţi de-
când furiş de lângă el l-au lăsat acum că ori de câteori şueră
mişeleşte lupilor pentru a-1 .pi­ vântul prin codrii, murmură a->
erde. Alţii l-au împuns uniţi, pele şi eiânfeăj '.paserile în toata
cu coarnele pentru o căpriţă cu sunt melodiile mele muzica ce­
care se împrietenise, iar când rului voinţa mea. Vă clădesc su-

fletele pe a c e s t e melodii nemu­
r i t o a r e , c ă c i c i n e l e î n ţ e l e g e şi
i u b e ş t e p e m i n e m ă va i u b i .
D e o d a t ă s ' a f ă c u t un n o r a l b
ş.i D - z e u a p i e r i t î n d o s u l s t â n ­
c i l o r T i s m a n a , p u r p u r a t e î n a-
pu.sul d e s e a r ă c a un m i r a c o l
neobişnuit.
P ă r e a un Curcubeu c e î n c o n ­
j o a r ă n u n ţ i i cu a u r e o l e i n f i n i t e .
D e atunci cerbul şi căprioara,
au r ă m a s p r i e t e n i n e d e s p ă r ţ i ţ i
până în i a r n a a c e e a c â n d se
odhniseră ca doi gemeni sub
brazii seculari. Cerbul s'a
aruncat ochii, c u m s t a aşa cul­
cat, mai la vale pe fata unui
p â r â i i ş z g l o b i u ce s c l i p e a la lu­
n ă c a un b o g a t t e z a u r de d i a ­
mante. In fiecare l i c ă r i r e vedea
o nevinovăţie imperceptibilă, 0
r e f l e c t e s u f l e t e a s c ă în c a r e s e
a d â n c i : e c e r u l şi s t e l e l e . C o d ­
r u l î n c a r e n u s e auzea n i c i o
şoaptă părea tă-I mistue cu
adânca-i t ă c e r e unde t o a t e vie­
tăţile iernau.
A v ă z t . t un t r u n c h i u d e c o p a c ,
a s e m e n e a u n u i v â n ă t o r la p â n ­
dă şi a i i e e p u t să s e î n t r e b e :
A ş fi în s t a r e s ă m ă a p r o p i i
o d a t ă d e un v â n ă t o r s ă - i c e r
e r t a r e ? Ci prioara c a r e t o c m a i
a t u n c i a s e d e ş t e p t a s e din s o m n ,
îl a u z i ş i p i m b â n a u - ş i b o t u l p e
la b o t u l Iul îi s p u s e m â n g â i -
du-1 :
— Oamenii dragul meu simt
Ia m o a r t e a r o a s t r ă m u l t ă d e s -
t ă t a r e . C e a dintâi fiinţă c a r e
i u i s'a s u p u s a u c i s - o ; ă n ă t a t e , i u b i r e şi m i l ă f a ţ ă d e
> u c i s - o p e n t r u i u b i r e a de-a o m o -
vi, a d e s e a o r i - I n s t i n c t e l e omil­
ii i s e î m p l e t e s c c u i n t e l i g e n ­
ţ e , s e l u p t ă d e a p u r u r i ca d o u ă
p a s ă r i în s b o r ş i î n r e a l i t a t e
d i u p r e f ă c ă t o r i a . E l ucide, în­
s â n g e r e a z ă şi r e g r e t ă , apoi corn
pitimeşte faptei2 sale pentru a
avea un m i j l o c de s c u z ă f a ţ ă
de marele adevăi, căci adevărul
e mai s t r ă l u c i t o r decât drepta­
tea.
Lupii sunt m a i îndreptăţiţi de
c â t o a m e n i i , icred e u , d e o a r e c e
nu au o a l t ă p o s i b i l i t a t e de a-şi
capătă hrana, decât atacând si­
liţi de foame. U n § c h i n c e t de
lupt le-a t ă i a t vorba. A m â n d o i
a u t r e s ă r i t d r e p t în p i c i o a r e ,
c â t ai clipi din o c l r , r ă m â n â n d
»À P1 R M A R È i «
a t e n ţ i 'cu o c h i i ş i u r e c h i l e s p r e
codru. După aceia a urmat o
linişte ca de m o r m â n t , apoi el
cu coarnele scutura o c r e a n g ă
c'operită de z ă p a d ă c a să-şi
iîîlădieze muşchii gâtului cu­
prinşi de frig.
A m â n d o i au văzut o s t e a c ă i
z a n d din c e r d e p a r t e s p r e o r i ­
zontul cenuşiu, c u scâtei de
t o c d u p ă e a c a un t ă c i u n e . C ă ­
prioara a tresărit iar cerbul a
b ă t u t c u Copita p ă m â n t u l ca
ş i c a n a a r fi v o i t s a s e î m p o t r i i
vească acelui fenomen minunat
şi t e m u t al n e c u p r i n s u l u i . A l t ă
s t e a a căzut, alta ş i iar alta pâ­
nă l a z i u ă , aşa r â n d p e r â n d ,
spre diferite colţuri ale ceru­
lui c a n i ş t e r a c h e t e r e b e l e f ă r ă
ţintă. P ă r e a u zvârlite din ar­
cul oţelit al v r e m i l o r deasupra
oceanului de n i n s o a r e . In sufle­
t u l l u i s ' a f ă c u t un g o l d e t e a ­
m ă , î n c â t f e r i c i r e a i-a f u g i t s u b
geana ochiului înclinat de pă­
reri de râu. D u p ă ce au p e r i t
s t e l e l e , ciliar d i m i n e a ţ a , v r e - o
trei lupi s ă r e a u în g a l o p z ă p a d a
c ă t r e ei, ş i f u g a , a u f u g i t a-
proape o oră, fără ţintă pe
unde numai D-zeu le-a a r ă t a t
d r u m u l , p â n ă c e .s'au p o m e n i t
in m a r g i n e a u n u i s a t . l â n g ă u n
pod.
— D r a g u l meu, zise dăprioa*
r a ş t i ş i tu, c ă o a m e n i i a u g ă s i t
de m u l t p e D - z e u . I I s l ă v e s q
în b i s e r i c i ş i s e r o a g ă l a el
să-i înveţe să f a c ă binele. E i au
c r e d i n ţ a -clădită p e e r t a r e , b u ­
cei slabi.
— Da, dar nu pentru anima­
le, pare-mi-se.
— Ş i pentru noi cred că a
spus ceva D-zeu când a fost
odată de p ă m â n t , dar oamenii
a u u i t a t s ă s c r i e . T o t u ş i s ă în-
i n o e r c ă m cu preţul vieţii ade­
vărurilor, spre a ne pleca şi
supune omului. Uite, zise c ă ­
p r i o a r a , la 1 0 0 de s ă r i t u r i de
a c i , e o b i s e r i c ă ş i p â n ă c e mal
e vreme să s ă r i m î n c u r t e a e i ,
c ă n e a j u n g lupii.. Z i s şi făcut,
ş i ţ o p , ţ o p , p â n ă de odată,.,
sfârrr săriră tocmai când
lupii s e a p r o p r a s e r ă de g a r d .
S u s în e l o p t n i ţ ă a î n c e p u t s ă
b a t ă c l o p o t u l i a r f i a r e l e a u fu*
git s p e r i a t e spre c o d r u . D a r
clopotarul văzuse c e r b u l si că­
prioara înăuntru,şi a alergat în
g r a b a la doi vânători c a r e a u
venit cu puştile pline depltim-
bi s ă - i u c i d ă . A m b e l e a n i m a l e
stăteau în faţa bisericii între
c e i doi b r a z i c u c a p e ţ i l e r i d i ­
c a t e s o l e m n c ă t r e e i ş i du u r e ­
c h i l e d r e p t e c a 'n f a ţ a u n e i s u ­
preme comtemplaţii, iepădându-
s c de s i n e .
De lângă clopotniţă unde se,
încuibase m o a r t e a octetunătură
a răsunat jilav răscolind liniş­
t e a s a c r ă a b i s e r i c i i şi c ă p r i o a ­
r a a c ă z u t du c a p u l s p r e i n t r a r e
într'un lac de sânge, cald.
A Qoua d e t u n ă t u r ă u r m ă şi
c e r b u l t r e s ă r i î n t r ' u n s a l t eroxu
siniţina p i c i o r u l dinainte c ă i-se
înmoaie. Atunci a îngenunchiai
i.os cu c e l ă l a l t n e p u t a n d s ă s t r i ­
ge ca- u n o m c a r e î ş i f a c e r u ­
găciunea apocaliptică. T o c m a i
a t u n c i p r e o t u l , un om b ă t r â n ,
s'a o p r i t l a p o a r t ă s p e r i a t l a
v ă z u l v â n ă t o r i l o r . Venise l a l i ­
turghia de dimineaţă p e n t r u c a
s ă v a d ă cee.a c e nu-i f u s e s e d a t
până aci să vadă, nişte oameni
p r ă p ă d i ţ i , n e m i l o ş i din î n t u n e ­
r i c u l m o r a l al u n u i s a t , u n d a
lumina ajunge târziu, care lua­
s e r ă v i a ţ a u n u i a n i m a l i a r Ce­
l u i l a l t p i c i o r u l ş i !e-a s p u s :
— Ce aţi făcut ticăloşilor?
— A m împuşcat o căprioară
părinte !
Intrând popa înăuntrul eurţei
s'a a p r o p r i a t d e c e r b , c u m â n a
întinsă mângâindu-1 pe frunte.
A n i m a l u l îi m i r o s e a a n t e r i u l ,
îi s ă r u t a c i ş m e l e s i c l i p e a r a r
din ochi c ă t r e d â n s u l . C ă p r i o a ­
ra sta lungită si m o a r t ă .
— Cel mai mare păcat să
ştiţi! In grădina Domnului toa­
t e v i e t ă ţ i l e au d r e p t I a v i a t ă
când se supun şi v o i l e u c i -
deţi. C i n e ştie s e c r e t u l vieţii
lor c a r e le-a î n d e m n a t să vină
aci. ;
D u p ă l i t u r g h i e p ă r i n t e l e spu­
nea în faţă satului î n t r e g :
» C â n d omenirea nu s e va' inai
a s c u n d e în dosul prefăcătoriei
ş i u c i d e r i l o r v a fi s u p e r i o a r ă
animalelor. P â n ă atunci la c e
bun cruda inteligenţă asupra,

