Glande Endocrine

Se mai numesc și glande cu secreție internă deoarece nu

prezintă canale excretoare, iar produsul lor de secreție -
hormonii ajung direct în sânge sau limfă. Din punct de vedere
structural, hormonii sunt substanțe chimice, de natură proteică
sau lipidică, eliberați direct în sânge sau limfă în cantități mici
de ordinul nanogramelor/picogramelor și care acționează
asupra unor celule țintă prin intermediul unor receptori
specifici, astfel hormonii proteici au receptori la nivelul
membranei celulare și produc modificări metabolice, imposibil
de detectat prin analize de laborator. Hormonii
lipidici/steroici/steroizi sunt derivați din colesterol și au receptori pe membrana nucleară producând
modificări ale materialului genetic, identificate prin teste de dopaj.

Hipofiza (Glanda Pituitară)

Cântărește 0.5 grame, este situată pe șaua turcească formată din osul sfenoid și dura
mater. Prezintă 3 lobi:
❖ Lobul Anterior, care reprezintă 75% din masa glandei
❖ Lobul Intermediar, 2% din masa glandei
❖ Lobul Posterior, 23% din masa glandei

Lobul anterior și cel intermediar formează ADENOHIPOFIZA, iar lobul posterior,

NEUROHIPOFIZA. Adenohipofiza are proprietăți secretorii, celulele sale sunt dispuse în
cordoane. Neurohipofiza nu secretă nici un hormon, ci doar depozitează și eliberează hormonii
secretați de nucleii hipotalamusului anterior.
Hipofiza este conectată structural și funcțional cu hipotalamusul prin tija pituitară
formată din sistemul posthipofizar, un sistem vascular care începe prin capilare la nivelul
hipotalamusului mijlociu, se continuă cu o venă și se termină prin capilare la nivelul lobului

1
anterior/hipofizar. A doua componentă a tijei este tractul hipotalamo-hipofizar, alcătuit din axonii
neuronului din nucleii hipotalamusului anterior.
Lobul anterior secretă două categorii de hormoni: glandulotropi(intervin în reglarea altor
glande) și nonglandulotropi(nu influențează acțiunea altor glande).
Hormoni glandulotropi:
❖ TSH(tireostimulina, tirotropina) -intervine în reglarea și secreția de hormoni
tiroidieni; secreția sa e influențată de TRH, hormon eliberator de tirotropină de
hipotalamus(nucleii mijlocii)
❖ ACTH(adrenocorticotrop, corticotropina) -influențează și reglează secreția
corticosuprarenalei, la rândul ei, secreția este controlată de CRH -hormon
eliberator de corticotropină ai hipotalamusului (nucleii mijlocii)
❖ FSH(foliculostimulant) și LH(luteinizant) -intervin în dezvoltarea și secreția
gonadelor, secreția lor este controlată de GRH -hormon eliberator de
gonadotropine din hipotalamus (nucleii mijlocii)

Hoemoni nonglandulotropi:
❖ STH(de creștere, somatotrop) -are rol în creșterea și dezvoltarea organelor, cu
excepția gonadelor și a creierului, secreția sa este controlată prin intermediul a doi
neuroni: unul stimulator și unul inhibitor
❖ PROLACTINA -rol în menținerea secreției lactate împreună cu hormonii
tiroidieni

Lobul intermediar are aspectul unei lame și secretă un singur hormon.

❖ MSH(melanocitostimulator) -este responsabil cu pigmentarea pielii, asigurând
distribuția uniformă a glandelor de melanină în citoplasmă, în absența acestui hormon,
melanina se agregă în jurul nucleelor și celulele se depigmentează; melanina este prezentă în
firul de păr, iris și în piele
Lobul posterior/neurohipofiza are o regiune nervoasă și depozitează doi hormoni.

2
 ❖ ADH(antidiuretic, vasopresina) -acționează asupra tubilor distali și colectori ai
nefronului și de aceea cresc absorbția de apă; se mai numește și vasopresina pentru
că acționează asupra musculaturii netede a vaselor de sânge și de aceea crește
tensiunea arterială
❖ OCITOCINA(oxitocina) -acționează asupra musculaturii netede a uterului
gravid, realizând expulzia fetală, dar acționează și asupra celulelor mioepiteliale din
pereții canalelor galactofore, astfel realizând ejecția laptelui

Tiroida
Este cea mai voluminoasă glandă endocrină, cântărește în jur de 25-30g, are doi lobi uniți
printr-o porțiune intermediară, numită istm. Este localizată în partea anterioară a gâtului, într-o
lojă fibroasă -’’mărul lui Adam’’. Celulele secretoare sunt organizate în foliculi, aceștia prezintă la
interior un coloid vâscos numit TIROGLOBULINĂ, ce conține aminoacidul TIROZINA. La
periferia foliculului prezintă celule epiteliale, care captează iod prin iodarea tirozinei, formându-se
TIROXINA(T4) sau tetraiodotironina, TRIIODOTIRONINA(T3). Rolul hormonilor
tiroidieni este în creșterea metanolismului bazal, stimularea arderilor celulare, dar și în dezvoltarea
neuronilor, a sinapselor interneuronale și a tecii de mielină, în perioada intrauterină.

