 SISTEMUL ENDOCRIN

 Glandele din corpul uman pot fi clasificate în două categorii mari,

în funcţie de structură şi funcţie:

 1) Glande exocrine
 2) Glandele endocrine

1
 Glande exocrine

prezintăducte prin care este transportat

produsul de secreţie.

funcţionează ca şi componentă a
diferitelor sisteme din corp.

glandele salivare, sudoripare,

mucoase.

2
 Glandele endocrine

 formează sistemul endocrin.

 nu prezintă ducte, produsul de

secreţie (hormonii) fiind eliberati
direct în circuitul sanguin sau în
lichidul interstiţial.

 Sângele transportă aceşti hormoni

spre celule ţintă, unde îndeplinesc
funcţii specifice.

3
 Sistemul endocrin

 funcţionează împreună cu sistemul nervos în reglarea

proceselor metabolice şi menţinerea homeostaziei.

 răspunsurile neurologice de ordinul milisecundelor,

 raspunsurile hormonale necesită secunde până la zile,

săptămâni sau chiar luni.

4
 Glandele sistemului endocrin

5
 Hormonii şi modul lor de acţiune

 sunt substanţe chimice care

acţionează ca mesageri ai
sistemului endocrin.

 sunt derivaţi de la aminoacizi sau

de la colesterol.

 pot încetini sau accelera

metabolismul celulelor ţintă.

6
 Controlul secreţiei hormonale

 Nivelul optim al hormonilor este

menţinut prin două mecanisme:

 feed-back negativ

 prin intermediul sistemului

nervos vegetativ..

7
 Feed-back-ul negativ

 este un mecanism care menţine

echilibrul între producerea de
hormoni şi cerinţele celulelor
ţintă.

8
 Sistemul nervos vegetativ

 determină secreţia de
hormoni de către anumite
glande, cum ar fi
medulosuprarenala.

 Un tip special de impulsuri

nervoase leagă hipotalamusul
şi hipofiza

9
 Hipofiza (glanda pituitară)

 este localizată la baza creierului, în

regiunea diencefalului,

 este ataşată de hipotalamus prin tija

pituitară.


 este o glandă piriformă de

aproximativ 1,3 cm în diametru.

 este situată în şeaua turcească a

osului sfenoid.
 este foarte bine vascularizată

10
 Structural şi funcţional, hipofiza
este divizată în:

 Lobul anterior (adenohipofiza)

 Lobul posterior (neurohipofiza).

11
 Adenohipofiza

 este conesctată cu hipotalamusul prin

sistemul port hipofizar.

12
 Hormonii produşi de adenohipofiză

 Hormoni tropi: care controlează secreţia altor glande

endocrine (TSH, ACTH, FSH, LH)

 Hormoni nontropi (STH, prolactina – PRL)

13
 Hormonul de creştere (STH, somatotrop)

 este un hormon de natură proteică.

 eliberarea lui este episodică şi pulsatilă.

 creşteri ale concentraţiei sanguine a somatotropului au

loc în timpul somnului cu unde lente.

 secreţia STH-ului se realizează toată viaţa, având

funcţii multiple.

14
 Efectele biologice ale STH:

 Creşterea scheletului, ţesutului conjunctiv, muşchilor,

viscerelor,

 Stimularea creşterii scheletului se realizează prin

accelerarea condrogenezei şi calcifierii.

15
 Tulburări ale secreției de STH

 Hiposecreţie - nanismu hipofizar

 Hipersecreţia în perioada de creştere - gigantism

 Hipersecreţia la maturitate - acromegalie

16
 Nanismul hipofizar

 -întârzâierea creşterii și maturizării sexuale,

 -inteligenţa normală
 -comportament pueril.

17
 Gigantism
 -creșterea exagerată a scheletului

18
 Acromegalie

 creşterea ţesuturilor moi (piele, limbă,

 viscere), relauarea creşterii oaselor scurte (mandibulă,

falange),

19
 Acţiunea STH asupra metabolismului:

 Proteic:
 stimulează transportul aminoacizilor, intensificând
proteinosinteza, mai ales cea musculară.
 inhibă catabolismul proteic şi utilizarea aminoacizilor ca sursă
energetică.