celor mici care deapururi tind
să fugă de n o i ? . Legile lor mu­
te v o r e ş i l a l u m i n ă în v e a c u r i l e
viitoare.
Primăvara, fiindcă părintele
l o r g u î n g r i j i s e dé c e r b s ă i-se
v i n d e c e r a n a , t o a t ă i a r n a , îl în­
v ă ţ a s e s ă v i n ă l a el a ş a .şchiop
c u m e r a ş i îi da din p a l m ă z a ­
h ă r , f l o r i d e tei ş i a p ă din b l i d .
T r ă i a animalul paradisului aco­
lo t a o p o d o â b a n o b i l a , b l â n d ă
şi c u m i n t e . "Când r ă m â n e a sin­
g u r v e n e a la g a r d î n t i n d e a b o -
Crăciunul, regenerator de
datini strămoşeşti
Serbarea calinilor este o eta­
p ă d e r o m â n i s m l a p r a g u l unei
lumi p a t r i a r h a l e î n e c a t e în a p e ­
le m o d e r n i s m u l u i e x a g e r a t . E s t e
un b u n p r i l e j d e r e î n v i e r e a î r u
m o a ş e l o r n o a s t r e obiceiuri de
Crăciun, obiceiuri d e s p r i n s e din
negura vremurilor şi perpetuate
ea o c o m o a r ă d e s c u m p e r a r i ­
tăţi.
Retrăim acum, întreaga a t ­
mosferă de b a s m a C r ă c i u n u ­
lui de a l t ă d a t ă . N e a d u c e m a-
m i n t c de poveştile c o p i l ă r i e i ,
ou s a t e a s c u n s e s u b n ă m e ţ i ,
cu î n s e r ă r i t a i n i c e p e z i m ţ i i d e
l i e r ai g e r u l u i t ă i o s .
I a t ă i s b u c u i n d p e i c i c o l e a lu­
mini p a l i d e l a f e r e s t r e l e s c u n ­
de. Î n ă u n t r u e b i n e ş i c a l d . . E
v e s e l i e şi b u c u r i e . In l i n i ş t e a
compactă sbârnăe deodată îri
n o a p t e , un g l a s d e c o p i l . E pi­
c u r a i de a r g i n t al c o l i n d e i , c e
n e b a t e î n g e a m şi n e c e r e a s ­
cultare. Şi-apoi glasurile curg
n ă v a l ă , c a un ş u v o i u d e v i a ţ ă .
Ş i cu c â t s â n t m a i s t r i d e n t e ,
m a i asciiţite cu atâta ele spin­
t e c ă v ă z d u h u l m a i r u g ă t o r , în
imn d e s ă r b ă t o a r e . S a l u l v u e ş t e
de c l o c o t u l v o c i l o r î n t â r z i a t e .
Colindătorii v o r b e s c cu dumne­
z e i r e a . P e n t r u c ă în n o a p t e a
Crăciunului totul e sfânt. T o t u l
vorbeşte.
.»AFIRM A R E A *
tul p r i n t r e lanţi şi s ă r u t a mâi­
nile c o p i i l o r , b ă t r i n i l o r şi l a
toată lumea, înţelegând fără
graiu s ă v o r b e a s c ă şi s ă c u c e ­
rească inimile mulţimii. Chiar
mâinile vânătorilor care i-au
î m p u ş c a t Je m i r o a s ă in z i l e l e
de d u m i n i c ă , c â n d a c e ş t i o a m e ­
ni v e n e a u s ă - ş i s p e l e p ă c a t e l e .
C â n d n u e r a n i m e n i p r i n cur­
te, p ă ş t e a m o h o r p e l o c u l u n d e
căzuse c ă p r i o a r e apoi se culca
singur, gânditor, privind văz­
d u h u l din c a r e c ă d e a c i l e o
stea deasupra munţilor.
de Oct. R u l e a n u
Dl Octavian Ruleanu
B ă t r â n c a v r e m e a şi" g â r b o v ,
M o ş C r ă c i u n , s i m p a t i c u l nw§-,
n e a g cu b a r b a de r.âpadâ şaj
ochi de cărbune, s o s e ş t e încăr­
cat de daruri multe pentru co­
piii a s c u l t ă t o r i . U ş i l e s e d a u
în l ă t u r i ş i c a s a s e u m p l e de
fiorul bucuriei. Copiii scâncesc^
tupilându-se prin colţuri, bolbo­
r o s i n d c u v i n t e î n g ă i r a a t e din fri­
c ă şi veselie. C â t ă m i ş c a r e nu
î n t r ă a c u m în o r i c e b o r d e i e ,
uitat de lume şl de viaţă!!....
In oraşe noaptea ajunului e
noapte comună, cu nimic Spe­
cific. D o a r îngerui, acest oaspe
ce a î n l o c u i t p e r o m â n e s c u l ş i
şăgalnicul M o ş Crăciun, mai
exaltează imaginaţia copilaşilor
c a r e a ş t e a p t ă cu inima a d u s ă
m o t o t o l în g â t , c l i p a f e r i c i t ă a
v e d e r i i p o m u l u i de C r ă c i u n a-
d u s de î n g e r .
O c e delir!... c e f r e a m ă t de
bucurie indescriptibilă. Pomul
cie C r ă c i u n , bradul., o i m p o r t a -
ţie g e r m a n ă , generalizată azi
in î n t r e a g a c r e ş t i n ă t a t e , apare,
în j o c u l l u m i n i l o r ş e r p u i t o a r e
ca o a r ă t a r e d i v i n ă . D a r u r i l e
îngeraşului bâlaiu, cu aripioare
de vânt şi vis, s â n t n e n u m ă r a t e
sub bătaia privirii mulţumitoa­
re a copilaşilor care le-ar înghi­
ţi de f e r i c i r e . P ă r i n ţ i i nu ştiu
ce să facă. S ă râdă sau să plân­
g ă . E s t e o c l i p ă d e u i t a r e lu­
m e a s c ă , de p ă r ă s i r e a m i z e r i i ­
l o r z i l n i c e ş i a g r e u t ă ţ i l o r d«t
y â n ă a c u m . C e p u ţ i n ţ i n e însăl
clipita!... Ş i totuşi pururi o do­
r i m c a o r e c pni o r t a r e , c a un
b a l s a m î n v i o r ă t o r . A i c i e una.
din m a r i l e s e m n i f i c a ţ i i a l e s ă r ­
b ă t o r i r i i N q ş t e r i i Dumnezesau-*
iui M â n t u i t o r .
N u p e s t e m u l t a u z i a p o i şij
clinchetul unui clopoţei p r e v e s ­
titor ae pietate. Caţiva copilaşi v
ţ â ş n e s c pe uşă, împopoţonaţi
cu c ă c i u l i m i ţ o a s e , ţ i n â n d drept)
ea un t r o l e u , s t e a u a s c l i p i t o a r e i
de m i n u n a ţ i i d u m n e z e i e ş t i . Şi
p o v e s t e a î n c e p e din v e a c şi s e
sfârşeşte cu magii ce prostern
daruri luminosului copil din
iesle.
Ş i tot a ş a s o s e s c d e a v a l m a
oaspeţii. Nu întârzie , nici cap­
ra, turca sau brezaia, arătarea
s p e r i e t o a r e dg c o p i i c u b o t l u n g
şi t l ă m p ă n i t o r . C â t e o d a t ă se
abat şi Irozii, Viflaimul sau
Craii delà R ă s ă r i t , adevărate
teatre ambulante.. In faţa lor
nu ştii c e să admiri m a i mult,
vechea şi totuşi noua poveste
a lui I r o d , c u u c i d e r e a c e l o r
14 mii d e j u u n e i p e n t r u a f l a r e a
lui C r i s t o s , s a u t e h n i c a naivăj
şi m a e s t o a s ă în s i m p l i t a t e a ei
a interpreţilor m a s c a ţ i la repe­
z e a l ă şi t r a n s f o r m a ţ i r a p i d în
C r a i , ciobani, î n g e r i şi Irozi.

Deşi originea Irozilor se pierde
în m i t u l p o p o a r e l o r n o r d i c e , n o i
s
tiií*tÖafe- ac*ésiea i-âm" a s i m i l a t ;
credinţelor noastre romanice.
N u t r e i m e s ă t r e c e m c u ve-
o e r e a , Că s ă r b ă t o a r e a Anului
N o u , - c a r e c o i n c i d e cu S â n — •
^ ă s a i u , f o r m e a z ă in m i n t e a R o ­
m â n u l u i ' a c e l a ş cadru cu Cră-
ciünttl. Ş i d a c ă A n u l N o u adîuce
Că. s i n e d a t i n i î n a f a r a i s v o r u l u i ţie se n a s c uneori aşa realizări,
religiös de inspiraţie, este uşor
de observat că t o c m a i ideea
unui nou an, a unei noui e t a p e
d e v i a ţ a f o r m e a z ă un m a r e
s e m n d e î n t r e b a r e p e n t r u fie­
c a r e om.
" A m i n t i m in t r e a c ă t f r u m u s e ­
ţea d a u n e i p l u g u ş o r u l u i , e x p r e ­
sia" î i i s ă ş i a v i e ţ i i a g r i c o l e ; a p o ­
teoză sfintei munci a pământu­
lui, datină prea puţin cunoscu­
t ă lâ n o i în A r d e a l , ş i n e oprim;
un m o m e n t l a d i v e r s e l e o b i c e ­
i u r i ş i s u p e r s t i ţ i i din seara v i f o r n i ţ ă în l u n a r e s p e c t i v ă .
Anului Nou.
" C a r e d i n t r e n o i n ' â r dori să
ş t i e a c e a v e ş n i c ă e n i g m ă a vii­
torului? C ă c i nu este greu s ă
öD'servi c ă g e r m e n e l e n e o b o s i t
aî supoziţiilor roade până şi torilor acestora, desprindem c a
cele mai iscusite minţi, dându-
fe î n d o ë l i ş i s p e r a n ţ e în c a d r e l e
fettpers'tiţiilor c a r e au e x i s t a t
şi v o r m a i e x i s t a . S ă n u n e m i ­
r ă m d e c i p r e a m u l t de r o l u l
c o v â r ş i t o r a l c u r i o z i t ă ţ i i l a po­
por.
î n t â i a şi m a r e a problemă des
l e g a t ă de n o a p t e a s f â n t ă c â n d
f i r e a î n c r e m e n e ş t e in e x t a z i a r
d o b i t o a c e l e v o r b e s c i n t r e e l e de,
nu-i b i n e s ă l e a s c u l ţ i , ' e s t e
p r o b l e m a ursitei. Neobositul \
f o l k l o r i s t din t r e c u t . S i m e o n
F l o r e a M a r i a n în v o l u m i n o s u l
său s t u d i u r e f e r i t o r l a sărbăio-»
rile* R o m â n i l o r n e d ă n e n u m ă ­
r a t e e x e m p l e d e m o d u l c u m fe­
t e l e p r o c e d e a z ă p r i n fel de fel
de mijloace să desprindă din a p o i acea î m b i b a r e de f a n t a s t i c
cenuşiul vremii, figura viitoru­
lui soţ sau c e l p u ţ i n un i n d i c i u
cât d e m i c p e n t r u a-1 d e s c o p e r i .
V i i t o r u l nu p r e o c u p a insă,
numai p e t i n e r e l e f e t e c a r e s t a u
în f a ţ a u n e i m a r i r ă s p â n t i i d e
viaţă! P ă r i n ţ i i ş i Cătrănii c a r e d e l à s t r ă b u n i . S a t u r n ă l î i l e r o ­
t â n j e s c p u r u r i în o f t ă r i d u p ă
t r e c u t , a u şi ei v a g i n p e r a n t e d e a u ş i éle p e l a s f â r ş i t u l l u i
şi l u m i n o a s e v i z i u n i d e v i i t o r .
O r i c â t d e b ă t r â n a r fi c i n e v a ,
AFî RM ÁRBA*
p r i m e ş t e cu n e s p u s ă m u l ţ u m i r e
câteva vorbe bune scoase din
a r u n c a t u l b o a b e l o r de g r â u o r i
de porumb. V e z i imediat cum
i n o c h i i lui s t i n ş i l i c ă r e ş t e un
f i r i c e l de î n a l t ă t e n s i u n e v i t a l ă .
D a r A n u l N o u e s t e ş i un în­
semnat punct pentru metereolo-
g i a ţ ă r a n u l u i n o s t r u . Ş i n u rar©
o r i s t a i u i m i t c u m din s u p e r s t i ­
î n c â t nu m a i ştii de este o sim­
plă c o i n c i d e n ţ ă b i z a r ă , s a u u n
j o c a l naturei pe care poporul
in i n t u i ţ i a s a î l p r e s i m t e . Listen!
silele trebuincioase stabilirii
m e r s u l u i v r e m i i în n o u l an, s â n t
la î n d e m â n a f i e c ă r u i a . S e d e s ­
f a c 12 m o d e s t e c o j i d e c e a p ă ,
s e u m p l u cu s a r e , s e a ş e a z ă pe
un l o c s v â n t a t în n o a p t e a Anu­
lui N o u şi se a ş t e a p t ă m i n u ­
nea.. F i e c a r e coajă reprezintă
o lună. Dimineaţa cele cu sa­
r e a u m e d ă p r e v e s t e s c p l o a e şi
A m spus destul — credem —
in l i m i t a a c e s t e i p r e a p a l i a t i v e
icoane a minunatelor noastre
d a t i n i de C r ă c i u n ş i A n u l N o u .
Din întreg complexul sărbă­
o consecinţă, o arzătoare iubire
de c r e d i n ţ ă a n e a m u l u i r o m â ­
nesc. Toate manifestaţiile pro­
f a n e , p o r n e s c t o c m a i din m a r e l e
şi adâncul sentiment religios al
ţăranului nostru. I a r dacă une­
o r i e l e m e n t u l p r o f a n Covârşeşte
s â m b u r e l e m i s t i c al adevărului
r e l i g i o s , e s t e n u m a i din n e p o t o ­
l i t a s e t e de c u n o a ş t e r e , î n ă s c u -
tă în om.
B i s e r i c a c r e ş t i n ă , lipsita l a
î n c e p u t de f a s t ş i p o m p ă d e ­
şartă, a sfârşit mai târziu prin
a ceda p u ţ i n c â t e p u ţ i n t u t u r o r
inovaţiilor laice. Mintea cere
pururi ceva nou. Religia dă
prea puţine explicaţii diferite­
lor fapte şi î n t â m p l ă r i . D e aici
şi m i r a c u l o s , v e n i t ă din s p i r i t u l
o r i e n t a l v e ş n i c in g o a n ă d u p ă
forme noui.
N u e r a d e c i n e f i r e a s c ă o su^
p r a p u n e r e de elemente creştinei
p e s t e f o n d u l m i t o l o g i c păstraţi
m a n e , s ă r b ă t o r i l e f a s t u o a s e , Că­
D e c e m b r i e . 'Creştinismul a dat
n o u ă h a i n ă in n i m b u l n a ş t e r i i
salvatorului omenirii, şi i-a zis
Crăciun D a u n e l e toate le-am
moştenit, bineînţeles cu diver­
sele schimbări inerente timpu­
lui.
Prin urmare totalitatea obice­
i u r i l o r in l e g ă t u r ă c u C r ă c i u n i u
şi Anul Nou, (facem abstracţie
de B o b o t e a z ă ) c o n s t i t u e e s e n ţ ă
însăşi a sufletului românesc'.
C u l t i v a r e a i o r , a ş a in h a i n a
primitivismului şi a naivităţii,
este o p r o b l e m ă de conştiinţă.
P e n t r u c a să nu uităm. Venit-
au vremuri grele, şi puternice
t r a n s f o r m ă r i au r o s t o g o l i t în
haos, trecutul. Poezia Crăciu­
nului e s t e a s t ă z i în mii de l ă c a ­
şuri o sumbră realitate. Most
C r ă c i u n u l a m u r i t ş i e l , în n e ­
n u m ă r a t e daţi, de foame şi de
frig, n u î n î m p ă r ă ţ i a p a i a t u r i l o r
de c l e ş t a r c u ţ u r ţ u r i de ghiaţă'
unde el t r o n e a z ă ! c i în glodul
pământului frământat de oa­
m e n i î n a s p e c t d e n o r o i ş i vă»
duvit de s m a l ţ u l zăpezii. D e un
timp î n c o a c e , de m u l t e ori C r ă ­
ciunul nu mai apare gătit în
p u r p u r ă de n e a u a n e v i n o v a t ă .
El este trist, negru, îndurerat
şi întunecat sub coviltirul unui
c e r c a l e ş i a , p o s o m o r i t şi el d e
marele defect al omenirii cu
inimele de pământ.
D a r s ă nu alunecăm pe pan­
ta d e s c h i s ă de vreme. C r ă c i u ­
1
nul t r e b u e s â t r ă e a s c ă în poezia
p ă s t r a t ă din t r e c u t . ' S ă îneer-i
c ă m s'o facem. S ă a l u n g ă m lu­
m e s c u l real şi s ă trăim prin su­
flet, Ş i a c e s t s u f l e t e s t e î n c h i s
în dâtinele n o a s t r e r o m â n e ş t i
şi s t r ă m o ş e ş t i . .
S ă luăm lanterna sufletului
n o s t r u ş i s ă c o l i n d ă m s a t e l e un--
de c a e r u l vremii p a r e c ă n ' a
întunecat p e deplin Crăciunul.
A c e a bucurie de nedescris, acel
fior de t r e s ă r i e î m b r ă c a t a în
f o r m ă de d a t i n i , să-1 p l a n t ă m
ş i n o i a i c i l a o r a ş în c o s m o p o l i ­
t i s m u l unei r ă s c r u c i de civili­
zaţii.. '
S ă r ă s u n e in S ă t m a r u l r o m â ­
nesc acum măcar, Crăciunul
sfânt, vechiu ca însuşi poporul
nostru. E s t e un nimerit prilej
d e r e g e n e r a r e . Ş i p r i n regene-i
r a r e l a (civilizaţia a d e v ă r a t ă c u
antene în inima pământului no­
stru,