Suprarenalele
Sunt situate la polul superior al rinichilor, au formă de coif și prezintă două zone:
medulosuprarenala(MSR) și corticosuprarenala(CSR).
MSR este localizată central, are structura unui imens ganglion simpatic paravertebral,
care și-a pierdut axonii și a dobândit proprietăți secretorii. Secretă doi hormoni, care au și funcție
de mediator chimic: adrenalina și noradrenalina. Efectele celor doi hormoni sunt similare cu SNV
simpatic.
CSR secretă hormoni de natură lipidică, derivați derivați din colesterol și care se clasifică
în trei grupe:
● Mineralocorticoizi
● Glucocorticoizi
● Sexosteroizi

3
 Mineralocorticoizii au ca reprezentant ALDOSTERONUL, acesta acționează asupra
tubilor distali și colectori ai nefronului, realizând retenție de apă, prin urmare va scădea volumul
urinar și va crește concentrația urinară.
Glucocorticoizii, având ca reprezentant CORTIZOLUL, este un hormon catabolizant care
stimulează arderile la nivel celular cu excepția ficatului. Este considerat hormon al stresului,
deoarece se secretă în condiții de stres, având ca efect scăderea numărului de limfocite din sânge,
ceea ce duce la scăderea eficienței sistemului imunitar.
Sexosteroizi se mai numesc și hormoni ai sexului, sunt reprezentați de ESTROGEN și
TESTOSTERON și sunt responsabili de caracterul sexual secundar, precum barba, pilozitatea,
vocea îngroșată.

Pancreasul Endocrin
Face parte din pancreas, care este o glandă mixtă, are celule secretoare dispuse în insule
Langerhans și secretă doi hormoni implicați în metabolismul glucidic, celulele alfa care secretă
glucagon și celulele beta care secretă insulina.
Insulina este principalul și singurul hormon cu efect anabolizant pentru toate metabolismele
intermediare și singurul hormon hipoglicemiant. Acesta scade cantitatea de glucoză din sânge
circulant, menținând glicemia în valoarea normală de 1 g/l. Pentru a îndepărta excesul de glucoză
din sânge, insulina realizează glicogenoliza, adică depozitează glucoza în depozite inactive de
glicogen. În condiții de hiposecreție duce la apariția diabetului zaharat. În condiții de hipersecreție
conduce la hipoglicemie.
Glucagonul se mai numește și hormon al inaniției, deoarece se secretă în cantitate mare în
lipsa unui aport alimentar, inhibă secreția de suc gastric, evitând apariția ulcerului, realizează și
gluconeogeneza, adică sinteza de glucoză din compuși neglucidici, în special din lipide.

Epifiza(glanda pineală)
Este situată între tuberculii cvadrigemeni superiori și intră în componența epitalamusului.
Are conexiuni cu epitalamusul, cu care formează un sistem neurosecretor epitalamo-epifizar.
Epifiza secretă melatonina, cu acțiune frenetoare asupra funțiilor gonadelor și vasotocina,
cu puternică acțiune antigonadotropină, mai ales anti-LH. Extractele de epifiză au și efecte
metabolice, atât în metabolismul lipidic, glucidic, proteic, cât și în cel mineral.

4
 Epifiza are legături strânse cu retina. Stimulii luminoși produc, prin intermediul nervilor
simpatici, o reducere a secreției de melatonină. La întuneric, secreția de ,elatonină crește, frânând
funcția gonadelor.

Timusul
Are rol de glandă endocrină în prima parte a ontogenezei, până la pubertate. Este
glandă cu structură mixtă, de epiteliu secretor și organ limfatic. Are localizare retrosternală. La
pubertate, involuează, fără să dispară complet. În organism are rol de organ limfatic central, cât și
de glandă endocrină.
Deși nu se cunosc hormoni, există o serie de efecte:
1. Acțiune de frânare a dezvoltării gonadelor
2. Acțiune de stimulare a mineralizării osoase
3. Efecte de oprire a mitozelor
Funcțiile timusului sunt puternic blocate de hormonii steroizi, care determină involuția
acestui organ.

Disfuncții Endocrine
Nanismul Hipofizar -secreția inadecvată a STH-ului în perioada copilăriei duce la nanism hipofizar
Cașexia Hipofizară(boala Simmonds) -hiposecreția STH la adult duce la această suferință rară,
caracterizată prin îmbătrânire prematură provocată prin atrofie tisulară
Gigantismul -creșterea în exces a corpului întreg sau numai a anumitor segmente
Acromegalia -creșterea în grosime a oaselor lungi și a țesuturilor moi, mai ales fața, mâinile și
picioarele, cauzată de secreția în exces a hormonului de creștere la adult
Diabetul Insipid -deficitul secretor de ADH, simptomele includ poliurie, polidipsie și dezechilibru
ionic; se tratează prin raport de ADH
Diabetul Zaharat -hiposecreție de insulină, prezintă hiperglicemie, glicozurie, poliurie, politixie,
polifagie
Coma Diabetică -în condițiile unei glicemii foarte mari sistemul nervos este intoxicat cu corpi
cetonici

5
Boala Basedow-Graves(gușa toxică) -creșterea în volum a glandei tiroide asociată cu hipersecreția
de tiroxină
Mixedemul -rezultat al hipotiroidismului la adult și afectează echilibrul hipoelectrolitic, provocând
edem și creșterea volumului sangvin -creșterea presiunii sangvine
Nanismul Tiroidian -forma infantilă a hipotiroidismului, cunoscută și sub numele de cretisnism;
creștere întârziată, trăsături faciale caracteristice, dezvoltare osoasă anormală etc.
Gușa Endemică -creșterea de volum a glandei tiroide provocată de aportul insuficient de iod, exces
de TSH