Sistemul endocrin

Glandele endocrine nu au canal excretor. Produsii lor de secretie

denumiti hormoni se varsa direct in sange sau limfa. Hormonii actioneaza la
distanta fata de locul de secretie asupra unor celule ,,tinta, unde stimuleaza
sau inhiba activitatea unor sisteme enzimatice care catalizeaza diferite
procese metabolice.
Din punct de vedere chimic, hormonii sunt in majoritate proteine.
Glandele endocrine sunt localizate in aproape toate regiunile corpului:
-in regiunea capului se afla hipofiza si epifiza
-in regiunea gatului: tiroida si paratiroidele
-in regiunea toracelui: timusul
-in regiunea abdominala glandele suprarenale si pancreasul
-in regiunea pelviana gonadele (ovarele si testiculele).
Alte celule cu rol endocrin sunt situate in organe: stomacul la nivelul
capatului terminal (antrul gastric) secreta gastrica, duodenul secreta 6-8
hormoni cu rol in activitatea secretorie si motorie digestiva si rinichiul
secreta eritropoietina.
Hipofiza
Hipofiza (glanda pituitara) este situata la baza creierului intr-o
depresiune a osului sfenoid numita saua turceasca si inapoia chiasmei
optice. Cantareste 500 mg si are marimea unui bob de fasole. Prezinta 3 lobi:
- anterior (adenohipofiza) care reprezinta 75% din masa glandei
-intermediar 2% din masa glandei
-posterior (22-23%) neurohipofiza
Hipofiza are legaturi anatomice si functionale cu hipotalamusul. Anatomic se
leaga de hipotalamus prin tija pituitara (infundibul). Tija are 2 structuri de
natura vasculara reprezentata de sistemul port-hipofizar si de natura
nervoasa reprezentat de tractul hipotalamo-hipofizar. Sistemul port este o
structura vasculara care incepe si se termina cu acelasi tip de vase (capilarevene capilare). Artera care iriga hipotalamusul (carotida interna) se
capilarizeaza la baza acestuia, patrunde in tija sub forma de vene, dupa care

se capilarizeaza din nou in jurul adenohipofizei. Sistemul port-hipofizar leaga

regiunea mediana a hipotalamusului (nucleii mijlocii) de adenohipofiza.
Sistemul port a fost descris de fiziologul roman Grigore T. Popa si Unna
Fiedling. Tractul hipotalamo-hipofizar este format din axonii neuronilor din
nucleii anteriori ai hipotalamusului care transporta la neurohipofiza cei 2
hormoni: antidiuretic (ADH) si oxitocina. Adenohipofiza are parenchimul
glandular format din cordoane celulare anastomozate, vase de sange si
numeroase fibre vegetative. Secreta doua categorii de hormoni:
1. Glandulotropi, care stimuleaza cresterea si secretia altor glande endocrine
2. Nonglandulotropi, reprezentati de somatotrop (STH) si prolactina.
Hormonii glandulari tropi sunt:
1. Tirotropina (tirostimulina, TSH) care stimuleaza cresterea si secretia
glandelor tiroide. La randul sau, secretia de TSH este controlata de nucleii
mijlocii ai hipotalamusului printr-un hormon eliberator de tirotropina (TRH) in
functie de concentratia tiroxinei sangvine. Mecanismul de reglare este numit
feedback-negativ.

2. Corticotropina (ACTH) care stimuleaza secretia glandei corticosuprarenale

in special a hormonilor glucocorticoizi si sexosteroizi, si in mica masura a
hormonilor mineralocorticoizi. In afara acestei actiuni indirecte, ACTH-ul
stimuleaza direct melanogeneza (pigmentogeneza).
3. Gonadotropinele-stimuleaza cresterea si secretia gonadelor, atat la barbat
cat si la femeie. Gonadotropinele sunt reprezentate de 2 hormoni:

a) Foliculostimulant (FSH) care la femeie stimuleaza maturatia foliculara si

secretia de estrogen, iar la barbat stimuleaza dezvoltarea tubilor seminiferi si
spermatogeneza.
b) Luteinizant (LH) care la femeie determina ovulatia, formarea corpului
galben si secretia de progesteron, iar la barbat secretia de testosteron.
Reglarea secretiei de gonadotropine se face de catre nucleii mijlocii ai
hipotalamusului prin GRH.
Hormonii nonglandulotropi:
1. STH (somatotropul) denumit si hormon de crestere deoarece impreuna
cu alti hormoni (gonadali, tiroidieni,insulina) contribuie la cresterea
organismului. Majoritatea actiunilor sale se manifesta indirect prin
intermediul unor factori de crestere denumiti somatomedine.
Actiuni:
-stimuleaza condrogeneza la nivelul cartilajelor de crestere metafizare
(cresterea in lungime a oaselor are loc la limita dintre diafiza si epifiza, pe
seama unui cartilaj de crestere , cu inaintarea celulelor spre diafiza);
-retine in organismunele elemente chimice precum N, Na, K, Ca, P,
contribuind la cresterea organismului.
Actiuni metabolice:
-pe metabolismul proteinelor are efect anabolizant, deoarece stimuleaza
patrunderea aminoacizilor in celule si incorporarea lor in proteine;
-pe metabolismul glucidelor are efect catabolizant, deoarece elibereaza
glucoza din depozitele hepatice de glicogen (glicogenoliza hepatica), dar
diminua consumul tisular de glucoza, ducand la hiperglicemie (hormon
hiperglicemiant);
-pe metabolismul lipidelor are efect catabolizant (lipoliza), deoarece
mobilizeaza acizii grasi din depozitele adipoase si ii foloseste pentru sinteza
altor substante de natura lipidica. Secretia de STH este continua, dar
hipoglicemia, stresul, efortul fizic si cresterea concentratiei aminoacizilor
plasmatici stimuleaza secretia de STH. Reglarea secretiei se face de catre
nucleii mijlocii ai hipotalamusului prin 2 hormoni, unul stimuleaza iar celalalt
inhiba.

Tulburari:
-hiposecretia la copii provoaca piticismul (nanism hipofizar) talie scunda,
fara afectarea intelectului; la adulti provoaca casexia hipofizara (boala
Simmonds) caracterizata prin imbatranire prematura si atrofie musculara;
-hipersecretia provoaca la copii gigantismul, caracterizat prin dezvoltare
somatica exagerata, fara afectarea intelectului; la adulti provoaca
acromegalia, caracterizata prin cresterea exagerata a extremitatilor si a
volumului visceral.
2. Prolactina numit si hormon mamotrop sau luteotrop (LTH) stimuleaza la
femei dezvoltarea glandelor mamare si mentine secretia lactata. Este un
hormon cu actiune antigonadotropa, mai ales anti-LH, fiind capabil sa
previna ovulatia. Stimuleaza secretia corpului galben, alaturi de LH. In afara
sarcinii, secretia de prolactina creste in somn, dupa efortul fizic, dupa stresul
chirurgical si emotional si in timpul hipoglicemiei. La nastere, secretia
creste, dupa care scade brusc si revine la 8 zile dupa nastere. Suptul
stimuleaza secretia de prolactina. Nu se cunosc efectele prolactinei la
barbati.
Lobul intermediar hipofizar este o lama epiteliala, aderenta la lobul
posterior, dar anatomic apartine adenohipofizei. Secreta un singur hormon
numit melanocitostimulator (MSH) care determina pigmentarea pielii (are
acelasi precursor ca ACTH). Nucleii mijlocii ai hipotalamusului secreta un
hormon care inhiba secretia de MSH.
Lobul posterior hipofizar (neurohipofiza) nu secreta hormoni, ci
doar depoziteaza hormonii secretati de nucleii anteriori hipotalamici si
transportati aici de catre tractul hipotalamo-hipofizar.
a) ADH-hormonul antidiuretic, are ca principala actiune conservarea
apei in organism prin cresterea reabsorbtiei facultative a apei la nivelul
tubilor contorti distali si mai ales la nivelul tubilor colectori renali. De
asemenea, reduce secretiile tuturor glandelor exocrine. Efectul acestor
actiuni este scaderea eliminarilor urinoase (scade diureza) si cresterea
concentratiei urinei. In doze mari, actioneaza asupra musculaturii netede din
peretii arteriolelor producand vasoconstrictie, urmata de cresterea tensiunii
arteriale, si de aceea se mai numeste si vasopresina. Hiposecretia de ADH,
consecinta a lezarii neurohipofizei, a tractului hipotalamo-hipofizar sau a
nucleilor anteriori hipotalamici provoaca diabetul insipid, caracterizat prin