P r o b l e m e torice, pentrucă prin declaraţiile
Gânduri de ziua unirei
In vremurile acestea tulburi
când popoare ambiţionate de
intrigi şi de interese caută să
se întărească înarmându-se pen­
tru a sfida orice tendinţă paş­
nică, dreptatea fiecărui neam
trebue susţinută intens, şi până
la alte mijloace, numai cu ade­
văruri istorice. Ocaziile de ma­
nifestări pentru lămurirea celor
induşi în eroare trebuiesc cău­
tate nu aşteptate, cum am făcut
până acum. pentru a le scăpa
ori întârzia. Cu firea noastră
de a nu reacţiona până nu
ne'nteapă realităţile, am scăpat
multe ocazii de lămurirea indu-
şilor în eroare, dar am şi negli­
jat destule împrejurări. Cazul
cu 1. Dec,
Această simbolică zi care a
întruchipat aspiratiunile întregu­
lui neam românesc îndelung
răbdător de amarnice suferin{i
nu i s'a dat importanta cuveni­
tă măreţiei ei până nu s'a ridi­
cat ameninţător şi sfidător. Du­
cele. Nu i s'a dat nici un fel
de importantă mai bine zis fi­
indcă, argument de scuză, noi
am socotit unirea din acea zi
ca ceva firesc şi care odată în-
făpiuifă nu mai avea nevoie de
nici o proslăvire. Nu ne ştim
cinsti zilele noastre mari aşa
cum se cuvine şi nici nu le
cinstim pentrucă suntem grăbiţi
preocupaţi şi zăpăciţi de a stă­
vili şi capta iureşul unor ego­
iste interese, răspundem noi ace­
lor „înţelepţi" cari vin cu ast­
fel de scuze- Dar să revenim.
Dacă nu se ivea aspra lecţie a
prea încrezutului Duce oentru a
cere dreptate pentru Ungaria,
pentru Ungaria ocrotitoarea te­
roriştilor de Ia Janka Pusta, pen­
tru nobilimea maghiară repre-,
zentată atât de strălucit prin
, ilustrul falsificator de dolari Vin-
disgrefz, pentru un popor ce în
erunta lui sălbâtăcie a sfârtecat
pe roată trupul lui Horia, spân­
zurând şi schingiuind în mod
barbar sute de români neviho-
vati, dacă nu răsăriaun Muso-
lini apărător fatiş. dar indus în
eroare de anumiţi meşteri un­
guri, ziua de 1 Decemvrie ar fi
fost şi rămânea o simplă zi a
anului. Şi rămânea o simplă zi
fiindcă aşa suntem noi, diăcoşi
Ne-aprindem repede atunci când
nu prea trebue pentru a ne
potoli în fata lucrurilor serioase;
suntem prea sărbătoreti pentru
lucruri de minimă importantă
pentruca să căscam mereu la
ocazii solemne.
Caracterul educativ şi patrio­
tic al acestei zile nu l-am evi­
denţiat nici nu l-am exploatat
pentru & 1 sădi in inimile urma­
şilor. Ne-am mulţumit doar a i
monopoliza semnificaţia pentru
a face caz de patriotism în une­
le împrejurări politice. Atât. Fa­
tă de svârcolirile şi intrigile un­
gurilor şi ai uneltelor lor am răs­
puns doar prin Liga antirevizio-
nistă, iniţiativă particulară de a
trezi unele conştiinti, Liga în
care, ca deobiceiu în orice alte
împrejurări, s a u cam îngrămă­
dit şi fac adesea gură mulţi
dubioşi în ceiace-i priveşte sen*
timentele iubirii de neam, în
zile fără nici o semnificaţie, cu
aranjamente slabe, mai mult
prilejuind verificarea unor sim
patii politice sau alte chestii-
Nu s'a imprimat îndeajuns în
sufletele multimei măreţia şi
adâncimea acestei sfinte zile.
Nu s'a intensificat prin nimic în
străinătate dreptatea cauzei no­
astre. Dacă nu ne desmetecia
visul urît al înflăcăratului pumn
mossolinian, această zi de 1
Decemvrie se pierdea în vraful
celor 3 6 5 zile ale anului. Noi
ii suntem mulţumitori acelui
Duce duşmănos, pe care cre­
dem că-1 vom convinge în cu­
rând de justeţea unei cauze is­
sale eronate ne a făcut să ne
aducem aminte de noi şi de
păcatele noastre, de noi şi de
zilele noastre sfinte- Se afirmă
prin aceasta, întărindu-se odată
mai mult, înţelepciunea popo­
rului: Fiecare rău cu binele Iui.
Dar în această zi de I De-
cemvrie şi în alte zile de reîm­
prospătarea sentimentului pa­
triotic nalional ne-am mărginit
a evoca doar trecutul nostru
cunoscut, sbuciumat şi amar, a
înşira fapte pe cari le ştim şi
nu ni le contestă nimeni nici
chiar adversarii atât de înver­
şunaţi, Ungurii Nu am accen­
tuat asupra obiectului şi dacă
s'a făcut s'a făcut prea pufin.
Ungurii, azi, au încetat să ne
mai conteste faptul de a fi fost
noi cei dintâi aci pe aceste
pământuri Ungurii se leagă prin
revizionism de un drept pe ca­
re 1 ar avea asupra pământului
Ardealului, revendicânduşil, ca
unii ce l-au stăpânit aproape
1000 de ani, ca unii cărora, în
baza acelei stăpâniri silnice, le
revine de drept Noi nu am rer
liefat încă în nici o împrejurare
neseriozitatea şi şubrezenia
acestui punct de vedere, deşi.
precum am zis, cu aceasta fac
mai mult caz Ungurii Nu am
reacţionat şi nu le-am combă­
tut, pentru a Ie scoate din cap
pe cale paşnică această ideie
fixă, Ardealul. Deloc. — Mă
gândesc, fireşte, la străinătate..
— Din contra, prin hărjuelile
noastre, le-am dat ocazie să-şi
ademenească partizanii nestin- .
gheriji- Uită însă, sau le con­
vine să uite, stimabilii noştri
vecini aciuaţi acolo unde sunt,
dv foametea stepelor Asiei, c ă
pământul şi poporul pe care
şi-1 revendică in baza unei şta*-
pâniri samavolnice, ca acel po- .
por al „olanilor", a fost într'o
continuă protestare şi revoltă
 »AFIRM A R E A «

încontra n o b i l u l u i popor m a g h i a r vânt delà o bucată de vreme

plin d e b r a n d e n b u r g u r i , d e în­
c h i s o r i i o b ă g e ş t i , p r o t e s t e c e in­
dicau o stare nefirească, o ne-
dreDtate- D a r a c e s t e i Ungarii
n o b i l e , pe c a r e ooincarul v a l a h
a s c ă p a t - o d e fericitorul rai b o l ­
ş e v i c , a c e s t e i ungarii de dragul
c ă r e i a dl- M u s s o l i n i s e d ă în
ii t r e b u e ş t e m e r e u a m i n t i t , n u
d e a l t a d a r p e n t r u a n u fi a c u ­
zaţi c ă n a m prevenit lucrurile :
Molarele actuale ale României
sunt rezultatul evoluţiei de vea­
curi a unei idei de dreptate
Procesul stabilirii graniielor este
definitiv sfârşii."
CONST, GH, POPESCU