 Lipidic:
 stimulează hidroliza trigliceridelor din adipocite
 creşte concentraţia plasmatică de acizi graşi şi glicerină
 stimulează utilizarea ca substrat energetic a acizilor graşi,

20
 Acţiunea STH asupra metabolismului:

 Glucidic:
 hiperglicemie
 stimulează glicogenoliza
 acţiune antiinsulinică

 Electrolitic:
 bilanţ pozitiv asupra principalilor ioni: Ca2+, Mg2+, Na+, K+,
Cl- (creşterea concentraţiei plasmatice)

21
 Reglarea secreţiei STH-ului

 Feed-back scurt: hipotalamusul produce 2 factori: somatostatina

şi somatoliberina.

 Hipoglicemia, hiperaminoacidemia, stressul stimulează

secreţia de STH.

 Corticoizii şi concentraţia plasmatică crescută a acizilor graşi

inhibă secreţia de STH.

22
 Hormonul corticotrop (ACTH)

 Hormon de natură proteică.

 Efectele biologice principale:

 stimularea sintezei de glucocorticoizi de
către corticosuprarenală.

 Reglarea
 feedback negativ

23
 Tireotropina (TSH)

 controlează sinteza de hormoni

tiroidieni.

 Sinteza TSH-ului este reglată

de TRH (hormonul reglator de
tireotropină).

 Frigul, stresul emoţional

stimulează sinteza de TSH.

24
 Hormonul foliculostimulant
(FSH)

 La bărbaţi stimulează producerea

de spermatozoizi.

 La femei stimulează dezvoltarea

foliculului ovarian, ovulaţia și
secreţia de estrogeni.

25
 Hormonul luteotrop (LH)

 La femei stimulează ovulaţia,

formarea corpului galben și
producerea de progesteron.

 La bărbat stimulează celulele

interstiţiale Leydig să producă
testosteron.

 Reglarea
 feed-back negativ, prin GnRH-ul
produs de hipotalamus.

26
 Prolactina

 este secretată atât la femeie, cât şi

la bărbat, dar funcţionează după
nastere.

 susţine secreţia lactată a

glandelor mamare.

 hipotalamusul are rol important în

eliberarea hormonului prin
producerea de hormon inhibitor
de prolactină, numit dopamină.

27
 Hormonul melanocitostimulator
(MSH)

 acţiunea exactă la om nu este foarte

bine elucidată

 se pare că determină pigmentarea pielii

prin stimularea dispersiei granulelor de
melanină din melanocite.

 Secreţia este stimulată de CRH şi

inhibată de dopamină.

28
 Lobul posterior (neurohipofiza)

 este conectat prin fibre nervoase cu

hipotalamusul.

 depozitează 2 hormoni produşi de nucleii

anteriori ai hipotalamusului:
 Ocitocina
 ADH

29
 Ocitocina (oxitocina)

 influenţează funcţionarea
sistemului reproducător femel.

 determină contracţii ale uterului,

declanşând astfel naşterea.

 determina expulzarea laptelui

matern

 administrată după naştere are

rolul de a reduce volumul
uterului şi a opri sângerarea

30
 Hormonul antidiuretic (ADH)

 reducere cantitatea de apă

eliminată prin rinchi,

 stimuleaza reabsorbţia, la nivelul

tubului contort proximal.

 determină vasoconstricţie, în
concentraţii ridicate.

 in cazul lezării hipotalamuslui

sau a neurohipofizei, apare
diabetul insipid

31
 Glanda tiroidă

 este localizată la nivelul gâtului

dedesubtul laringelui.

 prezintă 2 lobi de circa 5 cm

fiecare, situaţi de o parte şi de
alta a traheei şi conectaţi anterior
printr-un istm.

 cântareste cam 25 g

 este foarte bine vascularizată

32
 Glanda tiroidă

 este formată dintr-o matrice

conjunctivală în care există foliculi
tiroidieni, vase de sânge, nervi şi
celule parafoliculare.

 foliculii ovarieni sunt structuri

sferice, delimitate de un epiteliu
cuboidal ce secretă hormonii
tiroidieni principali
 triiodotironia şi tiroxina

 Celulele parafoliculare produc

calcitonina.