eliminarea zilnica a 20-24 L urina diluata (poliurie) urmata de ingestia unei

cantitati mari de lichide (polidipsie).
b) Oxitocina (ocitocina) contracta celulele mioepiteliale din peretii
canalelor galactofore determinand ejectia laptelui. Contracta musculatura
neteda a uterului gravid in perioada travaliului, determinand expulzia fatului.
ADH-ul si oxitocina sunt considerati neurohormoni.
Glandele suprarenale
Sunt situate deasupra rinichilor si alcatuite din 2 zone diferite ca
structura si origine embriologica.
a) Zona externa numita corticosuprarenala (CSR) de origine
mezodermica ca si glandele sexuale
b) Zona interna-medulosuprarenala (MSR) de origine ectodermica ca
SNC
CSR prezinta de la exterior catre interior 3 zone:
1. Glomerulara care secreta hormonii mineralocorticoizi
2. Fasciculata care secreta hormonii glucocorticoizi
3. Reticulata care secreta hormonii sexosteroizi
Hormonii secretati de CSR sunt derivati din colesterol, au structura lipidica si
se numesc hormoni sterolici.
1. Mineralocorticoizii-sunt reprezentati de aldosteron, care actioneaza mai
ales la nivelul portiunilor terminale a nefronilor, respectiv tubilor distali si
colectori unde stimuleaza absorbtia apei si a Na (sodiului) si eliminarea
(secretia) K+, H+, producand acidurie, kaliurie (potasurie) (concentratia in
urina). Aceasta actiune are rol in reglarea presiunii osmotice a mediului
intern, precum si in reglarea echilibrului acido-bazic al organismului, alaturi
de rinichi si eritrocite (nu sunt sigur daca eritrocite). Alte celule tinta sunt
glandele sudoripare, salivare, colice. Hipersecretia provoaca boala lui Conn,
caracterizata prin hipertensiune ca urmare a retentiei masive de apa si sare
in organism, si aparitia edemelor. Hiposecretia generala a CSR provoaca
boala lui Addisson, caracterizata prin hipotensiune si adinamie (lipsa de
putere).

2. Glucocorticoizii sunt reprezentati de cortizon si hidrocortizon (cortizol).

Cortizolul circula in sange legat de o proteina plasmatica, si doar o mica
parte ramane in forma libera, fiind raspunzatoare de urmatoarele actiuni:
-asupra sistemului osos stimuleaza sinteza matricei osoase ca urmare a
cresterii absorbtiei intestinale a calciului
-asupra tesutului conjunctiv fluid (elementele figurate si sitemul imun):

scade numarul de bazofile si eozinofile circulante;

creste numarul neutrofilelor, hematiilor si plachetelor sangvine
scade numarul limfocitelor circulante (limfopenie)
asigura stabilitatea membranelor lizozomale

-asupra functiilor superioare ale SNC: este necesara prezenta acestor

hormoni pentru activitatea nervoasa superioara, de aceea absenta lor
provoaca modificari ale electroencefalogramei (EEG), deficiente senzoriale;
-actiuni metabolice:

pe metabolismul glucidelor, cortizolul stimuleaza glicogenoliza

hepatica si gluconeogeneza din aminoacizi si acizi grasi;
pe metabolismul lipidelor face lipoliza;
pe metabolismul proteinelor stimuleaza catabolismul in muschii
striati si anabolismul in ficat