Necesitatea scrisului
românesc la graniţă
Nimic na este mai pasionant de­
cât a scrie. Nu credem să fie ceva
mai sublim pe lume ca şi puterea
cuvântului, puterea ideilor "generoase
aşezate pe hârtie pentru a fi comu­
nicate semenilor ca să te înţeleagă,
c a să le apropii sufletul de ai tâu*
simţindu-i una cu tine. Nu 'poate f
o satisfacţie mai mar* pentru ceţ
înzestrat cu talentul scrisului frumos,
Graniţa noastră dê NotÀ-Vèst a
fost şi în trecut şţ <g*f« şi azi nu nu­
mai una geoşi'rsîîea stabilita prin tra­
tatei? M pace, dar şi una e t n i c ă .
A4<4, la aceasta graniţă se tesp^'üna
elementul românesc é<t t e a mai cu­ Dl dr. Lucian, Bretân
notar public — membru ol grupului
rată rassă, cu «itînentul minoritar
fost dornt«*?,! înainte de unire.
putea înregistra atâtea aciaţiunl, aia'
î'ocmai datorită acestui fapt, stă­
tea reviste culturale, atâtea gazete v

decât văzându-se cum sufletul seu,
corn eul său, cum întreg complexul
său de gândire se transplantează în
marea massă a cetitorilor, modelân-
du-le sufletul, mintea şi cugetarea
după a sa proprie.
Satisfacţia aceasta, bineînţeles,
trebue să fie desbrăcată, însă, de ori
ce egoism, căci numai astfel poate
fi ea generatoare de ambiţiuni crea­
toare şi nu de îngâmfarea retrogradă.
Ne închipuim că aceste sentimente
trebue să mişte pe m a r i i noştri
scriitori cari le întăresc energiile
creatoare spre nemurire.
Cu totul altfel trebue privită pro­
blema scrisului, aci la graniţa ţării.
Aci scrisul este un imperativ naţio­
nal tot atât de indispensabil caşi o
bună administraţie, o gospodărie co­
rectă sau o pază bună.
întărirea graniţelor, mai ales aci,
nu se face numai prin întărirea eco­
nomică, administrativă sau militară
a elementului autohton şi majoritar,
ci în special prin întărirea sufletului,
prin trezirea sentimentelor generoase
atât naţional cât şi cultural. Ori, pă­
trunderea graiului românesc ales, pă­
trunderea culturel specific naţionale
nu se poate atinge altfel, decât prin
scris.
pânirea streină, aici a neglijat mai
mult culturalizarea elementului ro­
mânesc pentru a'l ţine şi mai mult
în întunericul sufletesc ce'l aduce cu
sine analfabetismul şi lipsa de şco­
larizare. Şi, ca o dovadă a spiritului
de conservare naţională, tocmai aci
la graniţă, elementul românesc s'a
dovedit a fi din toate răsputerile r e ­
fractar la orice încercare de asimi­
larea unei culturi streine, a unei
limbi streine şi a scrisului strein de
limba ce'o vorbea.
Unirea, înafară de bagajul de fe-
ciri şi bucurii pe care le a adus cu
sine în mod firesc, a mai avut şi un
alt efect binefăcător : descătuşarea
tuturor forţelor intelectuale creatoare,
până atucci ascunse şi chiar nebă­
nuite, în special pe tărâmul cultural.
Tinerii români, tineri delà Unire
şi până azi, din primul moment au
simţit îndatoririle lor în direcţia cul­
turalizării maselor româneşti şi s'au
pus cu toată puterea lor creatoare,
cu tct entuziasmul lor generos în
slujba celui mai însemnat imperativ
naţional aci la graniţă : ridicarea cul­
turală a poporului românesc pe toate
căile şi în special prin scris.
De aceea apoi, delà Unire şi până
azi, nicăiri în restul Ţării nu vom
teatre de diletanţi, caşi aci la graniţă.
Poporul atfit de batjocorit de ca­
re conlocuitorii minoritari, pe hrn
pul când aceştia erau încă stăpâni
peste destinele lui, trezit din letar­
gie, vrea să dovedească cu orice preţ,
faţă de supremaţia economică a con­
cetăţenilor minoritari, cel puţin gra­
dul de egalitate dacă nu chiar şi de
superioritate, în cultură.
Acesta este — credem unicul şi
cel mai plauzibil motiv al apariţiei
revistei noastre „Afirmarea*. Titlul
este foarte fericit ales, fiindcă toată
activitatea acestui modest grup de
tineri entuziaşti, ce înseamnă altceva
decât afirmarea culturalităţii neamului
românesc de pe graniţa din Nord- Ves-
ul Ţării !
Scrisul pentru cei delà graniţă nu
este un mijloc de a crea venituri
materiale sau de aş face o avere, ci
exclusiv un sacrificiu material.
El, pentru cei ce îl exercită, nu
este vreo platformă de ridicare la
măriri. Nici unul dintre cei ce prac­
tică scrisul, aci la graniţă, nu'şi face
iluzia nici de a deveni poet cu r e ­
nume nemuritor ca Eminescu, nici
de scriitor sau literat cum mulţi sunt
— slavă domnului — în aceasta prea-
slăvită ţară.

Nici unul — credem — dintre cei
ce, cu mai multă sau mai puţină
competenţă scriu àci la graniţă, nu'şi
comunică ideile sale prin acest mij­
loc din spirit de parvenire în nici ©
direcţie.
El se simte pur şi simplu, un
—••
U „
n. s e m n şi
, "Ne ' g ă s i m î n p l i n ă d e s f ă ş u r a ­
r e de a t m o s f e r ă evocativă. D e s -
v e l i r e a s t a t u i i lui \ a s i l e I «i
caciu, ne-a reáctuéiizat toată
gama s b ü o i u m ű l u i d e - a t â t e a v e a
curi, a mult încercatului nostru
Ardeal. S â n t momente unice,
nienite s ă pornească stăvilaruî
gândurilor s i s ă .fortifice con-
$tiitt|e amorţite, i n a c e s t e v r e ­
m u r i die b e j e n i e s u f l e t e a s c ă .
D a r alături d e f i g u r ă l u p t ă ­
torului, s'a r i d i c a t î n c ă o con­
tribuţie tot atât de tainică; E s t e
'slova t o p i t ă din s u f l e t , ş i r â n ­
d u i t ă d u p ă s o c o t e a l a Cea f ă r ă
á
sfârşit à permanentizării. Vasi­
i e L u c a c i u vâ r ă m â n e p r i n v i a ţ a
s â ş i î n f i l e l e ia ş t e r n u t e s p r e
c i t i r e şi pildilire de m u l t r e ­
g r e t a t u l n o s t r u Coleg şi cola­
borator Corneliu Mezea. Mono­
g r a f i a , r e c e n t a p ă r u t ă din s t r ă ­
duinţa dlui prefect al judeţului
n o s t r u c a r e a p u b l i c a t un c o n ­
c u r s în a c e s t s c o p e s t e u n i c a
lucrare a m p l ă şi documentată
din g e n u l a c e s t a , ş i a i c i l a n o i .
P r o c e s e literare
M u n i c i p i u l n o s t r u , în g e n e r a l )
oferă o viată monotonă.
P e n t r u i n t e l e c t u a l i în s p e c i a l .
C e r c u r i l e r o m â n e ş t i ş i - a u tă­
iat t o a t e p u n ţ i l e d e l e g ă t u r ă .
Singura ocupaţie »en vogue»
o f o r m e a z ă c a n c a n u r i l e şi intri-
găriile politice.
C o l o r i t u l î n s t r ă i n a t a l oraşu^
lui t i n d e s ă î n ă b u ş e a s c ă o r i c e
pulsaţie spirituală r o m â n e a s c ă ;
M u l t ă v r e m e s'a căutat
formulă de salvare.
»À F i R M A R È A. «
factor prin care se serveşte, fără P r o c e s e l e literarei prin aie-,
vre'un interes egoist, cel mai suprem c u t i i l e a n t r e n a n t e fae c a r e i e
imperativ naţional aci Ia graniţa Ţă­ oferă, prin în c r u c i ş a r e a de te­
rii pentru Is ö întări cât mai mult şj ze ş i a n t i t e z e , a r u n c ă î n b a l a n ţ a
pe aceasta cale: prin scrisul româ­ c e l o r c â t e v a c e a s u r i v i a t a în­
nesc ! săşi n
" —-Vi
LUCIAN BRET AN
problémaié ei.
toate
: La discuţii, înafară de a>p?û>
— — curor« şi apărătorul diti oficiu,
poate participă oricine;
•
o a m i n t i r e
• I è J u r i u l c a r e vá r o s t i
s• Programúi
j j » * v**
sentinţa
i n l e f e h M
a fi c o m p l e c"t a t '
cu recitări ş i c a n t o . , ; -
C a r t e a neuitatului nostru. C e r
C i e d e m c a p r o f e s o r i i şi în­
n e l m ^ p o a t ë s ă sil ţ i e iiil s e m n
văţătorii, în p r i m u l rând, vor
bÜri p e n t r u i n a u g u r a r e a p a g i n i ­
i n c u r a j a a c e a s t a a d m i r a b i l ă ini*
l o r m ă r e ţ e din c a r e s ă s e d e s ­
ţiativă.
p r i n d ă c o l ţ u l a c e s t a de ţară
S e v o r d i s c u t a p r o b l e m e It-
a ş a c u m a f o s t ş i e s t e el- I n
a c e i a ş t i m p , c a r t e a n ş este ş i
ţerş(re, Cazuri j u d i c i a r e celebre^
p i o b l e m ë %ê p s i h o l o g i e , p€flä-
O. a m i n t i r e d r a g a n o u ă . l n t â î u
g b g i e ş i S o c i o l o g i e . O r i c e şediH-
c ă ea i ţ i a r ă t ă î n a n s a m b l u ; r o ­
ţă; c u p r o g r a m u l u n u i a s t f e l d e
manul m i m vulcan de suflet
p r o c e s , v a fi o a d e v ă r a t ă des-;
r o m â n e s c ; ş i apoi c ă n e va a d u ­
tătare spirituală; .
ce a m in te de autor, t â n ă r ş i
î n z e s t r a t c ă r t u r a r , qăzut v i c ­ O d e s c ă t u ş a r e din g r i j i l e c b -
t
timă unui stupid' accident, în t i d i a n e ş i un s b ö r s p r e i d e a l .
vară anului acesta. Grupul i Afirmarea « i n t e n ţ i o ­
n e a z ă d e s c h i d e r e a a c e s t o r pro^
F ă r ă s ă f i m b i g o ţ i în s u p e r ­
c e s e l i t e r a r e î n cadrul u n e i d i s ­
stiţii, credem că există totuşi
cuţii asupra cărţii domnului
o logică inefabilă â semnelor.
Pericle Màrtinëseu: »Adoles-\
S â n t è m d i s p u ş i s ă v e d e m în
cenţii delà Braşovc, carte cáré
toate împrejurările de hazard
a declanşat, dealtfel, o apriga]
din p r e z e n t c â t e ün » s e m n « ,
discuţie în c o n t r a d i c t o r i u , î n
în d o s u l c ă r u i a s ê a s c u n d e a c e l
arenă* r e c e n z i i l o r ş i ciriticeloi'
s e m n d e î n t r e b a r e a c ă r u i in­
găzduite de »Vreméül.
t e r p r e t a r e a t â r n ă n u m a i de irto­
Organizatorii vor invita atât
dul c u m n o i n e ş t i m c a n a l i z a
J p e d. P e r i c l e M a r t i n e s c U •—
viaţa n o a s t r ă spre drumul m u n
a u t o r u l c ă r ţ i i — c â t ş i p e d.
cii n a ţ i o n a l e .
Oetâv Suluţiu, s u b t i l u l cin t i c
OCTAVIAN RULEANU delà » Familia « , întrucât d-sa
a f o s t până a z i c e l m a i v i o l e n t
» p r o c u r o r « al cărţii amintite.
In caz că cei doui scriitori,
vor accepta invitaţia, acuzarea
o v a s u s ţ i n e d. O c t a v S u l u ţ i u
iar a p ă r a r e a , alături de autor,
un p u b l i c i s t s ă t m ă r e a n .
P l a n u r i e n t u z i a s t e au fost
D e a s e m e n e i , s e v a p u t e a în­
puse î n d i s c u ţ i e , s'a discutat,
s c r i e l a d i s c u ţ i e o r i c i n e , fie în
s'a r e g u l a m e n t a t uneori, p e n t r u
c a d r e l e a c u z ă r i i fie în a p ă r a r e .
a se ajunge, la nimic de c e l e
D a t a şi p r o g r a m u l p r i m u l u i
mai multe ori.
p r o c e s l i t e r a r la S a t u - M a r e , v o r
R e c e n t , g r u p u l » Afirmareix
fi a n u n ţ a t e l a t i m p .
e p r e o c u p a t de o s u g e s t i e n o u ă }
procesele literare. Valeria Cârdu
G r u p a r e a i n t e n ţ i o n e a z ă s ă deî
s c h i d ă , în c u r s u l l u n e i I a n u a r i e ,
seria u n o r astfel de p r o c e s e .
I d e i a e s t e c â t s e p o a t e de bi­
o ne venită şi a r e m u l ţ i s o r ţ i de
izbândă.