33
 Rolul tiroxinei si triodotironinei

 Creşterea şi dezvoltarea organelor şi creirului la copil

 Stimulează sistemul cardiorespirator (tahicardie) şi schimburile

nutritive din organism

 Pe sistemul nervos determină iritabilitate, nelinişte

 Contolează dezvoltarea gonadelor şi menţine activitatea lor

normală

 Menţin, împreună cu prolactina, secreţia lactată

 Menţin greutatea corpului în limite fiziologice

34
 Influenţa asupra metabolismului:

 Energetic:
 stimulează consumul de O2,
 stimulează oxidările celulare, având efect calorigen

 Glucidic:
 hiperglicemie

 Protidic:
 creşterea catabolismului proteinelor musculare şi plasmatice

 Lipidic:
 efect lipolitic (eliberează acizii graşi în sânge, scade nivelul de
coslesterol)

35
 Tulburări ale secreției hormonilor tiroidieni:

 Hiposecreţie în copilărie:
 cretinism guşogen şi nanism tioridian

36
 Tulburări ale secreției hormonilor tiroidieni:

 Hiposecreție la maturitate:
 mixedem,
 căderea prului,
 anemie,
 senzaţia permanentă de frig,
 reacţii motorii şi psihice întârziate,
 creşterea în greutate,
 uneori enoftalmie

37
 Tulburări ale secreției hormonilor tiroidieni:

 Hipersecreţie
 boala Basedow – Graves

38
 Calcitonina

 este un hormon polipetidic

produs de celulele
parafoliculare.

 reglează nivelul calciului

sanguin, având efect
hipocalcemiant.

39
 Paratiroidele

 sunt 2 glande pereche, situate pe

faţa posterioară a tiroidei

 sunt formate din 2 tipuri de

celule epiteliale.

 hormonul produs este

parathormonul.

 acesta are acţiune antagonică

calcitoninei, având efect
hipercalcemiant.

40
 Pancreasul endocrin

 Partea endocrină este

reprezentată de insulele
Langerhans, formate din
mai multe tipuri de celule.

 celulele α produc glucagon,

 celulele β produc insulina.

41
 Glucagonul are efect hipergliceminat

 Insulina este pincipalul hormon hipoglicemiant

 Reglarea secreţiei
 pe cale umorală, în funcţie de nivelul glicemiei.

 În cazul unei secreţii defectuoase de insulină apare diabetul

zaharat.

42
 Glandele suprarenale

 sunt două glande situate la polii superiori ai

rinichilor.

 Fiecare este formată dintr-o

 porţiune corticală (corticosuprareala)
 portiune medulară (medulosuprarenala)

43
 Corticosuprarenala (CSR)

 hormonii secretaţi de corticosuprarenală sunt de natură

lipidică.

 au o structură sterolică (provin din colesterol).

 în funcţie de acţiunea principală exercitată de aceşti hormoni,

ei sunt împărţiţi în trei grupe:

 Mineralocorticoizii,
 Glucocorticoizii
 Hormonii adrenogenitali

44
 Mineralocorticoizii - aldosteronul

 rol în metabolismul sărurilor minerale determinând reabsorbţia

Na+ în schimbul K+ sau H+

 menţinerea presiunii osmotice a mediului intern al

organismului şi a volumului sanguin,

 echilibrul acido-bazic.

45
 Hipersecreţia de aldosteron (boala lui Conn)
 retenţie masivă de sare şi apă şi determină edeme şi
hipertensiune.

 Hiposecreţia de aldosteron (boala Addisson).

 pierdere de sare şi apă, urmată de hipotensiune şi
adinamie (scăderea capacităţii de efort).

46
 Glucocorticoizii cortizon şi hidrocortizon (cortizol)

 acţiunea acestora se manifestă în metabolismul intermediar

al glucidelor, lipidelor şi protidelor.
 activează catabolismul proteic şi lipidic, cresc eliminările
de azot.
 rol antiinflamator.
 creşterea numărului leucocitelor şi hematiilor dar cu
scăderea eozinofilelor
 creşte secreţia de pepsină şi HCl, inhibă mucusul gastric şi
intestinal.
 asupra sistemului nervos, în exces pot provoca tulburări
psihice, incapactitate de concentrare, modificări ale
simţurilor

47
 Hipersecreţia de glucocorticoizi sindromul lui Cushing
 obezitate, diabet şi hipertensiune.

 Hiposecreţia
 se întâlneşte în boala Addison

48
 Hormonii adrenogenitali

 sunt două grupe de hormoni

 androgeni (barbati)
 alţii estrogeni (femei).

 acţiunea acestor hormoni completează pe cea a

hormonilor sexuali respectivi.

 rolul lor se manifestă în special asupra apariţiei şi

dezvoltării caracterelor sexuale secundare.

