ane, / erst eee

——- ae

zeul ,Cuza Voda" dela Gala‘i

a fost inaugurat eri

Galati, 24 Ianuarie

Asociatia ,,Cuza Vod& din Ga-

lati si-a vazut visul indeplinit.
Casa in care a locuit fostul Dom-
nitor a fost restaurata si trans-
formata intr’un muzeu national.

Tot ce Galatii are mai repre-

zentativ a participat la inaugu-
rarea casei fostului Domnitor
Alexandru Ion Cuza.

In numeroasa asistenta am re-

marcat pe d-nii: ministru ple-
nipotentiar Victor CAdere, rezi-
dent regal al tinutului Dunadrea
de jos, cu d-na; Mihail Milo-
teanu, secretar general al finu-
tului; general Popescu, coman-
dantul corpului 3. armata terito-
'Yial; general Gheorghe Lintes,
presedintele asociatiei »CUuza
Voda"; general Sotir Dimitriu,
comandantul diviziei de infante-

rie, colonel Pompiliu Subotin,

prefectul judetului Covurlui; ge-
neral dr. Traian Gruescu. pri-
marul municipiului Galati; co-
mandor Dimitrescu, loctiitor de
comandant al diviziei de Dund-
re; general Arthur Grigoresou,
amiral Sebastian Eustatiu, Alfred
Loerner, consul al Germaniei cu
d-na; Apostol Popa, consul al
Poloniei cu d-na; Einar Mathie-
sen, consul al Norvegiei, inspec-
tor general scolar Hanganu, prof
Ion Toh&neanu, prof. Constantin
Nazarie, institutor Paul Pasa, a-
vocat Petrescu. Dambovita cu
d-na, Emil Codreanu, Gheorghe
Onosse. Ermil Caraman, prese-
dintele asoc. profesorilor secun-

ee eae eee eee _- -—™

dari, inspector colar Stoica,
presedintele asoc. invat{&torilor,
Constantin Ignat, Grigore P. Mi-
hailescu, avocat Mihail I. Duca,
inspector silvic Filip cu d-na,

dr. Nicolae Alexandrescu, Econ |

dr. I. C. Beldie reprezentand e-

piscopia Dundrei de jos, rabin |

sef Iacob Margulies, preot Ohav- |

pnezian, reprezentantul comuni-

tatii armene impreund cu d-nili
Seferian Ardas, Bohdjelian, preo-
tul Duma reprezentaénd comuni-
tatea catolicé, Jenici Popovici,
Ion Borvizeanu, presedintele ca-
merei de comert, Traian T&na-
sescu, directorul Banci Natio-
nale, etc., ete.

Corpul ofiterese din garnizoa-

na era reprezentat prin d-nii:
colonel Vasile Gavrilescu, colo-
nel magistrat Constantin Mano-
liu, colonel de jandarmi Barbu,
inspectorul regiunei jandarme-
riei, colonel Radu Miclescu din
cavalerie, etc.

Ordinea a fost mentinuté de

politie si jandarmerie sub direc-
ta supraveghere a d-lui chestor
Dumitru Dumitrescu.

SLUJBA RELIGIOASA
Un sobor de preoti, in frunte
cu protoereul Stoica al jude-
fului Covurlui si inconjurat de
preotii Sarbu, Savin, Bogatu,
Tivda, Chesarie Stefanesou
diacon Bogdan, a oficiat slujba
religioasa si sfintirea casei.
Raspunsurile au fost date de
cor sub conducerea d-lui prof.
Xantopol.

Cuvantarea dui general Lintes, presedintele comi-

tetului asociatiei ,,Cuza Voda‘

»Unirea dela 1859, inceputul

inchegarii etnice a neamului ro.
manese intr’un stat national, este
produsul fréméntarilor sufletu-
lui romanilor de pretutindeni
concretizat in crezul: un neam,
o credinjaé, faclid nestinsi ce a
calduzit destinele neamului sj e

_Juminat calea dealungul veacu-

rilor.