» M IIDI/EAHA «
Dl Const. Gh. Popescu
/1Z. Olinescu
MILIONUL lui P R I C H I N D E L
r o m a n e d i t u r a C u g e t a r e a , 1. 4 0 .
In S ă t m a r ul n o s t r u uitat şi
e v i t a t de m u l ţ i , c h i a r şi d i n t r e
acei ce-s plătiţi şi deci obligaţi
să-1 c e r c e t e z e , c a r t e a d i u i Oli_
nescu d e ş i - a g ă s i t d o i - t r e i c e ­
titori apoi a c e a s t a e datoriţii
r e p u t a ţ i e i e d i t u r e i . P c - a c i lu-
m e a - i p r e a o b i ş n u i t ă şi s ' a ş i
cam plictisit cu atâta a m a r do
scriitori, deşi-i foarte n e p ă s ă -
toare şi n e î n c r e z ă t o a r e farai
de a c e s t s o i u d e b r e s l a ş i .
D e a c e f a , pe l â n g ă f a p t u l că
nu-şi f a c e eineştie ce g â n d u r i
din c a u z a l i p s e i c ă r ţ i l o r totuşi!
c â n d e vorba de citit ceva, e z i t a t e a n ' a ş fi d a t n i c i eu c e i
foarte pretenţioasă. T r e b u e s ă
t s e p o t r i v e a s c ă l e c t u r a Cu s l ă ­
biciunile căci altfel n'a făcut
n i m i c n i c i c e l miai d u m n e z e c s o
m â n u i t o r d e s l o v e . In a f a r ă d e
asta nu se prea întinde m â n a
d u p ă c a r t e a o r i c u i . T r e b u e în­
»AFIRM AREA«
C Ă R Ţ I
demn insistent şi garanţie se­
rioasă, chiar când c vorba de
scriitor cu renume, spre a a ţ â ţ a
cât de cât a c e s t g u s t fără s e n s
şi a s c u n s a l c i t i t u l u i . L a c e i c â ­
ţiva in c u r e n t c u s c r i s u l , g a ­
ranţia unei cărţi bune o repre­
zintă editura ori curiositatea,
dacă autorul e prea anonim.
A c i e c a z u l » Cugetării«. A-
ce*astă t â n ă r ă e d i t u r ă s ' a im­
pus, într'un timp relativ scurt,
într'atâta încât cărţile tipărite
de e a a u î n c e p u t ş i i n p r o v i n c i e ,
p r i n t r e c e r c e t ă t o r i , s ă fie a ş ­
teptate şi căutate. î n c r e d e r e a
în •*>Cugetarea* , p e l â n g ă o r i c e
alte considerente, se d a t o r e ş t e
egalităţilor s c r i i t o r i l o r c a r i î n
toate cazurile au lăsat, până
a c u m , în i n i m a a m a t o r i l o r , p r i n
s u b i e c t e l e d e s v o l t a t e , u r m e dă­
ri ţin t r e a z ă o a m i n t i r e p l ă c u t ă
pe l â n g ă un p r e ţ , în r a p o r t c u
alte editurj, incomparabil mai
eftin. ! puţin a d e m e n i ţ i de i n t e r v e n ţ i o -
» Milionul lui Prichindel « ai!
p ă r e a , în o l u m e i n u n d a t ă şi
o b i ş n u i t ă cu fel de fel de m a ­
c u l a t u r ă , m a i a l e s d a c ă t e iajj
şi d u p ă titlu-i a t â t de b a n a l ,
neserioasă. A c e s t e i situaţii adă-
1
ugându-i şi amănuntul, foarte
i m p o r t a n t , c ă n u m e l e dlui Al.
Olinescu este absolut necunos­
c u t p u b l i c u l u i d e a c i ş i din f o a r ­
te multea alte părţi, ar urma ca
v o l u m u l s ă o r n e z e d o a r , in c o n t
binaţie cu altele vitrina vre­
u n u i l i b r a r . C a r t e a dlui Olines­
cu nu m e r i t ă a c e a s t ă s o a r t ă cu
t o a t e c ă d a c ă n u i n t e r v e n i a po­
p u l a r i t a t e a şi s e r i o z i t a t e a e d i -
turei c a să-mi ispitească curio­
40 lei preţul » Milionului lui
Prichindel^. I - a m d a t de h o t a ­
rul » Cugetării « ş i p e n t r u a-mi
a s t â m p ă r a o b ă n u i a l ă şi n u - m i
pare r ă u de loc c ă c i am dat
p e s t e o c a r t e b u n ă şi s e r i o a s ă .
J u s t e ţ e a şi actualitatea temei
d e s v o l t a t e într'un stil u ş o r şi
a n t r e n a n t f a c e din a c e a s t ă lu­
c r a r e vioaie şi n e c e s a r ă o lec­
t u r ă p l ă c u t ă de p e u r m a c ă r e i a
r ă m â i -cu un î n d e m n l a m u n c ă
ş i la v i a ţ ă . E v o r b a d e s b u c i u -
m u l unui t î n ă r b a c a l a u r e a t , s ă ­
rac, care neputând urma mai
d e p a r t e , n ' a Jftvut nici n o r o c u l
de a intra sub ocrotirea statu­
lui, î n t â l n i n d c u m i n ţ e n i a ş i în­
demnul unei fete perseverente
a putut însă, încurajat mereu,
s ă - ş i g ă s e a s c ă un r o s t f ă r ă a
mai aştepta miluirea politicu­
lui, s p e r a n ţ a de a z i ă t u t u r o r
slăbănogilor.
A r g u m e n t a ţ i a s u s ţ i n u t a pen­
tru ocupaţiile indepedente e
l o g i c ă si m a i a l e s n e c e s a r ă î n
vremuri când totul se aşteaptă 1
de-a g a t a ş i c â n d s t r ă i n i i a-
b u n d ă în t o a t e î n t r e p r i n d e r i l e
p a r t i c u l a r e . D a c ă c e i c e a z i în­
g r o a ş ă r â n d u r i l e ş o m e r i l o r inte­
l e c t u a l i s ' a r Convinge d e n e c e ­
s i t a t e a şi d e f r u m u s e ţ e a o r i c ă ­
r e i m u n c i ş i d a c ă s ' a r l ă s a mai'
n i s m u l c o r u p ă t o r în s p e r a n ţ a
p l a s ă r i i la s t a t p r i n p o l i t i c i a ­
n i s m , m u l ţ i ş i - a r ou t e a f o r m a ,
c u o m u n c ă i n t e l i g e n ţ i şi r e ­
n u n ţ â n d b i n e î n ţ e l e s la a n u m i t o
mofturoase pretenţii, o situaţie.
F e l u l cum pune p r o b l e m a şi
m a i a l e s m o m e n t u l în c a r e p u n e
a c e a s t ă p r o b l e m ă , dl Olinescu
f a c e din l u c r a r e a d s a l e »Milio
nul lui Prichindel « o c a r t e sfă­
t u i t o a r e şi f o a r t e b i n e v e n i t ă .
E p r o b a b i l că dl O l i n e s c u să-
şi d e s c r i e p r o p r i a - i v i a ţ ă şi-
atunci meritul cărţii e absolut
d e n e t ă g ă d u i t . A c e a s t a eu a t â t
mai mult cu cât, perzistă si
se popularizează încă mentali­
t a t e a c ă » lumea de azi e a,
şmecherilor, nu a idioţilor darii
se dau in brânci după muncă«.
Pregătirea s e r i o a s ă , munca'
asiduă şi cinstită pe c a r e o
d e s c r i e , o c e r e ş i în c a r e c r e d e
dl O l i n e s c u n u s e p o a t e s ă n u
 v>A F IRM AREA «

aibe rezultatul dorit, ajunge-í scrisese prin M a i Í 9 2 8 o scri­

rea ţintei, s a t i s i a e e r e a \ ieţii. s o a r e dlui V a l e r i a n cur. r e v i s t e i
Milionul lui Pricltindehi es­ » Viaţa Literara« prin care prin
te o l u c r a r e m e r i t u o a s a c u m u l t t i e a i t e l e , mulţurriindu-i p e n t r u
s u f l e t s c r i s a ş i cu frumoase i n c a r n a r e a unui n u m ă r a l r e ­
p e r s p e c t i v e p e n t r u dl. Olinesc'u. v i s t e i , îi t r i m i t e a ş i - o p o e z i e a
Cocas, pe-atunci atua de
• • •
14 a n i , i n t i t u l a t ă » Primăvara «.
Coca Farago S e mai destăinuia poeta mamă,
SUNT
FATA directorului, » \ i e ţ e i Literare«,
lui că fiica sa C o c a compunea de
ION G H E O R G H E A N T I M pe c â n d a v e a 0 — 7 a n i ş i c ă dl.
L u c i a n B l a g a ii şi c i t a s e , p e
roman, editura ^Naţionala-Cior c â n d a v e a n u m a i 11 a n i , n i ş t e
nei« lei 5 0 . — v e r s u r i în »Guvantul«. P o e z i a
t r i m i s ă , » Primăvara «, a p ă r u in
Azi. când cel mai n e î n s e m n a t n r . 8 1 — 8 2 al » V i e t e i L i t e r a r e » ,
mă sg a l i c i îşi dă, in c i u d a lip­ lată sfârşitul acelei duioase
sei o r i c ă r e i î n s u ş i r i , i m p o r t a n ţ a » P r i m ă v e r i « d e debuT:
celui mai genial, dar neînţeles
scriitor, e surprinzătoare apa­ ....» O cât mi-e de milă de mu-
riţia cate unei tinerele femei lgurii noi
c a r e s e r i d i c ă p r i n f o r ţ a unui Ce stau să 'hfrunzească de via- Dl insp. Petre Ţiucra-Piibeagul
real talent spre a deschide [ţă avizi
conducător şef al div- Vi. financiare C. K. R.
sprijinitor şi c o l a b o r a t o r ai revistei.
o c h i i u n o r b a r b a c i c i t i t o r i , o- Pe crengile pline de cuiburi de
bişnuiţi a vedea altlei rostui [ omizi!
lemeiei, asupra unor evocatoare delà ideia eă a u t o a r e a p r e a e
Pe crengile potopite de cuiburi
şi s u b t i l e s e n s i b i l i t ă ţ i . talentată de m ' a m a ş t e p t a t l a
hidoase ce stau să roiască.
P e r s o n a l stimez mult scrii­ grozăvii sau p o a t e că s'a nime­
Flori albe de zarzări, flori albe
t o a r e l e şi m ă o p r e s c cu i n t e r e s r i i l e c t u r a c ă r ţ i i cu o n e p o t r i ­
[ce tare,
o r i d e c â t e o r i d a u p e s t e c â t e o, vită s t a r e s u f l e t e a s c ă a m e a .
Mi-e frică de viaţă.., mi-e frică
c a r t e d e - a l o r . Nu-i v o r b ă n u Zie nustiu dar n'am avut satis­
[de soare
prea des m i se î n t â m p l ă a s e m e ­ facţia aşteptărilor.
E primăvară... primăvară
n e a l u c r u r i ş i p o a t e c ă si a c e a ­ Peste cuibul sufletului meu
N u s u n t un c r i t i c ş i n i c i n u ­
sta contribuie să le urmăresc! mi convin asemenea aere. Vor­
[sboară
s c r i s u l . G ă s e s c î n s ă în s c r i s u l b e s c ş i s c r i u c a un c i t i t o r r a r e
Un pui de rândunică pentru 'n
lor, a s c r i i t o a r e l o r , î m p r u m u t a ­ e l i b e r s ă - ş i s p u n ă o p ă r e r e du­
[tuia oară «.
tă p a r c ă mai multă simţire ori­ pă ce u l ă s a t o carte plătită
cărei idei. A c e a s t a natural Aceasta se 'ntâmplase acum din m â n ă . Î n ţ e l e g d e c i .şi m ă
c â n d , î n l ă t u r â n d m o i t u r i î e , exis, 8 a n i . C o c a nu p ă ş i s e î n c ă p e ­ şi g r ă b e s c s ă r e c u n o s c ş i s ă
t e n t a i d e i l o r e î n ţ e l e a s ă şi canei s t e p r a g u l m ă c a r a 15 p r i m ă ­ relev stilul u ş o r şi captivant al
s i m ţ i r e a e s u s ţ i n u t ă de un ta­ v e r i . D c - a l u n c i a dat l a s p a t e acestei minunate povestiri care
lent a d e v ă r a t . câteva p r i m ă v e r i de viaţă d a r î n f ă ţ i ş e a z ă în m o d î n ţ e l e g ă t o r
D e Coca Farago şi despre a şi l ă s a t vrednice urme prin şi s i m ţ i i o f r ă m â n t a r e , sufle­
Coca F a r a g o am citit, aş putea d i f e r i t e l e r e v i s t e la e á r e a c o l a ­ tească.
spune, dacă-i presupun bines borat unde a împrăştiat sufle- »Sunt fata lui Ion Gheorghe
s o c o t e a l a a n i l o r şi d a c ă - i l a d tu-i c u r a t şi t i n e r e s c c a r e a si­ Antim« e o spo-iedanie. Ange­