Alte actiuni:
-la nivelul aparatului excretor creste filtrarea glomerulara
-la nivelul aparatului digestiv creste secretia de HCl si pepsinogen,
scade absorbtia lipidelor.
Hipersecretia de cortizol provoaca sindromul Cushing, caracterizat prin:
obezitate, hipertensiune, hiperglicemie,diabet. Reglarea secretiei de
cortizol se face de catre ACTH, care la randul sau este reglat de nucleii
mijlocii ai hipotalamusului.
3. Hormonii sexosteroizi sunt asemanatori cu cei secretati de gonade
(estrogeni si testosteron) si intervin mai ales in definirea caracterelor sexuale
secundare:

la baieti ingrosarea vocii, dezvoltarea masei musculare, distributia

grasimii de rezerva si aparitia pilozitatii faciale

la fete dezvoltarea glandelor mamare si distributia grasimii de rezerva

Medulosuprarenala (MSR) este un imens neuron postganglionar

simpatic care si-a pierdut axonii si a dobandit functie secretorie. Hormonii
secretati se numesc catecolamine si sunt mediatori chimici. Acestia sunt:

adrenalina sau epinefrina secretata in proportie de 80%

noradrenalina sau norepinefrina secretata in proportie de 20%

Actiunile celor 2 hormoni sunt similare cu ale stimularii simpaticului:

-asupra aparatului cardiovascular:

adrenalina creste frecventa cardiaca (tahicardie), forta de contractie

si conducerea impulsului la nivelul inimii. Produce vasodilatatie pe
muschii scheletici, pe vasele coronare si cerebrale, si
vasoconstrictie pe vasele din tegument, mucoase si viscere.
noradrenalina exercita la nivelul inimii aceleasi actiuni, iar pe vase
are efecte vasoconstrictoare pe majoritatea teritoriilor

-asupra aparatului respirator ambii hormoni produc bronhodilatatie si

scad secretia glandelor mucoase
-asupra aparatului digestiv ambii hormoni relaxeaza musculatura
neteda a tractului digestiv si contracta sfincterele;
-asupra SNC: adrenalina produce stare de alerta corticala prin
activarea SRAA, anxietate si frica
Alte actiuni: contracta splina, ficatul, muschii erectori ai firelor de par, dilata
pupila.
Actiuni metabolice:

pe metabolismul glucidelor adrenalina face glicogenoliza hepatica si

musculara urmata de hiperglicemie
pe metabolismul lipidic ambii hormoni fac lipoliza
pe metabolismul proteic stimuleaza catabolismul (proteoliza)

Reglarea secretiei MSR se face direct de catre SNC.

Tiroida
Este cea mai voluminoasa glanda endocrina (cantareste 25-30 g),
situata anterior de trahee, inferior de cartilajul tiroid si in partea anterioara a

gatului. Este alcatuita din 2 lobi laterali, uniti intre ei printr-o portiune de
tesut glandular numita istm. Parenchimul glandular contine celule epiteliale
secretorii inconjurate de vase de sange si fibre nervoase vegetative. Epiteliile
secretoare sunt organizate in foliculi tiroidieni (vezicule). Printre foliculi se
gasesc celule parafoliculare numite celule ,,C care secreta calcitonina.

Produsul de secretie este un material vascos situat in centrul foliculului

numit coloid tiroidian. In coloidul tiroidian se afla proteina numita
tireoglobulina care contine aminoacidul tirozina. Prin iodarea
aminoacidului tirozina se formeaza cei doi hormoni ai glandei: tiroxina
(T4) si triiodotironina (T3). Principalul efect al hormonilor tiroidieni este
cel calorigen (produc caldura) prin intensificarea oxidarilor tisulare in
majoritatea celulelor metabolic active, exceptand creierul, uterul si
testiculele. Hormonii intervin in procesele morfogenetice de crestere
mai ales la nivelul sistemului nervos.
Actiuni:
-asupra aparatului cardiovascular cresc forta de contractie miocardica
si produc vasodilatatie;
-asupra aparatului respirator cresc forta si amplitudinea miscarilor
respiratorii;
-asupra musculaturii striate, stimuleaza aparitia reflexelor miotatice si
promptitudinea raspunsurilor;
-asupra SNC: stimuleaza diferentierea neuronala, mielinizarea si
dezvoltarea normala a sinapselor

