MICA UNIRE LA BUZAU

1600 1859
CONTEXT ISTORIC
 RĂZBOIUL CRIMEII(1853-1856) între două
mari puteri ale vremii, Rusia și Imperiul
otoman. A avut importante consecințe pe
plan european: înfrângerea Rusiei a creat un
nou echilibru european, iar problema
românească a fost tratată ca o problemă
europeană:
 Moldova și Țara românească rămân sub
suzeranitate otomană iar protectoratul rusesc va
fi înlocuit cu garanția colectivă a marilor puteri;
 Convocarea unor Divanuri ad-hoc care să fie
formate din reprezentanți ai tuturor categoriilor
sociale, care să exprime dorințele românilor în
privința viitoarei lor organizări
 O comisie va cerceta dorințele românilor
exprimate la Divanurile ad-hoc, iar rezultatele
vor fi înaintate unei Conferințe a marilor puteri
care va elabora o convenție pentru organizarea
Principatelor
1857 au loc alegeri pentru Divanurile ad-hoc , câștigate de unioniști în ambele țări.
Demn de remarcat este faptul că pentru prima dată în istoria românilor, au fost aleși și deputați țărani. Astfel în
conformitate cu firmanul sultanului din 1857, clăcașilor li se permitea să aibă un delegat din fiecare județ,
ajungând astfel la o cincime din locurile fiecărei adunări. Marii boieri formau însă majoritatea.
Hotărâri: unire, prinț străin, autonomie, guvern constituțional.
 Deputații de Buzău în
Divanul ad-hoc al
Țării Românești

1. Episcopul FILOTEI
2. Pr. VASILE SEREA

Reprezentanții marilor proprietari:

3. SCARLAT VOINESCU
4. NICOLAE PÂCLEANU

Reprezentantul micilor proprietari:

5.COSTACHE CIOCHINESCU

Reprezentantul orășenilor:

6. NAE STĂNESCU

Reprezentant al clăcașilor:

7. COSTACHE MOGLAN
CONVENȚIA DE LA PARIS 1858
Principatele își păstrau autonomia sub suzeranitatea
Porții și garanția celor șapte mari puteri;
Unire parțială:
 Numele statului – Principatele unite ale Moldovei și
Valahiei;
 2 domni, 2 guverne, 2 Adunări legiuitoare;
 2 instituții comune:- Comisia Centrală de la Focșani
- Înalta Curte de Justiție și Casație
Deputații Adunării Elective a Țării Românești
Râmnicu-Sărat Buzău
 agaIoan C.  serdarul Ion
Cantacuzino Marghiloman
serdarul Scarlat praporcicul Scarlat
Fălcoianu Voinescu
 Constantin  pitarul Mihai
Cotescu Pleșoianu
 Constantin  serdarul Constantin
Argintoianu. Deșliu.
ADUNAREA ELECTIVĂ A ȚĂRII ROMÂNEȘTI
La 24 ianuarie 1859, după verificarea mandatelor, au rămas 67 de deputați, 64 dintre aceștia fiind
prezenți în ziua votului și a alegerii lui Cuza în sala din clădirea aflată pe vechea colină a Mitropoliei Țării
Românești, în care au avut loc lucrările Adunării. În finalul discuțiilor, „se procedează, prin apel nominal şi
vot secret, la alegerea domnului. Se deschide scrutinul şi, după citirea biletelor, Prea Sfinţia Sa, Părintele
Mitropolit, prezidentul Adunării, proclamă că s-a ales Domnul Ţării Româneşti, cu unanimitatea voturilor
exprimate, adică 64, prinţul Moldovei(ales la 5 ianuarie 1859), Alexandru Ioan Cuza”.
 Al. I. Cuza –
Domnitorul Unirii
 
”Ne vine vestea că s-a ales Cuza
domnitor în amândouă
capitalele. Am lăsat tot, am
pus șaua pe cal, și fuga la târg.
Atunci am văzut eu ce va să
zică bucuria unui popor.
Cântece, jocuri, chiote, în toate
părțile. Își ieșeau oamenii în
drum cu oala plină cu vin, care
cum se întâlneau luau vorba de
Cuza, de unire, se îmbrățișau și
încingeau hora în mijlocul
drumului. Și era un ger de
crăpau pietrele. Da’ unde mai
stă cineva în casa?”