un o a r e c a r e r a p o r t la v â r s t ă , t u a t - o , p e b u n ă d r e p t a t e , întrl'o l a , fiica dascălului Ion Gh. An­

m u l t e ; a m a u z i t î n s ă d e s p r e a- a g r e b i l â şi r â v n i t ă a t m o s f e r ă . t i m , d e s c o p e r ă d r a g u l u i ei Via*

c e a s t ă s c r i i t o a r e şi p o e t ă c a r e Azi fetiţă de-odinioară e doam­ dimir p o v e s t e a d u r e r e i ei, po­

azi nu p o a t e avea mai mult c a
2 3 — 2 4 ani — r e c u n o s c indeli-
, c a t e t a a c e s t e i d i v u l g ă r i — şi
m a i m u l t e . Ş t i u de e x e m p l u e a
mama dsale, dna E l e n a F a r a g o
p o e t a p r e m i a t ă în m a i multe
r â n d u r i d'e A c a d e m i a R o m â n ă !
şi d e ţ i n ă t o a r e a p r e m i u l u i » P e -
mina« din P a r i s , e b â r l ă d e a n e ă
de o r i g i n ă , d e c i m o l d o v e a n c ă , ş i
c ă s t a b i l i t ă în C r a i o v a , azi
directoarea muzeului Aman,
n ă eu a n t u r a j s c r i i t o r i c e s c s e ' v e s t e a s i n g u r a t i c e i ei vieţi. F,
lecl. o s p o v e d a n i e f ă c u t ă din i m b o l ­
»Sunt fata lui Ion Gheorghe dul a c e l e i n e c e s i t ă ţ i c a r e în
Antim e o c a r t e d e c a r e s'a
« unele m o m e n t e te c o p l e ş e ş t e şi
v o r b i t m u l t , f o a r t e m u l t , înainte' t e s c o a t e clin s i n g u r ă t a t e a ori­
de apariţie. E o carte c a r e poa­ c ă r u i s u f l e t o r i c â t a r fi d e în­
t e a m e r i t a t r e c l a m a c e i s'a chis.
făcut dar e o c a r t e d e s p r e care, i u b i t o a r e l e şi iubitorii de
eu n ' a ş p u t e a s p u n e c ă m ' a în­ slove frumos împletite se vor
c â n t a t . M ă r e f e r la s u b i e c t u l p e g r ă b i din j u s t i f i c a t ă c u r i o z i t a t e ;
e c a r e n ' a m voie şi m ă abţin să-l d u p ă » F a i a lui ion Gheorghe
discut. Nustiu, poate am pornit Antim«.
 VA F l R M A R E A*

ca să prezintăm în splendoarea ne l ă m u r e ş t e delà început, prin

lui de altă dată acest raiu pare m i e a - i î n s e m n a r e ele ţ i n e Iod
a decăzut civilizânda-se». de p r e f a ţ ă c ă , ...»închizând o-
I n t i m p u l l e c t u r e i a c e s t e i (căr­ chii, dar lăsandu-i deschişi înă
ţi, a m a v u t i m p r e s i a c ă - s la u n unirii ca să privească sufletul,
c i n e m a t o g r a f . Un f i l m b i n e r e - se poate înţelege lumea din afa­
gisat, u ş o r , p l ă c u t şi t o t o d a t ă ră, în adevăratul ei înţeles «.
toarte interesant mi se desfă­ Această laconică dar filosofică
ş u r a î n a i n t e a o c h i l o r p e n t r u a- afirmaţiune a dlui T ă u ş a n e in­
mi oferi imagini c u r i o a s e şi s p i r a t ă d e s i g u r din /Sărmanul
;
noui pentru felul m e u de a g â n Dionis« a lui E m i n e s e u : » Da­
di d e s p r e «.'Ţara Kangurului». ră ochiu 'nohis afară, înlăunirul
D a r pe lângă noutatea unor cu­ se desteaptä«. Dealtfel multor'
n o ş t i n ţ e , c a r i î m p r e u n ă cu Al­ din » Cugetările asupra lumii «,
tele din a l t e d o m e n i i t e p o t in­ cugetări te formează conţinutul
s t r u i , ai s e n z a ţ i a e x o t i c u l u i , a «opiniilor unui s i n g u r a t e c » te­
a c e l u i e x o t i c î n c â n t ă t o r p e care, am găsit o potriveală c a r e mi-a
ţi-1 p r e z i n t ă , î n c a d r a t întifun r e d e ş t e p t a t în m i n t e spusele,
stil de t o a t ă frumuseţea, pana ori a p r o p i e r e a de spusele, unor
maistru a marelui nostru artist. g â n d i t o r i din a l t e v r e m i . In o r i ­
C r e d c ă p u ţ i n i v o r fi f i i n d c e c a z « p o r t r e t e l e î n c h e g a t e în
a c e i a c ă r o r a s ă l e fi t r e c u t p r i n aceste adevăruri, sub formă de
m â n ă »Tara Kangurului« cari c u g e t ă r i , a u up f o n d m o r a l c a ­
să nu li f o s t t e n t a ţ i de dorinţa r e v a f a c e p e f o a r t e m u l ţ i din^
de a v e d e a a c e a ţ a r ă u n d e d e t r e acei ce le v o r c i t i şi adân­
exemplu » cucul cântă noaptea c i , d a c ă au un sim.t c r i t i c al
şi ziua t a c e « . persoanei-lor, să se verifice şi
Dl institutor loan Luca
membru al grupului »Tara Kangurului« şi a opo- apelând la o încordare a voinţei
sumultii, unde animalul se frige să se îndrepte.
pentru m â n c a r e fără a i s e de­ î n c e p â n d cu aceia că atunci
Mihail Sadoveanu şartă maruntaele« e o lectură »Când un literat sau un savant
ŢARA KANGURULUI pe cât de plăcută pe-atât de mărturiseşte în public lacunehs
editura Naţionala Ciornei L 45. instructivă pentru oricine.. Pen­ oper'ilor sale, aceasta e o probă
tru şcolari îndeosebi e indis­ că are convingerea intimă că
pensabilă. I n l o c u e ş t e .pe cea e geniu«. dl.. G r . T ă u ş a n î n g l o ­
M a r e l e n o s t r u s c r i i t o r , dl.
mai ideală l e c ţ i u n e de g e o g r a f i e b e a z ă în cele 158 pagini ale
Mihail Sadoveanu, prin operilo
ce s'ar putea J i n e despre Aus­ » Opiniilor unui singuratec « 154
d s a l e diferite şi i s c u s i t e a ridi­
tralia. d e /.cugetări asupra lumii « p e
c a t mult faima M o l d o v e i cin­
stind scrisul românesc. Inepui­ • • • cari le î n c h e e cu următoarea-,
zabil, dsa ne dovedeşte o nece­ »Vorbäretii au o superioritate
sitate a gândirii concrete care- Gr. Tăuşan asupra celor tăcuţi. Ei spun cu
ş i g ă s e ş t e s a t i s f a c ţ i e in p u b l i ­ nu cred şi pot apare altfel de­
OPINIILE
cul cititor de c a r e nu se poate cât sunt; pe Când ceilalţi se de­
UNUI SINGURATEC
d e s p ă r ţ i c u una c u d o u a , p u b l i a mască prin neafirmäre«.
editura Cugetarea lei 40.
c a r e - I s t i m e a z ă şi-1 u r m ă r e ş t e fncrestând în a c e s t i o c , la
asidu peste tot. î n t â m p l a r e , c â t e v a din c u g e t ă ­
Continuând seria geografico- î m i î n c h i p u i c ă n u - s p r e a pu­ r i l e dtui T ă u ş a n , r e p r o d u c e m :
istorică, inaugurată anul trecut ţini a c e i a c a r i s ă n u ş t i e c ă dl p a g . 4 7 - a 4 2 g â n d i r e : »Nici un
mi se pare, ne prezintă azi, Gr. T ă u ş a n pe lângă faptul că-i bine nu e mai aproape de rău
după c e i i e - a înfăţişat mai îna­ un s u b t i l s c r i i t o r , in z i a r i s t i c ă decât binele ce se chiamă » li­
i n t e n e a m u l Mongolilor, Aus­ ascunzându-se sub pseudoni­ bertate «, căci uşor printr'o exa­
t r a l i a s u b de n u m i r e a de »Tara mul » P e t r o n i u s « , m a i c o n d u c e gerare, se poate ajunge dW/aj
Kangurului«. şi rosturile C a s e i Corpului Di­ respectul individului, la apolo­
A c e a s t ă »Tara a K a n g u r u ­ dactic. gia individualismului şi atunci
l u i « d u p ă c u m n e - o s p u n e în­ F i g u r a d s a l e î m b i e t o a r e la î n ­ societatea e distrusă «. — S a u
s ă ş i a u t o r u l ...vîhfăflşează Aus* c r e d e r e şi a t i t u d i n e a cisale ori­ p a g . . 5 7 - a 5 2 » Soarele şi moar^
tralia squatierilor âe acum opt­ c â n d s e r v i a b i l ă i-a* p o p u l a r i z a t tea nu se pot privi if} faţă; dar
zeci de ani«. D e s c r i e r e a e f ă c u ­ numele creinöu-i, autorului vo­ pentru unul avem ochelarii co­
t ă d u p ă » impresiile unui colon lumului » D i n c o l o de cotidian « „ loraţi şi pentru cealaltă, spe­
din acea epocă, impresii con­ o r e p u t a ţ i e de invidiat. ranţa înşelătoare«. Pag.. 76 a
s e m n a t e î n t r ' u n c a e t , c a r i oon- In l u c r a r e a p r e z e n t ă »Opinii- 7 1 : »Femeile iubesc pe cei ce
s t i t u e s e , » elementele suficiente le unui singuratec « dl. T ă u ş a n se prefac Că nu le iubesc, iu-
bindii-le, dar înşeală pe cei ce c a r e ni s e p o v e s t e s c l u c r u r i c u ­
au naivitatea a le mărturisi rioase despre Francmasonerie,
simţirea lor«. Ori cum e acea d e ş i dl I. C Atanasiu după
delà pagina 112. — : »In-* cum se g r ă b e ş t e dsa să se ex­
gratitudinea este o dulce doja­ plice, n'a fost m a s o n ci numai
na a celui cuminte, care a pri­ sfătuit, ademenit spre această]
mit o binefacere, aela naivul o c u l t ă a s o c i a ţ i e , de-a c ă r o r ro­
care d oferil-o.« s t u r i s ' a i n t e r e s a t şi s'a edi­
î n g r i j i t t i p ă r i t ă » Opiniile u- f i c a t din c u r i o z i t a t e .
nui singuratec « e o c a r t e c a r e E un c a p i t o l i n t e r e s a n t , d o ­
i e t e n t e a z ă , d a r c a r e nu m ' a sa- c u m e n t a t şi î n t r ' a d e v à r c u r i o s .
tisfăcut. D L . G r . T ă u ş a n a r e A r g u m e n t â n d u - n é că, l ' r a n t m a .
lucrări mult mai interesante. soneria, această cucerire a re­
• • • voluţiei F r a n c e z e , a numărat şi
n u m ă r ă şi azi printre m e m b r i i
I. C. Atanasiu e i c a p i d e s t a t e , c a p i de care
SPOVEDANIA UNUI dl. A t a n a s i u n u s e s f i i e ş t e a-î
VLĂSTAR arăta, susţine, totuşi că acea­
AL VEACULUI XIX. sta e o asociaţiune s ecretă
f i i n d c ă » n i c i c h i a r m e m b r i i în
tipografia ziarului »Universal«,
c e l e m a i î n a l t e g r a d e , nu cu­
iei 5 0 .
nosc două lucruri esenţiale ;
D u p ă c u m ne p r e v i n e d e l à scopul c e u r m ă r e ş t e şi puterea
î n c e p u t , dl. 1. C . A t a n a s i u , f o s t ocultă c a r e o c o n d u c e p e î n t i n ­
c o l a b o r a t o r p r e ţ i o s al m a r e l u i sul globului«. E s t e necunoscut
i l a r e i , fosl om de ' n e r e d e r e c a scopul, este necunoscuta pute­
s e n a t o r de T u l c e a şi p r e f e c t d e rea ocultă, fiindcă prima virtu­ Dl dr. Ştefan Anderco avocat
C o n v u r l u i al r e g r e t a t u l u i L te cerută unui m a s o n este tă­ membru al grupului
B r ă t i a n u , nu s'a gândit s ă f a c ă cerea şi secretul impus prin
din ?>Spovedania « d s a l e o o p e ­ jurământ şi care constitue ade­
/. Mibălcescu şi E. Vasilescu
r ă l i t e r a r ă . Nu-i v o r b ă n i c i n u vărata religiune m a s o n i c ä « . —
p r e a e s t e . D l A t a n a s i u plin însăj EDUCAŢIA MORALA
p a g . 3 6 . C u c i f r e şi d a t e c u l e s e
de inimă curat r o m â n e a s c ă şi d e p r i n d i f e r i t e l u c r ă r i , 'Copin .PRIN LECTURI
de gânduri a b s o l u t bine inten­ Albanceli m a i cu s e a m ă , dl. v o i . 11. e d i t u r a C u g e t a r e a 1. 5 5 .
ţionate ne-arată prin conţinutul Atanasiu dă o serioasă import
i u e r ă r e i a m i n t i t e , î m p ă r ţ i t ă in tanţă acestei chestiuni. »In P o r
N u s e p u t e a un m a i p r e ţ i o s
v r e o 16 c a p i t o l e , acilivitatea-o, tugalia, profesorul universitar
a u x i l i a r e d u c a t o r i l o r d e c â t apa­
publica p r e c u m şi l e g ă t u r i l e d e Oliveira Salazar, dictatorul şi
riţia a c e s t e i lucrări. Ş c o l a r i i de
t a r i s'a servit, c a s p r i j i n j ini reformatorul Portugaliei, a des­
toate categoriile, părinţii lor,
a j u n g e r e a s c o p u l u i . I n » Spovedi f i i n ţ a t m a s o n e r i a , i-a î n c h i s l o ­
mai cu s e a m ă a c e i cu p r e t e n ţ i i ,
dania unui vlăstar al veacului j i l e p r i n t r ' o l e g e v o t a t ă in u n a -
v o r g ă s i în c a r t e a de f a ţ ă lu­
al XIX, d e I . C A t a n a s i u , v l ă ­ nimtiate de adunarea naţională.
c r u r i , Carj-i v o r s a t i s f a c e , c h e s ­
starul, v o r b i n d d e s p r e dsa, de­ Motivele pe baza cărora a ce­
t i u n i c a r i - i v a i n s t r u i indru—
spre munca dsale şi despre rut votarea acestei legi, merită
mâiidu-i.
g r e u t ă ţ i l e î n t â l n i t e î n c u r s u l "a- s ă fie c u n o s c u t e ş i p o p u l a z i z a -
oelei munci, d e s c r i e i n t e r e s a n t î m b i b a t ă cu m u l ţ i m e de în­
te şi în ţ a r a n o a s t r ă :
ş i d o v e d e ş t e , u n e l e din c e l e p o ­ ţ e l e p c i u n i p r e s a t e în fel de fel
» Masoneria este potrivnică c u g e t ă r i , — » Cugetarea e o lu­
v e s t i t e , c u f a p t e din c a r e p o ţ i
principiilor de justifie creştină. me pe care trebue s'o desco­
t r a g e în c o n c l u z i i î n v ă ţ ă m i n t e
Scopurile ce ea urmăreşte nu peri « — d i n d i f e r i ţ i a u t o r i r o ­
y e n t r u v i a ţ ă . Ş i c u i îi p l a c e s a
au nimic comun cu scopurile m â n i o r i s t r ă i n i , l e c t u r a » Edu­
tragă învăţăminte pentru pro-
riaţiunei. Ea opreşte pe oamenii caţiei morale prin lecturi « te
p r i a - i v i a ţ ă din f e l u l d e v i a ţ ă
trăită a altuia, cartea dlui I. de guvern de a lucra cu toata antrenează pentru a te desăvâr­
C . A t a n a s i u îi v a fi o d e p l i n ă libertatea necesară. £a, primea­ şi şi r e c r e a .
satisfacţie. Cine însă e obişnuit ză interesele ei sectare intere­ Nu se pot aduce îndeajunse
să-şi scoată învăţăturile din selor ţării. Loveşte în meritele laude şi mulţumiri autorilor
propria-i viaţă, prin propriile-î personale, fiindcă împarte dem­ pentru marele serviciu pe c a r e
e x p e r i e n ţ e , va g ă s i în » S p o v e - nităţile în stat numai afiliaţilor l-au a d u s t i n e r e t u l u i n o s t r u
clfcmia« a c e s t u i v l ă s t a r u n e l e ei«. cit.. pag. 39.. prea sportiv, prea desmăţat u n e
surprinzătoare stări cari-i vor » Spovedania unui vlăstar at ori, prea depărta de adevărul
f o r m a ş i d ă n e c e s a r e (cunoştinţa. veacului al XIX« e o carte cârti c ă » educaţia este cel mai fru­
R e m a r c ă m din ş i r u l c a p i t o l e - m ' a i n t e r e s a t şi d m c a r e a n i mos dar pe care-l poate dobân
l o r pe-aee'l d e - a l V H . - l e a în aflat i n s t r u c t i v e noutăţi. di omni«. — V o r şti o a r e a c e i
 »A F 1 R M A R E A «