Actiuni metabolice:
-pe metabolismul glucidelor au efect hiperglicemiant prin glicogenoliza
hepatica;
-pe metabolismul lipidelor mobilizeaza rapid acizii grasi din depozitele
adipoase (lipoliza). Scad colesterolul (efect hipocolesterolemiant) prin
activarea mecanismelor hepatice care inlatura colesterolul din
circulatie.
-pe metaboliscmul proteinelor au efect catabolizant (proteoliza).
Reglarea secretiei de hormoni tiroidieni se face de catre adenohipofiza
prin TSH, care la randul sau este reglat de catre TRH-ul din nucleii
mijlocii ai hipotalamusului prin feedback negativ. Tulburari ale secretiei
apar in functie de varsta. Hiposecretia provoaca la copii nanismul
tiroidian sau cretinismul gusogen, caracterizat prin dezvoltare somatica
si psihica redusa, piele uscata si ingrosata, senzatia de frig, defecte ale
dentitiei, deformari osoase, glanda creste in volum, enoftalmie. La
adulti, hiposecretia provoaca mixedemul caracterizat prin hiperfagie cu
crestere in greutate, anemie, caderea parului, intoleranta la frig, piele
uscata si ingrosata, tulburari psihice si motorii intarziate. O alta
afectiune a glandei este gusa endemica, consecinta a hiposecretiei. La
persoanele afectate glanda creste in volum si nu se sintetizeaza
hormoni din cauza absentei iodului din apa si alimente. Hipersecretia
provoaca boala lui Basedow-Graves sau gusa exoftalmica (toxica)
caracterizata prin polifagie, urmata de scaderea in greutate, cresteri
ale metabolismului bazal cu +100%, piele calda si umeda, intoleranta
la caldura, tremuraturi ale corpului. In unele cazuri apare exoftalmia
(protruzia globilor oculari).

Paratiroidele
Sunt in numar de 4, cate o pereche asezate pe fata posterioara a
lobilor tiroidieni. Parenchimul glandular contine cordoane celulare, vase
sangvine, limfatice si fibre vegetative. Secreta doi hormoni:
parathormonul si calcitonina.
PTH (parathormonul) actioneaza la nivelul oaselor, rinichiului si a
tractului digestiv. La nivelul tesutului osos mobilizeaza sarurile
fosfocalcice din oase prin stimularea activitatii osteoclastelor. La nivelul

tubului digestiv stimuleaza absorbtia intestinala a calciului in stransa

corelatie cu vitamina D3 , a carei secretie o controleaza. La nivelul
rinichilor stimuleaza reabsorbtia calciului si sodiului si elimina fosfatii.
Efectul acestor actiuni este cresterea calcemiei si scaderea fosfatemiei.
Reglarea secretiei de PTH se face direct prin nivelul calcemiei:
hipercalcemia inhiba secretia de PTH, iar hipocalcemia o stimuleaza.
Tulburari: Hiposecretia de PTH provoaca tetania, caracterizata prin
hipocalcemie, cresterea excitabilitatii neuromusculare, spasme ale
musculaturii striate, in special ale laringelui si moartea prin asfixie.
Hipersecretia de PTH provoaca boala Recklinghausen caracterizata prin
hipercalcemie, deformari osoase dureroase, fracturi, depunere de
calciu in tesuturile moi, osteoporoza si formare de calculi urinari.
Calcitonina secretata de celulele parafoliculare din tiroida si celule
speciale din paratiroide exercita actiuni antagonice PTH-ului, stimuland
fixarea calciului in oase. Secretia de calcitonina este stimulata de
hipercalcemie si inhibata de hipocalcemie.
Pancreasul endocrin
Pancreasul este un organ situat in stanga cavitatii abdominale si
inapoia stomacului. Nu este acoperit de peritoneu (este un organ
retroperitoneal). Prezinta cap in raport cu duodenul, corp situat
transversal si coada in raport cu splina. Pancreasul are dubla functie:
-exocrina indeplinita de celulele acinilor pancreatici care secreta sucul
pancreatic cu rol in digestia intestinala
-endocrina indeplinita de insulele lui Langerhans, situate in interior fata
de acinii pancreatici si contin doua tipuri de celule secretorii:

-20% care secreta glucagonul

-60-70% care secreta insulina

Insulina este principalul hormon hipoglicemiant al organismului si

cu actiune anabolizanta pe toate metabolismele. Actiunea
hipoglicemianta se manifesta prin:
-stimularea patrunderii glucozei prin membranele celulare prin
cresterea permeabilitatii pentru glucoza a majoritatii celulelor;
-intensificarea oxidarilor glucozei la nivel tisular (glicoliza).
Actiuni metabolice:

-pe metabolismul glucidelor: la nivel hepatic si muscular stimuleaza

transformarea glucozei in glicogen prin procesul de glicogenogeneza.
Inhiba procesul de gluconeogeneza.
-pe metabolismul lipidelor: stimuleaza transformarea excesului de
glucoza in lipide (glicerol si acizi grasi). Procesul se numeste
lipogeneza si insulina stimuleaza activitatea enzimelor lipogenetice.
-pe metabolismul proteinelor stimuleaza incorporarea aminoacizilor in
proteine (proteogeneza) si fereste aminoacizii de a fi folositi ca sursa
de energie.
Reglarea secretiei de insulina se face direct prin nivelul glicemiei:
hiperglicemia stimuleaza secretia de insulina iar hipoglicemia o inhiba.
Hiposecretia de insulina provoaca diabetul zaharat, boala metabolica
complexa care in stadii avansate afecteaza si alte organe de
importanta vitala precum aparatul cardiovascular, ochii si rinichii.
Boala se manifesta prin dezechilibre hidroelectrolitice si acido-bazice,
polifagie, urmata de scadere in greutate, poliurie, polidipsie, glicozurie.
In stadii avansate se acumuleaza in organism corpi cetonici care sunt
toxici pentru sistemul nervos, instalandu-se coma diabetica.
Hipersecretia de insulina provoaca hipoglicemie si privarea creierului
de rezervele de glicogen, instalandu-se coma hipoglicemica.
Glucagonul exercita actiuni antagonice insulinei:
-pe metabolismul glucidelor provoaca hiperglicemie prin glicogenoliza
hepatica (NU SI MUSCULARA) si gluconeogeneza
-pe metabolismul lipidelor provoaca lipoliza
-pe metabolismul proteinelor produce proteoliza
Alte actiuni: creste forta de contractie miocardica la fel ca tiroxina si
adrenalina, stimuleaza secretia biliara si inhiba secretia gastrica.

Epifiza
Epifiza (glanda pineala) este situata in partea posterioara a
diencefalului intre coliculii bigemeni superiori. Are stranse legaturi cu

epitalamusul cu care formeaza o unitate functionala epitalamoepifizare. Secreta doi hormoni:

melatonina cu actiune frenatoare asupra functiei gonadelor;

vasotocina cu puternica actiune antigonadotropa, in special antiLH

Extractele de epifiza intervin in metabolismul intermediar glucidic, lipidic si

protidic, precum si in metabolismul mineral. Glanda are stranse legaturi cu
retina, secretia de melatonina creste la intuneric si scade la lumina.
Timusul
Timusul (glanda copilariei) este situat in torace, anterior de trahee si
retrosternal. Este un organ limfatic central dotat si cu rol endocrin. Glanda
atinge maximul de dezvoltare in prima parte a ontogenezei. Dupa pubertate
involueaza, dar nu dispare complet nici la varste inaintate. Anatomic,
prezinta la exterior o capsula fibroasa care trimite numeroase septuri
conjunctive ce impart continutul in lobuli timici (corpusculi Hassall). Acestia
contin fibre de reticulina, in ochiurile carora se afla celule numite timocite.
Timocitele nu sunt celule proprii timusului, ci provin din maduva
hematogena, sunt considerate celule stem sau hematoformatoare
diferentiate pe linie limfocitara. Celulele acestea migreaza din timus si
populeaza organele limfoide periferice (splina, amigdale, ganglioni limfatici).
Limfocitele T (diferentiate in timus) au rol in imunitatea celulara a
organismului (fagocitoza, pinocitoza). Hormonii secretati de catre timus,
(timozine, timocrescina) sau mai precis extractele de timus care blocheaza
dezvoltarea gonadelor, au efect de oprire a mitozelor si intervin in stimularea
mineralizarii osoase.