(Scrisoarea lui Alexandru Vlahuță

adresată lui Nicolae Grigorescu despre
evenimentul de la 24 ianuarie 1859)
„Să conduci Măria Ta ţara astfel ca naţia
română să prospere şi să poată da probe
de unire şi de tărie spre înfruntarea
viscolelor sale viitoare şi al meritelor
anticelor sale drepturi…“
şi

„Credinţa noastră a fost, este şi va fi, că

dacă în noi şi în fraţii noştri de peste
Milcov circulă un sânge de aceeaşi
origine, pomenit cu respect de
istoriografi în analele lumii, dacă în noi
bate o inimă şi un presimţământ unit,
este fireşte probabil că şi aerul pe care-l
respirăm este omogen“

(telegrame de felicitare trimise domnitorului

Cuza, de catre buzoieni)
La începutul lunii februarie 1859, domnitorul urma să efectueze prima vizită la București. În toate
orașele și satele județelor pe unde a trecut, Cuza a fost întâmpinat cu bucurie și entuziasm de mase,
care i-au făcut primiri unice în istorie.
 Plecând din Focșani în dimineața zilei de 6 februarie, Cuza Vodă a fost întâmpinat
la granița județului Buzău de subadministratorului plaiului Slănic cu un număr mare de
țărani și țărănci, care-și manifestau profunda bucurie strigând:
”SĂ TRĂIASCĂ PRINCIPATELE UNITE!”
 La Poșta Câlnău îl aștepta administratorul județului împreună cu o delegație formată din 200
de călăreți. Domnitorul a coborât din trăsură, a mulțumit funcționarilor, apoi s-a apropiat de un
bătrân țăran cu care s-a întreținut cu câteva vorbe bune și blânde, i-a oferit un dar și dându-i mâna
l-a încurajat să fie vesel, ceea ce a făcut ca bătrânul să se simtă ”cel mai tânăr între tinerii satului”.
În Buzău este condus la Episcopie, unde a fost întâmpinat de episcopul Filotei și Ion Brătianu. Profesorul
Seminarului din Buzău, Dimitrie Racoviță, rostește un discurs în care exprimă entuziasmul românilor: „Nația
română celebrează acum încă una din cele mai frumoase și mai strălucite zile ale vieții sale în care triumfează
marea cauză a Unirii prin sosirea Înălțimii Tale pe pământ muntean. Acum, România și Moldova, ambele surori
unite, tresar de bucurie de la o margine la alta, căci norii negri, amenințători de furtuni și viscole ce copleșeau
orizontul României s-au răspândit și s-au făcut nevăzuți înaintea luminii de viață”.
La Palatul episcopal, Cuza a fost
întâmpinat de o delegație de 12
femei, in frunte cu Irina
Marghiloman, ce a rostit un
discurs.
”Sub impresia strălucitelor evenimente, prin
care țara noastră se ridică astăzi la treapta ce
i se cuvine, salutând în voi reîntruparea
glorioaselor zile antice, când mamele romane
strigau fiilor lor să moară sau să vie
învingător, ne socotim ferice a vă putea
prezenta expresia viilor sentimente de
bucurie și orgoliu național, cu care mamele
de familie din acest district vin a vă aduce
prin noi omagiile lor respectuoase și sincere,
și a ruga cerul ca aureola de glorie și de
marire națională ce încinge fruntea Măriei
tale, să se răsfrângă asupra generației
crescânde ca să se facă vrednică de viitorul ce
se deschide. Trăiască Măria sa Alexandru
Ioan I, domnul stăpânitor al României unite”
 RECUNOȘTINȚA BUZOIENILOR ȘI RÂMNICENILOR FAȚĂ DE
DOMNITORUL UNIRII
 Pe 23 ianuarie 1860, ora 18.00,
domnitorul AL. I. Cuza a poposit iarăși
la Buzău, fiind intâmpinat de o mare
de oameni ”care dorea să mai vadă
pe acela în a cărei persoană se
consacra marile principii ale Unirii,
consolidarea naționalității noastre,
speranțele noastre și viitorul nostru”.
 În 1863, râmnicenii au dăruit lui Cuza
o sabie ”de o eleganță cât se va putea
mai rară”, având gravată inscripția:
”districtul Rm. Sărat, Înâlțimei Sale
Alexandru Ioan întemeietorul Unirii,
restauratorul drepturilor României
asupra bunurilor monastirești
înstrăinate – 1863”

 În discursul său, Costache Chirculescu

a spus: ”această zi, este cea mai
scumpă sărbătoare națională, iar
pentru buzoieni prilej de indoită
bucurie și orgoliu prin sosirea în
mijlocul lor în această zi a
Domnitorului Cuza...”
BIBLIOGRAFIE:

***,Buzău. Mică enciclopedie istorică, Editura Alpha, Buzău, 2000.

pr. Gabriel Cocora, Episcopia Buzăului, 1986.
Analele Buzăului, Buzău, 2009
 Click icon
to add pic
ture

Vă mulțumesc!
UNIREA
PRINCIPATELOR
1859-2022