a ajuns să dea viaţă acestor Dl. D e s s i l a , prin volumul de

adânci sensibilităţi e greu de f a ţ ă , v o l u m d e 46ti p a g i n i , v a r i ­
explicat acelor ce iau o carte a z ă s u b i e c t e l e ş i a c ţ i u n i l e din
în m â n ă p e n t r u a a d o r m i c â t c e l e l a l t e l u c r ă r i ale dsale. in­
mai repede. L g r e u fiindcă a trând in lumea s a t e l o r moldo
î n ţ e l e g e un s u f l e t î ţ i t r e b u e p e veneşti, de care-I leagă probabil
l â n g ă r ă b d a r e şi m u l t ă simţi­ unele amintiri, autorul «Noro­
re. A c e a r ă b d a r e c a r e nu r e a c ­ iului « n e p r e z i n t ă c u m u i t ă vi
ţionează ironiilor pentrueă le o i c i u n c o i u m e p e c a r e n e do­
înţelege, a c e a s i m ţ i r e c a r e ve­ v e d e ş t e c ă a s t u d i a t - o îndea­
rifică totul trecând orice prin j u n s şi pe c a r e n'o e x a g e r e a z ă
intebgenţă. de d r a g u l s e n z a ţ i o n a l u l u i . E r o i i
N o i p e d l l l i n o v e a n u îl c u ­ d s a l e , Petruţa lui I o n a P e t r i i .
n o a ş t e m . 11 c u n o a ş t e m a t â t a c â t Mişilim, Ţulurcă Ghinăraru,
se p o a t e c u n o a ş t e un o m e u s u b c h i r u r g u l Panţaru, moaşa,
c a r e ai s t a t d e c â t e v a o r i d e s. a. t r ă e s c o v i a ţ ă r e a l ă p e n t r u
vorbă. L-au cunoscut însă mai a le s i m t e p a r c ă , p r i n l e c t u r ă ,
bine reconstituindu-i sufletul a m a r u l şi bucuriile vieţii l o r
din f ă r â m e l e a c e l e a 'de s u f l e t simple şi ignorante.
puse în versurile dsale publica­ Di. Dessila dovedeşte prirt
t e u n e l e în > Afirmarea c încă »Turbä«, publicului s ă u admi­
î n a i n t e d e a fi s t r â n s e în v o l u m . rator, adâncimea şi multila­
teralitatea cugetului dsale de
• » Luminişuri in somit« e o o g ­
s c r i i t o r cu vădite şi r e a l e însu­
l i n d ă în c a r e p o ţ i p r i v i , d a c ă
şiri de povestitor.
ş t i i p r i v i , un s u f l e t s i m ţ i t o r ,
Dl Augustin Baciu »Turbä« e o c a r t e c a r e va
o i n t e l i g e n ţ ă vie ş i u n t a l e n t
directorul şcoalei industriale de ucenici surprinde plăcut pe-acei obiş­
membru al grupului timid. S e n s i b i l i t a t e a evocată îţţ
nuiţi c u s t i l u l ş i s u b i e c t e l e d l u i
stârneşte acea admiraţie, c a r o
Dessila.
t e f a c e s ă r e c u n o ş t i î n dl. l l i ­
c h e m a ţ i a cliíu/.a ş i f o l o s i a c e ­ n o v e a n u un t â n ă r c u f r u m o a s e L .. • • •
s t e n e p r e ţ i o a s e învăţăminte în­ p e r s p e c t i v e . D e s i g u r dl. l l i n o ­
d r e p t ă t o a r e d e a p u c ă t u r i în l u ­ veanu a r e şi unele sicăderi, Ionel Teodoreanu
mea acelor lipsiţi de înţelege­ s c ă d e r i c a r i p u n â n d u - l e în s a r ­ ARCA LUI NOE
rea lucrurilor folositoare, nece- cina debutului nu socotim c ă
a s r e ? >; Educaţia morala priit roman — editura Cartea Româ­
i-ar diminua m e r i t e l e unui ta­
lecluri« ar trebui multiplicatăj n e a s c ă , 2 voi... 1 4 0 l e i .
lent real.
şi d i s t r i b u i t ă g r a t u i t , nu n u m a i
r e c o m a n d a t ă c u m s'a m u l ţ u m i t » Luminişuri în somn« e o
Prin apariţia acestei lucrări
deocamdată ministerul e d u c a ­ muncă carc-I onorează, e o car­
dl. T e o d o r e a n u , a u t o r u l t r i l o ­
ţiei, t u t u r o r bibliotecilor s ă t e ş ­ t e eare-1 e l o g i a z ă . P ă c a t că,
giei M e d e l e n i l o r , u r m e a z ă un
ti, t u t u r o r i n t e l e c t u a l i l o r s a t e ­ cititorii şi înţelegătorii de ver­
sfat conformându-se m a i mult
l o r n o a s t r e cu r o s t u r i educati­ suri sunt atât de puţini iar
sau m a i puţin dorinţei, fie ier-
ve. Şi-aşa se r i s i p e s c destui criticii aşa de mulţi.
t u l u i Ibrăileanu care-1 sfătuia
b á n i g r e i s u b v e n ţ i o n â n d dife­ » Domnule Teodoreanu, domnu
rite inutile publicaţii: le Ionel Teodoreanu, de ce atâ­
• • • Octav Dessila — tea flori, atâţia zarzări, atâtea
curcubee, atâtea fructe, in loc
TURBA
să le ocupi de oameni şi de
D. llinoveanu roman editura Cartea Româ­ viaţă? Fă-mi plăcerea, domnule
L U M I N I Ş U R I în S O M N n e a s c ă lei 1 2 0 . Teodoreanu. şi scrie-mi un rp,
versuri, tipografia Athenaeum mau informativ, fără stil, fără
Satu-Mare. N u ş t i u decţ;, d a r d u p ă c e - a m frumuseţe, mizerabil, negligent,
luat in m â n ă ş i a m p r i v i t c h i ­ în goana mare. Să pleci aşa de
Dl. llinoveanu face apostolat pul d e p e c o p e r t a n o u e i l u c r ă r i grăbit la scris, încât să-ţi uiţi
î n t r ' u n t â r g n ş o r din judeţul »Turbä« a autorului » Cărţii cu talentul acasă. Ştii cât sunt de
•nostru. E î n v ă ţ ă t o r muncitor minciuni « gândul mi s'a furişat curios ca să aflu ce se mai în­
ş i m o d e s t in corn. S e i n i . . S u f l e t s p r e a-mi e v o c a » R u m i l i a « d l u i tâmplă, ce se mai aude. Fă-mi
s e n s i b i l d e p o e t , d'sa a f ă c u t Barnovsehi. Zic nuştiu dece c ă un roman care să fie o scrisoa­
un m ă n u n e h i u din r ă z l e ţ i t e l e - i doar conţinutul, am constatat, e re cu oameni şi fapte, cu »ma-
g â n d u r i c ă r o r a le-a dat o f o r m ă cu t o t u l a l t u l ş i în a f a r ă d e halagisme«, adresată mie, nu­
concretă botezându-le » Lumini, a s t a altu-f mediu în c a r e se p e ­ mai pentru mine. Iţi cer acest
auri în somit«. Cu cât sbucium t r e c e a c ţ i u n e a din »Turbä«. serviciu confidenţial. Uită Că
 » A F I R M A R E A ^