Infaptuitéd de atdtea ori cu

mari si grele jertfe, ins&A numai
pentru putin timp, Unirea nu
si-a aflat temeinicia dec&t a-
tunici cand cele doud principate
au luat acea hotdrire eroici de
a-si da acelas Domn. Si cum tai-
nele firii nepdtrunse isvorite din
cutele sufletesti aranjeazi mai
bine ca orice alt& putere rostu-
rile omenesti, a fost s& fie ca cel
chemat s& poarte coroana ambe-
lor Principate, infaptuind Uni-
rea, unirea de totdeauna, sd ple-
ce chiar de aci de pe locul unde
ne gasim. Iar noi, un manunchi

sufletesc din marea mas& a na-

fiunii, chemati de acea putere
tainicd, crezul nostru de totdea-
una, un neam si o credinta, sa
ne aflam stransi ca s& slavim pe
Domnul unirii de atunci si s&
sfintim cladireg noua ridicata
pe locul unde a fost casa lui.

Se implinesc azi 80 ani de cAnd

prin alegerea facuté la Bucuresti
sa dat coroana domneascd a
Munteniei Domnitorului Moldo-
vei, Alexandru Ion Cuza, facdan-
du-se astfel unirea celor doug
Principate.

Ziua de 24 Ianuarie 1859 mar-

cheaz& in istoria neamului nos-
tru inceputul statului national:

Romania.

Soarta a voit ca primul pure

tator al Coroanei RomAniei s& fie
fostul parcdlab al Galatilor, co-
lonelul Alexandru Ion Cuza.

Actele mari s&ivarsite fn tim-

pul domniei lui si calea trasata
de dansul pentru intregirea nea.
mului, fac ca azi, cand natiunea
intreagd comemoreaza ziua de

24 Ianuarie, si ne indreptim cu
pioasA smerenie si evlavie gan-
dul nostru cdtre cel ce a fost
Cuza Voddé. Slavité sad-i fie me-
moria.

Pe locul pe care ne gisim, con-

tinué d. general Lintes, a fost
casa in care a locuit Cuza Voda
dela 1844 pani panda la 1859.
Casa era proprietatea lui. A fost
pastraté de familia lui si folosi~
ta dupa moartea lui pana 1884
cand Elena Doamna si copii mi-
nori ai decedatului au vandut-o.

O hotarire a tribunalului Co-

vurlui din acel an araté ama-
nunfit peripetiile prin care a
trecut aceasta vanzare, peripetil
ce au ftinut vreo doi ani.

Incaéputa pe maAini strdine,

casa a suferit transformari fs de-
cursul vremii de asa natura od
in ultimul timp ruina ei nu mai
avea nimic din ceeace fusese o-
dinioara decat doar putin din as-
péctul exterior.

Cu strangere de inima galafe-

nii vedeau cum zi de zi se naruie | tiilor

a a

rr ee OS Ce

j
!

manenta a d-lui lt.-col. Victor

Ratiu, seful de stat major al di-
viziei 21 imfanterie, care inde-
plinind sarcina de secretar al a-
sociatiei, are un mare merit la
restaurarea acestei case.
Destinatia cea mai potrivita ce

se poate da acestei case, conti-

nud d. genera! Lintes, este sA se |

intemeieze un muzeu in care sa

se adune tot ceeace a apartinut
lui Cuza Voda, familiej si cola-
boratorilor sdi ca: obiecte, mo-
bile, documente, etc. si care au
ilustrat epoca unirii de acum 80

Raspunsul d-lui

ani.

Trimit de aci apelul meu ca-

tre toti buniji romani sa daruia-
sca cu craga inima si cu toata
increderea muzeului Cuza Voda
din Galati obiectele ce au apar-
tinut Domnitorului Cuza Voda,
care ar putea sd serveasca ca
mijloc fnaltator educatiei natio.
nale si patriotice a generatiilor
viitoare.

La cap&tul realizarii sale aso-

ciatia, patrunsi de sentimente de
recunostin¢a, muljumeste presei
pentru binevoitorul sprijin ce
i-a dat, d-lui institutor Paul
Pasa si d-nei Ecaterina Pasa,
pentru c& au donat muzeul lor.