49
 Hiposecreţia
 este compensată de secreţia gonadelor.

 Hipersecreţia
 duce la pubertate precoce

 Când sunt secretaţi în exces hormonii sexului opus, apar

 semne de masculinizare a femeilor
 feminizare a bărbaţilor (creşterea glandelor mamare etc.).

50
 Medulosuprarenala

 hormonii secretaţi de medulară se numesc catecolamine.

 adrenalina în proportie de 80%

 noradrenalina, de 20%.

 acţiunea acestor hormoni este identică cu efectele

sistemului nervos simpatic.

51
 Acțiunea adrenalinei si noradrenalinei

 Asupra aparatului cardiovascular

 tahicardie, vasoconstricţie şi hipertensiune.

 adrenalina dilată însă vasele musculare şi le contractă pe cele

din piele, mucoase şi viscere.

 noradrenalina are predominant acţiuni vasoconstrictoare.

52
 Acțiunea adrenalinei si noradrenalinei

 Asupra aparatului respirator

 relaxarea musculaturii netede şi dilataţia bronhiilor.

 Asupra tubului digestiv

 relaxarea musculaturii netede a pereţilor şi contracţia
sfincterelor.
 inhibă majoritatea secreţiilor.
 contractă splina şi ficatul.

53
 Acțiunea adrenalinei si noradrenalinei

 Asupra metabolismului glucidic şi lipidic

 produc glicogenoliză şi hiperglicemie,
 mobilizarea grăsimilor din rezerve şi metabolismul acizilor
graşi.

 Alte acţiuni
 dilată pupila,
 contractă fibrele netede ale muşchilor erector ai firului de păr.
 anxietate şi frică.
 stimulează sistemul reticulat activator ascendent.

54
 Epifiza

 este situată în şanţul ce separă

cei doi coliculi cvadrigemeni
anteriori.

 are conexiuni strânse cu

epitalamusul cu care formează
un sistem neurosecretor
epitalamo-epifizar.

55
 Hormonii secretaţi de epifiză sunt incomplet elucidaţi.

 Melatonina
 derivat al serotoninei
 are o acţiune frenatoare asupra funcţiei gonadelor.

 Vasotocina
 acţiune antigonadotropă, în special anti LH.

 Stimulii luminoşi produc, o reducere a secreţiei de melatonină.

 În întuneric melatonina creşte, diminuând funcţia gonadelor.

56
 Timusul

 are un rol de glandă endocrină în

prima parte a ontogenezei, până
la pubertate când involuează

 este o glandă cu structură mixtă

 este localizată retrosternal

57
 Funcţii timusului:

 rol de organ limfatic central

 Deşi nu au fost individualizaţi hormoni ca atare, se cunosc o

serie de efecte ale extractelor de timus:
 - acţiune de stimulare a dezvoltării gonadelor;
 - acţiune de stimulare a mineralizării osoase;
 - efecte de frânare a mitozelor.

58
 FIȘĂ DE LUCRU
1Nanismul hipofizar este determinat de
a.hipersecretia de SHH
b.hiposecretia de STH
c.hiposecretiea de CRH
2.Adenohipofiza nu secreta
a. CRH, ACTH, FSH, LH
b. TSH, ACTH, FSH, LH
c. TSH, ACTH, FSH, MSH
3. Hormonii şi modul lor de acţiune
a. sunt substanţe chimice care acţionează ca mesageri ai SNC ului
b. sunt derivaţi din glucide sau din lipide.
c. pot încetini sau accelera metabolismul celulelor ţintă
4.Tiroxina si triodotirnonina nu au rol in
a.Menţinerea secreţiei laptelui
b.Menţin greutatea corpului în limite fiziologice
c.hematopoieza
59
II.Completați spațiile punctate:

1.Hipofiza este ataşată de hipotalamus prin……………………

2.Tireotropina (TSH) controlează sinteza de hormoni………….

3.Prolactina susţine secreţia lactată a…………………………….

4.Hormonul antidiuretic (ADH) determină…………………, în

concentraţii ridicate.

5.Epifiza este situată în şanţul ce separă cei doi …………………

anteriori.

60
III.Asociați hormonii din prima coloană cu acțiunea lor fiziologică
corespunzătoare la nivelul organismului:

A B
1. Melatonina a. hipoglicemiant
2. Adrenalina b. rol antiinflamator
3. Cortizon c. reducere cantitatea de apă prin rinchi
4. Insulina d. acţiune frenatoare asupra funcţiei gonadelor
5. ADH-ul e. tahicardie, vasoconstricţie şi hipertensiune

61