eşti poet. Uită că există lectori Noe«. î n c ă r c a t ă d e o a m e n i i vie-,

pe care să-i seduci. Gândeşte ţii ş i d e v i a ţ a l o r , a c e s t » r o m a n
te numai la fiinţa mea prozaică, antilirie« ne îndreptăţeşte pe
la boinüiicioasa mea curiozita­ noi l e c t o r i i d e v o t a ţ i s c r i e r i l o r
te, şi spune-mi repede şi de-a dlui i o n e l T e o d o r e a n u s ă n e
calma lucruri care să-mi aducă p r o n u n ţ a m : »Area lui Noe«,
viaţa în oaae. Trimite-mi o te c r e d e m , nu-i n i c i p e n t r u s a t i s ­
legramă urgentă de patru sute facerea celor implorate de lb«
de pagini «. răileanu, nici pentru mulţumi­
D l T e o d o r e a n u , c a r e n u poa­ r e a c i t i t o r i l o r o b i ş n u i ţ i c u un
te a ş a d e u ş o r r e n u n ţ a la talen­ alt T e o d o r e a n u . Cine a g u s t a t
tul s ă u , c a r e »scrie cu două vâr o d a t ă f r u m u s e ţ e a s t i l u l u i dlui
furi: unui în real, celălalt in T e o d o r e a n u , c i n e i-a s a v u r a t
poem, c a r e » cântă cu două su­ sensibilitatea descrierilor, acela
nete ale aceluiaş arcuş: unul nu v a r e c u n o a ş t e n i m i c din d l
geamătul vieţii, celălalt melodia T e o d o r e a n u în noua-i l u c r a r e
artei:., c a r e surâde şi plânge în »Area lui Noe«. A s t a nu în­
acelaş timp cu săgeata in sine seamnă că scrierea de faţă e o Dl Petre Steţiu
şi ochii în Oer«, a c e s t domn lucrare slabă. Nu e slabă. E inst. — membru al grupului

T e o d o r e a n u a r e u ş i t t o t u ş i sä]
s a t i s f a c ă s e t o a s a dorinţă a te­
m u t u l u i ş i s f ă t u i t o r u l u i de a l t ă
d a t ă , G. Ibrăileanu.. »Area lui
Stăpânirea a luat lăudabila
măsură c a delà 1 Jan. 937 to­
ate filmele cari se vor rula la
cinematografele din tară s ă nu
mai fie explicate decât într'o
singură limbă: româna- Inutil
s ă mai evidenţiem scopul a c e s ­
tei initiative- Admirabilă hotă-
rire- N'o aplaudăm fiindcă pro­
blema a c e a s t a , astfel pusă, nu
s e rezolvă nici m ă c a r m parte-
Nu se rezolvă fiindcă, aceiaş
stăpânire, când a luat a c e a s t ă
•dispoziţie, nu a interzis funcţio­
narea teatrelor ce mai j o a c ă
încă în altă limbă, teatre ce
obişnuit inundă oraşele depe
graniţă câte şase luni pe an-
Nu s'a prevăzut, ori nu s'a în­
ţeles s ă se stăvilească şi acest
neajuns, nu ştim- Siim insă c ă
statul, pe lângă c ă se frustează,
-cu delà sine putere, nu rezolvă
nimic din ceiace întrevâzuse-
Spectacolele de cinema sunt
impozabile cu 2 5 procent din
venit. Din veniturile teatrelor
c u r i o a s ă . E a n e a r a t ă un alt
T e o d o r e a n u , altfel de cum n e rilor impuse filmelor şi care ar
obişnuisem şi ne aşteptam. r ă m â n e a fără nici o distracţie
CONST. GH. POPESCU un oarecare timp până ce s ar
hotârî să-şi calce pe ambiţii, nu
va simţi măsura stăpânirii refe­
ritoare la filme- Nu o va sim|i
căci în a c e l a ş timp i se oferă
în fiecare seară teatru ori ope­
retă in limba iui care n a r e ni­
mic şi c a r e sfidează pe c e a a
sta:ului : — Fie vorba ntre noi
Ia acest neajuns ajută mulţi r o
mâni verilabili.
Nu mai evidenţiem solidarita­
tea ce se va ivi în jurul a c e s ­
statul are parte numai de 12 tor spectacole teatrale, c a sin­
procent. Cum delà 1 J a n u a r 937 gurele distracid ce le-au mai
cinematografele vor trebui să rămas-
tină s e a m a de dispozjia legii,
sălile vor rămâne un timp cam
goale- Cu încetul „lumea" se
va obişnui. Se va obişnui re­
pede pentruca în provincie sin­
gurele distracţii sunt filmele
bune şi nimeni nu se prea retine
delà a c e a s t a - Prietenii, rudele
ori simpatiile cari ştiu româneş
te şi cari se vor oferi traducă­
tori, vor convinge uşor pe unii
din încăpăţînaţii noştri spre a
lua drumul cinematografelor. Si
1 ar lua şi statul şi-ar c r e a ve­
nituri, pentru opere caritabile
ori de artă, d a c ă în a c e l a ş timp
a c e l a ş stat nu le-ar oferi a c e -
loraş cetăţeni spectacole mai
concrete in limba maghiară.
Tot pe data de 1 J a n . când
o terminăm cu traducerea fil­
melor în alte limbi, se autori­
z e a z ă trupe maghiare de teatru- Dl ing. Zeno Spârcbez
Publicul care va fi ostil măsu- veti., ocolului silvic — membru a! grupului

feu:, : _
Dl arhitect I. Rentea
autorul copertelor — membru al grupului
Măsura pusă, a ş a cum s'a
pus, va duce la cinematografe
goale, falimente, la încasări re­
duse pt. stat, iar publicul pen­
tru c a r e se prevăzuse o îndrep­
tare, v a râde în sine de tendin­
ţele noastre binevoitoare şi ne­
chibzuite şi se v a distra liniştit
la spectacolele teatrelor ungu­
reşti cari tin p â n ă prin Mai.
Vara cine dracul mai umblă
pe la cinematografe să se'nă-
duşe? C. G. P.
• • •
• • -„Voi, cei delà „Afirma­
rea", sunteţi prea pesimişti, prea
severi uneori în cele ce scrieţi-
îmi face impresia c ă nu vă prea
plac multe din cele ce-aveţj pe-
acolo, prin Sătmar. Dar lucru-
-Mle nu par a fi chiar aşa- J a c a
eu, de-aci şi numai la radio,
am auzit corul Lucaciu şi d a -
că-i adevărat că-i din Sătmarul
vostru şi d a c a numai atât aveţi
acolo, apoi să ştiţi c ă aveţi mult,
foarte mult. E o mare cinste
pentru voi, pentru toii fii a c e s ­
tei Jări- Eu, drept să-ti spun,
am vrut s ă i scriu o scrisoare
conducătorului, să-1 felicit atât
pe el cât şi pe admirabilii lui
corişti într'atâta m'am entusias-
mat ascu!tându-l. Nu i-am ştiut
» A F J R M AREA«.
adresa, n'amt ştiut unde să i
scriu c ă d e ştiut cum îl chiamă
ştiam din programul anunţat
prin radio. Ţi o spun drept, am
rămas încântat bre. Atâta pre-
ciziune, atâta nuanţă rar am
mai auzit şi doar tu ştii c ă am
umblat şi eu oleacă d e lume
cum s a r zice, a ş a c ă m ă cam
pricep şi e u . . , de! Halal d e a s a
cor!" — Astfel îmi vorbia astă
vară. la un pahar de vorbe, o
ureche de muzică şi-o {ară d e
poker, părintele Constantin Co-
jocaru amic şi cuscru, preotul
Dobrenilor din judejul Neamţu­
lui despre corul Vasile Luca­
ciu. Despre acest cor al nostru
pe care, noi, c â n d nu-1 bârfim
îndeajuns, îl ocolim cu multă
încredere. Spunem aceste luc­
ruri abia a c u m , posibilitatea
controlului există fiindcă am
amintit cine a vorbit, c e a vor­
bit şi undea vorbit, şi le spu
nem fiindcă am crezut c ă a c u m
li-i locul- A ş a am crezul noi-
Dece n a m fâcut-o până a c u m ?
N'am vrut- D'am vrut fiindcă
nouă nu ne place nici s ă lău­
dăm nici s ă bârfim. Nici să an­
ticipăm nici să prevedem. Nouă
ne place s ă i o spunem omului
la timp şi cinstit. Mai ales la
timp. Detestăm şi lichelele şi
intriganţii, deopotrivă-
Dece-am pus numai a c u m pe
răboj spusele acelui preot?Acum
li-a venit timpul. Apelurile lan­
sate în unele ziare pentru reu­
nirea membrilor şi reînceperea
activităţii ni-au adus în minte
c ă şi noi avem c e v a de spus
şi a m spus- De ne identificăm
cu spusele părintelui Cojocaru?
Pe semne, din moment c e ni le
însuşim amintindu-le- Apoi a c e ­
le spuse erau a d e v ă r a t e şi erau
spuse pentru o societate româ­
n e a s c ă c a r e serveşte interese
româneşti, societate pe c a r e noi
am apreciat-o întotdeauna şi
căreia-i dorim sincer prosperare.
C. G. P.
• • •
Limba română înglobează o
mulţime de cuvinte cărora ne-
glijindu-li-se ori nepricepându-
li-se înţelesul, li se greşeşte
scrierea. Şi li se greşeşte chiar
de oameni cari numai neglijen­
ţi o r i n e p r i c e p u ţ i n ' a r p u t e a s ă
se n u m i a s c ă .
O xizanţă î n s c r i e r e — i n
scrierea ortografică, bine'nţeles
— e ca unii s e i a u d u p ă c e l e
ce aud, alţii după c e e a c e v ă d
şi foarte mulţi după cum li s e
p a r e ori sună la u r e c h e . Trece­
rea ca vederea _ u n f [ de a
e
nu da i m p o r t a n ţ ă t u t u r o r » f l e a -
c u r i i o r « , dacä'n m a t e r i e de gra­
m a t i c ă f l e a c u l p o a t e fi t o t u n a
c u c h i ţ i b u ş u l e o »calilate«. a
noastră.
E vorba aci de întrebuinţa­
rea greşită a cuvântului vreo.
A c e s t numeral nehotărât se
t o r t u r e a z ă d e n e n u m ă r a t e pene,,
prin diverse s c r i e r i şi s u b di­
ferite forme, dându-i-se variate
s e m n e . U n i i î l s c r i u vre-o, vo­
ind a-î a r ă t a d r e p t v e r b , sau;
m a i ştiu eu c e ? în o r i c e c a z ,
Ca ş i c u m a r fi c o m p u s din două
cuvinte deosebite. Alţii m a n e ­
v r e a z ă a p o s t r o f u l , vre'o, ca şî
•cum c i n e ş t i e c e l i t e r ă i-a'r
lipsi.
I n s p e r a n ţ a c ă a d u c e m un
serviciu unora şi restabilim u n
adevăr altora, precizăm;
Atunci când se întrebuinţea­
z ă a c e s t e c u v i n t e : vreo sau
vreun, care nu-s în r e a l i t ä t e ,
decât cum am mai spus m a i
s u s , n i ş t e , numerale, nehotărîte,
eösact ca ş i : mulţi, multe, pu­
ţini, puţine, câţiva, dàteva etc.
şe scriu într'una: vreo femeie
s a u vreun Copil, vreo câteva
p e t e , v r e o câţiva... etc.
N u li s e p u n n i c i u n s e m n ca­
d e e x e m p l u : vre-o sau vre'o*
N'au nevoie. E greşală dacă
n u s e s c r i u untr^una. E g r e ş a l ă i
dacă se despart.
D e li-ţi vedea vreodată eu
vreun s e m n din Cele a r ă t a t e ,
să ştiţi c ă nu-i bine.
C. G. P,.
• • •
Cuconetul nostru — înzorzo­
nat a d e s e a cu titlurile bărbaţi­
lor lor în naivitatea satisfacerii
unor slăbiciuni — constituit în
diferite asociaţii, desvoltă de u n
timp încoace, o multilaterală
activitate româneasca, activitate
c a r é merită evidenţiată şi p e
c a r e noi sublîniind-o cu plă­
cere în acest loc, o apreciem.
C. G. P.