Asociatia isi indreapta expre-

siunea omagiilor sale si mulfu-
meste d-lui rezident regal Vic-
tor Cadere, pentru c& dela insta-
larea d-sale cu o binevoitoare
atentiune a luat sub directa
d-sale ocrotire asociatiei, facand
ca ritmul realizdrilor sa decurga
mai ferm si mai folositor.

Pe temelia, pus&i acum 80 ani,

sta azi maretul edificiu al Ro-
maniei fntregite, ridicat cu mul-
tA truda si grele jerfe de intregul
neam sub inteleapta conducere
a marilor Regi Carol I si Fer
dinand I,

Intregirea etnick este urmata

in mod evolutivy de intregirea
sufleteasca al cdrui unic condu-
cator si realizator este M. S. Re-
gele Carol II. In ritmul isvorit
din Inalta Sa porunca sj indru-
mare am gasit temelia de rea-
zim a ideii ridicdrii acestui ase~
zamant, sfintit azi.

Inchinata culturij neamului, cu

adancd emotie simtim sufletele
noastre mulfumite cA am putut
contribui cu putin la fnalta o-
pera qa iubitului nostru Suveran.
Impreund cu toata suflarea
romaneasca care ia parte la in-
naltatoarea opera de redresare
morala a neamului, opera con-
dusi cu atata intelepciune de
prea inadltatul nostru Rege, aso-
ciatia ,,Casa Cuza Voda" cu cel
mai profund sentiment de recu-
nostinta si devotament Ii aduce
urarea isvorité din inima romé-.
neascaé strigand: Traiascé M. S.
Regele Carol II, Traiasca Ma-
rele Voevod Mihai de Alba Iu-
lia“,

rezident regal

Victor Cadere

Acum nouazeci de ani si mai Prin jertfe mari, prin curaj si

bine, in primavara furtunosului

an 1848, in aceasta cas&, la a ca-
rei sfintire asistam astazi, fostul
parcélab al Galatilor, Ion Cuza
si fiul sAu Alexandru, aderau la
primul proect al Constitutiei
Moldovei, intitulat: ,,Dorintele
partidei nationale din Moldova”,
redactat de Mihai Cogalniceanu

Urmarea 0 cunoasteti. Nu mai

departe decat la 3 Mai al acelu-
jas an gasim pe Alexandru Cuza
impreund cu ceilalti exilati mol-
doveni, pe campia libertatii dela
Blaj, unde poporul romanese din
Ardeal adera cu o insufletire ne-
cunoscuta inca, la motiunea pa-
trioticd a lui Simeon Barnutiu.

La 9 Iunie partidul revolutio-

nar muntean proclama la Islaz
noua Constitutie pe care o iscali
fortat si Voda Bibescu fn ziua de
1i Iunie.

Scanteia redesteptarii nationale

aprinde astfel, constiinta romé-

measca, chemand-o la o viata

noua.
Tar daca din diferite cauze

miscarea din 48 nu a dat re-

zultate imediate, ideia Unirij tu-
turor romanilor era fin drum si
nici o putere nu ar fi fost in
stare si o opreasca,

Cuza Alexandru se inapoiazi

mai tarziu in fara, cand priete-
nul sAu Ghica, Domnitor al Mol-
dovei, fi incredint&é lui parcala-
bia Galatiului.

Cultura sa aleasd, sufletul siu

nobil, cobordtor din vechea boe-
rime moldoveneasca&, l’au f&cut
iubit si apreciat incdt nu este de
Mirare cA in 1859 el fu alesul
celor dou& principate, unite mai
intéiu prin persoana sa, fnainte
de recunoasterile oficiale ale Pu-
terilor garante.

Nu voiu aminti aci faptele ma-

relui Domnitor, dar prin cinsti-
rea memoriei lui, prin readuce-
rea in planul actualit&tii a figu-
rei sale si mai mult inca, prin
actualizarea in fata mnoastrda a
casei In care el a copilarit sj a
visat despre unire si despre ata-
tea mari probleme, cari atingeau
destinele neamului roméanesc,
prin restabilirea intre aceste zi-

duri a cultului amintirilor

scumpe, car‘ vor vorbi genera-
viitoare de Domnitorul

aceasta cas& istoric& ce fusese o- ' Cuza, noi ne indeplinim astazi o

data fala oragului lor. Ideia res- | pioasa datorie de recune;tintd.

taurarii casei de aducerea ej in

patrimoniul national a framan-
tat in toate timpurile sufletele
gélatenilor, Dar, imprejurari vi-~
trege au tot amanat aceasta le-
gitima dorint&é. Realizarea ei s’a

TEATRUL LIGHI CULTURALE

avant, a isbutit generatia pasop-

tistA s& ajungd la cea dintai uni-
re, sub Alexandru Ioan Cuza.

Pe baza acestui fapt politic, s’a

intemeiat apoi Romania de as-
tazi, sub inteleapta conducere a
Regelui Roméniei si prin jertfe
gsi mai mari inca.

Cunoscand sufletul nostru ro-

manesc, sunt sigur c& acest loc
va deveni un loc de pelerinaj
pentru generaftiile tinere, aga cum
pentru noi tinerij de altadata
era un loc de_ inchinare uitatul
mormfant al Domnitoruluj Cuza,
dela Ruginoasa.

Iar pentru paza acestei case,

nici nu se putea o mai buna a-
legere decaét aceea facuta de co-
mitetul de initiativa, care incre-
dinteaz& aceasta garda de onoare
,»otrajii Tari’, institutie care
sub auspiciile Marelui Strajer si
indrumator al Natiei, M. S. Re-
gele Carol II, va avea astfel pu-
tinta de a transforma aceasta
casi intr’un altar, pe care sa
ardai nestinsé, din generatie in
generatie, flacdra recunostintei .
vesnice.

Multumese comitetului de ini-

tiativa si in special d-lor general
Lintes si colonel Rafiu, pentru
devotamentul lor si credinta ce
au pus pentru restaurarea casei
lui Vod&i Cuza si pentru inifiati-
va de a aduna aici, in muzeul
ce se infiinteaz&, tot ce poate
aminti pe Marele Domnitor.

Munca lor este ast&zj raspla-

tit si nu m& indoesc ca ,,Straja
Tarii” va duce cu succes mai
departe organizarea definitiva a
acestui muzeu national.

Si acum, cu tot gandul nostru la

Marele Strdjer al Tarii, sé stri-
gim din tot sufletul: Tr&diascad
M. S. Regele Carol II”. (Urale
praungite. Corul intoneazaé ,,Im-
nul Regal").

He
Dup& terminarea cuvAntdrilor
d. general Lintes, presedintele

comitetului asociatiei, a dat ce-

tire telegramei omagiale adre-
sata M. S, Regelui Carol II, prin
care aSociatia cedeaza __ ,,Strajii
Tariiv intregul petrimoniu al
muzeului.

S’a citit, apoi, telegrama tri-

mis& de d. general Ciuperca, mi-
nistrul apdrarii nationale. care
igi Scuzi absenta si felicita co-
mitetul pentru opera intreprinsa.

Ph oak Vasa Les

Astd-seard, la ora 8.30, Teatrul Ligii Culturale, Teprezinta capo-

dopera lui Shakespeare: Othello, cu Dorina Sireteanu, Lilly Caran-
dino si D. Grigoriu dela Teatrul National, Directia de scend Ion Sahi-
ghiadn, decorurile Traian Cornescu,

Vineri 27 Ianuarie la ora 8.30 va avea loc premiera piesei ,,Sta-

fia* de Griliparzer, in romdneste de NICOLAE IORGA, cu Eugenia
Voinescu, Dorin Sireteanu si V. Cretoiu dela Teatrul National.
Directia de scend Nicolae Massim,

putut face deabia acum,

D. general Lintes descr. ma-

nuntit cum a luat fiinta ,Ascc'ae
tia Casa Cuza-Vod&" din Galati,
scopul asociatiei, persoanele cari
au facut donatiuni fin bani si ma-
teriale si persoanele cari au dat
sprijinul la desivarsirea acestei
opere nationale.

Scoate in evidentéa munca per-

%..